Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 678 Miercuri, 20 August 2014 Aurul strãluceºte ºi în cãrbune Premiaþi pentru cã sunt cei mai buni >>> PAGINA A 4-A Exasperaþi de calul din curtea ºcolii >>> PAGINA A 5-A Petroºãnenii luptã pe plajã >>> PAGINA A 6-A Hunedoara sunt sute de oameni P este 500 de oameni au participat la mitingul de solidaritate al minerilor din Valea Jiului. Lor li s-au alãturat oameni politici din judeþ, directori de firme de stat, oameni simpli, dar ºi oameni de afaceri, ori pensionarii mineri. Presa a fost ºi de aceastã datã alãturi de mineri ºi energeticieni ºi pentru prima datã dupã divizare minerii de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine ºi cei din cadrul minelor viabile, ori energeticienii au spus ce au avut de spus. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Judecat pentru 50 de infracþiuni! A început procesul minorului care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri >>> PAGINA A 7-A În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt” >>> PAGINILE 8-9 Staþie existentã, nefuncþionalã >>> PAGINA A 10-A Parcare cu platã pe centrul din Vulcan >>> PAGINA A 12-A Lacunele legislative scapã Guvernul de responsabilitatea dezvoltãrii domeniilor schiabile >>> PAGINA A 16-A Preºedintele TNL Petrila, accidentat de un ºofer inconºtient >>> PAGINA A 13-A
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 678
Miercuri, 20 August 2014
Aurul strãluceºte ºi încãrbune
Premiaþi pentru cãsunt cei mai buni
>>> PAGINAA4-A
Exasperaþi de caluldin curtea ºcolii
>>> PAGINAA5-A
Petroºãneniiluptã pe plajã
>>> PAGINAA6-A
Hunedoara suntsute de oameni
P este 500 de oameni au participat la mitingul de solidaritate al minerilor din Valea Jiului. Lor li s-au alãturat oameni politici din
judeþ, directori de firme de stat, oameni simpli, dar ºi oameni de afaceri, ori pensionarii mineri. Presa a fost ºi de aceastã datã alãturi de mineri ºienergeticieni ºi pentru prima datã dupã divizare minerii de la SocietateaNaþionalã de Închideri de Mine ºi cei din cadrul minelor viabile, ori energeticienii au spus ce au avut de spus. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
DianaMITRACHE
De sute de ori, pe parcursul a douãceasuri, oamenii austrigat în corHunedoara! ºi au afiºatbannere cu înscrisuridin care reiese cât demult îºi doresc oameniide aici sã lucreze.
În principiu, ei toþiau fost de acord cã înacest moment,Complexul EnergeticHunedoara este
motorul judeþului ºi cã fãrã acest colosindustrial nu facemnimic. La miting avenit ºi vicepreºedin-tele ConsiliuluiJudeþean HunedoaraTiberiu Balint, alãturi
de colegii sãi CostelAvram, directorul SCApa Serv ºi coordona-torul PNL în ValeaJiului, primarul TiberiuIacob Ridzi ºi vicepri-marul Dorina Niþã,aceºtia din urmã fiindsingurii reprezentanþiai administraþiilor publice locale dinValea Jiului.
Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntelele-a vorbit oamenilorºi a cerut ºi de aceastã
datã demisia celorcare, numiþi politic,aproape au distrusmineritul.„Participarea este lacotele la care neaºteptam. Îmi parebine cã locuitorii
judeþului Hunedoara ºiai Vãii Jiului încep sãrealizeze cã existenþaCEH pe piaþa deenergie este motoruleconomic al judeþului.Îmi pare rãu cã nusuntem mai mulþi,pentru cã vieþile noas-tre depind de locurilenoastre de muncã.Locurile noastre demuncã pot fi apãratede noi. Observãm cutristeþe cã aceia pecare noi i-am trimis înParlament sau în
funcþii de pe care arputea sã gestioneze cubine soarta noastrã,au uitat de noi, motivpentru care am ºi pornit campaniaHunedoara suntemNOI. Sunt aici, ener-
geticieni, mineri, pro-fesori, doctori ºi noicerem în continuaresoluþii care sã salvezeCEH. Cerem demisiaCEH, pentru cã vãvorbeam despre soluþi-ile conexe. DegeabaGuvernul va aplica osoluþie care sã ajutedin punct de vedereCEH, dacã vom aveagestionari proºti aiacestei situaþii, noi nuvom reuºi sã ieºim dinimpas”, a spus Petre
Nica, organizatorulmitingului.
Alãturi de cei de lamiting a venit ºiTiberiu Iacob Ridzi,primarul dinPetroºani, care a spuscã va participa oricândla astfel de manifestãripentru oamenii deaici. „Este un mitingde solidaritate ºi euam primit o invitaþiedin partea organizato-rilor. Am acceptat-ocu mare drag,prezenþa mea aici nu
este decât un gest nor-mal, un gest pe care îl
fac în calitate de pri-mar ºi de cetãþean alVãii Jiului, pentru cã
mã intereseazã foartemult ceea ce se întâmplã cu mineritulºi cu oamenii dinValea Jiului ºi cu viaþanoastrã. Voi fi prezentla orice altã mani-festare legalã, care nuface altceva, decât sãîi sensibilizeze pe ceicare iau decizii pentruviitorul nostru”, a spusTiberiu Iacob Ridzi.
La miting au venitºi oameni de afaceridin mediul privat ºiasta pentru cã fiecareeste conºtient cã, fãrãminerit, nici afacerilelor nu vor mai merge.„Este ºi normal sã fimalãturi de minerii dinValea Jiului. Este unsector care, la oraactualã, din pãcate,
suferã foarte mult. Caºi om de afaceri, potsã spun cã susþinfoarte mult ca acestsector sã meargã maideparte. Nu este nor-mal ca în ultimii ani sãfim lãsaþi deoparte.Trebuie sã facem cevaca acest ComplexEnergetic Hunedoarasã meargã pe maideparte”, a declaratAdrian Rus, unul dintre oamenii deafaceri din Petroºani.
Mari absenþi au fostprimarii din celelalteoraºe ale Vãii Jiului.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014 Actualitate 3
P este 500 de oameni au participat la mitingul desolidaritate al minerilor din Valea Jiului. Lor li
s-au alãturat oameni politici din judeþ, directori defirme de stat, oameni simpli, dar ºi oameni de afaceri,ori pensionarii mineri. Presa a fost ºi de aceastã datãalãturi de mineri ºi energeticieni ºi pentru prima datãdupã divizare minerii de la Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine ºi cei din cadrul minelor viabile, orienergeticienii au spus ce au avut de spus.
Hunedoara sunt sute de oameni
S -au remarcatprin rezultate
deosebite obþinutela învãþãturã ºi însport, iar au culescroadele muncii lor.Trei domniºoare ºiun tânãr absolventde liceu cu rezultatede excepþie au fost premiaþi de primarul TiberiuIacob Ridzi. Printreei se numãrã 3absolvenþi cu mediifoarte mari la examenul deBacalaureat ºi cam-pioana mondialãBianca Becze.
Au luat cele maibune note din ValeaJiului ºi cu medii depeste 9,70 la examenulde Bacalaureat sunt ceimai buni elevi dinPetroºani. Trei tineri
care au impresionatmereu în timpul ºcoliiau primit câte un pre-miu în bani ºi o diplomãde la primarul TiberiuIacob Ridzi, iar cam-pioana noastrã BiancaBecze, sportivã deexcepþie a Clubuluiªcolar Sportiv Petroºania fost ºi ea printre ceimai buni olimpici.
Ioana Paula a fostprintre elevii cu cele maimari note laBacalaureat ºi acum vaurma la Cluj facultateade telecomunicaþii.Sperã sã fie cea maibunã ºi sã nu deza-mãgeascã, pentru cãpânã acum a reuºit astacu succes. „Am avut
media 9,71 ºi suntfoarte încântatã cã amreuºit sã am asemenearezultate, pentru cã numã aºteptam sã fiuprima de la filiera real.Consider cã subiectelede anul acesta au fostfoarte accesibile. Maiales la unele materii, eranecesarã doar simplaprezenþã la ore pentru a
obþine un rezultatdecent”, a spus IoanaPaula Stroe, elevã pre-miantã.
Printre cei mai bunis-a aflat ºi un singurtânãr, care ne-a amuzatpe toþi spunând cã, aºacum îi spunea buniculsãu „a fost cel mai bunîntre proºti”, dânddovadã de multã mo-destie în ceea ce-lpriveºte, dar taxândnereuºitele colegilor lor,care, spune el, nu auºtiut sã înveþe. „M-amînscris la Drept în Cluj.O sã fac magistraturãsau o sã fiu avocat.Peste 10 ani, sau chiar5 ani mã vãd în þarã”, aspus Ramon MarkoNeacºu, un elev absol-vent al Colegiului Mihai
Eminescu. Cea mai bunã medie
din Valea Jiului la exa-menul de Bacalaureat aobþinut-o o elevã care aabsolvit ColegiulEconomic Hermes dinPetroºni. A luat a douamedie pe judeþ ºi spunecã va merge tot la Clujla facultate. LaBacalaureat a obþinutmedia 9,90. „Sunt
foarte fericitã, nu mãaºteptam. Am fostfoarte fericitã ºibucuroasã cã am obþi-nut aceastã notã ºi lemulþumesc profesorilorcare m-au pregãtit în cei4 ani. Voi studia la Clujla Facultea de ªtiinþeEconomice ºi GestiuneaAfacerilor, pe spe-cializarea Economie ºiAfaceri Internaþionale”,ne-a mãrturisit AnaMaria Cãlina, absolven-tã a ColegiuluiEconomic Hermes.
Bianca Becze este unnume la Petroºani ºi aobþinut un renumemondial, luând aproape50 de medalii ºi titlurimondiale, europene ºinaþionale la gimnasticã.A pornit de când abia
mergea în picioare ºiacum se simte împlinitãca sportivã.
„Momentan sunt într-o vacanþã binemeritatã,sunt anul III laFacultatea de EducaþieFizicã ºi Sport dinBucureºti. Urmeazã sãîmi dau licenþa ºi sãvedem pe parcurs. Anulacesta am devenit com-pletã din punct de
vedere sportiv, o dublãcampioanã mondialã ºicred cã asta mã satis-face cel mai mult”, aspus ºi Bianca Becze,sportivã.
Comunitatea localã leeste recunoscãtoareacestor tineri deexcepþie ºi primarulTiberiu Iacob Ridzi aconsiderat cã ei suntmândria noastrã, aºaîncât i-a premiat.
„Consiliul Local aaprobat premierea aces-tor copii, dar gestul pecare îl facem astãzi estemai mult decât simbolic.Este o recunoaºtere dinpartea comunitãþii aefortului pe care aceºticopii l-au fãcut ºi îl facîn continuare. Îi felicitpentru rezultatele lor ºisunt convins cã vorreuºi ºi de-acum încolosã facã ce ºi-au propus.De asemenea, îi felicit ºipe pãrinþii ºi profesoriilor. Astãzi am înmânat
aceste premii. I-am pre-miat imediat dupã rezul-tatele obþinute de ei. Evorba despre BiancaBecze care a ieºit curezultate foarte bune lagimnasticã aerobicã ºicei trei tineri care auluat cele mai mari notela Bacalaureat. A douanotã din judeþ, tinericare sunt mândriacomunitãþii noastre. Amdorit sã facem acestgest simbolic”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul munici-piului Petroºani.
Sumele acordatedrept poremii sunt dinbugetul local, de laCapitolul „Culturã,recreere, religie”.
Astfel de acþiuni voravea loc, dupã cum amenþionat ºi primarulde la Petroºani, ori decâte ori vor fi ocazii,pentru cã astfel de copiitalentaþi meritã sã fiepremiaþi ºi evidenþiaþi.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 20144 Actualitate
Aurul strãluceºte ºi în cãrbune
Premiaþi pentru cã sunt cei mai buni
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014 Actualitate 5
DianaMITRACHE
Marþi dimineaþã,conducerea ªcoliiGenerale Nr. 2 dinColonia Petroºani acerut sprijinautoritãþilor localepentru a scoate dinincinta unitãþii un cal.
Animalul ajunge zilnicîn curtea instituþiei,pentru cã stãpânul îlduce acolo unde parea fi mai în siguranþã,atunci când nu îlfoloseºte. Pentruasta, însã, a rupt gardul care împrej-muieºte ºcoala ºi astai-a convins pe profe-
sori sã depunã plân-gere. „Chiar îndimineaþa aceasta (n.rmarþi, 19 august) amfost la ªcoalaGimnazialã Nr 2. Încurtea ºcolii era uncal al unui vecin. Amchemat poliþia, auluat mãsuri ºiurmeazã sã fac o
adresã scrisã cãtrePoliþie, aºa încât ºi eisã ia mãsurile nece-sare”, a spus
Gabriela Rus, directorªcoala Nr. 2Petroºani. ªcoala seaflã într-un cartiermãrginaº, unde locui-esc mulþi romi, iar ceide acolo, pe lângãfaptul cã aruncã mi-zerii ºi nu þin cont cãacolo este insituþie
ºcolarã, acum îºi pascºi animalele. Nu este,însã, pentru primadatã când se întâmplãasta, dar e primadatã dupã ce a fostreparat gardul împrej-muitor, pentru acumproprietarul a ruptgardul abia reparat.
Exasperaþi de calul din curtea ºcolii
U n localnic din Petroºani a reuºit performanþa de aexaspera conducerea ªcolii nr. 2 din Colonie, dupã
ce ºi-a pãscut, zile la rând, calul în curtea ºcolii pe timpulvacanþei. Directorul unitãþii ºcolare a cerut sprijin poliþieipentru cã pãstorul de ocazie, nu numai cã îºi duce calul încurte, dar a ºi rupt gardul ca sã îl bage acolo.
MinistrulMuncii, RovanaPlumb, a pre-cizat, laînceputulºedinþei, cã per-soanele care audepus docu-mente false pen-tru a obþine pensie nuvor beneficia de amnis-tia fiscalã.
La rândul sãu, pre-mierul Victor Ponta aarãtat cã Parlamentulpoate "sã mai includãeventual" alte categorii
de persoane, dacãapar probeme similare.
El a precizat cã estede datoria Executivuluisã rezolve situaþiile încare funcþionarii statu-lui greºesc în detrimentul cetãþenilor.
S-a aprobat amnistiereapensionarilor ºi a mamelor
G uvernul a aprobat, în ºedinþade marþi, proiectele de lege
privind amnistierea pensionarilor ºia mamelor care au primit sumenecuvenite din vina funcþionarilor,acte normative care vor fi transmiseParlamentului spre adoptare.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 20146 Actualitate
Monika BACIU
Astfel, ºi la nivelulInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoarase organizeazã astfelde cursuri.
“În vedereapregãtirii sesiunii deformare a cadrelordidactice care vorpreda la clasa pregãti-toare în anul ºcolar2014-2015, solicitãmdirectorilor unitãþilorde învãþãmânt în careva funcþiona clasapregãtitoare, trans-miterea în format let-
ric, prin fax, ºi în for-mat electronic, carãspuns la acestmesaj, a informaþiilornecesare, conformmachetei ataºate.
În situaþia raportatãse vor lua în consider-are toate cadreledidactice care vorpreda la clasa pregãti-toare în anul ºcolar
2014-2015, indiferentdacã au participatpânã acum la activ-itãþile de formare con-tinuã organizate încadrul proiectuluidesfãºurat în acord cudebutul clasei pregãti-toare. Va fi trimis unsingur fiºier pentrufiecare unitate cupersonalitatejuridicã”, se aratã încomunicatul ISJHunedoara.
Institutul de ªtiinþeale Educaþiei a real-izat în ultimii ani oserie de studii privindsistemul educaþional
al þãrilor membre aleUniunii Europene, cuaccent pe debutulºcolaritãþii ºi structurape cicluri deînvãþãmânt. Este evi-dentã tendinþa descãdere a vârstei deintrare a copiilor laºcoalã, iar introduc-erea clasei pregãti-toare în Româniaeste o materializare aîncercãrii de alinierea sistemului deînvãþãmânt românescla tendinþele actualepe plan european ºichiar internaþional.Odatã stabilit acestlucru prin Legea edu-
caþiei naþionale, aurmat elaborareaCurriculumului ºipregãtirea implemen-tãrii acestuia. Avândîn vedere faptul cã,pe lângãCurriculumul pentruclasa pregãtitoare,care consituie funda-mentul oficial alresurselor edu-caþionale, ministerul aasigurat ºi derulareaacestui program deformare care se vafinaliza cu un numãrimpresionant de pro-duse (fiºe de lucru,proiecte tematice,jocuri didactice,materiale didacticeetc.).
Monika BACIU
“În sãptãmîna 24-28 august fetele vorparticipa în Ungariala campionatul denaþional de lupte peplajã, pe nisip. Esteun alfel de regula-ment faþã de campi-onatul normal dar
noi vom fiprezenþi acolo latoate categoriilede vîrstã. Vomavea în jur de 20de participanþi”,a declarat ZoltanToth, directorulCSS Petroºani.
Luptãtorii de laPetroºani s-au
remarcat de fiecaredatã prin rezultatelebune pe care le-auobþinut la competiþi-ile unde au partici-pat. “Speram sã nune dezamãgeascã nici
acum deºi nu este unobiectiv finalã. Vomvedea acum laînceput de an cît debine sîntem pregãtiþisau de unde vompleca pentru com-
petitile urmãtoare”,a mai spus sursacitatã.
Probele din cadrulconcursului seadreseazã mai multorcategorii de vârstã.
Monika BACIU
“A.P.S PROPESCAR organizeazaDuminica24.08.2014 incepandcu ora 8:00, pe LaculPRO PESCAR dindealul Maleii, Petrila -halda de steril”, searatã în comunicat.
Tariful de partici-pare la concurs estede 25 de lei. Se oferadin partea Asociatieio portie de Gulas. Sepescuieste cu 2 bete,1 la pluta si 1 la fund.
La finalul concursuluipestele se elibereazain totalitate la sfarsitulfiecarei manse.Locurile 1; 2; 3; vor
fi premiate.Anul acesta a mai
avut loc un concursde pescuit organizatde asociaþie.
Un nou concurs de pescuit
C oncurs de pescuit. În data de 24 august, laPetrila va avea loc un concurs de pescuit, iar
dupã acest eveniment, pescarii vor putea sã spunãpoveºtile... pescãreºti. Concursul, primul de acest gendin acest an, este organizat de Asociaþia Pro Pescar.
Formare pentru cadrele didactice de la clasa pregãtitoare
C adrele didactice care vor preda la clasa pregãti-toare trebuie sã treacã printr-o etapã de formare.
Clasa pregãtitoare este o noutate pentru sistemul deînvãþãmânt românesc. Este normal ca toþi cei implicaþisã aibã întrebãri la care încã nu au gãsit rãspuns,începând cu pãrinþii care au optat pentru înscriereacopilului la clasa pregãtitoare ºi continuând cu toatecadrele didactice care vor preda la aceastã clasã.
Petroºãnenii luptã pe plajã
T inerii petroºãneni participã la campionatul naþional de lupte. La sfârºitul acestei sãptãmâni
la malul mãrii, toþi luptãtorii din þarã vor începe campionatul naþional de lupte. ªi Petroºaniul va fiprezent pe harta competiþiei.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014 Actualitate 7
CarmenCOSMAN - PREDA
Adrian Cãldãrar seaflã în arest preventivºi, alãturi de el, maieste judecat un com-plice al hoþului acuzatde peste 50 deinfracþiuni. Magistraþiiau analizat, în camerapreliminarã, rechizito-riul întocmit deprocurorii de laParchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºaniºi au constata legali-tatea sesizãrii instanþeide judecatã. AdrianSorin Cãldãrar a fost
trimis în judecatã pen-tru 50 de infracþiunide furt calificat ºi ten-tativã la furt calificat.Alãturi de el rãspundepenal ºi HoraþiuOneasã pentruinfracþiunile de com-plicitate la furt calificaºi complicitate la ten-tativã de furt calificat.La JudecãtoriaPetroºani a demarat,marþi, procesulspãrgãtorului în serie,în care sunt nu maipuþin de 18 pãrþi vãtã-mate, printre care ofirmã de maxi – taxicare are mai multe
microbuze, ºi treifirme de taximetrie.
L a 16 ani, unpalmares
bogat
Cãldãrar are numai16 ani, dar un pal-mares infracþionalextrem de bogat. Înluna mai, hoþul –
minor a fost arestatprevenitv, dupã cepoliþiºtii au decis iniþial
sã-l cerceteze în starede libertate. Numai cãtânãrul nu s-a potolitnici dupã ec a fostdescoperit, ci am maidat câteva spargeridupã tiparul dejacunoscut, deºi ºtia cãeste cercetat penal..Potrivit poliþiºtilor,care au reuºit identifi-carea ºi prinderea lui,Adrian Cãldãrar afolosit mereu acelaºimod de operare -spargerea geamuluilateral - ºi a sustras
din autovehiculediferite bunuri,respectiv staþii deemisie-recepþie, radioCD-uri, truse de sculesau diverse sume debani. Luni în ºir,ºoferii de pe maxi –taxiuri sau taxiuri aufost disperaþi ºi setemeau sã-ºi mai alesmicrobuzele în par-cãri, de teamã sã nufie vandalizate. Toþiaceºtia sunt acumconstituiþi ca pãrþicivile în proces.
CarmenCOSMAN - PREDA
Sã fii pensionar nuînseamnã întotdeaunarestricþii, limitãri saudrãmuirea cu grijã afiecãrui leuþ. Optromâni încaseazãfiecare mai bine de10.000 de lei, lunar,din pensie, în sistemulpublic de asigurãri
sociale, iar unul dintreei este din judeþulHunedoara, potrivitevidenþelor InstitutuluiNaþional de Statisticã.Statistic vorbind,judeþul Hunedoara seclaseazã pe locul II lanivel naþional, dupãBucureºti, în ceea cepriveºte pensia medieîncasatã, calculatã alpeste 1.000 de lei
lunar. Media o ridicã,însã, pensionarii dinsistemul minier ºifoºtii siderurgiºti, careau lucrat în condiþiigrele ºia sta se vedeºi pe cuponul de pen-sie. Hunedoara, însã,este un judeþ alextremelor. Suntemîn topul celor maimari pensii ºi avem ºiun pensionar – dincei 8 la nivel naþional- care lunar încaseazãpeste 10.000 de lei.Mai exact 1.017 lei.În acelaºi timp, însã,sunt 356 de pension-ari care benefiiazã depensie de numai unleu!
Pentru aceºtia, lafel ca ºi pentru cele-lalte persoane dinþarã a cãror pensieeste mai micã de 350de lei, venitul secompleteazã o o ind-emnizaþie socialã,care se calculeazã cadiferenþã dintre sumade 350 de lei, stabil-itã prin lege, ºi cuan-tumul pensiei cuven-ite pensionarului.
Mai exact, inspec-torii ANPC au verifi-cat 394 de puncte delucru ale operatoriloreconomici, iar la 107dintre acestea au fostdepistate deficienþe.În urma acþiunii, s-adispus ºi oprirea tem-porarã a prestarii ser-viciului la 57 opera-tori economici, pânãla remedierea necon-formitãþilor con-
statate. Totodatã, aufost aplicate 107amenzi contra-venþionale în valoaretotalã de 472.800 leiºi 159 avertismente,potrivit unui comuni-cat al ANPC.Principalele aspecteconstatate se referã(mai ales) la lipsaautorizaþiei defuncþionare, în cazulpiscinelor, bazinelor ºi
ºtrandurilor, orarul defuncþionare lipsea saunu era afiºat corect ,deoarece nu core-spundea cu cel emisde Primarie, lipseau ºidatele de identificareale operatorului eco-nomic, iar tarifelepracticate nu erauafiºate în mod vizibilsau lipseau de tot.Inspectorii ANPC auconstatat abateri ºi înceea ce priveºte cali-tatea apei din piscine,adâncimea lor (difer-itã) era marcatã iliz-ibil, scãrile de accesîn bazin nu aveaubordura rotunjitã,putând exista risculproducerii acciden-telor, nu erau mon-tate de jur împrejur, lanivelul apei, bare desusþinere.
Pensiile hunedorene, între un leuºi peste 10.000 de lei!
Î n timp ce unii pensionari trãi-esc de pe o zi pe alta ºi îºi drã-
muiesc fiecare bãnuþ, pentru alþiivârsta a III-a nu reprezintã, finan-ciar vorbind ,o problemã. Pensiileprimite sunt suficiente sã trãiascãtihnit, sã punã un ban deoparte, orichiar sã-ºi permitã vacanþe scumpe.
Amenzi de peste 100.000 de eurola ºtranduri, piscine, bazine de
înot, parcuri de distracþie
A utoritatea Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor
(ANPC) a amendat cu peste470.000 de lei operatori economicicare nu respectau legislaþia dindomeniul protecþiei consumatorilorla ºtranduri, piscine, bazine deînot, parcuri de distracþie, unitãþide închiriere de echipament pentruagrement, debarcadere etc.
Judecat pentru 50 de infracþiuni!
A început procesul minorului care a vandalizat zeci de maxi - taxiuri
T ânãrul care a dat zeci despargeri cu predilecþie la
microbuzele ce circulã în regim demaxi – taxi rãspunde în instanþãpentru faptele lui.
Secþia de Oncologiedin cadrul Spitalului deUrgenþã Petroºani este,în fiecare zi, cel maiaglomerat loc din totSpitalul. Valurile de bolnavi îngrijoreazã ºipersonalul secþiei, careaproape cã nu face faþã uneori, datoritãnumãrului mic de angajaþi.
”Da, aºa plin este tot
timpul, dar parcã acumsuntem mai mulþi. Eu fac aici periodicchimioterapie ºi doam-nele de aici sunt ca spirtul la câþi suntem.Nu ºtiu, dar sistemulãsta de sãnãtate nu estebun. La atâþia bolnavi,prin spitale, s-au redusangajaþii ºi ãia care aurãmas nu fac faþã cã-sprea puþini. Sã ºtiþi cã
d-aia pleacã ºi asistenteºi doctori în þãri strãine.Cred cã asta este ceamai grea ºi mai urâtã,ca boalã zic, secþie dintot spitalul” – a declaratPavel Szovasz, 52 deani.
Situaþia a fost confir-
matã ºi de cadre medicale de pe palier,cu precizarea cã stresuleste uriaº, pe lângãvolumul mare demuncã, pentru cã încauzã sunt pacienþi suspecþi a fi bolnavi sauchiar bolnavi de cancer,unii în faze terminale,iar implicarea emoþio-nalã existã vrei-nu vrei.”Sunt zile când suntem
numai douã peschimb…”
Nici la clinicile deoncologie din þarãlucrurile nu stau maibine. Un alt pacient,operat la Cluj-Napocapovesteºte desprenumãrul îngrozitor de
mare al celor bolnavi decancer sau suspectaþi cãau aceastã boalã.
”Acolo, la Cluj, cândam fost, am zis cã eiadul pe pãmânt. Puhoide lume vine de cusearã ºi dorm prinmaºini pentru a fiprezenþi la prima orã,când vine doctorul. ªisunt programaþi. Amvãzut familii disperatecu copiii lor bolnavi.Erau strãvezii de chinultratamentelor. Am vãzuttineri ºi bãrbaþi ca braziicare erau speriaþi demoarte. De oameni învârstã, nu mai vorbesc.Se fac operaþii pebandã rulantã. Rãu estecã aici la noi, laPetroºani, nu existãaparaturã pentru tratamentele de dupãoperaþii ºi chiar alea dedinainte. Dacã nu aibani sã mergi pe laTimiºoara, Arad, Cluj,
mori cu zile. ªi sunt aºade mulþi…” – a povestitMarilena M.S., dinPetroºani.
Medicii spun cã sistemul este subdimen-sionat, iar politicile dedepistare incipietã adiverselor forme decancer sunt ca ºi inexistente. Unii, cinici,spun cã ”nu renteazã”sã investeºti în moarte,ci doar sã creezi uncadru decent, atâtatimp cât nu existãsoluþii sigure. Dar toþisusþin necesitatea unorpolitici naþionale dedepistare din faze incipiente ºi prevenþie.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Un român ajunge sãmãnânce într-un an înjur de 97-100 de kilo-grame de produse depanificaþie, lucru care îlsitueazã în frunteaþãrilor europene. Astaînseamnã cam 320 defranzele a câte 300 degrame. În 1989, unromân mânca peste430 de pâini într-unan, adicã 130 de kilo-grame. În douã decenii,românii au redus cu unsfert consumul depâine.
Deºi mâncãm multefranzele, câºtigurile statului nu sunt foarte
mari. Din cele 97 dekilograme cumpãrateîntr-un an de un
român, doar pentru 23dintre acestea primeºtebon fiscal. Asta înseam-nã cã evaziunea lapâine se ridicã la unmiliard de lei.
Un lucru bun, spun
medicii dacã însã consumãm un anumittip de pâine. Iar pentrucei care þin la dietã semai destramã un mit:pâinea neagrã are aceleaºi calorii ca ceaalbã. Nutriþioniºtii ne recomandã sã nuconsumãm pâineaproaspãt scoasã dincuptor, fierbinte, chiardacã miroase foartebine. Aceasta se lipeºtede pereþii gastrici ºiîngreuneazã digestia.
La Piaþa Micã dinAeroport, o doamnã acumpãrat, luni, treipâini de 500 gr., cu1,7 ron/bucatã. Amîntrebat-o dacã în fami-lia sa se mânâncã zilnicaceastã cantitate depâine. ”Suntem cincipersoane ºi funcþie demâncarea gãtitãcumpãrãm ºi pâinea.Sunt mâncãruri la carenu se consumã atâtapâine, dar în generalda, câte trei pânicumpãr” – a rãspus”doamna Sîrbu ºi atât”,cum s-a prezentat.
Maria Bala, de pestr. Aviatorilor, ne-aspus cã ºi familia saeste formatã din cincimembri ºi cumpãrãpatru pâni pe zi. ”Amtrei bãrbaþi în casã ºi lepun ºi supliment la ºutºi abia de ajunge ºiasta” – a spus femeia.
Ca urmare, studiulAIB International seconfirmã ºi laPetroºani…
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt”S ecþia de Oncologie a Spitalului de
Urgenþã Petroºani ”geme” de pacieþi,iar personalul, subdimensionat, încearcãsã facã faþã cu preþul propriei sãnãtãþi…Fenomenul, cum l-au numit chiar cadrelemedicale, este la fel în toatã þara, dovadãcã sistemul este unul nerealist pentru cãnumãrul bolnavilor de cancer este mare ºicreºte… Medici ºi asistenþi susþin în continuare necesitatea unor politicinaþionale de depistare a bolii din fazeincipiente ºi prevenþie.
Românii sunt cei mai marimâncãtori de pâine din UE,
studiu confirmat ºi la PetroºaniA IB International a constat cã românii sunt pe primul
loc în Uniunea Europeanã la consumul de pâine – 97 dekilograme/an pe cap de locuitor, adicã de ºapte ori mai multdecât britanicii. Dar ºi evaziunea fiscalã, la aceeaºi pâine, estepe mãsurã – un miliard de lei. În Petroºani, o familie formatãdin cinci membri mãnâncã, în medie, 3-4 pâini de pe zi.
Secþia de Oncologiedin cadrul Spitalului deUrgenþã Petroºani este,în fiecare zi, cel maiaglomerat loc din totSpitalul. Valurile de bolnavi îngrijoreazã ºipersonalul secþiei, careaproape cã nu face faþã uneori, datoritãnumãrului mic de angajaþi.
”Da, aºa plin este tot
timpul, dar parcã acumsuntem mai mulþi. Eu fac aici periodicchimioterapie ºi doam-nele de aici sunt ca spirtul la câþi suntem.Nu ºtiu, dar sistemulãsta de sãnãtate nu estebun. La atâþia bolnavi,prin spitale, s-au redusangajaþii ºi ãia care aurãmas nu fac faþã cã-sprea puþini. Sã ºtiþi cã
d-aia pleacã ºi asistenteºi doctori în þãri strãine.Cred cã asta este ceamai grea ºi mai urâtã,ca boalã zic, secþie dintot spitalul” – a declaratPavel Szovasz, 52 deani.
Situaþia a fost confir-
matã ºi de cadre medicale de pe palier,cu precizarea cã stresuleste uriaº, pe lângãvolumul mare demuncã, pentru cã încauzã sunt pacienþi suspecþi a fi bolnavi sauchiar bolnavi de cancer,unii în faze terminale,iar implicarea emoþio-nalã existã vrei-nu vrei.”Sunt zile când suntem
numai douã peschimb…”
Nici la clinicile deoncologie din þarãlucrurile nu stau maibine. Un alt pacient,operat la Cluj-Napocapovesteºte desprenumãrul îngrozitor de
mare al celor bolnavi decancer sau suspectaþi cãau aceastã boalã.
”Acolo, la Cluj, cândam fost, am zis cã eiadul pe pãmânt. Puhoide lume vine de cusearã ºi dorm prinmaºini pentru a fiprezenþi la prima orã,când vine doctorul. ªisunt programaþi. Amvãzut familii disperatecu copiii lor bolnavi.Erau strãvezii de chinultratamentelor. Am vãzuttineri ºi bãrbaþi ca braziicare erau speriaþi demoarte. De oameni învârstã, nu mai vorbesc.Se fac operaþii pebandã rulantã. Rãu estecã aici la noi, laPetroºani, nu existãaparaturã pentru tratamentele de dupãoperaþii ºi chiar alea dedinainte. Dacã nu aibani sã mergi pe laTimiºoara, Arad, Cluj,
mori cu zile. ªi sunt aºade mulþi…” – a povestitMarilena M.S., dinPetroºani.
Medicii spun cã sistemul este subdimen-sionat, iar politicile dedepistare incipietã adiverselor forme decancer sunt ca ºi inexistente. Unii, cinici,spun cã ”nu renteazã”sã investeºti în moarte,ci doar sã creezi uncadru decent, atâtatimp cât nu existãsoluþii sigure. Dar toþisusþin necesitatea unorpolitici naþionale dedepistare din faze incipiente ºi prevenþie.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Un român ajunge sãmãnânce într-un an înjur de 97-100 de kilo-grame de produse depanificaþie, lucru care îlsitueazã în frunteaþãrilor europene. Astaînseamnã cam 320 defranzele a câte 300 degrame. În 1989, unromân mânca peste430 de pâini într-unan, adicã 130 de kilo-grame. În douã decenii,românii au redus cu unsfert consumul depâine.
Deºi mâncãm multefranzele, câºtigurile statului nu sunt foarte
mari. Din cele 97 dekilograme cumpãrateîntr-un an de un
român, doar pentru 23dintre acestea primeºtebon fiscal. Asta înseam-nã cã evaziunea lapâine se ridicã la unmiliard de lei.
Un lucru bun, spun
medicii dacã însã consumãm un anumittip de pâine. Iar pentrucei care þin la dietã semai destramã un mit:pâinea neagrã are aceleaºi calorii ca ceaalbã. Nutriþioniºtii ne recomandã sã nuconsumãm pâineaproaspãt scoasã dincuptor, fierbinte, chiardacã miroase foartebine. Aceasta se lipeºtede pereþii gastrici ºiîngreuneazã digestia.
La Piaþa Micã dinAeroport, o doamnã acumpãrat, luni, treipâini de 500 gr., cu1,7 ron/bucatã. Amîntrebat-o dacã în fami-lia sa se mânâncã zilnicaceastã cantitate depâine. ”Suntem cincipersoane ºi funcþie demâncarea gãtitãcumpãrãm ºi pâinea.Sunt mâncãruri la carenu se consumã atâtapâine, dar în generalda, câte trei pânicumpãr” – a rãspus”doamna Sîrbu ºi atât”,cum s-a prezentat.
Maria Bala, de pestr. Aviatorilor, ne-aspus cã ºi familia saeste formatã din cincimembri ºi cumpãrãpatru pâni pe zi. ”Amtrei bãrbaþi în casã ºi lepun ºi supliment la ºutºi abia de ajunge ºiasta” – a spus femeia.
Ca urmare, studiulAIB International seconfirmã ºi laPetroºani…
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
În secþii ºi clinici de oncologie: ”este iadul pe pãmânt”S ecþia de Oncologie a Spitalului de
Urgenþã Petroºani ”geme” de pacieþi,iar personalul, subdimensionat, încearcãsã facã faþã cu preþul propriei sãnãtãþi…Fenomenul, cum l-au numit chiar cadrelemedicale, este la fel în toatã þara, dovadãcã sistemul este unul nerealist pentru cãnumãrul bolnavilor de cancer este mare ºicreºte… Medici ºi asistenþi susþin în continuare necesitatea unor politicinaþionale de depistare a bolii din fazeincipiente ºi prevenþie.
Românii sunt cei mai marimâncãtori de pâine din UE,
studiu confirmat ºi la PetroºaniA IB International a constat cã românii sunt pe primul
loc în Uniunea Europeanã la consumul de pâine – 97 dekilograme/an pe cap de locuitor, adicã de ºapte ori mai multdecât britanicii. Dar ºi evaziunea fiscalã, la aceeaºi pâine, estepe mãsurã – un miliard de lei. În Petroºani, o familie formatãdin cinci membri mãnâncã, în medie, 3-4 pâini de pe zi.
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
“Momentan ea rãmânenefuncþionalã deoarececred cã orice operator carerealizeazã transport rutierfãcându-ºi calculul a realizatcã nu este eficient dinpunct de vedere economic,lumea preferã sã urce pejos în acea zonã pentru cãeste ºi un traseu destul de
scurt ºi merg în general ceicare sunt iubitori demiºcare, de aer curat ºiatunci preferã mersul pejos. Astfel probabil cã înperioada urmãtoare staþiava rãmâne în continuarefãrã a fi operaþionalã”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiului
Petroºani. Staþia a fost inclusã în
proiectul de modernizare acentrului Civic, iar momen-
tan acele locuri sunt folositepentru odihna celor ce urcãdealul Institutului.
Monika BACIUMonika BACIU
V or învãþameserii noi, dar
ºi cum sã îºi educecopiii. Vorbim desprecei care locuiesc într-unul dintre celemai sãrace cartieredin Petroºani,Cartierul Colonie, carevor da o nouã utilitateunei clãdiri ce acumstã sã se dãrâme.
Cândva a servit dreptsalã de cursuri ºi atelier,dar cum activitatea înînvãþãmânt s-a tot redus,clãdirea nu a mai fost utilizatã ºi apoi s-adegratat continuu.
Acum acesta este unreal pericol pentru ceicare vin la ªcoala nr. 2din Colonia Petroºani ºila o palã mai puternicãde vânt poate sã sedemoleze. În plus, securi-tatea copiilor este pusãîn pericol, dacã nurespectã regulamentele,însã, acum comunitateade rromi a scris unproiect ºi vrea sã reparetotul. „S-a fãcut un parteneriat de cedare aacestei clãdire cãtreAsociaþia Rromilor dinColonie. Aceºtia, pe fon-duri europene, doresc são reabiliteze ºi sãefectueze acolo cursuri
de recalificare profesion-alã a tinerilor rromi dincartier ºi sã organizezeacolo ªcoala Pãrinþilor, înaºa fel încât tinerii pãrinþisã poatã sã îºi educecopiii mai bine decât înprezent”, a spus GabrielaRus, director al ªcoliiGimnaziale nr. 2Petroºani.
Clãdirea a fost mereuun pericol postat fix încurtea ºcolii. Pentru cãnu au avut bani sã oizoleze, copiii semnau laînceputul fiecãrui anºcolar un regulamentºcolar prin care se obligau sã nu se apropiede zidurile ºubrede ºi nicisã pãtrundã în inetrior.Acum, dacã vor veni
banii pe acest proiect, ceide la ºcoalã sperã sã fiemai bine. „Va fi o zonã securizatã. Deocamdatãfondurile insuficiente aleºcolii nu ne-au permis são îngrãdim. Exista risculca bucãþi din tablã sã fie luate de vânt ºi sãaccidenteze elevii”, a maispus directorul unitãþiiºcolare.
ReprezentanþiiAsociaþiei Rromilor dinColonia Petroºani spuncã proiectul este într-ofazã avansatã ºi implementarea lui esteposibilã, dar cã acum mai sunt câþiva paºi birocratici.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A rãmas maipuþin de o
lunã de zile pânãla debutul nouluian ºcolar. Astfel,reprezentaþiilibrãriilor dinmunicipiulPetroºani auînceput deja sãfacã stocul curechizitele nece-sare noului anºcolar.
Ghiozdanele, fru-mos colorate sau cu diferitepersonaje din desenele prefer-ate ale micuþilor, îºi aºteaptãdeja cumpãrãtorii.Reprezentanþii librãriilor suntdescumpãniþi în ceea cepriveºte vânzãrile.
“Au venit puþini pãrinþi. Auînceput sã se intereseze desprecum va fi, dar va fi la fel ca ºianul trecut, preþurile vor fi la felºi îi aºteptãm. Nu mãrimpreþurile”, a spus Dorina Ifrim,reprezentant librãrie.
La fel ca în anii precedenþi ºianul acesta elevii vor beneficiade rechizite gratuite din parteaprimãriei ºi a inspectoratuluiºcolar. Acest lucru îi dezavanta-jeazã pe vânzãtorii de rechizite.
“E bine cã dau pentru ceicare nu au posibilãþi sã-ºicumpere, dar sunt ºi alþii careau destul ºi totuºi mai primesc.
Pãrerea noastrã ar fi fost sã fierecompensaþi doar cei care nuau sã îºi cumpere”, ne maispune Dorina Ifrim.
Un set complet de rechiziteºcolare, potrivit pentru un elevde clasa întâi, poate scoate dinbuzunarul pãrinþiilor între 100ºi 300 de lei. Preþurile pentruun ghiozdan încep de la 25 delei ºi pot ajunge chiar pânã la100 de lei, în funcþie de pre-tenþiile pãrinþilor, dar ºi alecopilului.De asemenea, pe raf-turile librãriei se mai gãsesc lapreþuri excelente caiete,creioane, cernealã, stilouri ºimult iubitele acuarelele pentrudesen. Nici vocabularul nu afost uitat, iar penarele pline cutoate cele necesare nu maiaºteaptã decât sã fie achiziþion-ate de învãþãceii silitori.
Monika BACIUMonika BACIU
Staþie existentã, nefuncþionalãM unicipalitatea de la Petroºani a amenajat, în cadrul proiectului de
modernizare, pe strada care duce cãtre Brãdet, o staþie de maxi-taxi.Aceasta este încã nefucnþionalã pentru cã niciun operator de transport nuºi-a manifestat intenþia de a licita pentru acest traseu.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014 Actualitate 11
CarmenCOSMAN - PREDA
Lucrãrile la exteriorau fost deja finalizate,iar clãdirea – o biju-terie arhitectonicã –încântã din nou privi-rile trecãtorilor.Pentru partea de inte-rior mai sunt de exe-cutat câteva lucrãri,însã se sperã ca înacest an proiectul sãfie finalizat.
Anul acesta, palatulCultural Lupeni aîmplinit venerabilavârstã de 85 de ani,Dupã ce ani în ºirintemperiile l-au mãci-nat ºi au sãpat puþincâte puþin la temeliaimpresionantului imo-bil, proiectul PrimãrieiLupeni a reuºit sã-iredea strãlucirea pecare o avea cândva.Dupã ce municipali-tatea a încercat sãgãseascã investitoripentru fostul TeatruMinier, cum era denu-mit în perioada inter-belicã, edilii au deciscã soluþiua cea mai
bunã pentru a salvaclãdirea sunt fondurileeuropene. Iarmãiestrea constructo-rilor de la Deva ºiHaþeg, care aucâºtigat licitaþia, autransformat ruina într-o bijuterie arhitec-tonicã. Exteriorularatã deja impresio-nant ºi nici în interi-or nu mai suntfoarte multe defãcut. Foaierulteatrului a cãpãtatun nou aspect, s-aufinalizat lucrãrile lainstalaþiile electrice,canalizare ºi apã,dar a fost pus lapunct ºi sistemul deîncãlzire, unul mo-dern, prin par-dosealã. De aseme-nea, ºi sala de spec-tacole a fost vizatãde amplul proiect dereabilitare, care apãstrat vechile ele-mente de construcþiece dau clãdirii valoare arhitecton-icã, aºa cum suntcele din stilul brân-covenesc.
O istorie laun pas de
demolare
Palatul CulturalMuncitoresc a fost datîn funcþiune în anul1927 ºi pânã dupãRevoluþie a fost unsimbol pentru comuni-tate. În ultimii ani s-aufãcut numeroasedemersuri pentrureabilitarea lui, dincauzã cã imobilul, altã
datã impunãtor,ajunsese o ruinã, la un pas de demolare.
Palatul CulturalLupeni, numit înperioada interbe-licã Teatrul Minier,a fost construit lainiþiativa RegeluiFerdinand I, decãtre SocietateaAnonimã Romana„Lupeni”. Dinanul dãrii în folos-inþã, 1927, ºipânã în 1948, aiciau concertatdiferite orchestrecamerale ºi sim-fonice, atât dinþarã, cât ºi dinstrãinãtate, iar pe
scenã au jucat marimaeºtri ai dra-maturgiei romaneºti.
Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurilesãlii de spectacolefiind zidite cucãrãmidã, iar la bal-con s-au fãcut modi-ficãri de-a lungul tim-pului pentru amena-
jarea unui spaþiu pen-tru aparatul de video-proiecþie. Deºiproiectatã dupã Salade aur a Filarmoniciidin Viena, sala despectacole a fostmodificatã, scaunelefiind ridicate, dândaspectul unuiamfiteatru.
De-a lungul vremiia avut mai multe de-numiri, în funcþie deregimurile politicecare s-au perindat laconducerea þãrii, dela denumirea iniþialãde Teatru Minier,trecând în 1948 lanumele de Palat alMuncitorilor, iar prinanii 70 fiind numitPalatul Cultural“Minerul”.
Dupã 1990 nu amai existat niciuninteres al conduceriiminei Lupeni, în pos-esia cãreia se afla din1948, de a-l maiîngriji ºi doar demer-surile administraþieipublice l-au salvat dela demolare.
La 85 de ani, Palatul Cultural „Lupeni” a primit strãlucirea de altã datã
L a 85 de ani de când a fost datîn folosinþã, Palatul Cultural
din Lupeni îºi recapãtã strãlucireade odinioarã.
Clienþii bãncilorau efectuat înprimul semestruplãþi cu cardulonline sau la POS-urile instalate înmagazine de 14,6miliarde de lei (3,3mld. euro), cu 15%mai mult compara-tiv cu aceeaºiperioadã a anuluitrecut.
Numai plãþile înmagazine au însumat 13,9miliarde de lei (3,1 mld. euro),fiind cu echivalentul a 2 miliarde de lei mai mari decât
în ianuarie-iunie 2013, aratãdatele BNR. Sumele cheltuitede pe carduri aproape s-autriplat în ultimii cinci ani, darretragerile de numerar de la
ATM-uri continuã sã reprezinte grosul tranzacþiilor.Sumele retrase de pe carduriau cumulat 59,7 miliarde delei (13,4 mld. euro) în primulsemestru, fiind de patru orimai mari decât plãþile la POS.
Creºterea tranzacþiilor cucarduri a venit în paralel cu ocreºtere a numerarului aflat încirculaþie în afara sis-temului bancar, care aajuns în iunie laaproape 36 miliarde delei, faþã de 33 mld. leiîn aceeaºi perioadã aanului trecut.
Tranzacþiile cu carduri au pierdut însãteren în trimestrul aldoilea, când ritmulanual de creºtere aîncetinit la 12%, faþãde 20% în perioadaianuarie-martie.
Câþi bani cheltuiesc românii în ziua de salariu
C ei mai mulþi deþinãtori de carduri conti-nuã sã-ºi goleascã conturile la bancomat
în ziua de salariu, astfel cã rãmân puþini banidisponibili pentru plãþi direct la comercianþi saupe internet.
MaximilianGÂNJU
Cel mai modernsistem de taxare dinjudeþ pentru utilizareaparcãrii de peBulevardul MihaiViteazul, se a fost pusîn funcþiune înmunicipiul Vulcan,susþin edilii localitãþii.Astfel, pentru cele212 locuri de parcare
din centrul localitãþiiau fost montate 9aparate de taxaremoderne, ar acumsunt în probe.Începând cu 1 sep-tembrie, acestea vorfi operaþionale întreora 7 ºi 19, iar ºoferivor plãti pentru uti-lizarea parcãrii întreun lei ºi cinci lei. Petimpul nopþii nu setaxeazã parcarea, dar
ºi în zilele de sâmbãtãºi duminicã. „Acestamãnunt urbanisticaduce pe de-o parteun plus de moderni-tate în urbea noastrãºi totodatã creeazã unconfort de timp pen-tru ºoferi, care îºi vorrezolva într-un facilparcarea maºinii.Mulþumim tuturorcetãþenilor anticipatpentru utilizarea core-
spunzãtoare a acestuinou sistem de par-care, care este unicdeocamdatã în judeþulnostru”, declarãGheorghe Ile, pri-marul municipiului
Vulcan. Amplasareaacestor aparate detaxare nu este peplacul tuturor localni-cilor, pentru cã decele mai multe oriscãpau de plata par-cãrii când se utilizametoda clasicã.
Când angajateleprimãriei ajungeau laei pentru a-i taxa, ceimai mulþi plecau dinparcare, însã cu noulsistem, dacã nu-ºiscot tichet suntsancþionaþi depoliþiºtii locali.
crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu
cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur
Salatã/Desert
Marþi: Supa minestrone/Ciorba de
burtã Valdostana din pui cu legume
mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert
Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili
con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi
prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert
Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-
ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de
brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert
Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-
ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi
piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert
Luna August
Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau
o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã
Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.
Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro
Pe domnul EmilianAchim l-am gãsit, aºacum era de aºteptat,în curtea casei sale dinAlmaºul Mare, pe carea transformat-o într-unautentic muzeu al sat-ului românesc. La cei73 de ani, domnulAchim, ajutat de odrujbã pentru tãiatlemne, muncea laconstruirea unei ºuri.Am intrat timizi încurtea sa, încercând sãnu deranjãm ceva dingreºealã. Ar fi fostpãcat de munca demai bine de 40 de ania acestui om. Ne-aprimit aºa cum îiprimeºte pe toþi ceicare îi trec pragul, cusufletul deschis,bucuros cã am popositdin drumul nostrupentru a fi martoriiunei file de istorie aut-enticã, româneascã.Câteva fotografiifãcute în curte, undeam descoperit o casãtradiþionalã, o moarãde apã ºi adãpost pen-
tru câteva unelte utileodinioarã îngospodãriile þãrãneºti,am dat sã plecãm.Mirat peste poate,omul ne-a întrebat dece vrem sã pornim ladrum. Noi eram con-vinºi cã am vãzuttotul. Pãi, dacã eranumai asta – a spusnea Achim – nu mãmai numeam om.
L-am privit uºornedumerit ºi am por-nit pe urmele sale. Adeschis o uºã, iar ceeace era în faþa noastrãne-a lãsat muþi deuimire, admiraþie ºirespect. Fiecarecolþiºor al casei saleeste un fragment deistorie. A adunat deprin lume ceea ceurma sã se piardã, sãfie aruncat la coºuluitãrii. Într-o viaþã deom, Emilian Achim aconstruit un muzeuautentic, recunoscutde autoritãþi, în carepãstreazã o parte aistoriei ºi valorilor nea-
mului sãu, poporulromân. Emilian Achimdeþine unul dintre celemai impresionantemuzee din România.Este vorba de ocolecþie de peste10.000 de obiecte dinfoarte multe epociistorice ºi din maimulte domenii deactivitate. Pe toate leare expuse la el acasã,în Almaºu Mare, undeºi-a amenajat unmuzeu în toatã regula.
Sâmbãtã, 23 august2014, ora 11.00, vine– cu o micã expoziþiela Deva - sã-lcunoaºtem ºi sã-ispunem ce pãrereavem despre ceea cea reuºit. Aveþi ocaziasã-l priviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintrecei care îi vor mulþumioficial printr-o diplomãºi un buchet de florivenind, la ora 11.00,în faþa statuii luiDecebal din centrulDevei.
Colecþionarul de istorie moþeascã,premiantul sãptãmânii
Parcare cu platã pe centrul din Vulcan
A utoritãþile locale din Vulcan au implementat unsistem modern de eliberare a tichetelor pentru
plata parcãrii pe principalul bulevard din municipiu.Parcarea în locurile special amenajate se plãtea ºi pânãacum, însã ºoferii achitau contravaloarea tichetuluiangajaþilor municipalitãþii.
Preºedintele tiner-ilor liberali dinPetrila ºivicepreºedinte alorganizaþiei judeþenea scãpat cu viaþãdupã ce un bolidcare circula cuvitezã a fostimplicat într-otamponare cuo altã maºinãºi a ajuns petrotuarul dinfaþa unui cen-tru comercialdin Petroºani.
Scãpatã desub controlmaºina l-a izbitîn plin, iarDaniel Preda a
scãpat miraculos cucâteva rãni uºoaredoar pentru cã aapucat instinctiv sãsarã pe capotã.Bolidul l-a proiectatcâþiva metri pe trotu-arul din faþa centruluicomercial iar atât ºiurma impactului cât
ºi în cãdere a suferitrãni în zona capului.
„E inadmisibil, sãstai pe trotuar ºi sãte trezeºti cã teloveºte o maºinã.Era prima mea zi deconcediu, numai binesã-þi începi concedi-ul. Am ieºit din cen-
trul comercial, amridicat capul ºi l-amvãzut cã vine cuvitezã. A lovit omaºinã, a dat în bor-durã ºi instinctiv amsãrit în sus. M-a luatpe capotã ºi apoi m-a proiectat câþivametri, apoi a rupt unstâlp ºi s-a oprit încoºul de gunoi. În
cãdere am dat cucapul de beton, daracum sunt bine. Amfãcut mai multeexamene medicale ºisunt bine, acum spersã ies din spital.Dacã era un copilsau un om bãtrân nuavea nici o ºansã sãscape, la ce vitezã aavut ºoferul. De aici
încolo este de com-petenþa poliþiºtilor sãstabileascã vinovatul,însã este inadmisibilceea ce se întâm-plã”, ne-a declaratDaniel Preda.Poliþiºtii dinPetroºani cerceteazãaccidentul ºi audeschis un dosarpenal pentru vãtã-mare corporalã dinculpã.
CarmenCOSMAN - PREDA
ReprezentanþiiPMP Hunedoaraspun cã strâng sem-nãturi pentru CristianDioaconescu pânãcând ColegiulNaþional al partiduluiva vota desemnareaunui alt candidat.Asta, însã, nuînseamnã cã, dacîãElena Udrea ar candi-da la alegerile prezi-denþiale nu ar susþine-o în acest demers."Cristian Diaconescueste candidatul oficialal PMP, votat înColegiul Naþional alPMP, într-o ºedinþã lacare ºi eu am fost
prezentã ºi mi-amexprimat votul.Organizaþia PMPHunedoara a primitde la centru un for-mular-tip pentrustrângere de semnã-turi ºi o circularã prin
care ni se solicitaacest lucru. Dupãdeclaraþiile dinultimele zile, amsunat la Bucureºti ºi
am cerut lãmuriri. Nis-a spus cã atât timpcât nu avem niciohârtie oficialã legatãde un alt candidat sãstrângem în contin-uare semnãturi", adeclarat MihaelaBrate, preºedinteleinterimar al PMPHunedoara. Ea spunecã, în definitiv, estesuþinutã persoanacare are cele maimulte ºanse sã ajungãîn turul al doilea laalegerile prezidenþiale
ºi apoi sã câºtigelupta. “Practic, noi nususþinem un om, noisusþinem ºansa ", amai declarat Brate.
CarmenCOSMAN - PREDA
Reprezentanþiicompaniei afirmã cãun numãr "semnifica-tiv" de investitori suntinteresaþi de investiþie"Informãm publiculinteresat cu privire lafaptul cã, încã din adoua zi de ladeschiderea proce-durii, au fost înregis-trate atât o primãplatã efectivã a preþu-lui prevãzut mai sus(preþul de 12.000euro pentru achiziþiadocumentaþiei de pre-calificare - n.r.), cât ºiun numãr semnificativde investitori efectivinteresaþi, care se aflãîn curs de pregãtire a
formalitãþilor de platãºi de obþinere aîmputernicirilor auten-tice necesare ridicãriiocumentaþiilor, con-form pocedurii", searatã într-un comuni-
cat al Hidro Tarniþa.Hidrocentrala Tarniþa-Lãpuºteºti ar urma sã
fie construitã, pe par-cursul a 5-7 ani, la 30de kilometri de oraºulCluj-Napoca, pe valearâului Someºul Cald.Potrivit datelortehnice, unitatea esteprevãzutã sã aibãpatru grupuri de 250MW fiecare, iar peperioaad amenajãriicentralei vor fi createpeste 4.000 de locuride muncã. Lista finalãa investitorilor precali-ficaþi va fi publicatã în14 noiembrie.
Acþionarii HidroTarniþa sunt Electrica
ºi ComplexulEnergetic Hunedoara,fiecare cu câte 50%din acþiuni.
M ai mulþi investitori suntinteresaþi de proiectul de
construire a hidrocentralei de unmiliard de euro de cãtre CompaniaHidro Tarniþa, la care este acþionarºi Complexul Energetic Hunedoara.
Interes crescut pentru hidrocentrala Tarnita
Susþinere în teritoriu pentruElena Udrea
C hiar dacã strângeau semnã-turi pentru candidatura lui
Cristian Diaconescu, reprezen-tanþii Filialei Hunedoara a PMPau declarat cã o susþin pe ElenaUdrea, dacã aceasta îºi va anunþaoficial candidatura la Preºedinþie.
Preºedintele TNL Petrila, accidentat de un ºofer inconºtient
L iderul liberal din Petrila a fost la un pas demoarte, luni, dupã ce un ºofer a intrat cu maºina
pe trotuar ºi l-a izbit în plin. A avut noroc pentru cã aapucat sã facã o manevrã care i-a salvat viaþa, însãdacã era un copil nu avea nici o ºansã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
S-ar putea sã fiþi indispus dincauza unui eºec în afaceri sau aunei discuþii în contradictoriu cuun prieten. Relaþiile cu persoanaiubitã pot deveni încordate dacãrefuzaþi sã mergeþi într-o vizitã.
Vã recomandãm sã vã amânaþivizitele planificate pentru azi. S-ar prea putea sã nu decurgãîntocmai cum aþi dori. Împreunãcu partenerul de viaþã, puteþi sãfaceþi planuri în legãturã culocuinþa.
S-ar putea sã aveþi o neînþelegerecu persoana iubitã ºi sã plecaþiîntr-o excursie cu prietenii. Nuexageraþi pozând în victimã! Nuhotãrâþi nimic astãzi în privinþarelaþiilor sentimentale, pentru cãs-ar putea sã regretaþi.
Dimineaþa sunteþi dezamãgit deun partener de afaceri în care aþiavut mare încredere. Nu puneþila suflet! Sunteþi energic ºi aveþimari ºanse de reuºitã în tot cefaceþi împreunã cu persoanaiubitã.
S-ar putea ca o disputã cu ofemeie mai în vârstã din familiesã vã dea de gândit. N-ar stricasã vã întrebaþi dacã aveþi o atitu-dine corectã faþa de cei din jur.Fiþi mai prudent, ca sã evitaþi unscandal sau o decepþie pe plansentimental.
S-ar putea ca o întâlnire de afac-eri sã nu decurgã conform aºtep-tãrilor ºi sã rãmâneþi cu un gustamar. Nu vã descurajaþi! Pur ºisimplu, azi nu este o zi bunã pen-tru afaceri. Aveþi ºanse sã petre-ceþi momente plãcute alãturi depersoana iubitã.
Chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat, relaxaþi-vã.Dimineaþa aveþi de gând sã chel-tuiþi o sumã importantã. Fiþi pru-dent, nu este un moment favora-bil investiþiilor sau cheltuielilormari!
Nu este momentul sã începeþinoi activitãþi. S-ar putea sã nugãsiþi cele mai bune soluþii ºi sãaveþi parte de o dezamãgire.Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºiaveþi tendinþa sã neglijaþi prob-leme importante.
S-ar putea ca cei din jur sã nu vãaprecieze ideile la adevãrata lorvaloare, dar asta nu vã descura-jeazã. Nu semnaþi acte oficiale ºiamânaþi planurile referitoare lapornirea unei afaceri
Evenimente neprevãzute vãdeterminã sã vã schimbaþi pro-gramul. S-ar putea sã fiþi nevoitsã plecaþi într-o delegaþie, sprenemulþumirea partenerului deviaþã.
S-ar putea sã nu intraþi nici azi înposesia unor bani pe care tre-buia sã îi primiþi zilele trecute.Amânarea unei cãlãtorii planifi-cate mai demult vã poate afectarelaþiile sentimentale.
Sunteþi cu capul în nori ºi s-arputea sã pierdeþi din vedere prob-leme importante. Nu începeþiproiecte noi, pentru cã aveþitendinþa sã acþionaþi superficial ºiriscaþi sã compromiteþi totul.
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:00 Trandafirii sãlbatici10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100%12:20 Discover România12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Trandafirii sãlbatici19:35 Discover România19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 S.O.S pe MareaNeagrã
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ameninþarea ciclonului13:00 ªtirile Pro TV13:45 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rãpirea: douã zile deteroare17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Detectiv fãrã voie22:30 ªtirile Pro TV
10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 14 ore17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Neam legat 21:00 Cronica netului 21:30 Epic Show 22:30 Trãsniþii
10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Fugarul17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Vulcanul22:00 Kickboxer 3
10:00 Pastila de râs10:30 Colierul de turcoaze12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize15:45 Teleshopping 16:30 Totul se plãteºte18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere22:15 O iubire de-o varã
10:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua -Ludogorets12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua -Ludogorets13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport
10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mr. Bean17:30 Pistruiatul19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?23:00 Serviciul Român deComedie: Happy Show
Este vorba despre difer-enþe de impozite ºitaxe,100.998 mii lei,accesorii, 38.883 mii lei,amenzi contravenþionaleaplicate 24 mii lei . Deasemenea, au fost diminu-ate pierderile fiscale înregistrate de agenþii eco-nomici cu suma de 4.447mii lei.
Potrivit reprezentanþilorANAF Hunedoara, înperioada ianuarie – iulie2014, structurile cuatribuþii de inspecþie fiscalãau efectuat un numãr totalde 487 acþiuni de controlla persoane juridice.
“Acþiunile de control fis-cal efectuate la persoanejuridice grupate funcþie detipul acþiunii desfãºurate seprezintã astfel: inspecþii fis-cale generale – 13 ;inspecþii fiscale parþiale –
247; controale inopinatecontroale încruciºate ºicercetãri la faþa locului –
227. În cadrul inspecþiilorfiscale efectuate s-a avut învedere respectarea decãtre contribuabili a regle-mentãrilor legale privindstabilirea, evidenþiereadeclararea ºi plataimpozitelor, taxelor, con-tribuþiilor datorate bugetu-lui general consolidat”,aratã reprezentanþii ANAF
Hunedoara. De asemenea, în
aceastã perioada au fostsoluþionate un numãr de164 solicitãri de rambur-sare/restituire a taxei pevaloare adãugatã. Dinsuma solicitatã la rambur-sare/restituire în valoarede 63.753 mii lei, s-a
admis la rambursare/resti-tuire suma de 62.170 miilei ºi s-a respins suma de1.583 mii lei.
La contribuabili per-soane fizice s-au efectuatun numãr de 170 acþiunide control, rezultateleacestor acþiuni fiind con-cretizate în stabilirea unorvenituri suplimentare în
sumã totalã de 2.010 miilei reprezentând diferenþede impozite ºi taxe, 1.562mii lei, accesorii , 447 mii lei, amenzi contravenþionale aplicate,1 mii lei.
“Acþiunile de control fis-cal efectuate la persoanefizice grupate funcþie detipul acþiunii desfãºurate seprezintã astfel: inspecþii fis-cale generale – 15;inspecþii fiscale parþiale –100; controale inopinatecontroale încruciºate ºicercetãri la faþa locului –55”, precizeazã reprezen-tanþii ANAF Hunedoara.
Programul a fost lansatde Asociaþia Naþionalã aAgenþiilor de Turism(ANAT), FederaþiaPatronatelor din TurismulRomânesc (FPTR) ºiAsociaþia de Promovare
Litoral-Delta Dunãrii(ALDD). În cadrul progra-mului turistul plãteºte cincinopþi ºi stã ºase sauplãteºte ºase nopþi ºi stãºapte.
Pachetele pornesc de la
518 lei/persoanã, cu micdejun, pentru ºase nopþide cazare ºi una gratuitã,la un hotel de douã steledin staþiunea Venus, de la822 de lei/persoanã, cumic dejun, pentru cincinopþi de cazare ºi una gra-tuitã, la un hotel de treistele din Eforie Nord ºi dela 975 de lei/persoanã, cumic dejun, pentru ºasenopþi de cazare ºi una gra-tuitã, la un hotel de patrustele din staþiunea Mamaia.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.
Miercuri20.08.2014
Petroºani 10:00 - 15:00
Zona afectatã:Colonia Petroºani.Motivul restricþiei:Reparare vanã DN 100zona imobilului 55 de pestr. Cuza Vodã.
Restricþiiapã
Peste 139.000 mii lei recuperaþi de finanþiºtii hunedoreni la bugetul statului de fisc
I nspectorii de la fisc au reuºit în perioa-da ianuarie – iulie 2014, ca urmare a
verificãrilor efectuate la persoane juridicesã atragã la bugetul de stat venituri supli-mentare în sumã totalã de 139.905 mii lei.
Zile gratuite de vacanþã, în plin sezon:Preþurile sejururilor pornesc de la 500 de lei
R omânii pot cumpãra pacheteîncepând de la 518 lei/persoanã pen-
tru un sejur pe litoralul românesc, încadrul programului ,,Zile gratuite devacanþã 2014”, care se deruleazã înperioada 18-31 august.
Monika BACIU
Astfel, se poatededuce cã autoritãþilelocale pot contribui cupeste 90 de procenteîn timp ce executivulcu doar douã pro-cente. Acest lucru nuar face decât sã îngre-uneze aceste proiectede dezvoltare.
B ani pentruParâng
Consilierii locali dela Petroºani au votatrectificarea bugetuluilocal. Astfel, pentrucontinuarea lucrãrilora fost alocatã suma de24 de mii de lei, banice vor fi folosiþi pen-tru realizarea unortransformatoare cevor alimentatelescaunul TS3.
“Va avea locºedinþa de consiliulocal a municipiuluiPetroºani, o ºedinþãde îndatã care are peordinea de zi douãproiecte de hotãrâre.Un proiect dehotãrâre vizeazã recti-ficarea bugetului
municipiuluiPetroºani. Este vorbade repartizarea uneisume de 27 de mii delei care provine dinvânzarea unor bunuriaparþinând domeniuluiprivat al municipiului,iar suma se va împãrþiîn urmãtorul fel 24 demii de lei vor fi alocaþiîn completare pentruce este aprobat pânãîn prezent pentru ali-mentarea cu energieelectricã pentruproiectul dezvoltareadomeniului schiabil,iar suma de 3000 delei pentru achizi-þionarea ceasuluistradal care este apro-bat prin bugetulmunicipiului la începutde an. În primã fazãeste vorba derealizarea a trei pos-turi de transformarenecesare pentru ali-mentareatelescaunului TS3care a fost achiziþion-at ºi urmeazã sã fiemontat ºi este unproiect mult mai marecare vizeazã alimenta-rea cu energie elec-tricã a întregii infra-
structuri care se reali-zeazã pe proiectuldezvoltarea domeniu-lui schiabil”, adeclarat AdrianNegoe, secretarulPrimãriei Petroºani.
Potrivit oficialilorPrimãriei, existã posi-bilitatea de a acþionaGuvernul în judecatã,însã ºansele de câºtigsunt minime.
“Am putea sã îiacþionãm în instanþãavând în vedere faptulcã prin contract dum-nealor s-au obligat sãachite o contribuþieînsã legislaþia e destulde evazivã în sensulcã hotãrârea deGuvern respectivã nua prevãzut în coteprocentuale care estecontribuþia fiecãruiadeci ar fi destul degreu sã ne judecãm cuGuvernul, e destul degreu sã câºtigi înRomânia zilelor noas-tre. Legislaþia trebuiasã fie mult mai clarã,sã stabileascã con-tribuþia fiecãruia ºicontribuþia statuluiromân sã fie mult maimare cã este de unde.
De la bugetul localeste extrem de greu”,a mai precizat sursacitatã.
Potrivit hotãrârii deGuvern 120 din2010, nivelul de cofi-nanþare a proiectelorderulate în comun deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiTurismului ºiautoritãþile publicelocale era împãrþit.
“Unitãþile adminis-trativ teritoriale asigu-rã pânã la 50%, darnu mai puþin de 5%,din valoarea totalã acontractelor de lucrãriîncheiate în conformi-tate cu legislaþia învigoare, exceptând
domeniul schiabil,unitãþile administrativ-teritoriale asigurãpânã la 50%, dar numai puþin de 5%,dinvaloarea contractuluiaferent realizãrii docu-mentaþiei tehnico-eco-nomice, încheiat înconformitate cu legis-
laþia în vigoare, încazul domeniului schi-abil, MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismuluifinanþeazã
procurarea instalaþi-ilor de transport pecablu ºi montajul aces-tora, în limita fon-durilor disponibile”,se aratã în actul nor-mativ.
Potrivit Strategieide Dezvoltare elabo-ratã de PrimãriaPetroºani pentru anii2014 – 2020,investiþiile planificatepentru dezvoltareaDomeniului SchiabilParâng sunt estimateca valoare la 250 demilioane de lei. În pla-nurile administraþieilocale din Petroºaniau fost trecuteTelegondola Petroºani- Parâng, ºapte noitelescaune, douãbenzi transportoare,amenajarea a patrupârtii ºi a cãilor de
acces la ele, amena-jarea instalaþiei de ilu-minat nocturn la pâr-tia 2A, finalizareaInstalaþiei de produc-ere a zãpezii artifi-ciale, achiziþionarea aºase ratrak-uri, ame-najarea pârtiilor ºitraseelor de schi pen-tru agrement cuechipamente de sigu-ranþã, un sistem detiketing, o instalaþiede alimentare cu apãºi canalizare, inclusiv staþie declorinare ºi hidranþi,construirea unuiorãºel al copiilor ºi aunui parc pentrusnow-board, înfi-inþarea unor centre deservicii turistice: lastaþia de sosire aTelegondolei TG –Poiana Zãpezii(Slima), construireaunui centrul adminis-trativ la staþia de ple-care a telegondolei, aunei instalaþii de bob-cart, pentru perioadade varã ºi amenajareaunei suprafeþe artifi-ciale de schi pentruperioada de varã.
16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 August 2014
Lacunele legislative scapã Guvernul de responsabilitateadezvoltãrii domeniilor schiabile
P ortiþele legislative scapã Guvernul de birul dez-voltãrii domeniilor schiabile. În anul 2010 a fost
aprobat proiectul de hotãrâre care vizeazã dezvoltareaunor domenii schiabile din þarã. ªi staþiunea montanãParâng a fost inclusã în acest proiect, lucrãrile auînceput, au venit o perioadã ºi bani de la bugetul local,însã finanþarea a fost stopatã. Chichiþele legislative potda câºtig de cauzã Guvernului pe motiv cã în aceahotãrâre nu este stipulatã contribuþia fiecãrei pãrþi.
