Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 692 Marti, 9 Septembrie 2014 Un bloc, câþiva chiriaºi, datorii de jumãtate de milion >>> PAGINA A 3-A Nunþi ºi cumetrii într-o clãdire istoricã >>> PAGINA A 3-A Hram la paraclisul Bisericii din Vulcan >>> PAGINA A 5-A Primele de vacanþã ale minerilor ºi energeticienilor aduc CEH la barã >>> PAGINA A 4-A Sântãmãria Micã, sãrbãtoare pentru momârlanii de pe Maleia >>> PAGINILE 8-9 INSEMEX ancheteazã explozia de la Satu Mare >>> PAGINA A 13-A ªcoala sanitarã de la Casa de Culturã, continuã înscrierile >>> PAGINA A 15-A ªcolile, pregãtite pentru începerea anului ºcolar >>> PAGINA A 16-A Peste douã luni se inagureazã un nou telescaun, în Parâng >>> PAGINA A 7-A C hiar dacã Staþia Centralã de Salvare Minierã se reorganizeazã, directorul „Salvamin”, Daniel Surulescu, nu are motive de îngrijorare. Surulescu va fi adus „la bazã”, adicã la sediul Complexului Energetic Hunedoara, unde special pentru el s-a înfiinþat un post de conducere. Face ce face ºi cade mereu în picioare. Directorul Staþiei Centrale de Salvare Minierã, Daniel Surulescu, nu are de ce sã îºi facã griji... >>> >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Programul de reor ganizare: aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie CEH a creat un post de conducere pentru actualul director al Salvamin Petroºani, Daniel Surulescu
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 692
Marti, 9 Septembrie 2014
Un bloc, câþivachiriaºi, datorii dejumãtate de milion
>>> PAGINAA3-A
Nunþi ºi cumetrii într-oclãdire istoricã
>>> PAGINAA3-A
Hram la paraclisulBisericii din Vulcan
>>> PAGINAA5-A
Primele de vacanþãale minerilor
ºi energeticieniloraduc CEH la barã
>>> PAGINAA4-A
Sântãmãria Micã,sãrbãtoare pentru
momârlanii de pe Maleia
>>> PAGINILE 8-9
INSEMEXancheteazã
explozia de laSatu Mare>>> PAGINAA13-A
ªcoala sanitarãde la Casa de
Culturã, continuãînscrierile>>> PAGINAA15-A
ªcolile, pregãtitepentru începerea
anului ºcolar>>> PAGINAA16-A
Peste douã luni se inagureazã
un nou telescaun,în Parâng>>> PAGINAA7-A
C hiar dacã Staþia Centralã de Salvare Minierã se reorganizeazã, directorul„Salvamin”, Daniel Surulescu, nu are motive de îngrijorare. Surulescu va fi
adus „la bazã”, adicã la sediul Complexului Energetic Hunedoara, unde specialpentru el s-a înfiinþat un post de conducere. Face ce face ºi cade mereu înpicioare. Directorul Staþiei Centrale de Salvare Minierã, Daniel Surulescu, nuare de ce sã îºi facã griji... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A
Programul de reorganizare: aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie
CEH a creat un post de conducerepentru actualul director al Salvamin
Petroºani, Daniel Surulescu
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ
687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia
DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –
Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº
DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc
DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea
Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
E vacuate pentru
neplata chiriei. În timp ce sute depetrileni aºteaptãsã primeascã olocuinþã, un chiriaºal blocului social,care a fost dat înfolosinþã la sfârºitulanului trecut, nu ºi-a plãtit dãrile,astfel cã acesta vafi evacuat.
“Nu a renunþatnimenim, noi am luathotãrâre ºi am prinHCL am aprobat evacuarea unui chiriaºde la locuinþele socialepentru cã nu a plãtitniciodatã de la dareaîn folosinþã chiria.
Înhotãrâreaconsiliuluilocal ºi în contractul deînchiriere esteprevãzut cãorice chiriaºcare nuplãteºte timpde trei luniconsecutiv vafi evacuat prinhotãrâre deconsiliu local.O sã efectuãmevacuarea ºi o
sã acþionãm în instanþãca sã se dea hotãrârejudecãtoreascã derecuperare a acestorbani”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.
Administraþia localãde la Petrila are derecuperat peste 150de mii de lei de lachiriaºii care stau înlocuinþele din fondullocativ. Aceºtia nu ºi-au plãtit dãrile deani de zile, asta încondiþiile în caresumele aferente chirieisunt modice. Mai multaceºtia nici nu suntevacuaþi din motiveumanitare. Edilulpetrilean spune cã într-un bloc de pe razalocalitãþii, datoriile
chiriaºilor se ridicã la suma de 50 de miide lei.
“La cei care aurestanþe douã luni setrimit somaþii, iar dacãdepãºesc trei lunilumãm mãsurile derigoare. Atenþionez înmodul cel mai seriostoþi chiriaºii care locuiesc în locuinþeproprietatea statului sãfacã bine sã achiterestanþele la chiriepentru cã avem peste400 de cereri delocuinþe nerezolvate,oameni care ar vreaun acoperiº deasupracapului, oameni carear plãti chiria ºi celelaltutilitãþi ºi nu avemposibilitatea sã leacordãm. Avemoameni cu restanþe lachirie de 5000-6000de lei, am luat mãsurideosebite prin biroulde taxe ºi impozite ºiam numit prin dispo-ziþie persoane care sãse ocupe de recupera-rea acestor bani ºi încaz contrar o sã facemdemersuri pentu evacuarea acestoraprin hotãrâre judecãtoreascã. Numaiîntr-un bloc avemaproximativ 500 demilioane (lei vechi-n.r.)
restanþe la chirie de lamai mulþi cetãþeni”, amai spus sursa citatã.
La sfârºitul anuluitrecut, administraþialocalã de la Petrila apredat 64 de unitãþilocative. Cele patrublocuri sociale au fostinagurate, iar aici stauacum tot persoane cuprobleme financiare.Pentru a nu se repetasituaþia, responsabiliiurbei au luat ºi mãsuri.
La nivelul Vãii Jiuluipersoanele care locuiesc în locuinþelestatului au datorii desute de mii de lei, sauchiar milioane.Procedura de evacuareeste una dificilã, aceasta fiind obþinutãdoar prin sentinþãjudecãtoreascã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 3
Ca sã iasã din impasul financiar fãrãprecedent, edilii dinAninoasa cautã sã facãbani din orice ºi numaisãptãmâna trecutã audat mai multe clãdiri,unor firme.
Acestea vor plãti otaxã anualã ºi, laIscroni, spre exemplu,în clãdirea care a gãzduit una dintrefamiliile importante dintrecut, va fi loc de
petreceri. „Noi amavut mai multe încer-cãri ºi anul trecut, de ao pune în valoare,pentru cã clãdirea faceparte dintr-un ansam-blu de clãdiri ºi chiarun castel ce era pevremuri în acestãzonã, a familieiMaderspach, ºi dupãcum ºtim cu toþii, orice lucru nefolosit sedeterioreazã. Una dinactivitãþile care s-ar
preta aici este o salãde festivitãþi, pentrununþi, pentru cã este o
salã mare nefolositãcomplet”, a spusAdrian Albescu,
viceprimar Aninoasa.Vechea minã, de la
închiderea cãreia adecãzut întreg oraºul ºia ajuns în insolvenþã,pentru o datorie deaproximativ 4 milioanede lei, va fi ºi ea concesionatã.
Tot sãptãmâna trecutã, la fel ca ºi încazul clãdirii dinIscroni, câteva clãdiride la minã au fost ºiele date unui investitor.„Am scos la licitaþie înurma hotãrârii de con-siliu ºi fostele clãdiriale minei. Acolo estealtã firmã, care ar vrea sã desfãºoare oactivitate economicã”,spune Adrian Albescu.
ªi clãdirile de laminã ºi casa cu turnvor aduce bani labugetul local. Nu estemult, dar edilii cred cã
e mai bine aºa, decâtsã le lase în paraginã.„Aceastã clãdire are oredevenþã anualã de7.900 de lei, cele dela minã undeva21.000 de lei anual.Nu este o sumã mare,dar dacã asta pre-supune ºi atragerea delocuri de muncã, ziceu, cã este un lucrubun”, ne-a explicatviceprimarul.
Oraºul Aninoasa adecãzut imediat cemina s-a închis ºi afost primul dinRomânia care a intratîn insolvenþã. Firmelecare vin în Aninoasasunt puþine ºi doarzonele periurbane dacãar putea sã salvezeoraºul.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Nunþi ºi cumetrii într-o clãdire istoricãC lãdirea cu turn de la Iscroni, ce a
servit drept reºedinþã a familiilorcare au întemeiat comunitatea din Valea Jiului, va ajunge salã de nunþi.Asta dupã ce administraþia localã a dat-o spre concesiune, la fel cum a procedat ºi în cazul unor construcþii de la mina Aninoasa.
Un bloc, câþiva chiriaºi, datorii de jumãtate de milion
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 20144 Actualitate
CarmenCOSMAN - PREDA
Face ce face ºi cademereu în picioare.Directorul StaþieiCentrale de SalvareMinierã, DanielSurulescu, nu are dece sã îºi facã griji înprivinþa programuluide reorganizare aComplexului EnergeticHunedoara, careprevede desfiinþarea„Salvamin”. Salvatoriiminieri profesioniºtiangajaþi la „Salvamin”vor fi preluaþi în cadrulDiviziei Miniere, îndirecta subordine aServiciului Sãnãtate ºiSecuritate în Muncã.Planul de reorganizarea fost întocmit ºi apro-bat de Consiliul deAdminisatraþie tocmaiîn ideea reducerii chel-tuielilor, iar directorulgeneral al CEH, Aurel
Niculescu, vorbeadespre desfiinþarea înacest sens a unorcompartimente de lanivelul de suprastruc-turã sau comsareaaltora. DesfiinþareaSalvamin, structurã
condusã de ex-direc-torul CNH PetroºaniDaniel Surulescu,atrage dupã sine ºidesfiinþarea postului
de director pe care îldeþinea Surulescu.Însã, cum nu putearãmâne pe tuºã, pen-tru Daniel Surulescu s-a gãsit rapid un noupost. Tot de conduc-ere ºi proaspãt creat.
În noua organigramãa CEH, acesta vaocupa funcþia deinginer ºef investiþii ºiva avea în subordine
Daniel Surulescu afost director alCompaniei Naþionalea Huilei Petroºanipânã în luna martie2009, când a fostînlocuit cu NicolaeDrãgoi.
Nu a rãmas niciatunci pe dinafarã, cia fost transferat laSalvamin, bineînþelestot pe o funcþie deconducere. De numelelui s-au legat maimulte scandaluri finan-ciare legate de modulîn care au fost
chelºtuiþi banii CNH.Unul dintre cele maimediatizate a fostînregistrat în 2008,când Surulescu aintrat în cazulorganelor de anchetãca urmare a derulãriiunei investiþii privindachiziþionarea ºimontarea a unui com-plex mecanizat,în val-oare de opt milioanede euro, laExploatarea MinierãLupeni.
În urma unui con-trol al Curþii deConturi au fostdescoperite mai multenereguli, dintre caredouã ar fi putut fi denaturã penalã, respec-tiv declanºarea proce-durii de achiziþie pub-licã fãrã identificarea
sursei de finanþare ºimajorarea contractuluiiniþial cu 400.000 deeuro pentru achiz-iþionarea unor piesede schimb, pentruperioada de post-garanþie, fãrã organi-zarea unei licitaþii.Scandalul s-a stins întimp, fãrã ca cineva sãfie tras pânã la urmãla rãspundere.
De asemenea, înurma urma tragedieide la Mina Petrila, din15 noiembrie 2008,Daniel Surulescu a fostacuzat cã a preferatsã-ºi vadã în contin-uare de „turneul elec-toral” în care se afla,decât sã se interesezede soarta morþilor ºiarãniþilor din cele douãexplozii consecutive.
CarmenCOSMAN - PREDA
Liderul Sindicatului„Muntele”, Petre Nica,a confirmat, luni, cã afost depusã cererea dechemare în judecatã.„Vineri am depus cer-erea, la TribunalulHunedoara. Aºteptãmsã se stabileascã ter-menul de judecatã”, adeclarat Nica.
În urmã cu aproxi-mativ o sãptãmânã,
Biroul Executiv alSindicatului „Muntele”a decis acþionarea înjudecatã aComplexului EnergeticHunedoara într-unnou proces, de dataaceasta pentru nere-spectarea ContractuluiColectiv de Muncã înceea ce priveºteprimele de vacanþã.Adaosurile salarialesunt prevãzute înContractul Colectiv deMuncã semnat cu
adminsitraþia CEH,însã acestea nu au maiputut fi plãtite dupã obâlbã a guvernanþilor.Este vorba despreadoptarea Legea94/2014, careprevede acordareavoucherelor devacanþã în loculprimelor plãtite pânãacum. Numai cã, înbugetul de venitzuri ºicheltuilei al CEH aces-te vouchere nu suntprevãzute, dar în
schimb apar primelede vacanþã.
Sindicaliºtii susþinînsã cã atâta timp câtexistã societãþi cu cap-ital integral de statcare acordã prima deconcediu aºa cum eaeste reglementatã încontractele colectivede muncã, fãrã sã þinãcont de prevederilelegii amintite, ºi CEH-ul trebuie sã respecteceea ce a prevãzut ºinegociat în ContractulColectiv de Muncã.
Conform negocier-ilor dintre sindicate ºiadministraþie, prima devacanþã are un cuan-tum de 1900 de leibrut.
Programul de reorganizare: aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie
CEH a creat un post de conducere pentru actualul director alSalvamin Petroºani, Daniel Surulescu
C hiar dacã Staþia Centralã de Salvare Minierã sereorganizeazã, directorul „Salvamin”, Daniel
Surulescu, nu are motive de îngrijorare. Surulescu va fiadus „la bazã”, adicã la sediul Complexului EnergeticHunedoara, unde special pentru el s-a înfiinþat un postde conducere.
Primele de vacanþã ale minerilor ºi energeticienilor aduc CEH la barã
R eprezentanþii Sindicatului Muntele au depus îninstanþã cererea de chemare în judecatã a
oficialilor Complexului Eneregtic Hunedoara, dupã ceproblema primelor de vacanþã pentru mineri ºi energeticieni nu s-a rezolvat.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 5
Z eci de credin-cioºi au venit
sã ia parte la slujbace a fost oficiatã laVulcan în Paraclisulnoii biserici ceacum se ridicã înapropiereaPrimãriei. Oameniispun cã la hramullocaºului de cult,slujba are o altãînsemnãtate ºi auvenit aici sã seroage.
Aºezatã pe cea maiînaltã culme din locali-tatea Vulcan, biserica,
ce încã se construieºte,a adunat luni, la zi desãrbãtoare, o mulþimede credincioºi. Toþi auasistat la slujba reli-gioasã, iar cel care actitorit aceastã biser-icã, Marin Coltescususþine cã se simteîmplinit când credin-cioºii vin la slujbã. Maiales cã biserica a fostconstruitã cu gândul lacei ce au fost aduºi decomuniºti în anii încare au dezvoltat celedouã cartiereminereºti. „Dincoace
de bulevard, toate bisericile ce s-au con-struit erau pe centrulvechi ºi, în parteacealaltã nu era niciuna.Nici pentru Cocoºvar,nici pentru Dallas.Atunci, am discutat cu pãrintele ºi ne-amgândit sã gãsim un locpentru o bisericã. Am considerat eu, cãacesta
estecel mai potrivit loc,fiind un pic mai susdecât toate ºi am ziscã va fi un reper pen-tru Vulcan”, a explicatMarin Coltescu, ctitorul Bisericii.
Paraclisul Bisericiipoartã hramul NaºteriiMaicii Domnului ºi înaceastã zi deosebitãpentru creºtini,
oamenii locului auumplut curtea, pentrucã au vrut sã asiste laslujbã. „Am venit aicipentru MaicaDomnului, cã e sãrbãtoare azi ºi hra-mul bisericii, sãrbã-toare mare’, ne-a spuso credincioasã, careasista la slujbã încurtea Paraclisului, iaro altã doamnã ne-aspus cât de mult sebucurã, cã are bisericã
nouã în cartierul încare locuieºte. „ Estefoarte frumos ºi estebine cã stau aproape ºipot sã ajung, cã jos nuputeam. Sã deaDumnezeu multã sãnã-tate la toatã lumea!”.
Gheorghe Ile, pri-marul din Vulcan alãsat ºi el puþin tre-burile urbei ºi a luatparte, alãturi decredincioºi la slujbã.„Este hramul acestei
biserici. Întotdeauna,într-o cumunitate, trebuie sã existe, atâtcultul localitãþii, dar ºialte instituþii, aºa încâtoamenii sã aibã locuride recreere, dar ºilocuri unde vin sã-ºispunã pãrinteluipãsurile. ªi fiecare dintre noi avem câteun duhovnic. Azi e ºihramul acestei bisericiºi aici vedem o nouãconstrucþie cu hramultuturor sfinþilor, ce neva bucura când va figata. Am lãsat puþintreaba ºi am venit aicipentru a mã ruga, alãturi de oameni”, aspus Gheorghe Ile, primarul municipiuluiVulcan.
Credinþa nu le estestrãinã celor din ValeaJiului ºi cu toþii, la zide sãrbãtoare, au vrutsã ne aminteascã câteste de important sãne rugãm. „Se con-struieºte o nouã bise-ricã în Vulcan ºi, tre-buie sã stea liniºtiþi toþicreºtinii, cã nu se vadãrâma nici un spital ºinicio ºcoalã. Este locpentru biserici ºi estenevoie de biserici”, aprecizat ºi Danielªchiopu, epitrop.
Construcþia acesteibiserici, al cãrei hrameste la Naºterea SfinteiFecioare Maria, aînceput acum câþivaani ºi cel care a cti-torit-o spune cã aici seva mai lucra. Anulacesta va fi finalizatãfundaþia clãdirii noi ºiabia apoi se va ridicalocaºul ce va purtahramul tuturor sfinþilor.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
ADIO, telefon mobilla ºcoalã! E levii nu vor mai
putea folosi tele-fonul mobil în timpulorelor, nu au voie sã par-ticipe la acþiuni de protestpotrivit unui proiectprivind Regulamentul deorganizare ºi funcþionarea unitãþilor de învãþãmîntpreuniversitar, elaboratde Ministerul Educaþiei.
În regulament sînt pre-vãzute numeroase interdicþiiadresate elevilor, potrivitZiare.com. Aceºtia nu au voiesã distrugã documenteleºcolare, precum cataloage,carnete de elev, foi matricole,documente din portofoliuleducaþional ºi sã deteriorezebunurile din patrimoniulunitãþii de învãþãmînt preuni-versitar (materiale didactice ºimijloace de învãþãmînt, cãrþide la biblioteca ºcolii, mobilierºcolar, mobilier sanitar, spaþii
de învãþãmînt etc.). Tot lor leeste interzis sã aducã ºi sãdifuzeze în unitatea deînvãþãmînt preuniversitarmateriale care, prin conþinu-tul lor, atenteazã la indepen-dentã, suveranitatea ºi integri-tatea naþionalã a þãrii, carecultivã violenta ºi intoleranta.Proiectul prevede ºi cã eleviinu au voie sã organizeze ºi sãparticipe la acþiuni de protest,care afecteazã desfãºurareaactivitãþii de învãþãmînt saucare afecteazã participarea laprogramul ºcolar, ºi nici sãblocheze cãile de acces înspaþiile de învãþãmînt.Conform documentului, eleviiau obligaþia "sã frecventezecursurile, sã se pregãteascã lafiecare disciplinã de studiu, sãdobîndeascã competentele ºisã-ºi însuºeascã cunoºtinþeleprevãzute de programeleºcolare".
În plus, elevilor le esteinterzis:
- sã utilizeze telefoanelecelulare în timpul orelor decurs, al examenelor ºi al concursurilor
- sã lanseze anunþuri false cu privire la amplasareaunor materiale explozibile înperimetrul unitãþii de
învãþãmînt preuniversitar- sã aibã comportamente
jignitoare, de intimidare, dis-criminare ºi atitudini ostenta-tive ºi provocatoare sã aducãjigniri ºi sã manifeste agresivi-tate în limbaj ºi în comporta-ment faþã de colegi ºi faþã deperso-nalul
unitãþii de învãþãmînt preuniversitar
- sã provoace, sã instige ºi sã participe la acte de vio-lenþã în ºcoalã ºi în afara ei
- sã pãrãseascã incintaºcolii în timpul pauzelor saudupã începerea cursurilor,fãrã avizul profesorului de serviciu sau a profesoruluipentru învãþãmîntulprimar/dirigintelui
- sã aibã o atitudine careconstituie o ameninþare laadresa siguranþei celorlalþielevi ºi/sau a personaluluiºcolii.
Hram la paraclisul Bisericii din Vulcan
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 20146 Actualitate
Prevederea esteinclusã în proiectulprivind Regulamentulde organizare ºifuncþionare a unitãþilorde învãþãmânt preuni-versitar, pus în dez-batere publicã, vineri,de Ministerul Educaþiei,potrivit Mediafax.Proiectul de act nor-mativ supus dezbateriipublice prevede intro-ducerea contractuluieducaþional întreunitãþile de învãþãmântpreuniversitar ºipãrinþi. În regulamentse subliniazã ºi cã,
potrivit prevederilorlegale,pãrintele/tutorele legalinstituit are obligaþiade a asigura frecvenþaºcolarã a elevului înînvãþãmântul obligato-riu ºi de a lua mãsuripentru ºcolarizareaacestuia, pânã lafinalizarea studiilor. Încaz contrar, aceºtia potfi amendaþi cu sumecuprinse între 100 delei ºi 1.000 de lei saupot fi obligaþi sãpresteze muncã înfolosul comunitãþii.Totodatã, pãrintele are
obligaþia ca, cel puþino datã pe lunã, sã ialegãtura cu profesorulpentru învãþãmântulpreºcolar/profesorulpentru învãþãmântulprimar/profesoruldiriginte pentru acunoaºte evoluþiacopilului/elevului, iarprezenþa lui va fi con-semnatã în caietul pro-fesorului cu nume,datã ºi semnãturã. Deasemenea,pãrintele/tutorele ele-vului rãspunde materialpentru distrugerilebunurilor din patrimo-niul ºcolii, cauzate deelev ºi îi este interzissã agreseze fizic, psihicori verbal elevii ºi per-sonalul unitãþii deînvãþãmânt preuniversitar.
În România, o eval-uare a organizaþieiaratã cã, atunci cândun copil face cevaapreciat a fi greºit,prima reacþie a 54%dintre pãrinþi este de aridica vocea la copil,iar 11% dintre pãrinþipãlmuiesc imediatcopilul sau îl trag depãr. În acest sens,UNICEF desfãºoarã ocampanie de trei ani înRomânia, cu scopul dea atrage atenþia asupraviolenþei asupra copilu-lui, susþinutã de inter-venþii de mobilizarecomunitarã la nivellocal.
Respectivul docu-ment subliniazãfenomene îngrijorã-toare, precum discipli-narea prin violenþã,atitudinea pasivã faþãde violenþã ºi acþiunilede intimidare asupracopiilor. Aproximativ17% dintre copiii din58 de þãri sunt supuºiunor forme severe de
pedeapsã fizicã (loviriîn cap, urechi sau faþãsau lovituri dure ºirepetate). La nivelglobal, trei din zeceadulþi considerã cãeste nevoie depedepse fizice pentru acreºte copiii bine.
În ceea ce priveºteatitudinea faþã de vio-lenþã, aproape jumã-tate dintre fetele ado-lescente cu vârste între15 ºi 19 ani (în jur de126 de milioane) con-siderã cã soþul are ojustificare în a-ºi lovisoþia în anumite cir-cumstanþe. În 28 din60 de þãri, informaþii
despre ambele sexerelevã cã mai multefete decât bãieþi credcã bãtaia soþiei esteuneori justificatã.Informaþii din 30 deþãri sugereazã cãaproape ºapte din zecefete cu vârste cuprinseîntre 15 ºi 19 ani careau fost victime aleabuzului fizic ºi/ sausexual nu au cerutniciodatã ajutor.
În mare, aratãraportul, unul din treielevi cu vârste între 13ºi 15 ani, la nivelmondial, sunt brutal-izaþi cu regularitate înºcoalã. Aproape o
treime dintre elevii cuvârste între 11 ºi 15ani din Europa ºiAmerica de Nord afir-mã cã au brutalizat alþicopii — în Letonia ºiRomânia aproape 6din 10 recunosc cãbrutalizeazã alþi copii.
Raportul UNICEFface referire ºi la vio-lenþa sexualã. La nivelmondial, în jur de 120
de milioane de fetesub vârsta de 20 deani (aproximativ unadin zece) au avut con-tact sexual forþat saualte acte sexualeforþate, iar una din treifete adolescente mãri-tate vreodatã, cu vârs-ta între 15 ºi 19 ani(84 de milioane), aufost victime ale vio-lenþelor emoþionale,
fizice sau sexualecomise de soþii saupartenerii lor. ÎnElveþia, un studiunaþional din 2009despre fete ºi bãieþi cuvârste între 15 ºi 17ani a descoperit cã22%, respectiv 8% autrãit cel puþin un inci-dent de violenþã sexu-alã care a implicatcontact fizic. Cea maicomunã formã de vio-lenþã sexualã pentruambele sexe a fost vic-timizarea pe internet.
AGERPRES
Monika BACIU
Dacã de la inaugu-rare ºi pânã înprezent acest lucrunu s-a întâmplat,edilii sperã ca laînceputul anuluiºcolar care va debutapeste o sãptãmânãaceasta sã fie dotatãcorespunzãtor.
“Aveam problemevizavi de grãdiniþelede la parterulblocurilor. Am mutatdin primãvara acestuian cele douã grã-diniþe în grãdiniþanouã ºi îmi doresc ºiacesta este obiectulmeu ca primar ºi alcolegilor mei caodatã cu începutul
anului ºcolar 2015-2015 ºi în aceastãunitate sã funcþionezegrãdiniþa cu programprelungit. Suntem lapartea de achiziþie ºidotare a acestei grã-diniþe. Am avut o dis-cuþie cu cel careurmeazã sã facãdotarea grãdiniþei,zilele trecute am avutcu toþi directorii ºcol-ilor pe problema
reparaþiilor curente ºia igienizãrilor la cele16 unitãþi de învã-þãmânt de pe razaoraºului Petrila”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila. Construcþiagrãdiniþei a durat maibine de cinci ani, însãla începutul anuluiedificiul a fost inagurat.
Chiulangii vor scoate bani dinportofelele pãrinþilor
Î n cazul în care elevii au multeabsenþe, pãrinþii pot primi amenzi
cuprinse între 100 ºi 1.000 de lei sauvor fi obligaþi sã presteze muncã înfolosul comunitãþii.
Dotãri pentru grãdiniþa cu program prelungit
G rãdiniþa cu program prelungit de la Petrila aºteaptãdotãrile pentru a avea program... prelungit. la
începutul acestui an, autoritãþile locale de la Petrila auinaugurat o grãdiniþã modernã care ar trebui sãfuncþioneze dupã un program prelungit.
Raport UNICEF: Aproximativ 11.000 de cazuri de violenþãîmpotriva copiilor raportate în 2011 în România
A proximativ 11.000 de cazuri de violenþã împotriva copi-ilor au fost raportate în România în 2011, iar majoritatea
includ abuz emoþional, fizic ºi sexual ºi neglijare, se aratãîntr-un raport al UNICEF fãcut public.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 7
DianaMITRACHE
Încurajaþi de trenulmarfar, carestaþioneazã pe liniaindustrialã, cât timp seschimbã locomotivapentru lina de trans-port feroviar, hoþii decãrbune au atacatmereu garniturile detren. Unul dintrepunctele sensibile estecel de la Iscroni, undezeci de oameni urcãriscându-ºi viaþa învagoane, pentru a furacãrbune. Vara, chiardacã nu au lipsit cudesãvârºire, ei au fostmai puþini, însã, vinefrigul ºi, odatã cu el, semodificã ºi planurilepoliþiºtilor. „Vomdesfãºura activitãþispecifice, pentru com-baterea acestui gen de
infracþiuni. Vor fiincluse aceste zone întraseele de patrulareale agenþilor de sigu-
ranþã publicã ºi vomsprijini colegii de laPostul TF Livezeni, înacþiunile pe care le vordesfãºura”, a declaratcomisar Cristian Tatra,ofiþer investigaþii crimi-nale la PoliþiaAninoasa.
Iarna trecutã, hoþiis-au întrecut pe ei,
pentru cã au fost zileîn care au furat ºi 60de tone, iar autoritãþilelocale ºi judeþene abiadacã au reuºit sã facãfaþã numãrului marede furturi. Totuºi,poliþiºtii spun cãdosarele penale nu aunici un efect asupralor, ºi nici amenzile ºine explicã pânã undes-a mers în acestdomeniu. „Seîntocmesc dosare
penale sub aspectulsãvârºirii de furt califi-cat, unii dintre ei aufost trimiºi în judecatã.Nu vã pot spune câþi,fiindcã dosarele sedeclinã cãtre PoliþiaTF, dar sunt destule”,a mai spus comisarulTatra.
Hoþii dau ataculdirect în vagoane,chiar dacã riscã sã fiefãcuþi scrum de liniilede înaltã tensiune care
trec pe deasupravagoanelor. Cei maimulþi furã cãrbunii cusacul ºi apoi îl vând înzonã, la cei care au
case ºi fac foc ºi astfelreuºesc sã pãgubeascãComplexul EnergeticHunedoara cu mii delei lunar.
Monika BACIU
Edilii de la Petroºanispun cã aceastã prob-lemã se datoreazã uneihotãrârii a Curþii deApel Bucureºti, dar ºia celor care aducmaidanezii aici dinafara Vãii Jiului.
“E o mare problemãcu câinii comunitari dinmomentul în care s-a
dat acea lege de laCurtea de ApelBucureºti, care a sus-pendat aplicarea legii.Îi strângem în contin-uare, dar avem ocapacitate limitatã înadãposturi. Am vorbitcu cei de la Seriviciulde Ecarisaj, strângemîn continuare câinii,dar avem ºi o situaþiemai nou în ultimele
sãptãmâni, iar ne con-frunctãm cu un val decâini noi. Sunt câinicare nu sunt de aici,nu sunt obiºnuiþi cuoraºul, sunt mari”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Nu este pentruprima datã când maid-anezii din alte locurisunt aduºi în ValeaJiului ºi abandonaþi pestrãzi.
Curtea de ApelBucureºi a suspendatnormele de aplicare alegii pentru ges-tionarea câinilor fãrãstãpân, la cerereaorganizaþiei nonguvernamentaleVier Pfoten.
Monika BACIU
“Am vorbit astãzicu firma care seocupã de manage-mentul lucrãrilor, cuproiectantul, cu toatãlumea, suntem îngrafic. În teren, sus,sunt cei de laDoppeelmayer careau montat staþia desus ºi cea intermedi-arã, urmeazãmontarea staþiei de laplecare, din zonaRusu ºi aºa cum amspus la începutul luniinoiembrie vomfuncþiona cutelescaunul TS3”, a
declarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.
Lucrãrile sederuleazã pe bazaunui credit contractatde municipalitatea dinPetroºani în valoarede 13 milioane de lei.
Proiectul de 70 demilioane de euro pen-tru dezvoltarea turis-mului în Parâng a fostuitat de guvernanþi.Aºa se face cã munic-ipalitatea încearcã sãducã mai departeaceastã investiþie prineforturi proprii.
Câini abandonaþi în Valea Jiului
D in ce în ce mai mulþi câini pe strãzile Petroºaniu-lui. Numãrul maidanezilor pare sã fi crescut pe
strãzile din Petroºani. Hingherii sunt depãºiþi denumãrul patrupedelor la fel ca ºi locurile din adãposturi.
Peste douã luni se inagureazã unnou telescaun, în Parâng
L ucrãrile din Parâng, în grafic. Primarul municipiu-lui Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, spune cã în luna
noiembrie, telescaunul TS3 va fi inaugurat. Con-structorul lucreazã la montarea stâlpilor ºi a instalaþiilor.
Vine iarna, revin hoþii
V remea se rãceºte ºi poliþiºtiideja îºi iau mãsuri pentru a
preveni furtul de cãrbune.„Lopãtarii” au cam luat o pauzãvara, mai ales cã nu au avut cui sãvândã, însã, acum cã se rãceºte,poliþiºtii se aºteptã sã creascãnumãrul hoþilor ºi sunt pe fazã.
Monika BACIUMonika BACIU
“Pentru sãnãtate nerugam, sã ne fereascãDumnezeu de rele ºipentru descânte. Credîn descântece”, spune ocredicioasã.
„Pentru sãnãtate,pentru binele casei,pentru copii ºi e hramulbiserii ºi am venit înfiecare an”, spune oaltã femeie.
Credincioºii au par-curs sute de kilometripentru a veni sã iaparte la slujbã. Tocmaide la Craiova a venit ofemeie pentru a se ruga
la Dumnezeu. „Nu sunt de aici, sînt
din Craiova, am fost cubãiatul la Bucureºti pen-tru cã e bolnav ºi vin sãmã rog pentru sãnã-tate”, spune femeia.
„Mã rog pentru toatãfamilia, pentru vii, pentru morþi. Îmi gãsescliniºtea în bisericã”,spune o altã femeie.
La eveniment a fostºi primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, care s-a rugatpentru familie, dar ºipentru locuitorii urbei.
“E o mare sãrbãtoarecreºtinã, naºterea MaiciiDomnului, biserica deaici de pe Maleia areacest hram ºi fiind sãr-bãtoare lumea a venit ºieste prezenta la acestmoment religios foarteimportant. Am venit sãmã rog pentru sãnãtate,
pentru familie ºi pentrutoþi locuitorii dinPetroºani. De fiecaredatã fac aceste gesturi ºicred cã este foarteimportant în astfel demomente sã ne gãsimtimp ºi rãgaz ºi pentrusuflet”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Sãrbãtoarea de peMaleia s-a nãscut înjurul anului 2000. Tot atunci, la începutulsecolului XXI, la pro-
punerea sãtenilor, s-anãscut ºi idea construiriisfîntului lãcaº de peValea Maleii, dar con-strucþia bisericii orto-doxe a început, efectivîn toamna anului 2003.
Anul acesta, bunãderulare a întreguluipro-gram al hramuluibisericii de pe Maleia afost încredinþatã unuisãtean de vazã al satu-lui, Aron Marc. Acestas-a îngijit ca toatã lumeasã se simtã cu adevãratcã la o mare sãrbãtoare.
“Mîncarea tradiþion-alã a Vãii Jiului am
pregãtit-o care lamomîrlanii noºtri e unobicei. E ciorba decarne de oaie, varza ºipãsat. Nu sunt grele, cie grea munca. Suntemmulþi oameni ca sãfacem aºa ceva. Nu eprimul an cînd participla acest praznic, dareste cel mai marepraznic din Valea Jiului.E o ciorbã tradiþionalãcare nu ºtim de cînd seface. Aceasta mîncareeste pentru aproximativ700-800 de persoane”,a spus bucãtarul AronMarc.
Sãrbãtoarea SfinteiFecioare Maria estepentru momîrlani unadintre cele mai impor-tante sãrbãtori reli-
gioase, acesta fiind ºimotivul pentru care lacinstirea cuvioasei auluat parte cîteva sute decredincioºi.
Momârlanii sîntcunoscuþi pentru credin-þa lor, iar sãrbãtorile sunt þinute cu sfinþenieîn aceste comunitãþi.
Pentru a fi prezenþi la slujba ce are loc labiserica ce are hramulSfintei Fecioare Mariaunii dintre localnici aumers pe jos chiar ºi cîþiva kilometri.
Bisericuþa momâr-lanilor are o frumuseþeaparte, unicã, fiind ridi-catã exclusiv din fonduriprivate, iar aici oricepreot care doreºte sãbinecuvînteze duminicilelocalnicilor este binevenit.
Cîteva sute deoameni au trecut luni, 8 septembrie, pragulbisericii amplasate lapoalele Munþilor Paringdin satul Maleia. Cu toþiiau venit, în special,pentru a o cinsti peSfînta Fecioarã Maria,biserica dovedindu-se afi neîncãpãtoare pentrutoþi cei care au dorit sãasiste la slujbã.
Sântãmãria Micã, sãrbãtoarepentru momârlanii de pe Maleia
S ute de oameni s-au rugat pentru sãnãtate ºi pentru
familie, luni, de Sfânta Maria când biserica de pe Maleia ºi-a sãrbãtorithramul. Cu toþii au venit sã se roagepentru sãnãtate ºi pentru familie.
Monika BACIUMonika BACIU
“Pentru sãnãtate nerugam, sã ne fereascãDumnezeu de rele ºipentru descânte. Credîn descântece”, spune ocredicioasã.
„Pentru sãnãtate,pentru binele casei,pentru copii ºi e hramulbiserii ºi am venit înfiecare an”, spune oaltã femeie.
Credincioºii au par-curs sute de kilometripentru a veni sã iaparte la slujbã. Tocmaide la Craiova a venit ofemeie pentru a se ruga
la Dumnezeu. „Nu sunt de aici, sînt
din Craiova, am fost cubãiatul la Bucureºti pen-tru cã e bolnav ºi vin sãmã rog pentru sãnã-tate”, spune femeia.
„Mã rog pentru toatãfamilia, pentru vii, pentru morþi. Îmi gãsescliniºtea în bisericã”,spune o altã femeie.
La eveniment a fostºi primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, care s-a rugatpentru familie, dar ºipentru locuitorii urbei.
“E o mare sãrbãtoarecreºtinã, naºterea MaiciiDomnului, biserica deaici de pe Maleia areacest hram ºi fiind sãr-bãtoare lumea a venit ºieste prezenta la acestmoment religios foarteimportant. Am venit sãmã rog pentru sãnãtate,
pentru familie ºi pentrutoþi locuitorii dinPetroºani. De fiecaredatã fac aceste gesturi ºicred cã este foarteimportant în astfel demomente sã ne gãsimtimp ºi rãgaz ºi pentrusuflet”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Sãrbãtoarea de peMaleia s-a nãscut înjurul anului 2000. Tot atunci, la începutulsecolului XXI, la pro-
punerea sãtenilor, s-anãscut ºi idea construiriisfîntului lãcaº de peValea Maleii, dar con-strucþia bisericii orto-doxe a început, efectivîn toamna anului 2003.
Anul acesta, bunãderulare a întreguluipro-gram al hramuluibisericii de pe Maleia afost încredinþatã unuisãtean de vazã al satu-lui, Aron Marc. Acestas-a îngijit ca toatã lumeasã se simtã cu adevãratcã la o mare sãrbãtoare.
“Mîncarea tradiþion-alã a Vãii Jiului am
pregãtit-o care lamomîrlanii noºtri e unobicei. E ciorba decarne de oaie, varza ºipãsat. Nu sunt grele, cie grea munca. Suntemmulþi oameni ca sãfacem aºa ceva. Nu eprimul an cînd participla acest praznic, dareste cel mai marepraznic din Valea Jiului.E o ciorbã tradiþionalãcare nu ºtim de cînd seface. Aceasta mîncareeste pentru aproximativ700-800 de persoane”,a spus bucãtarul AronMarc.
Sãrbãtoarea SfinteiFecioare Maria estepentru momîrlani unadintre cele mai impor-tante sãrbãtori reli-
gioase, acesta fiind ºimotivul pentru care lacinstirea cuvioasei auluat parte cîteva sute decredincioºi.
Momârlanii sîntcunoscuþi pentru credin-þa lor, iar sãrbãtorile sunt þinute cu sfinþenieîn aceste comunitãþi.
Pentru a fi prezenþi la slujba ce are loc labiserica ce are hramulSfintei Fecioare Mariaunii dintre localnici aumers pe jos chiar ºi cîþiva kilometri.
Bisericuþa momâr-lanilor are o frumuseþeaparte, unicã, fiind ridi-catã exclusiv din fonduriprivate, iar aici oricepreot care doreºte sãbinecuvînteze duminicilelocalnicilor este binevenit.
Cîteva sute deoameni au trecut luni, 8 septembrie, pragulbisericii amplasate lapoalele Munþilor Paringdin satul Maleia. Cu toþiiau venit, în special,pentru a o cinsti peSfînta Fecioarã Maria,biserica dovedindu-se afi neîncãpãtoare pentrutoþi cei care au dorit sãasiste la slujbã.
Sântãmãria Micã, sãrbãtoarepentru momârlanii de pe Maleia
S ute de oameni s-au rugat pentru sãnãtate ºi pentru
familie, luni, de Sfânta Maria când biserica de pe Maleia ºi-a sãrbãtorithramul. Cu toþii au venit sã se roagepentru sãnãtate ºi pentru familie.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 201410 Educatie
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 11
Astfel, la întrebareaprivind intenþia de a seprezenta la vot, 55,7%dintre respondenþideclarã cã vor veni laurne în mod sigur, încreºtere faþã de cerc-etarea din luna iulie,când 48,6% afirmauacest lucru.
De asemenea,14,7% dintre românisusþin cã probabil vorvota (17,3% — îniulie). Ponderea celorcare spun cã probabilnu se vor prezenta lavot a scãzut de la7,9% în iulie la 3,8%în septembrie. 6,3%dintre cei chestionaþi
declarã cã sigur nu sevor prezenta la vot(6,4% declarau acestlucru în iulie), în timpce 16% nu s-auhotãrât (15,9% îniulie), iar 3,6% nuºtiu/nu rãspund (3,8%în iulie).
"Datele privindintenþia de vot suntprimele care seapropie de condiþiilereale ale competiþieiprezidenþiale cumajoritatea candi-daþilor anunþaþi efectivºi prin raportare laelectoratul care îºimanifestã o intenþieclarã de a vota. Prin
urmare, comparaþiaacestor date cu rezul-tatele sondajelorINSCOP anterioareeste mai puþin relevan-tã având în vedere cãîn iulie, de exemplu,mãsuram o listã decandidaþi mult diferitã
ºi ne aflam într-operioadã mai îndepãr-tatã de momentulalegerilor, deci preapuþin influenþatã deatmosfera electoralã",
afirmã Remusªtefureac, directorINSCOP.
Raportat la cei careîºi declarã intenþiacertã de a vota, VictorPonta (Alianþa PSD-UNPR-PC) conduce înclasamentul candi-
daþilor la Preºedinþiecu 41,1% dintrevoturi. El este urmatde Klaus Iohannis(ACL) — cu 28,8%,Elena Udrea (PMP) —
cu 8,1%, CãlinPopescu-Tãriceanu(PRL) — cu 6,7%,Monica Macovei —independent (3,5%),Corneliu Vadim Tudor(PRM) — cu 3,2%,Dan Diaconescu(PPDD) — cu 3%,Kelemen Hunor(UDMR) — cu 3%,Ioan Ghiºe — inde-pendent (2,1%) ºiSzilagyi Zolt (0,5%).
În ceea ce priveºteopþiunile de vot pentruturul doi al prezi-denþialelor, 19% audeclarat cã vor vota cuVictor Ponta, în timpce 15% îl preferã peKlaus Iohannis. 32,5%dintre cei care nu au oopþiune în primul turspun cã nu vor vota,iar 33,6% nu ºtiu saunu rãspund la aceastãîntrebare.
Sondajul relevã cãVictor Ponta ar câºtigatoate finalele din turul
al doilea al prezi-denþialelor: VictorPonta (54%) vs.Klaus Iohannis(46%), Victor Ponta(54,7%) vs. CãlinPopescu-Tãriceanu(45,3%), VictorPonta (66,1%) vs.Elena Udrea (33,9%)
ºi Victor Ponta(66,8%) vs. MonicaMacovei (33,2%).
Barometrul"INSCOP —Adevãrul despreRomânia" a fost real-izat de INSCOPResearch la comandaziarului "Adevãrul" înperioada 30 august— 4 septembrie.Volumul eºantionuluia fost de 1.058 per-soane ºi estereprezentativ pentrupopulaþia Românieide 18 ani ºi peste18 ani. Eroareamaximã admisã adatelor este deplus/minus 3%, laun grad de încrederede 95%. Metodafolositã a fost cea asondajului de opiniepe baza unui ches-tionar aplicat deoperatorii de interviula domiciliul respondenþilor.
„Vã informez dom-nule ministru cã,odatã cu creºtereaindicatorului natalitãþii– un indicator îmbu-curãtor pentru oricestat civilizat, cu atâtmai mult pentru unmembru al UniuniiEuropene – înmunicipiul Petroºani aapãrut ºi nevoia strin-gentã a asigurãrii
spaþiuluinecesar pen-tru îngrijireacopiilor încadrul unorcreºe, avândîn vedere maiales faptul cã,în bunã parte,pãrinþii aces-tor copii suntangrenaþi înactivitãþi pro-
ductive la care nu potrenunþa foarte uºornici mãcar în perioadade graþie oferitã delegislaþia în vigoare”,explicã deputatul.
În document,Monica Iacob-Ridziaratã cã autoritãþilepublice locale de laPetroºani au retrimiscãtre MDRAPL solic-itarea privind con-
strucþia unor creºepentru copii încartierele Aeroport ºiDimitrov, dupã ce osolicitare similarã,aprobatã de fostulminister al DezvoltãriiRegionale ºiTurismului, deºi a fostaprobatã, nu a maiprimit finanþare.
“Vã solicit, domnuleministru, sã mã infor-maþi în ce mãsurãconstrucþia unor creºepentru copiii minerilordin Valea Jiului (ºi nunumai) reprezintã uncapitol de interes pen-tru ministerul pe care-lconduceþi ºi, implicit,când estimaþi cã vorputea fi demarateaceste importanteinvestiþii în municipiulPetroºani”, este între-
barea la care deputat-ul Monica Iacob-Ridziaºteaptã acum unrãspuns oficial dinpartea ministruluiLiviu Dragnea.
Deputatul Monica Iacob-Ridzi solicitã finanþarea construcþiei a douã creºe
pentru copii în municipiul Petroºani
D eputatul Monica Iacob-Ridzi a depus ieri la Camera Deputaþilor o întrebareadresatã Ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice Locale.
Prin intermediul acesteia, Monica Iacob-Ridzi solicitã MDRAPL sã analizeze opor-tunitatea construcþiei unor noi creºe pentru copii în municipiul Petroºani, arãtândcã asigurarea condiþiilor necesare pentru îngrijirea copiilor ºi pentru educaþia lorîncã de la cea mai fragedã vârstã sunt elemente asupra cãrora statul român tre-buie sã susþinã eforturile conjugate ale pãrinþilor ºi ale comunitãþilor locale.
Majoritatea românilor spun cã se vor prezenta la vot; Ponta, favorit în ambele tururi ale prezidenþialelor
M ajoritatea românilor susþin cã se vor prezenta cusiguranþã la urne la alegerile prezidenþiale, aratã
un sondaj INSCOP remis AGERPRES. Sondajul relevãºi cã românii îl dau favorit pe premierul Victor Ponta înambele tururi se scrutin.
M inistrul delegat
pentru ape, pãduri ºipisciculturã, DoinaPanã, a declarat cã Sistemul de monitorizare atrasabilitãþii lemnului, ce are cascop reducerea tãierilor ilegale delemn ºi a evaziuniifiscale în domeniu,
va deveni obligatoriula nivel naþionalîncepând cu data de8 octombrie a.c.
Doina Panã adeclarat cã acestsistem a fost implementat în fazapilot în nouã judeþe dinþarã, iar în scurt timpva fi extins în toatãþara.
“Am început cu trei
judeþe, pe urmã cuºase, iar la ora actualãsunt nouã în acest sistem. În urmapilotãrii, culegânddate, sistemul infor-matic a mai suportatniºte modificãri ºiurmeazã ca sãptãmânaviitoare, cel mai proba-bil, sã aparã Hotãrâreade Guvern în forma
finalã. Am emis unnou ordin de ministruprin care extindpilotarea din 21 sep-tembrie a.c. la nivelnaþional, astfel încâtpe 8 octombrie, cândintrã în vigoarehotãrârea, sã nu fienimeni care sã nu fifolosit pânã acum sis-temul', a declarat
Doina Panã. Ministrul a subliniat
cã acest sistem demonitorizare estefoarte benefic pentrucã va elimina con-curenþa neloialã ºiintroducerea pe piaþãa lemnului provenit dintãieri ilegale.
Monitorizareatrasabilitãþii lemnului se
va face on-line printr-un sistem bazat pe utilizarea telefoanelorinteligente. Practic,printr-o aplicaþie insta-latã pe smartphone-urile transportatorilorse va putea urmãridrumul lemnului din pãdure pânã laprocesatorul final.
7 dintr-oloviturã!ª apte persoane, printre
care ºi doi copii, auajuns la spital, în urmaunui accident rutier care s-a produs pe drumulnaþional ce leagã Haþegulde Caransebeº.
Poliþiºtii spun cã de vinãpentru producerea accidentuluieste un ºofer în vârstã de 29 deani, din municipiul DrobetaTurnu Severin, care a adaptatviteza la condiþiile de drum.Carosabil era umed, iar ºoferula pierdut controlul asupra auto-turismului ºi a intrat în coliziune
cu un autoturism care circularegulamentar din sens opus,condus de un bãrbat în vârstãde 40 de ani, din comuna Râude Mori. „În urma evenimentu-lui rutier a rezultat rãnireauºoarã a 7 persoane, atât a
conducãtorilor auto, câtºi a celor 5 pasageridin autoturismul carecircula regulamentar,fiind vorba despre 2minori în vârstã de 7ani, respectiv 12 ani, ºide 3 femei cu vârstecuprinse între 32 ºi 66de ani”, au precizat
reprezentanþii IPJ Hunedoara.ªoferul imprudent s-a ales cudosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii devãtãmare corporalã din culpã.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 201412 Actualitate
A început numãrãtoarea inversã!
Sâmbãtã 13 septembrie, de la ora 18:00 vã aºteptãm laprimul spectacol din cadrul stagiunii 2014-2015.
PREMIERA spectacolului „PRAGUL ALBASTRU” de Ion D.Sîrbu, regia artisticã Cristian Ioan
De Ziua Mondialã aTracþiunilor
"Ne miºcãm,donãm,salvãm,schimbãm!"
Asociaþia pentru Tineret,Învãþãmânt ºi Turism, încolaborare cu FitnessUrbanºi Pretorienii Deva organizeazã în data de 14septembrie 2014 acþiunea"Ne miºcãm, donãm,salvãm, schimbãm!", eveniment ce face parte dincampania "Schimbare prinmiºcare". Acest evenimentva avea loc în Piaþa Uniriidin Deva, începând cu orele17.00.
Acþiunea marcheazã"Ziua Mondialã aTracþiunilor" ºi sedesfãºoarã sub forma unuiconcurs de tracþiuni, strân-gere de rechizite ºi donare
de sânge. Evenimentul se va desfãºura simultan
in 8 oraºe din tarã: Galaþi, Brãila,Bucureºti, Oradea, Bistriþa, Craiova,Petroºani ºi Deva,
Preºedinte, Raluca Nicula
În atenþia þapinarilor! Din 8 octombrie, Sistem de monitorizare a trasabilitãþii lemnului, obligatoriu în toatã þara
MaximilianGÂNJU
O echipã formatãdin mai mulþi cercetã-tori de la InstitutulNaþional pentruSecuritate Minierã ºiProtecþieAntiexplozivã (INSEMEX) Petroºania plecat ieri-luni cãtreSatu Mare, pentru aefectua cercetarea lafaþa locului în cazuldeflagraþiei care s-a
soldat cu doi morþi ºiun rãnit grav.Expertiza tehnicã estecrucialã pentru a seputea continuaancheta penalã înaceastã tragedie ºipentru a se stabilicauzele care au provocat explozia darºi eventualelevinovãþii.
Potrivit directorului
general al INSEMEXPetroºani, ArturGãmane, echipa despecialiºti va faceinvestigaþia la faþalocului iar apoi pro-bele vor fi aduse lalaboratoarele dinPetroºani. Echipa despecialiºti este con-dusã de directorulºtiinþific al InstitutulNaþional pentruSecuritate Minierã ºiProtecþieAntiexplozivã (INSE-
MEX) Petroºani,Constantin Lupu.
„Eu împreunã cudoi colegi am plecatcãtre Satu Mare,unde a avut locexplozia ºi vom faceo primã evaluareastãzi (n.r. ieri) undes-a produs deflagraþiaºi mâine dimineaþã(n.r. astãzi-marþi)reluãm cercetarea la
Specialiºtii dinPetroºani nu pottrage o concluzie nicimãcar preliminarã înacest caz doar pebaza declaraþiilor datede martori. Anchetatehnicã trebuie sã sta-bileascã fãrã tãgadãcauzele care au dus ladeflagraþie.
„Eu am discutat ºicu inspectorul de lapoliþie care se ocupãde caz ºi mi-a spus cãdin declaraþiile luate,în zona unde s-a pro-dus deflagraþia, cinevaºi-a aprins þigara. I-am spus cã poate fi ºio altã sursã care sã fiprodus deflagraþia ºinu neapãrat þigara.Urmeazã sã analizãmla faþa locului, nuputem trage o con-cluzie acum, însã ºipentru mine esteinteresant sã vãdconþinutul de gaze dinapa termalã.
Expertiza tehnicã
este una complexã,sunt luate toate vari-antele în calcul”, amai declarat ºeful
comisiei de anchetã aINSEMEX.
O explozie ce aavut loc în urmã cu osãptãmânã la ºtranduldin comuna sãtmãre-
anã Ac⺠a ucis doitineri, GheorgheRotar ºi RodicaCovaci iar fiul lor în
vârstã de 6 ani, a fostgrav rãnit. Totul s-aîntâmplat într-ocãsuþã cu vanã dinºtrandul sãtmãrean încare cei trei fãceau
baie. Poliþiºtii ºiinspectorii pompie-rilor au descoperitþigãri ºi o brichetã, iar
de aici s-a desprinsconcluzia cã bãrbatular fi fumat deºi erainterzis acest lucrufiind vorba despreapã sulfuroasã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 13
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,
ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:
Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din
felurile de mai jos + salatã& desert:
LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii
MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai
- Ficãþei de pui cu piure de cartofi
MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti
JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez
VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat
LUNA SEPTEMBRIE
Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro
INSEMEX ancheteazã explozia de la Satu Mare
C ercetãtorii INSEMEX Petroºani trebuie sã determine cauzele care au provocat explozia de la
un ºtrand din judeþul Satu Mare, în urma cãreia doitineri au murit iar un minor este grav rãnit.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Dimineaþa vã treziþi obosit ºi ner-vos. Încercaþi sã vã controlaþiagresivitatea, pentru cã riscaþi sãdeclanºaþi un conflict! Nu faceþivizite, chiar dacã partenerul deviaþã insistã. Profitaþi de timpulliber pentru a vã odihni!
Dimineaþa sunteþi irascibil dincauza oboselii acumulate în ulti-ma perioadã. Reduceþi progra-mul de muncã. În ritmul acesta,riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã loviþi deo problemã financiarã.
Plecaþi într-o cãlãtorie foarteimportantã, care vã poate aducecâºtiguri serioase. Pãstraþi-vã cal-mul ºi nu ridicaþi tonul la o per-soanã mai în vârstã. Pe plansentimental, puteþi avea prob-leme dacã sunteþi prea încãpãþâ-nat.
Aveþi mare nevoie de un împru-mut. Pânã la urmã, reuºiþi sãfaceþi rost de bani. Pãstraþi-vãcalmul ºi odihniþi-vã mai mult!Sunteþi predispus la probleme desãnãtate.
Dimineaþa aveþi dificultãþi decomunicare ºi sunteþi neinspirat.S-ar putea sã deveniþi agitat ºinervos. Amânaþi întâlnirile deafaceri ºi cãlãtoriile. De aseme-nea, este indicat sã evitaþi activ-itãþile complexe, care necesitãatenþie ºi concentrare.
Este posibil sã plecaþi într-o dele-gaþie. Nu sunteþi în cea maibunã dispoziþie ºi aveþi tendinþasã exageraþi. Nu vã susþineþipãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþidiscuþiile în contradictoriu. S-arputea sã fiþi nervos pentru cã nustaþi prea bine cu banii.
Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþipe toatã lumea. Încercaþi sã vãtemperaþi spiritul critic! Fiþi atentpe ce daþi banii! S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fie deacord cu cheltuielile pe care lefaceþi.
Este posibil sã primiþi o vesteproastã de la o rudã îndepãrtatã.Aceasta vã indispune ºi vã obligãsã vã schimbaþi programul.Plecaþi într-o cãlãtorie nepre-vãzutã. Fiþi atent.
Nu vã asumaþi nici un risc astãzi,pentru cã sunteþi nervos ºi s-arputea sã mizaþi greºit. Nu cãlã-toriþi cu maºina! Sunteþi predis-pus la accidente. Ar fi bine sãevitaþi discuþiile în contradictoriu.
Aveþi de rezolvat o mulþime deprobleme, pe care le-aþi tot amâ-nat. Aveþi tendinþa sã începeþimai multe treburi deodatã.Organizaþi-vã cât mai riguros.
Fiþi deosebit de prudent astãzi,pentru cã puteþi avea problemecu sãnãtatea sau chiar accidente.Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi binesã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petre-cerile. Pe fondul oboselii acumu-late, puteþi deveni irascibil.
La serviciu, sunteþi indispus înurma unei discuþii cu ºeful direct.Nu este indicat sã vã exteriorizaþinemulþumirea. Menajaþi-vã sãnã-tatea. Eforturile pe care intenþion-aþi sã le faceþi sporesc riscul deaccidente cerebrale. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Nocturne 12:20 România în 5 minute 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Interes general 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România 19:00 Meteo
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ce n-a vãzut Parisul!13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 A 19-a soþie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãzboiul minþii22:30 ªtirile Pro TV
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea22:15 WOWbiz
10:00 ªtirile dimineþii 10:45Teleshopping 11:00Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat EuropeanQualifiers11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Elveþia - Anglia14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Elveþia - Anglia15:00 ªtirile Digi Sport15:15 EuroFotbal16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Digisport Show16:45 Rezumat EuropeanQualifiers17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Intangibilul22:30 Un show pãcãtos
„La noi nu a fostîncheiatã aceastã proce-durã. Avem timp sã maifacem înscrieri pentru cursurile din anul I, pânãîn data de 15 septembrie,dupã care începe ºcoala”,a declarat Mia Albescu,manager al ªcoliiPostliceale Sanitare de la Petroºani.
Absolvenþii vor aveameseria de asistent me-dical generalist ºi cursuriledureazã trei ani.
“Obiectivul principal alacestui eveniment îl con-stituie creºterea graduluide ocupare pentru absol-venþi, nefiind excluse altecategorii de persoaneaflate în cãutarea unui locde muncã, prin întâlnireadirectã a cererii cu ofertade locuri de muncã, în
condiþiile unei concurenþeloiale ºi transparente,care sã permitã realizareaunui echilibru între aces-tea, în timpul cel maiscurt”, declarã RodicaMariana Peter, directorexecutiv AJOFMHunedoara. Angajatorilorcare participã la bursã lise va asigura posibilitateade a beneficia de sub-venþii acordate pentruangajarea absolvenþilor,conform Legii nr.76/2002.
Agenþii economici dinjudeþ pot depune ofertede locuri de muncãvacante pânã în data de25 septembrie 2014 laA.J.O.F.M. Hunedoara,Deva, Piaþa Unirii, nr. 2,tel. 0254.216.151 sau lacea mai apropiatã agenþielocalã pentru ocupareaforþei de muncã.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.
S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanicomunicã beneficiarilorsãi din localitãþileUricani, Lupeni,Vulcan ºi Aninoasa, cãîn data de 10.09.2014,se va sista furnizareaapei potabile între orele10:00 – 20:00, dincauza lucrãrilor de reabi-litare executate în staþiade tratare a apei Valeade Peºti.
Mulþumim tuturor benefi-ciarilor serviciilor noastre
pentru înþelegere.
Restricþiiapã
Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºani estealãturi de doamna Soba Rodica îngreaua încercare pricinuitã dedecesul soacrei.
Sincere condoleanþe familiei îndoliate.
Colectivul S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºani este alãturi dedoamna Rodica Soba în mareadurere pricinuitã de plecarea spreo lume mai dreaptã a soacrei sale.
Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!
Fiul Sorin împreunã cu familiaanunþãm cu nemãrginitã durereîn suflet plecarea spre celeveºnice a celei care a fost
SOBA MAGDALENA MONICA(85 ani)
Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele noastre.
Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte!
Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul.
Slujba de înmormântare va avea locmarþi, 9 septembrie 2014, ora 13.
Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi
A genþia Judeþeanã pentru OcupareaForþei de Muncã Hunedoara orga-
nizeazã vineri, 26 septembrie 2014 Bursalocurilor de muncã pentru absolvenþi.
ªcoala sanitarã de la Casa de Culturã, continuã înscrierile
ª coala postlicealã sanitarã de la Casa de Culturã dinPetroºani continuã înscrierile pentru cei care cred cã vor sã
urmeze o specializare în domeniul medical. Pe lângã faptul cã nuse cere deocamdatã o diplomã de Bacalaureat, cei de la aceastãºcoalã spun cã vor face înscrieri pânã când încep cursurile.
16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Septembrie 2014
MaximilianGÂNJU
AdministraþiaUniversitãþii dinPetroºani vrea sãreducã risipa dar maiales sã menþinãpreþurile la cazare câtmai scãzute ºi a luat încalcul montarea încamerele de cãmin aunor aparate demãsurat gigacaloriaconsumatã de studenþi.
Proiectul este unulpilot, astfel cã în primafazã se va derula doarpentru câteva camere,însã dacã va arãtaeconomii de ambelepãrþi, va fi implemen-tat în întreg campusulpe viitor. Practicadministraþia vrea cafiecare student sãplãteascã exact câtconsumã ºi nu lacomun cum se întâm-plã acum. În acest fel
studenþii carepleacã la finalde sãptãmânãacasã nu-ºivor mai lãsacaloriferele sãmeargã fãrãrost, iar totulse va vedea laplata chiriei.„Vom vrea sãindividualizãmconsumul laenergia ter-micã pefiecarecamerã. În momentulde faþã energia termicãeste inclusã în chirialunarã. Sunt unii stu-denþi care consumãmai mult sau maipuþin. Unii care maiînchid caloriferul ºi alþiicare nu. Încercãm sã
punem dispozitive demãsurare ºi fiecare sãplãteascã exact câtconsumã, iar atuncigarantat scade preþulla chiria lunarã plãtitde student. Este unproiect pilot pe carevrem sã-l implemen-tãm ºi eu cred cã pânãla 1 decembrie vomreuºi sã-i dãm drumul”,a declarat directoruladministrativ alUniversitãþii Petroºani,
Dacian Ciodaru.Pentru a menþine câtmai mici chiriile stu-denþilor, UniversitateaPetroºani ºi-a achiz-iþionat centrale termiceproprii, dar are con-tract ºi cu furnizorul deagent termic central-izat. Astfel, pe perioa-da de iarnã adminis-traþia îºi poate alegeformula de încãlzirecea mai ieftinã pentrucampus.
CarmenCOSMAN - PREDA
Pe ultima sutã demetri. Unitãþile deînvãþãmânt din ValeaJiului îºi vor deschideporþile pentru un nouan ºcolar în bunecondiþii. PrimarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi spune cãnu sunt problemedeosebite ºi doar lagrãdiniþa cefuncþioneazã în incintaºcolii „I.G.Duca” nu
s-a obþinut autorizaþiede funcþionare ºi astadeoarece nu se potasigura circuite spe-ciale, dar chiar ºi aºagrãdiniþa va funcþionaºi în acest an.„Lucrãrile sunt îngrafic ºi nu avemprobleme deosebite.Luni, în data de 15septembrie, toateºcolile îºi vor deschideporþile pentru elevi”,a declarat TiberiuIacob – Ridzi.
ªi, aºa cum seobiºnuieºte de câþiva
ani încoace, în datade 15 septembrie, laora 10.00, anul ºcolarse va deschide în modfestiv, în Parcul
„Carol Schreter” dinPetroºani.
“Tot în 15 septem-brie, la ora 10.00,dacã vremea ne per-
mite, vom facedeschiderea în parcul“Carol Schreter” dinPetroºani. Vom con-tinua tradiþia pe caream început-o în urmãcu câþiva ani, dupãcare fiecare ºcoalã îºiva urma programul”,
a mai spus primarulmunicipiuluiPetroºani,TiberiuIacob-Ridzi.
În Petroºani suntpatru centre de exe-cuþie bugetarã cecuprind ºcolile gen-erale ºi grãdiniþele ºiaproximativ 3.500 deelevi pânã în clasa aVIII-a.
Studenþii din Petroºani vor plãti mai puþin
U n proiect pilot al conduceriiadministrative a Universitãþii
Petroºani, prevede montarea degigacalorimetre în camerele stu-denþilor din cãmine. Astfel fiecarestudent va plãti pe perioada deiarnã exact cât consumã cuîncãlzirea.
ªcolile, pregãtite pentru începerea anului ºcolar
L ucrãrile de igienizare a unitãþilor de învâþãmânt din Petroºani ºipregãtirea lor pentru un nou an ºcolar sunt în grafic, a anunþat pri-
