Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 770 Miercuri, 7 Ianuarie 2015 Simota a contestat decizia de condamnare la doi ani de închisoare U n tânãr de 28 de ani din Petroºani a ajuns în arest preventiv dupã ce a încercat sã-ºi violeze cumnata. Tentativa de viol a avut loc înaintea sãrbãtorilor iar bãrbatul, Viºinel Toader, a reuºit sã stea ascuns pânã înainte de Boboteazã, în localitatea vecinã Petrila. Poliþiºtii au reuºit sã dea de urma lui ºi l-au trimis direct dupã gratii. Potrivit anchetatorilor pe 16 decembrie, Toader s-a îmbãtat ºi dupã ce ºi-a bãtut cumnata, a dus-o într-o grãdinã de pe mar- ginea Jiului unde a vrut sã abuzeze de ea. Femeia a scãpat din mâinile agre- sorului ºi a povestit totul sorei sale care a ºi anunþat Poliþia Petroºani. ”În urma verificãrilor, s-a stabilit cã în seara zilei de 16.12.2014, în jurul orei 23:15, femeia a fost acostatã de soþul recla- mantei, care, fiind sub influenþa bãuturilor alcoolice, a lovit-o cu pumnii ºi apoi a tras-o de pãr pânã într-o grãdinã de pe marginea râului Jiul de Est, unde a încercat sã întreþinã raporturi sexuale fãrã consimþãmântul aces- teia. În urma evenimentu- lui, femeia a fost trans- portatã cu ambulanþa la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde a rãmas sub supraveghere medica- lã. În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiu- nilor de lovire sau alte violenþe ºi tentativã de viol”, a declarat subcomi- sarul Bogdan Niþu, purtã- torul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Judecãtorii au emis mandat de arestare pe numele recidivistului în penultima zi din 2014, însã acesta a reuºit sã se ascundã în Petrila. ”Întrucât bãrbatul s-a sustras urmãririi penale, acesta a fost dat în urmãrire naþionalã, iar în data de 05.01.2015 a fost depistat de poliþiºti într-un imobil situat pe raza oraºului Petrila”, mai spune sursa citatã. Bãrbatul a fost dus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva. Viºinel Toader a mai fost condamnat în trecut pen- tru furt, în special pentru componente de pe magis- trala CFR care trece prin apropierea cartierului unde locuieºte. Totodatã, indi- vidul a cerut prin apãrã- torul sãu sã fie cercetat în arest la domiciliu, sub control judiciar, ori altã mãsurã în afara arestului, însã solicitarea sa a fost respinsã de magistraþii petroºãneni. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU P arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului. Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu le mai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani. În vacanþa de iarnã aceºtia au umplut strãzile oraºului, devenind chiar agasanþi. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Dupã gratii pentru tentativã de viol Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul Bani din cerºit CU ORICE PREÞ A lin Simota a atacat cu apel decizia Judecãtoriei Deva prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Judecãtorii de la Deva au pronunþat sentinþa în data de 23 decembrie, iar omul de afaceri Alin Simota a fost condamnat pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. Simota a fost judecat pentru conflict de interese, într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupþie, iar sentinþa a venit dupã numai aproximativ o lunã de la înregistrarea dosarului pe rolul instanþei de jude- catã. Prin aceeaºi sentinþã, Alin Simota este obligat sã achite 1.000 de lei, reprezentând cheltuieli de judecatã, iar magistraþii au mai dispus interzicerea dreptului de a fi ales în autoritãþile publice sau în funcþii elective publice, dreptului de a ocupa o funcþie implicând exerciþiul autoritãþii de stat respectiv în interzicerea dreptului de a ocupa funcþia de admi- nistrator, director, asociat sau membru în consiliul de administraþie al unei societãþi comerciale, pe o perioadã de 10 ani. Sentinþa nu este definitivã ºi poate fi atacatã. Acesta este primul dosar finalizat, însã Alin Simota mai este judecat într-un dosar de evaziune fiscalã, aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, ºi într-unul ce vizeazã constituirea ºi coordonarea unei grupãri infracþionale specializatã în infracþiuni cu violenþã. De asemenea, DIICOT îl mai cerceteazã într-un dosar, tot pentru evaziune fiscalã. Car Car men men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 770
Miercuri, 7 Ianuarie 2015
Simota a contestatdecizia de condamnarela doi ani de închisoare
U n tânãr de 28 de ani din
Petroºani a ajuns înarest preventiv dupãce a încercat sã-ºi violeze cumnata.
Tentativa de viol a avutloc înaintea sãrbãtorilor iarbãrbatul, Viºinel Toader, areuºit sã stea ascuns pânãînainte de Boboteazã, înlocalitatea vecinã Petrila.Poliþiºtii au reuºit sã deade urma lui ºi l-au trimisdirect dupã gratii. Potrivit
anchetatorilor pe 16decembrie, Toader s-aîmbãtat ºi dupã ce ºi-abãtut cumnata, a dus-oîntr-o grãdinã de pe mar-ginea Jiului unde a vrut sãabuzeze de ea. Femeia ascãpat din mâinile agre-sorului ºi a povestit totulsorei sale care a ºi anunþatPoliþia Petroºani.
”În urma verificãrilor, s-a stabilit cã în seara zileide 16.12.2014, în jurulorei 23:15, femeia a fostacostatã de soþul recla-mantei, care, fiind sub
influenþa bãuturilor alcoolice, a lovit-o cupumnii ºi apoi a tras-o depãr pânã într-o grãdinã depe marginea râului Jiul deEst, unde a încercat sãîntreþinã raporturi sexualefãrã consimþãmântul aces-teia. În urma evenimentu-lui, femeia a fost trans-portatã cu ambulanþa laSpitalul de UrgenþãPetroºani, unde a rãmassub supraveghere medica-lã.
În cauzã s-a întocmit undosar de cercetare penalã
pentru comiterea infracþiu-nilor de lovire sau alte violenþe ºi tentativã deviol”, a declarat subcomi-sarul Bogdan Niþu, purtã-torul de cuvânt al IPJHunedoara. Judecãtorii auemis mandat de arestarepe numele recidivistului înpenultima zi din 2014,însã acesta a reuºit sã seascundã în Petrila.
”Întrucât bãrbatul s-asustras urmãririi penale,acesta a fost dat înurmãrire naþionalã, iar îndata de 05.01.2015 a fostdepistat de poliþiºti într-unimobil situat pe razaoraºului Petrila”, mai
spune sursa citatã. Bãrbatul a fost dus în
Centrul de Reþinere ºiArest Preventiv Deva.Viºinel Toader a mai fostcondamnat în trecut pen-tru furt, în special pentrucomponente de pe magis-trala CFR care trece prinapropierea cartierului undelocuieºte. Totodatã, indi-vidul a cerut prin apãrã-torul sãu sã fie cercetat înarest la domiciliu, sub control judiciar, ori altãmãsurã în afara arestului,însã solicitarea sa a fostrespinsã de magistraþiipetroºãneni.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
P arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile i-au adunat prin CapitalaVãii Jiului. Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu le mai place
la Sibiu ºi au venit la Petroºani. În vacanþa de iarnã aceºtia au umplutstrãzile oraºului, devenind chiar agasanþi. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Dupã gratii pentru tentativã de viol
Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul
Bani din cerºit CU ORICE PREÞA lin Simota a
atacat cu apeldecizia JudecãtorieiDeva prin care a fostcondamnat la doi anide închisoare cu executare.
Judecãtorii de la Devaau pronunþat sentinþa îndata de 23 decembrie, iaromul de afaceri AlinSimota a fost condamnatpentru conflict de interese,dupã ce ar fi câºtigataproape 50 de miliarde delei vechi din afacerile custatul pe vremea în careera consilier judeþean.
Simota a fost judecat pentru conflict de interese,într-un dosar instrumentatde procurorii anticorupþie,iar sentinþa a venit dupãnumai aproximativ o lunãde la înregistrarea dosaruluipe rolul instanþei de jude-catã. Prin aceeaºi sentinþã,Alin Simota este obligat sãachite 1.000 de lei,reprezentând cheltuieli dejudecatã, iar magistraþii aumai dispus interzicereadreptului de a fi ales înautoritãþile publice sau în
funcþii elective publice,dreptului de a ocupa ofuncþie implicând exerciþiulautoritãþii de stat respectivîn interzicerea dreptului dea ocupa funcþia de admi-nistrator, director, asociatsau membru în consiliul deadministraþie al unei societãþi comerciale, pe operioadã de 10 ani.Sentinþa nu este definitivãºi poate fi atacatã.
Acesta este primul dosarfinalizat, însã Alin Simotamai este judecat într-undosar de evaziune fiscalã,aflat pe rolul JudecãtorieiPetroºani, ºi într-unul cevizeazã constituirea ºi coordonarea unei grupãriinfracþionale specializatã îninfracþiuni cu violenþã. Deasemenea, DIICOT îl maicerceteazã într-un dosar,tot pentru evaziune fiscalã.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
S ocietãþile care aulucrat la dez-
voltarea domeniuluischiabil din Straja auacþionat în instanþãmunicipalitatea dinLupeni pentru neplatafacturilor. Noul an aînceput pentru primãriadin vestul Vãii Jiului cunoi procese.
La Tribunalul Hunedoaraau fost înregistrate douã noidosare. Atât Acomin cât ºiTermogaz Companyîncearcã sã îºi recuperezerestanþele de la adminis-traþia localã.
Dosarul dintre Acomin ºiPrimãria Lupeni are termenîn aceastã sãptãmânã, maiprecis în data de 8 ianuarie.Cel de-al doilea dosar undepãrþile implicate sunt multi-ple se va judeca la sfârºitulacestei luni. Mai multe insti-
tuþii ale statului au fost chemate în garanþie decãtre Termogaz Company.Ministerul Economiei,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice, Departamentulpentru Întreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul de Afaceri ºiTurism, AutoritateaNaþionalã pentru Turism,Consiliul JudeþeanHunedoara ºi MinisterulFinanþelor Publice sunt che-
mate în garanþie în procesulintentat împotriva adminis-straþiei locale din Lupeni.
Autoritãþile locale au con-tinuat lucrãrile de dezvoltarea domeniilor schiabile însãnu le-au fost decontate dincauza reducerilor bugetare.La Lupeni proiectul demodernizarea a staþiuniimontane Straja a început înanul 2011, iar atunci s-aalocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012municipalitatea a primir1.497.000 de lei. Din anul2012 ºi pânã în prezentConsiliul Local nu a maiprimit niciun leu pentruaceste lucrãri, ba din contrãare de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei.
“Contribuþia ConsiliulLocal Lupeni la contractulde lucrãri a fost de5.907.515 lei. ConsiliulLocal Lupeni a depus 1aMDRT, facturi pentrulucrãrile executate în baza
contractului încheiat întreConsiliul Local Lupeni ºiprestator (constructor), învaloare de 52.105.658 leicare nu au fost decontatedin cauza reducerilorbugetare din anul 2012”, searatã în documenteleAutoritãþii Naþionale pentruTurism.
Tocmai pentru cãautoritãþile locale nu auplãtit lucrãrile, constructoriii-au acþionat în judecatã,procesul fiind ºi câºtigat decei din urmã.
Investiþia din Strajaprevede pârtii, telescaune,telegondolã, traseu demountain bike, structurãadministrativã pentru bancãºi Salvamont, salã de sport,tunuri de zãpadã. De pre-cizat cã, pentru lucrãrile dinStaþiunea Straja, edilii dinLupeni – daþi la rândullor în judecatã de con-structor – încearcã îninstanþã sã recuperezesumele cheltuite pentrudezvoltarea domeniuluischiabil. Au chemat labarã MinisterulFinanþelor Publice,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publice,Ministerul Erconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism, precum ºi AutoritateaNaþionalã pentruTurism. Sunt cel puþin4 dosare în carePrimãria Lupeni are fiecalitatea de pârât,
reclamant fiind construc-torul proiectului, în timp ceinstituþiile guvernamentalesunt chemate în garanþie,fie chiar municipiul Lupeni– prin primar a fãcut reclamaþia împotriva ministerelor menþionate.
Potrivit datelor oficiale,pentru domeniul schiabil dinStraja, Primãria Lupeni arede încasat aproape 50 demilioane de lei de laGuvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelorintrate în asociere – Acominºi Termogaz Company –care au executat lucrãri.Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu pro-gram de dezvoltare, respec-tiv „Schi în România”, învaloare de 45 de milioanede euro, fãrã TVA.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTORAUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38
Telefon 0728890014
Ratã maimicã aºomajuluiA vem ºomeri mulþi,
dar cifrele aratãcã am scãzut douãpuncte procentuale,faþã de aceeaºi perioadãa anului trecut.
Finele lui 2014 ne-aadus o ratã a ºomajuluide doar 6,42%, dar în realitate numãrulºomerilor este mai mareºi locurile de muncã sunt puþine.
Judeþul Hunedoara ºiimplicit Valea Jiului stãbine la capitolul ºomaj,deºi sunt sute de oamenicare vin la fiecare bursãorganizatã, cu speranþade a gãsi de lucru.
Statistic, însã, stãm bineºi asta o spun cei care aurealizat bilanþul pentrufinele anului trecut.
„La sfârºitul luniidecembrie, în judeþulHunedoara am avut o ratãa ºomajului de 6,42 %.Destul de micã, faþã decea din 2013, când amavut o ratã a ºomajului de8,05. În Valea Jiului,aveam înregistraþi la 31decembrie 2014 un numãrde 3.694 de ºomeri”, adeclarat Iudith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.
Numãrul real al ºomeri-lor, însã, este ºi mai mareºi statisticile sunt bãtute derealitate. Mai mult, ºomeriinu prea au calificãri ºi nicilocuri de muncã nu gãsesc,iar bãrbaþii sunt cei maidefavorizaþi, deºi cei mai
mulþi ºomeri sunt din rândul lor.
„În funcþie de calificareape care o au ºi în funcþiede locurile de muncã pecare noi le avem îngestiune, din pãcate,acum, în perioada deiarnã, numãrul de locuri de muncã pe care le gestionãm este destul delimitat. Avem câteva locuride muncã în confecþii,comerþ, dar lipsesc locurilede muncã pentru bãrbaþi”,a mai precizat IudithBabþan.
Deocamdatã, responsabilii AJOFMHunedoara nu au vorbitdespre vreo bursã a locurilorde muncã, deºi anul trecutam avut aproape lunarburse în zonã.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Primãria Lupeni ºi constructorii domeniului schiabil, pârtie spre instanþe
I mpozitele, la unclick distanþã. În era
vitezei ºi a tehnologieicontribuabilii suntîndemnaþi sã foloseascãaplicaþia on-line pentruplata taxelor ºi aimpozitelor locale pentru a scãpa astfel deaglomeraþia de la ghiºeu.
La Petroºani ºi anul acesta dãrile se pot achitaprin intermediul internetului.
“Da ºi funcþioneazã decâþiva ani de zile Ghiºeul.ro,nu este niciun fel de proble-ma sã obþinã de la noi decâtsuma pe care o are deplatã. Se posteazã pe pagi-na primãriei ºi cu cardul înfaþã urmeazã paºii ºi poate
plãti impozitele, amenzile,orice datorie cãtre consiliullocal, doar cu cardul în faþãºi pe pagina de net aprimãriei”, a declarat IoanaMãrgulescu, ºef ServiciuTaxe ºi Impozite LocalePetroºani.
De când a fost imple-mentat acest sistem, sute depetroºãneni au ales aceastãmodalitate de platã.
“Sunt foarte mulþi, sunt ºidin strãinãtate care îºiplãtesc, ne-au sunat sã neîntrebe cât este impozitul,îºi acceseazã paginã, lespunem care sunt paºii pecare trebuie sã îi urmeze ºiîºi plãtesc inclusiv amenzile,inclusive taxa de salubritatede pe Ghiºeu.ro. contractulpe acest an este cu Bancade Dezvoltare, în anii trecuþiam lucrat cu BancaTransilvania”, a conchissursa citatã.
Tot ce trebuie sã ºtie contribuabilul la momentulefectuãrii plãþii online estesuma de platã.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015 Actualitate 3
T oate primãriiledin Valea Jiului
au agreat ideea de a numajora taxele locale,iar la Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzispune cã vine ºi în sprijinul firmelor careîºi achitã mai din timpdãrile locale.
Ghiºeele sunt pregãtite sãfacã faþã numãrului mare desolicitanþi, cã, aºa cum seîntâmplã în fiecare an,aglomeraþia se face simþitãla început, pentru cã pensionarii sunt cei maiconºtiincioºi plãtitori.
„Începând de luni, 5 ianuarie 2015, se facîncasãri la Serviciul Impoziteºi Taxe Locale de laPetroºani. Încasãm oricefel de taxã ºi taxele, pot sãspun cã au rãmas neschim-bate în 2015, cu o modifi-
care importantã: s-a hotãrâtîn Consiliul Local ºi oreducere cu 10% pentruagenþii economici, persoanejuridice, aºa cum a fost ºipentru cele fizice, dacãplãtesc integral pânã la 31martie”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Ioana Mãrgulescu, ºefServiciu Taxe ºi Impozite
Petroºani spune cã per-soanele fizice care îºi achitãpânã la data de 31 martieimpozitele ºi taxele localevor beneficia de o bonifi-caþie de 10% la impozitulpe casã, pe teren ºi pemijlocul de transport.
“Ca o noutate în anul2015 persoanele juridicecare îºi achita impozitele pecasã, pe teren ºi pe
mijloacele de transport pânãla 31 martie, vor beneficiaºi ele de o bonificaþie de10% ca ºi persoanele fizice.În aceastã lunã primim de lapensionari copia, pentru ceicare vor fi scutiþi de impozi-tul pe casã, ºi teren pânã laun hectar, copia dupãcuponul de pensie, actul deidentitate, o facturã de lautilitãþi la persoanele carese încadreazã într-o pensiede pânã în 900 de lei.
Persoanele care au pânãla un hectar de teren potdepune la serviciul nostru înaceastã lunã copie dupãactele menþionate ºi vor fiscutite în totalitate de laimpozit pentru anul 2015”,a declarat IoanaMãrgulescu, ºef ServiciuTaxe ºi Impozite Petroºani.
În afarã de pensionari,
veterani de rãzboi, revo-luþionari sau deportaþi mai sunt scutiþi de la platataxelor ºi donatorii desânge. Anul trecut în jur de10 astfel de persoane nu auplãtit dãrile.
“Pe lângã pensionari îiavem scutiþi pe donatorii desânge care în anul 2014 auefectuat trei donãri desânge, dar sunt scutite deplata impozitelor ºi taxelorlocale celelalte categori prevãzute de lege ºi anumeveteranii de rãzboi, vãduveleveteranilor, deportaþii, revoluþionarii. Au fost foartepuþini ºi deja au început sãscadã numãrul lor, pânã înmaxim 10 persoane”, amai precizat sursa citatã.
Diana Diana MITRACHEMITRACHEMonika BACI Monika BACI U
Bani pentrubarajul Valeade PeºtiN u se va schimba
cãmaºa asfalticã,dar mãcar o parte dininstalaþiile învechitevor fi îmbunãtãþite.
Vorbim despre cea maimare acumulare de apã,cea de la Valea de Peºti,pentru care s-au primitceva bani de investiþii.Sumele nu sunt nici pedeparte suficiente, darreparaþiile nu mai suportauamânare.
3.000.000 de lei suntbanii care vor fi alocaþi în2015 pentru ca specialiºtiisã reuºeascã sã schimbedouã pãrþi ale instalaþiei cesusþin milioane de tone deapã la Valea de Peºti.Barajul ar avea nevoie ºide alte investiþii, dar lipsabanilor îi face pe cei de laApele Române sã facãinvestiþiile minime ºi de
absolutã necesitate, pentrusiguranþa acumulãrii deapã. „Pentru anul acestaavem alocaþi bani pentruschimbarea celor douãvane de la golirea de fundºi sperãm cã o sã putem sãrezolvãm problema ceamai acutã a acumulãrii”, aprecizat Sorin Corici, ºefulSistemului Hidrotehnic alApelor Valea Jiului.
Barajul a fost construitîntre anii 1967 - 1973 ºiare o înãlþime de 56 demetri, ceea ce-l situeazã pelocul 35 între cele 246 debaraje din România. Lacul are un volum de 4,5milioane de metri cubi deapã, o suprafaþã de 31 ha,adâncimea maximã de 53m ºi o lungime de 2,5 kmºi se aflã la altitudinea de830 m, principalul scopfiind alimentarea cu apã înValea Jiului. De când a fostdat în folosinþã, barajul nua fost golit niciodatã, deºide câþiva ani prezintãfisuri, care îl pun în pericol, dar acum se facinvestiþii minime.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Impozite ºi taxe la fel ca în 2014
Aglomeraþie vs. Internet
Sub pretextul cã nucer bani, ci ceva demâncare ºi, în special,lapte pentru copilul pecare îl þin în ger, aceºtiafac bani, mizând pebuna credinþã.
Din pãcate, devinrãzbunãtoare, acestefemei care cerºesc,atunci când sunt între-bate de ce îºi þin copiiiîn ger. „Ce treabã ai?Am cerut doar lapte lacopil, nenicã”, ne-aapostrofat o femeie ceîºi þinea în gerul nãpras-nic copilul legal de gâtîntr-un ham imporvizat.
ªi profitând de ziuade sãrbãtoare deBoboteazã, unii îºi trimitºi copiii la cerºit.Lucian este unul dintrecopiii care ne-a explicatcã nici mama, nici tatanu lucreazã ºi cã, dacãvrea ceva dulce, trebuiesã facã singur bani. „Amfãcut în 20 de minute21 de lei. Sunt baniimei de dulciuri. Am 7ani ºi mai merg ºi laºcoalã în clasa a II-a.
Mama nu îmi dã bani ºinici dulciuri, cã nulucreazã nici ea, nici tataºi azi e lume multã ºi îmidã aici la bisericã”, arecunoscut copilul. Maigrav este, însã, faptul cãmicuþii fãrã apãrare suntþinuþi în ger, de propriilelor mame, care cerºescfãrã pic de ruºine la dru-mul mare ºi numãrulacestor cerºetori parcã acrescut de la o zi la alta.
Reprezentanþii PoliþieiLocale de la Petroºanispun cã urmeazã sã iaanumite mãsuri împotri-
va acestor persoane. “În perioada sãrbãto-
rilor aceste persoane îºifac mai vizibilã prezenþa,noi am acþionat ºi peaceastã linie, dar ºi înacest caz sunt persoanecare migreazã din altelocalitãþi. Cu ceva timpîn urma noi am depistatun grup mai numeroscare este din zonaSibiului. Din informatiilepe care le avem acestepersoane sunt cazate pestrada Maleia, urmândca împreunã cuAsistenta Socialã ºi cualte organe sã ledepistãm ºi sã luãm osoluþie în acest caz”, adeclarat Nicu Stãncioi,ºef Birou Ordine ºiLiniºte Publicã Poliþia
Localã Petroºani.Agenþii Poliþiei Locale
au aplicat ºi sancþiuniacestor persoane însãacum se cautã soluþiipentru a le redirecþionacãtre localitãþile dedomiciliu.
“Ele au fost sancþion-ate contravenþional pen-tru cã noi le-am gãsit înmod frecvent pe razamunicipiului dar vomîncerca cu persoaneleabilitate sã gãsim osoluþie sã le îndrumãmcãtre localitãþile dedomiciliu pentru a nu fipermanent vãzute peraza municipiuluiPetroºani”, a mai sub-liniat sursa citatã.
au avut un pic maimult de lucru ladebutul noului andecât de obicei.
Nu de alta dar, cuocazia sãrbãtorilor deiarnã, stãpânii patru-pedelor „casnice” ºi-auîndopat „amicii” necu-vântãtori cu jumãri,caltaboºi, sãrmãluþe saupiftii, motiv pentru carecâteva zeci de pisici ºicâini de companie auacuzat indigestii.
Destule cazuri de„animãluþe superîn-dopate” au fost înregis-trate ºi în Petroºani,unde mai multe patru-pede au acuzat stãri devomã, indigestii,
balonãri sau dureristomacale.
„Ca ºi pentrustãpânii lor, pentru animalele de companiesãrbãtorile de iarnã aureprezentat un adevãratfestin. Proprietarii acestora le-au hrãnit înneºtire, fãrã a þine contde faptul cã astfel dealimente le sunt totalcontraindicate animalelor de casã
ºi nu numai. Cele mainumeroase cazuri depis-tate la pisicile sau câiniide apartament au fostcele de indigestie, daram avut parte ºi dedilataþii însoþite de torsiuni gastrice,urgenþe chirurgicalecare în cazul în care nusunt tratate la timp potduce chiar ºi la deces”,a precizat unul dintremedicii veterinari dinPetroºani.
Pe de altã parte,însã, dacã nu au avut desuferit din pricinamâncãrii mult preaabundente, animãluþeledin Petroºani au foststresate de bubuiturilepetardelor ºi artificiilorlansate cu ocazia AnuluiNou.
Câinii, în special, ausuferit ceva mai mult,fiind extrem de speriaþiºi stresaþi, prezentândsemne de boli nervoase,manifestate prin tremu-rat sau salivãri excesive.Pentru a-i calma, uniidintre stãpânii acestoraau aruncat ceva bani pecalmante ºi tran-chilizante...
MirMircea cea NISTORNISTOR
S ute de oameni au ajuns la sã ia
aghiazmã. A fost ziua deBoboteazã ºi gerul a fost ºiel aºa cum spune tradiþia,unul pãtrunzãtor. Asta nui-a împiedicat pe credin-cioºi sã vinã la biserici ºichiar sã urce la munte laStraja, unde apa ajungedin creierii munþilor ºi slujba se þine la schit.
Sute de oameni au fost deBoboteazã mai aproape deDumnezeu ºi au venit sã ia
apã, cu credinþa cã aºa facun bine. Gerul nãpraznic ºininsoarea, care au fãcut sã
îngheþe pânã ºi izvoarele dinmunþi, nu i-au descurajat pecredincioºii, care au lãsattotul deoparte ºi au stat laslujbã ºi mai apoi la coadã.
„Acum se ia apã pentrusfinþirea casei ºi pentru bãut.Practic se bea pânã în 14ianuarie ºi apoi cu ce rãmânese stropeºte în casã ºi dacãIsus Hristos a fost botezat în Iordan, atunci noi avemcredinþã”, a spus o femeie,ce a participat la slujbã, iarapoi a stat sã ia apã sfinþitã,la coadã. „Vin ca sã iau apãsfinþitã, ca tot creºtinul, cã eBoboteazã, aºa spune Biblia,cã dacã suntem creºtini”, aspus ºi un bãrbat care a statminute bune la slujbasãvârºitã de preotul IulianSelaºe în faþa bisericii, undes-au sfinþit butoaiele cu apace a prins o coajã de gheaþãdin cauza gerului.
Alþii, însã, recunosc cã þindoar la tradiþie ºi cã au camfost împinºi de la spate ca sãstea la coadã. „Pentru apaasta sfinþitã am venit. Aºa
sunt tradiþiile. Nu prea ºtiu,nu le am eu cu biserica, darvin cã m-a trimis femeiamea”, a mãrturisit sincer unalt bãrbat care s-a aºezat lacoadã. Boboteaza s-a þinut ºila Straja, sunt turiºti care vinaici în fiecare an pentru a luaparte la slujba oficiatã laCrucea Eroilor.
Dacã în alte oraºe slujbade Boboteazã are loc în preajma apelor, în staþiuneaStraja apa sfinþitã de preoþieste adusã de la izvoare aflatela peste 1700 de metri alti-tudine. Slujba de Boboteazã afost oficiatã la schitul dinStraja cu apã ce a fost adusã
de la ºapte izvoare de cãtresalvamontiºtii ce au urcat peVârful Straja încã de laprimele ore ale dimineþii.
Emil Pãrãu, cel care a iniþiat acest obicei ºi a ctitoritschitul, susþine cã în Strajasunt turiºti care vin în fiecarean special de Boboteazã pentru a lua parte la slujbaoficiatã la schitul de aici."Slujba de sfinþire a apei înStraja dateazã încã din anul2000, când a fost sfinþitSchitul Straja. Aceastãtradiþie o vom pãstra în con-tinuare", a spus Emil Pãrãu.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
L ucrãm afarã,dar avem
nevoie de echipa-ment de protecþie.Inspectorii ITM auînceput o campaniede verificare amuncitorilor carestau în ger, acumcând temperaturilescad simþitor.Controalele, însã, îi vizeazã ºi pe ceicare lucreazã înclãdiri de birouri,pentru cã ºi acoloconteazã temper-atura ambientalã.
Temperaturile auscãzut simþitor ºi gerulBobotezei se simte mai
mult în aceste zile,când sunt prognozatetemperaturi sub -20 C.
Inspectorii ITM spuncã acum vremea esteatât de neprielnicã ºiau demarat ºi con-troalele, pentru cãangajatorii care auoameni la lucru afarã,trebuie sã þinã cont nudoar de temperaturascãzutã, ci ºi deindicele de confort,care poate fi influenþatde vânt.
„În cadrul con-troalelor noastre, chiarºi în spaþii închise,condiþiile de microcli-mat trebuie sã se asigure indiferent dacãse ajunge la -20 C, saunu. În situaþia în carese ajunge acolo sau sedepãºeºte gradulindicelui de confort, cuvânt puternic ºi tem-peraturi nu tocmaiscãzute, facem astfel decontroale”, spuneIleana Bodea, ºefa ITM
Valea Jiului. Oamenii care
lucreazã afarã trebuiesã ia pauze de refacereºi angajatorii sunt ceicare rãspund acum desãnãtatea lor.„Angajatorul trebuie sãºtie cã este obligat sã-ºireorganizeze activi-tatea, în special, celecare sunt în aer liber,aºa fel încât sã evitedesfãºurarea activitãþiidimineaþa ºi seara,când este foarte frig, sãasigure locuri în careomul sã se retragã casã-ºi reechilibreze ter-
modinamic temperatu-ra, sã îi dea posibili-tatea sã se retragã, ceaicald, echipament deprotecþie”, a mai pre-cizat Ileana Bodea,care a demarat campa-nia de verificare înteren în aceste zile.
Legile în vigoareprevãd clar ce echipa-mente trebuie sãpoarte oamenii carelucreazã afarã. Maimult, legea spune cãoamenii pot sã aibãacum program de lucruredus, iar cei vizaþi suntvânzãtorii ambulanþi,ori cei care lucreazã ladeszãpezire. Angajatoriisunt cei care rãspundpentru sãnãtatea oame-nilor, iar asta înseamnãºi sã nu îºi expunã lafrig angajaþii cardiaci,ori care suferã de alteafecþiuni incompatibilecu gerul.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cãlugãrul BojteCsaba, premiantulsãptãmâniiT rãim emoþii puternice în
fiecare sâmbãtã, atuncicând întâlnim oameni pe care-iadmirãm, oameni care ne facsã privim cu încredere înainte,oameni care ne onoreazã princeea ce fac.
Întânirea cu aceºtia pare sã neschimbe, fie ºi pentru o clipã, vieþile.Emoþiile legate de campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII sunt evidente, atât dinpartea protagonistului, cât ºi dinpartea celor care vin în fiecare sâmbãtã sã mulþumeascã celor pecare îi admirã. Tracul nu ocoleºte penimeni, iar strãlucirile din privirileoamenilor, dupã fiecare eveniment,dovedeºte modul frumos, sincer ºicurat al acestei campanii.
Sãtui uneori de vedete de carton,de spectacolul ieftin din show-biz-ulromânesc, care pare sã ne arate cãvedetele sunt implicate permanentîn scandaluri amoroase, economicesau sociale, am dorit sã spunemlumii cã avem ºi alte valori, cã avemºi alþi oameni care nu sunt aºa, cãavem oameni care trãiesc pentru aface bine celor din jur, oameni acãror menire este îngrijirea tru-peascã ºi sufleteascã a celor care aunevoie de un sprijin pentru a plecaîncrezãtori pe drumurl vieþii.
Pentru cãlugãrul Bojte Csabamotoul campaniei noastre pune înluminã perfect atitudinea sa faþã devalorile sociale, faþã de patrimoniulviu al societãþii, oamenii: Un omcare trãieºte în spiritul valorilor cesprijinã viaþa nu va încerca sãdovedeascã nimic; nici sfinþenia, nicibunãtatea, nici puterea sa. De aceeaoamenii de acest calibru trãiesc maidegrabã în izolare, dar atunci cândcerem exprimarea iubirii, s-ar puteasã-i întâlnim, iar întâlnirea cu ei nepoate schimba viaþa.
Majoritatea dintre noi ºtim ceînseamnã grija pâinii zilnice, negândim uneori aproape disperaþi cesã mai mâncãm. ªi asta fie pentrucã ne-am plictisit, fie pentru cãimaginaþia nu ne mai ajutã, fie dinlipsa banilor. Pentru Bojte Csabaacest lux este inaccesibil. Omul carea fost declarat de UniuneaEuropeanã cetãþeanul continentuluiîn anul 2011 se preocupã, împre-unã cu prietenii sãi, ca mii de copiisã aibã mâncare caldã pe mese, sã lise spunã o vorbã bunã ºi sã fieatenþi la sufletele lor.
Sâmbãtã, 10 ianuarie 2015, ora11.00, BOJTE CSABA vine sã-lcunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrereavem despre ceea ce face. Aveþiocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþio vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintrecei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de florivenind în faþa statuii lui Decebal dincentrul Devei.
(Iniþiatorii campanieiPremianþii fãrã premii)
Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul
Bani din cerºit cu orice preþP arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile
i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului.Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu lemai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani.În vacanþa de iarnã aceºtia au umplutstrãzile oraºului, devenind chiar agasanþi.
Boboteaza, pe ger, dar cu credinþã Controale ITM pe timp de ger
Cei mai buni prieteni ai omului,îmbuibaþi ºi stresaþi de sãrbãtori
Sub pretextul cã nucer bani, ci ceva demâncare ºi, în special,lapte pentru copilul pecare îl þin în ger, aceºtiafac bani, mizând pebuna credinþã.
Din pãcate, devinrãzbunãtoare, acestefemei care cerºesc,atunci când sunt între-bate de ce îºi þin copiiiîn ger. „Ce treabã ai?Am cerut doar lapte lacopil, nenicã”, ne-aapostrofat o femeie ceîºi þinea în gerul nãpras-nic copilul legal de gâtîntr-un ham imporvizat.
ªi profitând de ziuade sãrbãtoare deBoboteazã, unii îºi trimitºi copiii la cerºit.Lucian este unul dintrecopiii care ne-a explicatcã nici mama, nici tatanu lucreazã ºi cã, dacãvrea ceva dulce, trebuiesã facã singur bani. „Amfãcut în 20 de minute21 de lei. Sunt baniimei de dulciuri. Am 7ani ºi mai merg ºi laºcoalã în clasa a II-a.
Mama nu îmi dã bani ºinici dulciuri, cã nulucreazã nici ea, nici tataºi azi e lume multã ºi îmidã aici la bisericã”, arecunoscut copilul. Maigrav este, însã, faptul cãmicuþii fãrã apãrare suntþinuþi în ger, de propriilelor mame, care cerºescfãrã pic de ruºine la dru-mul mare ºi numãrulacestor cerºetori parcã acrescut de la o zi la alta.
Reprezentanþii PoliþieiLocale de la Petroºanispun cã urmeazã sã iaanumite mãsuri împotri-
va acestor persoane. “În perioada sãrbãto-
rilor aceste persoane îºifac mai vizibilã prezenþa,noi am acþionat ºi peaceastã linie, dar ºi înacest caz sunt persoanecare migreazã din altelocalitãþi. Cu ceva timpîn urma noi am depistatun grup mai numeroscare este din zonaSibiului. Din informatiilepe care le avem acestepersoane sunt cazate pestrada Maleia, urmândca împreunã cuAsistenta Socialã ºi cualte organe sã ledepistãm ºi sã luãm osoluþie în acest caz”, adeclarat Nicu Stãncioi,ºef Birou Ordine ºiLiniºte Publicã Poliþia
Localã Petroºani.Agenþii Poliþiei Locale
au aplicat ºi sancþiuniacestor persoane însãacum se cautã soluþiipentru a le redirecþionacãtre localitãþile dedomiciliu.
“Ele au fost sancþion-ate contravenþional pen-tru cã noi le-am gãsit înmod frecvent pe razamunicipiului dar vomîncerca cu persoaneleabilitate sã gãsim osoluþie sã le îndrumãmcãtre localitãþile dedomiciliu pentru a nu fipermanent vãzute peraza municipiuluiPetroºani”, a mai sub-liniat sursa citatã.
au avut un pic maimult de lucru ladebutul noului andecât de obicei.
Nu de alta dar, cuocazia sãrbãtorilor deiarnã, stãpânii patru-pedelor „casnice” ºi-auîndopat „amicii” necu-vântãtori cu jumãri,caltaboºi, sãrmãluþe saupiftii, motiv pentru carecâteva zeci de pisici ºicâini de companie auacuzat indigestii.
Destule cazuri de„animãluþe superîn-dopate” au fost înregis-trate ºi în Petroºani,unde mai multe patru-pede au acuzat stãri devomã, indigestii,
balonãri sau dureristomacale.
„Ca ºi pentrustãpânii lor, pentru animalele de companiesãrbãtorile de iarnã aureprezentat un adevãratfestin. Proprietarii acestora le-au hrãnit înneºtire, fãrã a þine contde faptul cã astfel dealimente le sunt totalcontraindicate animalelor de casã
ºi nu numai. Cele mainumeroase cazuri depis-tate la pisicile sau câiniide apartament au fostcele de indigestie, daram avut parte ºi dedilataþii însoþite de torsiuni gastrice,urgenþe chirurgicalecare în cazul în care nusunt tratate la timp potduce chiar ºi la deces”,a precizat unul dintremedicii veterinari dinPetroºani.
Pe de altã parte,însã, dacã nu au avut desuferit din pricinamâncãrii mult preaabundente, animãluþeledin Petroºani au foststresate de bubuiturilepetardelor ºi artificiilorlansate cu ocazia AnuluiNou.
Câinii, în special, ausuferit ceva mai mult,fiind extrem de speriaþiºi stresaþi, prezentândsemne de boli nervoase,manifestate prin tremu-rat sau salivãri excesive.Pentru a-i calma, uniidintre stãpânii acestoraau aruncat ceva bani pecalmante ºi tran-chilizante...
MirMircea cea NISTORNISTOR
S ute de oameni au ajuns la sã ia
aghiazmã. A fost ziua deBoboteazã ºi gerul a fost ºiel aºa cum spune tradiþia,unul pãtrunzãtor. Asta nui-a împiedicat pe credin-cioºi sã vinã la biserici ºichiar sã urce la munte laStraja, unde apa ajungedin creierii munþilor ºi slujba se þine la schit.
Sute de oameni au fost deBoboteazã mai aproape deDumnezeu ºi au venit sã ia
apã, cu credinþa cã aºa facun bine. Gerul nãpraznic ºininsoarea, care au fãcut sã
îngheþe pânã ºi izvoarele dinmunþi, nu i-au descurajat pecredincioºii, care au lãsattotul deoparte ºi au stat laslujbã ºi mai apoi la coadã.
„Acum se ia apã pentrusfinþirea casei ºi pentru bãut.Practic se bea pânã în 14ianuarie ºi apoi cu ce rãmânese stropeºte în casã ºi dacãIsus Hristos a fost botezat în Iordan, atunci noi avemcredinþã”, a spus o femeie,ce a participat la slujbã, iarapoi a stat sã ia apã sfinþitã,la coadã. „Vin ca sã iau apãsfinþitã, ca tot creºtinul, cã eBoboteazã, aºa spune Biblia,cã dacã suntem creºtini”, aspus ºi un bãrbat care a statminute bune la slujbasãvârºitã de preotul IulianSelaºe în faþa bisericii, undes-au sfinþit butoaiele cu apace a prins o coajã de gheaþãdin cauza gerului.
Alþii, însã, recunosc cã þindoar la tradiþie ºi cã au camfost împinºi de la spate ca sãstea la coadã. „Pentru apaasta sfinþitã am venit. Aºa
sunt tradiþiile. Nu prea ºtiu,nu le am eu cu biserica, darvin cã m-a trimis femeiamea”, a mãrturisit sincer unalt bãrbat care s-a aºezat lacoadã. Boboteaza s-a þinut ºila Straja, sunt turiºti care vinaici în fiecare an pentru a luaparte la slujba oficiatã laCrucea Eroilor.
Dacã în alte oraºe slujbade Boboteazã are loc în preajma apelor, în staþiuneaStraja apa sfinþitã de preoþieste adusã de la izvoare aflatela peste 1700 de metri alti-tudine. Slujba de Boboteazã afost oficiatã la schitul dinStraja cu apã ce a fost adusã
de la ºapte izvoare de cãtresalvamontiºtii ce au urcat peVârful Straja încã de laprimele ore ale dimineþii.
Emil Pãrãu, cel care a iniþiat acest obicei ºi a ctitoritschitul, susþine cã în Strajasunt turiºti care vin în fiecarean special de Boboteazã pentru a lua parte la slujbaoficiatã la schitul de aici."Slujba de sfinþire a apei înStraja dateazã încã din anul2000, când a fost sfinþitSchitul Straja. Aceastãtradiþie o vom pãstra în con-tinuare", a spus Emil Pãrãu.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
L ucrãm afarã,dar avem
nevoie de echipa-ment de protecþie.Inspectorii ITM auînceput o campaniede verificare amuncitorilor carestau în ger, acumcând temperaturilescad simþitor.Controalele, însã, îi vizeazã ºi pe ceicare lucreazã înclãdiri de birouri,pentru cã ºi acoloconteazã temper-atura ambientalã.
Temperaturile auscãzut simþitor ºi gerulBobotezei se simte mai
mult în aceste zile,când sunt prognozatetemperaturi sub -20 C.
Inspectorii ITM spuncã acum vremea esteatât de neprielnicã ºiau demarat ºi con-troalele, pentru cãangajatorii care auoameni la lucru afarã,trebuie sã þinã cont nudoar de temperaturascãzutã, ci ºi deindicele de confort,care poate fi influenþatde vânt.
„În cadrul con-troalelor noastre, chiarºi în spaþii închise,condiþiile de microcli-mat trebuie sã se asigure indiferent dacãse ajunge la -20 C, saunu. În situaþia în carese ajunge acolo sau sedepãºeºte gradulindicelui de confort, cuvânt puternic ºi tem-peraturi nu tocmaiscãzute, facem astfel decontroale”, spuneIleana Bodea, ºefa ITM
Valea Jiului. Oamenii care
lucreazã afarã trebuiesã ia pauze de refacereºi angajatorii sunt ceicare rãspund acum desãnãtatea lor.„Angajatorul trebuie sãºtie cã este obligat sã-ºireorganizeze activi-tatea, în special, celecare sunt în aer liber,aºa fel încât sã evitedesfãºurarea activitãþiidimineaþa ºi seara,când este foarte frig, sãasigure locuri în careomul sã se retragã casã-ºi reechilibreze ter-
modinamic temperatu-ra, sã îi dea posibili-tatea sã se retragã, ceaicald, echipament deprotecþie”, a mai pre-cizat Ileana Bodea,care a demarat campa-nia de verificare înteren în aceste zile.
Legile în vigoareprevãd clar ce echipa-mente trebuie sãpoarte oamenii carelucreazã afarã. Maimult, legea spune cãoamenii pot sã aibãacum program de lucruredus, iar cei vizaþi suntvânzãtorii ambulanþi,ori cei care lucreazã ladeszãpezire. Angajatoriisunt cei care rãspundpentru sãnãtatea oame-nilor, iar asta înseamnãºi sã nu îºi expunã lafrig angajaþii cardiaci,ori care suferã de alteafecþiuni incompatibilecu gerul.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cãlugãrul BojteCsaba, premiantulsãptãmâniiT rãim emoþii puternice în
fiecare sâmbãtã, atuncicând întâlnim oameni pe care-iadmirãm, oameni care ne facsã privim cu încredere înainte,oameni care ne onoreazã princeea ce fac.
Întânirea cu aceºtia pare sã neschimbe, fie ºi pentru o clipã, vieþile.Emoþiile legate de campania PREMIANÞII FÃRÃ PREMII sunt evidente, atât dinpartea protagonistului, cât ºi dinpartea celor care vin în fiecare sâmbãtã sã mulþumeascã celor pecare îi admirã. Tracul nu ocoleºte penimeni, iar strãlucirile din privirileoamenilor, dupã fiecare eveniment,dovedeºte modul frumos, sincer ºicurat al acestei campanii.
Sãtui uneori de vedete de carton,de spectacolul ieftin din show-biz-ulromânesc, care pare sã ne arate cãvedetele sunt implicate permanentîn scandaluri amoroase, economicesau sociale, am dorit sã spunemlumii cã avem ºi alte valori, cã avemºi alþi oameni care nu sunt aºa, cãavem oameni care trãiesc pentru aface bine celor din jur, oameni acãror menire este îngrijirea tru-peascã ºi sufleteascã a celor care aunevoie de un sprijin pentru a plecaîncrezãtori pe drumurl vieþii.
Pentru cãlugãrul Bojte Csabamotoul campaniei noastre pune înluminã perfect atitudinea sa faþã devalorile sociale, faþã de patrimoniulviu al societãþii, oamenii: Un omcare trãieºte în spiritul valorilor cesprijinã viaþa nu va încerca sãdovedeascã nimic; nici sfinþenia, nicibunãtatea, nici puterea sa. De aceeaoamenii de acest calibru trãiesc maidegrabã în izolare, dar atunci cândcerem exprimarea iubirii, s-ar puteasã-i întâlnim, iar întâlnirea cu ei nepoate schimba viaþa.
Majoritatea dintre noi ºtim ceînseamnã grija pâinii zilnice, negândim uneori aproape disperaþi cesã mai mâncãm. ªi asta fie pentrucã ne-am plictisit, fie pentru cãimaginaþia nu ne mai ajutã, fie dinlipsa banilor. Pentru Bojte Csabaacest lux este inaccesibil. Omul carea fost declarat de UniuneaEuropeanã cetãþeanul continentuluiîn anul 2011 se preocupã, împre-unã cu prietenii sãi, ca mii de copiisã aibã mâncare caldã pe mese, sã lise spunã o vorbã bunã ºi sã fieatenþi la sufletele lor.
Sâmbãtã, 10 ianuarie 2015, ora11.00, BOJTE CSABA vine sã-lcunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrereavem despre ceea ce face. Aveþiocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþio vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintrecei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de florivenind în faþa statuii lui Decebal dincentrul Devei.
(Iniþiatorii campanieiPremianþii fãrã premii)
Cerºetorii din Sibiu au invadat Petroºaniul
Bani din cerºit cu orice preþP arcã sunt tot mai mulþi ºi sãrbãtorile
i-au adunat prin Capitala Vãii Jiului.Vorbim despre câþiva cerºetori, cãrora nu lemai place la Sibiu ºi au venit la Petroºani.În vacanþa de iarnã aceºtia au umplutstrãzile oraºului, devenind chiar agasanþi.
Boboteaza, pe ger, dar cu credinþã Controale ITM pe timp de ger
Cei mai buni prieteni ai omului,îmbuibaþi ºi stresaþi de sãrbãtori
N u mai puþin de10.000 de tone de
cãrbune din import auajuns la TermocentralaMintia, huilã de careaceasta are nevoie pentru a-ºi completastocurile ºi a trece astfelde perioada de iarnã.
Directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, Aurel Niculescu,a precizat cã, în total, laMintia vor ajunge 40.000 detone de huilã. „Circa 10.000de tone s-au adus deja din40.000 de tone contractate”,
a declarat Niculescu. În toamna anului trecut,
CEH a finalizat licitaþia pentruimporturile de huilã, iar cãr-bunele este adus tocmai dinAfrica de Sud. Cãrbunele aînceput sã vinã încã de laînceputul lunii decembrie,pentru a completa necesarulºi pentrua trece peste perioa-da de iarnã. Nu este pentruprima datã când Mintia seaprovizioneazã cu huilã dinAfrica de Sud, iar un contractsimilar a mai fost încheiat ºipe vremea când CEH eracondus de Costel Alic.
Termocentrala Paroºenitrebuie sã se descurce, însã,cu huila autohtonã, care areo putere caloricã mai micã .Calitatea slabã a cãrbunelui,corelatã cu alþi afctori impor-tanþi, a contribuit ºi la avariacare a lãsat, chiar în noapteade Anul Nou, zeci de mii deoameni din Valea Jiului înfrig. „Cãrbunele ar fi trebuit,în mod normal, sã intre prinPreparaþia Coroieºti, însã ar
fi îngheþat bocnã ºi s-ar maifi dezgheþat atunci cândtemeraturile ar fi crescut.Atunci am considerat cã estemai bine sã-l introducem aºaîn consum”,a explicatNiculescu.
M ai ieftin ºi maibun
De precizat cã, pe fondullipsei investiþiilor din industriaextractivã, cãrbunele dinimport, cu tot cu transport, aajuns sã fie mult mai ieftindecât cel produs în mineledin Valea Jiului. Asta pelângã faptul cã unitãþileminiere din Valea Jiului nupot asigura întreaga cantitatenecesarã stabilitã ca rezervãlegalã pentru perioada de
iarnã. Ca sã treacã de vârfulde iarnã, numaiTermocentrala Mintia ar trebui sã aibã un stoc de240.000 de tone de com-bustibil convenþional în timpce minele din Valea Jiuluiproduc împreunã în medie140.000 de tone de cãrbunepe lunã. Oficialii CEH auarãtat cã huila din ValeaJiului are o putere caloricãde 3.400 de kcal, în timp cenecesarul minim al termo-centralelor Mintia ºi Paroºenieste de 3.700-3.800 kcal.Iar preþul cãrbunelui achiziþionat din alte surse,conform procedurilor, estede 70 de lei pe Gcal, cos-turile incluzând transportulpânã la termocentralele beneficiare. În schimb, cel pro-dus de minele viabile incluse înCEH – Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni – are costuride producþie medii de aproxi-mativ 112 lei pe Gcal.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 20156 Actualitate
Articolul publicat în apariþia din 5 IANUARIE 2015 al cotidianului Cronica VãiiJiului , sub semnãtura lui Diana Mitrache, intitulat „ Primul CCM mineri – energeticieninefinalizat nici în 2015”ne obligã la o reacþieoficialã, care nu intenþioneazã sã contestedreptul la opinie al cititorilor de presã, ci sãprezinte, punctual ºi fãrã patos , date legate deactivitatea S CEH-SA.
Solicitãm publicarea celor de mai jos ca “Drept la replica”, în aceleaºi condiþii tipograficeca ºi cele ale articolului la care facem referire.
DREPT LA REPLICÃArticolul publicat de dumneavoastrã
reprezintã mai degrabã o cronicã a eveni-mentelor desfãºurate pe parcursul anului 2014,din care nu rezultã o legãturã directã cu latura
senzaþionalã a titlului acestuia .În ceea ce priveºte afirmaþia dumneavoastrã:
“Primul CCM mineri – energeticieni nefinalizatnici în 2015” o considerãm neadevãratã ºisusþinem acest punct de vedere, în condiþiile încare acest Contract Colectiv de Muncã a fostnegociat între pãrþi, a primit avizul Consiliuluide Administraþie ºi a fost înregistrat laInspectoratul Teritorial de Muncã subnr.7401/108/01.08.2014.
Acest contract îºi produce efectele de la dataînregistrãrii, iar drepturile salariaþilorComplexului Energetic Hunedoara sunt acordate în conformitate cu prevederileContractului Colectiv de Muncã.
Vã mulþumim pentru dreptul la replicã acordat!
Biroul de presã al S CEH-SA
Societatea are deplãtit cãtre GeromInternaþional undeva la peste 4 milioane de lei.
Datoriile comercialeale ComplexuluiEnergetic Hunedoaradepãºesc suma de 150de milioane de lei. Ladata de 31 septem-brie, 2014, societatea
avea datorii cãtre terþi în valoare de152.478.671, dintrecare cea mai maredatorie este faþã deSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului, în sumãde 43.358.314 de milioane de lei. Sorageamãnã a DivizieiMiniere a deschis douã
procese pe rolulTribunaluluiHunedoara pentrurecuperarea sumelorrestante. Într-unul din-tre procese termenulde judecatã a fost sta-bilit pentru anul viitor,iar în celãlalt termen,instanþa a admis cererea SocietãþiiNaþionale de Inchideri
Mine Valea Jiului.Complexul
Energetic Hunedoaraare aproape 6.500 desalariaþi, angajaþi lacele patru mine dinValea Jiului ºi termo-centralele Mintia ºiparoºeni, care auacoperit anul trecut7% consumul deenergie la nivel naþio-nal. Compania, a fostînfiinþatã la 1 noiem-brie 2012, prin fuziu-nea termocentralelorMintia ºi Paroºeni,pentru ca ulterior sãfie alipite ºi mineledeclarate viabile.
Pentru CEH, Guvernula aprobat strategia deprivatizare a com-paniei în martie 2013,iar operaþiunea ar tre-buie sã se facã prinmetoda majorãrii decapital social prinaport de capital privat,
prin atragerea unuiinvestitor strategic ºidobândirea de cãtreacesta a unui pachetde acþiuni reprezen-tând 51% din capitalulsocial al companiei.
Monika BACIU Monika BACIU
Insolvenþa CEH, tranºatã în februarie
Termocentrala Mintia arde cãrbune din import
L una februarie, momentul deciziei insolvenþei ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Una dintre firmele care au relaþii con-
tractuale cu entitatea energeticã din judeþul Hunedoara a cerutinsolvenþa acestui mamut, iar termenul în acest dosar a fost stabilitpentru data de 4 februarie. Acesta este primul termen în dosaruldintre Gerom Internaþional ºi Complexul Energetic Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 2015 Actualitate 7
0735.183175
Arestatpreventivpentru furt
B ãrbatul de 32 de ani din
Petrila prins depoliþiºtii dinPetroºani, dupã cea spart trei maºini,a fost arestat pre-ventiv. Complicelesãu, o minorã de17 ani care þineade ”ºase”, este cercetatã în libertate.
ConstantinArmeanu a fost prinsîn flagrant de cãtrepoliþiºtii dinPetroºani, dupã ce în
noaptea de luni, aspart trei autoturismeparcate pe o stradãdin municipiu ºi afurat bunuri de peste1000 de lei.
Potrivit anchetatorilor,tânãrul avea ºi uncoplice, o tânãrã de17 ani care avea misiunea de a-l alertadacã se apropia cineva în timp cedãdea spargerea.Individul, cândoamenii legii l-aureþinut, avea încã”marfa” asupra lui,iar magistraþiiJudecãtorieiPetroºani au hotãrâtcã nu poate fi cercetate în libertate.
Toate bunurile sustrase din autotu-
risme au fost recu-perate, iar prejudici-ul total, în valoare de1.600 lei, a fostrecuperat în pro-porþie de 40 %,diferenþa constând învaloarea geamurilorautoturismelor careau fost sparte deindivid.
ConstantinArmeanu a cerutjudecãtorilor sã fiecercetat sub arestul ladomiciliu, însã solici-tarea i-a fost respin-sã. Suspectul areposibilitatea sã atacesentinþa magistraþilorde la JudecãtoriaPetroºani, iar contes-taþia se va judeca laTribunalulHunedoara.
M. M. GÂNJU GÂNJU
Naºterilemai puþinefaþã dedeceseS por natural
negativ laPetroºani. În ultimiiani, la Petroºani, semenþine un trendnegativ în ceea cepriveºte naºterile.
Acestea sunt în numãrmai redus faþã de decese.Astfel, în anul 2014, încapitala Vãii Jiului s-aunãscut puþin peste 500de copii, în timp ce peste700 de persoane audecedat.
“În anul trecut înPetroºani s-au nãscut532 de copii, însã audecedat 728 de persoaneceea ce înseamnã cãsporul natural este încontinuare negativ, aºa cum a fost ºi în aniianteriori. De asemeneas-au oficiat 217 cãsãtoriiceea ce nu este unnumãr nici mare dar nicimic”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul decuvânt al PrimãrieiPetroºani.
Faþã de anul 2013, acrescut atât numãrulnaºterilor cât ºi al deceselor. Acum doi anila Petroºani s-au nãscut475 de copii ºi au fostînregistrate 695 dedecese.
Monika BACIUMonika BACIU
Continuã repartizareade alimente
Î n Petroºani, distribuirea alimentelor europene a fost
reluatã din aceastã sãptãmânã.Pânã în prezent, dintre cei aproximativ 3.650 de beneficiari aiajutorului alimentar european,circa 70% dintre ei au intrat în posesia alimentelor.
Tot de la începutul sãptãmânii aînceput distribuirea de alimente ºi cãtrepersoanele care nu au primit cupoaneleindividuale. Dupã cele 4 tiruri cu alimente, sosite în Petroºani la sfârºitul lunii decembrie, este aºteptatun nou tir cu hranã.
Persoanele de pe listele suplimentarecare vor intra în posesia alimentelor trebuie sã prezinte o serie de acte.Printre acestea se numãrã cupoanele depensie, carnetul de ºomaj sau actul deidentitate. În Petroºani, circa 4.800 depersoane au beneficiat sau urmeazã a beneficia de ajutorul alimentar european. Pachetele conþin ulei,zahãr, fãinã, mãlai, paste fãinoase,pateu de ficat sau conserve din carnede porc ºi vitã.
MirMircea cea NISTORNISTOR
A pã cât într-un bazin dedimensiuni medii. Cu
asta s-au confruntatreprezentanþii EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei, care auavut nevoie de ajutorul pompierilor hunedoreni.
O clãdire aflatã în proprietateaEpiscopiei devei ºi Hunedoarei afost inundatã ºi, pentru evacuareaapei, au intervenit echipajele depompieri ale Detaºamentului dinDeva. La sosirea echipajului, s-aconstatat cã sala de conferinþeaflatã la subsolul clãdirii era
inundatã pe o suprafaþã de 100metri patraþi, nivelul apei fiind deaproximativ 40-50 de centimetri.Pentru evacuarea apei, pompieriiau acþionat cu motopompa dindotare.
Pe de altã parte, echipajele dePompieri – SMURD ale ISUHunedoara au asistat medical, îndata de 5 ianuarie, 20 de persoane.Opt dintre pacienþi au suferit con-tuzii sau traumatisme la nivelulmembrelor superioare sau inferioareca urmare a cãderii provocatã degheaþa de pe sol. Alþi hunedoreniau fost asistaþi de Pompierii –SMURD fiind diagnosticaþi cu insufi-cienþã cardiacã, sindrom febril sau etilism acut.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
COMUNICÃ beneficiarilor sãi, din toate
localitãþile Vãii Jiului, cã le revineobligaþþia asigurãrii termoizolaþiilorinstalaþiilor de alimentare cu apã
deþinute, pentru a evita problemelelegate de îngheþarea acestora.
În acest sens vã sugerãm sã luaþimãsuri de protejare a cãminelor debranºament, iar locatarii din imobilele detip condominiu, sã asigure microclimatulcorespunzãtor în casa scãrii, prininchiderea uºii de la scarã sau, dupã caz,prin astuparea geamurilor sparte care potduce la îngheþarea branºamentelor sepa-rate sau a instalaþiilor comune de ali-mentare cu apã.
CONDUCEREA S.C. APA SERVVALEA JIULUI SA PETROªANI
O clãdire a Episcopiei Devei ºiHunedoarei a fost inundatã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Ianuarie 20158 Sport
Sãracii fotbaliºtibogaþiN u ºtiu prea sigur pe
ce sume jucau laJiul, dar jucau! Bicfalvi,Breeveld (Nicandro) sauPintilii erau fotbaliºtiicare dãdeau culoare unuifotbal nu tocmai de sãrupã gura târgului, daratrãgeau atenþia.
“Aºa au ºi ajuns unde auajuns, în sferele cu multezero-uri în coada unor cifrepe care altãdatã, la Jiul luiSimota nici nu le visau.Oamenii s-au realizat ºibravo lor! Când a plecat dela Jiul, Eric Bicfalvi eraaureolat de 12 prezenþe înechipa Naþionalã de tineret,acum în Ucraina, dar cu un
pas (din nou) la Steaua. Mihai Pintilii a ajuns în
Arabia Sauditã la banimulþi, dupã ce a tras vreotrei ani pe la Jiul, iarNicandro Breeveld, de lameciurile pe terenurile de laAninoasa sau Uricani, lanivelul cupelor europene.
Sãrãcia a rãmas doar laPetroºani ºi în restul VãiiJiului, cu echipe care trãiescdin amintiri, de pe o zi pe alta. Chiar cu simbolulfotbalului zonal, JiulPetroºani, nu se ºtie ce ºicum. Vom fi mereu pe fazã!
T rofeul CupaRomâniei câºtigat
în anul 1974 a stat ovreme într-o vitrinã a„prãvãliilor Schreter” de pe centrul vechi alPetroºaniului. Apoi i s-a fãcut o copie
din cristal, amplasatãîntr-o cutie specialã.Aºa a rãmas prindiferite birouri ºi anexe, apoi, odatã cuconstruirea noului stadion în 1982, mutatã în Lunca Jiului.
De atunci, ea stã ascunsã privitorilor, undeva prin birourile pustiiale unui stadion pãrãsit, saumã rog, unde accesul estegreu.
S-ar fi putut amenaja întot acest timp un loc maicentral, unde s-ar fi pututexpune materiale din istoriaechipei Jiul, fotografii,insigne, facsimile de presãetc.
Evident, în aceste mari lipsuri financiare alefotbalului din Petroºani,mãcar acum sã se fi încercat gãsirea unui punctcomun în a strânge doveziletrecutului, nu numai de laJiul, ci ºi de la alte echipe,unele care nu mai existã –Utilajul, Parângul CFR,Viitorul IGCL –, dar caremeritã respect.
Astfel, toate astearãmân, precum cupa decristal de la stadionul Jiul,uitate într-un colþ pe etajerã, precum þigara dincântecul Mirabelei Dauer...
A u fost câtevamomente în
sportul Vãii Jiuluipe care le-a marcatfiecare lunã dinanul care a trecut.Pe cele 12 luni,situaþia se prezintãîn felul urmãtor:
Ianuarie 2014 –S.O.S., STADIONUL!
Se trage un primsemnal de alarmãasupra stãrii jalniceºi a paraginei de lastadionul „Jiul”, iarechipa de handbalfeminin junioare I(18-19 ani)debuteazã ecelent înretur, cu o victorie(29-16) înCampionatul NaþionalSeria E.
Februarie 2014 –SPERANÞE PENTRU JIUL
Ameninþatã cu dis-pariþia, prin dispariþialui Alin Simota,finanþatorul echipei, laintervenþia lui MarinTudorache într-oºedinþã a Consiliului
Local, pune pe tapetsituaþia dramaticã aechipei, luându-sedecizia ca în viitorulapropiat echipa sãtreacã în cadrulClubului SportivMunicipal. La InterPetrila este instalat unnou preºedinte,Ciprian Preda.
Martie 2014 –VICECAMPIONNAÞIONAL
Sportivul SebastianCrasuc de la CSSPetroºani reuºeºte unexcelent loc 2 laCampionatul Naþionalde sanie la categoriacadeþi.
Aprilie 2014 –CSSP MERGE MAIDEPARTE
Echipa femininã de
junioare I (18-19 ani)a CSS Petroºani secalificã de pe locul 4din Grupa a 3-anaþionalã la turneulsemifinal I, iar echipade fotbal a ColegiuluiTehnic „C. Brâncuºi”din Petrila obþine titluljudeþean, calificându-se în faza urmãtoare,pe þarã.
Mai 2014 – PROFOTBAL, LA FAZANAÞIONALÃ!
Câºtigând titlul decampioni ai Vãii Jiuluiºi ai judeþuluiHunedoara, juniorii E(10-11 ani) de la ProFotbal Petroºani(antrenor ViorelStancu), eliminãPandurii Tg. Jiu (1-1
ºi 0-0), calificându-sela faza zonalã naþio-nalã de la Timiºoara.
Iunie 2014 – SE DECID CAMPIOANELE
Se încheie campi-onatul de fotbal aljudeþului Hunedoara,
cu victoria finalã aechipelor Unirea Gen.Berthelot (Seria 1),Mureºul Pricaz (Seriaa 2-a) în Liga a V-a ºi
Retezatul Haþeg înLiga a IV-a.
Iulie 2014 – FOTBALNON-STOP LA PUI
În cursul luniiîncepe o competiþie cumare prizã la public,Cupa Mãgura Pui, cu
partide disputate înfiecare duminicã.
August 2014 –JIUL RESPIRÃ!
Pe 23 august,echipa Jiul, cu 19jucãtori în lot, subbagheta antrenoruluiSorin Ghiþan sereuneºte pentru a luastartul în Liga a IV-aHunedoara.Septembrie 2014– REVEDEREANR. 16
La mijlocul lunii,generaþiile foºtilor
fotbaliºti de la ªtiinþaPetroºani – anii `60-`80 se reîntâlnescpentru al 16-lea anconsecutiv în „DealulInstitutului”.
Octombrie 2014 –PRIMUL PUNCT
Ciuca bãtãilor înSeria 1 a Ligii a V-aHunedoara, echipaStreiul Baru (antrenorMarcu Buzduga)reuºeºte primul punct,1-1 la C.S. Ghelari.
Noiembrie 2014 –DOUÃNEÎNVINSE
La finalul turuluiLigii a V-aHunedoara, CetateRãchitova (Seria 1) ºiMureºul Pricaz (Seriaa 2-a) încheie peprimul loc fãrã înfrân-gere.
Decembrie 2014 –FINAL TRIST...
Pe 11 decembrieînceteazã din viaþãCornel Cãrare, celcare a fost antrenor-secund al Jiului lafinala Cupei Românieidin 1974, apoipreºedinte ºi organizator.
HENÞ CU MÂNA Jiul Petroºani
Ca o þigarã, uitatã într-un colþ pe etajerã...
“Clona” Cupei României 1974, într-un birou de la stadionul “Jiul”
Statisticã-retrospectivã 2014
Paginã realizatã deGenu TUÞU
Ciprian Preda, numit la începutul anului 2014preºedinte la Inter Petrila
Marin Tudorache ºi Viorel Stancu, doi antrenori avândcontribuþii decisive la echipele de juniori
Andrada Radu, una dintre cele mai bune handbaliste ale CSSP în 2014
