”Un strãin în Transilvania”, o întâmplare hazlie care i-a fãcut pe englezi sã-ºi schimbe pãrerea… >>> PAGINA A 3-A Hoþul din taxiuri - un individ înalt ºi uscãþiv >>> PAGINA A 11-A Crizã de turiºti la munte >>> PAGINA A 13-A „Comorile” cu blanã ale poliþiºtilor hunedoreni >>> PAGINA A 16-A De la 1 aprilie, unii bolnavi vor fi trimiºi acasã. Fãrã pãcãlelã! >>> PAGINA A 10-A Fiasco total Microregiunea Valea Jiului pentru salvarea zonei >>> PAGINILE 6-7 Basarabia, pãmânt românesc >>> PAGINILE 8-9 Infractori prinºi în centrul Petroºaniului >>> PAGINA A 4-A Încã douã zile prin Defileul Jiului >>> PAGINA A 5-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 579 Marti, 25 Martie 2014 O vidiu Zaharie, poliþistul din Valea Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiunea pentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiului care a obþinut permis de conducere. L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este la o vârstã înaintatã, încã mai conduce ºi astãzi. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoarele
Transcript
”Un strãin înTransilvania”, o
întâmplare hazliecare i-a fãcut pe
englezi sã-ºischimbe pãrerea…
>>> PAGINAA3-A
Hoþul din taxiuri - un individ înalt
ºi uscãþiv>>> PAGINAA11-A
Crizã de turiºti la munte
>>> PAGINAA13-A
„Comorile” cu blanã
ale poliþiºtilorhunedoreni>>> PAGINAA16-A
De la 1 aprilie,unii bolnavi vor fi
trimiºi acasã. Fãrã pãcãlelã!
>>> PAGINAA10-A
Fiasco totalMicroregiunea
Valea Jiului pentrusalvarea zonei
>>> PAGINILE 6-7
Basarabia,pãmânt românesc
>>> PAGINILE 8-9
Infractori prinºiîn centrul
Petroºaniului>>> PAGINAA4-A
Încã douã zile prinDefileul Jiului
>>> PAGINAA5-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 579
Marti, 25 Martie 2014
O vidiu Zaharie, poliþistul din Valea Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiunea pentru vitezã ºi motoare
de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiului care a obþinut permis de conducere. L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este la o vârstã înaintatã, încã mai conduce ºi astãzi. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Prima ºoferiþã din ValeaJiului ºi-a învãþat fiul
sã iubeascã motoarele
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 3
IleanaFIRÞULESCU
„Prietena mea dinRomânia mi-a datadresa mamei sale ºim-a sfãtuit sã o vizitez.Când am ajuns îninima Transilvaniei,mi-am propus sã gãs-esc apartamentul aces-
teia. Dar, blocurilesovietice aratã toate lafel, o construcþieveche, gri, din ciment.ªi am ajuns în faþaunui apartament dintr-un lung ºir delocuinþe. Am bãtutuºor la uºã ºi mãaºteptam la multeneînþelegeri din cauza
limbii ºi a traducerilor.O bãtrânicã blajinã mi-a deschis ºi m-aîntâmpinat cu o seriede gesturi fãrã legã-turã cu engleza. I-amexplicat cã sunt priete-na fiicei sale. M-aprimit cu zâmbetul pefaþã ºi m-a poftitînãuntru. Înãuntru eraºi o fetiþã, despre caream presupus cã estesora prietenei mele“,povesteºte personajulanimaþiei, citat dedigi24.ro.
„N-am înþelesaproape nimic dinceea ce se întâmpla,dar serialele TV suntcam la fel în orice
limbã. Cred cã amcam înfulecat plãcinta,pentru cã mama pri-etenei mele s-a oferitsã iasã ca sã aducã
ceva de mâncare pen-tru cinã. ªi-a pus ohainã ºi a ieºit împre-unã cu fetiþa. Când arevenit, a pregãtit omasã tradiþionalãromâneascã: supã,carne ºi mãmãligã. Lamasã am râs ºi amcontinuat sã vorbimmai mult cu ajutorulmâinilor. Dupãaproape cinci ore,gazda mea a scos
câteva albume cufotografii. Abia aºtep-tam sã vãd câtevapoze cu prietena meaîn copilãrie, în
ipostaze jenante. Dar,pe mãsurã cã dãdeampaginile ºi am vãzut
tot felul de soþi, unchi,mãtuºi ºi copii, amînceput sã am senti-mentul cã acestea nuerau rudele prieteneimele.
Nu am vãzut nicimãcar o pozã cu cine-va care sã arate ca ea.
M-am speriat ºiinima a început sã-mi batã cu putere:eram în alt aparta-ment“, mai spunepersonajul.
Britanica arãmas impresion-atã: „Nu-mi puteamscoate din capimaginea aceleifetiþe dulci, între-bându-ºi mama:Cine era femeiaaceea? ªi rãspunsul
inevitabil al mamei:Habar nu am!“.
Ileana FIRÞULESCU
Potrivit unui proiect alcomisiilor de control buge-
tar ºi pentru libertãþi civiledin Parlamentul European,pentru membrii grupurilorspecializate în fraudarea
bugetului UE sunt necesarepedepse de cel puþin 10ani de închisoare.
Juriºtii europeni au con-stat cã nu existã o practicãunitarã în þãrile membre cuprivire la acest tip deinfracþiuni, iar pedepselediferã de la o þarã la alta.
În România, frauda din
bugetul Uniunii Europenese pedepseºte cu maxim 7ani de detenþie.
Mai mult, specialiºtiieuropeni vor ca în cazulunui prejudiciu mic, depânã la 5.000 de euro, sãse poatã aplica doar oamendã, la care sã seadauge interdicþia aplicatãsocietãþilor participante lalicitaþii pentru fonduri UEde a participa la alte lici-taþii, conform curentul.ro.
Dupã o statisticã recentãa oficialilor UE, infracþiuneacea mai frecventã esteoferirea de informaþii falseîn scopul obþinerii de fon-duri, dupã care urmeazãºpaga plãtitã pentrucâºtigarea licitaþiilor.Potrivit SocietãþiiAcademice Române, numaiîn anul 2012 s-audescoperit fraude cu fonduri UE în valoare de35 de milioane de euro.
”Un strãin în Transilvania”, o întâmplare hazlie carei-a fãcut pe englezi sã-ºi schimbe pãrerea…
O întâmplare hazlie povestitã de un englez, a schim-bat pãrerea celor din Marea Britanie cu privire la
români ºi România. Presa internaþionalã ºi naþionalã apreluat un filmuleþ, care este o animaþie intitulatã „Unstrãin în Transilvania“, postat pe site-ul de turism alpostul britanic BBC, care laudã timp de trei minuteospitalitatea românilor, povestind o întâmplareamuzantã a unei britanice care a ajuns în Transilvania.
UE va cere ani grei de închisoare celorcare fraudeazã fondurile acordate
U niunea Europeanã considerã pedepse-le pentru fraudarea fondurilor oferite
þãrilor membre mult prea mici faþã de cuan-tumul pericolului infracþiunilor, astfel cãintenþioneazã sã impunã majorareapedepselor dincolo de pragul de 10 ani deînchisoare. În prezent pedeapsa maximãeste de 7 ani închisoare.
Doi indivizi pericu-loºi, care au reºit sãspargã barajul poliþieiau fost prinºi laPetroºani, sub privirilecelor ce au asistat laineditul eveniment.Oamenii legii s-aufolosit de tehnica dindotare ºi au recurs lamascaþi pentru a imobi-liza maºina în care seaflau doi indivizi pericu-loºi.
Câinii poliþiºti, antre-naþi special pentru ast-fel de evenimente aureuºit sã-i scoatã dinmaºinã pe infractoriipericuloºi, iar totul s-apetrecut sub privirileîngrijorate a zeci decopii, care au venit dela ºcoalã sã asiste la unexerciþiu demonstrativ.
Ce ºtiu ei despre
poliþiºti, ne-au explicatîn câteva detalii.„Poliþiºtii rezolvã cazuri.Ei merg pe teren cândsunt furturi, jafuri,crime…”, ne-a explicatun bãieþiel de clasa a
IV-a, care a recunoscutcã i-ar place sã fiepoliþist, pentru cã îiplace motocicleta lor.
Alþi copii, însã, aumare încredere înpoliþie ºi s-au arãtatfascinaþi de exerciþiul
lor demonstrativ.„Poliþiºtii sunt niºteoameni ai legii, careajutã omenirea. Dacãsunt infractori, îi prindºi îi bagã la închisoare.
Nu am vãzut pânãacum nicio acþiune de-alor. Azi este primaoarã”, a recunoscut ofetiþã, în timp ce altcopil a recunoscut niºtepoliþiºti de la un eveni-ment rutier. „Am vãzutodatã când a fost unaccident cu o maºinã ºiau venit mulþi poliþiºtiacolo. Unii sunt acumaici, dar îmbrãcaþi alt-fel”, a spus el.
A fost Ziua Poliþiei
Române sãrbãtoritã laPetroºani, cu o zi înavans, iar la manifestãria ajuns ºi comandantulInspectoratuluiJudeþean de Poliþie,Liviu Gabriel Dumitru.„În calendarul creºtin–ortodox, ziua de 25martie reprezintã odublã sãrbãtoare. Esteºi Bunavestire ºi ZiuaPoliþiei Române.
Mâine vom întoarcecea de 192-a filã acaledarul biografieinoastre, aceasta fiind operioadã de frãmântãri,dar ºi de realizãri pen-tru noi”, a spus LiviuGabriel Dumitru, ºefulIPJ Hunedoara, care avorbit asistenþei ºi apremiat copiii talentaþi,care au realizat desenede Ziua Poliþiei hune-dorene.
Poliþia este în straiede sãrbãtoare, iar laPetroºani poliþiºtii deelitã au arãtat cã sedescurcã sã prindãinfractorii, la exerciþiiledemonstrative. Totuºi,peste 15 spargeri demagazine, ori maºiniau fost înregistrate înultimele zile în capitalaVãii Jiului, iar autoriisunt încã neidentificaþi.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 20144 Actualitate
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferenteanului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupãcum urmeazã :
· În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la A la F
· În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la G la O
· În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la P la Z
Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).
Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite înintervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul28.04.2014 – 31.05.2014.
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
Lui Costel Postolache, zisPacificatorul, la ceas aniversar, îidorim sã fie voios, sãnãtos, voinic,viaþa sã-i fie numai bucurie, iar dorinþa de a uni oamenii sã nu-i
apunã niciodatã.
La mulþi ani! Prietenii ºtiu de ce
Infractori prinºi în centrul PetroºaniuluiM ai mulþi infractori au fost prinºi ºi
imobilizaþi de poliþiºti în centrulmunicipiului Petroºani. A fost nevoie decâini specializaþi ºi de mascaþi, care auluat cu asalt o maºinã ce a reuºit iniþialsã spargã un baraj al oamenilor legii.Totul s-a petrecut sub aplauzele copiilor veniþi sã asiste la un exerciþiudemonstrativ cu ocazia Zilei Poliþiei.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 5
ª oferii care autranzitat luni
Defileul Jiului dinspre Petroºani,spre sudul þãrii, auobservat cã traficul nu a fostrestricþionat. Încã odatã, conducãtoriiauto au fost bulversaþi, iarresponsabilii de ladrumuri au venitcu noaptea în capsã informeze cãlãtorii cã abia demiercuri nu va maitrece nimeni, decâtdupã programulanunþat.
ªi-au anulat cursele, sau au amânatplecarea spre sudulþãrii, din Petroºani,însã, au fost surpinºisã constate cã pottrece. Vorbim despretransportatorii zonali,distribuitorii de produse, ori despre
cãlãtori, care, deºiºtiau cã nu pot sãtreacã pe DN 66 maideparte de Petroºani,au ajuns la destinaþiefãrã restricþii.
Totuºi, drumarii s-auaflat în stradã de la ora6,00 ºi au înºtiinþatºoferii cã doar luni ºimarþi mai pot sãtreacã fãrã restricþii.„De miercuri, de la ora6,00, la 12,00 nu seva circula deloc, iar dela 14,00 la 20,30 va fidin nou închis traficul.Luni ºi marþi, am fost
informaþi sã lãsãmºoferii sã treacã”,spuneau luni dimineaþãdrumarii care erau labarajul de la ieºirea dinPetroºani. Asta în timpce ºoferii nu mai ºtiauce sã creadã. Miraþi cã mai pot trece, conducãtorii auto s-auarãtat totuºi, îngrijoraþide restricþia ce intrã învigoare miercuridimineaþã la ora 6,00.
„Nu ºtiu ce vomface, ce face toatãlumea. Ce fac toþi,vom face ºi noi. Eu
trec pe aici de trei, patru ori pe sãptãmânã. E puþinabsurd, dar asta este,nu avem ce face! Nucredeam cã pot treceluni ºi am venitdevreme sã prin loc încoloanã, ca sã trec înpauza de la 12,00”, aspus nedumerit unºofer de pe o maºinãce aprovizioneazã cumarfã un supermarketdin Valea Jiului.
Alþii veneau pe aicidupã mulþi ani ºi nicinu credeau cã vortrece aºa uºor. „Nu ammai fost demult peaici. ªtiam cã vor firestricþii, dar am vrutsã vãd dacã merge. Nu
ºtiu dacã mai trec altãdatã pe aici. O sãaºtept pânã reparã ei”,a spus un ºofer deocazie plecat învacanþã spre sudulþãrii, din Cluj.
Cei care duc marfãprin Defileul Jiuluispun cã vor lucra maimult noaptea ºi cã einu vor fi plãtiþi cusporuri de noapte, întimp ce drumarii vorlucra ziua, pe un drumde interes naþional, ceva fi închis luni de zile.„Destul de greu ne va fi. Va trebui sãîncãrcãm noaptea ºi dupã aceea sã aºteptãm pânã sedeschide defileul, pe
partea cealaltã ºi sãtrecem. Asta e! Eu trecpe aici o zi da, unanu”, a spus un ºoferluni dimineaþã.
Firma spaniolã ºiresponsabilii de laCNADR nu au luat încalcul nicio petiþie formulatã de primariidin Valea Jiului, deoamenii de rând, oride reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara ºi, dinaceastã sãptãmânã,drumul naþional esteînchis circulaþiei, darnici nu s-au sinchisit sãanunþe cã drumul va fiînchis abia de miercuri,26 martie.
Valea Jiului rãmâne izolatã derestul þãrii ºi singuracale rutierã de ieºirespre sudul þãrii, dinjudeþul Hunedoara este absolut impracticabilã.Constructorii spaniolinici nu au vrut sã audãde posibilitatea de alucra pe timpul nopþiiºi astfel s-a ajuns laprogramul de lucru dela 6,00 la 20,30 zilnic,cu excepþia zilelor deduminicã.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Asfaltãri înBosneaC artierul Bosnea aratã
aproape ca dupã rãzboi.În afarã de peisajul dezolant,în care sãrãcia parcã pluteºteîn aer, cu casele care staugata, gata sã se dãrâme, ºidrumul pãrea acum câtevazile de parcã ar fi fost sãpatpentru tranºee.
Partea bunã este însã cã decâteva zile se asfalteazã. Firma care a executat lucrãrile decanalizare aici a început sã reparecarosabilul stricat în urma
introducerii ºi reparãrii reþelelor deapã ºi canal. Aºa se face cã ºi înweek-endul care a trecut, s-a lucratintens.
“Sãptãmâna aceasta, în mãsuraîn care vremea ne ajutã, vomîncepe ºi noi lucrãrile de plombareºi asfaltare a carosabilului afectatde intemperiile iernii.
În paralel, firma care a executatlucrarea de reabilitare a reþelelorde apã, lucreazã deja la aducereadrumului la starea iniþialã” , ne-a declarat Dorina Niþã, viceprimarul MunicipiuluiPetroºani. Plombarea drumului maidureazã câteva zile, cel mult, dupãcare vor intra ºi muncitorii de laprimãrie în teren pentru altereparaþii.
Adriana PAdriana PAAVELVEL
D acã este sã ne
luãm dupã toatepromisiunile ºiplanurile, ValeaJiului ar urma ca în urmãtorii anisã se transformeîntr-o micãAustrie.
Drumuri asfaltateintegral, reþele decanalizare moderne,clãdiri care mai decare... De câþiva ani dezile, la Aninoasa sevorbeºte de un proiectde asfaltare, care ar maischimba puþin faþaoraºului. Vorbim deporþiunea de drum naþional de laintersecþia de la Livezeni ºi pânã laValea Ungurului, la intrarea înVulcan.
de la Guvern ”, ne-a declaratNicolae Dunca, primarul de laAninoasa. Însã, de acest proiectvorbim de mai bine de trei ani. Elcuprinde asfaltarea a circa 5 km dedrum naþional, porþiunea care a fostfoarte puþin reabilitatã în ultimi ani.
Adriana PAdriana PAAVEL VEL
Încã douã zile prin Defileul Jiului
Planuri ºi speranþe
Monika BACIU
“Avînd în vederenatura comunã aproblemelor esenþialecu care se confruntacele ºase conumitãþi:Petroºani, Petrila,Aninoasa, Vulcan,Lupeni, Uricani, pre-cum ºi necesitateaconcentrãrii eforturilorîn scopul dezvoltãriisocio-economice aVãii Jiului, reieseimportanta existenþeiunei strategii de dez-voltare durabilã aacestei microregiunipentru perioada2007-2013. Strategiaare în centrul atenþieilocuitorii regiunii pecare îi implica direct înimplementarea acþiu-nilor ºi mãsurilor pre-vãzute, alãturi deautoritãþile locale ºicentrale care trebuiesã asigure cadrul orga-nizatoric ºi de regle-mentari precum ºiinstrumentele nece-sare îndeplinirii obiec-tivelor”, se aratã în
strategie. La momentul
întocmirii strategiei afost identificate maimulte probleme cucare se confruntaatunci, dar cu care se
Altele decît activi-tatea minierã, stareanecorespunzãtoare ainfrastructurii dru-murilor, a instalaþiilorde alimentare cu apa,agent termic, gaze ºicanalizare sau lipsaterenurilor cu potenþialagricol care sã oferealternative pentru sub-
zistenþã”, erau doarcîteva dintre problemele identificateatunci.
ªi acum Valea Jiuluise confrunta tot cuaceleaºi probleme.
Cea mai importantãeste dependentã deexploatarea cãr-bunelui. Oricît s-adorit nu au fost createalternative viabile pen-tru aceastã ramurãindustrialã.
O biectivulprincipal al
strategiei
În urmã cu 12 anicînd s-a creionatstrategia de dezvoltarea microregiunii ValeaJiului s-a indentificatobiectivul principal.Unul singur!
”Restructurareaeconomiei VãiiJiului, prinînlocuirea depen-denþei acesteiade industriaminierã caurmare a creãriiunei diversitãþide sectoare,afaceri ºi cali-ficãri”, se maiarãta în aceeaºistrategie.
Obiectivulprincipal ºi sin-gurul de altfel va
fi atins. Trei mine dinValea Jiului îºi vor înc-eta activitatea pînã înanul 2018. Nu a fostpus nimic în loc, astadeºi s-a dorit ºi sedoreºte în continuare
dezvoltarea turismului.Dezvoltare care batepasul pe loc în condiþi-ile în care au fost înce-pute lucrãrile la dez-voltarea domeniilorschiabile în ValeaJiului, însã alocaþiilefinanciare au fostreduse la zero înultimii doi ani.
Realizatorii strate-giei ar mai fi avut cîte-va obiective specifice.ªi anume, aceºtiadoreau stimulareacreãrii de locuri demunca prin dez-voltarea sectoruluiprivat ºi atragerea denoi investiþii, atragereade investiþii în scopulmodernizãrii ºi reabi-litãrii infrastructurii dinregiune, sprijinirea ºiconsolidarea activitãþiisectoriale cu accent peindustrie, construcþii,turism, industrie manufacturierã cu serviciile asociate ºiagriculturã.
G atewayValea
Jiului
Specialiºtii care audorit sã salveze ValeaJiului ar fi dorit caaceastã zonã sã fiepromovatã de BancaMondialã. S-a dorit ocampanie pentru pro-movarea regiunii,GATE WAY – VALEAJIULUI, proiectareaasiguratã prin fondurinerambursabile de la
Bancã Mondialã.
D in nou îndiscuþie
Realizareamicroregiunii ValeaJiului este din nou unsubiect de discuþie. Caºi acum 12 ani, înfruntea celor ºaselocalitãþi din ValeaJiului se afla aceeaºiprimari, cu o singurãexcepþie, la Aninoasaunde locul lui IlieBotgros a fost preluatde Nicolae Dunca.Atunci, cei ºase ediliau parafat strategia dedezvoltare a
microregiunii ValeaJiului. Acum, în anul2014, în nouã strate-gie de dezvoltare amunicipiului Petroºanise are în vedererealizarea conurbaþiei.
”E o idee care nu afost abandonatã ºi eucred cã e o idee bunã,însã cred cã nu aredestulã acceptabilitatela nivelul populaþieidin Valea Jiului, deo-camdatã. Cred cãproblema la modulserios în România înceea ce priveºterestructurarea adminis-trativ-teritorialã se vapune dupã anul2016”, a declarat înurmã cu o lunã de zileprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob-Ridzi.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 20146 Actualitate
Fiasco total
Microregiunea Valea Jiului pentru salvarea zonei
S trategia microregiunii Valea Jiului a rãmas... osimplã strategie. În urmã cu 12 ani a fost realiza-
tã o strategie de dezvoltare a microregiunii ValeaJiului. Toate cele ºase localitãþi ar fi trebuit sã seuneascã pentru a forma o conurbaþie. Astfel fondurileeuropene ar fi fost atrase mult mai uºor. Acum, dupã 12ani, aceastã iniþiativã a rãmas ceea ce a fost, ºi anumeo strategie creionatã într-un draft.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 7
Potrivit edilului, cel maimare cîºtig de pe urmaconurbaþiei ar fi atragereade fonduri europene pentrutoatã Valea Jiului.
”Cel mai mare cîºtig ar fica fiind o singurã unitateadministrativ-teritorialã dinpunct de vedere juridic, cuun numãr de locuitori depeste 100 de mii atunci amputea sã accesãm proiectecu finanþare europeanã deinfrastructurã, de mediu ºide turism la un nivel foartemare”, a mai precizat sursacitatã.
G uvernator pen-tru nimic
Valea Jiului a avut pen-tru o perioadã de trei ani ºi
un guvernator. Apogeulproiectelor ºi programelorcu care fiecare guvern aîncercat sã readucã ValeaJiului pe linia de plutire afost atins în 2002, cîndAdrian Nãstase a lansat, laPetroºani, strategia de dez-voltare socio-economicã aVãii Jiului, document la
care se lucradeja de doi ani.Demnã de liter-aturã SF, strate-gia propunea oserie de proiectepe termen lung,pentru care aufost prevãzutefinanþãri totalede zeci de mil-iarde de lei,avînd ca scopfinal schimbareaimaginii zonei,inbunatatireacondiþiilor deviaþã ºi creareaunui climatpropice investi-torilor, care sã
genereze locuri de muncã.Pentru punerea în aplicarea planurilor guvernamen-tale a fost numitã o comisieinterministerialã, iar pentrusupervizarea întreguluiproiect a fost numit singu-rul guvernator dinRomânia, în afarã de celdin Delta Dunãrii ºi de ºefulBãncii Naþionale, în per-soana tînãrului OctavianCostescu.
Dupã nenumãrate întîl-niri cu primarii ºi oameniide afaceri, dublate de studiiale Bãncii Mondiale înzonã, Costescu a iniþiatînfiinþarea unei asociaþii,pentru a-i învãþa pe factoriide decizie sã lucreze împre-unã. "Cred cã aceasta ecea mai importantã lecþiepe care am învãþat-o în
Valea Jiului, dar nu ºtiu înce mãsurã a fost asimilatape plan local.
Oamenii de aici trebuiesã înveþe sã gîndeascã sin-guri, pentru cã Guvernultrebuie sã fie un partener alcomunitãþii, nu cel care dãdirecþiile de dezvoltare. Cel
mai important lucru în toþiaceºti ani este cã am reuºitcrearea unei atitudiniasupra modului în care tre-buie sã se facã dezvoltarealocalã ºi comunitatea areacum o gîndire proprie înacest sens", a declaratOctavian Costescu.
Asociaþia "Valea Jiului" afost înfiinþatã în 2002 deGuvernul Nãstase pentru acontribui la dezvoltareazonei. Aceasta asociaþieavea drept rol imple-mentarea "Strategiei dedezvoltare socio-economicaa Bazinului carbonifer alVãii Jiului", care avea cã ande finalizare 2010 ºi eraconsideratã ca fiind salva-toare pentru zona.
Prin aceastã strategie seurmãrea îmbunãtãþireacondiþiilor generale deviaþã, crearea de noi locuride muncã ºi dezvoltareaunui mediu favorabil sec-torului privat. La momentulrespectiv, adicã în 2002,strategia a fost lansatã înPetroºani chiar de fostulprim-ministru PSD AdrianNãstase, ºi se urmãreastimularea creãrii de locuride munca prin dezvoltareasectorului privat, atragereade noi investitori în scopulmodernizãrii ºi reabilitãriiinfrastructurii, sprijinirea ºiconsolidarea activitãþii sec-toriale, implicarea comu-nitãþii locale în dezvoltarearegiunii, dar ºi promovareaºi prezentarea Vãii Jiului în
vederea dez-voltãrii turismu-lui. Costruile cal-culate erau decîteva mii de mil-iarde de lei, însãprogramele aurãmas doar pehîrtie.
Iniþial, deimplementareastrategiei seocupa ºi oAutoritateGuvernamentalã,condusã deGuvernatorulOctavianCostescu, dar
funcþia s-a desfiinþat, la sug-estia Bãncii Mondiale.Costescu nu a rãmas fãrãfuncþie, devenind pestenoapte secretar de stat ºireprezentant al Guvernuluiîn asociaþie, fiind alespreºedintele acestei struc-turi.
Diana MITRACHE
Evaluãrile Naþionale lafinalul claselor a II-a, a IV-aºi a VI-a vor avea loc, îndouã sesiuni, în intervalul 6– 29 mai, iar anul acestaeste primul în care copiiimici sunt supuºi unor astfelde testãri. Primii, intrã înconcurs cei de clasa a II-a,în 6 mai, când vor daproba la Limba românã,scris ºi citit ºi în 8 mai lamatematicã. În 13 ºi 14mai dau examen cei de aIV-a ºi în 14 ºi 15 mai ceide a VI-a, iar pânã atuncimai este timp de pregãtiri.„La nivelul fiecãrei unitãþiºcolare sunt realizategrupuri de lucru, carepregãtesc copiii pentruaceste examene naþionale.La fel ca ºi la cele pentru
clasa a VIII-a sauBacalaureat. La nivelulcalselor a II-a, a IV-a ºi aVI-a, în acest an se vor daprobe la nivel unitãþilor deînvãþãmânt, cu subiectenaþionale, examenele deevaluare. Ne pregãtim ºimonitorizãm toate aceste
activitãþi”, a spus LaviniaIlina, inspector ºcolar gen-eral adjunc IªJ Hunedoara.
Cine nu participã laprima simulare, mai are oºansã între 20 ºi 22 mai,când are loc sesiunea adoua.
Pânã acum, au datprobe cei de la clasele ter-minale, iar inspectoriihunedoreni apreciazã rezul-tatele ca fiind bune. „A fostvorba de o simulare pentrucei de a VIII-a. ªi acolo, caun procent, întocmai ca ºicel la nivel de þarã,Hunedoara a obþinut44,14%. La Bacalaureat afost mai bine. Ne apropiemde media naþionalã, dar efoarte adevãrat cã mai estede lucru, însã, la nivelulºcolilor, cadrele didactice s-au mobilizat, existã pro-
grame depregãtiresuplimentarã,care suntmonitorizatede conducer-ile ºcolilor,dar ºi de lanivelul IªJ ºisã sperãm cãrezultatele vor
fi mai bune”, a mai adãu-gat Lavinia Ilina.
Cei de a VIII-a, dar ºiabsolvenþii de liceu voravea, însã, examene învarã. Pânã atunci vor maiavea timp sã înveþe ºi înºcoli se fac pregãtiri pentruexamenul de final.
Simulãri ºi evaluãri, în grafic
R epetiþia este mama învãþãturii ºi, cucât repetãm mai mult, cu atât vom fi
mai bine pregãtiþi. Copiii din ºcoli sunt înaceastã perioadã în febra simulãrilor ºidupã Bacalaureat sau evaluarea naþionalã aabsolvenþilor de gimnaziu, vine rândul celormici. Toþi mai au de învãþat, dar rezultatelenu sunt departe de cele pe þarã.
Îmbinã cu aceeaºiplãcere munca depoliþie cu cea din atelierul în care îºi dãjos uniforma ºi îmbracãsalopeta plinã deunsoare pentru ameºteri la motoare, careau apãrut în timpuri încare o maºinã însemnapatru roþi ºi un volan.
De circa cinci ani dezile se ocupã derecondiþionarea unorbãtrâne doamne ºi aajuns sã deþinã ocolecþie impresonantã.Pasiunea pentru maºinide epocã a ºefuluiPoliþiei Petrila, cel caredeþine o frumoasãcolecþie, cu care semândreºte mai ales laparadele ºi eveni-mentele organizate depoliþiºti, este cunoscutãde multã lume. Ceea cenu ºtiu însã cei maimulþi este cã mama sa l-a fãcut sã preþuiascãmotoarele ºi i-a stârnitpasiunea pentru vitezã.
Tatãl sãu eraºofer de meserie,iar mama econo-mistã ºi a fost primaºoferiþã cu acte înregulã din ValeaJiului.
A condus zeci deani de la maºini de”lux” cum ar fi unMercedes dupã cumerau considerate învremea comuniºtilor
ºi pânã la greoiulMoskvici.
„În 1966 am obþinutpermisul auto, la 24 deani ºi am fost primaºoferiþã din Valea Jiului.În Petrila, de exemplu,am fost singurii care amavut maºinã, aveam unMercedes din 1938 ºiapoi un Moskvici 407.Apoi în anul 1972,când a apãrut, amcumpãrat o Dacia 1300ºi încet s/au înmulþitmaºinile. Încã mai ampermisul ºi mai conduc,iar pânã acum am fãcut1600 000 de kilometri.Am avut boala vitezei ºiam luat amenzi destuledin cauza radarului, aºacã nu mã mir cã ºi fiulmeu are boala vitezei.La noi în curte a fostdin totdeauna foartemulte maºini, aºa cã luide mic îi plac. La 12ani conducea ºi era pesub maºini cu tatãl sãu”,spune Sofia Zaharie,mama poliþistuluipasionat de
autoturismele retro.
M ultã pasiuneºi muncã cu
bani puþini
Pasiunea pentrurecondiþionarea unorautomobile ce au scrisistorie avea sã vinã maitârziu. Chiar dacã se
poate crede cã estenevoie de mulþi banipentru a avea o colecþiede maºini de epocã,lucrurile nu stau chiaraºa. „Maºinile pe carele achiziþionez, le iau lacâteva milioane de lei
vechi sau douã-trei sutede euro. Financiar nu-mi permit mai mult,aºa cã le iau în stare deepavã ºi în decursul aºase luni ºi doi ani, atâtdureazã recondiþionareaunei maºini, le refac.
Investiþiile sunt minimepentru cã împreunã cuprietenii mei cu carelucrez la atelier, facemtotul ºi nu plãtimmanoperã. Chiar nu-mieste ruºine sã-mi suflecmâinile ºi sã lucrez alã-turi de prietenii mei laele, sã le recondiþionãm.
Pasiunea estemoºtenitã pentru cã amtrãit cu maºini de cândm-am nãscut”, adeclarat Ovidiu Zaharie.
În acest moment, areîn garaje 17 maºini, iarcolecþia urmeazã sã semãreascã deºi îi promitetot timpul soþiei cã se vaopri. Cea mai vechemaºinã pe care o are încolecþie este un OpelOlimpia Record de 60de ani, însã maºina careeste cel mai aproape desufletul comandantuluieste una de producþieromâneascã.
Este voba de un IMS,strãmoºul mult maiactualului Aro, dispãrutînsã ºi el de pe piaþaautomobilisticã. CuIMS-ul fabricat în 68, aurcat pânã în vârfulParângului ºi este primamaºinã 4×4 produsã înRomânia, iar în anii 70
a participat la raliulParis Dakar pe care l-aºi câºtigat.
Poliþistul face partedintr-un club exclusivist,Retromobil, al cãruipreºedinte este chiarRegele Mihai ºi pe carel-a întâlnit, însã nu camembru al clubului.
Recent a fost la oexpoziþie a omului deafaceri Ion Þiriac careºi-a deschis uºile garajelor cu maºini deepocã pentru vizitatori.Întrebat ce automobil i-aplãcut mai mult ºi pecare l-ar fi vrut încolecþia sa, OvidiuZaharie a rãspuns scurt:”toate!”
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
B asarabia epãmânt româ-
nesc. Asta vor sãexprime studenþiibasarabeni careurmeazã cursurilela Petroºani. Timpde o sãptãmânãaceºtia vor derulamai multe activitãþi.Evenimentele auînceput de luni,când studenþii auexpus mai multefotografii. Îmbrãcaþiîn port popular, doitineri basarabeni aupromovat tradiþiile.
„Tematica expoziþieide astãzi este culturã ºitradiþie în sânge româ-nesc. Noi încercãm sãredãm cultura ºi tradiþiacare o au românii. Înexpozie sunt redatecâteva imagini, câtevapersoane care redaucultura prin emoþii. Ne-am propus sã orga-nizãm un festival carese numeºte FestivalulBasarabiei care are locîntre 24-28 martie.Sunt în parteneriat maimulþi colegi ºi ºcoli dinPetroºani care ne-au
ajutat sã facem aceastãexpoziþie. Ne propu-nem ca sã aducem însufletele românilortradiþiile ºi cu ajutorulacestora sã trasmitememoþiile” a declaratIrina Þurcanu dinChiºinãu.
Tinerii vor sã atragãatenþia asupra tradiþiilorºi obiceiurilor specifice
Basarabiei, care de altfel sunt la fel cu celeale românilor.
“Scopul festivaluluieste de a arãta tradiþiileºi cultura în sângeromânesc. Basarabia epãmânt românesc ºivrem sã arãtãm cã sun-tem mereu aproape,mereu împreunã ºiniciodatã nu am uitat
istoria. În acest pro-gram îi avem caparteneri pe cei de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani, Teatrul carene-a ajutat cu sala pentru spectacol, LigaStudenþilor Universitãþiidin Petroºani,Universitatea dinPetroºani ºi federaþiilenoastre”, a declaratMaria Malanciuc,preºedintele AsociaþieiStudenþilor Basarabeni.
Idea realizãrii unuiastfel de festival a pornit de acum doi ani,când studenþiibasarabeni din întreagaþarã au decis sã
promoveze culturaspecificã lor.
“Festivalul este peplan naþional, fãcut de14 organizaþii, cumsuntem ºi noi membriiFederaþiei AsociaþilorStudenþilor Basarabeniºi e deja de doi ani. Aplecat ideea de la 27martie 1918 cu istoria,sã ne aducem amintede marea unire”, amai spus preºedinteleasociaþiei.
Tinerii vor conti-nua ºi zilele viitoarecu acþiunile. Pe 25martie va avea loc unspectacol cu tematicãistoricã la TeatrulDramatic I.D. Sîrbu
din Petroºani, iar pentru data de 26marftie au pregãtit unwork-shop la bibliotecaUniversitãþii ºi o searãcu film istoric „MihaiViteazul”, iar pentruultima zi au pãstratflash-mob-ul unde se vadansa Hora Uniri
Monika BACIU Monika BACIU
Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoareleO vidiu Zaharie, poliþistul din Valea
Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiuneapentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiuluicare a obþinut permis de conducere. L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este lao vârstã înaintatã, încã mai conduce ºiastãzi.
Îmbinã cu aceeaºiplãcere munca depoliþie cu cea din atelierul în care îºi dãjos uniforma ºi îmbracãsalopeta plinã deunsoare pentru ameºteri la motoare, careau apãrut în timpuri încare o maºinã însemnapatru roþi ºi un volan.
De circa cinci ani dezile se ocupã derecondiþionarea unorbãtrâne doamne ºi aajuns sã deþinã ocolecþie impresonantã.Pasiunea pentru maºinide epocã a ºefuluiPoliþiei Petrila, cel caredeþine o frumoasãcolecþie, cu care semândreºte mai ales laparadele ºi eveni-mentele organizate depoliþiºti, este cunoscutãde multã lume. Ceea cenu ºtiu însã cei maimulþi este cã mama sa l-a fãcut sã preþuiascãmotoarele ºi i-a stârnitpasiunea pentru vitezã.
Tatãl sãu eraºofer de meserie,iar mama econo-mistã ºi a fost primaºoferiþã cu acte înregulã din ValeaJiului.
A condus zeci deani de la maºini de”lux” cum ar fi unMercedes dupã cumerau considerate învremea comuniºtilor
ºi pânã la greoiulMoskvici.
„În 1966 am obþinutpermisul auto, la 24 deani ºi am fost primaºoferiþã din Valea Jiului.În Petrila, de exemplu,am fost singurii care amavut maºinã, aveam unMercedes din 1938 ºiapoi un Moskvici 407.Apoi în anul 1972,când a apãrut, amcumpãrat o Dacia 1300ºi încet s/au înmulþitmaºinile. Încã mai ampermisul ºi mai conduc,iar pânã acum am fãcut1600 000 de kilometri.Am avut boala vitezei ºiam luat amenzi destuledin cauza radarului, aºacã nu mã mir cã ºi fiulmeu are boala vitezei.La noi în curte a fostdin totdeauna foartemulte maºini, aºa cã luide mic îi plac. La 12ani conducea ºi era pesub maºini cu tatãl sãu”,spune Sofia Zaharie,mama poliþistuluipasionat de
autoturismele retro.
M ultã pasiuneºi muncã cu
bani puþini
Pasiunea pentrurecondiþionarea unorautomobile ce au scrisistorie avea sã vinã maitârziu. Chiar dacã se
poate crede cã estenevoie de mulþi banipentru a avea o colecþiede maºini de epocã,lucrurile nu stau chiaraºa. „Maºinile pe carele achiziþionez, le iau lacâteva milioane de lei
vechi sau douã-trei sutede euro. Financiar nu-mi permit mai mult,aºa cã le iau în stare deepavã ºi în decursul aºase luni ºi doi ani, atâtdureazã recondiþionareaunei maºini, le refac.
Investiþiile sunt minimepentru cã împreunã cuprietenii mei cu carelucrez la atelier, facemtotul ºi nu plãtimmanoperã. Chiar nu-mieste ruºine sã-mi suflecmâinile ºi sã lucrez alã-turi de prietenii mei laele, sã le recondiþionãm.
Pasiunea estemoºtenitã pentru cã amtrãit cu maºini de cândm-am nãscut”, adeclarat Ovidiu Zaharie.
În acest moment, areîn garaje 17 maºini, iarcolecþia urmeazã sã semãreascã deºi îi promitetot timpul soþiei cã se vaopri. Cea mai vechemaºinã pe care o are încolecþie este un OpelOlimpia Record de 60de ani, însã maºina careeste cel mai aproape desufletul comandantuluieste una de producþieromâneascã.
Este voba de un IMS,strãmoºul mult maiactualului Aro, dispãrutînsã ºi el de pe piaþaautomobilisticã. CuIMS-ul fabricat în 68, aurcat pânã în vârfulParângului ºi este primamaºinã 4×4 produsã înRomânia, iar în anii 70
a participat la raliulParis Dakar pe care l-aºi câºtigat.
Poliþistul face partedintr-un club exclusivist,Retromobil, al cãruipreºedinte este chiarRegele Mihai ºi pe carel-a întâlnit, însã nu camembru al clubului.
Recent a fost la oexpoziþie a omului deafaceri Ion Þiriac careºi-a deschis uºile garajelor cu maºini deepocã pentru vizitatori.Întrebat ce automobil i-aplãcut mai mult ºi pecare l-ar fi vrut încolecþia sa, OvidiuZaharie a rãspuns scurt:”toate!”
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
B asarabia epãmânt româ-
nesc. Asta vor sãexprime studenþiibasarabeni careurmeazã cursurilela Petroºani. Timpde o sãptãmânãaceºtia vor derulamai multe activitãþi.Evenimentele auînceput de luni,când studenþii auexpus mai multefotografii. Îmbrãcaþiîn port popular, doitineri basarabeni aupromovat tradiþiile.
„Tematica expoziþieide astãzi este culturã ºitradiþie în sânge româ-nesc. Noi încercãm sãredãm cultura ºi tradiþiacare o au românii. Înexpozie sunt redatecâteva imagini, câtevapersoane care redaucultura prin emoþii. Ne-am propus sã orga-nizãm un festival carese numeºte FestivalulBasarabiei care are locîntre 24-28 martie.Sunt în parteneriat maimulþi colegi ºi ºcoli dinPetroºani care ne-au
ajutat sã facem aceastãexpoziþie. Ne propu-nem ca sã aducem însufletele românilortradiþiile ºi cu ajutorulacestora sã trasmitememoþiile” a declaratIrina Þurcanu dinChiºinãu.
Tinerii vor sã atragãatenþia asupra tradiþiilorºi obiceiurilor specifice
Basarabiei, care de altfel sunt la fel cu celeale românilor.
“Scopul festivaluluieste de a arãta tradiþiileºi cultura în sângeromânesc. Basarabia epãmânt românesc ºivrem sã arãtãm cã sun-tem mereu aproape,mereu împreunã ºiniciodatã nu am uitat
istoria. În acest pro-gram îi avem caparteneri pe cei de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani, Teatrul carene-a ajutat cu sala pentru spectacol, LigaStudenþilor Universitãþiidin Petroºani,Universitatea dinPetroºani ºi federaþiilenoastre”, a declaratMaria Malanciuc,preºedintele AsociaþieiStudenþilor Basarabeni.
Idea realizãrii unuiastfel de festival a pornit de acum doi ani,când studenþiibasarabeni din întreagaþarã au decis sã
promoveze culturaspecificã lor.
“Festivalul este peplan naþional, fãcut de14 organizaþii, cumsuntem ºi noi membriiFederaþiei AsociaþilorStudenþilor Basarabeniºi e deja de doi ani. Aplecat ideea de la 27martie 1918 cu istoria,sã ne aducem amintede marea unire”, amai spus preºedinteleasociaþiei.
Tinerii vor conti-nua ºi zilele viitoarecu acþiunile. Pe 25martie va avea loc unspectacol cu tematicãistoricã la TeatrulDramatic I.D. Sîrbu
din Petroºani, iar pentru data de 26marftie au pregãtit unwork-shop la bibliotecaUniversitãþii ºi o searãcu film istoric „MihaiViteazul”, iar pentruultima zi au pãstratflash-mob-ul unde se vadansa Hora Uniri
Monika BACIU Monika BACIU
Prima ºoferiþã din Valea Jiului ºi-a învãþat fiul sã iubeascã motoareleO vidiu Zaharie, poliþistul din Valea
Jiului, care are o întreagã colecþie de maºini de epocã a moºtenit pasiuneapentru vitezã ºi motoare de la mama lui. Ea a fost prima femeie din Valea Jiuluicare a obþinut permis de conducere. L-a folosit zeci de ani ºi chiar dacã este lao vârstã înaintatã, încã mai conduce ºiastãzi.
Basarabia, pãmânt românesc
”Banii pentru acesterecalculãri sunt deja pre-vãzuþi în Bugetul asig-urãrilor sociale. Pentrulunile noiembrie ºi decem-brie, este vorba de o sumãde 23 de milioane de lei.Efortul bugetar pentru anul2014 va fi de 250 de mil-ioane de lei, iar pentru anul2013 a fost de 132 mil-ioane de lei. Toate cele233.707 persoane pen-sionate începând cu 1 ian-uarie 2011 vor primi, pânã
la sfârºitul lunii martie,diferenþele de pensie afer-ente perioadei noiembrie— decembrie 2013", aspus Rovana Plumb.
Potrivit acesteia,creºterea medie a pensieiîn urma aplicãrii indiceluide corecþie este de 63 delei pe lunã.
'Pentru a asigura o tre-cere de la Legea 19/2000,care a fost abrogatã, laLegea 263/2010, s-a apli-cat un indice de corecþie. În
urmaaplicãriiacestuiindice decorecþie, arezultat ocreºteremedie apensiei de63 delei/lunã.Toatedosarelede pensie recalculate s-aulucrat manual, prin supli-mentarea numãrului deangajaþi implicaþi în acestproces. Noi am vrea cadiferenþele de pensie afer-ente perioadei noiembrie— decembrie 2013 sã fieplãtite chiar pânã în datade 27 martie 2014', a mai
spus Rovana Plumb. Ministrul Muncii a
precizat, totodatã, cãdin cele 233.707dosare, 219.000 dedosare sunt pentru lim-itã de vârstã, iar 1.020sunt pentru pensie deurmaº.
'Restul dosarelor,pânã la totalul de
233.707, au fost recalcu-late la nivelul caselor depensii teritoriale, deoareceau existat fluctuaþii în activi-tatea persoanelor respec-tive, care au fãcut imposi-bilã recalcularea la nivelcentral. În perioada urmã-toare avem în vedere ºiimplementarea unor altesoluþii pentru susþinerea sis-temului de pensii. Acestesoluþii vor fi, însã, comuni-cate dupã finalizarea studi-ilor de impact', a subliniatministrul Muncii.
Indexarea pensiilor se vaface peste cifra de 4%, în2015
Indexarea pensiilor se vaface peste cifra de 4% în
2015, a declarat prim-min-istrul Victor Ponta, dupã ceîn acest an indexarea estede 3,75 la sutã.
"În 2014 a fost oindexare cu 3,75%. Anul2015 va reprezenta oindexare cel puþin egalãdacã nu cumva peste cifra4. Bugetul asigurãrilorsociale de stat a fost supli-mentat cu 166 milioane leipentru anul 2013 ºi 22,9milioane lei sunt diferenþelepentru luna noiembrie ºidecembrie 2013, dupãdecizia CurþiiConstituþionale. Mai rotun-jit, sunt 200 milioane leicare au fost transferaþi dinbugetul de stat în bugetulasigurãrilor sociale de stat.(...) Mã aºtept ca, în contin-uare, nemaiexistând ele-mente de contestare, prac-tic fiecare pensionar sã ºtieexact câþi bani primeºte sãnu mai luãm de la capãtacel calvar al recalculãrilor,iar atunci când se va recal-cula ceva sã fie în plus.Avem de aplicat noileprevederi privind grupaîntâi ºi a doua de muncã,avem de aplicat indicele decorecþie", a spus Ponta.
AGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Pensii mai mari, pânã la sfârºitul lui martie
D iferenþele de pensie aferente perioadeinoiembrie - decembrie 2013 vor fi
plãtite pânã la sfârºitul lunii martie pentrutoate cele 233.707 persoane pensionate dela 1 ianuarie 2011, a anunþat, luni, ministrul Muncii, Rovana Plumb.
Leul s-a apreciat,într-o sãptãmânã,cu 3,21 baniM oneda naþionalã ºi-a conti-
nuat evoluþia apreciativã faþãde principalele valute, excepþiefãcând dolarul american, urmare acreºterii acestuia faþã de euro.
Cursul euro a scãzut de la 4,4816 la4,4793 lei, medie care reprezintã minimulultimelor aproape ºase sãptãmâni. A fostcea de a cincea ºedinþã consecutivã descãdere a euro, perioadã în care mediaacestuia a scãzut cu peste trei bani.
Piaþa s-a deschis ieri la 4,4890 lei, încreºtere cu circa jumãtate de ban faþã deînchiderea precedentã. Creºterea cererii delei, pe o piaþã unde volumele de transfer aucrescut faþã de ºedinþele precedente, aureadus euro la 4,48 lei, ulterior sub acesta.Tendinþa s-a menþinut ºi dupã ora 14:00,când cotaþiile erau 4,4740 – 4,4770 lei.
În perioada urmãtoare este de aºteptat ca
euro sã se menþinã între 4,46 ºi 4,50 lei,având în vedere cã analiºtii anticipeazã odecizie din partea C.A. al BNR de reducerea rezervelor minime obligatorii, într-un efortde stimulare a creditãrii în lei. Din pãcate, înastfel de situaþii bãncile au preferat sã vândãleii ºi sã trimitã valuta cãtre bãncile-mamã.
Cursul dolarului american a crescut de la3,2488 la 3,2528 lei. În schimb franculelveþian a coborât la 3,6720 lei, minimulultimelor patru sãptãmâni, faþã de 3,6801lei, vinerea trecutã.
Perechea euro/dolar cobora ieri la1,3760 – 1,3825 dolari. Moneda americanã a trecut, în opinia economiºtilor,într-un ciclu de apreciere, declanºat dedecizia de politicã monetarã a Fed de reducere la 55 miliarde de dolari a sumeiinjectate în economia SUA cât ºi de anunþulprivind trecere la o majorare a dobânzii-cheie de la jumãtatea anului viitor.
În piaþa la termen de la Sibiu, euroscãdea pentru iunie la 1,3770 – 1,3820dolari iar uncia de aur pe aprilie la 1.318 –1.327 dolari.
Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 11
MaximilianGÂNJU
La adãpostulîntunericului au fostvizate mai multe taxi-uri de un individ careºi-a fãcut o þintã dinmijloacele de transportîn comun dinPetroºani. Individulsparge geamul lateraldreapta pentru aajunge la comparti-mentul din bordulautoturismelor, undeºtie cã sunt pãstrateactele ºi banii. Hoþulopereazã din câtevamiºcãri ºi este atent sãnu lase urme ºiamprente care sã-i
conducã pe poliþiºti lael. Pãgubiþii, ºoferii detaxiuri ori microbuze,au reuºit sã aduneinformaþii despre indi-vidul care a dat pânãacum, în câteva zile,zeci de lovituri. ”Ar fivorba de un bãrbatînalt ºi uscãþiv cu vârs-ta între 20 ºi 30 deani. Este singur tottimpul ºi dupã ce seasigurã cã maºina nuare alarmã, îi spargegeamul portiereipasagerului ºi furãbanii pe care noi îipregãtim pentru rest.Fiecare îºi pregãteºtecâte 10-20 de lei înmãrunþiº de 50 de
bani sau 1 leu pentrua avea rest dimineaþacând plecãm în cursã.Banii aceºtia îiurmãreºtehoþul ºi sperca poliþiºtiisã-l prindã.Dacã-l prin-dem noi sin-gur nu-i va fibine. Paguba
mare este cã ne spagegeamul ºi te costã celpuþin 300 de lei sã-lînlocuieºti”, a declarat
unul dintretaximetriºti. La ultimaloviturã individul aadunat circa 300 delei din mãrunþiºul lãsatîn bord de taximetriºti.La Poliþia Petroºani aufost depuse mai multeplângeri pentru furt ºidistrugere, iar sub-comisarul Bogdan
Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara a precizatcã poliþiºtii au întocmitdosar de cercetarepenalã pentru furt,distrugere ºi tentativãde furt ºi se faccercetãri pentru aidentifica autorul sauautorii faptelor.
Maximilian GÂNJU
Procurorul Ioan Mureºan, ºefulDIICOT Alba, este controlat deInspecþia Judiciarã în urma unei sesizãridin oficiu, iar verificarea urmãreºte dacãprocurorul a sãvârºit abateri discipli-nare.
”Am avut indicii ºi în urma a ceea cea apãrut referitor la cazul Mureºan -Berbeceanu. Am decis sã verificãmdacã procurorul ºef al DIICOT Alba areabateri disciplinare”, au spus surse dincadrul IJ a Consiliului Superior alMagistraturii. ªeful Direcþiei deInvestigare a Infracþiunilor de
Criminalitate Organizatã ºi Terorism(DIICOT) Alba, Ioan Mureºan, un ofiþerde la BCCO Alba ºi un procuror de laParchetul de pe lângã Tribunalul Albasunt urmãriþi penal pentru abuz în servi-ciu, respectiv complicitate la aceastãinfracþiune, în legãturã cu instru-mentarea dosarului Berbeceanu, în careacesta ar fi fost reþinut fãrã probe,potrivit Direcþiei Naþionale Anticorupþie(DNA).
Mureºan este urmãrit penal pentrusãvârºirea infracþiunilor concurente deabuz în serviciu dacã funcþionarul aobþinut pentru sine sau pentru altul unfolos necuvenit ºi represiune nedreaptã.Alin Muntean, ofiþer de poliþie judiciarãîn cadrul BCCO Alba, este urmãritpenal pentru complicitate la sãvârºireainfracþiunilor concurente de abuz în ser-viciu dacã funcþionarul a obþinut pentrusine sau pentru altul un folos necuvenitºi complicitate la represiune nedreaptã,iar Nicolaie Cean, fost procurorDIICOT, actualmente procuror laParchetul de pe lângã Tribunalul (PT)Alba, pentru complicitate la abuz în ser-
viciu asimilat infracþiunilor decorupþie.
Potrivit anchetatorilor,dosarul lui Traian Berbeceanu- fostul ºef al Brigãzii deCombatere a CriminalitãþiiOrganizate (BCCO) Alba - arfi fost fabricat dupã ce acestaar fi refuzat solicitarea luiIoan Mureºan de a-l numi ºefde serviciu pe ofiþerul AlinMuntean, reiese din ordo-nanþa DNA.
Hoþul din taxiuri- un individ înalt ºi uscãþiv
DIICOT-ul din Alba, sub lupainspectorilor judiciari
ª eful DIICOT Alba esteverificat de Inspecþia
Judiciarã dupã ce s-a începuturmãrirea penalã de cãtreDNA în legãturã cu instrumentarea dosaruluiBerbeceanu
M ai multe taxiuri dar ºimicrobuze de transport local din
municipiul Petroºani au fost sparte lasfârºitul sãptãmânii. Hoþul a urmãritdoar mãrunþiºul din torpedoulmaºinilor. Paguba este însã însemnatãpentru proprietari.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 201412 Actualitate
LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert
MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert
MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert
JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema
de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert
VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert
PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!
Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro
LUNA MARTIE
Sãrbãtoarea BuneiVestiri întâmpinã ºisosirea rândunelelor,dar ºi primul cântat alcucului, zi numitã încalendar Ziua Cucului.
E o sãrbãtoare cudatã fixã, 25 martie,de la care începe sãcurgã perioada de 9luni, pânã la Crãciun,cât Maria L-a purtat înpântece pe Iisus.
Fecioara dinNazaret, crescutã înTemplu pânã la 15ani ºi apoi datã întutela dreptului Iosif(cãci pãrinþii ei muris-erã între timp), a fostaleasã de Dumnezeu ºia primit înºtiinþareprin ArhanghelulGavriil (sãrbãtorit pe26 martie): “Bucurã-te, ceea ce eºti plinã
de har! Domnul estecu tine. Binecuvântatãesºi tu între femei… ªiiatã, vei lua în pânteceºi vei naºte fiu ºi veichema numele luiIisus. Acesta va fimare ºi Fiul CeluiPreaînalt se vachema…” (Luca 1,28-32).
Obiceiuri deBlagoveºtenie
De Buna Vestire sepoate ara, dar nu ºisemãna, cãci pãsãrilevor mânca boabele ceurmeazã sã ajungã subbrazdã. DeBlagoveºtenie sosescrândunele ºi cuculîncepe sã cânte. Cuculcântã mereu pânã laSânziene sauSânpetru, când sespune cã mãnâncã orzsau boabe de cireºe ºise îneacã.Nemaiputând cânta,se transformã în uliu ºiaºa rãmâne pânã anulviitor, când îºirecapãtã glasul deBlagoveºtenie. Înunele sate, de BunaVestire, se face un focîn curte, în faþa uºii, ºilângã el sunt pusepâine, sare ºi o cofãcu apã, ca sã seîncãlzeascã îngerii, sãmãnânce ºi sã beaapã. Pâinea ºi sareasunt apoi date depomanã.
Gospodinele nupãstreazã ouãle fãcuteîn ziua de Buna
Vestire, cãci, dacã levor pune sub cloºcã,nu vor ieºi pui sãnã-toºi. Bãrbaþii nu seceartã cu nevestele,cã altfel se vor sfãditot anul.
Buna Vestirenumitã ºi ZiuaCucului
În calendarul pop-ular, Buna vestireeste cunoscutã ºi subdenumirea de ZiuaCucului. Se spune cãîn aceastã zi are locprimul sãu cântec,prin care anunþãvestirea primãverii.Potrivit tradiþiei, dacãprimul cântec al cucu-lui era auzit pe stom-acul gol, în spateleomului, era semn rãu:“Cucu-n spate mi-acântat/ ºi moartea m-a sãgetat!”
Existã obiceiul ca înaceastã zi, sã senumere de câte oricucul îºi cântã numele.Numãrul ar putea ficâþi ani mai avem detrãit.
În aceastã zi,tradiþia mai spune cãflãcãii ºi fetele îl între-bau pe cuc când sevor cãsãtori: “Cuculevoinicule/ Câþi ani îmivei da/ pân’ m-oi
însura (mãrita)?”. Dacãse întâmplã ca dupãrostirea acestorcuvinte, cucul sãcânte, cântecul sãuechivala cu un an deaºteptare.
Iar, dacã el nucântã, tãcerea sa erasemn cã avem de-aface cu o cãsãtoriegrabnicã. De aseme-nea, craca pe care acântat cucul de ziua saera tãiatã ºi pusã înscãldãtoarea fetelor, însperanþa cã flãcãii nule vor ocoli.
Se spune cã, dacãîn ziua deBlagoveºtenie timpulva fi frumos, tot anulare sã fie bun. ªi cumva fi vremea în ziua deBuna Vestire, aºa va fiºi de Paºte. Iar dacãde Buna Vestire seaflã ºi frunza verde,atunci anul va fi cubelºug.Monika BACIU
“Am cumpãrat peºte pen-tru cã aºa cere tradiþia. Þinemtot postul ºi cum avem voiede Bunavestire sã mâncãmpeºte noi aºa facem. Nu con-teazã cât costã”, spune uncumpãrãtor.
Alþii însã au fost maichibzuiþi când a venit vorbade bani.
“Am cumpãrat un peºtemic cã este cam scump ºi noi sun-tem pensionari ºi nu avem deunde sã facm huzur. Am luat unpeºte mic ºi ne ajunge la amândoicât sã mâncãm mâine.
Noi aºa am fost învãþaþi deacasã sã þinem postul, iarBunavestire este cea mai maresãrbãtoare din aceatã perioadã ºi
acum se mãnâncã obligatoriupeºte”, spune o pensionarã.
Fiind dezlegare la peºte, sespune cã acela care gustã peºte deBuna Vestire se va simþi tot anulca peºtele în apã. În popor se maispune cã pescarii nu au voie azi sãarunce mãmãligã în apã, pentrucã mor peºtii.
Ca peºtele în apã
P escãriile din Valea Jiului, asaltate de credincioºi.Astãzi (marþi n.r.) creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc
Bunavestire, iar cei care þin cel mai lung ºi aspru postde peste an, cel al Paºtelui au dezlegare la peºte. Dinacest motiv, pescãriile din Valea Jiului au fostneîncãpãtoare. Oamenii nu s-au mai uitat la preþ ºi aucumpãrat peºte pentru a pune pe masã de Bunavestire.
Creºtinii sãrbãtoresc Buna Vestire
Semnificaþii ºi tradiþii de primãvarã în ziuade 25 martie. Primul cântat al cucului
C redincioºii sãrbãtoresc astãzi Buna vestire sau,cum se mai numeºte în popor, Blagoveºtenia. Cei
care þin Marele Post al Paºtelui au dezlegare la peºte. Înaceastã zi, Fecioara Maria a primit vestea de laArhanghelul Gavriil cã-l va naºte pe Fiul lui Dumnezeu.
Monika BACIU
Începând cu luna iunie,600 de microbuze ºcolarevor fi repartizate înjudeþele din þarã, unde ele-vii ºi cadrele didacticenavetiste au nevoie de ele.
Potrivit reprezentanþilorinspectoratului, judeþulHunedoara are nevoie de25 de microbuze ºcolare.
ªi responsabiliiColegiului Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani ausolicitat un microbuz.Acesta ar fi util pentru a-Itransporta pe elevii pe rutaPetroºani-Pui ºi retur.Potrivit responsabililorinstituþiei 70 de copiiprovin din aceastã zonã.
Ministerul DezvoltãriiRegionale a achiziþionat600 de microbuze ºcolare,marca Opel, în valoare de
72,3 milioane de lei, dinvânzarea certificatelorverzi.
Autovehiculele vor firepartizate în judeþe printr-un ordin comun semnat deMinisterul Dezvoltãrii ºiMinisterul Educaþiei,începând din luna iunie.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 13
Monika BACIU
“Avem ceaiuri,siropuri, tincturi, alifii,care ajutã la diferiteafecþiuni. Noi avemcombinaþii din plantepentru diferite afecþiu-ni. De exemplu, pen-tru obezitate, prob-leme circulatorii,hepato-biliare, diabet.Avem 20 de feluri deceaiuri, siropuri, tinc-turi. La noi e o tradiþie
în familie. Suntem ateia generaþie care neocupãm cu plantemedicinale. Toate suntnaturale, sunt culesedin Bihor din zonamontanã, bogate înclorofilã ºi dau rezul-tate cu condiþia cãpacientul care le ia sãse þinã de tratament”,a declarat AuricaBuza.
Reþelele le-au prelu-at generaþii întregi,
însã fiecare ºi-a adusaportul pentru aîmbunãtãþipreparatele. Dacãodinioarã, bãtrânii sefoloseau doar deceaiuri ºi rãdãcini,acum plantele suntcombinate sub formãde tincturi sau chiarcreme. Toate fãcutenatural.
“La noi, în Bihor,în zona unde locuiesceu e tradiþie de gener-
aþii, trei-patru gener-aþii, majoritatea oame-nilor se ocupã cu aºaceva. Noi luãm de lapãrinþi, pãrinþii de labunici, ºi sperãm sãdãm mai departe ºicopiilor. Fiecare gen-eraþie a îmbunãtãþit ºinoi am adus aportul.,am fãcut tincturi.Pãrinþii noºtri s-auocupat doar deceaiuri, noi am dez-
voltat afacerea, pro-dusele sunt notificatela Bucureºti. Fiecaregeneraþie aîmbunãtãþit, ne dãmseama prin studii carece plante la ce folos-esc. Avem labora-toare, avem autoriza-þii, nu facem nimic lavoia întâmplãrii”, amai spus femeia.
Producãtorii acestorpreparate medicinale
cãlãtoresc peste tot înþarã pentru a-ºi vindeprodusele cu care semândresc.
“Mergem periodicîn toatã þara. ÎnPetroºani venim demult. ªi bunicii mei aufost, dar aveau doarrãdãcinoase ºi ceaiuri,pe când noi acumavem o gamã foartediversificatã de pro-duse. Nu e greu sã lepreparãm, totul seînvaþã, cu pasiune, cumuncã, facem cudrag”, a mai spusAurica Buza.
Producãtorii acestormedicamente naturistese mândresc cu real-izãrile lor. Ei spun cãniciodatã aceste trata-mente nu pot face rãuorganismului, ba maimult este dovedit fap-tul cã aceste planteajutã la însãnãtoºire.
Adriana PAVEL
ªi, dacã în aniitrecuþi, pe vremeaasta, în Straja celpuþin, încã erau sutede turiºti, acumlucrurile stau altfel. Înweek-endul care atrecut a fost o vremecu adevãratprimãvãraticã.
Pe unele pârtii, pe ici pecolo se mai vãd urme dezãpadã, dar foarte puþinituriºti. De-abia dacã la oraprânzului se gãseau 10, 15în toatã staþiunea, care auvenit mai mult pentru agre-ment, plimbare în naturã,ori sã asiste la slujba reli-gioasã de la schitul dinstaþiune.
“Vremea este aºa de fru-moasã încât am urcat pejos pânã aici. A durat ceva,dar parcã a meritat efortul.Aerul este curat ºi în plusde asta, este mult mai calddecât în oraº”, ne-a
declarat o turistã aflatã peterasa unui restaurant. “ Îniarna asta nu prea am apu-cat sã schiez ºi îmi parerãu. Eu iubesc muntele ºifac drumeþii în oriceanotimp. Acum nebucurãm de soare ºi detimpul frumos”, a spus unalt turist.
Sâmbãtã, cel puþin, ºiinstalaþia de transport pecablu a fost pornitã câtevaore, atâta timp cât au exis-tat solicitãri. Per ansamblu,în sezonul rece, cabanierii,cel mai norocoºi, ºi-au scosdin cheltuieli exact cât auinvestit, însã cei mai mulþiau ieºit în pierdere.
Remedii naturiste trasmise din generaþie în generaþie
T ratamente bãbeºti pentru orice afecþiuni. Plantele cuefecte terapeutice sunt preparate ºi transformate în
medicamente naturiste din moºi-ºtrãmoºi. Înaintaºii noºtri audescoperit beneficiile terapeutice ale diferitelor plante, iarfiecare generaþie a preluat aceastã metodã de vindecare. Spreexemplu, la Petroºani a venit Aurica Buza tocmai din judeþulBihor pentru a vinde aceste plante cu efecte miraculoase.Totul este natural ºi niciuna dintre aceste preparate nu poatedãuna organismului.
Colegiul Tehnic Dimitrie Leonia dinPetroºani solicitã un microbuz ºcolar
25de microbuze ºcolare pentru judeþulHunedoara. Responsabilii
Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoaraau solicitat instituþiilor de învãþãmânt sãtransmitã numãrul de microbuze ºcolare decare ar avea nevoie. La nivelul judeþuluisunt necesare 25 de astfel de mijloace detransport pentru elevi.
Crizã de turiºti la munte
I arna 2013-2014 nu a fost una bunãpentru cabanierii ºi proprietarii de pen-
siuni de la munte, pentru cã în tot sezonulde-abia dacã au fost douã episoade de nin-soare, iar turiºtii au fost puþini. În afarã derezervãrile din perioada sãrbãtorilor, puþineweek-enduri au fost cu adevãrat profitabile.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Este momentul sã faceþi schim-bãrile dorite pe plan sentimentalºi în domeniul afacerilor.Relaþiile cu partenerii sunt foartebune ºi este un moment bunpentru a încheia contracte ºi asemna documente.
Sunteþi plin de energie ºi puteþirealiza tot ceea ce v-aþi propuspentru azi. Aveþi ocazia sãobþineþi un câºtig financiar con-sistent, dar ºi sã vã afirmaþi însocietate. Relaþiile cu partenerulde viaþã ºi cu prietenii suntfoarte bune.
În prima parte a zilei vã simþiþiplin de energie ºi înstare de marieforturi fizice. Nu vã supraesti-maþi forþele, pentru cã s-ar puteasã aveþi probleme de sãnãtate.Dupã-amiazã sunteþi invitat în viz-itã la prieteni. Aveþi grijã sã evi-taþi discuþiile aprinse.
Aveþi idei valoroase, apreciate deºefi ºi de colegii de serviciu.Sunteþi în formã ºi puteþi sãfinalizaþi tot ce aþi început.Situaþia financiarã s-ar putea sãnu fie tocmai bunã, dar sunteþiperseverent ºi aveþi încredere înviitor.
Este un moment favorabil pentruinvestiþii sau pentru a începe oafacere. De asemenea, suntfavorizate întâlnirile romantice ºicãlãtoriile. Dacã vi se propune ocolaborare, nu o refuzaþi! Evitaþispeculaþiile de orice fel.
Puteþi face schimbãri importanteîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan social ºi sentimental.Sunt favorizate relaþiile departeneriat, întâlnirile de afaceriºi investiþiile pentru cãmin.Organizaþi-vã riguros ºi þineþi contde sfaturile partenerului de viaþã.
Puteþi avea o mare reuºitã cuprilejul unei scurte cãlãtorii îninteres de afaceri. Aveþi rãbdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerul de afaceri.Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã sentimentalã.
Sunteþi nevoit sã vã schimbaþiprogramul de mai multe ori, darschimbãrile vã sunt benefice.Faceþi cunoºtinþã cu o persoanãmai în vârstã, care vã va ajuta cusfaturi la demararea unei activ-itãþi profitabile.
În cursul dimineþii, primiþi o sumãde bani care învioreazã bugetulfamiliei. S-ar putea sã intraþi înposesia unei moºteniri sau sãprimiþi un credit pe care l-aþisolicitat cu puþin timp în urmã.
Se pare cã întâmpinaþi dificultãþifinanciare, însã le depãºiþi fãrãmari probleme. Traversaþi operioadã favorabilã inspiraþieiartistice.
Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã de naturã sentimentalã. Încursul dimineþii, un prieten vãpropune sã vã asociaþi într-oafacere pe care a demarat-o cupuþin timp în urmã. Acceptaþipropunerea.
Aveþi o zi grea, cu multe prob-leme de rezolvat, dar sunteþi înformã excelentã ºi reuºiþi sã faceþifaþã. Situaþia financiarã nu esteprea bunã, dar nu este cazul sãvã îngrijoraþi. Este o situaþietrecãtoare.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 În linia întâi (r)11:30 Nocturne (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România
10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 12:00 Apropo TV (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mircea17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii0:00 O sãptãmânã nebunã (r)
10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Imagini incredibile dinlume (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Orizont întunecat22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)0:30 Râzi ºi câºtigi (r)
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1
10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone0:00 O nouãviaþã (r)
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Franþa16:15 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European 21:45 Fotbal: Roma - Torino 23:45 ªtirile Digi Sport0:15 Rezumat Franþa
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vânãtoarea de oameni22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos
Î ncrederea în DNA ºiJandarmerie este în
uºoarã creºtere în lunamartie faþã de cea precedentã, în timp cemajoritatea instituþiilorsuferã pierderi de încrederesau stagneazã, relevã unsondaj Inscop Research datluni publicitãþii
Potrivit sondajului, la capitolulinstituþiilor politice cifrele încrederii pentru martie 2014 sunturmãtoarele (procentele cumuleazãîncredere multã ºi foarte multã din totalul populaþiei fãrã non-rãspunsuri): Primãriile - 42,1%(44% în februarie 2014), Consiliilejudeþene - 32,1% (32,1% în februarie), Guvernul - 30,6%(32,4% în februarie), CurteaConstituþionalã - 28,7% (31,6% în februarie), Preºedinþia - 22,6%(23,8% în februarie), Parlamentul -19,5% (21% în februarie), partidele politice - 11,7% (13,2%în februarie).
În ierarhia de încredere în insti-tuþiile executive (încredere multã ºifoarte multã din totalul populaþieifãrã non-rãspunsuri) conduceArmata cu 65% (faþã de 65,8% înfebruarie), urmatã de Jandarmerie -59% (57,6% în februarie), BNR -47,3% (faþã de 50,7% în februarie),Poliþia - 47% (faþã de 47,7% în februarie), SRI - 46,4% (faþã de47,5%), DNA - 45,3% (faþã de43,8%), SIE 42,7% (faþã de44,6%).
Topul încrederii în instituþiilesociale sau private din luna martieeste dominat în continuare deBisericã cu 62,3% încredere multãºi foarte multã (procente din totalul
populaþiei fãrã non-rãspunsuri), faþãde 62% în februarie. Biserica esteurmatã de Universitãþi cu 46% faþãde 47,5% în februarie 2014, presã32,5% (faþã de 36,3% în februarie),organizaþiile societãþii civile 30,6%(faþã de 33,8% în februarie),Sindicate 20,6% (faþã de 23,5% înfebruarie), Patronate 20,4% (faþãde 19,9% în februarie 2014) ºiBãnci, 14,2% (faþã de 17%).
În categoria instituþiilor inter-naþionale, pe prima poziþie la capitolul încrederii (procente dintotalul populaþiei fãrã non-rãspun-suri) se situeazã NATO cu 48,5%(50,4% în februarie 2014).Urmeazã ONU - 46,9% (50,2% înfebruarie), UE - 45% (47% în feb-ruarie), Parlamentul European -41,8% (faþã de 43,7%), ComisiaEuropeanã - 41,5% (42,9% în feb-ruarie), Banca Mondialã - 31%(30,7% în februarie) ºi FMI - 22,8%(22,7% în februarie).
Barometrul INSCOP“ADEVÃRUL despre România” afost realizat la comanda cotidianuluiAdevãrul, în perioada 27 februarie- 4 martie 2014, pe un eºantion de1055 persoane, reprezentativ
pentru populaþia României de minimum 18 ani. Eroarea maximãadmisã a datelor este de ¹ 3%, laun grad de încredere de 95%.
AGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 2014 Actualitate 15
NATALIA ARENEVOIE DE
NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la
ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.
Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþ㔺i s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii în furni-zarea apei potabile pentru: marþi25.03.2014 în Lupeni - întreorele 8.30-15.00.
Zona afectatã :CartierBãrbãteni. Motivul restricþiei:Înlocuire reþea alimentare cu apãsc.2, bl.29 , Bãrbãteni ºi anulare
hidrant defect zona RestaurantGloria;
Azi se ia apa!
Haideþi sã oajutãm pe Andreea
sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi
învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.
Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.
Încrederea în DNA ºi Jandarmerie, în uºoarãcreºtere în martie faþã de luna precedentã
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Martie 201416 Actualitate
S unt ajutoarede nãdejde
ale poliþiºtilorhunedoreni, chiardacã nu mai aigrade, ca altã-datã. Cu luni dezile de dresaj înspate, câiniipoliþiºti au fãcutspectacol laPetroºani, deZiua PoliþieiRomâne ºi austârnit ropote deaplauze.
La nu mai puþin de 6.000 de lei esteevaluat un câine din rasa ciobãnesc german, care aparþineInspectoratului dePoliþie al JudeþuluiHunedoara. Exemplaresuperbe, care provin
din canisa de la Sibiuºi pe care coordona-torii lor le trateazãexact ca pe untovarãº, alãturi de careîºi petrec ore bune dinzi ºi din noapte. ªi nicinupoate fi altfel, pentru cã de foartemulte ori ºi-au doveditcu prisosinþã utilitateaîn echipa mixtã om –animal. Iar în judeþulHunedoara, la nivelulIPJ sunt fix 13 exem-plare. „La nivelul IPJHunedoara sunt 13câini, dintre care doide urmã ºi 11 deînsoþire”, a declaratBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara. Nu mai au
grade, ca altã datã, darmeritele lor rãmânincontstabile
N u mai avem
„pensionari”Sunt exemplare
relativ tinere, care auîn medie 4 – 5 ani,însã, la fel ca ºi în
cazul oamenilor,munca de poliþie este solicitantã, iarorganismul se resimtemai repede decât încondiþii obiºnuite. Aºacã, la 8 ani, un câinepoliþist poate devenipensionar ºi este scosla vânzare. Anul trecut, la nivelul IPJHunedoara s-a organi-zat o licitaþie publicãpentru valorificareacâinilor poliþiti. Au fostscoºi la vânzare cincicâini, trei masculi sidouã femele, cu vârstecuprinse între 8 si 11ani. Practic, era vorbadespre câini pentrucare s-a considerat cãnu mai au capacitatede muncã, tocmai din
cauza vârstei înaintate.Anul acesta, IPJ nu
mai are câini “pensio-nari” de vânzare, dardoritori ar fi destui, maiales dupã exerciþiiledemonstrative în caretrei masculi ºi o femelãdin rasa ciobãnesc german ºi-au arãtatabilitãþile de a prindeun delincvent, ori chiarde extragere a lui dintr-un autoturism.Dar, pe lângã inteligenþanativã, vorbim despreun dresaj la sânge, precum ºi de experienþacoordonatorilor lor.“Dresajul dureazã de la3 luni, în cazul câinilorde însoþire, la 6 lunidacã vorbim desprecâinii de urmã. Preþulunui expemplar este decirca 6.000 de lei”, ne-a spus unul dintre coor-donatorii patrupedelor.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Adriana PAVEL
“A fost plin de dimineaþã, a fost coadã la uºã. Mulþi prezintã afecþiuni respiratorii”,a afirmat asistenta medicalã.
De la 1 aprilie, însã,lucrurile se vor schimba.Sistemul medical din Româniaa devenit atât de contorsionatºi de pãgubos încît uneori amcrede cã este construitîmpotriva pacienþilor, careplãtesc asigurãri de sãnãtate.
Atunci, fiecare medic nu vamai putea consulta decât celmult 20 de pacienþi pe zi,pentru cã atâtea consultaþiideconteazã Casa de Asigurãri.Ce li se vor spune celorlalþibolnavi care aºteaptã la uºã,doar medicii vor ºti, lucru carenu este deloc comod.
De la 1 aprilie, unii bolnavi vor fi trimiºi acasã. Fãrã pãcãlealã!
E ste coadã la uºile medicilor de familie înaceste zile. Pacienþii vin cu zecile în fiecare
zi pentru tot felul de afecþiuni, însã cei maimulþi au viroze respiratorii. Într-o zi, spreexemplu, doar la un singur medic de familie dinVulcan, au fost aproape 60 de pacienþi.
