CUVINTE F A RA DEGETEIncepute din palma drumurile, aceleasi, se scriu

in cer, pe o harta care nu e decit oglindita in pâmin-tul de fiecare zi. Acel om ducind pe drum o povará,acea talpi cälcind pe zimbetul pietrii se mai repetáodatä, aidoma, si pe o alta cale. Si drumurile si cli-pele si ori care dintre elementele vietii se inregis-treazi ca pe o tabeld de seismograf, pe creier si crele-rul e un album, e un drum de intoarcere. De aiciplecärile odatä, intoarcerile duble. Luna o gásestiin bufetul oricirui ink burghez, in teancul de farfuriipe care in fiecare prinz si seara, degetele lui taiecu un cutit de aramá, ca o eprubetá a singelui, geo-grafii vii. In mansarde stelele ard sub un abajurde furnal cu tarmuri arse, ard ca in conjuctivitä unochiu inchis. propie-te, ridicd pleoapa, stringe pum-nul. Lumina se sparge ca o nuca. Aseazä-te pe unbolovan cu fruntea in palma í desfa draperia de osa craniului. Arborii vin toti la un pas de tine marainddin frunzise. Nu te speria, Drumul lor e aprioric tras.NorH le pan o chi vára mai usoará crestetului. Si eicresc Inca odata in cer, in pämint, in apa. Doar tute plasezi dinaintea fenomenului de a fi, doar tu iti cu-nosti delimitarea, miracolul de a subzista procesultiide narcisism filozofic. Prin firidele de var, o sabietrece in zugraveala, pe un perete al lumii. Si te aseziconfortabil in fotoliul dialecticei, spectator cu biletulgratuit si factor al evolutiei biologice cu laboratorulascuns in cronometru.

Un imperativ al singelui creste pe bolti ca o bubaselenara si o unghie o zgirie si lupti cu un adversarinvizibil in autoflagelare. Treci prin etic ca printr'obiserica in care s'au rugat oamenii reprodusi in cio-lanele tale ca o radiografie a unui atavism imuabilqi creiezi o altd dialectica a eticei si o mobilitate, nuprin heraldul trecut in bronz, ci in mulajul ductil alrevelatiei spontane. 0 revizuire a valorii determinate,o biologie a instinctului continua, materia spirituali-zata a ideiel. Generatia vine In halurile vechi ca in-teo placenta protecloare. Rupe-le si evadeazá in pre-eria färä copite. Epiderma sub steaguri isi va desfacecorolele ca o roza a vintului. Fugi, sfarima, icono-clast si obraznic. In pámint fierb ca intr'un vulcan cucraterul rece, cum e botul ciinilor. cavalcadele tre-cute. In cifrele succesive bilantul se stravede. In cu-vintele spuse tare un ecou urca pe tevi in ape adincio suitá de incendii si catastrofe cu unghiile smulsede ultimile incercdri, scot la iN eald trupul de metal

care nu putrezeste. Cine va veni sa-i dea stralucireadin urmä ? Cine va veni sa-i infrunte cerbicia si prinpori ochii sa explodeze in faruri, sa smulga pielita sipleoape, osul sa se loveasca de genunchi ca in jocu-rife de biliard ?

0 identificare retrospectiva nu va gäsi. Razboiula oauterizat aierul si totusi obuzele mari nu i-au läsatcicatrice, pe un obraz succesiv de anotimpuri noi.

Un fier rosu in hirtoage arde si un fum uscat terespinge. Dantelele negre de spume, epilepsia ultimu-lui efort e pe o buzä care nu mai säruta. Sentimen-talismul de eri e in zdrente. Nu mai- Inc uio.eazà. Cape un ciine mecanic Il azvirli cu piciorul. 0 optimistänegare a mortii, dupa ce moartea si-a luat un tributpoate cel mai impresionant. Razboaie au descongesti-onat arterele gata sa plesneasca de scorbut. Scorbutuleconomic. Si o epoca a inceput sa se bifurce. Suntemoamenii unei raspintii. De aici nelinistea, cercetareaaltor formule, bruscarea evolutiei. Geografia moraleisi-a schimbat configuratiile ca o fizionomie. Trenuripornesc dintr'o gara in constructie, spre o destinatieinca nestiuta. 0 lume se riospeste in singele viitor catotdeauna. Va depinde de noi destinul, stilul si valenteleei. In protoplasmä, in molecula, in organisme vii secoloreaza, homeri si danti, si atitea infuzorii.

0 pregatire ca a gradinilor in vijelii, cind arboriidespletiti sub pamint, alearga inebuniti.

Aminteste-ti de adolescentii porniti acum citivaani cu o rascoala artisticä, cu ochii rozi, cu pumniistrinsi rascoala ca o manivela crescuta din carnealor noua, pornindu-i spre vietile intrate in putrefactie,cu sabiile scoase. Manifestele adorabile de spartacusiliterari, cinismul unei aparente infailibilitati, purita-tea unei actiuni care nu era cleat o reactiune, oefervescenta. Dadaismul o mitraliera de confetii, derachete si artificii care a devastat gradina cu arboride gips, a lipit frunzele pe plicurile unei scrisori clizinjurii. Negativismul lor universal nu era decit o operade inceput piná la venirea suprarealistilor aducindun fond filozofic in creatiile lor, un tactilism al ac-tualitätii.

Le groupe surréaliste, donnera, peut-être, sacouleur fondamentale et le plus durable a l'époque".Spune Benjamin Cremieux in ultima lui carte Inqui(j-tilde et reconstruction.

LTn trecut de experiente, de incercári cu fierbe-rea unui singe virgin si sacrificat cu abnegatia unei

www.dacoromanica.ro

virste fOri pleoape. Analizele unui subiectivism nouse cerea adoptat si plasat in realitatea unei tensiunimai inalte. A fost o opintire, o polivalentA algebricd,Acei cari au putut evolua cu sensibilitatea au ajunss'o reprezinte in másura revelatiei lor ; al¡ii au trebui-sA sucombe inteo efuziune scundd zi la zi. ConfortulcArnii a venit ca o meningitä. Alveolele s'au umplutde o apä cu miere, miinile imbrOcau mAnusi si se a-fundau in fecale, Piná acum o plasare dinaintea lu-mii ; acum, dupä revizuiri, dupä izbutiri, o plasarecriticá fatä de tine,

0 sistematizare a revoltei ; o distrugere a ei,permanentá, o contrazicere.

Un act de indentitate färä predecesori : en ma-tière de révolte aucun de nous ne doit pas avoir besoind'enc'étres", (Andre Breton) si fiindcä am recidivat sáamintim de suprarealisti, sä recunoastem eh experi-enta lor a fost o fazA a alhimiei, un suc al inteligen-tei de inaltá calorie si din care poemele lui Eluard,proza lui Breton si Louis Aragon, va rämine pe pa-noplie, ca arme cu care am vinat in viitor. Asistatila efortul de azi de a se gasi o formulä ; incongrui-tatea spirituluí de pinä acum, incepind de dupä ráz-boi. Inca, un cap administrativ n'a venit, un cap de-cartezian, un nou pozitivism.

S'a exploatat ca pe o vacä de ploaie, metafizica, po-etii cäutind sá e lzoleze in faldurile ei. S'a filtrat inte-ligenta subtiindu-se pinä la strävedere (Paul Valery,Alain, etc.;; dar in urma lor era imperativul economicmasse enorme, cari copleseau si acoperiau cu rage-tul lor, sunetele subtiri de chimvale, furtunile si ma-sinile de tesut, tractoarele grele si paratrásnete tre-ceau prin zebra diafana a harpelor, coardele se ru-peau singerind degetele de raze ale domnitelor. Poeziaun produs al vremii confortabile, al unei societätietalonate ? Fierberea ei Ii fije pielita si oasele deportelan se lichefiazA. Spiritul o statuie din care nue ridicat cleat socluL Spre cer se inaltà un cap Incainvizibil. Un nou pragmatism, o proletarizare un3nimäa insului. Un azil pentru baroni, si ferestre cu ghive-ciuri pentru privirile de linA udä ale curtizanelor.

Faunii slat sub furnalele maxi adulmecind fu-mul despletit al lucratoarelor. Arta un stupefiant färáefecte sigure, pe un organism cu celule refractare.Intrecindu-se mereu omul isi distruge resursele dediferentiere. Cine ar mai putea scrie azi legende sicreía mituri, cind miturile au fost ele isusi prevalate?Icar nu-i decit un becisnic, inaintea unui oarecareLindberg, distrugind si. intrecind proportiile. 0 nell-niste si o confuzie creatoare prin continutul uneilumi vindecatá mai ales de naivitate. Niciodatáatitea valori n'au fost rästurnate cOutindu-se etalonulunei identitäti: 0 revenire inire oameni, cirp6 cliii-smul fafá de ei. Räzboiul adus ca vn ilagel, a uma-nizat, a redresat un sentiment care incepuse sä seatrofieze.

Stelele cilcate in tAlpi ca frunzele unei toamne,ale cOrei cosuri au fost culese. Singele pAmintuluiascuns in migrene e un curcubeu. Un umanism, nuin sensul unei morale benigne tolstoiene, ci unul deo potentä mai avansatá, mai universalA. Cunosc unsi mai nou testament : economia politicá ; cunosc un

Isus si mai rastignit, si mai profetic : proletarul ; cu-nose apostoli, eArora degetele le cad in laboratoaresi apocalipsul unei hore de zepelinuri care nu mimai inspiimintä. Sufletul ia alte proeminente, alteduritätí si cristale neegalate. 0 generatie cu umeriitraversati de constructii noi. Mai mult ca ori cind dela greci incoace, contimporanii nostrií au adus untribut in revolutia inteligentei, in filozofia ei. Peste omie de ani capetele au fost inmánusate inteun sis-tem vetust de &dire, din care-si teageau configura-tiile. Nietzsche si Hegel si Kant toti purtau cascaMinervei, laurii de frunze vechi. 0 axä trece prinrinichii noi ; o axa a unei epoci care îsi va avea ca-pitolul ei fecund.

Culcati pe curele de transmisiune, planetelescrisnesc in somnul masinilor uriase. Nimbul purtatde vizitii cu cocardA e un rils de cline galben. 5ipoate Majakowsky, poate Alexandru Block, poate oparte din dinamistii rusi, sau poporul rus cu fantas-tica lui resursA, sá dea valetnta inteo másurá, a struc-turei noastre. Poemul si-1 vom numi de multe orii

II vom lua ca telescop intre distantele de epoci,ca un culuar de unde privelistea e convergenti. Poe-mol isi va avea filonul sAu ca metalele, in tinuturiproprii. Frumusetea luí in transcendenta naturei, inprezentarea ei printeo noui ardere. SA-si instituiepozítia lui eticA printeo permanentä efervescentA a cri-Heel, sá se izoleze speculatiei erudite care presupuneo et-We'd a ratiunei, inchizindu-1 intr'un sistem rigidde gindire (vezi desuetudinea din totdeauna a poezi-ilor filozofice si sociale) si sa se filtreze indiferentiiaparente sau nu.

Lipind urechea de sol sá distileze si sa imple-teascA o ceramich a simturilor, sá ducä la buze caun luger suav, un seismograf, oferindu-1 in flori tu-turor poetul fiind un trubadur, ori oare ar fi evolutialui socialA, sistemul säu estetic. SA prezinte un obiec-tiv fárá lentile frustre si dinteo dioptrie nouä. 0 aso-ciatie negativà a realitátii, o fortà intrinsecd si de opersonalá independentä. 0 dialecticä a constiintei si asenzatiei, un estetism al perceptiei, o hipnozä a ma-teriei. Cuvintele ca tuburi sd circule un fluid dintoate culorile, in toate sensurile piná la incAlzirea lorla rosu. Cuvinte cu o promoroacA a focului ; dupAaceía puse din nGu in raft, gramatica vertebrin-du-le, sintaxa disciplinindu-le. 0 nouä relevare, onoud fortá. Subiimarea lor citeodatä pina la o apa-rentá distrugere, cuvintele profete, cuvintele atleti,cuvintele rotunde ca virful degetelor pipOind obrazulin aer al contururilor, al ingerului agAtat de lint, alingerului trecind in zdrente pe drum.

gheorghe dinu

Vor apare in Editura UNU:Ion CalugAru: Paltoane... si nimic

altceva.Sasa Paná : Viata romantata a lui

Dumnezeu.Stephan Roll : Scurt circuit.

www.dacoromanica.ro

TURBINE RETORICE') PR EM ER.,.Casele cascara plictisite, trezité subit din somn

de bataia tunurilor pilcuri de- flacari se des-pleteau peste riul dela bariera ; gaze insinuante,reci, veniau de peste fruntarii ; vazduhul se umplu de vi-olet par'ca s'ar fi topit cerul ardeau turlele, neguri declor sosesc, cerul de hirtie uscata se destramä infa§ii panica creste cu tindarile i vázduhul sfîiajin petice de azur, in petice de neguri, ferestre sedeschideau in cèrul expropiat (unde pe vremuri prin-cesele dadeau baluri) §i tirgovetii raceau, te miri dince umblau, daca se mai aventurau pe uliti, speriati,incredintati cà se dechid sub pasul lor trape, cá vorplesni rapnele peste capetele lor. Copacii se umflau depodagra §i era fiecare livede, ca ò anticamerä despital, cu bolnavi ateptindu-si rinduL la consultatie

Baietii straini, truf*. §i poruncitori, i§i pier-duserä din fudulie cei din detapment se dedaula furtisaguri cu prudentä i dezertau.

Inteo buna dimineatä descinse din tren un tinarvoinic cu figura de ocnas evadat. Ochil lui alba§triscapirau, gura se pregatia par'ca sa mtWe. A che-mat o birja i s'a indreptat spre camera baricadata.

Birjarul care 1-a adus dela gara, a impra§tiatvestea ca un ef dela centru a venit sh organizezedeta5amentu1. Yegor Sigal care se tinea inmul limp in rezervä it saluta, in numele tirgului,iar Boris Moiseevici cuvinta

Acum cind puterea a trecut in mina sovietelorde soldati, muncitori §i tárani, omenirea nu trebuiebirfitä. Oamenii sint nici rai, nici buni, nici protinici deOepti. Vor sa traiascd. Milne va lipsi poatepiinea. Cuvintele precum §titi nu se schimba in pe§ti§i pline si noi nu va v om satura cu vorbe. Si nu vamai aveä nimeni cu ce tine zilele. Deaceia va spu-nem cine nu se straduie numai pentru sinenu p3ate face nimic nici pentru a1ii. Fiti lacomi, prie-teni ! Violati femeile care au sinul vim ca singele,sint repezi ca iepele, violati proprietatea. Nu credetiin cuvantul oamenilor care nu-s lacomi. Credeti incei vicleni i viteji. Cine tremura de sable §i tun nutrebuie sa ramina intre noi."

Iar au inceput sa functioneze turbinele retorice !i§i zise in gind Yegor. Ar fi vrut sa raspunda. Dar

timiditatea lui nativa, neincrederea in sine teamasa nu fie rästurnat de adversar, sa-0 uite prezentade spirit, teama sa nu fie impins in solitudinea carerînjete,il opri.

Seful dela centru, vorbi cenu§iu, hotarit, de0plictisit.

Nu-i aa ! Nu-i a§a, tovara§e Roitman, ba-teti cimpii, se vede ca nu-ti dai seama de primejdie.Albil vin pe mare cu corabiile capitali§tilor apuseni,räsar dintre noi, §i voua, vi-e pofta de discursurifilosofice ? Tovara§e Boris Moiseevici eu nu sustin ean'ai dreptate. Dar tovar4ii nu pricep ceiace le spuitu. Pe scurt nu uitati, tovar4i, ea incepind de astäzitrebuie sa uitati de sentimentele ce le-ati invatat. Aíinvätat sa iubiti pc aproapele vostru. Ca sa fim drepti,sä-1 iubiti dela distantä. Ei bine, noi nu vä mai cerem

Destins. si rotunjit amurg In fior cald,Fiintei cu chip inchipuit desfasurat.lar artica paloare, sfintitule HeraldSa 'nsemne'nalt si stenic un imn intimpinat ?Lucidul vid de spaima, ermeticul amar,Azur inchis in lmmoresc sfirsit de gind,Incrinatul regat de limpezit zenith, arSavirsi miracolul in uncle ? sau in cind ?In timp sau loc reversa gindului ivireA sfisiat -crud, drurnuri cadentate'n pasi vechi.Si pentru dreapta, norm lor ademenire...Atitia calzi, cu ochi deschisi si pîlìiiile urechi.

In nepatrunsul tare, visului inscrisi,Stau unsir noi :Si candidati. Si Sinucisi.

AIMMINICIIIMIMZOICZNMC

dan

astazi, dupa ce faza de intruniri a revolutiei a trecut, saiubiti aproapete deacum, ci pe cel dinteo generatie carenu Ira va supära cu nimic. Nu va impunem morald, cidisciplina. Cine calca disciplina va fi impu§cat. Nuva cerem sa le§inati de dragul oamenilor, cum vi s'apredicat §i v'am predicat §i noi pana acum, in mani-festele noastre, ci vrem sa aparati revolutia aparindu-väpe voi."

Kromar striga entuziasmat Er ot racht ! Bruta-rul mut facea semne desnádajduite sa-i se explice.

5aiche Fendrich intreba ;Daca vin albii, domnule tovara§, ne iau pal-

toanele inapoi? Se isch yacarm.Taceti tovar4i. De glume i prostii va arde

acum ? Seful dela centru continua ;Noi va cerem ucideti ca sa infäp-

tuim socialismul. N'o cerem cu inima u§oara ; n'a-vem insa incotro. Chiar in astä noapte albii vor ocupatirgul. Pina sa ne viná ajutorul din altá parte vi-e datvoua sa opriti navala. Veti ocupà padurea i yeti a-pära nodul de cale ferata apropiat, sa nu cada inmiini du§mane. Deocamdata alit. Cred ca in-teles,"

Dupd discursul tov ara§ului dela centru, puree-sera comentariile,

NId mai mult, nici mai putin cleat sa murimca sa-i facem lui pe plac ! zise saiche Fendrich. Deasta am strins eu paltoanele de am imbracat pe totiparlacii §i car ciubarul cu laturi dupa ei ?...

Godrah adaogaSA nu te saturi §i tu cu o fripturä, sa n'ai tu

usturoiul í ceapa din Egipt ? Sub tar ne-amarmata n'am facut-o §i arma in mina n'am luat-o...acu sa ne pwiern noi gitul la jug §i sa ne comande unlucrator dela caile ferate din Moscova ? I-auzi dacanu ne luAm dupa dânsul, ne impucá. Asta-i asta !5i-§i ridica poalele paltonului, poftind socialismulsa-1 pupe.., ion calugAru

1) Fragment din Palloane... i nimic altceva" (1926).

www.dacoromanica.ro

ALEIA CU MORTIDin trasura care niciodatä nu a trecut mai de-

parte, brate tremurinde ridica povara. 0 poartä sedeschide larg, o poarti rece ca un ochiu amaurotic.Un colier de ftunze se stringe in reflux de luminaruginita cioburile toamnei rotesc in virtej dantele.Prematur, crepusculul coboarä peste cetatea cu vietilezivorite in cutii de vioarfi. E un naufragiu in fiecarelipät si cuvintele se s vircolesc cu maruntaiele indrum, sfirtecate. Pe obrajii devastati, margaritarelepar lacrimi. In transparenta de alcool a ultimuluisuds descopär obrajii täi de piersica si gitul tau unlujer de lumina, o poteca de tuberoze pentru respira-lia caldi de pina eri. $i ochii, ochil deschisi orbi sprefildesul unei iubiri ancorate in märicini.

Dar viata trcce printr'o mocirla de singe si pen-tru umerii cu broderia strivezie a vinelor visul a fostsingura plaji un izvor de umbre in calea lacteie as omnului.

Acum e realitatea, acum chid inima ta e doar ovocabulä, acum e ultima asteptare pentru cascada debulgári ce te va sigila. 0 geana de lacrimi pune oglasura efemerä cuvintelor i amintirile in deslantuireca o buruianä de alinare deriveaza acuitatea clipei.Esarfi paliativä pentru vertebrele incovoiate. Pestenoapte, prestidigitatorul murise si poeneleerau cu tualeta neterminata. Ferigele bolnave, mu-scbiul verde cangrenat i coardele vintului purtau dea-valma scheletul vocilor desprinse desprinse cadraperiile ferestrelor apartamentului ce paräsestidin trupurile prietenilor imbatrinili prematur. Caputascuns si ochii inghetati in bronzul minutului decisivin scamfi.

Aici la dreapta stau ca dosarele anii prin carigalopaserä impregnati de a cc!leasi panoplii, simtindu-sicotul, ca oimii in trecere scrijelind arabescuri in azur

farä a binui cascadele trecute cu piruete de flutur.Fiecare anotimp adauga un crucifix pe ghergheful

de sbuciume, pe balanta de järatec din care, demoniai unei nelinisti pe cari o lubeam in licoarea ei ne-potolitä, reveneam sa furam esentele alhimiei, surpri-zei, flicarile oceanelor de argint víu. Cari a doua zine impodobeau gitul, iar din palme fintani artezienese aprindeau pentru propia noasträ desfatare. Tele-scoape nevazute descopereau stele noi, constelatii pecari nici o carta postala nu le vindea Inca la räspintii.Si chid in WWI albastru de singele scurs din balafräte asezai la ora siestei, siesta era oglinda in care tevedeai multliplicat pe umerii celorlalti $i fiecarepoate la fel.

Dar si azi linia nord-sud a busolei de miracolearatä poemul-nelinistea, azurul-revolta ; i azi cometacare va minglia pamintul cu trena de pietre incan-descente o astept in locul sensitivelor brinduse pecari le iubesc totusi pentru viala lor de efemerideneräbdatoare a desghetului, cu lacätele deschise. Cufluiditatea surisului ce se preschimba in contracturagroazei, se desfoaie armonica poemului. In mijloculoraului, nevazut de nimeni, ascuns dupa o dunä descinduri unde scrie cu tocul muiat in vicisitudini cu

pupila spre un arhipelag uncle fiecare insulä e unsfirc irizat pe care degetele lui nu vor atinge, singurca un basorelief inutil, caraghios, cu hirtia albfi ostepi peste care va aduce spasme í viori, pasiri vorinscrie trilurile din paiul gitlejului i vor rfisturnahirdaie de aur stelar inegrind aceias hirtie. In cuvintesucurile se vor comprima cristale iar nervii rasuciliin jurul lor vor insemna un punct. $i animatorulacestui tobogan va fi mai sirac deal balconul in careva rätici insemnind citev a golf uri albe luna. Ai vrea sadeschizi fereastra, si toastezi pentru maiestatea inutiláa hirtiei tipirite, maculatura rusinati, si sari cu toatecoribille visului in grädina, sa aduni un pumn delicurici, sä te confetezi. Dar ti-e frici sa nu-ti pierzi um-bra si ramii ; licuricii vor &spare in zoril zilei. Sincron,de pe pieptul täu, din zona de culori si neastimpar vacadea ultima floare presata buni de imprimat. Sipleoapele, incerte ca nebuloasele, cad fluturi invinside lumina. De rumeneala diminetii capul tau impie-treste sprijinit.

Frunzele ascund o mlädiere un fosnet de nici osonata inscrisa : e un parfum dureros in roua acesteidimineli pe care nici un flacon nu il va cuprinde inmärime naturala. Numai in cupa nesfirsiti a visuluiincape TOTUL. Leoparzi imbräcati in covoare persienecu instrumente de muzicä in gitlej tree prin gradinade portocali.

Din miez de plumb soldatii asteapti ordine jaraceastä calimara e un cap cu un ochiu negru cu altulros. In fata, insul desfigurat de deliruri cu capul im-paienjenit de viziuni i peisagii inteo sarabanda arbi-trara. Servieta plina de halucinatiisi cind femeia lui.un bibelou alb de tanagra, il va saruta, va ulta safacò la fel. Si totus dintre meterezele cladite din prie-teni, a mai ramas ea. S'au desprins cum o mamapostalã de pe scrisoarea uitata ani in sertarul inimii.Toate scamatortile cu zimbetele cari disimulau mena-geria din suflet si hainele jerpelite pentru taxa mileis'au refuzat inteo zi complicitätii. Dialogurile desco-pereau in unghere paienjenis, legendele se destrfimausi in locul laticlavei de autentice lacrimi ai gasit pemiini apa salcie din preajma mocirlelor.

Trimit acestei dimineti unice salutul de bunavoie,Pasarile migratoare au plecat iar cuiburile lucrate cutrudä si saliva au rämas neclintite. Se vor intoarcepentrucä au in puful aripilor miosotis. Täcerea e odumineca trista cu obloanele trase pe fosforul vitri-nelor. Iarba se inclina copacii se inclina inima semnclinä pe promoroaca toananei. Brate te cuprind in-tr'un corset de zibelinä. Vei intelege destinul ca ofrunza oarecare si in linistea din ce in ce mai fragilachiar respiratia va parea delict. E cel mai frumospoem : li-ai incendiat nervii ca un musuroi de paie

scinteiele vagabondeaza in transparenta until par-fum nebänuit, o ghitara incineratä. Ti-e frica de fru-moasa cilitoare cu degetele din lemn de trandafir.Degetele ei vorbesc ca si crepul spinzurat la usamoartei. La fiecare fereastra acelas crep aceias noapteeterna, aceíasi ochi carbonizati in pisli. Miracolele0-au schimbat identitatea iluzorie, manechinele aurämas livide la suflul zeitei rätacite din icebergulaventurii. $i in chenarul unui fulger ochii ei sint douä

www.dacoromanica.ro

DESEN jean david

cutite de sex masculin. Vino aparitie ireala §i. punefloarea pa1íditáií ca un suris absent pe ochiul ineudement. Emigrantii au traversat roibul imaginatieiinc0. In primal compartiment un stindard faiat inroca. N'am uitat nimic, n'am invatat nimic.

Cuvintul deseneaza gradini nebanuite, subteranefantastice. Cuvintul a evadat din cusca gramaticei,a fugit din bacania logicei i dresorul a ramas cubiciul flasc. Din zabrelele rupte cresc paduri ca tor-tele, cresc. Zabalele s'au preschimbat in strigiteprintre brazdele nevazute ale creierului circula ootravä binefacatoare .

la intrebarea unu í cu unu, omul ovaie sarispundi repede dol. Nu e un sfioit de leat, e o nouifacere a lumii iar in barca harazita supravietuirii nu-mai vorbele de carat autentic vor fi primite í vor fiprimiti purtatorii lor goi, pentruca timpul unei caran-tine de deparazitare lipse0e. Palatul de marmora alfrazei frezate §i gatite cu margele de sticla e expro-plat. False le echimoze prin autosgirieredintre unghii §i suflet, demascate. Din dosul ta-blourilor cazute, ploviitele se rostogolesc epileptice.

Rfimine supralicitatia oglinzilor venetiene alespontaneitätii i intrebarile impleticite inteun par demeduzi

o retea aruncatä pe umeriseva coboará spre elipsa gituluiin stepa iti bei singele arterelorseva vijelleinici o a0eptarea0eptarea doare ca o arsurinoaptea tipa ca o bufnitiinsäminteazi torte í vei Sti drumul parcurssi-Ii fie aceasti oglinda deget de profet.

saaa pan

CRIMA UNU1 CRINIn luna ochiul tau e fara pupilaDar florile te duc de mInäInverzia ruga In surisul sfintilorCa gusterii pe pietrele negre ale fintiniiIntre bratele goale ningeaPriviam din tine prapastilleCa din fereastra unui compartimentIn atelierul potcovaruluiFierul se prefacea In trandafiriFlacariile azvirleau confetiiPeste muinile lui ca un paianien de carbuneAduna In batista incendiulCopila lui cu parul clatit in aurNu uita pe masa, In blidul cu linte, soarele

pantofii de bal gauri mid de steleNu uita ca Intre noi doiE un coridor lung de singePe care te surprindeam noapteaCautind o usáCu miinile mincate de chei albeTe duceam pe drumPomii esiau din pämIntSi la fiecare raspintie un felinarCa o stea In colivieAstepta.

stephan rot4

www.dacoromanica.ro

BULETIN AFRICANAFRIKA SINGTg rnoderne africanische lyryk anthologie

Acum citi-va ani, Blaise Cendrars, a prezentat euro-penilor o antologie a poeziei negre. Autentic indragostitde poemul negru, Cendrars la scris chiar, mai trziu, (Ko-dak). In poemul negru de atunci, exista o realitate pri-mara dominanta : aceea a naturei imediate.

Dune le de miracol ale Saharei, cu oazele ca ni§testele ivite pe cerul uscat al pustiului, setea ca un calvaral omului, palmierii ca niste tipete ale pamintului ars deace14 soare care-a preschimbat omul In carbune, femeiacalda §i bund ca o altd nucd de cocos, jivinele pdclurilor,doritoare de equivalente'n singe, tam-tamul, ritmul rituAti,omul, toatd plenitudinea unui stenism primitiv sanatosvirgin, rasdritul i apusul unei fericiri equatoriale, tatdproxirn, gama, unei poetici prin care circuld vertiginosseva conternplativa a unui poem de 'naltd excelenta.

$i poemul negru a fost iubit ca atare. E drept, c'aufost unii prea negrii, pentru o mai albä intelegere, cariau incercat sd vada'n aceasta recunoa§tere, stigmateleunui decadentism inevitabil, fiincicd trebuia sä ne adresdmtocmai negrilor, pentru a reinvia formele caduce 'ale arteinoagtre poetice. Circumscriind insä poernul negruyietii noastrenu:ne-am mai intrebat care-i poate fi locul printre entitatilenoastre poetice. L'arn luat ca Mare, venit de acolo, sdnd-tos.§i tulburdtor. Nostalgiam dupd paii tdcerilor pe nisipulars,.. Astäzi insa o noud antologie a poeziei negre mo-derne, ne rezervd o surprizd formidabild : Päräsind poemulcontemplativ, negrul americanizat, contrar a§teptärilor, nedä poemul revoltä poemul circumscris unui sbucium social,surprins in ceasul frdmintdrilor contimporene, nu r ourulomului negru, izgonit de ura salbatica a albului in (Harlem)

..ghettoul lor, ci poemul OMULUI -care dinteo glurnd asoarelui e negru, dar care singerd siamez cu durerea o-mului alb, umil i mic :Ingr4atu1e, rotunduleOm alb.Stäpin al lumel.In fiecare zi urc un deal piezi$ deDa. Domnule....$i fratele meu mic albE mai mnfometat ca tine:

sauImaginile mele suntHire! oglinzi.Soarele 'nchis ta carnea mea,Te va'nceilzi $i pe tinelDumanul meu, surd la clopolul timpuluit (Langston Hughes)

ALBUM NEGATIV

B 0 C K-B I S

Sint gemeni, náscuti cu o intermitenta de 3 mi-nute, semánind unul cu celdlalt, ca o picturi de apicu o picAturi de iod.

Bock are urechi foarte mici cu timpane de zahir,prin care filtreazi corespondenta auditivá i undeleesoterice. Dinteo eroare de calcul sexual a ramas Mirnatde cordonul ombilical.

Fiind diabetic, are o inirna de piaträ acra ex-ploatati metodic i abil, de Bis.

Bis e negricios, cu un cucui imens In parteadreapti a fruntii, ca o compensatie peiitru iMma luistingace.

Urechile fiindui dulci qi lipicioase, au fost con-sumate, cu o demni voluptate, de Bock in frageda sacopilfirie.

Pentru a nu fi silit sà. protesteze. Bis are o limbA.latini, ce serve.7te §i de titlu academic. Prin aceastaa devenit un ideal lipitor de. marci poqtale gumate.

Singura cale de comunicatie cu Bock, se faceprin cordonul amintit, in conditiuni dinainte fixate :40,50 temperatura, momente solemne i emotii intenseretroactive.

Ii pàstreazi o reciproca condescedenti, expri-matà prin m4cári palpebrale, oferindu-0 foarte poli-ticos cite un trandafir cu respiratie artificialä.

Bock qi Bis se pot condensa la temperaturijoase, devenind impermeabili i gelatino0.

moldov

Textul acelor litanice blueS-uri (Blues-ul face partedin folkorul african ;» corespondentul doinei- romine*ti) esteinlocuit azi. cu poeziamn., care frdmintärile timpului actuallovesc cu toate ciocanele revoltei.

Langston Hughes, (I MC. Kay? Mae Culen, frati ne-grii, cari iscälesc_poemul din aceasta antologie, tineri cuceasdl ivirei in 1906; 16 trimiteam pentru coreSpondenteledesväluile de ei,.poate cu ace1e4 dureri ca. si ale noas-tre, ceva din caldul .ecou care :Pau trezit in sufletelenoastre marl oil lacrima,, atitá cit, graba i vrdjm4a tim-purilor ne permite. Atunci, ca §i acum, cpnternplativ sauclopot vremurilar noastre, autenticul lor poem, trecut pestetimp §i. loc ca un porumbel

Mesagerul devansdrii albe,' al sufletului lor, inchis incarne neagrd. mihail dan

o L"A$a l'a numit Victo, heraldul lui blond

intr'o zi, 51 a5a s'au creiat dupä amiezele,vacarmul de .aur si de funingeni, ceaiuriledansante cu un kilo de alcool fiert, 5i sin-bele lui Petre si Chi,. Godinul cu un bratstrimb de burlane, dirija un frig obscur $io promoroacii era In vorbe,

Treci In fresca : Crinul negru, Chiträ,Zebra, Mormona. Nu pare un roman cu nu-me de aventur0 ? Si aventura se scria, to-tu$i, pe un cadran din perefi mari. Era pevremea cind In citrbune sfinfii sträluciau.Madone, Codtiu, Pärpfilac. Pe o pirostie lageam laptele fierbea, crinii unui poem im-piirfit in pahare cu bacilli de One neagrii.

Mini de abur se ridicau spre cer i ovita veche de scaune umbria arhipelagul ciungde marmorii; räcoarea lui ca-un golfstreama trecut prin Matti adolescenfa unor tmi cunimbul care a läsat pe frunte un cere rosude aducere aminte.

Intre gindaci i piine, erau artile de pref

ca nisle mla$1ini in care brafele se afun-dau Oda la umär, cautind nuferi $i corali:Pe farfuria servita o Hitting artezianä $i pemozaicul rece au rämas ca intio caldä pia-fa San-Marco, amprentele unui stol de IMO,toff sburafi pe coif.,

Dupii amiezele toHde; pe 1reapta näruitti,afarä, strada trecea prin noi ca printr'un ;ub.$tii, Victore, ora 7 seara, cu puhoiul ei defuncfionari comerciali, duduiele inamoraledin pupa, figärile amare, cornurile calde $istelele purtate inteun buzunar, inima ca ovestä Imbrticatà pe dintiuntru, din brocarle

cu nasturi de radium ? SW, Nesty, intoarce-rile noaptea, firmele furate, popasul pe prag?Apäsam de limit' ca pe o clanfä si intramIn casii."Stii $i tu, &1st), $i voi toli ceilalfi,locul si incinta cotidianii ? Toate vor tre-bui etiutate intr'un Pompei nostalgic $i subbloctil de stielä a unui trecut. Intindeji mii-nile i mincali ciipsunile acestui jiiratec.Secolul" n'a rämas -decit in suflet.

UNII

www.dacoromanica.ro

CAZUL RIMBAUDLes illuminations", desi contefimiorane operelor lui

Verlaine, oferd Inca paminturi virgine cercetarilor, in timpce Sagesse a trecut de mult chiar in istoria literaturii.In epoca simbolismului, ignorarea lui Rimbaud este un faptevident: abia dacd, se cunosc cele doua poerne de maimica importantd Le bateau ivre" sau sonetul vocalelor.Dacd memoria nu ma inseala, doar Gustave Kahn pare sa fisimtit puternica noutate a operii lui Rimbaud, iar Rémy deGourmont, laudat pentru cunoasterea orcarei sensibilitdtinoua, scrie numai cite-va rânduri despre poetul fard careVerlaine poate n'ar fi existat. In timpul sdin urma, dudcultul lui Rimbaud pare sa tie mai pronuntat, ceiace sescrie despre el dovedeste inca o incomprehesiune aproapedureroasa. Exceptfnd studiul lui J. Riviére, stricat si el prindiverse .interventii catolice, sau cel al lui Claudel comf)lecteronat, mediocritatea lucrdrilor asupra lui Rimbaud esteexasperanta. Pretutindeni apar vieti" ale lui Rimbaud,majoritatea denuntind o platitudine enorma. Existenta tor-turata a poetului pare sa fi interesat mai mult cleat ope-ra insasi.

0 realitate pedagogica de proportii extraordinare estedesigur viata lui V. Hugo : noblete strigatoare la cer. 0curiozitate subtila pentru asa zisii literati sunt existentele,,poetilor blestemati". Dar viata lui Rimbaud ? Un periculosexemplu. Nu vad in care categorie ar putea intra. Poatedificultatea unei interpretdri convenabile ar dovedi interesulcercetarii vietii lui.

Se acordd cazului" Rimbaud, dupd fnajoritatea cer-cetdtorilor o Malta valoare umand. Poetul. care in deplinarealizare a geniului sau, renunta pentru totdeauna la poeziedin dorinta unei intensificari desdvirsite a vietii sub toateaspectele ei, ar constitui o pildd unica. Pentru o energieridicata la maximum, poezia nu putea fi cleat v-emelnicdocupatie. Rimbaud s'a agatat putin timp de ea : dorul unorvieti cat mai felurite 1-a trait mai departe. Aspect ultim aldesaxatului modern in cautarea echilibrului i totus vechiude dud lumea. Ne spunea Faust" altd ceva ? Cc-am cistigatcu Rimbaud fara de eroul lui Goethe ? Hotarit, interpretareacurenta a cazului" Rimbaud pacatuieste prin exces desimplicitate.

Mintea omeneasca nu poate concepe o distrugere totald.E in limitele ei sa se opreascd in fata , nimicului desavirsit:ai distrus, sa creiezi altaceva in loc. Eternul sfat, eternalacuna a spriritului. Problema de mare actualitate, desicam surprinzatoare pentru o generatie care cultivd peRimbaud. Aucune doctrine Ile nous peut satisfaire ; maisl'absence de doctrine nous est un tourment", scrie M.Arland in numele noii generatii. Curentul dadaist n'ar fiizbutit, tocmai din pricind ca urmarea negatia complectafara posibilitatea unei creatii inlocuitoare. (Marcel Arland :

Essais critiques) Mi se pare dimpotriva miscarea dada"n'a reusit tocmai fiindca n'a putut face din totul tabula rasa.Un perfect dadaist n'ar fi trebuit sa scrie nimic, n'ar fitrebuit s gindeasca nimic.

Pe de altd parte, a atinge creatiunea perfecta estebd.* o imposibilitate. Intre cele doua extreme fortele ni sejoaca pe linia mediocrului.

Senzul existentei lui Rimbaud sau a lui Lautréamonttrebuieste cautat, cred, in sfortarea suprema cdtre negareaabsoluta. Cum vrea Rimbaud sa parvina spre asemeneaculme ?

Sa incercam un incediu urias, unde sa ardem tot ceimbecilitatea geniald a omenirii a construit in timp de

veacuri ; sa sfarimam idolii, sa le distrugem templele, ar fifost prea pueril i rezultatul ar li fost poate protivnic. Prindistrugeri repetate insa, Rimbaud a cdutat sa ajungd limitaextrema. El nu a pdrasit poezia de dragul unei actiuni maiintense, asa cum se crede. In Une saison en enfer" ospune precis, mai inainte chiar de a despretui poeiia : L'actionn'est pas la vie, mais une façon de gâcher quelque force,un enervement. La morale est la faiblesse de la cervelle."De noul fel de viata Rimbaud era de mai inainte nu numaisceptic, dar chiar desgustat. Oboseala ? Nicidecum.

Nimeni nu a dus atita timp dur, inflexibil, mus-cindu-si buzele sa nu tipe o viatti mai variatd, maineasteptata. In Sumatra, Jawa, Hamburg, Stockholm, Aden,etc. a parcurs lumea intreagh de Idea de a se stabili, dea se regasi pe el insusi. Nu i-a fost viata aceasta niciward, nici ideal. A fost vesnica evadare spre absolut,conceput de el ca o complecta negare. De alit& i mobili-tatea indelenicirilor iui dupd renuntarea la poezie este odovada stralucita. Sa-si cUstruga treptat, mereu orice ma-nif estare Oita nu-i va ramlnea ce distruge, iata chinulintregii lui fiinte. 5i nu e ceva voit, artificial. E firea lui chiar:

. . Quant au bonheur établi, domestique ou non... non,je ne peux pas. Je suis trop dissipé, trop faible. La viefieurie par le travail, vieille vérité : moi, ma vie n'est pasassez pesante, elle s'envole et flotte au loin au dessus dePaction, ce cher point du monde...."

Pentru stingerea acestui clocot urias, nid sinuciderean'ar fi fost un leac. A iubit oare Rimbaud poezia, actiunea,viata ? Nu s'ar putea spune. DUne saison en enfer", alitde bogat in contradictii, are si afirmatii de felul acesta(Esclaves, ne maudissons pas la vie"). Pentru noi esteinsa o datorie a-i gasi nota predominantd din sirul de con-tradictii inevitabile unei personalitäti alit de complexe.0 mie de vieti nu i-ar fi ajuns, caci iubea *ceva mai presusdecit viata : absolutul, fie ca 1-a cautat in senzi.d negariitotale, fie ca I-ar fi cautat altfel.

Pentru exprimarea setei acesteia vesnice, a gasitaccente admirabile :

Sur les routes, par les "nulls d'hiver, sans Site, sanshabits, sans pain, une voix étreignait mon cceur : Faibles-se ou force : te voila, c'est la force. Tu ne sais ni ontu vas, ni pourquoi tu vas : entre partout, reponds A tout.On ne te tueras pas, pas plus que si tu étais cadavre.Au matin j'avais le regard si perdu et la contenance simorte que ceux que j'ai rencontre ne m'ont peut-être pas vu.Sau extazul :

Du même desert, A la même nuit, toujours mes yeuxlas se réveillent à l'étoile d'argent, toujours, sans que s'émeu-vent les Rois mages de la vie, le cceur, l'âme, l'esprit. Quandirons:nous par delft les gréves et les monts saluer lanaissance du travail nouveau, la fuite des tyrans et desdemons, la fin de la superstition, adorer les premiers?Nöel sur la terre.

$i-a atins Rimbaud scopul? Desigur nu. Viata luireprezinta mimai pasul ultim in cautarea absolutului. Ne-garea complectd prin distrugere mereu repetata n'a atins'onici Rimbaud, cum n'au atins'o nici altii, altfel. Putereatraditiei era prea mare, prea apasa greu. Prea mult senumAra poetul printre stramosii lui gall care aveaubleu blanc, le cervelle &mite et la maladresse dans lalutte.... Je suis de race inférieure de toute éternité"... Sba-terile lui contra unei traditii absurde slut mai mult decittragice. El a mers, poate mai departe decit altii dinaintea lui.

Dacd incercarea sa depaseste umanul, caderea sa inschimb este prea omeneasca. Lupta tithe cer i pamintcistiga de iltfel in frumusete. al. dImitriu-paue0i

www.dacoromanica.ro

acva PiDOUA DANSATOARE. Si WO Sarah Osnal 1-1aleavy nu e o

dansatoare. E un miraj pe care atunci cind sufletul crede ca l'aprins, se volatilizeaz5. Dispare prin degetele ei fungi, fluidificate,dispare in ochii plini de melancolia deserturilor cu oaze mull dorite.Sint in tristefea ochilor Sarei revarsate loate draperiile negre alenelini$Iii semite, toale melodiile monotone arabe. 0 durere se tin-guie in fiecara incovoiere a bustului spre cerul plin de jehova siparch' astepfi sit se intimple o minune. Minunea ceruffi in cuvintepe cart le infelegi desi sinf plinse infr'o limba pe cari alunci intliaoara ai auzit. E o inspirata care fascineaza din secunda in carecapul $i pleoapele se apleacii subit semnalizind primul acord $i pl-na dincolo de culise cind miinile si cintecul Yemenitei au Minas sate mingiie dureros pe din'auntrut coastelor.

Doamna Elena Capsall este tehnica, stil si sugestie. Darinterprelarea modernilor Ravel, Erik Salie, Skriabine cere $i fantezie :Domnia.sa a colaborat sufleteste sintetizind pentru fiecare tact, pen-fru fiecare fraza o imagine plastica, un colan de imagini eurilmice.

Aripile continua sa filflie obosite $i cind seapleacfi frîni, capul ei inseamna o pecete de durere pe fiecarespectator.

Desi programul recitatului a fost acela$ la care D-na FloriaCapsali ne-a invitat $i in alfi ani, 'am urmaril cu aceia$ incintareemolionala. Secretul ? E al acestei poelese a dansului.

iNTR'UN oras american un polifist si un prefect au solulionatun diferend intre ei cam in felul urnattor:

Au pus mina unul pe umarul celuilall i cu cealallà ramasalibera, finind cite un revolver s'au ciuruit de gloanfe pina s'auexlerminat.

Tcribilii yankei au scris cu viaia lor, in vid, un gest ca unpoem. Prin trupurile for gaurite vor trece viermii albi ca o coroanade lauri postumi si poemul lor nu-1 va putea recenza nici un criticsavant si nu1 va putea nimeni recita, declama, etc. (sic 1) insaloanele artistic? cucoanelor cu subliorile asudate.

51-mi reamintesc, cu prilejul lor, de eroul real al unui romanxusesc, unde inleo lupla cu un adversar care-1 strapunge cu lancea.eroul inainleaza in lancea lui, cu corpul sat], penlru a.l putea ajunge.ca s5-i reteze capul.

A MUR1T Charles Couyba fost fost fost ministru, depuiat, di-rector al arlelor decorative, fost poetul simbolist Maurice Boukay(eclipsat imediat de contimporanii cari i-au prefafat romanfele.Verlaine, Sulby-Prudhomme) $i fost autorul unei poezii traduse lanoi de Ion Minulescu

j'aime ton coeur inhumain,Tu me trahiras demain...Mais ce soir je t'aurais toule I

(:). E. D.

C1.1 FIECARE numär nou Vraja (anul 11, nr 15) creste caundele concentrice spre sensibilitatea noastra. V. Carianopol. I. Oh.Tarbescu $1 I. N. Copoiu iscalesc lrei coloane pentru locul rdmasalb din precedenlul Unu si in cari zigzagheazà prinlre imagini $ipoem fluidal comprehesiunii.

V. Carianopol publica i un Expozeu in carefrunzele cadeau ca notele uneisimfonii de Bethowen.

Mirosea impenetrabil a fum ignorant.M'am desteptal rizind.Tristan Tzaraarsese actul de naslere al pamintului..,

sa*a para.

INCANTATII Poeme de Ion Pillat si Ilarie Voronca. EdituraCultura Nalional5 1931.

E ultima carte a lui Voronca nevoit sa recurga la colaborareaeste care it nelinistea. Trebuia succesul avut in palma ca o zaharica.Trebuia o izbulire, melcul pus pe zimfii monetelor sa scrie o nou5

avuabila sira a spinarii. Lipsia undeva in carnea transparenta a.cintarefului grinda transversala. $i a trecut indarat la cutia cu gri-moane, in vestiarul cu costume zornailoare 5ia reaparut. Aplau-

studio grafic Steaua Artel" b-dul Maria, 2

zele stilt unanime. Mahalalele au venit in par, s'au scos la usi pra-puri mallicolore si in aier fumegau mieii frezafi pe gratare publiCe.SA vie toff sA muste din carnea poetului. SA vie toff &A scoata dinmina lui un deget $i priveasca in zare. Ce procesiuni de zine,ce chiote si ca 'alcade si in unghie ea in aquarium pestii cei maiminunafi. Fintina e o lacrima si'n lacrima a !limas umil, cersetorlorb Ingenunchial.

S'A plingem cu el Ski plingem cavalerul care si-a perdut pla-losa si calul a strivit in potcoave chivara. SA plingem glanda tiaraa poetului grefala pe trupul vetust al unei poezii scoase din cutia depàlàrii a bunicii. 55 plingem de dotal ori ca bunica e veche de lotpe undeva in marmare unde a cintat i Duiliu Zamfirescu. Secre-fia lui ¡Mara sa o vedem cum face zbircituri caznindu-se sa intin-dà piele mumificafà. Oasele lui noi scirilie infilnind incheieturilebolnave $i inima îçi comprima bataile izbind coastele friabile. Nu-inimic. Incetul cu incelul tinerefea se va adapla azilului precocese va simfi bine sub comprese, impletind acrostihuri si asonanfe.Regimul alexandrinului va prinde bine, ca un brit' salelor coxalgice,supa de legume si de iambii de morcovi i endecasilabi e bunastomacului cu post $i penitenfa.Nombrilul a clizut in genunchi, frun-lea in botul pantofilor, cheile genitale nu se mai polrivesc niciuneiusi usile toate slat deschise, feresfrele cu perdelele carUnte simobilele in cirje. Apartamentul a luat locut singelui. Fintinile arte-ziene in bricheta nu mai fisnesc. Treci prin sufrageria cu tabloulreprezenlind un pepene verde in felii, cu bufetul masiv ca un lupta-tor inmärmurit si vitrina cu lacimuri ca o meduza cu ochii de argint te invita. Dormitorul cu perini moi, Salonul cu pian si musafirinu le-au parfisit Inca. Singele apa nu se face. Va trebui sA ràmîi unburghez al lor ¡Ana si in poem. Trebuia transferal apartamentulPoezia cu sufragerie, dormitor si salonas. Asa li-ai putut relua vizite.Ce de sindrofie. literara, pe undeva, duminica ; asa vet reu$isa fi ales membru la S. S. R. (societatea senililor romini) $i vei fi

premial. Ce frumos ifi va veni pamblica mov pe frunte, vindecindmigrena unei ambifii ; cum se vor scumpi, pe loc, autografele tale.Nu le vor respinge ca in anul Irecut cu 13 voluri. Prea erai fineprea nu-fi perdeai respirafia urcind cele 20 de trepte Oat la salaelectoare. Vei da fArà grijä lui Zarifopol cartea si le va infelegefiinca esti mai genfal ca jammes" ; it 'vei putea elogia pe Pillat pePerpessicius i alte condeie cu chelie si cu testiculele ca unele nucisece si-fi vor riaspunde cu o reverenfa ping in cerneala.

Nu fi-asi fi spus atilea lucruri dacil n'a$i fi stiut ca inapolereata ai facut-o voit si lucid. Ai lucrat sistemalic pentru dinsa. Ai fivrut sA fi si cu noi si ceilalli. Si ai reu$it admirabil sA fi fArà niciunul. Ca un adevarat poet. 0 neliniste fi-ai plasat-o in tot sistemulacesla $i a rams poezia Mfg foc sub pirostii, paid morfolitä pen-tru gingiile vilrege si caduce. Experienfa cu ullimul volum te va a-duce inapoi ? Experienfa cu grefa, te va mai putea cindva redacorpului linAr ? A.$1eptam ? De ce n'ai semnat acest volum IlarieVoroncof ? De ce ?

Unu nu-si perde Inca iinerelea, Unu mai poale duce pe umericeläfile de jar si dinfii lui stud tofi in virful degetelor, Mat retictenfefara orgolii, fArà compromisuri.

CUNOA5TEM pe acei Oliva adolescenfi din pagina doua a Fa-si le oferim din singele nosfru o fuica Ii cunoastem. Si-i vedemtrecind cu coiful prin bronz, ascufindu-si o Nina pe fesele tari aletinerefii, plini de o emulafie $i o infelegeré limitrofa cu noi. bi timumili pe lingii suba lui Ion Vinea care $tie sA spuie &it au baiefiiexpedientele lore. Mergi 1 Alibiul nu e deloc bizantin. jovanache,jovanache, si ai putea chiar, din ugerul tau ocult de monete sa lelasi in patina, &A le cada cite o monela cu zimfi cum sint ochiiingerilor din poemele tale sä-$i cumpere $i ei baiefii, manusipentru mlinile lor reci cari nu *Hu s'a se inciilzeasca intre serviciilede presa ale minciunii si politicei oporfunisle. roll11=11171111111., IN1111111111111111111111111111111NI

anul IV nr. 41 decembrie 1931 iu a-pare in prima duminici a fiearei

girant responsabil semna-tarul fiecfirui articol la Lei 5

www.dacoromanica.ro