4033e

NU VA PLECATI INAFARACdlator prin grotele cu alei despletite unde fie-

care stalactita poate fi un iatagan de argint si fiecaredinte de fildes al stalagmitei, toiag. stii ca poemultrebuie sa fie un organism sfirtecat de pastila explosivacare e insási viata lui. Revolta coboara gramada cuingerii negrii la brat si in inimi o mina deschide fin-tina din purpura arteziand. E compartimentul mituri-lor, trandafirilor de carbune. In muzeu, gloriile cuetichete vinete au rämas asemeni cadavrelor unuiflagel.

Doar polenul unei halucinatii binefäcátoare aco-pera energia incendiului retinut in cuvinte. Trenul tre-ce cu barierele ridicate pentru surpriza mai mare unarpegiu al catastrofei in frenezie. Eliberare cu timplelestrivite. cu stele ciocnindu-se in orbite, in clocotireavulcanului sublimata in muzica wagnerianä. Acumlampioanele din inimi de copii decoreazä salonulprofetilor lar perdelele exala parfumul plägilor necro-zate. Durerea circula lichefiatä dealungul coridoarelorferecate cu incertitudini.0 mina purtata de alte miinio mina luciddsi obiectivul prins ca un degetar in securea fiecarei

unghispre un arc de triumf in flacariarc rezemat pe musuroaie de furniciapoi un cap livid de dumnezeu dezorientatcu legenda atotputerniciei trecutd prin scaunul

electric al dezagregarii.Cit de frumos aceastä himerá impodobeste capul

tau infundat in aureola si cum din nebuloasä luminase alege calda pe umärul sting crescut din stincä.Urmeaza defilarea. Pasärile sbucnesc in toate sensu-rile in luciri opalescente si ziva e färamitata in fulgi.ripete dospesc sub stiletele ascutite de pavaj. Dezaxateratacesc capetele desmostenite de un nimb gäsit ve-tust í aruncat ca o sdreantä la canal, prin salilegoale de marmora neagrä. Si asa mai departe Undevalurile se alungä in cavalcadd, valurile trezite cu unfluierat din nevazut. Valurile ca perdele de spumäsimfonica. Dincoace, fanfare de lilieci albi naufragiatipeste pajistea in disperare sau poate o halucinatie aplajei.

Te rj culca Hugh' luna desgolitä ca un fructde pa'pádie. Degetele tale vor inflori vise (le vor im-pleti apoi in coarde efervescente) si soldurile vor in-

crusta nomolul cu lumina. i valurile te or goli ca ocupä acoperindu-te si gîndul va putrezi inaintea trupu-lui, buruianä purtata pima departe pe un cäus plin destele oglindite.

Treci inainte prin ploaia scornita din carafe maidiafane decit ziva in devenire. Parcimonios, orizontuliti aratä doar o colinä rumenitä de ultimul apus filtratprin reteaua genelor. Cum tacerea mused din fibrelecelui infricat ! La acest altar al mortii buzele impie-tresc convulsiv in statui si gestul spinteca cerul caun reverber.

Iubesti patul in care femeia cu pintecele de lu-mina, cu pintecele tezaur, gäseste odihnä. Miscarileslut aceleasj si camera aceías dar ea e mereu ineditási dupa mierea fiecärui somn, pleoapele Ii imbracamoleseli spiritualizate si chenarele de doliu ale cear-canelor s a impart in diademe iar respiratia, un mi-ros bälan.

Abia eram praful tavälit de copitele cailor. eramnechezul armasarilor cu carnea incinsä. Un felinarla rdspintia iluminatä a revelatiei. Vino cu veaculacesta la subtioará cum ai purta un papirus. In reali-tate secolele nu existä. Exista doar gimnastica fiecareiclipe si mai exista cadavrul ei putrezit in oasele he-ralzilor purtati de roza miscatoare a nelinistii. Restule statisticä. Restul sint grafice sinoptice.

Undeva vei gasi zidul prin care vei trece dema-terializat si saturat de energie. A ta si a societätii,infuzata in fiecare por dar invizibilä ca si costumuldin basmul cu printul. Si aceasta maimuta caraghioasä,aceasta radiografie detasatä de supapa inimil esti tucu vesnicele absente pe cari le iubesti si nu le tiiin safe-uri. Te privesc in luminile sterse ale ochilor.Te insotesc prin privelistea pe care o mingli cu tal-pile sau cu miinile ca un sin, printre arborii turmen-tali de ozon i esentele tari ale clorofilei. Te conducsub cerul acesta tot alit de curb ca la inceput. Dacate-asi läsa aici singur, picioarele ar nastedemonii te-ar crede un bust decorativ si sarabandalor ar inceta abia in faldurile zorilor and vei repetaparalizia noasträ cea de toate zilele.

Dar, celalalt va ajunge la poarta orasfilui, ií vatrece piciorul in scaritä si va continua poemul uitatla raspintia zilei de azi cu dialectica de azi. Poemulprefäcut in infuzie de laur si nu de lauri. Poemul pecare ti-1 ofera ca pe o cupa de clestar visul iscat din

www.dacoromanica.ro

DANIIL SIHASTRU EINTRODUCERE

Prin codri vechi in aur de bisericiIzvoarale in opote de-apusDin vremuri basme cu trecutu'n steleCând prinde barba muschin piind sus.

E ora chid cuvintul se reirete.57 urcei Dania poteca 'n cerPrintre stejarii ursi cii stinca 'n brateIn nimbul serii fiorile ce pier

Chid simte drawstea de capreduhurile rele li momesc

Coboarei sfinti cu mii dintr'un luceafärPe aripe de raze si-1 sfintesc :

(va vrma) al. dirnilriu-paue0

IMOZISMaillIFEEMENNERIII

viatá i pe care o prefaci in tindári de bazaltul pagi-nei de manuscris. Poemul oglinda prin care surprizeletrec färá ir i farä urme. Surpriza e mai rapidä de-cIt secunda conceperii ei extemporaneie i prin tran-sparenta ei trece cerul cu tot mirajul leilor í balan-telor constelatii, 0 pasäre filfiie deasupra capulti

toatz-, capetele îi rästoarnä privirea in sus. Nimic.Un filon de ghiatä se alege din sudoarea subtiorilor

trece la testiculele vulgar spinzurate. Inaintea ori-carei explicatii generatorul surprizei se surpa.

Descoperä pieptul nicovala rumenitàapropie-te färä insotitortransformä confortabilul in firidä

desfä steagul de asbestcuvintul singera din consoanepregate0e ratiunea. Margheritele sint

insuficienteaprinde flacara surprizei visulincuie toate portile cu semn magic de cretási nu poveste0i nimic ce ai vázutnimänui.

Am mers pe drumurile concentrice ale grqelilortabù, am cunoscut gustul sui generis al deliruluifiecare gest n4tea un peisaj inexistent cu oceaneviatä färä rezerve. Ochii s'au impregnat de vegetatiilebogate ale equatorului í de broderii in sidef din urmarenilor la pol. Dincolo asteaptä pescari cu orizontulinsâmintat in pupile i dorm somn greu de sare inbärcile diforme ca niVe femei gravide, cu pinzele pe-tecind cerul. 0 furtunh poate rästurna in clipa ime-diatä ca un Kodak, peisajul. Si familiile sä riminäincá mult timp o xilogravurä cu miinnile cozoroc dea-supra ochilor inecati in ceatá. Supralicitatie de halu-cinatii. Pinä cind speranta se va cicatriza in resemnare.

sasa pana

V A D A(FRAGMENT)

lui Stephan Roll

lata-te intreg pornit din tine ca o cometá neanuntatäde lachei, in iuresul acestei pieti tentacu'are. Porti un cu-tit spinzurat de haina desträmatti de asasinii ordinei surdo-mute. Mina ta care a depänat ghem duti ghem cintece cumelodia otelului, a infrumusetat pagini cu litere nestematecari erau stele si constelatiile stinci de onix in cari nenu-nnirati si-au zdrelit gingiile nevolnicei lor minti atirriti cao patä obosita de aluat luminos. Luate de torentul frazelorca de cureaua de transmisiune capetele chiale de oriceiususire s'au flrarnitat intr'o bältoacti informa de resturi-mucilaginoase. In välvataia cuvintelor sunä gongul adevii-rurilor imanente deasupra formulelor insalivate cu min ciunä,dincolo de miasmele inelehr si briliantelor autentice putrezitecu degetele, cu evenimentele. Cite biblioteci nu asteaptäsfirsitul in fum al celei din Alexandria ? Cite adeväruri nus'au descompus in miasme si aburii pestilentiali inäbusädrumul in salopetä al minierului prin hruba de scheletefecale fosforoscente insempind locul falselor comori.

0Aii Val au incrucisat päiejenisul din ochii bulbucatide orgii i frunti acoperite cu tichiile multicolore ale fes-tinurilor terminate in cotillon si jazz. Stomacurile preapline le-au inapoiat prin acelas orificiu trufandalele ca ungAinat purulent peste pernele albastre ale limuzinelor.Un cap dormea deavalma si se visa legtinat de valuri cubuzele lipitori in acela§ nornol.

Cauta prin faldurile padurii drumul cel mai scurtpina la cei Okra pietoni ascunsi de urgia ridicatti asemeniserpilor hipnotizati. Poate se hranesc cu ghiarele rädticinilorsi dintii lor ca niste biele implintate in maxilar rod revoltain miscarca pe loc a timpului si a beznei. Poate vei fi!oviturara de bici a bolii care trebuie sä se prtibuseasciiin torentul mai mare decit umerii becisnici. Si va disparepah lesieticä a hibernärii depc cirtita constiintei.

sa.$a pana

'parcel iancu

www.dacoromanica.ro

PRIMAT DE LA MATIÈRE SUR LA PENSEE man ray

RECEPTACOL EC CE HOMODeschisa fereastra inimiiPeste lebezile norilor incomprehensibiliUrcau revoltele in serpii anonimiFiecare purtäm un leagan si un mort pentru mai tirziuUn pieton al necunoscutului0 bariera a trecutului ne famine pe degeteCa un gust amar pe limbaVintul a terfelit aripile de ingerdeschise pe umeri pentru zborurile stinse'and ne-am gudurat in zgomotesi am scäzut in tinistea din fundca o lumíná in carbunefanfara pasarilor umbreste un perete al primaveriisi astfel toate pasarile albe sunt corbidulaii cari ling palmele ceruluiochii rämin deschisi si corpul ca un pumn de jarsi marile albastre le-am plimbat pe frunteea o migrenä a unui safir fantomaticea o terasä a gindirii cu incendiile proptite'n ederain umbra ei toridafruntea ca o zare a zapezilor de scrumne-am tavalit in flachrile singeluiea o chemare in propriul ei ecousi am ingenunchiat lingá fintiniea linga femeile verzi din insomniiam sarutat genunchii pietrelor, dungile serpilordegetele putreziau in lumina rämasa din pareine va gasi din noi statui in pietrele amorfecine ne va urca pe panoplii zinganind vietile

(in ruginaprimävara chid va creste si va trece pudica

Treci prin glesnele luisä vezi cum if roade intre degete sufletulcum le putrezesc unghiile ca suiisul inecatilor§i viermii cari ii mi§und ca inteo broderiePrin clipele de panica §i tipetele de focoase fug ca fulgerele, din trompetealarma se'mpr4tie ca o pfirMivarti ciudatascoti din inimi felinarul stricat al singeluiscoti din infern mecanicul ro§u de funingeni

o valvtitaie de erpi ca o mimozti de Neeiti ramine 'in iniiui

Ochi cari au privit rugticiunea florilor i extazul ruinelor§i pleoapa ca o insuld cu plopi inalti de luminabäreile cari treceau de umar spre un port al lunii

vorbesc despre bund vointa oarnenilor despre fruntea lorunde a rams on pas dintr'o bestie ca o frunza§i'n pamint lentila neagra a fluviiloroglinditti in tälpiin cre§tete §i'n plete stelde ca paduchiiglasul greu al stejarului intre dintizimbind oglinda a rinjitrid dar ecoul plinge, se svircole§te§i'n intuneric ochii fac unde din ce in mai mari

teodor cristea1111111111111111IMININIMME

CRITIQUE DE LA POÉSIEC'est entendu je hais le règne des bourgeoisLe règne de flies et des prêtresMais je hais plus encore l'homme qui ne le hais pasComme moiDe toutes ses forces.Je crache it la face de l'homme plus petit que natureQui à tous mei poèmes ne préfère pas cette critique de la

poésiepain miresele pomilor ? paul eluard

www.dacoromanica.ro

DIALECTICA IN DIAGONALA UInItitura cu o mind a gloriei cutia craniand si'nteo

draperie de fapte, de substante eterne stdruie prezentalumii. Certitudinea scaptitä atunci (Ind vrei, atunci cind degene-ti legi mici globule de plumb si pleoapele se tragspre un confort, spre o adult agreabild a subtiorilormatricola ta e un jilt adinc lasciv de plusuri. Izbutireae inapola ta nici un efort deci, nici o osteneald, nici oimpulsie. latd lucid dtul Mu cartile de istorie, mitologiile,flegendele ilustrate din care se vor scoate scenarii pentruilmele de (WO masd. Obrajii ti-s'au intors spre grurnaz,picioarele ti-s'au räsucit inapoi i fugi retrospectiv, pero-rezi cu muinile contorsionate i inaintezi intr'o oglindd decristal cu surisul pe buze prins cu un perfid ac cugdmdlie. Evadarea din posesie e actul de care nu vei finiciodatd capabil. Balastul imperceptibil e cu tine si spreun apogeu cu piscul in jos. Prin genunchi o traversd alu-need diagonald, capul se abureste- iii -cer In part-ea advefsdsmulgind la intervale doar fulgere, ca din pämint erbivorulde gumilastic räddcinile. Valurile buiestre ndruiesc castelelede nisip i universala ondulatie i eternd se precipith.Din stinci se desprind siluete noi si masive, un creieraltul batO pe nicoVale im duvint Incdlzit pind la rosu.Milnile albe ale crinilor se intind in scintei si parfumul seascute da o lama' cu care vei tdia putrefactia cadavericd aideii. Ideia a verrninat din cuvint, cuvintul se va ceredin nou in mijlocul lui de simbure al ideii i individul semodeleazd in conturul ei mereu retusat, tot mai centripet.0 scard a lui Iacob creste perpetu din talpd spre o frunteizbitä de grinzi, umerii Sint sus ca 6 ciym d. de vegheprin timplä ca printr'o lucarnd vezi atelierul potcovaruluiinfierbintat dimineata, prin fereasträ, coloana mobilda proletarului.

Din uzind un brat rdmine ridicat spre cer, . Legendaincepe acolo unde viata isprdveste i mitul, unde ea nicin'a inceput încä. Printre catedralele inalte ca o minciUndgranchlocventd, prin turleh cu clopotul pentru turmaadusd la o pAsune cloroformizatd, liliecii negrii Sint sutanafardmitatd aprioric, zborul lor fosnind, singele ireal i tu-nefiat al izbiturii. Pe trotuarele lungi amestecati printreomnivorli in coifuri, printre limuzinele gasteropode sivitrinele cu bijuterii, pumnii vostrit strälucesc de nestimate,ochii fac unde din ce In ce mai mari în pietile spatioasesi cadavrele transparente ale unui timp, plutesc ca nuteriimacabrii i ispdsiti ai ultimului halocaust.

Flacdri fard precedent si vaiete se incoldcesc In pomi,pe timple Mile un singe izbindu-se ca in stinci, tigrii fos-itesc In mdtdsurile, doar din amintirea fostelor balurireceptii In care valetii de onix treceau curbati cu platourilede argint. Iatd, ca o maree, surisul domnisoarelor de onoarelatd imbecirtatea pieptdnald cu cdrare la mijloc, miscarileIn zinc ale bunei cuviinti `, tablourile cad de pe pereti,egidele se desfac, bibelourile invie In scorpioni, covoarelese destramd n vermi, colonadele se scurg ca lumindriprea incalzite, totul se afuncld, se prdbuseste i Uil balaurde praf se tidied.

Ca o stea scinceste acest copil viitor i vindtorile sesucced, scr;snetul se'nveleste in vatä si un vals deasupraoraselor se iscd. Aurora se opreste putln pe fruntile clatitecu ap.1 rece, fintinile vegheazd i statuiele mucezesc subun soare ce a inchis pentru ele ochiul.

(FRAGMENT)le monde s'ouvre par des vues de la mer et des naviresqui entrent et qui sortent ; par des phares tournants

la nuitpar les longs bavardages de la lumièrepar le bruit dans le sang des chaines de naviresde 9:rues qui déchargent de gros soleils de peurpar le cri des sirènes blotties contre ma jouepar le cri de la faim blottie contre ma joiepar des troncons de pays aux lourds regards de chairoù sanglote l'angoisse terrible de la chairpar des marins de sable qui demandent du sableperdus dans le sable semant la soif autour de nousallaités par les méchantes solitudes aux fortes fessescriant pour s'entendre crierpar des trous où vagit le sommeil oft sourd la poisseplus on avance et plus la chair se raréfie

par une matière de plus en plus exsangueet transparente

par des blocs de silence autour des mondes tournoyantpar une sourde et lente hostilité du tempspar des lueurs de plasmas de plus en plus inhumaines...

b. iidai

In gerurile tari de dupd miezul noptilor, iarna, cunostiplimbarea pe Iingd etalajele de rnätäsuri, a zdrentelor uneiumanitati afrodiziace i mercenare, un instinct camuflatpentru suprematia celuilalt, interferenta lor ingnobild, rezul-tatul hid al unui pragmatism arbitrar?

Dacd asi cduta intr'unul din buzunare, asi gdsi Incdmototolit un cer sub care in atitea nopti holaltd ste lele,discutille preliminare i febri e ale unei maturitati, tacereane devorau. Intre noi treceau, frecinduse de pulpele vinetede dialectici, panterele unui necunoscut, unui ecou anonim.Genunchii se loviau in lutru, miinile se stringeau gemene.Ca o nesfir4ita traectorie, atitea intretineri laolaltd, frunteadind se rezema pe o terasd, unde numai cavalerii unorsdbii de foc se incumetau. Un steag se desfacea in sIngelecomun, o zare se ridica dintre despartiri, un punm sestringea strivind o stea fdra orientare, o tinerete se cereasacrificatd. In pupile se aprinclea un chibrit cu care dadeamfoc unei route haotice, unei acropole pdstraid in buzunareprintre versurile neisprdvite.

Un pre udiu era in neräbdarea noastrd, un elan seimpleticia in zdrente. Primdverile erau si mai Sint triedintacte undeva, dupa cum aplauzele dinainte ale acestorprimdveri, slut in rindurile aceste poate, Sint in tinutul dintrecloud realitati ciocnite ca niste trenuri, aici lingd aceastasimpld masa de lemn, sau lîngä aaotimpul de pe acoperi-sul de lingd geamul pe care-I ating cu mina, lingàcuierul de unde imi au paldria, si din idealism, un conti-nent nou ce-1 pun pe umar.

dinu

www.dacoromanica.ro

agilmimmIgmaxop.weal.mIt.

APUSUL LUI BURLUCKPentruce, si la ce bunelanul pumnilor murdari,in claritatea 'nv eselita ?Ufa gindirea azilurilorsi-a tras perdeaua disperarii peste cap.Intocmai cum inteun naufragiute-arunci prin trapa larg cascata,numai sä n'auzi hohotele cari 'nibusa,la fel de-alungul ochiului siu sfisiat pina la tipat,Burluck aluneci innebunit.Cu'nlacrimarea privirilor singerinde,EL coboara, EL se ridieä, EL pleacä.

c'o tandrete rara unui om gras, zise:Bine", E bine inteadevar, eind iti stisufletul la adapostul privirilor in bluza galbenaE bine inteadevar, and aruncat sub &nth esafodului,auzi strigind Beti cacao VAN HOUTEN"Si aceasta bengala si'nalta clipa n'o schimbpentru nimica 'n lumePrin ceata fumului de tigara, privestechipul alcoolizat al lui Severanincum se lungeste ca un paharel de liqueur.

Cum indraznesti sa te numesti poetindemnind tipatul prepelitei ?Sparge daca poti cu casse-tkul craniul lumii.Voi obsedatii singurului ondDaca dansez gratios"Priviti-ma ! M'amuz eu, intretinutul vulgar,Eu, care trisez la joc.Voi, masturbatii flirtuluiCu lacrima coclita 'n secolul invechit,va voi parasi si-mi voi puneSOARELE monoclu, singura mea aristocratie.Grotesc imbracat, voi strabatepimintul in lung si'n lat,pentru a ma place si a ma arde.Vol. Uri pe NAPOLEON dupa mine,legat de funie ca o gaura Narita.PamintuI tavalit in isterie:Iatä carnurile DORINTEI.Obiectele se vor anima si vor sopti intre eleSssssst! Sssssst! Sssssst! Ssssst!

majakowsky

(in romine§te de mihail dan)

ULYSE $1 S1RENELEIIEMIIIIII1111111111111111111111111IMEIMIL,

jean david

UCIGAUL ANECDOTEIREPORTAS

tut F. HtzMOTTO : Am onoare a v aduce

cuno0iintd....

Castelan al unui penaj de clisa, oiniii privirii ti-auplecat la vinatoarea bratelor. In privighetoarea clipei, flas-cul puhaviei tale nu cunoaste fringerea de cristal a doru-lui. Tie, nu ti se'ntimpla nimic, liodca ESTI intimplator.Tumoarea privilegiilor, ti-a inaltat doar capatui caun capat.De aceia ingerul de sub talpile tale nu te ajunge cu pra-jina Utilitatea comemorarilor te-a convins sa-ti fluieri diurnprintre .dintii strapeziti, o megalomanie cit un continent.Te-ai ascuns dupa un pseudo-nimb de specialitate. Subaripa-ti congelatti, nu mai poti cloci fulgul nici nnui CHIPde sbor. Helas ! Je crois à la vertu des oiseaux. Et il suffitd'une plume pour me faire mourir de tire.

Prin coridorul a cestei primaveri, treci cu florlle vetuste alepiscului tau de jos, si nu mai cunosti sarpele unei nevrozeInchise intrun nenufar sau in mugurul unui sin. Pestecenusa unei virtuozitati clamata'n stea i urina, vei trecemiine vagabond spatial cu papadiile-n violarea zefiruluiaprilian. Viata-ti este la fel cu destinul, fiindca asa ti-áfost destinul. Pina'n Islanda solitudinii tale, nu patrunddurerile acelui cit lacrima de mare.Dar acest crin nu necesita nici o span, grefeaza-ti pe tijalui reconstituirea ta de carbune. in miine, salta-ti ca'ndeget diamantul de ieri, pentru atitudinea ta solara.Poemata pina'n rnaduva privirii tale hune, treci prin burgulcu zabrele. agitindu-ti esarfa carnei tale necajite, ca unsemnal de p!ecare interplanetara, pentru toate aceste pasarichinuite ale burtii i somnului. Luciul calp al monezii taledobindita cu concursul sudoripar al fronta ului, IREALte duce spre puful unde ingerul din "Slinga ta, îi shnteingrosarea carnei tale cit un glob. In fetidul minutuluir ilvei confirma reveria de velur, cu davada inexpugnabila,.a unei digestii laborioase. Nolens. Volens.:Puuaaohhh:

mihail dam.

S. PERAHIM verniseazi expozítia sa de uleittridesene, Dumineca 3 Aprilie ora 11 dim. in Salonul

de picturA al caselor nationale din Pasajul EnOish.

www.dacoromanica.ro

INVITATIE LA S. PERAHIM

CIIVÎ.NT DE DESCHIDERE LAo EXPOZITIE DE PICTURA*)domnilor i doamnelorastázi vi-1 vom aduce in fata dumneavoastrá pe cel

mai tare orn din lumeintrati domnilor, intrati doamneloromul mai tare ca piatraornul ästa-i mai tare ca sageataomul asta-i mai tare ca macistedomnilorintr'o singurd mini duce patruzecisipatru de femei

una si unaintr'un singur cap duce doi ochi unu si unu

ochii slat plini cu pácurä si cu pumnale, domnilornu vä ultati la el cä e mic si pipernicit ca o rIleel scoate oamenii din pätnintel rupe cent!

se luptä cu mortiieine nu l'a väzut noaptea urlind cu ciiniiji va vedea aici, domnilorcine nu l'a väzut noaptea mtqcind cocoaneleIl va vedea aicí domnilorin capul lui s'au steins tati draciiin deget are singe i o pisicä care plingenoaptea el se mai joacä in bete cu stafiilesi cu muierile,hei tu de colo cu custna pe-o urechehei tu cucoani cu titele mai deschise ca la o panoramäsi tu hei gunoierulehei negustorulehei cersetoruleDu vä mai cautati prin buzunare

MINNIE

AUTOPORTRET s. perahim

cä spectacolui cel mare e pe gratismai gratis decit iarba cuculuimai gratis cleat frunza nuculuimai gratis deal fesul turculuiha ha ha ce se vor mai veseli nebunii

) Foale verde libi*irMull iubesc pe Perahirn

g:lerasim luca

Acest montagnc-russe de singe ca o cavalcadd a cdrnii,sarabamid perztru juisdrile repezi si nepermise.

lti Sant infinite fluide fdrci inceput.Te-am cunoscut arziu, mai Iîrziu decit oricare altul,

atunci clad pletele emu togi virile si pdrintii erau maibuni pentru satisfaceica unor rid! indulgente.

lini aplec urechea pcntra o cablotelegramd reportagiulincendiai al cdrnii care asteaptd.

E o spaimd cure circuld ca trenurite, flacdra umeddsi nand, strigtit gol Iii ImItele netnsemnate pe hartd, uncleccildtorii scoboard singuri si goi.

E acum clicmarea 1I11ei intelegeri care stdruiesi doare.

Vrcau sd Ind apropii de [idea la in care submarinelealeargd i se ciocnesc.

Vreau sa te stiu in roaptca accasta cind esti maiinalt mai suplu.

Dar aceias siluetd se picrde prin tunclurile cu asasini,cleans zunbra uild nooptca in hrubcle uncle colcdie nebuniipiticii si spinzuratii acelcq profil devine neiluca noptilorve$nice nopti si tinuturi unde fccioarele mor de chlorozciiar femeile poarld cercul polar medalion la git.

Eurenu barangawww.dacoromanica.ro

Astdzi 3 Aprilie 1932, grddina zoologicii cu monstrieel mai fantristici si cei mai exotici va ,41,rla din toatecustile-raMe.

Perahim scripcarul va clnta arii din penelul fermecat,venifi si ascultafi arii din penelul fermecat. Peralzim bocito-nel, boceste pe ulthnul mort, venifi sä bo:im impreund peultimul mort.

Perahim dansatorul pe strmd, danseazd dansuri fan-tastice de dervisi, venifi sá vedefi cum danseazd Perallimdansuri fantastice de dervisi.

Pertthim e nebun, domnilor.Domnilor medici, venifi sd vedtfi intestine negre

inimd rosie.Domnilor avocafi, venifi sá pledafi la procesul de

divorf al morlii cu huma.Domnilor cismari, modele noi de cisme se gdsesc la

Perahim.Donmilor tîmplari, usi cari piing, crud cari fipd la

cer, cruci cari beirbieresc cerul si-1 taie se geisesc la Perahim.Domnilor cetafeni cari va ingrijifi de siguranfa statului

crime groaznice se infinzpld azi 3 Aprilie 1932.sesto pals

Ti-e pdrul cald. Puiule, deschide gura i inchide ochii.Sa-ti spun despre un copil cu Oral alb, in care se

bleared albinele, Iluturii slabi i fulgii. Copilul cu Or albfata albä, alunecd ochii, nurnai ochii. Citeodata,

dnd miroase pe stradd, se duce sd vadd cdii. Strada arebolovani dusaidnosi si cali giflie. Citeodatd, chid miroaseprin usa dela capul patului, deschide ochii si vede. Miroasea One turtitä, a scrumbie, ochii vdd femeia care nu sea-mand nici caii, nici cu el. Se milli.

Are pttrul alb. Ochii piing. In par i se incurcd fluturii,eind le trece clrpa de praf peste ei. Citeodatd fulgiitelor sau ceilalti de zäpadd alunecd pind pe pleoape. Amuscat copacii ea sd nu-i creased dint. Limba std. Para],al lui, ca un cal mort alb, Ocilla urechile. Ochii piing.Ii curg oglinzi peste ochi, peste ochi, Ii deschide : curgpeste par, peste ptr, scara peste burtd, dacd incepe prinuà sd miroase a scramble si a One turtitd.

Abia dimineata se vede fereastra. Oasele il ridica si-1duc pe stradd. Calul mort se coboard depe urneri pe ge-nunchi; incepe sà pice cu noapte, pe urniti sd ploaie, sdtune cu noapte Ii cad oglinzi usoare ca laptele co-pilul are par alb si ride oglinzile se lovesc eu ploaia,se incurcd in tunete, se imbrAtiseaza Copiluliíi ii curg dinochi oglinzi si noapte, dar ride. Nu se mai vede fereastra.Caii care trec printre tolovani se intorc la el farti nimicpe ochii.

Copilul mai gilgiie ceva, poate in git, e mut, asati-am spus ; caii trec printre bolovanii cit niste cai si nu semai uitd la el, miroase mil a cai, a One cu scrumbieturtità. Copilul are pdrul alb peste miini. Imprejur cadoglinzi si cum cad tipd. Copilul, Puiule, copilul alb depebolovan, copilul cu calul mort pe genunchi, a adormit.

s'a deschis fereastra care nu se vede fiindcd a plouatcu noapte. Miine, o st arunce femeia un lighean cu Onesi zeamd de scrumbie, peste oglinzile cari poate au stidoarmd.

Poti sa te scoli, Puiule, ti s'a rdcit parul, am terminat.pnil paun

VARIATII ASUPRA CITORVAIMP AR ATI ROMANIIstoria ne spune cá Alexandru Sever, intelepl $i bun impiiral, care

din nenoracire, n'a domnil mull limp,Avea in odaia sa de lucru chipurile celor mai boni profeti $i demi-

ragi a tuturor timpurilor.Si mai cu seamrt ale lui Moise, !sus Crislos i al admirabilutul

Apollonius din TyaneImi place acest spirit larg $i il regiisesc,--o siirmani oameni in

colibele voastre:In adevär se pot grist pregedint,i zitei:(Plfa Few, 1.oubet, Fallières$i astiizi acest cl? treab5 domn Millerand) Trec pesle RaiMond

Poincaré care prin uritenia sa a displiicul birlilor oameniSi se mai poi vedea încà i portrelele lui Jaurès, Ravachole $i cite

odatii chiar TolsloiIn mijlocul. folografiilorialIui, mecsnic de treabii a mamei cu pärui

dal pe spate $i a fiului, incinliitor boy,Acest spirit larg 1-am mai mnlulr.il i la parveniti: ei au pinze din

toate scolile mobile din loale epocik,Dar pinzele lor sint, in general, niste m140111110, tar mobilele lor

de cele mai mulle ori vechiluri,Incit mobilierul lablourile lor sum nivelale de egalitate,De imitatie, prost gust $i mediocrilale.

Un all impiirat roman dar acesta de nu prea mare valoareA zis lotus un cuvint bun in ziva chid a pus un impozil pe pigttori:Banii n'au miros", a declaral el fiului :Au indignal cii

transportate in ferme,Si inteadevgr banii ar putea sA miroase a sudoare. a singe, a male-

rie fecal5 si a spermiiDar nici decum, banal nu miroase a nimic, ci dimpotrivii este neted

la pip5i1 prin alingerea sa rece,Care are totu$1 darul sit ne tncAlzeasc degetele.Glorie deci banului cordial, suplu i inodorCare sculeste oamenii de obscena Mandragore.Un al treilea Impiirat roman, fiul precedeniului, avert se spune obicetut

de a face, binele, dar fArà prea mult5 modestie,$i de cite ori nu-1 fiicea, spunea pierdut ziva", lin lattineite:

diem perdidiAcesta nu era decii un imbecil $i mai r5u, en pros! poseur,C5ci este o glorie uritii s faci exhibilii cu sentimenteleSi apoi; la drept vorbind, ca s5 ajungiii 005 in a fi retinstii faimoasa

sa : diem perdidiImi inchipra cri el va fi spus-o footle matte oriSi cred cii limpul pe care it chellnia sà repele aceastii formul5

latineasc5,II impiedica s5 facii Binele, RAW $i s5 ridice impozitele de pe latrine-

le tatälui sari. mathias labecisTraducere de al. dimittin-pluseltil

AU APARUT in toanina anului trecut tref numeredinteo gazetti care esind din *nivadi .celorlalte publiCatiuniîi imprima o tinuta, o tintd, o ideolo-gie de extrernd stingd.Era un simptorn, era un act,de curaf, un ,iures ,printrecolonaclele de gelatind ale Unei ere. Era un Samson pecare din stalurIlostru II observam ca latentie i ca pru-dentd mai ales. 5tiam ca e un actor care mai jucase tinrol cu total altul si-i suspectam barba falsd, cozile persua-sive strAluciau, intr'un metal care trebula verificat. Venise

pe la noi sd incerce o contopire, o atiere. Nu ne fixd-sein 'Ned asapra autenticitatii lui. L'am întulnt acum citevazile in capul unei gazete reactionare. Trecuse cu pantaloniisuflecati dincolo. Crinul alb din minä era in realitate unmat pe unde stropia, dupd nevoie, i rezidurile amoniaeale

apd de colonia. Convingerile., de astä toamnd le indepar-tase cu .mina:diseret ca pe niste feCale i n'a rams' dintot ce-a fost Pere Pandrea ca ampren--te cafenii, aruncatd pe jos.

www.dacoromanica.ro

AtCVARIUMVor apareRene Crevel MANQUE DE TACT.Salvador Da li GUILLAUME TELL (poerna epieä)Salvador Da li LA PEINTURE SURREALISTE A TRAVERS

LES AGES.Paul Eluurd LE LIT (Ed. des Cahiers fibres).Paul Eluard LA VlE IMMEDIATE.BenjaMin Pérel MORT AUX VACHES ET AU CHAMP

D'HONNEUR.Benjamin Pérel JE NE MANGE PAS DE CE PA IN-LÀ.Tristan Tzara PIÈGES EN HERBES (Editions des Cahie.s

fibres).Poemele lui Wladimir Majakovski

Iraducerea lui Mihail Dan (Ed. Unu).115 Am imbrafisat coala pe Martie a Vrojei si am simlit acolorazvratirea uner fibre in devenire.SI KANDINSKY, piclorul suprematist, expune la Berlin deseneleabstracte dintre anii 1910-1930.111 Melia care ne-a calauzit $i care din 1916 capiita o noua veri.ficare a fost aceia a poeziei urmind o desfasurare a carui sens dediredie e dal de tide care leaga poezia-mijloc de expresie de poezia-activitate a spiritului, aceasta tendinfil repetindu-se in interiorulpoeziei, aceia$1 pe care poezia o va urma In ansamblul ei. Cumear zice: cu lode startle intermediare, poezia-activitate a spirituluiaceste cantitativ $i progresiv cu timpul In dauna poeziei-mijloe deexpresie. Poezia linde só deuie o activitatea a spiritului. Fa linde s'dnege poezia-mijloe de expresie. Daca azi ea esle in parte un mijlocde expresie, aceasla e determinat de legatura sa cu limbajul, adicaforma sa Poezia nu va putea deci deveni numai activitate a spirituluidecil desfacindu-se de limbaj sau de forma.

vor apare in curind in

trIstan tzars

II LA POESIE DOIT *ÈTRE FAITE PAR TOUS. NON PAR UN.lautreamont

Lf_ Le sexe sans fin couche avec la langue orthodoxe.

Dacia* n'ar fi existat unul oarecare Goethe nici n'am fi $tiutcà d-1 Ion Minutest'', matadorul versurilor de taraf, l'a cunt peWerther $i cà profila de prilejul unei mondiale comemorilri sa nepaala anunfa ea pe Goethe nu-I cunoaate decal din auzite $1 di insimbolista sale tinereje a ajuns frecind peste Wolfgang, deabiapina la Rolinal.

Confesiunea d-sale nu ne surprinde eitusi de pufin cunoseindu-i§i butadele ramolite $i ele, $i inteleclualitatea d-sale intrefinuta intreschwartzurile Capsei, aperitivele lui Mercur, funefiile stipendiare $imorga celui care a putut cindva copia pe franfuji, apoi pe Dad]

ispravind cu rincedele $i lamentabilele romane din urma.Am fi preferat totuqi puling pudoare caci, In definitiv, Goethe

putea fi sarbatorit st fara acele 21 de rinduri de chibilism jubilar alsimbolistului pentru acum $i pentru mai tirziu.

is Tot eu prilejul centeñarului tut Goethe, nici n'am fi crezul càjupiterianul parastas va da drumul atitor cisterne cu cerneala, $i arfi zburlit alit de febril ariciul focurilor, ar fi scos din rafturi antologiisi studiile goethene i frenetica fasaiala a hirtiel ar fi putut suscitaumbra violet& profilul de marmora Incrustat in secole a poetuluide pe Rhin. Au scris $1 Blazian, $i Maniu. $i dr. Y, $1 Ralea $i pluri-potentut Arghezi $i Sevastos si tofi au ajuns onorabil" la potou,toff acesti Goethe-trolleuri $i au rupt tàlpile dupa o himera, din pricinaanei mistifiààri dat fiindca acest ihistru personagiu chiar dacà ar fi

existat, n'ar fi putut sparge feasta d-lOr patrunzind in materia opalinäa absentelor inteligenfe si nici decum asa cum e el o fiefiune, sau oinvenfie a Ligii

II Si tolusi acum o ma de ani muria Goethe. Nascut inteun evin care armura o purtau nu.numai soldafii caläri ai impärafilor ciconlabilii inatelafi ai frunfilor, temperamentul aceslui magnanim ce-lateen s'a disimulat sub egida $i cind a putul a isbucnit impro§cindcu aur pulpanele fetide ale prelafilor elici.

Centenaral de limn i§i Oemnificafia lui inteo finda carenumai a apefor çareMl fác nu e',1 del a iranfujilor cari 1-ou ¡recut

aproape sub tacere, nid a Hilleristilor care-I revendica nation', ejintio adinea intoarcere in revolta, inteo sarcastica rupere de torentein supapele care fipti $i'n aburi cari frig degetele trandafirii ale ama7zoanei aducind soclului, primaverile acestor violete.la 23 Martie a fost o zi vazuta am putea spune..-- dinavionul lui Dix jours qui ebronlereni le monde a lui John Ried. Nemul-tumuli de proectul unei leg; cari le va prelungi perioada de studii,corpul studenfilor de la drept, la care s'au solidarizat $i studenfilcelorlalle facultap, au manifestat Impotriva acestui proact. Incadrafi

pentru siguranfa statului de catre batalioanele de jandarmi ofsergenfi de ore's, s'au dedat dintr'un act de mufti care-1 provoaci"dreptul celui opresat unei adiuni mai dure. Massa manifestanfilor arupt cordoanele, a spart eileva geamuri, a incendiat un automobilde al polifistitor cari la rindul lor a busculat-o, a ciomagit-o, a i-m-puns-o cu baionelele dupa unele versiuni au pisat-o cu patularmelor, a arestal in corpore, din.einsa, a dispersat-o cu fur:unelepompierilor. La Iasi, similare manifestari au avut loc a doua zi.A treia zi, aceiasi studenfi au manifestal pasnic i cu simpatie peniruprefectul de polifie acela§ care i-a molestat, $i impotriva diruiaau serfs pe vegoanele tramvaelor, invective penlru neam $i pentruanotimpul priapic care se anunfa. Ränile de o zi inainte au devenitpe loc tricolore. sentimentele s'au domolit brusc.

Demagogia e cea mal bunii alifie pentru epiderma, $1 pentrúprofilul de vulturi al bravilor de pe baricada Inca fumeginda.

Impins poate de nolifa noastra din nr. precedent prin carerevelam duminicile concupiscente ale unui cerc, un fost si plingarefpoet publicii inteun sterp hebdomadar, un arlicol sà reabiliteze La-boratorul din Cimpineanu". O fologratie cu st ecimenele masimbatese reproduce hilar spre panica lui Casanova" dinfr'un earlier cuduminici mult mai autentiee ea mutafie de valoti, ea sciipärari dinamnar a unor testicule fara ondulaPile permanente ale dolofanuluicritic.

rollPREMIILE REVISTEIIn Cartea de care" a gospodarilor Fl. Dumitrescu, Rovenfa

Chirifescu $i P. Crihon am descoperit, fàrà nume de autor, urma-loarea caracterizare admirabila a spirilului gospodaresc

De-acum nu-mi mai pasa de lume IHai, norilor, cernefi ziipadaAm prunci, muraturi si legume

codru de lemne'n ograda.De nimeni d-acum nu-mi mai psi"' IHai, zburcla, mai Crivai nebun,Nevasta mi-i tun sanatoasaCopilul mi-i zdravan $i bun.In tihnii vom 'sla la cälduraSpunindu-ne basme cu smeiGindindu-ne numai la guraSi minfii i-om da ce-i a ei.

Omul cinstit $i cu dare de mina care ne va indica numelefericitului autor al acestei perle, va primi drept rasplata o vacil asaracului, un fotel petru perpelua comoditate'a sezutului, precumbani albi pentru zile negre.

a. d. p.COLABOREAZA LA ACEST NUMARaurellu BARANGA mihail DAN jean DAVID aL DI-MITRIU-PAUSESTI gheorghe DINU b. FONDANEmarcel IANCU raul IULIAN mathias LÜBECK ghera-gm LUCA MAJAKOWSKJ sesto PALS paul PATINsap PAWL s. PERAHIM man RAY stephan ROLL

studio grotw Steaua Artei" b-dul Maria. 2

anul V nr. 44 aprilie 1931 0 a-pare in prima duminicd a fiecareiluni : girant responsabil semna-tarul fiecärui articol d Lei 5

www.dacoromanica.ro