anul IV

n r. 37iulie1 9 3 1

geo bogzavictor braunerb. fondaneraul iulianm. h. maxysga panäs. perahimstephan rollilarie voronca

m.

h.

a

a

www.dacoromanica.ro

MAREA, TU, MOARTEA B A L A D A

E cerul intre tärmuri frizat de vintul nouAscunsä-i in lumina ca stelele de ziSint sufletele noastre ce s'au indreptat la dreaptasi soarele-i ca marea de'ntinsa peste noi

si cu tacerea'n gura ca in fluier o fantomaAscult o racorealä cum bate in inima vintuluiM'amestec printre ierburi si clorofilul in ochidesface un zumzet plin de undeva din noi

Eti tu in marea moarte stiletul de azurcu singele tau in yid si un suds in minaAduci in valuri cerul si ceru-i dedesubtneimblinzit de groaza din ochiul nostru

ce ne-am topit in strope un gust särat in singele albastru incolorsi inima päseste in vid ca la victorii

II

In tremurarea aierului, matrozii pasari albeVestesc marea ca primavara ce vinesi simti flacarile apei cum cauta plaminiisi-apropierea in valuri te poarta ca o bared

Dar marea e intemnitata de noapte ca Ian trupE framintata'n lanturi, grumazul spre pamintsi pietrele miniei crispate la picioarecu miinile in suflet te pipale te cauta

Asculta glasul negru izbit in luna plinfice scapará scinteiele stelelorE inima un gong furtuna in jursi singele se urea in cer precum mercurul

Filfaie o aripa chemarea de demultti-e trupul tau usor ca o prastie in minaUn gest indeamna sborul si lata-te cuprinsdin sapte parti deodata de aiureala apei

in singe somnul cu moartea chefuiesccu fete ascunse in singele noptiidesfundä din nou inima ca o vrani generoasaapoi ca un piianjen de subtire nu te mai gäsesti1930 raul lulian

MIIIMI

nu vrem nimic

P OE MU L-I NV E C T IV Adupà o carte englezeascri de aventuri marine

doctorului Slaiher-Flosi

Corabia purta in pintec blestemul dinteo carteavea catargele muiate'n aursi capitanul, un balaurfacea sa tremure marea, 'Ana departe.

Echipajul, numai insemnati, se compuneadin marinar cutitsi marinar rindeaun altul ocM de sticla-aveaiar trei din ei, fatidic semnvisau acelas vis nedemnspre ziva, destainuitmarinarului scopitfrate prin sfestaniecu marinarul pocitanie.

Mai era bucatarulbucatar de bord inchis in cuscimincarea de nu-i buna, it impusca.Deaceia el purta intotdeauna la git o iconita cu

maica domnului.

Aveau o boala veche, prin galbena lunetasa caute in spatiu ceva din polul nordcu trupul lor särat räsfrint peste dunetilar sora capitanului, singura pe bord.

Pe marea rotunjita ca peste ochi o pleoapapluteau impinsi de vinturi si uneori de visin orice parte a lumii, un drum aveau deschissi dejurimprejur, cuprinsi erau de apa.

Dar capitanul, greu de tuciavea'n testicul muci

sora lui, ce splendidd batistä.

In privirile lor de frati, nedeslusitpalpiia ceva repede ca un foccorabia s'a poticnit in locsi un ciclon pornea din infinit.

Capitanul navali smintitdin trup Ii rabufneau butonitrase din dinti cutitsi sex din pantaloni.

Marea s'a ridicat in clocote pina sub lunävocea capitanului n'a mai comandat matrozilcorabia se ducea in a -.'incuri iar o minamai libera prin apa o rochie si plozii.

geo bogza

www.dacoromanica.ro

victor brauner

PLANETA DE DOMN1OARAsint n'aseura in februarie

mary-arkge

Si nu lei in dwrt numele planetei. Destinultäu e scris aicea, e tatuat pe umerii täi, e incbis inlujerul trupului tau i para fat cu sigiliul buriculuica o impunsiturä de deget a providentei.

Deacum nimic nu se poate opri. Inteo dimineatávei merge piná la izvorul din sirmá i betealä veiinvia. Te vei apropia cu rochia amp negru de flori,vei propti miinile de aierul proaspät ca libelulele0' de lumina ochilor se va molipsi vintul se va mo-lipsi pädurea se vor molipsi margheritele i in aceaclipä se vor imbogäti atlasele.

Amintirea ta va trece prin tot locul, vor rAminein urmä colivii goale, lar singurele fotografil autenticevor fi ale fantomelor. Vei purta in singe undeva un osdureros ca o lacrima, ca un suris in agonie.

Vei purta o constelatie dinteo astronomie lilipu-tanä pe git, pe gitul care se va prelungi ca o iederaspre särut. Pie lea ta va fi alba cum sint amurgurilepolare, pirul táu va imprumuta culoarea, aroma sta-fidelor i parfumul.

Inteo zi, singura i paralelä cu tine vei deschideochil in oglinda gindului. Cite ore au trecut, cite vortrece ? Se intoarce prin canavaua mládioasä a vinelorsingele i inima i a0eaptá ca un arc de triumf.

Apoi in spirale clipele se vor ineca in penumbri, sevor topi nelini0i cu clinchete de os i pieptul ti seva apleca peste dantela tacerii. Täcerea distileazá inalambicul marmorei.

Un sgomot pe scara te va de0epta. E fumulvagabond din ultimul naufragiu : culege-1 ca pe unsteag. Nu crede decit in respiratia ta. Nu crede decitin visul caustic pentru aripi de flutur. Vei cre0e ofiligranä palá in obraji, o otravd ratácita in pulpein cuvinte lumina stranie a algelor incinerate la flacäracoraliilor. Cineva iti va fuma degetele ca tigárile, vasparge coaja alunelor din cochilia unghiilor de zmeuri,va regreta fiecare cuvint cum va muri de cite ori vei in-chide gura va fi par'ca o durere vidä ca i la lune-carea unei stele in trasparenta noptii. Uneori glasultäu va fi din fragmente de petale ; alteori tristeteadin umbrele turnurilor päräsite ; vocea ta va destrimadin catifea o armurá. Si in scrumul cuvintelor amin-tirea se va pástra bijuterie, esentà.

Odatá vei porni mai departe. Pasul täu va plin-ge decorul cunoscut. 0 clipä vei fi mai albä cleatlebedele din luni. Cu privirea inapoi vei práváli ocopilärie de havuz retinut i lacrimile vor cobori ininimá uscate o havaiani. Dincolo de poarti, in dra-peria crepuscului un glas va scrijila VINO.

www.dacoromanica.ro

UNU trebuie sä rämînä o continua nedumerire,ca noi insine, ca tot ce ne inconjoara.

ilarie voronca

Uneori va ride pintecul tau rotund, vor ride dingura grotelor subtiorile deschise benevol, si genelegenele vor echilibra o balanta pe cari se vor plim-ba särutari ca pe o busolä a vietii sau vor prindeoculine in scobitura sfredelitä sub lumina fruntii.

Cindva absenta te vei tolani pe o blanä incon-zistenti ca valurile si porii tai isi vor aminti fioriiunei arii putrezite demult in gradina batuta de grin-dina anilor si unde numai nostalgia cu ochil de fosforvede. Un ceas va d asghioca ora din prestidigitatia noptii.Vei inchide ochii, vei adormi, vei dormisomn cules cu lingurita pleoapelorsomn pentru vis cutie muta de rezonantasomn refugiu dincolo de cutremure intr'un abis de

nuferi negriprin pintecul tau corabie, maduva somnului va face

jghiabva deschide veranda nelinistiiva pune de strajä velinta nemärginirii

Chid vei trece obscura treptele de marmora siintuneric, se vor resfira in evantaie ferigele din firide.Un iaz cu zvonuri printre rächiti va luneca albastrula picioarele tale. Atunci in iocul luminii se y a des-chide o fereastra Uinta in silex ca pasii melcilorpreistorici, o fereastra pentru zborul vintului cu ci-

catrice din funigei. 0 mina se va svirli spre tine caun fulger, vei prinde portocala parfumului si cind vejintoarce capul vei vedea doar o sable decapitind mi-sterul lacrimilor purtate inteo amfora ca dol ochi sio ninsoare ca un fosnet ultima, II va mistui. In urmavor rämine muntii sau poate o caravana din falcilemamutilor.

In perna alba capul tau va inscrie un cuib. Un

cuib plin de surisul ultimului vis ultimului profil.Un almanah trupul pästaie diafana in plapama cuscorburi de balcon sideral.

Si din cristal se va evapora respiratia si vainunia si va fermeca aierul oclaii cu liane nevazute$i odaia se va desface din realitate si va pluti cutine ca o funingine pink' departe spre sarbatoareasavanelor anonime si nesfirsite unde vegetalele tis-nesc spontan cum sfircurile tale sarutate (trupul tauva fi pentru sarutari casä de economie si cuier) si capulintinde cu spatele un arc si gleznele macina din pie-tricele asteptarea. Te vei märita in luna de miere,Jocul de noroc iti este favorabil o singuri dati in

Voiajul aierian cu totul in terzis. Planeta päzi-toare : Jupiter. Orele accidentare Sint 9 a. m. si 4p. m. Cifra ta favorabila este 4 iar culoarea albastru.Metalul protectiv este platina ; iar piatra , safirul.Si' porti märgele,

sa$a pane

U L Y SSEXV

j'étais un grand poke né pour chanter la viemais je sanglote dans ma cabinedes bouquets d'eau de mer se fanent dans les verresle sentier de mon cceur mène au Père-Lachaiseje colombarium est là mais sans colombesla mort y est si propreArmand tu as été incinéré icivoici ta vie immense qui fait sauter les plombsle compteur est si faible pour tant d'ampères violentesque ferais-tu de tant de flammestu pétris le moment comme une mie de paintu malaxes l'évènement tu cherches l'axeton rire est sain et blond tu me fais peurpourquoi ce gait du vide du suicideet ces paroles aux bout des doigts comme des fruits

étrangesces sources qui jaillissent à tout instant de toila moitié de mon cmur eappartenait la bonne

l'hôpital cette blancheur d'angoisse jaunedans le pré aux malades ta voix était deboutlaisse moi près de ta voixsplendide tu jouais avec le ciel d'en faceje veux dormir pees de tes mainstu mourrais dans les applaudissements des mains

de femmestu en avais baisé de quantités la bouchemais d'une seule l'arc-en-cielen sur-impresion sur toi la vie marchetu l'avais aimée et haiede te laisser partir je me sentais si saleami ami nous étions venu de loin ensembleunis comme les deux branches de ciseauxpépins d'un même fruitle même rêve à partager le même painnous nous étions aimés battusnotre jeunesse aurait forcé les cadenas du sortnous avions de quoi conquérir plus qu'un mondeet fouetter les mers reliveston être fait d'eau douce et de pierres sauvagesavait marché à mes côtés dans la misère

mes côtés dans l'impossiblenotre misère était sauvagemais nous étions les graines d'une seule goussetes yeux tranquilles dans ta fête, gosseentends-tu l'océan pendant que tu es làtu es au moins aussi vivant que moitu es mon tire et ma mémoireje suis enceint de ta mortje te porte plus haut que mon busteje hais la mort je hais la viej'ai une si grande pitié des hommesje me hais et je m'aimepardonne-moi d'être vivant, d'écrire des poèmesje me suis déchiré de mes mains mais je n'en suis

pas plus mortje vis avec la bouche amèreje vis enfonçé dans la boue jusqu'au coudans la merde b. fondane

www.dacoromanica.ro

s. perah m

ARBORELE SPONTANDin lunä n'a reimas decit tin singur pas de al tau

intr'o draperie de fläcdri peirul pädurea te viseazeiStea verticalei, noapte pierdutei in oglindä, semn reiuIn bafnite ca'n cesti umbra se'nspumeazdPe masa acestei nopti lumina isi desbracei mänusile :CriniiSi'n stejarii grei ca'n colivii atletiiDar din loc tri locCapul tân e un bloc de focSi un bec al frumusetii.

In acest fluviu bolovanii sint capete de leiapa o frunzei triteo lacrimei neptinsä de vreo stinca

in coame stele ca oase sfeirtmate de seinteio antilopei de neunol urea la cer

Apari In nori la ferestrele de aurCa o efigie a aierului

Din soarele rämas un cap de taur rosuSi cuvintele pînei la frunte se prefac In fláceiriin miini tii tin stilet al florilorsi tipatul unui parfum cind deschizi bratele.

De la glezna to e o t.bie de cer pine' la genunclaul luniifluturii stilt mtini cari au reimas in aier

Aceste clipe in pesti se aprindInchide ochii, fa-rni loc in tinesi usile se deschid si se inchidca greidinile in fructecine deirtmä sulfite din muftichid regele trece cu calul prin ineluimä indrept spre elel se apropie de minecu pasii noptii In stele desculficine deirimei sceirile din muntiin trupul diminetii chid legumele sun fragedeeu am veizutRegina ideii culegind anateme stephan roll

www.dacoromanica.ro

JURNAL DE CHAISE-LONGUEFete le acelea,atit pe eft se putea aceasta, craw suave.

Cartierul insali era elegant, aristrocatic. Seara cu chaise-longueuri si becuri electrice scoase afara in gradina. Con-vorbiri de tinuta si substanta unei citronade. Deodata, toataasistenta 1st duce batistele la nas. Pe sträzi, treceau grase,sacalele nocturne

La aceias ora, o scena indentica se petreeea undevamai departe, in spatiu. Seara intre comeie, bolizi, stele in!Mead, stele reci de ghiata. Deodata toate 1§i duc repedebatista la nas. Trece planeta noastra cu mirosul ei delaturi, de mititei prajiti, de cadavre si spalaturi vaginale.

In mod grosolan s'a atribuit singelui culoarea rosie.Culoarea aceasta rfo canatä decit in clipa in care vine incontact cu aierul. Alit cit e inchis hermetic in artere, sin-gele are culoarea gindurtor noastre.

Sint palid pentru ca ma gindesc rnereu la tine sila moarte.

Si tu, si tu, i tu, voi toate ma plictisiti enorm. Con-timporane ale mele, sinteti lamentabile. Pentru numele luidumnezeu, faceti ceva. Injurati ca birjarii, aratati-va lumiidespuiate, batet'-và intre voi sau bateti-ma pe mine.Numal faceti ceva care sA nu ma plictiseasca alit

Mi se pare alit de mult viata un proces definitivdrastic, si ca in fata unei instante supreme, inainte de amuri, ma simt obligat sa declar in serfs tot ce stiu, tot.fe am vazut

itNeurastenia.,é and ca oasele mortilor.

Seara fusesem bowie multi Pe urnid, dupd rniezulinoptii, au- adormit treptat. Eu am ramas singur in toatacasa. Si aplecat deasupra unei mese, scriam. Prin ferestreledeschise se auzeau sernnalele sergentilor si mai departepuialau locomotive. Atunci ceasul orasului a Mint o ora.Semnalelele sergentilor s'au auzit din ce in ce mai rar.Ed continuam sa scriu.

Cindva, a batut alta ora. Locomotive le au incetat samai pufdie. M'am oprit atent cu tocul si fruntea ridicatein aier. Intreg pamintul dormea adinc i parca definitiv.tinistea crestea ca o prapastie. $i eu care scrisesem pinaatunci... Deodatd am istucnjt in ris. Planeta dormea toata,toata, ca o femeie care ear fi imbMat. $i eu care scri-sesem pind atunci.. Am inceput sa-mi scot hainele depe mine, repede i complect gol am esit in stradd. Astfelam rupt-o la fuga prin ora rizind eu hohote de tot cese intimplase.

Mit gindesc acum, ch dacd m'ar fi vazut cineva, ar fiputut crede cd slut nebun.

m ;,Asasini Nu fncercati sd va justificati crimele.

Le-ali rafa,.

Sint imprejurari in care prezenta inteligentei ar fi oimpietate. Atunci trebuie ascunsa repede ca o pereche demänusi albe la o inmormintare.

Sintem cea mai dezinteresata i poate deaceia vom,upare cindva drept cea mai stupida generatie.

Fragment dintr'o scrisoare primita alaltaieri.....vaduva guvernatorului era tolanita pe canapeaua

galbena. Eu i prietenul meu neam apropiat. Ea ne-avorb't la amindoi. Era in provincie. Eu am piecat. Prie-tenul meu a ramas. Azi vaduva guvernatorului e i vaduvaprietenului meu. Aseara l-am vizitat la cimitir. Ea a in-grijit sa i se faca o cruce frumoasa de marmora. Mie, dacaam sa mor, n'are sa-mi faca nimeni o astfel de cruce.

Vaduva guvernatorului ma cheamd tot mai des.Poate am sa ma duc. Trebuie sa ingrijim din timp deposteritate...."

Sa nu uitati cd in afara de sex eu Mai am si unstilou. Acesta e mult mai prompt, mult mai viril, mult maiextraordinar. N'am sà ma culc cu nici una dintre voi. Ciam sa scriu o carte fulminanta dupa a carei citire vetisimti svicnind in pintecul vostru rodul mintii mele. Cu fie-care noua editie am sa juisez de citeva mii de ori asacum pind acum nici un scelerat n'a facut-o Inca. Darcu aceasta tot nu-mi yeti fi platit polita pe care mi-o

datorati. Alte fapte ale mele vor urma.112

Nimic nu ma bucura mai mult, ca deprecierea mari-lor valori. 0, prabusirea bancilor, insuccesul vedetelormoartea statuilor.

Gradina publica. De pe o banca °lima guvernanteunite, batrine, acre supravegheaza jocul fetelor mici, nevi.novate. Dar peste zece ani, fiecare din ele va fi avut dejaun amant. Guvernantele stiu bine aceasta. Si deodata parmai urite-mai batrine, mai acre.

In seara aceia, ti-am spus : suprapretuirEa fEntei taledincolo de capacitatea obisnuitului, vine dinteo catastrofainterioara, din certitudinea cà ziva de azi e cea din urmacd lane o tragedie definitiva se va produce. Deaceiadespartirea aceasta pentru o zi sau doua urca in suflettaria acelei emotii pe care oamenii n'o pot incerea decitintrebuintind mijloace vio'ente : marele plecari peste oceansau in moarte.

Calätorind dinteó strada in alta, adun atita experientasi emotie eft n'as fi putut aduna Inteun voiaj in jurulplanetei, daca a§ fi fost,lipsit de aceasta catastrofa interi-oard : certitudinea ca zitia de azi e cea din urma, calane o tragedie definitiva se va produce.

aFemeia ducea un dine frumos de lant l 'Area ele-

ganta. Dar dupa un timp el s'a apropiat de zid si a inceputsa vomiteze verzui. Femeia desi privia absent din ace'asrochie de mdtase, parea acum, complect mototolita. Ciinele,fusese singura ei eleganta.

geo bogza

www.dacoromanica.ro

PLECAREA REVERBERULUI6 Mai 1931

Lingä el ziplazul ca o panoplie de anotimpuri peun perete cunoscut sub un salahor al noptii §i subspada verde a iederii chid cavalerul e de umbra §itacerea un stilet in inima toata. Din frunte a ramasun clopot singur in cer ca un erete §i cetatea albaspre care se inclina e in febra frigida a trecutului,singura cu statuia clorotica a poemului. Glesnele,glesnele rotunde ca monezile din mersul femeilorunde smut ; unde e clocotul genunchilor pe o lespedea evocirii. Femei trecind prin noi ca prin coridoarelede sticla ale florilor ; femei cari incepeau dinteunpunct somnambul sä se profileze pe br tul vid alinsomniei §i reverberul ca o stea cu lujerul greuAlci sfir§iau noptile ca un acordeon mut ; aici seadunau ca inteo scoica, lacrimile uscate ale despartirii.Cite imbrati§ari nu se desfaceau inteo laguna a vietiisingeroasa in orice vorba, inalta inteun elan stelar.Oceanul era o broboana pe o frunte in viteza §.1 frun-tea era un ecran, ecranul o frunte §i o transversarea tuturor elementelor in z lambicul aceleia§ clipe, indegetul aceluia§ tub ceresc.

Aminte§te-ti! Treci prin memorie ca un calaretde fier. Treci prin tacerea ora§ului, printre zidurilelui ca o pelerina rigida de var §i prin baso-reliefulnegru al pisicilor, treci ! Pe aici paianjenul e o mi-moza de cenu§a §ti? In pumn scri§nea o stea, in dintiatirna o fereastra inaltä. Treci §i treceam amindoi cumiinile pe o claviatura a genunei, cu gura ca un lacatde silex. Totul era spus, totul era §tiut, e§isem din-colo din noi, din manu§a de rana a carnii.

De pe un tárm sinuos ca un crenel culcat seasvirlisera in clocotul inutil al discursurilor toti oa-menii de bine, WO.' cretinii inefabili §i drumul e§iadin aurora ca din decolteul nimfei bratul fertil §iparos al satirului. Si femel reveneau pe umärul tau,din amfora cäruia n'a rimas deal o toarta a dispe-'Aril, un ac inro§it in perla incendiata a nebuniel.

0 gura geologica e prapastia pusa linga timplata, o floare carnivora e superba gura acestui leu incare muntii se sfärima ca maxilare §i peretele lumiise näruie.

0 tristetä intreaga e in spectacolul trecut, oviata ca vapoarele plecate pe mari cu bratele la ce-ruri. In laturi voi jivine ale canapelelor, talpile sunain mersul lor de crotali §i'n pumn n'a rämas cleatfantoma until steag. Aminte§te-ti noptile ca e§arfe,indolenta ca un del prin membre, despartirea la oora clad pe strazi nu mai treceau cleat poetii §imiturile automate ale primäriei apoteoza de praf.

Vei gasi miine in aceia§i reverie. iubita cu uncearcan de filde§ imprejurul nombrilului §i pleoapeleacoperindu-i shill §i te vei strecura ca un salahorsi-i fecundezi carnea suava ca umbra unui fluture.Vei gasi trompetele infundate cu eilti §i-ti vei amintica linga fiecare lampa un cap se aurea, zilele se con-strulau din pit* laterale §i o monotonie le apasa ca omigrena.

In ecoul rigid al solitudinii micärile erau depiaträ §i pe scärile stelare scobora crt o fo§nire yes-tedä, cascada. Noptile cu vise erau päsäri negre cupintecul alb, ne apartineau ca doui tärmuri cari secontopesc §i din evantale §i'n somnul infailibil deft-lau pe o frunte ca pe o terasä a gindirii absente.Päunii colorati intrau in fructe sub portaluri inalte

amazoanele albe de viermi eldau. Aminte§te-ti bur-gul nemlesc in acea noapte a invierii cu caldarimulca o orga sub copitele cailor, frunze de fier, toatäauditia exasperanti. Am apirut la fereastri strigind :Sfir§iti acest Derby infernal §i alerul era rece in res-piratie ca o lama. Da, domnilor cu ciucuri in i irfuldegetelor, inghit sabii, dar sabiile feline ale unei re-verente inapoi, sablile clocotite ale risului definitiv§i mortuar, and maxilarele suna ca o legatura de cheicind umerii se disloaci din incheietura lor de grinzicosmice §i tot edificiul se prabuse§te rizind. Ridmaterialele, compozitia inert& a vietii, ride ; castelelevechi rid crapind turnurile putrede cu o filfiire neagrade lilieci, trenuri rid peste podurile asvirlite pe ge-nuni ca un brat dupi gitul vidului, ride cnutul pe ofesa tumefiata §i risul ei e in tisnirile de singe, ingaletile de apa azvirlite pe capul celui flagelat. Sfir§itiacest Derby al infernului, sfir§iti §i toate sabiile e§iaudin abcese cu un suris in virful lor. Chid ati avutvoi cu suKorile fetide ca botul carnivorelor moarte,o sabie ca un al §aselea deget pe o mina, dar unasingurä §i cu pumnul inchis in capul caligrafic al §ar-pelui ? Chid ati avut voi pe esofagul palid o sabie afoamel, contursionindu-va §i in toast o sabie rebelaa cuvintului, o sable rouie cu cloud tai§uri, cu metalulacru, persuasiva §i invizibilà ? 0 sable dirijeaza zbo-rul §i mai ro§u al pitsärilor. Vezi in aceasta piersicade puf e strins un pumn singeros §i cu o sabiede zahar in saliva ; o sabie in zig-zag e dantura aces-tui rechin frumos etalata linga cadavru vostru a caruimetepsihoza e in hiena ca un imprumut firesc, ca olege a reciprocitatii. Sfir§iti acest Derby al infernului!

Si reverberul a rimas in acela§ loc ca un punctcentral, ca un pumn cu un ban de luminá, cu efigianoastra a amindurora. La intoarcere sträzile erau in-tortochiate dar o linie era dreaptà in memorie. Portecochère ? Non ! Porte chevalier §i in deridere aceastaformula a unui romantism vestust ne mai incinta, nedescompunea imaginea, profilul se sublia ca o era-patura intr'o v§a §i cu un ochiu ingust revedeam tintinut pe care nu-1 traiam decit literar, cleat dialectic§i numai pe undeva ca un sediment.

Pe linga aceia§i statuie impregnind liniile spa-tiului iti spuneam mereu ori cum toll regii au sta-tui, de ce fcetu§ii reginelor n'ar fi de bronz ? Darreverberul era o a treia mini care le stringea pe alenoastre §i punea capit ori 6.1.6 existente, ori caruiefort. Ne despartiam. Tu ai plecat de patru ori §isingur el reverberul a ramas ca un pas sonor destraje pe tin coridor, al unei prietenii fará margini§i fara tinut.

alephan roll

www.dacoromanica.ro

;IC117E-mawIn Octombrie vor apare

MVACIMW,A. 11M1=INIMMCM712

M. H. MAXY

ALBUM15 desene inedite

Editura U N U

1==i1111.04Elir

GEO BOGZA

POEMULINVECTIVA

Editura U N U

DINTWO convorbire avula acum eitva limp cu Ribemont-Des-saignes la Paris, Ilarie Voronca a publicat in numilrul trecut dinUnu citeva declaralii ale acestuia despre poezie. blicute spontan, lao masil de cafenea, spusele lui Dessaignes depäsesc totus momentulsi au o nemai Intilnita pitri acum respirafie larga, de interviewcontinental.

Era vorba de o cried a spiritului si implicit a poeziei. Soco-lesc, a spus Dessaignes, cd poezia va fi intotdeauna revolter indi-vidului tmpotriva lumii exlerioare. $i din aceasta formulare o con-secinfil care ii condilioneaza existenfa : Vittorul poeziei sie asa.dar conditionat de mai marea sau de mai mica ei lnuersunarelmpotriva oprimörii.

De unde se poate vedea inca ode& cà mai mutt decit dorinfatmei realizari in cintec, la baza poeziei este revolta. Avind alitcil e autentica de sfisiat ceva in afara, aparifia ei va indigna siva indispune. Astfel, poezia va rämine Intoldeauna un act de maretemeritate. Un precis instinct de jertfa al promotorilor ei o va susfinedin umbra peste obstacole.

Imi amintesc cum acelas superlativ si ping' in macluva oaselorpoet, care l'a interviewed pe Dessaignes, exclama acum citva timpprivind nelinistit in toate parfile, relativ la o conduita a noastra prin-ire contimporani : Trebuie sá ne ferim, zd nu se afle cumva cdstntem poefi. Dacd se afld ne-am ars. $i numai de aici incolo,poezia va incepe. Dar cifi vor fi ajuns Villa la aceasta suprema lepA-dare de tot ce le-ar fi putut fi stavila ?

Incheierea acestor rinduri despre poezie va fi pomenind despreo reusita a ei, deplina, In ultimele manifestari ale lui Sasa Pan&

Acei cari vor fi citit atenfi Intinerar prin castelul presimfit"si vor citi acum Planeta de domnisoara" vor seziza usor alambi-cares spre subtil $i viafa astrala pe care surlsul lui o incearcii.

E o surpriza care, probabil, va continua. g. b.ON tn'a parlé d'un restaurant luxueux oè les mets les plus

divers sont apportés. 11 y a des dessous de plats it musique, descarafes it deux bees, des verres it pied et une magnifique ported'entrée.

Les plus magnifiques portes sont celle derrière lesquelleson ,clit : Ouvrez au nom de la loi

GRANDE femme, parle moi des formes, ou bien je m'endorset je mène la grande vie, les mains dans la fete et la fete dens lala bouche bien close, langage intérieur.

ROGER VITRAC insolit de Eli Lotar si de Bernard Bonnins aufost In Grecia si au turnat un film Cyelodele. Un film unde apareumbra lui Renan spunindu-si Rugaciunea pe Acropole. Renan e tînàrdar Oral lui e alb. lea apoi Creta i palatal lui Cnososs alit de poi,trivit tuturor exigenfelor. Apoi viafa politica la Scyra i cea misticadin Delos, fabricarea rahatului lokum si Venus A mphitrita fisninddin valuri in cintece de jaz. In Cyclade, actorii sint benevoli sireflexiunile turistilor servesc, de comentar acestui film care e primuldintr'o serie poetica a Greciei moderne si vechi.

GEO BOOZA a fost premiat la Dorohoi.IN izolarea voila si pe care Unu o iubeste drept cel mai de-

savirsit bun, In izolarea de unde nu ne ascundem desgustul siralizia confinuté in ojunpere, in succes" piltrund glasurile citorvatineri al cäror cuvInt e imprimat in ziare çi teviste cari murdarescretina si cu cari nu avem nimic comun.

totus scrisul lor ne place nu pentru cuvintul lor de laudaci pentru cel de dragoste, de infelegere si pentru temeritatea gestuluide a vorbi tocmai In acele cot* de creiere ruginite despre aceastacoala si despre carfile editurii Unu".

Deaceia numele lor,va fi serfs inteo zi ca un inventar deradii fluide trecind spre inimele noastre Tot atunci vom bate dinvazduh o moneda jubiliara pentru inscrierea citorva prieteni noi.

s. p.DUPÄ cerali vazut pe Bulow in Periferie si in Ctnteireful

tristefii sale, duceli-va vedefi In Chibitul sau in oricare altapiesa va juca. Va fi acelas talentat acelas minunat actor.

SA nu va intereseze bush* teatrul lui : spectacolele sint simplepretexte. Valoarea e Bulow. In Chibiful, Ii yeti iubi jocul miinilor.

De aceia, regretul ca nu s'a putut realiza un teatru in careSternberg sa-ei manifeste regia, ne revine ca un memento. Am fiavut ocazia sA admiram si talentele celorlalfi colaboratori ai vedetei.

m. h. m.VICTOR BRAUNER expune la Paris cu grupul 1940 in Sala Rena-

issance citeva pinze. Citeva pinze din seria prolifica si din noua luiconfigurare artistica. Toate experienfele s'au Men t, biale formuleledin afara de el au fost epuizate. Miinile plutesc pe o suprafalaca douti pasari sintetice eft a ramas din suflet si din tot trecutulviitor. Dotal miini mari se profileazti dinaintea sevaletului i acoperaobrazul lumii. Da-le la o parte si un miraj apare.

Pe o pusta de ghefari implacabili i mufi un negru e Intins peprimul plan inteo extatica coma La capul lui ca o stea crescuta peun trunchiu un palmier. Din sincronizarea acestor douki climate psi-hologice un scurt-eircuit electrocuteaza $i pInza si spectatorul. LInimpecabil vapor cu tattle cosurile la cer si inapoia lui un clasic calalb domina suspendat tot balastul sensibil al ochiului halucinant.Dintr'o mare violetii pictata pe un fond de cer rosu si de intuneric,un orn ese din apa vomitind stele cari lumineaza tot planul Intii altabloului. Si aceste nu sint decit cIleva si din acele pufine pinzecite le cunosc eu din seria ciudata si din norm potenfa a lui Brauner.Acea colaborare de asociafii diverse si mai ales aceia$ atitudine aimaginei de poetica tangent& acea lraducere a senzafiei si a gindireimetafizice in metafore care e o elipsa a interpretarli imediate si aunei fixàri pe planuri logice.

Un ochian pus la ochiu vede inauntrul tau un univers dispusnu dupä Iegile precise ale materiei, ci dupa dezagregarile sensibiliialiitale artislice. Tabloid e dincolo de el, de prezentérile lui aparenteprinteo apropiere si o Impreunare a dotal' forte ce-1 traverseaza :ecualia cerebrala a universului si materia rigicla a interprelarii.

Un fenomen de interferenfa si o revizuire a genezei In senzulcontemplativ al personalitalii tale Condifiile subiectului, dispunerealui nefiind decit pretextul la care ai renunfa in prima linie. Tecnicapicturii e o virtute cum e ochiul fiziologic privirii are e un f eno-men de impresiune si de eleetricitate nervoasit Pictorul te va scoatedin subiect ca si din celelalte contigenfe ale lui plastice ca dinteoapil In care te ineci. Tarmul lizibil al Iabloului e in alambicul uneimemorii intre om 5i univers, Inteo nebuloasa unde imaginea ta seinchipuie din reflexe si prin inducfie transversal&

A gindi faril a fi eliberat de line e cum ai scoate apa dintr'ofintinä cu galeata la fund. 0 gindire In afara de tine, o &dire ca'noglincla chiar cu riscul deformarii tale cotidiane e veridica, e fecund&Altfel desAvirsirea e plat& absolutul circumscris Si tu pe masa carediseci, propriul tau cadavru. s. r.

PENTRU REVISTA UNU" SE FAC ABONAMENTE LA ORI-CE OFICIU POSTAL DIN TARA : UN AN LEI 100 PENTRUINSTITUTII LEI 300,

apare in prima ilumineca a fiecá-rei sub conducerea unui co-mitet. girant responsabil fiecaresemnatar de articol 5 lei 5

www.dacoromanica.ro