+ All Categories
Home > Documents > ANUL IV COLABOREAZA: geo bogza victor brauner rené daumal...

ANUL IV COLABOREAZA: geo bogza victor brauner rené daumal...

Date post: 12-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 18 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
12
ANUL IV MARTIE 19312 NR. 34 m LEI 5 cornel u mihailescu orangeade (arome colorate) COLABOREAZA: geo bogza victor brauner rené daumal al. dimitriu-pauw0i andré far b. herold kapralic m. h. maxy cornelia mihailescu michonze saga pand s. perahim paul sterian roneiro valcia www.dacoromanica.ro
Transcript

ANUL IV MARTIE 19312 NR. 34 m LEI 5

cornel u mihailescu orangeade (arome colorate)

COLABOREAZA:geo bogzavictor braunerrené daumalal. dimitriu-pauw0iandré farb. heroldkapralicm. h. maxycornelia mihailescumichonzesaga pands. perahimpaul sterianroneiro valcia

www.dacoromanica.ro

REABILITAREA VISULUIDorm mult domnisoarii, fiincil din

cele douzeci i patru de ore ale fie-crei zile In care trebuie s te lubesc,aleg saisprezece pentru a le trece In-

lume de cosmice contopiri a carortensiune n'ar putea fi atinsa de niciuna din apropierile pe cari ni le-aroferi realitatea, dacii pentru ea a§ pa-rsi visul si mi-as propune sa te »cu-ceres c".

In virginitatea actiunilor celui dintii orn pe pdmint,mi-ar place sd stiu nu attt prirnul lui gest sau prima luivorbd, ell primul lui vis.

E poate unul din cele mai fulminante momente aleunei preistorli din care mä' mai pasioneazd cu aceia§ ardoaredoar dpa In care pentru prima oard un orn a inebunit §iclipa in care s'a petrecut cea dintii sinucidere pe planeta%Oamenii si-au fdurit o legendd pentru cel dintii care a

pentru cel dintii care a aprins focul, dar au läsat inafara oricarui mit pe cei dintil blestemati: primul caresi-a ars creierii i primul care a refuzat viata.

Dar win tot vidul lipsei de legendd un clocot rdzbateintact cenusa veacurilor : dramatismul clipei In care omuls'a oprit deodatd din fuga lui peste dealuri si s'a sfichiuitcu prima intrebare. Sint intrebdri cari 10 au rdspunsul inele ca pe o md.duvd hränitoare si s'int Intrebdri cari nu potfi rezolvate decit prin ruperea violentd din planul vietui-rii obi§naite, Clipa In care una dintr'acestea s'a ivitpentru prima oard In mintea predestinatstramos, e piatrd de hotar, deatunci lumea incepe sd sedesfacd In doua i niei unul din evenimentele cari au ur-mat n'au mai putut face tdietura aceasta de brici peobrazul de dinduntru al gindirii.

Inchipuirea imi fierbe In clocote pasta acestui trecut,il reanimd, pldsmuieste imprejurdri fantastice si un cadruuluitor pentru faptul pe care nici un altul nu l'a mai pu-tut egala In tensiune si In inedit : prima inebunire, primasinucidere. Imi imaginez participarea In panicd a intregeinaturi la aceste cele dintii evenimente cari o rdsturnau,un ecou i o desldntuire de zgomote ìn munti, o ridicareprecipitatd a apelor pInd pe buzele cimpiei, si un salut alcopacilor bdtrini vor fi Intimpinat semnele din care o In-treaga lume de dezesperati avea sd se desfdsoare. Färdorganizatii cari sd-1 incarcereze, cel dintii nebun va fialergat toate vdile luindu-se la Intrecere cu apele, va fiamenintat cu pumnii, va fi ros din coaja copacilor si pen-tru acest cel dintii delir pe planetä cerul va fi fost ros iardin linia pddurii animalele sAlbatice if vor fi privit nedu-merite, Si e o dorintd de a inchipui ineditul imprejurdrilor,de a Mimi mobilul acestor prime sfirsituri in tragedie.Cum a glindit cel dintil nebun, care a fost motivul primeisinucideri 7 Cine a descoperit spinzurdtoarea, cine tdiereaarterelor, cine otrAvurile din plante si care din toate acea-stea a servit pentru prima oard Poate la inceput a lostinecul, coborirea In fundul apelor printre crocodili, in bratecu o piaträ ca o mintuire. i acum, foarte aproape nu-mai de citeva sute de ani, cine va fi fost cel dintii carea intrebuintat revolverul, acest mijloc de trecere dincolo,care mai apoi avea sd se intinda ca o epidemie de fruntigdurite

Sinucisul din dimineata asta al citelea e dela ince-putul lumii 7 Si al citelea ai sa fii tu

0 statisticä exista undeva In afard de orice registree o cifrd la care trebuie sd rdspunzi ca- la un apel.

Atunci vei intra deodatd. In angrenaj, numdrätoarea vaincepe rapidd ca inteun comptuar electric : Z. x. c. 3964 :undeva pe malurile unui iaz un rus ii trece cutitul prinberegatd ; Z. x. c. 3965 : un oras luminos, un pod de pia-trd, un plescdit de ape red; Z x. c. 3966: departe, argen-tina, un foc de revolver, o frunte de ferneie; Z. x. c. 3967 :asta e cifra ta, o saluti, si In clipa urmAtoare nu mai -esti;cealaltd : Z. x. c 3968, a si cd.zut inteo colibd niarocanä,e cald i cadavrul va fi ingropat repede.

Deacolo, din fundurile inceputului, primul sinuciga§patroneazd ca un sfint aceste existente numerotate, pornitedin formula lui, toti cill intr'o zi Ii vor repeta plecareasi cindva In viltor, cind toate calendarele se vor topi in-tr'unul singur avind ca slinti pe cei dintll cari au Intreprinso actiune noud pe planetä, atunci o zi va fi rezervatdprimului sinucis si la fel o zi pentru un siint al nebunilor.0 cerneald va sfirii pentru a le creia o aureol i o po-veste evocind cataclismul clipei cind si-au trosnit minteasi Uinta repezind-o In afara drumului de ¡And atunci.IN Dar mai din adincime de cit ei, e omul care a visatpentru prima oard confundindu-se poate cli Insdsi cel din-til orn de pe planeld. Nu cunosc mecanica visului prin ere,poate s'a desdvirsit paralel cu posibilitàfile mintii evoluinddela confuz si estompare pind la precizia de forme subcare a putut fi luat drept o a doua realitate ; dar poate aapdrut asa cIntr'odatd i atunci care ya fi fost atitudineaomului trezit fatd de intliul sdu vis ? Lumea din vis ca sicea de dinafard era pentru el tot alit de noW, tot alit desurpriza, tot atit de nejustificatd. In confuzia initialuluiofereau aceleasi posibilitati, ar fi putut crede cà a träi ininseamnd a visa si in loc plaseze actiunile in realitatepornind strimb In prundis, s'ar Ii retras In vre-o grotd si insömn convins cà astfel e adevdratul "fel de viatä. Tesdturaacestei fantezii n'are sa se destrame de eventualele rinjeteale unor teoreticieni ai sensului comun si nici credinta cdmice s'ar fi putut Intimpla pe planetä, cd forma ei ac-tuald de viatä nu corespunde unei necesitdji de terminateci e o intimplare oarecare din alte infinite posibilitdtide devenire.

Dealtfel, nedumerirea aceasta fatd de vis si posibili-tatea unei confuzil intre el Si viatä, sau posibilitatea altorfeltiri de viatd, are o vechime care se urea' 00 in timpulunde calendarul actual incepe sà mearg d. deandarateleapentru a putea ardta ani In care aträit si a gindit Tcho-uang Tzeu filozof si poet chinez ale edrui pagini desprevis sint proaspete i acum dupd citeva mii de ani. Tantqu'ils revent, ils ne le saveht pas. Certains interpretentmeme le songe auquel ils sont en proie ; c'est seulementen sortant de leur rêve qu'ils le reconnaissent pour tel...Les sots croient être actuellement óveillés, et se Ilattentde savoir s'ils sont rélement princes ou paysans. Con-fucius et toi vous etes des songes, et moi qui vous le dis,j'en suis un moi-meme.

Une nuit, moi, Tchouang Tzeu, j'ai reve que rétais,un papillon voletant de ci de IA, un vrai papillon et j'étaisinconscient de mon individualité humaine. Soudain je mereveillai et me retrouvai moi-même, couché sur le dos.Je me demande si j'étais alors un homme avant qu'il Nallpapillon, ou si je suis maintenant un papillon r&ant qu'ilest homme".

www.dacoromanica.ro

victor brauner

$i md gingesc la o antologie a visului, povestit sim-plu, fArd nid un mestesug, Uil vis Hind frumos prin insdsisubstanta lui care nu trebuie alteratd de nici un stil saufantezie oarecare.

Sint visele vechilor regi trecind prin legendd din ge-neratie in generatie. Sint visele haiducilor si visele con-damnatilor la moarte. Sint visele chinuite ale ascetior. Sintminunatele vise ale ocnasilor cari se pregAtesc sa evadeze.Sint visele rosii ale anarhistilor. Sint visele de sperantd side amdgire ale jucdtorilor de carti. Sint visele viscoaseale prostituatelor. Sint visele marinarilor si visele oameni-lor negri. Sint visele dela tropice l visele dela polul nord.Sint visele lascive ale adolescentilor. Sint visele aureoldsi visele coborlre In iad.

$i iubesc vise:e fiindcd sint subversive. Fiindcd sfre-delesc In carne si restabilesc imanentele unei justitii cinice.Tu servitorule umil pe care stdpina te-a palmuit trufase,sd §tii cd peste noapte trupul i s-a svircolit si a OM vdzin-du-te cum te apleci deasupra ei sgrunturos ca un trunchide copac, cum ii desfiintezi rochia, incet, sadic, cu ritualulunei judecdti de apoi. Tu dormeai undeva In nestiintd, darvisul avea grije sä te rdzbune. A doua zi stdpina Isi va fiprivit cu ciudd ciarcdnele din jurul ochilor, lingeria moto-lita mototolità de tine si îi va fi muscat buzeleconsumind veninul unui sarpe inchis In insasi formula eibiologicd.

$i sint apoi rdzbundrile ndstrusnice impotriva acelorpersonagii cari pentru o märire a demnitatei proprii îispun singuri d-voastrd". Marturisesc bucuria mea, ori decite ori vdzind rigiditatea grava a vre-unui ministru sau avre'unui profesor universitar, ma gindesc cd peste noapte

s-ar putea visa masturbindu-se tinereste. Sau fiinta de ge-sturi maiestoase a vre-unui mitropolit, pomenindu-se gifiindasudatd In camera vre'unei prostitaate de periferie.

Dacd o cronicd scadaloasd ar dovedi cä aceasta dinurmd se intimpla chiar In realitate, rostul visiului nu dispare;in realitate, Intimplarea ar fi un corectiv firesc si numaiaparitia ei In vis §i In chip subversiv capdtd savoarea §ivirtatile acelui morb de cinice restabiliri i puneri la punctIn panicd. Fiindcd nu mai intereseazd restabilirea cleat catensiune si inedit, imi este indiferent principiul In baza cA-ruia se face; o restabilire facia rdmine meschind chiar dacde fAcutd In numele vre-unei idei de supremd justitie.

Doar visul ca un sifilis al subcon§tientului coloreazdsufletul cu spuma unei rozeole spirituale.

Totu§i, substanta lui intens terapeuticA i intens coro-sivd, trecutd Inteun mediu de viscozitati cerebrale, a fostacoperità de gelatinozitatea cu care aceastä lume ia cu-nostiinta chiar despre cele mai incadescente si mai chinu-itoare evenimente.

Decdderea visului, ca si decAderea dragostei, ca sidecdderea poeziei s'a intimplat atunci cind a inceput sdtraverseze lumea burghezd. E poate o conformatie orga-nicd a indivizilor cari o compun neputinta aceasta de aseziza convulsiv frumosul, e poate o ingustime si o impd-ienjenire a ferestrei prin care privesc in afard, e poate undefect de constructie, lipsiti de o scard larga si de un pe-ron vast In fata sufletului, preocupdrile de tensiune sdrbd-toreascd arta, religia trebuie ocoleascd I sd pdtrun-dd tot prin dos, prin jegul scdrii de serviciu. Porcini, facravagii in lumea sensibilitàii reducind totul la etalonulemotie de care Sint capabili. Am avut intotdeauna impre-_

www.dacoromanica.ro

sia penibild cd orice frumusete nu poate intra in constiintaunui burghez decit pe

0 aceias ingenuchere i injosire a trebuit sä sufere sivisul si e interesantd ca o culme a poltromaniei atitudinealuatd fata de el. Nevoindu-se devastat de nici o preocu-pare gravd, consurnind intrebarile chinuitoare cu privirela viata bine izolate intr'un strat dulceag si hranitor, aaranjat si pentru vis citeva explicatii suficiente cit sa-Idezarmeze si sa-1 puna in imposibilitate de a-1 mai tur-bura. Dupd o noapte in care a fost luat pe sus si pur-tat intr'un peisaj de fldcari unde tot ce constituia patrimo-niul si valoareai terestrd se desfdcuse de el lasindu-I gol

bantuit de acizii spaimelor negre. Trezit, va pune totulpe seama unei derajdri la stomac, se va aplica rapid rea-litatii, ocolind precaut orice gind care ar putea sd-izdruncine lamentabilu-i echilibru din care isi face o virtutesi se cramponeazá ca de o ratiune a existentei.

Dar in acelas timp mare amator de pldcere fard pe-ricol si mare proprietar de veleitáti, burghezul notiuniiacesteia nu opun citusi de putin pe aceia de prole-tar, inch' mai confuzfi í mai mototolità cerebraliceste,ci îi opun o spiritualitate purd, eliberati de alterfirilepe cari le produc revendicärile materialiste, Ii opunpunctul de vedere riguros si aristrocatic al unor ati-tudini pure fati de tot ce intilnim in viatá a adoptatvisul pentru bucdtdria sa sufleteasca utilizindu-1 in dozesi tensiuni cari sä nu-i poata pricinui nici o ardere. Avisa, a devenit in limbajul comun sinonim cu a se intimpla ce-va frumos care ti-ar place, cu a te gindi la binele persoaneitale : visez sá ajung sef de birou, visez sà ajung actritáde cinema, visez sd cistig la loterie; iar daca in somn visulnu mai produse senzatia de placere si de frumos, atuncinu mai este vis ci copnar. Frecventa exclamatie parcel' eun vis..." nu porneste din vre-o transfigurare, din vre-oputernicd pdtrunde cu esenta lumii dud lucrurile kit pierdrostul lor comun si intr'adevdr totul pare un vis, ci e legatade notiunea aceleias frumos-placere personald, parca e unvis" se spune atunci cind gramofonul cinta in iarba iarfemeia dorita e aproape, odata cu sticla de vin la ghiata.

Ori, visul e cu totul altceva si din alterarea pe carea suferit-o, o reabilitare va trebui sa-i vina.

Importanta stintifica pe care i-a acordat-o doctrinalui Freud, sau cadrul de preocupári al spiritistilor, nu arenici o legatura cu ceiace vreau, e vorba de o reabilitarea ideiei de vis, de o galvanoplastie in platina a atitudineipe care omul o ia in fata lui.

Vreau ca atunci dud exlamatia aceasta ar fi singuraadecvatá pentru exteriorizarea in cuvint a unor puternicetrairi interioare sa pot spune total e un vis", fard ca prinaceasta sa mä vad coborit la un nivel comun cu cintaretiisi cintaretele de romante. De buzele lor cuvintul vis ca-re poate îi trage nenorocirea si din faptul ca rimeazáatit de bine cu paradis" e rostit fard sa isce nici uncutremur, e palid, e dezumflat, nu mai spune nimic, sauatunci chid spune, sensul lui e deturnat pe linia unor incin-taxi de artificiu, nesustinute de nici o pasiune, de nicio lumina.

Vreau visul trdsnet care sa despice fiinta si sa-i re-veleze o altd lume, vreau visul mai substanta, mai scrisnet,mai edificator cleat insasi realitatea.

Vreau visul voiaj fantastic in subconstient, vreau visulsonda, visul solid, visul sinucidere.

Vreau visul vis. Visul vis nu e visul nazuinta, nu evisul proiectare in viitor al unor dorinti ce s'ar vrea in-deplinite, ci e visul pur, visul trait cu pasiune pentru far-mecul, pentru substanta lui imediatá.

Visul stdruie in adincimile fiintei ca un flacon cuesente care ar primeni mereu atmosfera.

Atunci chid te apropii de el pe alt plan decit acelaal unei intelegeri obisnuite, visul isi desvdluie o substantacare intregeste realitatea, o substanta fara de care amor-fitatea acesteia s'ar accentua pina la sensul de inutilitateal cadavrelor.

Visul e suletul realitatii. Bra el totul ar fi rece,mort, intepenit si nurnai el incalzeste si anima realitatea.Vorbesc evident de acea realitate subiectiva, singura pecare o cunoastem si ale carei posibilitati de prefaceri sidevenire salt numai gratie visului, intre ea si ei existindun permanent proces de fecundatie. Toate actiunile si toateralizarile pe cari le intreprindem smut o rezultantd intre vissi realitate.

Visul cu putinta lui de desfintare a oricaror rigori,e un principiu elevator opus cu frenezie staticei greoaie amateriei si din procesul acesta creatia va apare cu atitmai transfiguratá cu cit va reusi sa cuprinda mai mult dinelementul vis, in minimul de materie necesar pentru carealizarea sa aiba un contur si o consistenta care sa opoata face sezizabilá.

F'drá escapadele iui in afard si in inedit, fárd cduta-rea-i laborioasá pare un joc facil si totusi o intensá sinevázuta energie Il sustine totul ar fi o repetare inacelas, nimic nou n'ar putea veni sä rupd lantul unei scla-vii in anchilozd.

Dedesuptul actiunilor noastre visul intinde un posta-ment de influente, un sistem marginit de doua extremediametral opuse, deoparte visul cu influente vegetative,de cealalta, visul infuzind tensiuni de extraordinard si in-candescentd tensiune, iar intre ele, o floare multipla, exu-beranta, fantasticd.

Visul cu influenete vegetative e visul care acapareazdfiinta, Ii desfiinteazá resorturile si o prelungeste dezar-ticulata inteo viata unde cel mai mic gest in afara eo indrasneald, care sperie, un mucegai verzui se asea-zà la suprafata actiunilor ca peste baltile statute, darspre fundurile din ce in ce mai adincite incep sa sedesfaca algele unei supersensibilitati receptionind cele maifine freamdte, cele mai nerostite chemari. Cu pinza acea-sta de paianjen tesutd intre coaste, fiinta va aluneca incit mai multa umbra ramanind vesnic in afara organiza-tiilor in care ar fi putut fi valorificatd inteun fel sau in altul.

nu pot trece mai departe fara sa citez numele poetuluiBacovia acest pur reprezentativ al visatorului vegetativ sirindurile de aici a§ vrea sa insemne marturisirea unei admncjintelegeri pe care o fac temperamentului salt de autenticásensibilitate, vocatiei si destinului sáu poetic, indiferent sjdincolo de lipsa nici unui fel de afinitate intre realizarilesale si viziunea mea despre poezie.

Visul copi' áriei prelungeste confuzia dimre basm sirealitate mentinind o lume de intretdieri multiple in carestelele slut amestecate cu ochii pisici or si copacii de afaráfumeazá odata cu sergentii sträzilor.

Visul pubertatii pune un jar pe buze, dealungul gi-tlejului o sete chtnuitoare, in carne o spaima nedeslu-sita de tot ce va trebui sä vinä, doar pielita de sub pleoape

www.dacoromanica.ro

se invinete§te ca o bandd de doliu pentru tristetele, isbuc-nirile, desnadejdile de dinduntru: Cei mari cunosc asta,îi zimbesc intre ei semnificativ, opresc superiori miceInceput de märturisire lasd §tim, am fost i noi a§a, o sdtreacd..." dar adolescentii refuza cu dezgust intrarea tuteesmaturitate care le-ar terfeli visul i îi rezolvd viata intre 170 25 de ani, trecind dincolo, proaspeti, frumo0 neimblinziti.

Si e visul sublimdrilor erotice, altfel aici i altfel insgirie norii americei, dar pretutindeni aceia0 juisare in viddin trupul contractindu-se sub miinile imateriale ale fernei-lor pldsmuite in fierbinteala creierului, femeile minunate alevisului, Wä maniere, fdrd danturd de aur, lard galo§i, Wacarti de vizitd, femeile extraordinare ale visului pe carile iubesc profetii, martiri, ocna§ii, poetii.

e visul in care mori i te afli deacuma in altdlume. Sint visele cu morti chinuitoare, clnd un genunchi sea§eazd deasupra pieptului, i te apasd, un spasm al trupului,In gitlej se ingramadesc nedeslu§ite bolborosirile spaimeite treze§ti tipind in noapte i slut visele cu morti minunate,un §irag de draperii albe printre cari te scurgi la infirnt,in fiecare clipd creste senzatia unei dizolvdri in intreg u-niversul, deci moartea nu pare o desfiintare ci deabia oregdsire a ta in tot ce existd, in pietre, in flori, in allele.

Si poate e cite un fel de vis pentru fiecare fel de omurmind in tesdtura lor multiplicitatea fizionomiilor umane.Atunci, va fi lost cindva un vis care a dispdrut odatd cuomul lui, un cel mai superlativ vis pe care nimeni nu-1 vamai putea visa vreodatd. Dar mintea, ca i pentru spatiu,ca i pentru timp, ar vrea o dot de mare, cit deinfinit e numdrul viselor?

0 tristete nesfir§ita mi-a intovard0t intotdeauna acti-unite : con§tinta cd revoltele, desnAdejdile, elanurile pe carile consum nu slut ale mele, cà in aceia§ clipd trec identiceprin cine §fie cite milioane de indivizi ; dar visul meu dinnoaptea care a trecut, e visul meu sau e al vreunui indiandeacum citeva mii de ani i s'a repetat numai in mine ?In fiecare noapte se viseazd atita de enorm pe planetdincit poate tot va fi fost ajunsd clipa dud nici o combina-tie noud n'a mai putut fi fAcutä i visele vor fi inceput sàse repete ca un covor uria§.

Dacd e§ti aproape sigur de ce va gindi un anumeout in anume irnprejurdri, niciodatd coordonatele acesteanu vor putea anticipa cit de vag asupra viselor lui. Singurvisul scapd oricdrui control, el e singurul dintre cascadeleinterioare deasupra cdreia perfidia educatiei nu s'a pututintinde cu legea ei de cum trebue sa fie" obligindu-I laun anumit fel, a§a cum a facut gindurilor, sentimentelor,aspiratfilor.

Visul o permanentd efervescenta a neprevazutului,singuruI minz sburdalnic dintr'o herghelie de posibilitatiIncatu§ate de ratiune. Deaceia la extrema cealaltd a influ-entelor lui, e visul care infuzeazd dinamicd, e visul gratiecdruia s'a intimplat tot ce e grandios pe planetd. Se crede

marii anirnatori, acei cari au trecut prin viata ca unvirtej, in urma lor iscindu-se prapastioase prefaceri, camarii indrasneti, acei cari cu o vorbd sau cu un gest auschimbat cursul istoriei, ar datora energia i reu§ita lorunei prodigioase capacikiti de cunoaffere a imprejurdrilordintr'un moment dat, ori acesta este o lature cu virtuticomplet statice i desfd§urarea actiunilor lor in extraordinara decurs tocmai dinteo putintä de a ignora orice irnpreju-rdri i orice realitati.

. )

C(g7r!

michonze

Fdrd aceastd putintd care sd compenseze §i sd co-vir§eascd pe celelalte, simpla cunoa§tere a lucrurilor va fiIntotdeauna in detrimentul actiunei, ele i§i vor desvdluiputernice ratiuni de a ramine a§a cum slut i orice incer-care 'de a le schimba ar pdrea o aberatie, aberatie carese infdptue§te totu§i atunci chid cu pasiune incepi stt numai tii nimic i actionezi orbe§te. Orbe§te, Columb a tra-versat oceanul, orbe§te, 0 Bonaparte a bulversat continentul.Dacd si-ar fi dat seama ell de criminal ne la fel cu ale ce-lorlalti oameni slut aspiratiile lor, ar fi fost pietrificati despaima i nici n'ar mai fi indrdsnit sd§i le mdrturiseascd.Dar au putut sd ignoreze orice altd ratiune, sd nu mai tindseama cleat de imaginea pe care o aveau in virful pupilei§i sà o ajungd.

Cutezanta, putinta aceasta de a ignora realitati carepe altii Ii insplimintd, ii trage seva 0 se hrdne§té cu su-curile substantiale ale visului. 0 chernare de dincolo deintelegere face ca in tesuturile cele mai adinci ale fiinteipredestinate acolo unde se elaboreazd obscur directivelepentru viata, sd se infiltreze i sa pund stdpinire con§tiintacd totul e vis. Si asta in loc sd clued la o pasiva retragerein sine, este din contra dinamul unei extraordinare actiuni inafard, nimic din tot ce are masiv i consfintit de veacurinu mai sperie, in toate fibrele se repetà ca un memento :e vis, e vis tot ce te Inconjoard, e vis tot ce se intimplä,e vis tot ce faci, indrasne§te orice, totul e vis, poti sàvisezi lumea i rosturile ei se elating, nici o In-dreptdtire n-o maf sustine i dacd acel in care s'a trezitcon§tinta aceasta are putinte conforme, nimic nu-1 maipoate Impiedica sä o rdstoarne.

Dar, a§a cum a spus Ilarie Voronca, toate acestea nuslut cleat inceputul, 0 reabilitare a visului, o reabilitare amea, o reabilitare a noastrd, va urma. geo bogza

,IN CONTRIBUTIUNILE SUMARE LA CUNOA$TEREA MIS-CARII MODERNE DELA NOI publicat in numilrul trecut din Unu amcomis omisiuni. Astfel a lipsit numele poetesei de singulare nuanfeFilip Corsa prezenta la Contimporanul" si la Unu" ; precumcolaborarea prietenului Cornelia Michailescu la expozifia moderniidela Artele Decorative din 1.929. in. h. maxy

Vor apare In cursul luniiJACQUES O. COSTIN : Exercifil pentru mina dreaptil si Don

Quichotte. Ilustrat de Marcel lancu i D-na Milifa Patrascu.SA$A PANA : Echinox arbitrar. Ilustrat de M. H. Maxy (Edi-

tura Unu).

www.dacoromanica.ro

INIMA DE PICASe prabusesc in pripastia infinitului oglinzi si

cioburile lor poartg ochil poetului in bucall sit inimalui de crepuscul. Nu se vor opri niciodatá. Poate acolo,jos, un alt cer le asteaptä i frumuseti nude cu vioré-lele doliului la cingitoarea absentá si coronite de visin pär se vor oglindi inteinsele,

Vintul conduce atentia spre coralii de cari anco-reazä märile in zilele de sárbátoare. E särbätoareadurerii. Trece poezia cu degetele roze, cu shili douàgranate si sfircuri fosforescente. Lunecá in fiecare rinddantele secrete si miinile cari le-au scris le vád insbor alb de pescärusi. Fluturi pudrati ca marchizeleportelanii lasá pe candelabre amprenta sborului de ingeri.

Dar fiecare fluture ascunde un vierme si un mi-racol precum in clopote, sunetele. Prin gradini, copiise joacä cu intunericul si umbrele. Noapte. 0 singurastea steaua nelinistii.

Pirintilor ! Atentie ! Vä proiectez imaginea case-lor cu ferestrele acoperite í a inchisorilor. Atentie !Fetele voastre vor deveni prostituate ; iar biietii, asa-sini. Ii voi iubi. Acum sinteti liberi, pärintilor !

Peste mlastiná, poetul va trece usor ca Isus peape. Va adormi la umbra tortùrelor in fiecare zi vir-gine si totusi similare. Ajuns in parcul cu päuni sicadavre, va escalada ridicolul din platitudinea adevä-rului i va visa. Visbijuterie incuiatä in caseta som-nului. Vissingura REALITATE pe care nimeni nune-o poate fura. 0 disperare infloreste in vis ca o randsi singele picura libelule dintre coaste ; un munte sedärimá färä sgomot pentru ca pe crestetul lui sacreascä corgbii cu bufnite í victime. Apoi, cu amin-tirea la brat sä treci printeun defileu de dalii, pinála orasul ca un cucui pe nordul tärii. Esti in gradinacu salcimii inestetici, cu gemetele bolnavilor asteptindvizita in &irate. Fete anonime cu desnädejdea dizolvatáin ochii din care sufletul se evaporá cum un unghiu sedeschide i moare in linia dreaptä. Esti 11110 zfipla-zul aplecat ca o sorä a soarelui si sfera de piaträ maimare decit tine te minuneazä ca si la patru ani chid teascundeai dupá ea. Vis yid viciu. Evenimente si obiec-te trec surprize printre degete si ochi in senzatii im-ponderabile.

Cine a träit odati imaginea suplä a expresuluiin vitezi pe serpentina muntelui spre golul präpastieisurprizä deschisa dupá ultima incovoiere ? E un fior pecare numai frumusetile vagi sou frumusetile eterne dinsecunda incrucisirilor subite de trenuri, 0-1 pot därui.CINE N'AR DORI SA MOARA VISÎND CA MOARE ?

Acum, la Santa-Fé, vagabonzii putrezesc la peri-ferii si parfumul de mort excitá orasul si-1 trece prinvijelia sexualä a sfirsitului de an 999. Fecioarele stiuca vor muri miine si se intreabä nedumerite de ceau rämas fecioare.

Sint inläcrámate, brune, cu talia de otel i pupiledin cloud tevi de revolver. Ochil lor te condamnä säcrezi in noapte. Altelel) sint palide, poartä o cheitäde palisandru prinsd de siragul colierului si täcerealor trezeste vitraliile melancoliei.

1) Fecioarele de clasa Ia.

herold

0 zi cu arborii infloriti In rochii de mireasá.Pe o bancá a bulevardului astept pe nimeni ca o oglin-dä a fiecirei clipe. Má doare má doare lumea grO bitaspre ministere, cäzirmi, fabrici... copii, eleve grabitespre scoli poartä in ochi povara din spate. Cerul eranumai cer. TO se gräblau i miine la fel.

INUTIL.Nimeni nu va putea sa safä peste umbra proprie.

Elevele poate se grábeau spre scoala din strada Irealäunde cele cloud coridoare albe, nesfirsite erau cit o ziprintre dune. Scoala la care am tinut trei 1ecíí stenogra-fiate pe cärli de vizitä de scolärite cu genele lungi m cuindexul complectind tocului o cocoasi Cite un zimbetse filtra din coltul gurii ca o busolä a päcatului si lemurea in obraji cum mor undele concentrice, lovindu-sede ploapele de sticld afumatä, obosite. Towle aveau 17ani si dacä ar fi murit asasinate asi fi condus siragulsicriilor spre oceanul de culoare cimitir de unde caniste cutii de surprize ar fi pornit spre insula pirati-lor necrofili. Apoi, ramas singur asi fi plins o zi,douä, trei.

Imi amintesc. Cursul despre Bobina de inductieMimi incepea astfel Prima oarä cind a fost pusä inFunctiune, un scurf circut a distrus culoare a VERDEa sirmei inductorului. Deatunci capteazá electricitatenegativá dela un acumulator Schopenhauer, func Tio-

www.dacoromanica.ro

nenza lA atingeri repetate cu palma i emite scinteiprin porn in diagonale multiple. Polul pozitiv e decupru care, polarizat, se inlocuie0e cu spleen nela-murit. (Faraday).

Cursul terminaSi care este, o ! Zarathustra istorioara moralei

tale ?Si Zarathustra raspunse

Morala mea este f 'Ara istorioara.

0 flamurà virtualA infaqura noaptea i din virte-jul fantomelor se desface sarabanda impestritata apocnetelor surde, a cupelor naufragiate in smoalk

Impreuna. Agnès cu cocarde albastre sub frunte,cu unghille qi unghii i migdale. 5i chid trotuarul de-vine cIt o träsatura de unire trecem lipiti precum cal-cani. Fiecare frunza, fiecare scinteie, inseamna unmister. Frunza, un mister verde ; licuriciul misterulstelelor qi al pleoapelor.

Liniqte orizontala de noapte epuizata. Inteo noaptefara peisaj í cu parfum de plumb filtrat din sertareletipografiei, Perahim ne-a marturisit : ziva buna nu secauta la dinti. 5i replicile au murit gituite fiindca a-devarurile trebuiesc exhibate ca bicepOi pitore0i pering. Proaspete. Dece o sala de a0eptare a ideilor ?Sa se turneze metamorfozele until cadavru. Mi-arplace aceasta vedeta viermanoasa sa-mi purifice spiritul.

0 întiinare, o tragedie

le,ul,ne

an1 ?e

un

§1)ar

es-tAitina.

:0-

ne,

Singur tndirrerai :IOnel Meetly, aredurerea a ahunta ruelor, prietent-lor j ounoscufilor, incetarea dinviata

Anel Dinulosta,mainCtiltoreitssi

decedattt tn zius de 1 Ianuarie 1931.SerVitiul rsligios va TiVea, loc azi,

ora 14, la Iocuinta defunctel, stradaVlad-TePes 95, .dupil. care corteigiulfunebru va porni la cirnitirul -Ghen-cea, uncle va avea lee Tnbumarea.

Aceasta tine loc de orice invitatIe.

Ana Dinu : nu te-am cunoscut, nu ne-am intilnitniciodatei sau poate, anonime, privirile noastre au intins

o clipa cloud ate ; dar bratul meu se ridica acumspre plafon si trimite un salut roman, mut, destinuluitau inchis intr'o valiza de bare negre, la 1 Ianuarie 1931.

saa pan&

o000000

881§88888§§88§180§81§§gallagalR°RR -RR2R2--92-

806°0 0000,1 sg

g66666.5660-0

ggggrg

CITITORUL DE TELEGRAMESAU

M ETAFIZICA SI NTAXEIPREF ATA

Sfinxul a fost primul post telegrafic. Oracolul dinDelphi primul fara fir. Pythia prima domnipara delaposta. Telegraful este o inventie antick Este infat4a-rea modernä a unui vechiu procedeu de expresietransmisie. Orice domnipara dela po0a este o Pythie.Orice stilp de telegraf suport de vrabii metafizice,oracol bolborositor al lumii de dincolo. Angela anginastop. Urgenta arginti. Gellus. Nu citesc romane, nuvele,poezii, volume. Urasc lungimile, descrierile, dialogurile,explicitul. Nu ma' intereseaza accidentalul cleat acci-dental. Insetat cant numai miez, esenta tare, urascmoalele í lichiefiatul.

Romanele sunt facute numai pentru omul medio-cru care nu trimite i primeqte telegrama cleat la bo-tezuri, nunti, onomastici i morti.

Fericiti oamenii de afaceri. Dau qi primesc telegra-me in fiecare zi. Dar inteleg ei metafizica telegramei?

Imi trimit telegrame zilnic mie insu-mi. i pri-mesc deci, zilnic telegrame. Asfalt adam stop. Marmarinar merinde stop. Nae remember diavol. Agesilau.Alcool zebra stop. Venin lujer arhanghel stop. Caria-tida var ebulitiune stop. Tomul X Babel. Safirin.

Subtila placere de a alunga cataligele conjuctiilor,contrafortii prepozítiilor, plapuma adverbelor, plasa desiguranta a complimentelor directe qi indirecte.

Momentul este culminant. Muzica tace. Acrobati-ile cuvintelor se vor face fara plasa. Dedesubt foiesclei qi tigrii. Aligatorii pindesc verbul. Pe trapezul stopse agata frazele defrazate.

Alcatuitorui de telegrame este un om genial. Esteomul genial. El construieqte propozitille diu substantive

verbe fara ajutorul vreunui element catalitic. Sub-stantele se ingemaneazi prin sudurd autogena. La in-ceput se construiau cladirile in bolovani strinqi unulde altul cu scoabe de fier. Apoi cineva inventa tencu-iala. Azi vom inalta turnul babelic in beton armat.Ferestrele stop vor racni cu lumina maruntaiele sgirienorului telegrafic al poemului pur.

Dar telegramele cifrate! 1248 stop 3125 stop 2222. xi.Cifrele inlocuiesc cuvintele. Substitui verbului ci-

fra abstractk Nu mai citeti verbe, ci ideia rasaredin cifra ca dintr'o fintina artezianä miraculoasa, cadin gaura vulcanica a Delphilor. ca din gura spasmo-died a Pythiei, citeqti destinul tau, destinele in formaghiarelor sfinxului, din miFarile cozii lui in virfulcarela cre0e ca o reclamä luminoasa ghicitura pecare cu pretul mortii vrei sa o af

Sintaxa moOenita este darul unei epoci logmachicede oribila decadenta, de inutila parafrazare. Trasätu-rile de unire inventate, adjectivele scornite pentru auni cuvintele inteo fraza cu inteles au dus la distanta-rea cuvintelor i la deslinarea sensului. Trupul expre-siei a fost sfarimat ca o statua antica, epigrafil qi. isto-riografii au reunit membrele de marmora cu ipsosulsintactic. Lama penitei sa ferestruíasca molozul. Bu-catile de marmura se vor reuni qi suda la apropiereamagului care va ti sá telegrafieze. paul sterlan

www.dacoromanica.ro

NOUL MERS AL INIMII PROFIL TAIAT INTR'0 LACRIMA

Conduse de un deget trenurile trec mai departecineva coboará la poduri salutat de santinelecerceteaza ochil de conjunctival.' sexul de blenoragiesi and o alta lume trece in altä parteisi lipeste ca pe o mama sufletul de geamul

compartimentuluisi cilatoreste in vis peste &impale tariiun zimbet ca o barca Il poarta in amintirechid o femele i s-a prelins printe degetesi de afarä noaptea sgiaiia furioasa ferestrelesint noptile de viscol si noptile de dragoste ale veriisalt noptile sfisiate de trasnete si noptile cu

ofranda galbenä a luniisalt noptile in care al auzit primul tipat al apelorslut noptile in care ii aniversezi nasterea, sinucidereasi fiecare traita sub ploala de flácari a locomotiveipima' ce a doua zi orasul isi trimete hamalaacesti mesageri albastri ai sosirlicînd strazile se desfac In fata si totul e aproapeacum denes losif prezintä raportul ultimilor notiuni

siluitesi gradina pastrata sub pleoape ca in fotografieisi ingenunche arbori inteun saint de credintaacolo o mingiiere pe crestet fusese din mina bunicului

toate intimplfirile vechi stau presate in atmosferao retraire a lor, grabeta printre sbärniitul soneriilordinteo camera se ridica palid adolescentul de

saptesprezece anisi isi saluti in cel care infra', ucigasularatindu-i primele picaturi de cernealá de pe degetesi primele picaturi de singe inchegate pe inimadar o cuirasá de vorbe aspre a fost trasa peste fiintaadolescentä atirnä in pereti ca o haing ce nu mai

poate fi purtata(si totusi EST! TU, adolescentul, acela cu obrazul

ascuns in tacerecu miinile sfintite in undelemn and generozitatea te

copleseste&aid lacrimile nu mai pot fl retinute si isbucnesc

prin cerneala)dar azi miinile duc cu satisfactie chinina la buzele

nevinovatilorsi fruntea se incruntfi ca o coborire de barierachid altul se svircoleste in fata sa si isi anuntä

sinucider eapupila se inchide in fata delirului si nici o amintire nu

trebule sä turbureaceastä isbucnire in rIs tocmai la capatul tariiand scaune largi Il cuprind pe flosi si conversatialar eroil grotesti ai tirgului defileaza sub fereastraacvatic bamhalaz trecu cu barca prin pal:aria inversä

sgomotul de alpaca vesteste festivul lojel masonicenoapte petrecuta printre picioarele päsarilor jertfiteaceleasi pe care cu o seará inainte fratele lui calugärule vazuse minate de sufletul neiertat al sinucisuluinoaptea scoate ochii mortilor din orbite

arunca in geamurile trenurilor care o strabatede undeva din umbra finta Ii priveste regäsindu-see revenirea din totdeauna in orasul cu firme luminoase

In tinutul amar ochian glasul tauSi ca marci postale te privesc ferestrele, usileAi spune : camera de hotel si uite arboriilo 'bland gitul precum alma de vinatoareIncá zece pasi vintul ma la de bratConcav risul5i sonata ca o politä de asigurareSub lisle stelele cad chei in cernealiLaculCreierul oscileaza ca un compartiment in transatlanticDaca ai tii, daca ai stii suvenir acest särutPärul taiat ca vorbeIn trepte un findUn cuvint mireasmaTunel in alcool sgomoteleCum drumuri se inchid ca vitrinele la sapte seara.Pala in piept tremuri circula gramaticalFrunte ca inima si ochil tal sunt gari0 indoialä urca in vine ca o tristeteCa o injectieVintul si-a talat coiful in cristal

roneiro valciaT RA NS LUCIDStatuie färd brate timpul gol,E cerul in duel, solipiri de spadà,Ies ingerii din amp in dans domolSi-s brazii ninsi in brandeburguri de paradd.

In aier, clipe de säpun se spargPe chid, incet, prin pulberea astraläRäsund pasii note de cristalPierdute rar in zareaCREPUSC U L

Un zimbet palid, miere si uleiSi Dumnezeu din ceruri se coboarä.Culori de sex in singe pe aleiIn ape zbate linistea de seard.

al. diunitriupaueti13.8;81§A§MIENMEN§§§§§ OPMENVIEN

dar bucuria nu se mai poate preface in zimbetprin geamuri ochil mortilor privesc inäuntrusi o intelegere grozava sfîie plastronul mindriilor inutiletrenul trece prin dreptul podurilor de unde santinelele

salutadar mergerea e inspre moarte si toiul se lamurestedin coridor apare palid acela care ai fost la

saptesprezece anisi imbrätisarae cu el se pralungeste pinä la zittäpe chid conduse de un deget trenurile trec mereu

mai departegeo bogza

www.dacoromanica.ro

TACEREA DESLANTUITAAdesea imi incerc vocea i tiu o

zi in care gitlejul imi va rtispunde cusunete de fut. satin vans

Acum, isi implinea poetul &dui lui de ticereuniversal&

strinsese'n dinti virtutea ruginei din gitlejurica pe o glanda o grefase in trupul zgomotosilor0 a doua zi orasul se svircolea in panicitäcerea ingrozitoare cu care io chinuise prietenii

si ciiniise intindea ca o pecingine in glasul vorbäretiloro femeie a vrut sa ridi i risul i-a fost de vatäo placä de gramafon se invirtea muti sub acele

neputincioasebuzele se dschideau in gol i nici o vorbi n'a mai

putut fi rostitäticerea crestea in case si in gitlejurilipsite de zgomot urechile se deprindeau vestede

de pe cappe sträzi ciinii le insfficau lacomi de prin santuriinspäimintati oamenii isbeau in garduri si in tinichelecineva incerca spirgind geamuri cu pumniidar niel un sunet n'a putut fi stors din materiedin cer hoiturile päsfirilor curgeau sufocate de

neputinta cintäriiin gari trenurile se ciocneau ca niste gingäniidar oamenii inebuniti au vrut si audä cu orce preto casä a fost asvirlitá in aier jocul pirea de päpidieau prävilit atunci turnul cel mare din mijlocul

orasuluisi turnul s'a näruit färimind piata si caselefäri ca vre'un scrisnet sä se isce intre cärämizicu fiecare clipi setea de sgomot

crestea mai chinuitoareatunci, aproape de timpan oameni si-au slobozit

revorvere0 au cizut palizi prin santuri färä sá poatá auzi

detunäturainfuriate, cetitile s'au därimat intre ele cu obuzeun hohot de ris monstruos a isbucnit dela un

capät li celalt al pamintuluidar ticerea era halucinantä, imensä, sfisietoare,

a..7a cum o dorise poetul.andré far

s. perahlm

JOC DE COPILun copil un copilUn, doi, trei, ferkire, Un, doi, trei, nenorocireun, doi, trei, fericire un, doi, Irel, feddre,ghicitoare, ghicitoare, glzicitoare, ghicitoare,sd-mi vorbegi, imi vei vorbi sd-mi vorbqti, vei vorbide fericire sau de nenorocire? de fericire sau de nenorocire ?

toliPe miini ui pe picioare,danseazd, danseazd laleaua;in guidind musca de mierese treze$te i spune :

82828888w888;88888$8M88888.061888828888882888888888%888§8°°888° 88n8828wg:8888 oone,s88;38m 811:40.E8888M8888888882828800 880 8888 88

rdniffil 8aM8§8811880088EN 008 011E1881111.8188,91011§1un cop1l:8°89.2 °°88 80 82

FER/C/RE

Momila morfii, cafenelele-baruri din fumes cealaltä, naufragiu1celei mai frumoase ratiuni in somn, zdrobitoarea cortin5 a viitorului,turnurile lui Babel, oglinzile inconzistenfei, zidurile de nestra5tut dinargint improcat ale creierului, aceste imagini prea uimitoare a ca-tastrofei umane nu sift poate decit imagini.

Totul ne face sti credem c existà un punct oarecare al spi-ritului de unde viata i moartea, realul §i imaginarul, trecutul i viito-rul, susul si josul inceteazti sà mai fie perceputi contradictorit. Ori, inzadar s'ar auk' activitâjii suprarealiste un alt mobil decit speranfasti determine acest ptinct".

andre breton

toliFericire, fericire, fericireunghii roze de dumineci,tata e ghebos, mama s'a

sptnzurat,un, dol, trei, ferkire, ferkire!

toti:In grädind musca de mierese treze#e pe miini,danseazd, danseazd pe picioarelaleaua a spus

un copilNENOROCIREtoti:Nenorocire, nenorocire,

nenorocire,par tun sin zile de sdrbdtoare,fratiorul meu e singur la noi,cu briciul tatei se Pace",un, doi, trei, nenorocire,

nenorocire I

1.6116 daumalIn romInegte de saga Dana

www.dacoromanica.ro

P LAS TIC ACORNELIU MICH AXLES CLI

1. OdatA rezolvalA problema reintregAril In plastic si refixate le-pile compozitii in cadrul nouei spi.itualitati, psihicuI sirnte o ade-vAratA nevoe de desrobire din rigorile formulelor-discipline.

Aportul adus de cubism, refulat in requisita subconstientului es-te adus la suprafata numai prelucrat si dupft trebuinta.

Sensibilitatea degajata cautA In sborul inaripat noui forme deexpresiune umanizate in care lirismul mai subtil, mai afloat îi re-cistigrt din terenul pierdut.2. Materlalului alit prin structura cit si prin expresiunea logicAimpune realizArii prelungirea unei emotii care anuleazti intrucitsensibilitatea si traducerea emotiei imediate.

Pe de altti parte intuitiv culoarea forma nu permite spi itualizAriexagerate. Abuzul, conducind la transpuneri pe piano! graficei saudecoratiuni.DeformArile in desen sunt posibile prin traducerea directA a gin-dirii gratice. Expresivitatea emotivA a tuteului si a formelor (linie,plan, ritmul arabescat, compozi(ie etc.), este perrnisti prin reduce-rea la minimum al technicei, ceiace nu este posibil In culoarea u lei.

3. Sublimarea viziunei picturale ca oglindirea a unui tot psihicsi traducerea spontanti prin minimum de tnijloace si maximum deexpresie vor putea In viitor contopi la intersectiune pe hula esen-tialului" sinteza celor douA planuri : plastic si grafic.

cornelin michailescuAm apzat deasupra acestor rinduri, un paragraf,

ca roza vinturilor, la indemina mea i a atitora, pentrucomoditatea cunoa0erii preocuparilor picturii d-luiCorneliu Michailescu. Ghid domestic, postat la toatedeplasärile atmosferei spirituale.

Apzarea in plan fata de un anumit ritm lateraltie, produs al unei sensibilitati in rut, e ca o posesi-une limitata in gind. Pe dud, angajarea inteo cursaperpendicularä §i in directia traectoriei, îi va valori-fica calitatea fortelor tale antrenate pentru un anumitscop, í care 'Ai va prezenta in frecti5ul atmosferei,tot atitea emotii precite obstacole !

Un iurq cu sufletul in buze, pina'n oaza primu-lui lurniní i satisfactia unei bune functionari, atuncichid remuqcarile pentru aventurile cu risc dispar.0 cursä simpatica, in care anga¡at cauti un razamprintre subterane §i. stinci ascutite.

Stimillat de paragraful d-lui Corneliu Michailescu,tentatia de a circula ca observator fascinat de mira-colul poeziei sale turburatoare imi hotar4te dupäprimul contactluciditatea comprehesiunii. Atitea scenela cari sunt martor. Cite armonii la porn opuO, atiteaschimbari brusce de temperatura. E un drum pericu-los pentru care trebuie sa faci, armat, fatä la toateimprejurarile. Si dupa emotiunea contactului, scobo-rhea spre nivelul debarcaderului. Infiltrarile emotio-nale, coco4ä implinita pentru caravana de miine.

Noi cari am fost atenti de timpuriu la toatemanifestarile plastice ale d-lui Corneliu Michailescu,i-am cunoscut rutina unui meOepg adaptat preocu-pärilor cubiste. In opera d-sale se revizuia o serieintreagi de probleme, cari au format inteun trecutapropiat ideologia unei intocmeli in serviciul construiriitabloului din punct de vedere strict plastic. Adicä dinnevola unei wzári echilibrate a formei i culoarei.Emotiunea se volatiliza pentru spectator, din apor-tul sufletesc transmis in plamadeala contopirii.

Virtuozitati de inventator, i un joc infinit alsensibilitätii. Aceasta meteahnä organizatoare a izolat§i deplasat pe artist din sfera preocuparilor pur spi-rituale. Separatiunea a fortiori de tot celace sechiama necunoscut, provocatä dintr'o adincire inmarasmul consolidarilor technice, a trebuit sa brus-cheze í in spiritul d-lui Michailescu o rebifare.

Animat de un efort proaspät, s'a rupt tradind cuemfazä atitea viziuni in cari s'a complàcilt. Paräsindobiectul pentru umbra lui, s'a angajat pe un din de

aripa fluturind in infinit, pälpairi luminoase in ne-cunoscut.

Evaziunea lui, jucariile de azi, o drama a uneispiritualitati noi. Intr' o regiune in care se risipescciripituri i gesturi de undi in traectoria luminii de astru.

Ce importanta mai pot avea considerentele caripot estompa pentru privitor, ascensiunea lui Michai-lescu ? Calitatile technice, virtutile plastice, le va puteaasezona in sborul vertiginos, sau va trebui sa-0 poto-leascä la o anumita altitudine mersul ascendent ?Semnele steagurilor infipte in harta väzduhului pentrucunoa0erea intinerarului, sunt atitea jaloane indiscuta-bile pentru efortul depus.

De acela nu qtiu &it adinc e pacatul, daca subscrihid la capitalul initial al acestei intreprinderi spiritual eo serie de observatiuni orifice, voi reu0' sä fructificpentru viitor atitea valori nepuse Inca' in circulatie.

La fel noud Cornellu Michailescu Ii staupiedica deopotriva spre realizare vepic acelea0 ele-mente in lupta: imaginea stereotipä desbräcata de sensspiritual i imaginea reprezentativa de emotiune. Vehicu-lul plastic 4i prezinta calitati structurale, cari secatuite§i obosite in corseturi de formula, irump ca bubele, incercuri concentrice.

Si de aceia, pictorul sufocat in adaptarea la oformula, 4i pecetluete o stare echivalenta impotenteispirituale. Si care nu se dovedeOe in desenurile d-luiMichailescu. 0 prezumtie : graficul, desenul, apza-rea reprezentativä a unei pläsmuiri emotionale, prinmijloace sintetice, deja organizate in subconqtient.Culoarea, lirism ades disirugator al desenului, provo-vacatoare de emotiuni nesfirOte i variate. Prin contactar trebui un nou conformism compozitional, un aliajproaspät cu proprietäti alchimiste. Imi place sä credin adevärul poetic al desenurilor d-sale. Nesuportindnicl o alterare de pe urma vre-unei invecinäri protiv-nice, ele îsi ipi calitatile cu surle proprii. Iar expresivi-tatea i rapida transpunere dovedesc traducerea lim-Oda a unei emotiuni imediate. Deformärile sunt armede o expresivitate fericitä, tari i ades la noi.

Trasmutatiile emotionale in domeniul uleiului sefac anevoios. Elementele ce ciocnesc in fata barie-relor greoaie, impotmolind pasiunile in faa. Reminis-cente barbare îi aratä íra spinärii, dealungul atitorväi productive. Simbolul se imbraca in forme adesoriplate, i culoarea e subiectivä, indaratnica qi. egalä.

Contopirea valorilor nu se amalgameaza i ras-bufneli greoaie ajutä pete de rugina pe otelul Incafierbinte.

Pe linia asensiunii, halte de refacere in umbrarede pinzii, semne pentru consolidarile viitoare.

Nu cunosc, draga Corneliu, ceva mai captivantmai intäritor cleat popasul reculegerilor §i a re-

vizuirilor in lupta contra relelor deprinderi í a gre-elilor trecutului iar rigoarea la care te supui, iti sle-

fuete calitäíle, pentru isbinda de miine.Si o spun cu acea insistenta care dovedeOe

anumita atractie de ordin interior, pentru virtutiile talepentru misterul de care te lai patruns.

Si aceasta nu dovedeqte un pacat.m. h maxy

www.dacoromanica.ro

WIN

A. L. Z1SSU. Ereticul de la Minastirea Neamtu.Se deosebesc eroii acestei arfi de eroii tuturor celorlalte obi-

snuite prin latura for comuna si cea mai caracteristica, alit decaracteristic& incH devine singura for lature : preocuparea de dumnezeu.

Nu preocuparea de suprafalif impusii de dogme, nu o serie despeculafi cerebrale asupra religiei, ci un cald fluid care îi face &Atraiasca intens si Ii transfigureazä rupindu-i de orice altri realitate.

Evocarea in serfs a felului acesta de a viefui esle alit deisublità Ina nu mai e hazard discufia unei probleme pe carecartea o ridic&

Disociafia fäcula de rigorile esteticei pure intre artä i cele-lalte preocupAri realizindu-se tangentind beletristica, dus la forma-rea unui unghi de recepfie strict estetic, refractar oricäror încrcàride a emofiona pe altä cale. Aceasta balanf8 mai sensibila si maiechitabila a imponderabilului a trebuit &A se impuna militant inteovreme cInd altele erau elementele dupa care se stabilea valoareaunei opere de art.& Pentru triumful ei a ap5rut o produclie ad-hoc

oarecum sarjata, demonstrind legile emofiei estetice care in rea-lizarea ei n'avea nevoie de nici un apel la o anumitä serie depreocuprui, a$a cum se pretinsese. Creafiunile s'au infapluit si auputut fi valorificate pentru frumusefea for in sine, Fára niai o legatura

chiar in rasparul nofiunilor de moral& religie, societate, aspirafiispirituale.

Dar iatà o carte realizata in cel mai riguros cadru estetic $itotu$ avind impletite in substanfa ei filoanele vinjoase ale unor pre-ocupari pentru a caror sezizare putinfele balanfei estetice devininsuficiente.

Ca la o pornire in sbor cind ayionul se debaraseaza de soldupa ce luat viteza pe el, citirea Eretieului" depa$e$te dela unlimp ennofia esletica, o altà mai puternicä o cople$este $i ii ia locul,putinfa de a seziza si a te patrunde de o esenfa biblica i permanentaa lucrurilor pe linga care obi$nuitele incintari estelice par un palidartificiu, e poate aceasta un merit al autorului sau un defect alrecenzentului, poate cà depa$irea ernoliei estelice nu se intimpladecit acelora cu predispozilii organice sau de moment fara de pre-ocuparile mistice, dar numai astfel cartea i$i desv5luie cea maiadevaratä si $i mai prefioasa substanfa, cei cu mijloace de recepliefixate in formule neputind-o seziza decit insuficient $i unilateral.

Dela aceste generalitafi e o abdicare $i o lrecere intr'un planminor, incercarea de a-i face un rezumat i o prezentare.

Tolusi, undeva la o minästire din munfii Moldovei, grafie tem-peramentului s'a.0 de solitar care la rindul lui era desigur grafieacelei practici pe care bucatarul o denunjà sub numele de malafie",parintele Lazar reuseste s'à se smulga din oncluozilatea viefei mo-nahale i sà traiasca o viatti extatica si era de gasit singur printrebrazdele de ceapà ale cgror buruieni le smulgea cu o grafie $i opaliditate de domnisoarà care ar cinta la pian. Proscris $i birfit decancanul mingstirii, el e totusi singurul ei canonic autenlic, preocupat$i mistuit de intrebari, pina In seara cind isbucneste in timpul slujbeidenunfind arzator alugärilor caracterul putred al credinfel lor mgr-ginita la respectarea unor forme in care se insialaserä spre imbuibare.

De sub ploaia de pumni si de ciomege, parintele Lazgr a sa-lmi totu$i cu vialà pentru a trai o noapte halucinanta cind totul parein flacari, iar nebunilor din minästire li s'a dat drumul ca unor fiare.

In capitolul urmiiior Pubertate in chinurile $i hatucinafilleadolescentului Jacob apare un stint cu adpile crifipate de drumuri,e undeva inteun templu, si Ii vorbeste in limp ce zece naiadeIi sug cu guri lacome degetele pline de singe $i Orin& S'ar puteaca acest Mint sà fie parintele Lazar Cara sa sui daca lacob l'aintilnit adeviirat sau i-a aparut numai in vis si in privinfa aceastacartea d-lui Zissu se dovede$te de cea mai pura esenfa suprarealistä.

Adolescentul lacob si el un chinuit de trezirile pubertalii darsusfinute cu acelas fluid mistic care il sträbate din crestet Oda intalpi la primele lui affäri despre femeie. Acei cari ei-au consumatpuberlatea In cinism si in contacte rapide cu femeia sau acei carisi-au diluat-o intr'un sentimentalism de confuzii, nu vor puled infelegeniciodatà savoarea de träsnet care it strabate pe lacob la apropierea deel a unei fig5nci dintr'o caramidarie oarecare $i a c'grei camas5 des-fticutà pufin la piept e un cataclism care it pea'buseste cu mii de aniin arm& In altà viala si toate acesie inifieri invaluite inteo puterniapoezie care ii mistuie fiinfa, Printr'o pilnie infipta In crestel, unmetal topit Itsnind parcel' din sing Impietrili ai fefei si mirosind a

iarba, a parni-rt urncd st amintind parfumul sfircurilor ce-i atin-sese In ojun, lírgó cuptorul din ceiramidarie, obrojii scofilcili, 1 seprelingea in vine, in oase, In carne. Shutt cum Inclzeietvrileplesneau sub apasarea oaselor ce se intindeau ca dupa un somnlung adinc". Fraze de prospefimea i savoarea acestora, incrus-teazil in fades intreaga carte $i citirea lor se face cu senzajia deinedit a unui drum printr'o piidure in care vreascuri troanesc subpicioare $i la fel ca niste vreascuri Irosnesc frazele sub pupiläducind din pagina in paging o savoare consumatii ping la urmil.

Doar Uziel, un vagabond dotal cu har divin rostesle cuvintecari sint improprii planului sau spiritual, alit de precis ridicat, in-cit slii de dinainte cum ar trebui sg vorbeacca $i supgrg cind ilauzi rostind : irezistibil, dispute, controverse, antiteze, arabescuribizare, speculalii cerebrate, spontaneitate" toate acestea cgtre obatring $i o analfabetà negusloreasä de Virg moldovenesc, sauurmilloarea fraza bun5 indebitul vreunui crai de provincie. PrinAprilie o pojghilei de cticld rece focea fr.ca grail/ de fat() batrf-net unui soare fraged care o ucidea cu sörutdri perfide"§i in niciun caz dintr'al extaticului care numai dupg pulin limp avea &tilt gii-seascg inteo fintin8 moartea i pe dumnezeu ; condamnarea pe carele-o fac nu e principialà ci in baza unei senzalii de sbirnäit inureche ivita in timpul lecturii, dinteodatg, nechematg de nici o ideiepreconceputä.

Efroim Levanda, mai casnic $i mai intelectulist decit piirinteleLazgr, sfir$este tot prin a se lgsa covirsit de caracalila unei preo-cupgri care il desfiinfeazg ca om de societate i it inchide intrepatru perefi pentru a nu mai esi decit dupg sgptiimini de sbuciumcu o viziune asupra lumii in clocole, ajuns la credinia cg minluireanu poate veni decit dela o lotalà rgsturnare a ordinei actuate dinreligie, pleac8 la Roma pentru a pretinde Papei sà i-se supungaberatia lui e toiusi un principiu de supremg vitatilale fiindcg toatestabilirile degenereazg dela un limp in viciu $i o regenerare nu s'arputea face farä intervenfia disperatà a unui exaltat.

Farà ca vreunul din ace§ti doi eroi singurii dinamici $i cutendinfa de aefiune din tofi cei pe care îi cuprinde cartea sgajungg la vre-o isbutire chiar ipotelica ; i pgrintele Lazgr i EfraimLevanda smut faiali fgra nici o reticentg din aluatul celor mai indär-.Iiii vizionari.

Preocupiirii si efortului lor de a se smulge din vascozitateastabilirii se opune figura lui Reb Srul Gher care obligindu-se sgisp5seasdi pScatul unei siluiri de fecioarg in însài religia in careil infgptuise, a mers inteatit cu respectul i necracnirea fala de rigo-rile ritualului Inc% calcarea uneia dinleacestea de cgire un altul,capata porporfiile unui cataclism. Inverse decit a celorlalfi, sbuciumul

nelinistea lui sunt mai pufin interne.Dar pe lingg adolescentul lacob i maturii Lazgr $i Levanda,

cartea cuprinde i un exemplar de bgtrin Daniil, in care preocupareaerolico-mistica e prelungitä ca o rildgcing vinjoasg i it face sg sedeosebeascii violent de toji ceilalli tovarAsi de virsträ e$uati in sent-lism $i in manii märunie. Puterea cu ca care continuil sg fie turburatde misterul ferneii, pasiunea care if duce la halucinanta acjiune dinnoaptea cind a furat o dansaloare a circului, la rugiiminiea ei pre-f8culà de lung in piipu$e de panoplicurn, evocii o lume cu toatevirtutile lumilor din povestirile fantastice si in plus strabillutg depermanentul fluid mistic al ciirui rum imprimrt paginilor o ondulafieoceanie& amelind, favasind, turburind.

andré far

FREDÉRIC HOLDERLIN : Hyperion ou l'ermile de la Grèce.F. PANFÉROV : La communauté de gueux. (Collection Horizons)E romanul din care Eisenstein $i Alexandrow au extras sce-

nariul Liniei Generale".MAX ERNEST : Reve d'une petite fille qui voulut entrer au

Carmel. (Editions du Carrefour).veni o noapte cind Academia de $tiinfe inslisi nu va dis-

preful sà-si cufunde privirea in cloacele lumii. Va veni noaptea cind,acoperiji cu toate bijuteriile lor, cele cileva schelete secundare pecurl le numim savanti, i$i vor pune aceastà problemii:

La ce viseazil felifele cari vor sa intre la Carmel ?"

PE FRONTUL DE ALOE. 19.11.931. Mori!: Oheorghe Cra§in.Na0eni: Costea $ar, Fredy Goldstein. Divorturi: Aureliu Baranga.

www.dacoromanica.ro

BIFUR.. Revue. No. 7. S-M. Eisenslain: La dramaturgie du film ;Efim Vikhriov : Palekh ; Léon Pierre-Quint : RevisiOn des idées denation et de patrie ; Pierre Audard : La proie du vide ; etc.

LE GRAND JEU. Revue. No. 3.COLABORATORUL nostru D-1 Alex. Dimitriu-PAtmsti lucrea-

zä la o carte de eseuri asupra mentalitàjii i sufletului modern. Vaprivi alit miscarea romineasca precit si citeva cazuri" Rimbaud,Lautréamont, R-Dessaignes, etc. europene. Cartea va apare ineditura Unu".

NANES este asociajia artistilor plastici din Praga cari verni-seaza la 1 Martie noul ei sediu in pavilionul de pe chtiul Rieger, cu60 pinze din plastica francezä contimporan5 : Picasso, Braque, Derains. a. Expozijia e organizat5 pentru särbatolirea lui Pablo Picasso,membru corespondent al asociatiel Manes.

LA FESTIVALUL organizat de chinultul poet $i regisor I. Stern-berg din seara de 18 februarie, Doamna Fluriq Copscli a interpretatritmic un poem de Tudor Arghezi, curt de Sandu Eliad. Pentru auten-tica sublimare in euritmie dam drumul chumul cuvintelor noastre delaudà necontrafacuta cu alerge, &A se fring5 $1 sà se roage ca $itrupul de arc al dasatoarei.

INREGISTRAM moartea, in urma unui regim de släbire impus,a lui Louis Wolheim, artistul cu fizicul urit $i pe care l'arn iubit inrolul lui Katzinski din Pe frontal de Vest nirnic nou".

Louis Wolheim urn 5i uman, ne intrase in singe ca o schijacare lasa cicatrice indelibile

SORICELUL MICKEY. Pagini si tonuri de erudifie, in cari sa-vanjii (sic), maniacii i timpii isi expun teoriile si le demonstreazà,rämin dincolo de puntea suplä ce o arunca intre adeviir i creiercele dottä linit sublimate inteo caricatura i subliniate cu tot atitea detext. E o sintezà, o concentrare ca o reducere de nurairator i nomi-for pinà ta fracjia cu cei mai mici termeni $i totusi egalà cu aceiade la care a pornit. Deaceia 5i pentru satisfaclia rindurilor inutile cevor mai urma reproducem din Simplicissimus desenul mud expatriatbenevol, convinsi ea' nici unul din cuvintele noastre nu vor 'hingealit de sugestiv si nici nu v or complecta adevOrul a$a cum traiestein caricatura lui Kapralic.

7

,j"-

\,1411 I \y

/ / YII \ i' \'..\------- Ij \ y'

hi , \ 1

Li

VEDETELE ECRANULUI: Enemoi auzill Acest minus-cul Mickey impinge in umbró loate celebriteitile noastre I

Adevar suprern. Dela primul film al chui vedetä era $oricelulMickey, am plecat despicat de intens5 turburare. In zece minute amfrail o înlàntuire discontinuä de imagini neasteptate, o dezordine rit-mic5 in care Mickey si fratii srti, cimpia, ciini, instrumete, bOnci de$coalä, o bucatä de cascaval si intreg decorul erau o dezlOnjuire infrenezie de transformgri miraculoase, neasteptate. Se deschide o guràde crocodil i intre dinfi se intind coarde $i in loc sà fie inghilit,Mickey cintä la harp& Oral' cind de dincolo de zid o

creste Oaf cu doi stilpf de telegraf $i Mickey e furat pentru ca säldevie cocoasa $1 imediat din gitul càmilei sa-si facA o coarda $i säjoace in sOrituri ca felele din pension, in pauze. Si cu o inepuizabilaingeniozitate, truvaiurile contintiä ritmic. Nu imitind natura, ci inven-tind una.

Dar imi renia sa-mi chiui bucuria pentrucA filmul deseneloranimate nu ie vorbit. Mickey tace. Muzica, sonorizarea acestor filmee cel mai irefutabil triumf, poate singura justificare pina azi a filmu-lui sonor ca artä. Nu mai auzi nici ciocaniturile in use ale lacheului,nici oftatul albastru al damnului Petrovici, nici cintecele cu mina pe-stinga vestei a felurifilor moscopoli gazduiji la Hollywood, In filmele$oarecelui Mickey sunctele nu slut elementul de cliseu naturalist pen-tru sgomotele materiale din fuga, plinsul sau tumbele eroilor mane-vraji de penija lui Ub Iwerks. Fiecare rind din metamorfozele eroilore compleetat de muzica corespunzaloare stArilor sufletesti ce acesteane provoacä. E muzica din echioalente sonore (S.-M. Eisenstein).

IMO dar filmul in care striga nelinistea paralogismelor, vtselor.in salile de proeclie e noapte filmul in inextricabilà contin-

genjà cu poemul suprarealist. E scurt cit un jazz pe placa unui pate-fon. Poate penfluca e mult anevoioasa creiarea lui, poate pentru sfir-Oul ca o trezire neavteptatö din vis.

sata pan&

ISTUDIOMAXY

InteriorulmodernCalea V ictorlei, 77(vis-a-vis de Biserica Alba)

studio grafic Steaua Artei" b-dul Maria, 2

apare sub conducerea until comitet inprima duminecd a fiecärei inni, girantresponsabil: semnatarul fiecärui articol.

www.dacoromanica.ro


Recommended