3 urmiregte refacerea morfologieicoronare gi a funcliilorafectate la dintele in cauzi
j obiectivul poate fi realizat prin mai multe categorii de tehnici
(terapeutice odontale / protetice) :
- directe {obturatii coronare}
- semidirecte (indirect - directe)
- indirecte
Materiale gi tehnici convenfionale (clasice)pentru restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured" ?!
Materiale de restaurare coronari: Neestetice I Estetice
D Tehnici de restaurare coronari:
. Directe
.lndirecte
-) obturatli
(eventual: coroane par[iale / totale)
4
1t14t201s
Metode gi tehnici conven[ionale (clasice]pentru restaurarea leziunilor coronare
-) Directi: - in cabinet ("chair - side")- FARA amprenti gi model(se lucreazinumai la nivelul preparatiei dentare)
- mecanism I timp de prizi (intraoral)- o singuri gedinti de Iucru
Metode gi tehnici convenfionale (clasice)pentru restaurarea leziunilor coronare
-7 lndirecti: - cabinet + laborator tehnici dentarE- CU amprenti (cabinet) gi model (laborator)- formi / proprietiti finale (laborator)- mai multe Eedin(e de lucru- necesiti restaurare provizorie
5
1t14t201s
Materiale estetice (fizionomice)gi tehnici adezive pentru
restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured" !
D Estetic: PREFERABIL, in raport cu Fizionomic/ Cosmetic
Metode gi tehnici adezive de realizarea restauririlor coronare estetice din compozit
-i Directi: - in cabinet ("chair - side")- FARA amprenti gi model (se lucreazinumai la nivelul preparatiei dentare)
- auto / fotopolimerizare (intraoral)- o singuri gedin{i de lucru
6
1t14t2015
Metode gi tehnici adezive de realizarea restauririlor coronare estetice din compozit
-) Semidirectd: - in cabinet {"chair - side"}- FARA amprenti gi model- "post-pol i merizare fototermici" (extraoral)- o singuri gedinti de lucru
-) lnOirectd: c lmediati (lndirect - directd)- [n cabinet ("chair - side")- CU amprenti (cabinet) 9i model (cabinet)- "post-polimerizare fototerm ic5" (extraora|)- o singuri gedinli de lucru
o Propriu - zisi- cabinet + laborator- CU amprenti (cabinet) 9i model (laborator)- foto / termo / baro-polimerizare (laborator)- mai multe gedinte de lucru- necesiti restaurare provizorie
Metode gi tehnici adezive de realizarea restauririlor coronare estetice din ceramici
-) Indirecti: o lmediati - in cabinet ("chair - side"): CAD , CAM
- FARA amprenti gi model
- o singuri gedinli de lucru- sistem neconventional
e Propriu-zisi - cabinet + laborator- CU amprentd (cabinet)
gi model (laborator)
- mai multe gedinte de lucru- necesiti restaurare provizorie
7
1t14t2015
Principiile generale clasice {conven$onale}de preparare a cavitifilon ': . -:.
lmpun:
_, efectuarea unor manopere instrumentale bazate pe
-/ statusul general al pacientului (virsti, stare de senitate sistemici,grad de cunoa$tere # intelegere # motivare privind tratamentul)
I
'll',412015
E fi;;;ffi ;r;i';I'iIili;ifi ffiEiale preparirii caviti$tor,: : .l
G. W. BI-ACK (1908) - defini[ia etapea de lucru:
,,Prin prepararea cavititii se in[elege acea succesiune de
manopere instrumentale folosite pentru a indepirta leziunile produse
de carie, lisind por[iunea restantii a dintelui in cea mai favorabili
stare de a primi o obturalie care si restaureze forma initiali coronari,
asigurind rezistenta acestei restauriri gi impiedicind reaparitia
procesului carios pe acea suprafali dentari"
Principiile {regulile} lui BLACK pentru prepararea cavite$hf:
-rproceduri sistematizati in 7 ,,pagi" sau timpi de lucru:
1. crearea formei de contur
2. crearea formei de rezistenli
3. crearea formei de retentie
4. crearea formei de facilitare a accesului
5. indepirtarea in totalitate a dentinei carioase restante
6. finisarea marginilorde smal!
7. curi{area caviti[ii
10
1nu2a15
-r Aplicarea acestor principii conduce la realizarea unor caviti{i cu
forme geometrice riguroase prestabilite (pere[i, unghiuri interne,
margini exteme): prepara[ii tip "cutie" sau "caseti" ("box - like"]
_/ Aceste principii sunt concordante cu modalitiitile de restaurare
coronari accesibile la data enunlirii lor:
o RDA {restauriri directe cu aur)
o incrustalii metalice turnate
1 obtura[ii cu materiale neaderente:
- amalgam de argint
- ciment silicat
Principii (reguli) de preparare a caviti$lor:
,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:
r$coli gi autori clasici americani gi anglo - saxoni:
1. stabilirea conturului general al cavitilii (include extensia preventivi)2. realizarea formei de rezistenli3. realizarea formei de reten[ie4. realizarea formei ,,de convenienti": cea mai convenabili
{avantajoasi) in raport cu morfologia dintelui (inclusiv ob{inereaaccesului optim pentru manopere)
5. eliminarea [esuturilor dure dentarc alterate prin procesul carios
{restante in urma manoperelor anterioare}6. finisarea peretilor gi a marginilor externe de smalf7. toaleta caviti[ii
11
1114t2015
Principii (reguli) de preparare a cavitifilor:- continuate:
_,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacr{i:
I $coala clasici francezi:
I . indepirtarea tesutu ritor alterate
2. realizarea fi xitilii restau rerii
3. asigurarea mentinerii in timp a ansamblului dinte / restaurare
Principii {reguli} de preparare a cavitifilor:- continuare -
,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentari gi de autori consacrati:
j$coala clasici francezi:
I . indepirtarea tesuturi lor alterate - include :
-) Pentru efectuarea clinici, aceste principii sunt grupate in 3 etape de lucru:'1. deschiderea procesului carios2. exereza dentinei alterate
3. prepararea propriu-zisi a cavitS[ii (include celelalte principii]
13
1114t201s
_,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:
o$coli $i autori moderni actuali americani:
propun 2 etape care cuprind 9 timpi {,,pa$i"} de realizare a preparatieicoronale (corelate cu materialele gi tehnicile de restaurare bazate peadeziune amelodentinari):
-; A. Etapa iniliali de realizare a preparatiei coronare
_; B. Etapa finali de realizare a preparaliei coronare
_,Sistematizate de difarite gcoli de medicini dentare gi de autori consacrali:
C$coli gi autori moderni actuali americani:
_; A. Etapa initiali de realizare a preparatiei coronare
Timpul 1: Stabilirea formei de contur gi a profunzimii initiale
Timpul2: Realizarea formei primare de rezistente
Timpul3: Realizarea formei primare de retentie
Timpul4: Realizarea formei ,,de convenienli" - cea maiconvenabili (avantajoasi) in raport cu morfologiadintel u i (inclusiv obtinerea accesul ui optim pentru manopere)
14
1n4t2415
Principii (reguli) de preparare a cavitifilcr:- continuare -'
,Sistematizate de diferite gcoli de medicini dentare gi de autori consacra{i:
o$coli gi autori modemi actuali americani:
-; B. Etapa finali de realizare a prepara(iei coronare
Tim pu I 5 : indepirtarea denti nei,,i nfectate" (alterate) restantegi / sau a urmelor de material vechi de restaurare restant(daci este cazul)
Timpul6: Protectia dentino-pulpari (in functie de indicatia clinici)Timpul T: Realizarea formei secundare de rezisten[i gi retentie
Timpul S: Proceduri pentru finisarea peretilor gi a marginilor externe
Timpul9: Proceduri finale: curitarea prepara[iei gi controlul calititiimanoperelor
Obiectivele aplicirii regulilor de preparare enuntate:
e $coala clasici romineasci:(principii modificate - dupi BLACK)
_, deschiderea procesului carios:
c evidenlierea extinderii in suprafa[i gi profunzime aprocesului carios (vizibilitate)
a realizarea condi[iilor necesare pentru efectuarea optimia tuturor manoperelor ulterioare (acces)
Cavitii(i de cls. a lV.a rfa / r-trtr l r t't ,+-.1r ll\ i, :E':TT,E..;I "IIE-J tH:lGf t I , t I ,
Cavititide cls. a V-a
Cavititi de cls. a Vl-a
21
1114t2015
23
MATERIALELE DE RESTAURARE CORONARA
Ultimul timp in tratamentul cariei simple il reprezintd timpul restaurator(ortopedic), care consti in refacerea integritSlii morfo-funclionale a coroanei dintelui. inacest scop se utilizeazd materialele de restaurare coronari, care se inserd intr-oprepara[ie efectuatd intr-un tesut (dentina) strAns legat functional de organul pulpar, cu careare permanente schimburi metabolice, de unde necesitatea ca aceste materiale sE fiebiocompatibile m acesta.
Alegerea materialului de restaurare coronard se face in func[ie de mai multecriterii esen[iale: biologic, mecanic, chimic Ai estetic.
Griteriul biologic cere ca in alegere si se tind seama de textura [esuturilor duredentare, precum gi de starea organului pulpar; materialul trebuie sd fie bine tolerat de cdtrecomplexul pulpo-dentinar, precum gi de cdtre tesuturile moi.
Criteriul mecanic presupune luarea in consideratie a proprietitilor fizice alematerialului ales, care sd asigure o buni comportare a acestuia in raport cu factorii ceintervin asupra sa (presiuni masticatorii, temperaturi).
Criteriul chimic necesitd luarea in consideratie a compozifiei chimice amaterialului respectiv, astfel inc6t acesta si fie compatibil cu alte materiale dentare cu carevine in contact.
Griteriul estetic cere ca materialul ales si redea aspectul c6t mai natural aldintelui, mai ales acolo unde acest lucru se impune cu necesitate (pentru refacerea funclieifizionomice).
Un bun material de restaurare trebuie sd indeplineascd mai multe condi[ii:'1.- din punct de vedere fizic:
1.1.- sd fie dur, cu o rezisten[5 asemdnitoare cu cea a [esuturilor dure dentaregi cu abraziune moderatd;
1.2.- si sufere modificiri volumetrice minime (prin dilatare/contrac[ie) intr-uninterval de temperaturd situat intre 00C gi 500C;
1.3.- si fie in stare plasticd in momentul introducerii in cavitate gi sd deviniulterior rigid gi cAt mai rezistent la presiunile masticatorii giocluzale;
1.4.- sE poatd fi adaptat cu ugurin[5 la pere[ii preparaliei coronare;1.5.- sd prezinte o aderen[5 buni, realiz6nd o inchidere marginalS cAt mai etangS;'1.6.- sd fie un bun izolator termic Ai electric;1.7.- sI fie impermeabil pentru lichidul bucal gi pentru lichidele ingerate;
2.- din punct de vedere chimic:2.'1.- sd fie stabilin mediul bucal;2.2.- sd nu sufere alterdri in contact cu saliva, cu alimentele sau medicamentele
ingerate, cu produgii eliminali prin mucoasa bucalS;2.3.- si aibd efect ugor antiseptic (antimicrobian);2.4.- sd nu se combine cu materialele utilizate in tratamentele odontale;
3.- din punct de vedere biologic:3.1.- sd fie bine tolerat de organul pulpar, parodon[iul marginal, p5(ile moi
adiacente;3.2.- sd nu fie nociv pentru organism;3. 3. - sd fie carioprotector (carioprofi lactic) ;
4.- din punct de vedere estetic (fizionomic):4.1.- sE prezinte culoare, transluciditate gi texturd de suprafat5 cat mai apropiate
de cele ale structuriidure dentare pe care o reconstituie.
Fiecare material de restaurare cunoscut actualmente satisface doar o parte dintreaceste cerinfe, neexist6nd in momentul de fa[5 un material de restaurare ideal. Acest faptpresupune ca, in alegerea unuia sau altuia dintre materialele utilizabile intr-o situafie dat5,sd cAntirim foarte corect cdror proprietd[i (calita[i) le vom acorda prioritate in alegere.
Clasificarea materialel or de restau rare coro na riAceastd clasificare este ficutS folosind 4 criterii importante (principale), astfel:1.- Materialele de restaurare coronari se impart in 2 mari categorii, in funcfie
de starea Ior fizicd (de agregare) in momentul utiliz5rii.- materiale plastice: se introduc in stare moale (modelabilS) in cavitate gi se
intiresc ulterior (obtura[i i );- materiale neplastice: se introduc sub formd rigidi (nemodelabil5) in cavitategi se fixeazd prin cimentare, ca piesd solidi (incrustafii];
2.- Materialele plastice (de obturatie) se impart la randul lor, dupi timpul demenfinere in cavitate:
- materiale de obtura[ie provizorie: utilizate in etapele intermediare aletratamentului restaurator gi/sau conservator endodontic;
- materiale de obturatie de durati: utilizate in faza finald de restaurarecoronar5 morfo-funcfionalS;
3.- Dupi gradul de aderenti Ia structurile dure dentare (substrat), materialelede obturafie de durati pot fi:
- materiale aderente: compozite, cimenturi cu ionomeri de sticlS (ClS),compomeri, ormoceri, giomeri;
- materiale neaderente: amalgame dentare, RDA g.a. (toate materialele deobturatie clasice: cimenturile silicat, rdginile acrilice autopolimerizabile, etc.,care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualS);
[in raport cu acest criteriu, materialele de obturalie provizorie se comporti variabil;aspectul va fi discutat la capitolul respectivl;4.- Dupi gradul de refacere a aspectului estetic (a func[iei fizionomice],
materialele de obturatie de durati pot fi:- materiale estetice (fizionomice): compozite, unele cimenturi cu ionomeri de
sticlS (ClS modificate prin adaos de r5gini), compomeri, ormoceri, glomeri;[Aici sunt incluse gi unele materiale de obturatie clasice: cimenturile silicat, riginileacrilice autopolimerizabile, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualS];- materiale neestetice (nefizionomice): amalgame dentare, RDA, unele
cimenturi cu ionomeri de sticlS (CIS cu adaos de pulberi metalice - tip Cermet);[in raport cu acest criteriu, aici pot fi incluse gi materialele de obturafie provizorie;aspectul va fi discutat la capitolul respectivl;- materiale parfial estetice (semifizionomice]: unele cimenturi cu ionomeri de
sticlS (ClS conventionale).[Aici sunt incluse gi unele materiale de obturafie clasice: cimenturile silicefosfatice,care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actuald].
MATERTALELE DE OBTURATTE CORONARA pROVtZORtE
Sunt materiale de obturafie utilizate pentru restaurarea temporar5 a coroaneidintelui, in intervalul dintre gedintele de tratament, pentru acoperirea diferitelor substanfeterapeutice (pansamente medicamentoase, etc.) gi/sau pentru tratamentul plSgii dentinaregi protectia dentino-pulpar5.
Aceste materiale trebuie sd intruneascd, la rAndul lor, anumite cerin[e:1.- si se aplice ugor gi si se indepirteze usor din cavitate,2.- si se modeleze simplu gi rapid;3.- sE se conserve timp indelungat, in conditiile uzuale din cabinetul stomatologic;
2
4.- si aibd o aderentd bund, cu o inchidere cAt mai etangd a cavitS[ii;5.- si aib5 un timp de priz5 convenabil (5 - 20 min.);6.- si reziste la forlele ocluzale masticatorii, in intervalul de timp necesar;7.- si confere o bund izolare d.p.d.v. fizic (mecanic - presiune, termic - rece/cald,
electric - diferen[e de poten[ial);8.- si nu fie solubilizate gi sd nu se degradeze in mediul bucal;9.- si nu reac[ioneze chimic cu substantele terapeutice pe care le acoperd sau cu
alte materiale de obtura[ie provizorie ori de duratd, cu care vin in contact;10.- sE fie biocompatibile (fird factori nocivi d.p.d.v. fizic/chimic pentru complexul
dentino-pulpar),11.- si fie biostimulatoare pentru organul pulpar, atunci cAnd este necesar;12.- si nu coloreze structurile dure dentare (discromii) sau materialele de obturalie
de duratd (discolordri marginale/totale);13.- sE nu prezinte gusUmiros dezagreabil;14.- si aib5 un pre[ de cost accesibil, datoriti consumului lor in cantitlti mari.
Nici unul dintre materialele de obtura[ie provizorie cunoscute la ora actualS nu poateacoperi in totalitate aceastd gam6 de cerinte. De aceea, in practic5, alegerea lor se face inraport cu situafia clinici datS: fie se opteazS pentru materialul care prezintd proprietatea(calitatea) principald necesard in cazul respectiv, fie se asociazd intre ele douE (sau chiarmai multe) materiale, care conferS fiecare c6te una (sau mai multe) dintre proprietS[ile sale(calititi) pentru ansamblul final, cu condi[ia ca acestea sd fie compatibile in asociere.
Nici unul dintre materialele de obturatie provizorie cunoscute la ora actuald nu areun aspect propriu corespunzdtor din punct de vedere estetic (fizionomic).
Materialele de obturalie provizorie utilizate in practic5 sunt foarte numeroase, cudenumiri comerciale diverse, in funclie de producdtor. in principiu, ins5, cele mai uzualegrupe (categorii) de astfel de materiale sunt: gutaperca, preparatele pe baza amesteculuioxid de zinc - eugenol (eugenat de zinc), cimentul fosfat de zinc, cimentul policarboxilic,plastobturul (in diversele sale variante).
Gutaperca
Este un material de obtura[ie provizorie cu largd utilizare in practicastomatologicS; se prezinti sub formi rigidS, in culori diferite gi este termoplastic.
Compozitie chimicd: este un preparat realizat din latexul natural al arboreluilsonandra gutta, in amestec cu oxid de zinc in diferite proporlii. in func[ie de raportul dintregutta gi oxidul de zinc, temperatura de ramolire (termoplastifiere) gi duritatea amesteculuidiferS. Se cunosc Ai se utilizeazd curent urmdtoarele propo(ii ale acestui amestec:
- 1 parte gutta + 4 p54i oxid de zinc = material cu duritate micd gi cutemperatura de ramolire < 94oC;1 parte gutta + 7 pdrti oxid de zinc = material cu duritate medie gitemperatura de ramolire intre 94 - 1000C;gutta + oxid de zinc in amestec saturat = material cu duritate maximi gitemperatura de ramolire intre 'l00 - 1040C.
Pentru a deosebi aceste tipuride gutapercd, ele pot avea culori diferite: alb, roz, galben, etc.Mod de prezentare:- batoane convenlionale (pentru obturatii coronare);- conuri standardizate/nestandardizate (pentru obturalii radiculare prin tehniciconvenlionale clasice tip pastd/con, prin tehnici de condensare/compactarelateralS sau verticald la rece qi/sau la cald, prin condensare termomecanici sautermocompactare ti p McSpadden) ;
- forme speciale: conuri cu suport transportor axial ("carrief'); forme preambalategi/sau capsulate (carpule cu canule aplicatoare) - pentru anumite tehnici deobturalie radiculari (inserare/injectare de gutaperci termoplastifiatd in prealabil).
3
Calitdti:1.- aplicare (inserare gi modelare) ugoar6 in cavitd[i;2.- indepdrtare ugoari din cavitSli (se realizeazd an instrumente ac[ionate manual;
pere[ii rimAn curali gi nu se modificd detaliile preparatiei);3.- buni izolare termici gi electricS,4.- neiritanti pentru tesuturile moi (parodontiu marginal de invelig, mucoase);5.- insolubili in conditii uzuale in mediul bucal.Defecte:1.- duritate relativ5, mediocri (rezisten[5 limitatd la uzurd ocluzalS/masticatorie);2.- protectie mecanic5 redusi (transmite presiunile - ugoari elasticitate),3.- neaderentd la structurile dure dentare;4.- contraclie volumetrici semnificativd prin rdcire (dupd termoplastifiere);5. - inchidere marginal5/parietald neetangi (permite microinfiltratia);6.- pentru aplicare necesitd cavit5ti retentive, perfect izolate gi uscate;7.- poate suferio degradare (descompunere) a stratului superficialin mediul bucal
(datoritd aciditS[ii - ac. lactic);8.- efect termic nociv pentru pulpa dentard (datoritd termoplastifierii la temperaturi
de peste g+oC);
9.- poate suferi un proces de vulcanizare - devine casantd (datoritd compugilorsulfura[i rezultati din procesele de putrefac[ie a resturilor organice in caviti[ibucale cu igiend defectuoasE);
10.- aspect estetic necorespunzdtor (culoare albd+pacd evidentd).lndicatii:1.- obturarea provizorie a unor cavit6ti (prepara[ii finalizate), in conditiile amAnirii
(temporizirii) restaurdrii de duratd - necesitd izolare, degresare, uscare gi
retentivitate optime;2.- obturarea provizorie in exces a unor cavitd[i cervicale, in scopul indepirt5rii
gingiei hiperplaziate;3.- izolarea fati de mediul bucal a unor bonturi glefuite in scop protetic;4.- obturarea provizorie a prepara[iilor canalare radiculare, efectuate in vederea
realizdrii RCR sau a coroanelor de substitu[ie;5.- obturarea provizorie a dinlilor temporari in perioada lor de inlocuire, precum gi
a dinlilor cu mobilitate mare (caviti[i cervicale sau proximale - in lipsa altormateriale);
6.- cimentarea provizorie a unor lucrdri protetice (izolare termicd: eficienti; lipsaaderenlei : indepdrtare facilS);
7.- obturarea canalelor radiculare - prin diverse tehnici.Contraindicatii:1.- acoperirea pansamentelor calmante (aplicarea necesiti presiune gi ramolire la
temperaturd ridicatS, care determinl dureri gi/sau agravarea complica[iilorpulpare);
2.- acoperirea pansamentelor devitalizante (in special arsenicale) sau a celormedicamentoase volatile (inchiderea neetangS, defectuoasS, prezintd pericoluldifuziunii sau al evapordrii acestor substan[e);
3.- in cavit5[i neretentive, cu izolare gi/sau uscare deficitarS.
Cimenturile oxid de zinc / euqenol (ZOE)
Preparatele ZOE sunt larg folosite in practica stomatologicd incepSnd din 1890;datoriti unor propriet5[i mecanice inferioare (rezistent6 slabi la compresiune), utilizdrilelor initiale au fost mult limitate. Dupd 1950, ele cunosc o dezvoltare gi o perfec[ionare dince in ce mai mare, in scopul ameliordrii rezisten[ei, astfel incdt sd devind competitive cu
cimentul FOZ. Ca rezultat, au ap5rut cimenturi ZOE modificate gi la ora actualS existd maimulte categorii de produse comerciale disponibile:
1.- clment ZOE conven[ional (clasic: eugenolat sau "eugenat" de zinc);2.- cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturiZOE armate);3.- cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA);4.- cimenturi non-+ugenolat de zinc (modificate cu esteri vanilali: cimenturi HV-EBA).
Conform normelor ISO gi specifica[iilor ANSI/ADA, existd 4 tipuri de cimenturi ZOE (dupdprezentare gi utilizare: tip l- lV):
- tip l: pentru ciment5ri provizorii;- tip Il: pentru cimentiri de duratd;- tip lll: pentru obturatii coronare provizorii gi obturatii de bazS;- tip lV: pentru cdptugirea peretilor prepara[iilor.
DupE timpul de prizd, ele pot fi: - cu prizd normald;- cu prizi rapid6.
1.- Cimentul ZOE conventional (clasic: euqenolat sau "euqenat" de zinc)Mod de prezentare:Este un sistem bicomponent, produsul fiind rezultatul amestecdrii unei pulberi cu
un lichid.Pulberea:- este reprezentatd de oxid de zinc purificat;- mai poate contine: - colofoniu (p6na la28o/o). pentru cregterea rezistenlei la
compresiune;- acetat, clorur5 sau sulfat de zinc (1o/o). pentru accelerarea
prizei;- stearat de zinc (1o/o). pentru plastifiere;- oxid de magneziu (cantitdli minime).
Lichidul:- este reprezentat de eugenol chimic pur (2-metoxi-4-alil-fenol: CroHrzoz),- uneori se folosesc compugi naturali: ulei de cuigoare (7O - 90% eugenol,
5 - 15o/o acetil-eugenol, cariofilen) sau ulei de garoafe (96% eugenol), careconferd un efect mai histofil preparatuluifinal;
- unele re[ete propun 85% eugenol gi 15% ulei vegetal (de mdsline sau debumbac), pentru controlul vAscozitSlii (plastifiere);
- mai poate contine: etanol (1o/o), acid acetic (1o/o), api (cantitS[i minime)- suntnecesare pentru controlul prizei.
Reactia de prizd:Nu se desfdgoar5 in absenla apei (prezen[a ei este esenlialS pentru reac[ia de
prizS) gi este acceleratd de ionii Zn'*. Priza presupune o reacfie de complexare intreeugenol gi oxidul de zinc, cu formarea eugenolatului de zinc. Preparatul intirit prezintd inmatricea sa particule de oxid de zinc nereaclionate gi molecule de eugenol liber rezidual;acestea din urmi se elimind lent (timp indelungat dupS prizd).
Reactia de prizi este reversibilS: in mediu umed, preparatul intirit poate fihidrolizat, formand hidroxid de zinc ai eliberand eugenolul, ceea ce influenleazEcomportamentul sdu clinic; de aceea, cimentul ZOE conventional (eugenatul de zinc) estesensibil la condi[iile din mediul bucal.
Timpul de prizd:Este variabil, incep6nd de la2} - 30 min., p6nd la c6teva ore; depinde de:- dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine = timp de prizd redus);- raportul pulbere/lichid (consistenfd crescutd = timp de prizi redus);- prezen[a gi concentralia acceleratorilor gi aditivilor;- tehnica de preparare (malaxare energicS, prelungitd = timp de prizS redus);- temperatura ambiantd (temperaturi crescutd = timp de prizd redus);
- cantitatea de apd asociatd oxiduluide zinc (hidratarea pulberii = timp de prizdredus: -2o/o apd - prizd in 2 ore;
- 4o/o apb = prizd in 15 min).Calitdti:1 . - efect antiseptic (bactericid);2.- efect ugor sedativ asupra organului pulpar;3.- efect biostimulator neodentinogenetic, datoritd ac[iunii slab iritante a excesului
de eugenol liber restant (care se elibereaz5 lent);4.- bun izolator termic Ai electric;5.- adaptare buni la perelii cavitd[ii, realizAnd inchidere marginald eficient5
(nu necesitd preparati i retentive geometric) ;
6.- aplicare ugoard in cavitate (dar necesiti izolarea cAmpului operator);7.- face prizdin mediu umed;8.- impermeabilfa[d de acizi.Defecte:1.- prizd lenti (timp de priz5 minim. 20 - 30 min., in condi[iile cavitS[ii bucale), care
impune temporizarea obturatiilor de durati (se realizeazd intr-o alti gedin!5);2.- rezisten!5 limitatd la compresiune (calitate redusi a obturaliei de bazd ob[inute
in cavitSli ocluzale sau ocluzo - proximale la dinlii laterali);3.- duritate redusS (rezistenlS limitat6 la uzurS ocluzalS/masticatorie, in condi[iile
mediului bucal: 4 -O s5ptdmAni);4.- indepirtarea din cavitate este laborioasd (necesit5, de obicei, instrumentar
rotativ) datoriti aderentei gi produce modificarea pere[ilor gi a marginilor sale,deteriorAnd detaliile prepara[iei (nu se aplici in preparaliifinalizate);
5.- in contact direct, interferd (inhibi) reacfia de prizd a materialelor pe bazd derSgini polimerizate gi altereazi calitS[ile flzico - chimice ale acestora (datoritdprezen[ei eugenolului liber restant);
6.- iritant pentru parodon[iul marginal de invelig (necesit5 indepdrtarea excesuluigi evitarea aplicdriiin contact direct);
7.- miros aromatic puternic Ai gust intepitor,8.- aspect estetic necorespunz5tor (culoare albS-opaci evidentd);lndicatii:- pentru consistenta chitoasd (amestec saturat pulbere/lichid):1.- obtura[ii de bazd (efectuate in doi timpi: obturalia de duratd intr-o altl gedin!5);2.- coafaje indirecte;3.- obtura[ii provizorii cu duratd limitatd (4 - 6 sSptdmAni);4.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, in
cavitS[i ocluzale;- pentru mnsistenta intermediard:5.- acoperirea materialelor de coafaj direct;6.- cimentarea provizorie a lucrdrilor protetice conjuncte;7.- amprentarea func[ionald a unor c6mpuri protetice edentate total;8. - pansamente chirurgicale dupd anumite interven[ii (gingivectomii);- pentru consistenta fluidd ('smdntdnoasd"):9.- obturarea canalelor radiculare (simpl6 sau mixt5, cu tehnici pastd/con gutapercS).Contraindicatii:1.- proteclie dentino - pulpard sub restaurdri din materiale pe bazd de rSgini
polimerizate (compozite, g.a.m.d.), dacS stratul de ZOE nu poate fi acoperit giizolat cu un alt material compatibil (FOZ, PCZ, CIS - unele tipuri);
2.- acoperirea pansamentelor calmante, devitalizante, medicamentoase volatile, incavitd[i proximale situate in vecinitatea parodontiului marginal de invelig;
3.- obturarea provizorie a cavitSlilor care au rapoarte apropiate extinse cuparodon[iul marginal de inveliq.
2.- Cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturi ZOE armate)Sunt preparate bicomponente, formate din pulbere gi lichid; componentele sunt
similare cu cele din cimentul ZOE conven[ional, la care se adaugS:- polimeri organici rigizi: polimetilacrilat, polistiren, policarbonat (1O% -2Oo/o din
pulbere, dar pot fi inclugi gi in lichid, dizolva[i in eugenol);- acid acetic, clorurd sau acetat de zinc (ca acceleratori de prizd);- agenti antimicrobieni suplimentari: 8 - hidroxichinoleinS, timol.Calitdti gi Defecte; similare cu cele ale cimentuluiZOE convenfional.P ro p rietdti soec if i ce:- au v6scozitate mai mare dec6t cimentul ZOE conventional;- proprietitile mecanice sunt mai bune decAt ale cimentului ZOE conven[ional;- au proprietd[i biologice asemdndtoare cu cele ale cimentului ZOE convenlional;- toleranla pulpard este mai bund decit la cimentul FOZ.D ezav a nta i e s p ecif i c e :- sufer5 descompunere hidrolitic5 in mediul bucal;- pot determina reac[ii alergice;- pot irita accentuat [esuturile moi;- pot produce modificarea culorii coroanelor de invelig sau a fa[etelor acrilice.lndicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE convenlional; specffrce pentru:- cimentdri provizorii gi de durat5;- obtura[ii de bazS in toate tipurile de cavitdti ( inclusiv in cavitili ocluzale sau
ocluzo-proximale la dinlii laterali) medii sau profunde;- reconstituiri coronare provizorii.Contraindicatii: similare cu cele ale cimentului ZOE conventional.
3.- Cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA)Ele sunt considerate de unii autori cimenturi ZOE armate cu oxid de aluminiu; sunt
denumite dupi acidul orto-etoxibenzoic, continut in lichidul preparatului (aldturi de eugenol).Pulberea: con[ine: - 70 - 80% oxid de zinc;
-20 - 30% armlturi anorganicd (SiOz, AlzOa),- uneori, 6% polimeri organici (vezi mai sus, la cimenturi ZOE
modificate cu polimeri- armate).Lichidul: contine: - 37,5 - SOa/o eugenol;
- 50 - 62,50/o acid orto-etoxibenzoic.Caracteristici soecifice:- au prizi mai lungi decAt a preparatelor cu accelerator (7 -13 min);- au cea mai mare rezistentd la compresiune dintre toate cimenturile ZOE;- igi pistreazd capacitatea antibacteriand gi cicatrizant6 pentru plaga dentinard;- au un grad de adeziune chimic6, prin chelare, la nivelul structurilor dure dentare;- varialiile volumetrice din timpul prizei sunt mai reduse;* au solubilitate mai redusd in mediul lichid bucal.lndicatii specifice:- obturalii de bazi (acolo unde este necesari rezisten[5 mecanici superioar6);- reconstituiri de bonturi in 1/3 ocluzalS a felei proximale gi pe fata ocluzalS;- cimentarea unor proteze fixe unidentare;- cimentarea unor pun[iintinse (totale).
4.- Cimenturi non+uqenolat de zinc (modfficate cu esteri vanilati: cinpnturi HV-EBA}La acest tip de cimenturi, eugenolul este inlocuit cu un amestec de n-hexil-vanilat gi
acid orto-etoxibenzoic (nu mai sunt preparate tip ZOE propriu-zise).Pulberea: con[ine: - 64 - 70% oxid de zinc;
- 30% oxid de aluminiu (AlzOs);- uneori, 6% colofoniu hidrogenat.
Ca racteri stic i s pec ifice :- rezisten[5 superioari la compresiune, comparativ cu toate preparatele con[inAnd
eugenol (cimenturi tip ZOE propriu-zise);- solubilitate mai redusi in mediul bucal (idem);- manipulare mai ugoarS;- d.p.d.v. flzico-chimic Ai, mai ales, bioloqrc nu mai prezintS dezavantajele, dar nici
avantaiele date de prezenta eugenolului.
Cimentul fosfat de zinc (FOZ)
Apdrut in 1832, formula sa chimicd a fost modificatd succesiv ulterior, fiindrecunoscut gi utilizat ca material de obtura[ie abia din 1850. Mai este cunoscut gi subdenumirea de ciment oxifosfat de zinc, deoarece in compozi[ia sa intri oxidul de zinc Aiacidul ortofosforic.
Mod de prezentare:Este un preparat bicomponent pulbere/lichid.Pulberea: compus bazic, alcdtuit din: - oxid de Zn: 75 - g2o/o (anhidru);
- oxid de Mg. 7 - 15o/o;
- oxid de Na, Al, Si, Ca: 1 - 9o/o;
- alti oxizi metalici (pigmenli);- este higroscopicd (se hidrateazi in contact cu vaporii de apd),- se carbonateazd in contact cu COz atmosferic;Lichidul: solu[ie acid5, alcdtuitd din: - acid ortofosforic: 45 - 650/o (cu mici adaosuri de
acid metafosforic Ai acid pirofosforic);- ap5: 35 - 55%;- siruri de Al (2 - 3%), Zn (1 - 9%), Bi
(au rol de neutralizare par[ial5 a acidului gide dirijare a timpului de prizd);
- este higroscopic;- in timp, precipit5 fosfali metalici.Reactia de orizd:Reprezint5, de fapt, o reac[ie de neutralizare intre o bazi (pulberea) gi un acid
(lichidul), cu formarea unor sdruri fosforice hidratate. AceastS reaclie este exotermd, ceeace conduce la cregterea temperaturii locale cu 4 - 100C. Dupd prizd, materialul esteheterogen, masa sa fiind alcdtuitd dintr-o structurd amorfi hidratatS, sub forma uneimatrice de fosfat de Zn gi Al, ce contine particule iniliale de oxid de Zn necuprinse inreactie (inglobate gi incomplet dizolvate).
Timp de orizd:Preparatul poate avea timp de prizS:- normal (6 - 10 min.);- rapid (2 - 3 min.): are o cantitate mai micd de acid ortofosforic in compozi[ie;
Timpul de priz5 poate fi redus prin:- mdrirea raportului pulbere/lichid;- folosirea de pulbere cu particule de dimensiuni reduse:25 prm (normal: 40 pm);- ineorporarea rapidd a pulberii in lichid;- cregterea concentraliei de api in amestec (vezi: hidratarea componentelor);- prelungirea timpului de malaxare/spatulare;- cregterea temperaturii mediului ambiant in perioada timpului de manipulare
( preparare/i nserare/modelare).Priza nu are loc corect dec6t in condilii de izolare riguroasd a cimpului operator,de la inserare gi pini la finalizarea timpului de priz5.
8
Calitdti:- rezisten[5 mecanici superioarS, mai ales la compresiune (similar5 cu a dentinei);- elasticitate redusd (cea mai mici dintre materialele de obtura[ie provizorie uzuale);- solubilitate redusd in apd (,,in vitro');- aderentd convenabilS la smal! qi dentind (datoriti anfractuozitd[ilor pere[ilor gi
marginilor prepara[iilor - cu rol de microreten[ii mecanice - gi nu prin adeziunepropriu-zis5: stabilirea de legdturi chimice; in consecin!d, nu necesitd preparaliiretentive geometric pentru aplicare), la aliaje metalice, rSgini acrilice, mase ceramice;
- buni izolare termici gi electricS;- duritate mai mare decAt a celorlalte materiale de obtura[ie provizorie;- rezistentd relativ bunl la uzurd (pdni la 1an in mediul bucal).Defecte:- fri abi I ( rezi sten[5 redusd I a tracli une/torsi une/forfecare) ;
- prezintd un grad marcat de porozitate;- pH puternic acid (2 - 2,4) in momentul aplicdrii (dupd 1 ord ajunge la pH=6, iar dupi48 de ore se apropie de pH neutru);
- neestetic: opac, alb-gdlbui;- nu are calitS[ile dorite, dacd nu se poate asigura izolarea optimd a cAmpului operator;- se altereazi rapid in mediul bucal, in contact cu lichid bucal gi resturi alimentare
aflate in descompunere (solubilitate mai mare ,,in vivo');lndicatii:- obturarea temporari a unor cavitS[i nefinalizate, care nu prezinti reten[ii geometrice
satisfdcitoare (materialul are un grad de aderentd);- obturatii de durati pentru din[i mobili la vArstnici, pentru dinti temporari cu timp scurtde men[inere pe arcadi (in lipsa altor materiale);
- obturalii de bazd in cavit6fi de adAncime medie;- obturatii de bazd peste cimenturi (lineri) cu hidroxid de calciu in cavitS[i profundesau peste cimenturi ZOE propriu-zise (con[inind eugenol), pentru restaurdri dedurati cu materiale compozite;
- cdptugirea boltilor cuspidiene nesuslinute (cavitdti de cls. a ll-a), in vederea unorrestauriri coronare ulterioare cu amalgam;
- restaurarea coronard cu amalgam a din[ilor devitali (sub obturalia de duratS, pentrurefacerea plangeului cavitdlii gi reducerea cantitd[ii de amalgam);
- cimentarea de durati a protezelor fixe, a inelelor ortodontice, $.a.;- obturarea mixti, cu con de gutapercS, a canalelor radiculare (de electie pentru dinti
. monoradiculari gi/sau rezectii apicale cu obturalie de canal directd).Contraindicatii:- refaceri de unghiuri incizale in cavitdli de cls. a lV-a, sau de creste marginale in
cavitS[i de cls. a ll-a (friabil- se fractureaz5);- cavitSli cervicale de cls. a V-a (mai ugor solubil in lichidul bucal);- cavititi vizibile, mai ales pe dinliifrontali (neestetic);- cavit5ti profunde (nociv pentru pulpd, datoritd pH-ului acid imediat dupd aplicare);- acoperirea pastelor sau suspensiilor cu hidroxid de calciu pentru coafaj direct
(neutralizeazi potentialul alcalin al acestor preparate, care nu fac prizd).Cimenturi FOZ antisepticeAceste preparate con{in in plus adaosuri de:- oxid de cupru (ex.: ,,Cupro Dut'', ,,Kupferzement')',- sdruri de argint (ex:. ,,Argil", ,,Germicidal Kryptex')- s5ruri de mercur;- fluor;- oxalat de cobalt, sulfat de cupru, diiodur5 de cupru, oxalat de cupru.
Substan[ele men[ionate confer5 cimenturilor FOZ respective proprietSli bactericide; ele suntutile la din(ii temporari, dacd dentina alteratd din cavitdti nu poate fi indepdrtati in totalitate.
Cimentul policarboxilat de zinc (PCZ)
A fost introdus in practica stomatologicd in 1968 gi inilial a fost folosit la cimentareaprotezelor fixe, iar ulterior qi ca obturalie de bazd.
Mod de prezentare:Este un preparat bicomponent pulbere/lichid; pulberea este asemdndtoare, in ceea
ce privegte compozi[ia, cu cea a cimentului FOZ.Pulberea: compus bazic, alcituit din: - oxid de 2n.75 - 92a/o (anhidru);
- oxid de Mg: 7 - 15o/o;
- oxid de Al, Si: 2 - 5%;- fluorurS de Sn: cantitS[i minime, strict pentruameliorarea consisten[ei in timpul manipuldriigi cregterea rezistentei la compresiune;
- oxidul deZn este sinterizat cu oxidul de Mg, care ii reduce activitatea in timpul prizei;- este higroscopici (se hidrateaz5 in contact cu vaporii de ap6);- se carbonateazd in contact cu COz atmosferic;- uneori, armatd cu fibre de titan, pulberi de olel, safir, etc., pentru rezisten[d crescutdmecanicd.
Lichidul: solu[ie acid5, alcdtuitd din: - acizi policarboxilici'.32 - 42o/o (penlru controlulvAscozititii, ei nu trebuie sE depdgeascd masamoleculard de 25.000 - 50.000); se utilizeaz5polimeri gi copolimeri ai urmdtorilor acizl
- ape: 58 - 68%;- este higroscopic;- prin pEstrare indelungatS, se poate gelifica; pentru combaterea gelificdrii se adaug5cantitdli minime de acid itaconic Ai acid tartric.
Reactia de prizd:Reprezint5, de asemenea, o reac[ie de neutralizare intre o bazd (pulberea) gi un
acid (lichidul), cu formarea unor polimeri ionici. DupE prizd, materialul constituie o matriceionicd amorfd hidratatS, ce conline particule ini[iale de oxid de Zn necuprinse in reac[ie(inglobate gi incomplet dizolvate).
Timp de prizd:Priza^preparatului se realizeazi in 7 - I minute (la temperatura mediului ambiant
de 22 - 24"C); timpul de prizi scade odatd cu cregterea temperaturii (la temperaturacorpului, el se reduce cu 2 - 4 minute).
Proprietdti soecifice: (comparativ cu cimentul FOZ)- elasticitate aseminitoare cu cea a dentinei;- nu este casant (friabil) gi suporti solicitErile masticatorii fdrd a se fractura;- rezisten[5 la compresiune gi tractiune comparabilS cu cea a cimentului FOZ- rezistentd la incovoiere c.-t 4Oo/o mai mare decAt a cimentului FOZ;- contrac[ie redusd de priz5, mai micd decAt cea a cimentului FOZ'- prezint5 un grad de tixotropie (se aseamdni cu CIS);- adeziune chimicd la smal[ gi dentind prin chelarea Ca2* de cdtre radicalii carboxilici
rdmagi liberi (necesitd mici cantitdti de acid nereac[ionat cu pulberea);- ader5 bine chimic la aliaje metalice inoxidabile (nenobile);- aderd mai slab la aliajele de aur (dac5 nu sunt sablate sau gravate electrolitic special,in prealabil);
- aderd mediocru la rSginile acrilice;10
- nu adere la ceramici;- are un pH acid pAnS la terminarea reactiei de prizd (ceva mai redus fa[d de FOZ),
dar poten[ialul nociv dentino-pulpar este net inferior, deoarece pH-ul cregte foarterapid (ajunge la valoarea de pH=S dupd 30 de minute de la inceperea amestec5riicomponentelor), acizli policarboxilici sunt acizi slabi (disociazi ionic foarte putin),iar mdrimea moleculelor (vezi greutatea moleculard) nu faciliteaz6 penetrarea lorprin canaliculele dentinare (biocompatibilitatea dentino-pulpard este similard cu ceaa cimenturilor ZOE);
- efect calmant asupra durerii dentinare, prin inchiderea eficient6 a canaliculelor;- nu are activitate antibacteriani (prin efect bactericid direct).lndicatii:
Sunt corelate mai ales cu situatiile de contraindica[ii ale cimenturilor FOZ sau ZOE(cu exceplia celor legate de estetice-PCZ nu are aspect estetic), pentru efectuarea de:
- obtura[ii de bazd (protec[ie pulpedentinar5);- obturatii coronare provizorii;- cimentdri de proteze fixe unitare (unidentare) sau de punfi dentare.
Plastobtur (Plastor)
Denumirea de mai sus definegte, de fapt, la noi in [ard, o intreagd categorie deproduse; acest tip de material de obtura[ie provizorie este foarte mult utilizat in activitateacurentd stomatologicS, sub diferite denumiri comerciale ale produselor respective.
Mod de orezentare:Este un preparat monocomponent, de consistentd chitoas5, preambalat in flacoane,
tuburi, cutii, g.a. Constituentii de bazi sunt: sulfat de calciu anhidru sau semihidratat (gips),oxid de zinc Ai un vehicul gras (vaselind), la care se mai adaugd substan[e aromatizante,coloran[i, aditivi pentru dirijarea reacliei de priz5, etc.
Reactia de prizd:Este, practic, similari cu cea a gipsului gi se produce prin hidratare (prezenfa apei
in timpul prizei este indispensabilS).Timo de orizd:ln mediul umed al cavitSlii bucale, timpul de prizd este variabil: de la 3G40 de
minute la 1-2 ore; deoarece acest timp poate fi semnificativ diferit de la un produs la altul,este indicati respectarea riguroas5 a indicatiilor date de cdtre producdtor gi, eventual, testareala inceputul utilizdrii unui produs nou.
Proprietiiti:- u$or de manevrat (inserare / modelare / indepirtare: rapidd gi relativ comod5);- bun izolator termic Ai electric;- neiritant pentru [esuturile moi (parodon[iu marginal de invelig, mucoase);- duritate medie;- rezisten[5 redusi la solicitdrile func[ionale din cavitatea bucalS (doar cAteva zile);- neaderent la structurile dure dentare;- neestetic (nefizionomic);- prin pdstrare indelungatd (invechire), uneori devine friabil (se hidrateazi gi pierde
plasticitatea); poate fi recondi[ionat prin deshidratare (cilduri uscatS: 1000C, timpde 60 de minute), urmatd de malaxare cu vehiculul gras al produsului respectiv.
lndicatii:- inchiderea pansamentelor medicamentoase: calmante, antiseptice, antibiotice;- inchiderea pansamentelor arsenicale: numai in cavitS[i localizate ocluzal gi cu un
produs testat calitativ in prealabil (verificat prin utilizSri anterioare);- combaterea hiperesteziei dentinare: se incorporeazd in materialtrioximetilen 5%
gi se aplicS in cavitate ca obturatie provizorie, timp de max. 24 de ore), sau 2,5o/o
(idem, timp de 48 de ore).
11
Produse comerciale:Acest tip de material de obtura[ie provizorie coronari este foarte risp6ndit in
practica stomatologicd sub diferite denumiri comerciale, produsele avdnd aceeagistructuri de baz5. Dintre acestea, mentiondm:
-,,Provimat";- ,,Cavidut": de culoare raz, cu duritate mai mare, ambalat in flacoane;- ,,Colfosol": tace prizd mai rapidd in mediu umed, iar dupd 2 ore are duritatea
maximS, care conferd rezisten!5 la mastica[ie; este radioopac Ai de culoare alb5, prezentatin flacoane de culoare inchisS;
- ,,Fermin": ambalat in flacoane, are culoare albd gi dupd prizi (in mediu umed) arerezisten!5 bund la mastica[ie;
- ,,Citoduf': prezentat in flacoane, are culoare alb-gri gi ugor efect antiseptic, faceprizd in timp de lord; poate da reactii alergice datoritd colofoniului din compozilie;
- ,,Cavit": realizeazd o adaptare foarte buni la dentina uscatd sau umedd (permiteinchidere ermetici), se intdregte rapid gi are o rezisten[d buni la masticatie (poate fiutilizat pentru acoperirea pansamentelor arsenicale sau pentru inchiderea unorpansamente medicamentoase timp mai indelungat); se prezintd in tuburi bine inchise,intrucAt prin absorbtie de api se modificS ireversibil; poate determina dureri pasagere aledentinei, fEri efect nociv pentru pulpa dentard (este inofensiv pentru pulpd la din[iivitali).
Alte materiale de obturatie provizorieO serie de materiale de obtura[ie provizorie, mult folosite in practicd in trecut, sunt
scoase din utilizare la ora actual5 gi sunt amintite din punct de vedere istoric. Dintreacestea, men[iondm:
Cimentul oxisulfat de zinc (Fletcher)Acest material a fost introdus in utilizare clinicd de c5tre FLETCHER (de aceea,
preparatul este cunoscut gi sub aceastd denumire).Mod de prezentare:Este un preparat bicomponent pulbere/lichid.Pulberea: alcdtuiti din: - oxid de Zn: 100 g.;
Timp de orizd:Priza preparatului se realizeazd in 45 - 75 de secunde de la inceperea amestecirii
componentelor (la temperatura mediului ambiant de 22 - 24oC); timpul de prizd scade odatdcu cregterea temperaturii (la temperatura corpului, el se reduce la 30 - 60 de secunde).
Ca racteristici specifice:- bun izolator termic Ai electric;- prizi rapid5, la adipost de salivi (necesitd izolarea cAmpului operator);- adaptare foarte buni la peretii prepara[iei (inchidere foarte eficienti);- rezisten[5 limitatd (mediocri) la solicitSrile func[ionale din cavitatea bucal6;- u$or iritant pentru tesuturile moi (parodontiu marginal de invelig, mucoase),
Cimentul FoucoAcest material face parte din categoria compugilor de tip ZOE, fiind foarte apropiat
ca structur5 gi proprietSli de cimentul ZOE conventional (clasic: ,,eugenaf' de zinc).Mod de prezentare:Este un preparat bicomponent pulbere/lichid.
12
Pulberea: alcdtuitl din: - oxid de Zn. 5Oo/o;
- hidroxid de Ca. 5Oo/o;
Lichidul: - alcStuit din 2 componente: A: - eugenol: 75o/o;
- timol: 25o/o'B: - alcool etilic: 960/o;
- colofoniu. 4o/o;
- pentru preparare, este necesar un amestec din cele 2 componente, inpropo(ie de 2 pd(i (compon. B) la 1 parte (compon. A).
Timp de orizd - Caracteristici specifice:- sunt similare cimentului ZOE conventional (clasic);- exerciti o ac[iune antibacteriani mai puternicd (efect antiseptic - bactericid, prin
prezen[a timolului);- utilizarea sa este legatd de tehnicile clasice de tratament al plSgii dentinare inin cavitS[i medii / profunde, cu dentind durd, pigmentati.
13
r/r41201s
Adeziuneolo structurile dure dentore
Disciplina de Odontoterapie Restaurotoore (Curs Cariologie)
Focultateo de itedicind Dentor6 - Departomentul IIIUi{F "Carol Davila* Bucuregti
?ot4 / ?ot5
-i Evolutia remarcabili a terapiei odontale restauratoareactuale se bazeazi pe conceptul de adezivitate
-7 Superioritatea conceptului de adezivitate- prin aceasta:
o se amelioreazi mentinerea gi stabilitatea restauririiin cavitatea preparati
a se reduce indepirtarea de tesuturi dure integrepentru realizarea unei preparalii geometriceprestabilite - permite conservarea structurii dentare
o se amelioreazi inchiderea marginali - se limiteaziinfiltrarea microorganismelor gi a toxinelor acestora
-7 Pentru a inlelege foarte bine aplicabilitatea practici aacestui concept, trebuie detailati notiunea de adeziune
ut4l201s
-) Termenul de ADEZ|IINE necesiti o definire, atdt dinpunct de vedere FlZlC, cit gi CHIMIC
-t ADEZIUNEA FtZtCA: Atraclia care se exercitd intre douicorpuri aflate in contact foarte str6ns, datoriti forfelor dintremoleculele (sau dintre atomii) de la suprafata acestor corpuri
o Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizicd:- forte intermoleculare- forte electrostatice- forte specifice (mecanice)
o For(ele de atracfie intermoleculare / electrostatice aparprin interactiunea dipolilor existenti in molecule vecine(din corpuri diferite, separate)
. Aceste forte sunt eficiente doar daci distanta dintrecorpurile care aderi este foarte mici: - 1-2 L(14:100 pm; 1pm:10{2 m)
-)Cei mai mulli adezivi folosili tn medicina dentari aderi fizicprin forte de atractie intermoleculare
_t ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a doui corpuri, dinacelagi materialsau din materiale diferite, cu ajutorul unuicompus chimic, numit adeziv
o Adeziunea chimicd se realizeazi prin formarea delegituri chimice: o intramoleculare (interatomice)
(de valenli primari - puternice)r intermoleculare
(de valenli secundari - slabe)
r Realizarea adeziunii chimice implici un proces dechemosorbtie, prin care moleculele adezivului, fixateprin adsorbtie la suprafata aderentului, pot reactiona cugrupele active ale acestuia, formind legituri chimice
vt4t20t5
, Tipuri de legituri chimice:-t
r intramoleculare (interatomice): mentin atomii legatiin molecule (> de valen(i primari - puternice)
o legituri ionicer legituri covalenter legituri {covalente} polareo legituri {covalente) coordinativer legituri "incovoiate" {tip "banani"}r legdturi "1 - e'" (cu 1 electron) gi
legituri "3 - e'" (cu 3 electroni)r legdturi "3c - 2e'" (cu 3 centre Ei 2 electroni) $i
legituri "3c - 4e- " (cu 3 centre gi 4 electroni)r legituri aromaticeo legituri metalice
-, Tipuri de legituri chimice:
eintermoleculare: se formeazi intre molecule, ioni sau atomi(fara legaturi, in alte conditii) > de valenti secundari - slabe
) apar interactiuni - forfe intermoleculare-t (polarizare > molecule polare: dipoli)oforfe van der Waals: se formeazi cel mai des - pot apirea
fntre toate structurile chimiceo forfe Keesom (dipol permanent <--+ dlpol permanent]r forfe Debye (dipol perynanent <--+ dipol indus)rforte (de dispersie) London
{dipolformat instantaneu --' dipol indus)o legituri (punti) de hidrogen {situatie speciali de
interactiune dipol permanent <--+ dipol permanent)> aspecte particulare - legituri covalente (> apa !)
o interac{iuni cation - rr e'{cation +-+ sistem rr bogat in e-:
nucleu aromatic - benzen)
uvlzats
-, Fie cd este vorba de ADEZTUNE FtZtCA sau CH\M\CA, existicdtiva factori pfngipali care influenteazi adeziunea gi caretrebuie luafiin considerare la sistemele adezive:
@ Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se fntinde pe
suprafa[a aderentului (corp solid]
c Poate fi misurati prin unghiul format intre tangenta la lichidgi suprafafa aderentului: unghi de contact
c Umectabilitatea crescuti (favorabilS) este evidenfiati de ununghide contact mai mic de 900
c Un unghi aproape de 00 definegte o aderentd maximi
Umectabilitate.
a. crescutab. scizuid
uAlzAts
€) En"tgi" O".rpfafata: importanti pentru aderent (corp solid)
o Moleculele de la suprafata solidului au o energie mai maredecAt cele din interior, deoarece nu tot potentialul lorenergetic este completat _, pot stabili legituri adezive
S| Tensiunea superficiali: importanti pentru adeziv (lichid)
oReprezintd atractia reciproci a moleculelor de la suprafafaunui corp (lichid), fafi de un altul _, daci este redusi,este favorabilS adeziunii
-)Un adeziv cu o tensiune superficiali micd gi
un aderent cu o energie mare de suprafafireprezinti situa[ia ideali pentru adeziune
@ Viscozitatea: importanti pentru adeziv {lichid). Proprietatea fluidelor de a opune rezistenti la curgere,
datoriti frecirii interne (intermoleculare)
*) Adeziv cu viscozitate mare -, rezistenli mare lacurgere
-rcapacitate de infiltrare scizuti
_7 Adeziv cu viscozitate mici -, rezistenti mici lacurgere
-zou permite controlul aplicirii
Ur4l20r5
-)Degi adeziunea la smalt gi la dentinl este guvernati de
aceleagi legi generale, apar diferente legate de complexitateaparticularititilor structurale ale acestor tesuturi
Adeziunea la smalf_) ldeea preparirii smalfului prin acfiunea demineralizanti a
unuiacid, pentru a creEte adeziunea, ise datoreazi luiMichael BUONOCORE (1955)
-) Tratarea suprafefei smaltului cu acid:
c termen romdnesc: "gravare acidd"
o termen anglo - saxon: "etching"o termen francez: "mordangage"
I termen german: "dEtlng"
_) Gravarea acidi a smaltului are ca obiective:
o denudarca extremititilor prismelor de smalt
-, cregterea suprafetei utilizabile pentru adeziune
. crearea de microanfractuozititi
, f av onzarea adeziunii mecanice (microreten(ii)
c curdtarea suprafetei de toate detritusurile
-, ameliorarea umectabilititii
-; Gravarea acidi a smaltului este influentati de:
o tipul substan[ei utilizateo concentratia substantei utilizater tehnica de aplicare a substan[ei utilizate
o caracteristicile suprafetei de smalt
-) Promotori: RETIEF, GWNNETI KANQA, SILVERSTONE
6
Ut4l20r5
Adeziunea la smalt: crearea de microretenfii prin
demineralizare acidi (gravaj) gi formareade "resin tags"
Bizotarea marginilor de smalt
lnterfati de adeziune compozit I smal!(cu tehnici adezivi standard in 3 etape
gi gravaj cu acid fosforic 35%)
-,.
Ut4l20rs
Smal{ cu gravaj acid de tip I
rt- (Predominant Pe zonelecentrelor prismelor)
Smalt cu gravaj acid de tip ll(predominantpe zonele
periferiei prismelor) -/r
(dupi SILVERSTONE)
vT4l201s
Smal{ cu gravaj acid de tip lll(stuctura prismaticl nu poate fi evidenliati)
(dupi SILVERSTONE)
Adeziunea la dentini
_r Este un proces dinamic, mult mai complex decit adeziunea Ia smalt-t
_, Trebuie sd tini cont de numerogifactori:
o structura heterogeni a dentinei {fa!5 de smalt):13% api, 20% substante organice,6Tolo substanle anorganice
j prezenta canaliculelor dentinare, cu densitate, diametru gi
orientarc variabile (in funclie de distanta fati de camera pulpari)
e existenta constanti a umidititiipe suprafata dentinei
9
r/t4l20rs
- continuare -
Adeziunea la dentini
-7 Tlebuie si tini cont de numerogi factori:
r dificultatea realizirii unei reactii chimice, daci unul dintreconstituenti este un corp solid, iar celilalt lichid
. reactia chimici trcbuie si aibi loc la temperatura corpului
3 rcactia chimici nu trebuie si agreseze pulpa
j reactia chimici trebuie si se incheie fn maximum 10 minute
_) Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetirilor privindadeziunea la dentini i se datoreazi lui Oscar HAGGER (1949)
l0
t/14/201s
) Mecanismul adeziunii la dentini se bazeazi pe
principiul realizirii unui strat hibrid Ia nivelul
suprafelei dentinare, dupi condilionarea acidi a
acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor
din sistemul adeziv, care impregneazi zona gi
polimerizeazd apoi in profunzime
-) Promotori: FUSAYAMA, PASHLEY NAKABAYASHI,
VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK
"{notiune mentionati initial de KRAMER gi Mc LEAN - 1952F
_) Definirea notiunii de STRAT HIBRID: {NAKABAvASHI - le82}
Mecanismul prin care numerogi monomeri infiltreazi
dentina, se combini cu eolagenul gi cu apatita, pentru
a forma un noui structuri, constituiti pe de o parte
din dentini gi pe de alta din rigini
_, "coMPoztT RA$|No-DENT!NAR"
11
Ut4l20ts
_) Realizarea adeziunii dentinare trebuie si [ini cont de
2 parametri: ap€rrn€"bilitatea dentinei
o capacitatea de difuziune a riginii
@ Permeabilitatea dentinei :
o la suprafafa dentinei este prezent stratul de
"smear laye/' (Detritus Dentinar Remanent: DDR)
c prezenta DDR influenteazd realizarea adeziunii
r procedeul de pregitire a substratului dentinarpentru adeziune se numegte condi[ionare {gravaj}
>se efectueazd utilizind acizi*(idee propusi initial de FUSAYAMA - 1980f
Strat amorf, relativ neted, formatdin particule microcristalineinglobateintro-l matrice din structuri organice denaturate, sub formi de peliculS (film)_, Grosimeastratului este variabili: de la 1 - 5 pm, pini la 10 - 15 pm (dimensiunea
particulelorvariazi gi ea: de la 0,5 - 0,8 pm, pini la 2,5 - 3 pm)
_7 Factorii care influenfeazi grosimea stratului de DDR:
) mlrimea gi forma preparaliei (cantitatea de manopere necesare)) tipul instrumentarului tiietor {modul de aclionare)) prezenta unei solutii de irigare gi ricire in timpul seclionlrii dentinei) cantitatea gi compozitia solutiei de irigare
_7 Stratul se prezintS sub formi de micropeliculi ("smear layer") gi de dopuri saucepuri intracanaliculare ("smear plug"). Aceste cepuri pitrund in canalicule peo lungime variabili (in mod obignuit, in medie: 1 - 2 pm)
-) Dizolvarea DDR (indepirtat partial: doar pelicula)
15
ur4l20t5
Adezivii dentinari
_; Din punct de vedere clinic, trebuie si indeplineascdurmitoarele calititi:
i adeziune eficienti la dentini {comparabili cu cea
obtinuti la nivelul smallului) > contracararea contractieide prizi (de polimerizare) a materialului de restaurare
I sigilare etangi a canaliculelordentinare {impiedicimigcirile limfei dentinare - dispare sensibilitateapostoperatorie)
O adeziune obtinuti gi in prezenla umidititii pe substrat("moist / wet bonding")
a biocompatibilitate
Adezivii dentinari{continuare}
o sistem de polimerizare eficient (auto-, foto-sau dual)
3 grosime optimi a stratului adeziv (cca. 20 p)
a realizare rapidi a adeziunii (durati scurti, de ordinulsec.l min., pdni la producerea reactiei de polimerizare)
6r adeziune oblinuti la mai multe tipuri de substraturi
i manipulare gi aplicare ugoari, in timp scurt
3 compatibilitate cu materialul de restaurare final5
{celmai frecvent: material compozit } polimerizare}
l6
Ut41201s
Clasificarea adezivilor dentinari
@ Dupa modul de actiune (abordarea terapeutici a DDR):
_; I genera(ie: per. 1950 - 1980
oforta de adeziune:2- 4 MPa
c adeziune chimici, prin legituri ionice sau
covalente, de stratul de "smear layef' (DDR)
r nu pot contracara contraclia de polimerizare
*1a ll-a genera[ie: per. 1950 - 1980
o forta de adeziune: 4 - 6 MPa
o impregneazi gi modifici "smear layef'-u! (DDR)
(Tl leagi de dentina subiacenti)
Clasificarea adezivilor dentinari(continuare)
_1a lll-a generatie: per. '80
3 forta de adeziune: cca. 10 - 12 MPa
o contracareazi pa(ial contractia de polimerizare
l impregneazi Ei modifici "smear layef'-ul (DDR)
o capacitate de adeziune gi pe substrat metalic / ceramic
, a lV-a ggneratie: per. '90
c forta de adeziune: 18 - 25 MPa (pina la 32 MPa)
o formeazi strat hibrid (prin indepirtarea totali a DDR)
j gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / rigini)a gravaj acid total: smal! + dentini = "total etch"
(dupi rusavrue)
t7
ll14l20t5
Clasificarea adezivilor dentinari(continuare)
_, a V-a generatie: per. '95-/,
-v-L
c forfa de adeziune: 16 - 18 MPa
c formeazi strat hibrid (prin indepirtarea totali a DDR)
c adeziune gi pe substrat umed ("moist / wet bonding")o ugurinti in manipulare (mai putine componente)
c gravaj acid separat: 2 componente {acid / primer + riglgf)o gravaj acid total: smalt + dentini = 'total etch"
Clasificarea adezivilor dentinari(continuare)
, a Vl-a oeneratie: 1999 - 2000
o forfa de adeziune: 16 - 18 MPa
o formeazd strat hibrid (prin indepdrtarea pa(iali a DDR)
o adeziune gi pe substrat umed ("moist I wet bonding")o ugurinti ?n manipulana (mai pu(ine componente)c 2 componente (acid + primer I riqini)o demineralizare firi spilare (nu au etapi separati
de gravaj acid = sisteme autogravante: "self-etch",cu primeri autogravanti - initial "moi" (pH = + 2)
_) apar modificiri ulterioare: dupi 2000- forti de adeziune crescutd {peste 18 MPa)- primeri autogravan{i cu eficienti sporiti: "tari" (pH < 1)
18
rl14l20r5
Glasificarea adezivilor dentinari(continuare)
, a Vl-a generatie (continuare):
i ED?t'modificiri ulterioare: dupi 2000
e gen. a Vl-a: tiP I ("two-steP")2 componente - se aplici separat, succesiv
o gen. a Vl-a: tipl! ("one-steP")2 compon""' :ll3lffi i|#l:[]n,nor"ntur utirizirii)
o rigina pitrunde in releaua de colagen (dupi pregitirearealizati de primer = obligatorie !!)
o rigina se infiltreazi in orificiile canaliculelor dentinaregitn dentina peri- / intercanaliculari demineralizatd
o prin polimerizarea riginii se realizeazi legdturile adezivepropriu-zise (eventual, se formeazi stratul hibrid)
22
U14l20ts
-) Rolul stratului hibrid:
c invelig acido-rezistent ce sigileazi suprafafa dentinard
e reduce sensibilitatea postoperatorie
r blocheazi invazia microorganismelor in canalicule
o reduce stressul indus de contractia de polimerizare
c previne detagarea restauririi
Metode pentru realizareaunei hibridiziri adecvate
-7 Tehnica gravirii acide totale a smaltului gi dentinei:-,
{"total-etch"}
o Adeziune uscati ("dry bonding") - menlinerea uscati asuprafelei dentare gravate Ei utilizarea de primeri cecontin api (reumectarea substratului)
c Adeziune umedi ("moist / wet bonding") - mentinereaumedi a suprafefei dentare gravate gi utilizarea deprimeri ce con{in acetoni (eliminarea excesului de api)
Caracteristicile de bazi ale principalilorsolven[i folosi[i in adezivii comercializati
AcEToNA
r Volatilitate ridicati {se evapore rapid)o Excelenti indepirtare a apei. Agent deshidratant putemic (risc de suprauscare dentinari)r Problerne de pistrare gi aplicare
ETANoL (iru apA)
o Capacitate de penelrare excelente. Solutie corespunzitoare din punct de vedere al evapoririir Energie de suprafati favorabili pentru umectarea relelei fibrilare
de colagen expuse
APA
. Capacitate de penetrare bunio Potenleazi capacitatea autogravantii a rnonornerilor acizir Se evapori lent gi, in consecinti, este mai dificil de indep5nat. Apa renranenti pate impiedica penetrarea / polirnerizarea rS5inii
29
Tll4lzals
iAateriale aderentede restaurore coronord
Disciplino de Odontoterapie Restourotoare (Curs Cariologie)
Focultoteo de iiedicind DentorE - Deportamentul IIIU,t{F "Carol Davilo" Bucuregti
2014 / 20t5
Materiale estetice (fizionomice)gi tehnici adezive pentru
restaurarea leziunilor coronare
_, "Tooth+oloured" !
tr Estetic: PREFERABIL, in raport cu Fizionomic / Cosmetic
C Tehniciadezive de restaurare coronari:
. Directe -; obturatli(mai rar: fa[ete)
. Semidirecte II -2 lglay-uril onlay-uri / fateter lndlrecte J tt*i rar: coroanEpar$ate I totale)
llt4l20t5
Metode qi tehnici adezive de realizarea restaurdrilor coronare estetice din compozit
-) Directi: - in calrinet ("chair - side")- FARA amprenti gi model {se lucreazinumai la nivelul prepara{iei dentare)
- auto / fotopolimerizare {intraoral}- o singuri gedinti de lucru
Metode gi tehnici adezive de realizarea restauririlor coronare estetice din compozit
-) Semidirecti: - in cabinet ("chair - side")- FARA amprenti gi model- "post-polimeriza re fototermici" (extraoral)- o singuri gedinti de lucru
-/ lndirecti: o lmediati (lndirect - directi)- in cabinet ("chair - side")- CU amprentd (cabinet) Ei model {cabinet)- "post-polimerizare fototermici" (extraoral)- o singuri gedinti de lucru
o Propriu - zisi- cabinet + laborator- CU amprenti {cabinet} 9i model {laborator)- foto / termo / baro-polimerizare (laborator)- mai multe tedinte de lucru- necesiti restaurare provizorie
uwlz}ls
Materiale estetice aderentepentru tehnici de restaurare directe
tr Materiale cu structuri "standard":
. Materiale Compozite (riEini compozite)
. Cimenturi cu lonomeri de Sticli (ClS)
Materiale estetice aderentepentru tehnici de restaurare directe (continuare)
E Materiale cu structuri combinate:
. CIS modificate prin adaos de riEini:CIS fotopolimerizabile
. compozite modificate prin adaos poliacid (polialkenoic):Gompomeri
. compozite modificate prin cuplarca stabili a unei retelespatiale de structuri anorganici (SiO2) la matricea organici:0rmoceri
'ClS cu adaos de rigini modificate prin incorporarea departicule (de CIS) prepolimerizate (fazi stabili):Giomeri
. Materialele compozite - folosite pentrurestaurarea directi a leziunilor coronare - necesitd
rezolvarea umritoarelor probleme :
C J contrac[ie de Potimerizare
C J Profunzimeagi calitatea polimerizirii
C J Calitatea adeziunii la dentini (posibilitatea microinfiltralieila nivelul interfe[ei adezive)
C J Discolorare / dezadaptare marginali
C J carie secundari
C J Sensibilitate postoperatorie
C J Longevitate (proprietili mecanice - rezistenli la uzuri)
lndicafii de utilizare pentrumaterialele compozite
I . Restau rarea morfofunclionali estetici (fizionom ici) a leziu n ilorcoronare de etiologie carioasi, prin tehnici adezive directe $isemidirecte (efectuate in cabinet), la din[i frontali gi/sau laterali,la dinti vitali gi/sau devitali
2. Restaurarea morfofunctionali estetici (fizionomici) a leziunilorcoronare de etiologie necarioasi, prin tehnici adezive directe $isemidirecte (efectuate in cabinet), la dinli frontali gi/sau laterali,la dinli vitali gi/sau devitali
. Leziunile incriminate potfi:. uzuri dentari (atrilie / abraziune I eroziune / abfractie). leziuni traumatice. leziuni distrofice (de structuri). unele fonne de discromii (discoloriri) dentare
. Rezolvarea terapeutici poate fi ob(inutii inclusiv prinfatetare (metoda directi gi/sau semidirecti)
I
Ut4l20Ts
lndicafii de utilizare pentrumaterialele compozite (continuare)
3. Restaurarea coronari stratificati, in asociere cu ClS, denumitiobtura[ie coronari tip "sandwich", tn 2 variante:
. "sandwich inchis" (ClS nu este plasat pini la suprafataexterni coronari, in contact direct cu mediul bucal)
'"sandwich deschis" (GlS este plasat p6ni la suprafataexterni coronari, tn contact direct cu mediu! bucal)
4. Sigilarca ganturilorgi fosetelor, precum gi realizarea de RPR{Restauriri Preventive cu Rigini}, in profilaxie gi stomatologiepreventivi
5. Fixarea adezivi a protezelor conjuncte unitare (unidentare)estetice (fizionomice), de tip incrustatii (inlay / onlay), fatete,coroane de invelig partiale / totale, a puntilorspeciale, adispozitivelor ortodontice
lndica{ii de utilizare pentrumaterialele cOmpozite (continuare)
6. Refacerea sau repararea directi in cabinet a componenteloresteticeale protezelor conjuncte
7. Realizarea directi in cabinet a unor protezeri estetice (fizionomice)provizorii
8. Reconstitu irea ( reconstruclia) bo nturi lo r de nta re, in vede reaacoperirii lor cu coroane de invelig
9. lmobilizarea din[ilor- provizorie sau prelungiti (de durati limitati)
D Posibilititile de utilizare clinici au fost extinse, datoritd realizirii giintroducerii in practica uzuali curenti a sistemelor de materialecompozite cu consistente diferite {fluide, normale sau conventionale,condensabile), precum 9i a celor cu dubli activare (initierel apolimerizirii {au mecanism de prizi dual: foto / autopolimerizabil)
l0
Ur4l201s
D lndicatii de utilizare specifice pentrucompozitele fluide:
) obturarea cavitifilor cu preparalii modificate speciale pentru leziuniproximale, tip "caseti", tip "crevasi" {"slot"), tip "gan{" sau "jgheab",tip'tunel" sau "galerie"
) restaurarea leziunilorcervicale {de colet}, mai ales de etiologienecarioasi prin mecanisme de uzuri (eroziune / abraziune / abfractie)
) in tehnici de obturatie stratificati, aplicate ca prim strat {cel maiprofund), pe post de obtur{ie de bazi (sau chiar liner}, pentruadaptarea optimi la interfala adezivi cu structura dentari gi pentruatenuarea (compensarea) tensiunilor inteme (contractie de prizi,sarcini ocluzale)
[tehnici tip "CBF": "Conventional / Condensable Bonded to Flowable'f
Il lndicafii de utilizare specifice pentrucompozitele condensabi le:
) obturarea preparafiilor ocl uzale Ei/sa u ocluzo-proximale
prin tehnici de inserare, condensare (fulare) gi modelare
similare celor de obturare cu amalgam, pentru ameliorarea
adaptirii parietale (interne) 9i marginale {externe} a
restauririi, precum ti a calititii modelajului morfologiei
funclionale coronare
11
111412015
tr lndica[ii de utilizare specifice pentrucompozitele cu polimerizare duali:
) fixarea adezivi a protezelor conjuncte unitare (unidentare)
estetice (fizionomice) 9i a altor dispozitive protetice,
ortodontice, etc. (vezi pct. 5)
tr Modaliteti de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
BC
t2
yt4120rs
. Contractia de polimeri zare a materialelor com pozite
ikpr$der6b0*Aor
. ,-,:rr.l *da*t::l:,;rJ \=- -
tr Modaliteti de utilizare gi tehnici de Iucruindicate pentru materialele compozite
Configuralia caviteti (factorul C)
, \. ,L-{I /,' ; -'.i ; i ", I_ i t:/,-1.---,
zF-!!{ l<)-'*t:
I Us . )r,o - 3/3 ? 4t2 (P 5/1
ivl-Jj
5.02.01.00.54.2
13
uAl2AtS
I Modaliti[ide utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
Efecte posibile ale contraclieidepolimerizare a compozitelor
Adeziune Ia smaltcu gravaj acid
Fisuri ln small
D Modaliteti de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
+IIII
II
Dentini
tI
I
??ililii?1t'i ;?1
Fotopolirnerizare(in bloc)
Autopolimerizare(in bloc )
Fotopolinrerizare(in straturi)
t4
U14120t5
tr Modalitati de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
. Compensareacontractiei depolimerizare
-Ft
:
r Utilizarea compozituluifluid drept "liner"
tr Modalititi de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
r,ryIlt!
.t'
F€,I| ,i":i \
,ll.tIt,'
l'- I
15
uul2ats
tr Modalitdti de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
. Preparalii hizotate. Marginile cavititii: prisme de smalt sectionate transversal
-,NU longitudinal (paralel cu axul lor lung). Gravajul acid al prismelor seclionate longitudinal -, mai putin eficient
16
llt4l20t5
tr Modalititi de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
tr Modalitd[ide utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
17
UruI2AT5
-7 Matrici (conformatoare) gi pene
pentru restaurarea dintilor laterali(refacerea conturului anatomic Aia contactului interdentar proximal)
t8
U14l20rs
B Modalititi de utilizare gi tehnici de lucruindicate pentru materialele compozite
Materiale estetice aderentepentru tehnici de restaurare directe
tr Materiale cu structuri "standard":
, Materiale Compozite {riEini compozite}
. Cimenturi cu lonomeri de Sticli {ClS}
19
uulzars
Cimenturile cu ionomeri de sticle (ClS)
Compozi{ie:
Particule de "sticli": Calciu-FluoroAluminoSilicat
Etapa de terapie medicamentoasi in tratamentul cariei simple dentare:tratamentul pligii dentinare gi protectia dentino-pulpari
in tratamentul cariei simple, plaga dentinard este rezultatul etapeichirurgicale, care urmdregte indepirtarea [esuturilor dure dentare alterate ireversibilgi realizarea unei prepara[ii apte sd primeascE o restaurare morfo-func[ionalS stabild,fiabilS gi durabili. [n numeroase cazuri, tratarea unei carii simple superficiale poatedetermina realizarea unei cavitS[i care nu implicd decAt smal[ul, fird interesareadentinei. De cele mai multe ori ins5, partea profundd de la baza pere[ilor laterali,precum gi peretele pulpar gi/sau cel (cei) parapulpar(i) se afl5 la nivel dentinar, cuexpunerea directd a dentinei. ln aceste cazuri, se poate vorbi despre existenla uneipligi dentinare, rezultate in urma ac[iunii instrumentarului folosit pentru preparareaunei astfel de cavitSli.
in raport cu profunzimea preparaliei rezultate dupd instrumentare, plagadentinard prezintd c6teva aspecte particulare, care tin de caracteristicile structurale gi
topografice ale dentinei, precum gi de propriet5[ile sale fizice gi chimice.Caracteristicile dentinei: lesut mineralizat cu structuri heterogenS, alcituit
din trei faze, cu repartizare inegal5 (volumetric Ai cantitativ):- fazd anoroanic6 (hidroxiapatitd): 50% din volum - 670/o din masS;- fazd oroanici (fibre de colagen, proteine necolagenice, glicozaminoglicani):
30% din volum - 2oo/o din mas5,- ap5: 20% din volum - 13o/o din mas5.Structura gi reparti[ia topografici a componentelor dentinei:Componentele structurale ale dentinei (substanfa anorganic5, substanla
organicd gi apa) sunt repartizate neomogen, inegal din punct de vedere volumetric gi
cantitativ, in diferitele zone topografice ale dentinei:- componenta anoroanic6 (predomind in dentina pericanaliculard): dispusS
uniform, atAt in stratul superficial, cdt qi in cel profund;- componenta oroanicd (fibre de colagen) si apa (predomind in dentina
intercanaliculard gi in canaticulii dentinari): dispuse neuniform in stratul superficial gi
in cel profund): colagen mai mult in stratul superficial - apd mai multd in stratulprofund (circumpulpar).
- lumenul canaliculelor dentinare cregte odatd cu profunzimea, av6nd undiametru mai mare in zona circumpulparS, fald de cel de la nivelul joncliunii amelo-dentinare;
- numirul de canalicule dentinare pe unitatea de suprafal5 este mai mare,odatd cu apropierea de camera pulparS.
Proprieti[ile fizice ale dentinei:1.- Rezistenta mecanicS (la compresiune, incovoiere, forfecare) - depinde de
grosimea stratului dentinar restant gi de gradul de diversificare a orientdrii spa[iale afibrelor de colagen intercanaliculare;
- poate fi amelioratd prin cregterea structurii de rezistentd dentinare(stimularea depunerii de dentind secundar5);
- poate fi ameliorati prin hibridizarea plSgii dentinare (rSgina adezivdcontribuie la preluarea tensiunilor, impreuni cu colagenul impregnat);
2.- Duritatea - scade pe mSsura apropierii de pulpd (vezi structura topografici);3.- Elasticitatea - neuniform5 (modul de elasticitate diferit intre dentina peri- 9i
cea intercanalicular5), dar semnificativ superioar6 smaltului;
4.- Permeabilitatea - are loc prin suprafafa dentinard expus5 accesibilE gi
depinde de densitatea gi de diametrul canaliculelor dentinare disponibile (ambiiparametri vartazd in raport cu profunzimea cavitd[ii = apropierea de camera pulpari):
- se poate produce prin difuziune (gradient de concentratie la presiune constantd);- se poate produce prin filtrare (gradient de presiune la concentra[ie constantd).
Proprieti$le chimice ale dentinei:1.- capacitatea - tampon pentru aciditate (aparutd ca urmare a procesului carios);2.- protectia antitoxic5 pentru pulp6;
- sunt corelate cu structura chimicd, dar gi cu grosimea dentinei: eficientalor este de 90 - 100% pentru un strat restant > 2 mm gi se reduce la 75o/o pentru unstrat restant = 0,5 mm.
Particularitifile pldgii dentinare:1.- lipsa sAnoer5rii - avantaj: vizibilitate gi comoditate in lucru;
- dezavantaj: lipsa mecanismelor de apdrare sanguinS;2.- expunerea directd la factorii mediului bucal:
diferente de temperaturS, de pH, de concentra[ie gi presiuneosmoticS;microorganisme gi toxine;enzime gi produgi metabolici;
3.- contaminarea cu oermeni (infectarea):prin contact direct cu mediul bucal (septic);prin persistenta "germenilor pionieri" in canaliculele dentinaredupi EDA (chiar cu izolarea optimd a cAmpului operator: digd);
4.- prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare, unde se afld alEturi deprelungirile celulare odontoblastice gi fibrilare nervoase): lichid limpede,care confine ap6, slruri minerale, enzime, aminoacizi gi reprezintd mediulcare regleazd echilibrul trofic al dentinei. Prin sectionarea canaliculelordentinare, odatd cu instrumentarea dentinei, acest fluid se risp6ndegte pesuprafala pl6gii dentinare gi conduce la:
mediu de culturd pentru germeni;umiditate permanent6 a suprafelei de secliune dentinare;
dentinarS, rezultat in urma cantitdtii de rumegu$ dentinar produs de zdrobireaneuniform5 a dentinei in timpul prepardrii prin tdiere (indiferent de tipulinstrumentarului utilizat: ac[ionat manual sau mecanic - rotativ, oscilant, vibrator,etc.), datoriti deformirilor mecanice gi a cildurii de frictiune.
2.- Morfologie: Strat amorf, relativ neted, format din particule microcristalineinglobate intr-o matrice din structuri organice denaturate, sub formd de peliculS (film).
Grosimea strqtului este variabilS: de la 1 - 5 pm, p6nd la 10 - 15 pm (dimensiuneaparticulelor variazd gi ea. de la 0,5 - 0,8 prm, pAnd \a2,5 - 3 pm).
Factorii care influenteazi orosimea stratului de DDR.- mdrimea gi forma preparatiei (cantitatea de manopere necesare);- tipul instrumentarului tiietor (modul de ac{ionare),- prezen[a unei solu[ii de irigare gi ricire in timpul section6rii dentinei;- cantitatea gi compozitia soluliei de irigare.
Stratul se prezintd sub formi de micropelicul5 ("smear layer") gi de dopuri saucepuri intracanaliculare ("smear plugs"). Aceste cepuri pitrund in canalicule pe olungime variabil5 (in mod obignuit, in medie. 1 - 2 pm), mai ales in cavit5tileprofunde, deoarece la acest nivel canaliculele dentinare sec[ionate sunt mai largi gipenetrarea ("tasarea") DDR in orificiile lor de intrare apare mai rapid gi mai facil..
3.- Compozitie chimici:Constituenti de orioine dentinard (gi/sau amelard):
- din dentina peri- gi intercanalicularS:- hidroxiapatitS;- colagen denaturat (gelatini);
- din canaliculi:- glicoaminoglicani gi proteoglicani;- elemente de origine odontoblasticS;- germeni microbieni;
Constituenti de orisine extra-dentinard (lichid bucal):- salivd;- germeni microbieni, toxine, produqi de degradare metabolicd;- elemente celulare (sAnge, gingie).
4.- Solubilizare:DDR, degi este neomogen, este aderent de dentinS gi r5mAne ferm atagat de
plaga dentinarS, chiar la un lavaj cu jet de ap5 sub presiune; indepSrtarea lui nupoate fi ob[inutd cu marea majoritate a solutiilor folosite uzual in terapia odontalS.
Solubilizarea DDR se obtine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizareterapeutici) sau de chelatori (EDTA).
Acizii inlSturi DDR in totalitate (atit micropelicula, cAt gi dopurile sau cepurilecanaliculare); chelatorii inlSturi doar micropelicula (nu penetreazS intracanalicular).
Semnificatia func[ionali a DDR:Prin origine gi structuri este un liner iatrogen (teoretic nebenefic).Functional, are efectul unui liner natural (mai ales datorit5 cepurilor care
pitrund in por[iunea incipientd a canaliculelor dentinare) - poate fi benefic intehnicile clasice convenfionale de tratament al plSgii dentinare:
- reduce permeabilitatea dentinarS;- influenteazi conductanfa hidraulicS (migcarea limfei in canaliculele dentinare);- blocheazl penetrarea germenilor microbieni spre pulpd - dar nu gi a toxinelor,
enzimelor, produgilor metabolici (factori cauzali ai inflama[iei pulpare);- ploblema microinfiltra[iei marginale (nu o poate preveni eficient).
lntr-o cavitate nerestauratS, DDR dispare in c6teva slptdmini, prindizolvarea sa de citre acizti endogeni din salivi gi din placa bacterianS, rezisten[a sain aceste conditii fiind limitat5.
Microinfiltra[ia marginali - se produce prin:- microspalii intre pere[ii cavitdtii gi materialul de restaurare (aceste spa[iiexistd intotdeauna, in lipsa adaptirii perfecte gi a adeziunii);
- permeabilitatea stratului protector;- porozitE[ile gi intersti[iile DDR.
Combaterea microinfiltratiei marginale - depinde de abordarea terapeuticS:
- tratanentul clasic (conven$onal): nu influen[eazd (nu modiflci / nu indepSrteazi) DDR;
- tratamentul modern (actual): modifici / indep5rteazl DDR>>* hibridizarea plSgii
dentinare = cuplare adezivi de interfat5 la nivelul suprafelei dentinare gi inchidereasa etangS, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare>----r realizarea adeziunii dentinare.
Lu6nd in considerare aspectele legate de caracteristicile pldgii dentinare,motivele utilizdrii unor mijloace de izolare gi de protectie a acesteia sunt acelea de amenaja pulpa dentari integrd gi, eventual, de a facilita refacerea pulpei afectatereversibil.
resturilor de dentind gi smal[, a urmelor de salivS, sAnge, secre[ii, rimasein cavitate din timpul prepar5rii;
- protec[ia fa[i de agen[iifizici (mecanici, termici, electrici) gi chimici;- obliterarea (inchiderea etangd) a orificiilor canaliculelor dentinare, pentru
a preveni difuziunea (penetrarea) in directie pulpard a stimulilor nocivi;- restabilirea formei interne optime a preparaliei (corectarea unor
imperfec[iuni ale peretelui pulpar / parapulpar);- etangarea parietalS / marginalS, in scopul evitirii aparitiei microinfiltratiei;2.- Protectia activi (biologica):- terapie cu efect antimicrobian (bacteriostatic sau bactericid);- stimularea mecanismelor defensive gi reparatoare locale pulpo{entinare
(cicatrizare, remineralizare a dentinei restante,,afectate" reversibil,neodentinogenezi).
Aceste obiective se realizeazl cu ajutorul unor materiale care, pentru apermite ob[inerea rezultatului scontat, trebuie sd intruneascd o serie de calitdti.
Calita[ile necesare unui material optim de protec[ie dentino4ulpari:- neiritant pentru structurile pulpo-dentinare, prin compozi[ie gi proprietS[i
fizice, chimice, biologice;- pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare sectionate din
interiorul canaliculelor dentinare;- izolare gi rezisten[5 mecanicd (presiune ocluzald/masticatorie);- izolare termici (rece / cald) - inclusiv firi reactie exotermd proprie de prizS;- izolare electrici (diferente de potenlial);- izolare chimicd;- compatibilitate chimic6 cu materialul de restaurare coronarS;- radioopacitate;- inchiderea etangd (blocarea) germenilor existen[i in canaliculele dentinare;- remineralizarea dentinei ,,afectate" (vindecarea leziunilor reversibile - cicatrizare);- stimularea formirii dentinei scleroase (rezisten[5 crescutd gi permeabilitatescdzutd);
- stimularea depunerii dentinei secundare de reparalie (neodentinogenezd);- rezolutia inflama[iei pulpare asimptomatice produsd prin evolu[ia cariei simple;- insolubil gi inalterabil in condiliile mediului bucal;- absen{a color5rii (impregn5rii) structurilor dure dentare (evitarea discromiilor);- manipulare clinic5 ugoar6 (manevre simple, comode, rapide).
Etapa de terapie medicamentoasi in tratamentul cariei simple dentare,denumiti curent uzual tratamentul plagii dentinare gi protec[ia dentino-pulpari,poate fi abordati gi realizat6 in dou5 moduri: conceptia clasicd (materiale gi tehniciconven[ionale), respectiv conceptia moderni (materiale gi tehnici actuale, bazate peconceptul de adeziune amelo-dentinari).
4
Concepfia clasicd (materiale gi tehnici conventionale]Aceasta considerd cd plaga dentinard necesitd o abordare terapeuticd
diferitS, in func[ie de profunzimea cavitdtii 9i de aspectul dentinei din zona cea maiapropiatd de camera pulpard (peretele pulpar gi/sau parapulpar).
Cel mai important motiv pentru care este necesari utilizarea unui materialde izolare gi protec[ie pulpard este acela de a preveni actiunea unor factori iritativinocivi asupra pulpei dentare, factori ce provin din componentele diferitelor materialerestauratoare, de la diferenlele de temperatur5 ori de potential electric transmise prinintermediul materialului de obturatie coronard pdnd la dentind gi pulp5, sau de lapenetrarea microorganismelor ori a produgilor lor patogeni prin spa[iile existente lai nterfata prepara[i e/restau rare (m i croi nfi ltra[i e marg i na I 5).
Aceasti conceplie ia in considerare doar primele 4 caracteristici ale plEgiidentinare (expuse anterior), fdrd a [ine cont de prezenla gi rolul DDR, mai ales inceea ce privegte posibilitatea ob[inerii inchiderii etange parietale / marginale, inscopul evitdrii aparitiei microinfiltraliei.
Din punct de vedere al adAncimii (profunzimii), cavitdtile se pot clasifica in:- superficiale;- medii;- Profunde.Dentina restantd de la nivelul pldgii dentinare poate fi .
o de aspect si duritate normalS (aparent slnitoas5 clinic)Deqi apare de aspect normal, ea este alcdtuitd din zone alternante de:- dentini normalS, in care canaliculele dentinare nu prezintd in interiorul
lor microorganisme;- dentini par[ial demineralizatS, in care pot fi gdsite microorganisme
pionere;- dentini transparentS, translucid5 sau scleroas5, cu degenerescentd
calcar5 (tradusd prin obliterarea canaliculelor dentinare prin hipercalcificare) gi deaceea relativ impermeabila pentru microorganisme;
- dentini opacd, cu canalicule cu aspect devital, de "traiecte moarte".Daca dentina restanti in timpul instrumentirii are sub 2 mm grosime,
cSldura produs5 prin manoperele terapeutice (mai ales incorecte) poate determinaleziuni pulpare reversibile / ireversibile (uneori pAnd la necrozi pulpard).
Prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinaresectionate odatd cu dentina, in condiliile in care nu au fost expuse anterior nici unuifactor iritativ (carie cronici cu evolutie lentd, uzurd prin abraziune / atritie, etc.) gi decinu au avut posibilitatea de a se adapta in timp, vor suferi un proces dedegenerescen[d gi necrozS, care uneori poate atinge chiar celula odontoblastic5primari de provenien[d gi, drept consecin[5, canaliculele dentinare implicate vordeveni goale ("traiecte moarte").
Clinic, se poate delimita destul de ugor dentina alterati de cea normalS,prin aspectul gi consisten[a diferite.
ln cariile acute cu evolulie rapid5 (umede), aceste alternanle sunt greude diferen[iat.
o dentina duri, piomentat6Prezintd aceleagi zone ca gi dentina de aspect normal. Aspectul de
pigmentare maximd a pl5gii dentinare este specific cariei cu evolu[ie lenti(stalionare) gi este caracterizati prin scleroza canaliculelor dentinare, cu formare dedentin5 transparentd. Aceastd dentind este mai calcificati gi mai eficientd impotrivainvaziei microbiene fa[5 de cea cu aspect normal, de aceea este bine sd fie pistratS.
o dentini dur5, cu zone mici de dentind alteratd ireversibilAceasta prezintd alternan[a celor 4 zone (descrise mai sus) gi o
suprafal5 de cel mult 1 mm'in care dentina este distrusd ireversibil, canaliculeledentinare sunt dilatate, cu microorganisme, enzime gi toxine in interiorul lor, cudem i neral izarea intensi a dentinei intercanalicu lare.
in aceastd situalie clinicS, dacd se presupune cd indepdrtarea acesteizone punctiforme ar putea duce la deschiderea accidentalS a camerei pulpare gi latransformarea unui tratament de carie simpld intr-unul de carie complicati (cu gansemai reduse de reugitd pentru mentinerea vitalititii pulpare), se poate proceda la uncoafaj indirect, dacd existd condi[iile locale gi generale care permit acest lucru.
ln practica curentS, in tratamentul plSgii dentinare apar mai multe noliuni:- bazd propriu-zisi (obtura[ie de bazd);- liner (cdptugire);- lac dentar (varnish);- bazd intermediar5;- coafaj indirect.
Termenul de obturatie de bazd se referi la aplicarea pe suprafala dentineiexpuse a unor materiale cunoscute sub denumirea de cimenturi dentare sau bazepropriu-zise, ce au o rezisten[d mecanicd superioarS, asemindtoare cu cea adentinei; baza are rolul:
- de a conferi o protec[ie fizici (mai ales mecanicd gi termic5) gi chimicipentru complexul pulpo-dentinar;
- de a constitui un suport mecanic pentru restaurarea de duratS, distribuindstress-ul local exercitat asupra sa spre dentina subiacentS;
- de a fi un substituent al dentinei distruse prin evolufia procesului carios sauindep5rtate prin instrumentare.
Aceste obiective presupun o grosime minimd de't-1,5 mm a stratului dinmaterialul de obtura[ie de bazd, care trebuie sE prezinte rezisten[i mare lacompresiune, modul de elasticitate ridicat (deci elasticitate redusS = rigiditate),precum gi conductibilitate gi difuzibilitate termic6 similare cu cele proprii ale [esuturilordure dentare. Bazele propriu-zise sunt folosite in cavitd[i de adAncime medie, in careexistd dentind normal coloratd sau pigmentatd. Materialele indicate pentru obtura[iide baz5 sunt:
- cimenturi cu ionomeri de sticlS (ClS)Termenul de liner (cdptugire) este utilizat pentru suspensii, paste, cimenturi
bicomponente (volatile sau cu un mecanism de reactie de prizd) pe bazd deCa(OH)2, ZOE Si (mai nou) CIS conventionale (cu prizd chimici), dar mai cu seamiCIS modificate prin adaos de rSgini fotopolimerizabile. Toate acestea pot fi aplicatepe suprafa[a plSgii dentinare, strict pe dentinS, intr-un strat fin, formAnd o peliculisub[ire de pAnd la 0,5 mm. Acegti lineri se folosesc inclusiv in coafajul indirect gipermit realizarea unei bariere protectoare fat5 de factorii chimici nocivi, dar gi un gradacceptabil de protec[ie termicS. Deoarece aceste preparate, cu excep[ia ClS, nu auduritate gi rezisten[d mecanicd suficienti gi nici grosimea convenabilS pentru aconferi o protec[ie fizici eficient5, se recomandd acoperirea lor, in cavititile medii(mai ales cele care suporti presiuni ocluzale directe), cu un ciment dentar (bazapropriu-zisi).
6
Lacurile dentare (varnish-urile) sunt substanle inerte, neutre chimic, care seaplicS pe perelii prepara[iei pentru a creea o barierS fa[i de ac[iunea iritanti a unormateriale de restaurare gi a penetrdriifluidului bucal la interfala prepara[ie/restaurare.Ele pot preveni modificarea culorii dintelui (in cazul obtura[iilor de amalgam), permitun grad de izolare a canaliculelor dentinare seclionate, put6nd preveni gi/sau limitahipersensi bil itatea dentinard postoperatorie.
Lacurile dentare sunt solu[ii de rSgini naturale (copal, colofoniu) sau sintetice(acetat de celuloz5, polistiren) solubilizate in solven[i organici (alcool, acetonS, eter,cloroform, etc.). Evaporarea solventului formeazd o peliculS cu rol izolator, firdactiune protectoare mecanicS, termicd sau stimulatoare biologicS- Anumite lacuri potconline gi substanle cu rol terapeutic: eugenol, timol, fluor. in general, lacuriledentare nu sunt indicate in restauririle cu materiale adezive pe bazd de rdgini, care,prin prezen[a monomerilor, conduc la dizolvarea rdginii lacului dentar; in plus, unelecomponente (vezi mai sus) pot influenta negativ reactia de prizl (bazatd pepolimerizare) a acestui tip de materiale..
Coafaiul indirect este o metodd de tratament mult mai complexS, carepresupune mai multe obiective:
- dezinfectia plSgii dentinare;- obliterarea canaliculelor dentinare sectionate;- protectia pulpei dentare fald de agenlii iritan[i (fizici, chimici);- stimularea neodentinogenezei (se obtine prin preparate cu Ca(OH)z sau ZOE).Se urmiregte prin aceasti metodd terapeutici distrugerea germenilor
prezen[i in canaliculele dentinare, precum gi reducerea permeabilit5tii dentinare prinformarea de dentind transparenti 9i reducerea microinfiltratiilor marginale ce potgenera inflamatia pulparS.
Rolul bazelor intermediare utilizate in coafajul indirect este de:- acoperirea gi protejarea preparatului de coafaj (vezi mai sus);- izolant impotriva agentilor chimici;- agent terapeutic pulpar^Datoriti rezistentei lor mecanice reduse gi a slabei lor protec{ii antitermice,
precum gi incompatibilitatii unora dintre ele (ZOE) cu materialele de restaurareaderente pe bazd de rSgini, in tehnicile clasice (convenfionale) aceste preparatetrebuie acoperite cu un alt material care sE asigure convenabil aceste cerin[e.Cerin[ele in cauzd vor fi obtinute cu bazele propriu-zise: ciment FOZ sau PCZ pentruZOE, respectiv CIS pentru Ca(OH)2. De aceea, preparatele utilizate pentruacoperirea preparatelor de coafaj poartd denumirea de baze intermediare.
Materialele folosite cabaze intermediare pot fi :
- ZOE conventional clasic (tradilional);- cimenturi cu Ca(OH)z (cu prizi auto- sau fotopolimerizabilS);- CIS tip lll.
La acestea se adaugS, la ora actualS, sistemele de adezivi dentinari.Concep[ia moderni (materiale gi tehnici actuale]Aceast6 conceptie ia in considerare toate caracteristicile pl5gii dentinare
(expuse anterior), in special prezenta si rolul DDR, mai ales in ceea ce privegteposibilitatea obtinerii inchiderii etange parietale / marginale, in scopul evitdrii apari[ieimicroinfiltratiei. Microinfiltra[ia este consideratd actualmente drept factorul nocivprincipal responsabil pentru aparitia complicaliilor pulpare, prin penetrarea germenilormicrobieni p6nd la nivelul pulpei dentare; ea poate fi evitati eficient prin inchidereaetangi a interfe[ei preparatie / restaurare.
7
De aceea, tratamentul modern al pl5gii dentinare este bazal pe conceptul deadeziune dentinarS: modificarea sau indepdrtarea DDR>--* hibridizarea plSoii
dentinare = cuplare adezivd de interfalS la nivelul suprafelei dentinare gi inchidereasa etangd, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare>-+ realizarea adeziunii dentinare.
Hibridizarea pligii dentinare gi realizarea adeziunii dentinare - se poate
ob[ine prin strategii terapeutice diferite:1.- menlinerea DDR gi cregterea fo(ei de coeziune - prin infiltrarea gi
impregnarea cu primer gi monomer adeziv -* DDR modificat, care evitd dizolvareasau desprinderea ulterioari de pe suprafala dentinarS; modalit5ti de ob[inere:
- ameliorarea rezistenlei acide a DDR, prin tratare cu fosfat acid de calciu,- fixarea DDR prin impregnarea cu r5gind (monomeri);- fixarea DDR cu glutaraldehidd, ac. tanic, clorurd fericS;- modificarea DDR gi substituirea sa cu un precipitat cristalin acidorezistent: PDR
(Protector Dentinar Remanent = PDR), prin tratare cu acid azotic 2,5o/o gi oxalatferic (sau oxalat de aluminiu, sau oxalat de potasiu).
2.- indepirtarea terapeutici a DDR- poate fi: partialS (numai micropelicula);
totalS (micropelicula gi cepurile intracanaliculare);- modalitali de oblinere: gravarea acidd a pldoii dentinare (pentru adezivi);
condilionarea plSgii dentinare (pentru PCZ 9i CIS);- prezintd avantaie gi dezavantaie.Avantaje ale gravirii acide a pligii dentinare:- lipsa total5 a nocivitdtii putpare (daci se respectd riguros indicaliile de
utilizare: concentra[ie, timp de actiune);- inliturarea complet5 a DDR = eliminarea principalului rezervor poten[ial
de excitalii nocive pentru pulpd (germeni gi produse toxice microbiene);- descoperirea gi eliberarea canaliculelor dentinare (microreten[ii
mecanice);- eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar:
- microretentii mecanice;- substrat pentru legituri chimice directe (covalente);
- evitarea microinfiltra[iei marginale consecutive dizolvdrii in timp a DDR(permite penetrarea gi colonizarea germenilor = carie secundardmarginalS gi / sau recidiv5 de carie).
Dezavantaje ale gravdrii acide a plagii dentinare:- cregterea semnificativd a permeabilitSlii dentinare - variabilS in raport cu
grosimea DDR indep5rtat gi cu grosimea dentinei restante.
Avantajele adezivilor in tratamentul pldgii dentinare gi protecfia dentino-pulpari:- sigilarea suprafelei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) 9i a
interfetei cu materialul de restaurare;- eliminarea sau reducerea hipersensibilitetii I hiperesteziei dentinare;- biocompatibilitate pulpard corespunzdtoare - se explicS prin:
- blocarea penetrSrii germenilor gi toxinelor (dacd se indepSrteazd DDR);
- majoritatea componentelor cu potenlial toxic ale sistemelor adezive scadrapid sau sunt blocate in compugi chimici stabili (au timp de prizd scurt);
- flux centrifug gi diluare prin limfa dentinarS;- detoxifiere posibild prin circulatia pulpard de intoarcere.
8
Dezavantajele adezivilor in tratamentul flngii dentinare gi protecfia dentino-pulpari:
- egecuri in timp ale sigil5rii etange --- dehiscen[e gi microinfiltralii lainterfata cu dentina;
- adeziune initialS slabd in imediata vecindtate a canaliculelor dentinare(numir redus gi dispozilie improprie a fibrelor de colagen);
- adeziune redusd in cavitd[ile profunde, in apropierea pulpei (canaliculedentinare mai multe, cu suprafa[a orificiilor mai mare--+ scade suprafafade adeziune gi rezistenla la forfecare);
- adeziune initiald mai slabi la plaga dentinarl cu modificSri carioaseincipiente (reversibile);
- scdderea potentialului defensiv pulpar (imunosupresia limfocitelor Tdatoritd componentelor sau concentra[iei unor substante din sistemeleadezive);
- cregterea temperaturii intrapulpare (la sistemele adezivefotopolimerizabile);
- gravarea acid5 sau condi{ionarea acid5 a dentinei- poate produce:-cregterea permeabilititii dentinare---amplificarea difuziunii
componentelor toxice pentru pulpd;-'-?::ffi
::?3,*lEllLlT$: i "i: IXlSl["#?.1i3 i ",^ ( i n c, u s i v,, g erm e n i
pionieri") gi, mai ales, devansarea lor de cdtre toxine.
Aleoerea conduitei terapeutice (inclusiv selec{ia materialelor gi/saupreparatelor necesare) in tratamentul plSgii dentinare se va face [in6nd cont de oserie de elemente definitorii:
- profunzimea cavitS[ii 9i grosimea stratului de dentin5 restantS;- permeabilitatea dentinei, variabild in func[ie de viteza de evolulie a
procesului carios (cu evolulie rapidd = permeabilitate crescutd);- gradul de etangeizare al interfetei obturalie coronari / dinte,- materialul pentru restaurare de durat5 utilizat, care poate satisface cele
mai multe cerinle privind etangeizarea preparaliei, luAnd in considerarecaracteristicile anatomice, fiziologice gi biologice ale [esuturilor dure dentare,respectiv ale organului pulpar.
In raport cu ad6ncimea cavititii, pot exista mai multe situa[ii clinice:t - cavitd[i superficiale:in aceste cavitSfi, pulpa dentar6 este acoperitd de un strat suficient de
gros de dentini restantd dur5, cu aspect normal, care asigurS protec[ia necesard fa[5 defactorii agresori, iar infiltralia microbiani la nivel dentinar este minimd sau absentS.
ln acest tip de cavitS[i, atunci cAnd vom folosi ca material restauratoramalgamul de argint, este suficientd aplicarea unui lac dentar pentru a creea obarier5 in calea progresiei produgilor de coroziune spre [esutul pulpar. in tehnicilemoderne se indicd gi utilizarea tehnicilor adezive (adezivi amelo-dentinari pentruamalgam). Dacd materialul restaurator este un compozit pentru obtura[ie sau oincrustalie esteticd (din compozit sau din ceramicd), este suficient sd se recurgd lahibridizare prin tehnici adezive pentru protejarea suprafe[ei dentinare denudate.
t- cavitdlide adAncime medie:in aceste cavitSli, daci materialul restaurator va fi amalgamul de argint,
avAnd in vedere necesitatea izolirii termice a pulpei dentare, se va utlliza o obturatiede bazd cu CIS (de preferin[5 fotopolimerizabil), care ofer6 o rezisten[5 optimi la
I
fo(ele de condensare a amalgamului, precum gi ta posibila degradare datoratdfactorilor din mediul bucal care penetreazd prin microinfiltralie marginalS. Altemateriale ce mai pot fi utilizate in acelagi scop sunt cimentul PCZ gi cimentul FOZ,acestea oferind o bund izolare termicS, electricd, precum gi o rezisten[i mecanicdadecvati intr-un strat de 1-1,5 mm grosime.
Pentru restaurarea directS prin obturalie cu compozit in cavitS[i ocluzalesau ocluzo-proximale la din[ii laterali, in tehnicile clasice, conventionale, materialulales pentru protec[ia plSgii dentinare prin obtura[ie de bazd este un ciment dentarcompatibil cu compozitul gi rezistent la for[ete de masticatie aplicate pe suprafa[aobtura[iei (optim. CIS modificate prin adaos de rdgini, fotopolimerizabile; mai pot fiutilizate: CIS tip lll autopolimerizabile, PCZ, FOZ).
Dacd restaurarea cu material compozit nu este supusi direct forlelorocluzale (masticatorii), in tehnicile clasice, conven[ionale, se poate utiliza pentruprotectia dentino-pulpard un liner cu Ca(OH)2, (pe o intindere controlat5, limitatS,pentru a nu reduce nejustificat suprafata de adeziune dentinard); se mai poaterecurge la aplicarea unui liner pe bazd de CIS fotopolimerizabil, pentru a favorizaadeziunea compozitului.'[n
ultimii ani, marea majoritate a autorilor gi a gcolilor de medicinddentar6 cu recunoagtere gi consacrare pe plan mondial promoveazd gi sus[in tehnicidirecte de restaurare coronarS, cu materiale compozite moderne actuale, care aucompozi[ie, mecanism de priz5 gi structurd perfec[ionate gi optimizate (fa[a decompozitele clasice, nu mai existd probleme reale de biocompatibilitate, legate desistemul de activare a prizei prin autopolimerizare cu ini[iere chimicd utilizAnd unperoxid gi o amin5 tertiarS, sau de gradul de conversie a monomerilor, cantitatea demonomer rezidual gi timpul de injumdt5[ire al radicalilor liberi poten[ial reactivi).Astfel, din acest punct de vedere, potenlialul nociv pentru pulpa dentar6 este foarteredus sau absent.
De aceea, in aceste tehnici, nu mai apare indicatd utilizarea liner-uluisau a obturatiei de bazd ca necesitate in cavitSlile de adAncime medie. TratamentulplSgii dentinare gi protec[ia dentino-pulpard sunt obtinute prin intermediul realiziriicorecte a adeziunii (interfati etang5, cu sigilarea canaliculelor dentinare deschise).Pentru facilitarea adaptSrii la suprafa[a dentinar5 gi prevenirea aparitieidiscontinuititilor (dehiscentelor) la acest nivel, este indicatd gi utilizarea, in loc deliner, a unui compozit fluid fotopolimerizabil ("flow"); tehnica este denumitd curent"CBF" ("Conventional / Condensable Bonded to Flowable); in plus, aceasta prezintdgi avantajul compensdrii contractiei de polimerizare, cu reducerea tensiunilor internecare apar in urma acestei contrac[ii.
t- cavitdli profunde:in cavitS[ile profunde, in care dentina rdmasi pe peretele pulpar gi/sau
parapulpar este de grosime foarte redusS (0,5 -1 mm) gi nu mai asigurd o protecliesatisfdcdtoare pulpei dentare fatd de agenlii agresori, dacd restaurarea va fi f5cuticu amalgam, se poate realiza un coafaj indirect, folosind urm5toarele materiale:preparat (cel mai frecvent de tip liner) cu Ca(OH)2, aplicat strict in zona cea maiprofundi a cavitS[ii (in scopul stimulSrii neodentinogenezei gi pentru calit5lile saleantiinflamatoare pulpare gi antimicrobiene), ce va fi acoperit cu un ciment ZOEmodificat (de preferat fa[d de preparatul ZOE conven[ional clasic), cu ciment PCZsau cu CIS (utilizarea cimentului FOZin aceste cazuri este discutabil5, infunctie deforma de prezentare a preparatului cu Ca(OH)2, pentru a nu produce inactivarea pH-ului bazic al acestuia, datoriti acidit5lii cimentului gi, de aceea, este evitati. De
10
asemenea, este de evitat in aceastd situa[ie gi poten[ialul nociv pentru pulpa dentardal caracterului exoterm al reacliei de prizd a cimentului FOZ).
CAnd restaurarea directd (obturalie) sau indirecti (incrustatie) va fi cumateriale gi tehnici bazate pe adeziune amelo-dentinarS, in cavitd[ile profunde sepoate aplica un preparat de coafaj (optim, de tip liner) cu Ca(OH)z (de asemenea peo intindere controlatS, strict limitat5, pentru a nu reduce nejustificat suprafafa deadeziune dentinarS), care va fi acoperit cu o bazd intermediari din ClS.
11
Ut4l20t5
lzolarea cimpului operator
in medicinadentar6
Medicind Dentard
Odontoterapie Restauratoare - Cariologie2014 I 2015
_, Posibilitatea accesului Ei vizibilititii optime, atit pentrumedic cit gi pentru asistenti
_7 Posi bi litatea oblineri i proprietiti lor optime ale materialelordentare utilizate
_l Protectia corespunzitoare pentru pacient gi pentru medic,evitind complicatiile suportate de pacient gi consecintelelegale risfrAnte asupra practicianul u i
-7 Eficienti crescuti a actului operator, a manoperelorterapeutice
Ut4l201s
lzolarea cimpului operator
_| lmplici 3 elemente conceptuale:
o controlul umidititii in zona de lucru
a indepirtarea pirtilor moi gi realizarea accesului
corespunzitor
o prevenirea accidentelor 9i incidentelor
intraoperatorii
lzolarea cimpului operator
J lmplici 3 elemente conceptuale:
c controlul umidititii in zona de lucru
- excluderea fluidelor din cimpul operator:
- salivi {lichid bucal)
- fluid din gantul gingival
- singe (singerare gingivalil mucozali)
- api (inclusiv vapori din respira[ie]
- are eficienti diferiti, variabili, in funclie de metoda
de izolare utilizati
t/t4t20t5
lzolarea cimpului operator
-) lmplici 3 elemente conceptuale:
o indepirtarea pi(ilor moi gi reatizarea accesului
corespunzitor
- men[inerea deschiderii gurii (cu amplitudinea necesari)gi indepirtarea {prin apisare sau tractionare} a limbii,
buzelor, obrajilor, g.a. - inclusiv a marginii libere gingivale
pericervical la dinlii din cimpul operator
- are eficienli diferitii, variabili, in functie de metoda de
izolare utilizati
lzolarea cimpului operator
J lmplici 3 elemente conceptuale:
e prevenirea accidentelor gi incidentelor
intraoperatorii
- evitarea lezirii pacientului pe parcurcul actului terapeutic:
- senzatia de sufocare / innecare {accese de panici}
- inghitire / aspirare de resturi, fragmente {materiale
de restaurare, tesuturi dentare), instrumentar mic
- lezarea accidentali a pir[ilor moi
- are eficienti diferiti, variabili, in funclie de metoda de
izolare utilizatii
r/t4120ts
tiiloace de izolare a cimpului oprator
_7 Mijloace absorbante:
e aspirator cu debit mare ("chirurgical")
c aspirator de salivi pentru plangeu {uzual}o rulouri, comprese, bureli, cu ro! absorbant
e fir (gnur) de retractie gingivali
c scuturi protectoare {pentru istmul faringian gi I sauregiunea jugali)
c automaton
o mentinetoare de rulouri gi cleme dentare
(pentru fixarea gi men[inerea accesoriilor absorbante)
_, Mijloace izolante:
o diga dentari
Aspiratorul cu debit mare ("chirurgical")
J pretuarea gi indepirtarea particulelor mici solide {pulverizate)gi a apei imprigtiate de spray-ul ap5/aer (unit, piese de mini)
- parametri de lucru (eficien(i):
- = 0,5 I de lichid aspirat in = 2 sec.
- capacitate de preluare: 75 - 95% apa de la spray
- capacitate de preluare: * 100% particule mici solide
u14l2At5
Aspiratorul cu debit mare ("chirurgical")
J avantalele utilizirii spray-ului api/aer + aspiratorul cu debit mare:a
- indepirtare eficienti fragmente, particule, api pulverizati
- evitarea deshidratiirii lesuturilor
- acces + vizibilitate buni in cimpul operator arigat
- sensibilitate durcroasi mai redusi {chiarfiri anestezie - se eviti
