ANATOMIE

• Structura testicului - reprezentată de:• reţeaua de tubi -produc şi transportă sperma în

canalele excretorii - ejaculatoare• celulele interstiţiale Leydig -secretă hormoni

androgeni• Reţeaua de tubi - formată din:

• tubii seminiferi contorti• căile spermatice

• Tubii seminiferi contorti - conducte sinuoase, încolăcite, în care se desfăşoară spermatogeneza;– în număr de 400 - 800 în fiecare testicul – formaţi din:

– celule germinale– celule Sertoli

• Căile spermatice - continua tubii seminiferi contorti intratesticulare

– tubii contorti drepţi - 20-30/testicul (se continuă cu rete testis)

extratesticulare - ductele eferente (15-20)

- ductul epididimar (6-7 m)

- epididim (corp, cap)

- ductul deferent (50 cm) -pleacă de la coada epididimului, se termină la baza prostatei, unde se uneşte cu

- ductul excretor al veziculei seminale

- ductul ejaculator (2 cm) - străbate prostata, se deschide în uretra prostatică, prin orificul ductului ejaculator

extratesticulare - ductele eferente (15-20)

- ductul epididimar (6-7 m)

- epididim (corp, cap)

- ductul deferent (50 cm) -pleacă de la coada epididimului, se termină la baza prostatei, unde se uneşte cu

- ductul excretor al veziculei seminale

- ductul ejaculator (2 cm) - străbate prostata, se deschide în uretra prostatică, prin orificul ductului ejaculator

FIZIOLOGIE

• Funcţiile testiculului:• spermatogeneza• hormonosinteza

SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZO-TESTICULAR

• HIPOTALAMUSUL

– secretă GnRH, un decapeptid secretat pulsatil, (8-14 pulsuri/24 ore)

– Frecvenţa şi amplitudinea pulsaţiilor este: intrinsecă, declaşat de generatorul de puls situat în:

– nucleul arcuat

– aria preoptică

modulată, de alte regiuni ale creierului, prin căi:

– catecolaminergice

- dopaminergice

- β-endorfinice (efect inhibitor)

GnRH - este transportat în adenohipofiză, unde: - acţionează pe receptorii membranari ai celulelor gonadotrofice - stimulează sinteza de LH şi FSH

LH şi FSH - glicoproteine formate din 2 lanţuri polipeptidice: - lanţul - comun pentru LH, FSH, TSH, hCG - lanţul - conferă particularităţile funcţioonale şi

imunologice FSH - are un turn-over mai lent decât LH

hCG - are un timp de înjumătăţire mai lung decât LH

GnRH - este transportat în adenohipofiză, unde: - acţionează pe receptorii membranari ai celulelor gonadotrofice - stimulează sinteza de LH şi FSH

LH şi FSH - glicoproteine formate din 2 lanţuri polipeptidice: - lanţul - comun pentru LH, FSH, TSH, hCG - lanţul - conferă particularităţile funcţioonale şi

imunologice FSH - are un turn-over mai lent decât LH

hCG - are un timp de înjumătăţire mai lung decât LH

LH acţionează pe receptorii membranari ai celulelor Leydig

stimulează sinteza andogenilor

FSH acţionează pe receptorii membranari ai celulelor Sertoli

stimulează sinteza de: - aromatază- proteine de transport pentru androgeni

rol în controlul spermatogenezei

rol indirect în hormonosinteză, prin creştere numărului de receptori LH ai celulelor Leydig

LH acţionează pe receptorii membranari ai celulelor Leydig

stimulează sinteza andogenilor

FSH acţionează pe receptorii membranari ai celulelor Sertoli

stimulează sinteza de: - aromatază- proteine de transport pentru androgeni

rol în controlul spermatogenezei

rol indirect în hormonosinteză, prin creştere numărului de receptori LH ai celulelor Leydig

Secreţia de GnRH şi de FSH şi LH - reglată prin feed-back negativ de steroizi testiculari

Reglarea secreţiei de LH- la nivelul hipotalamusului

- feed-back negativ exercitat de T,DHT şi E2

- la nivelul SNC - testosteronul activitatea generatorului de puls

hipotalamic, determinând frecvenţei plusurilor de LH

- la nivelul hipofizei

_- feed-back negativ al testosteronului

Secreţia de GnRH şi de FSH şi LH - reglată prin feed-back negativ de steroizi testiculari

Reglarea secreţiei de LH- la nivelul hipotalamusului

- feed-back negativ exercitat de T,DHT şi E2

- la nivelul SNC - testosteronul activitatea generatorului de puls

hipotalamic, determinând frecvenţei plusurilor de LH

- la nivelul hipofizei

_- feed-back negativ al testosteronului

Reglarea secreţiei de FSH

- inhibina

secretată de celulele Sertoli

acţiune supresoare asupra secreţiei de FSH

asemănătoare structural cu TGF şi MIH

- activina

dimer al unei subunităţi a inhibinei

stimulează eliberarea de FSH

HORMONOSINTEZA TESTICULARA

• Hormonii testiculari sunt:– testosteronul (T), principalul produs– dihidrotestosteronul (DHT)– androstendionul (A)

– estradiolul - E2 - cantităţi foarte mici

– 17 HO progesteronul, progesteronul, pregnenolonul - cantităţi extrem de mici

• Precursorul hormonilor steroizi testiculari - colesterolul– sintetizat de novo– provenit din plasma prion endocitoza receptor-

mediata a LDL-colesterolului

5 α reductaza5 α reductaza

D H T

5 red u c taza

E s trad io l

a rom ataza (C Y P 1 9 )

TE S TO S TE R O N U L

• Sinteza testosteronului poate urma şi calea:

pregnenolon 17 HO pregnenolon DHEA

A T

• Reacţia limitativă a sintezei de T

- transformarea colesterolului în pregnenolon - sub controlul LH-ului

E2E2

DHTDHT

• Valoarea maximă a testosteronului este dimineaţa =ritm circadian de secreţie

• Numaig T este depozitat în testiculele normale

Conţinutul total de hormon: - înlocuit de peste 200 de ori/zi, pentru a

asigura media de 6 mg T /zi în plasmă la un bărbat normal

• Valoarea maximă a testosteronului este dimineaţa =ritm circadian de secreţie

• Numaig T este depozitat în testiculele normale

Conţinutul total de hormon: - înlocuit de peste 200 de ori/zi, pentru a

asigura media de 6 mg T /zi în plasmă la un bărbat normal

• Reglarea secreţiei de testosteron este realizată:

LH

controlul paracrin la nivelul testiculului,

exercitat de:

- IGF 1

- IGF şi - EGF

- FGF

- inhibina

- interleukina 1

- TNF - CRH, ADH, angiotensina II

• Transportul plasmatic al testosteronului

Testosteronul circulă:

predominant legat de proteine plasmatice

- albumine 54%

- TeGB (SHBG) 44%

2% liber

Albumina

- afinitate de 1000 de ori mai mică pentru T decât SHBG;

- concentraţia în sânge mult mai mare decât cea a SHBG

• Ipoteza conform căreia T liber ar fi fracţia activă biologic, ce intră în celulă şi interacţionează cu receptorii este perimată.

• Astăzi se cunoaşte că disocierea T de albumine se poate produce şi în capilare

fracţia activă a T fracţia liberă măsurată (aproximativ 1/2 din T plasmatic)

• SHBG - este o globulină Reglarea sintezei hepatice de SHBG:

+ estrogenii

- insulina

testosteronul

GH

Femeile au valori plasmatice de 2 -3 ori de SHBG, comparativ cu bărbaţii

METABOLISMUL EXTRAGLANDULAR AL TESTOSTERONULUI

• Reprezentat de:Reprezentat de:

– aromatizare, cu formare de E2

– acţiunea 5 reductazei, cu formare de DHT– acţiunea 17 HSD, cu formare de 17 CS– hidroxilare, conjugare, cu formare de dioli,

trioli, conjugaţi

• E2 (producţie zilnică de 45 µg/zi):

• 37,7% provine din aromatizarea T circulant

• 48,8% provine E1

• 13,3% provine direct din testicul

Aromatizarea T şi E2 are loc în ţesutul adipos

creşte proporţional cu creşterea greutăţii şi cu înaintarea în vârstă

•DHT (are o potentă dublă faţă de T)- Există 2 izoenzime de 5 reductază

tip I - în cantităţi crescute în: - glandele sebacee

- ficat Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 5

tip 2 - în cantităţi crescute în: - tractul urogenital masculin - pielea genitală - ficat

- prezent în tractul urogenital precoce, având rol în masculinizarea OGE Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 2

•DHT (are o potentă dublă faţă de T)- Există 2 izoenzime de 5 reductază

tip I - în cantităţi crescute în: - glandele sebacee

- ficat Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 5

tip 2 - în cantităţi crescute în: - tractul urogenital masculin - pielea genitală - ficat

- prezent în tractul urogenital precoce, având rol în masculinizarea OGE Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 2

tip 2 - în cantităţi crescute în: - tractul urogenital masculin - pielea genitală - ficat

- prezent în tractul urogenital precoce, având rol în masculinizarea OGE Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 2

Reglarea 5 reductazei - realizată de:- androgeni (cu acţiune

stimulatoare)- factori genetici

tip 2 - în cantităţi crescute în: - tractul urogenital masculin - pielea genitală - ficat

- prezent în tractul urogenital precoce, având rol în masculinizarea OGE Gena specifică localizată la nivelul cromozomului 2

Reglarea 5 reductazei - realizată de:- androgeni (cu acţiune

stimulatoare)- factori genetici

ACŢIUNILE ANDROGENILOR

1. Formarea fenotipului masculin:

• sexualizarea OGI şi OGE în viaţa intrauterină

• promovarea caracterelor sexuale secundare masculin

• saltul statural pubertar

2. Iniţierea şi menţinerea spermatogenezei

3. Dezvoltarea şi menţinerea în funcţie a veziculelor seminale, a glandelor bulbo-uretrale şi a prostatei

4. Controlul comportamentului sexual şi al potentei

5. Stimulează secreţia glandelor sebacee

6. Stimulează secreţia de proteine (rol anabolizant proteic)

7. Rol în reglarea secreţiei de gonadotropi

Receptorii hormonilor androgeni :

- sunt receptori citoplasmatici, comuni pentru T şi DHT

- complexul hormon-receptor - transportat în nucleu

- receptorul este codat de o genă situată în braţul lung al cromozomului X

- există numeroase similitudini cu receptorii pentru progesteron, cortizol, aldosteron

Receptorii hormonilor androgeni :

- sunt receptori citoplasmatici, comuni pentru T şi DHT

- complexul hormon-receptor - transportat în nucleu

- receptorul este codat de o genă situată în braţul lung al cromozomului X

- există numeroase similitudini cu receptorii pentru progesteron, cortizol, aldosteron

SPERMATOGENEZA• Cuprinde 3 procese:

- multiplicarea celulelor germinale- reducerea nr. de cromozomi de la un set diploid la

un set haploid (meioza)- formarea une suprastructuri, ce permite:

motilitatea generarea de energie necesară motilităţii protecţia încărcăturii cromozomiale împotriva agresiunilor din mediul înconjurător

SPERMATOGENEZA• Cuprinde 3 procese:

- multiplicarea celulelor germinale- reducerea nr. de cromozomi de la un set diploid la

un set haploid (meioza)- formarea une suprastructuri, ce permite:

motilitatea generarea de energie necesară motilităţii protecţia încărcăturii cromozomiale împotriva agresiunilor din mediul înconjurător

• Spermatogeneza:

- începe din luna a 2-a a vieţii intrauterine, când în fiecare testicul există 3 x 105

celule germinale (spermatogonii)

– la pubertate există 6 x 108 spermatogonii/testicul

– după pubertate, proliferarea celulară este masivă; se produc zilnic 108 spermatozoizi (peste un trilion până la bătrâneţe) - spermatogeneza nu încetează complet niciodată

70 zile

Spermatogonia 1

Spermatocit primar 16

meioza

Spermatocit secundar 32

meioza

Spermatida 64

Spermatozoid 64

Spermatogonia 1

Spermatocit primar 16

meioza

Spermatocit secundar 32

meioza

Spermatida 64

Spermatozoid 64

• Durata spermatogenezei - aproximativ 70 zile• Transportul spermei - prin epididim, până la

canalul ejaculator este de 12 - 21 zile• Este asigurată de :

• mişcările peristaltice ale ductelor spermatice• fluidul de secreţie• motilitatea intrinsecă a spermei

• Spermatozoizii părăsesc testiculul când sunt încă imaturi şi au o capacitate scăzută de fetilizare

• În timpul pasajului prin epididim suferă procesul de maturare, care se completează în tractul genital feminin

• spermatogeneza - nu se produce la hipofizectomizaţi

• restaurarea sau iniţierea sa în perioada pubertară necesită LH şi FSH

FSH -

- acţionează direct pe tubii spermatogenetici

- are receptori pe spermatogonii

– acţionează pe celulele Sertoli, stimulând:– maturarea lor– dezvoltarea joncţiunilor strânse între celulele Sertoli

- secreţia de androgen-binding protein:

- transferina

- inhibina

- aromataza

- activatori ai plasminogenului

- captarea glucozei şi transformarea glucozei în lactat

LH - influenţează spermatogeneza indirect, prin stimularea sintezei de T în celulele Leydig

T - are receptori pe:

- celulele Sertoli

- celulele Leydig

- celulele mioide peritubare

Alţi factori:

- acid retinoic

- factori de creştere şi citokine

• După hipofizectomie, restaurarea spermatogenezei necesită FSH şi hCG

• Menţinerea spermatogenezei după restaurare, necesită doar hCG

• FSH-ul este deci esenţial pentru iniţierea, dar nu şi menţinerea spermatogenezei

• INVESTIGAŢII ÎN PATOLOGIA GONADICĂI. FUNCŢIA TESTICULARĂ

A. FUNCŢIA CELULELOR LEYDIC

1. EXAMENUL CLINIC ŞI ANAMNESTIC

Urmăreşte:

- anormalităţi la naştere

- momentul şi gradul maturării sexuale

- rata de creştere a barbii

- libidoul

- aspectul scheletului

- tipografia ţesutului adipos

2. DOZĂRI HORMONALE

- LH plasmatic

- testosteron plasmatic

- testosteron plasmatic liber

- dihidrotestosteron (DHT) plasmatic

- 17 CS urinari

- testul de stimulare a LH cu GnRH

- testul de stimulare a testosteronului cu hCG

B. FUNCŢIA TUBILOR SEMINIFERI

1. EXAMENUL CLINIC AL TESTICULELOR

- se realizează în ortostatism

- diametrul longitudinal - prepubertar 2 cm

- postpubertar, 4, 6 cm

-volumul testicular - prepubertar 2 ml

- postpubertar, 12 - 15 ml

2. SPERMOGRAMA

- explorează funcţia tubulară a testiculului

- se recoltează după 3 - 5 zile de repaus sexual

- fluidul seminal se analizează la 30’ - max 60’ după recoltare

Caracteristicile fluidului seminal:

- volumul - N = 2 - 6 ml =normospermie

= parvispermie

0 = aspermie

= multispermie

- Aspectul:

- N: opalescent, lactascent

- dens

- apos, transparent

- Aspecte patologice: - mucos

- gălbui

- roz-brun

- pH-ul - N: uşor alcalin (7 - 8,7)

-Numărul de spermatozoizi/ml

N: 60 - 120 milioane/ml

polizoospermie > 120 milioane/ml

oligospermie < 30 milioane/ml

azoospermie - secretorie

- excretorie

Motilitatea spermatozoizilor

N: 60-90% din spermatozoizi sunt mobili la o oră după recoltare

- anormal: astenospermie

akinezie

- necrospermie

- Morfologia spermatozoizilor:

- N: 80 - 85% din spermatozoizi au forma normală

- anormal - teratospermie

- Leucocite, celulele epiteliale - sunt în mod normal 2%

3. TESTUL DE PENETRAŢIE A MUCUSULUI CERVICAL

- se utilizează mucus cervical bovin introdus într-un tub capilar

- sperma penetrează >15 mm în 90’

4. BIOPSIA TESTICULARĂ

- indicată la bărbaţii cu:

- infertilitate, azoospermie şi FSH plamatic normal

- infertilitate, azoospermie, şi FSH plasmatic crescut

5. DOZAREA FSH-ului PLASMATIC

- valorile crescute indică leziuni ale epiteliului germinal

6. INVESTIGAŢII CROMOZOMIALE

a) testul Barr

b) corpusculul F

c) Cariotipul

HIPOGONADISMUL MASCULIN

ALGORITMUL DE DIAGNOSTIC AL HIPOGONADISMULUI

SIMPTOMATOLOGIA HIPOGONADISMULUI

MASCULINDEFICITUL DE ANDROGENI SI MANIFESTARILE CLINICE IN

FUNCTIE DE MOMENTUL APARITIEI DEFICITULUI

FETAL ANDROGEN DEFICIENCYSymptoms Signs

Ambiguous genitalia

Ambiguous genitalia (47,XY DSD)Normal female genitalia

Microphallus (resembling clitoromegaly)

Pseudovaginal perineoscrotal hypospadias

Bifid scrotumCryptorchidism

PREPUBERTAL ANDROGEN DEFICIENCYSymptoms SignsDelayed puberty Eunuchoidism

Lack of sexual interest or desire (libido) Infantile genitalia

Reduced nighttime or morning spontaneous erections Small testes

Breast enlargement and tenderness Lack of male hair pattern growth, no acne

Reduced motivation and initiative Disproportionately long arms and legs relative to height

Diminished strength and physical performance Pubertal fat distribution

No ejaculate or ejaculation (spermarche) Poorly developed muscle mass

Inability to father children (infertility)

High-pitched voice

Reduced peak bone mass, osteopenia or osteoporosis

GynecomastiaSmall prostate gland

Aspermia, severe oligozoospermia or azoospermia

ADULT ANDROGEN DEFICIENCY

Symptoms Signs

Incomplete sexual development Eunuchoidism

Lack of sexual interest or desire (libido) Small or shrinking testes

Reduced nighttime or morning spontaneous erections Loss of male hair (axillary and pubic hair)

Breast enlargement and tenderness Gynecomastia

Inability to father children (infertility) Aspermia or azoospermia or severe oligozoospermia

Height loss, history of minimal-trauma fracture Low bone mineral density (osteopenia or osteoporosis)

Hot flushes, sweatsHeight loss, minimal-trauma or vertebral compression fracture

Reduced shaving frequency Unexplained reduction in prostate size or PSA

Less Specific Symptoms Less Specific Signs

Decreased energy, vitalityMild normocytic, normochromic anemia (normal female range)

Decreased motivation, self-confidence Depressed mood, mild depression or dysthymia

Feeling sad or blue, irritability Reduced muscle bulk and strength

Weakness, decreased physical or work performance Increased body fat or body mass index

Poor concentration and memory Fine facial skin wrinkling (lateral to orbits and mouth)

Cause ExamplesBRAIN DISORDERS

Psychogenic disordersStress or preoccupation, performance anxiety, depression, major psychiatric illness

Chronic systemic illness Heart, respiratory, kidney, or liver failure; cancer

CNS-active drugsAlcohol; antihypertensive, narcotic, sedative-hypnotic, anticonvulsant, antidepressant, antipsychotic medications

Structural brain diseaseTemporal lobe or limbic system disorders, Parkinson's or other neurodegenerative brain disease, vascular brain disorders

Androgen deficiency Primary and secondary hypogonadism

Other endocrine disordersHyperprolactinemia, Cushing's syndrome, hyperthyroidism, hypothyroidism

SPINAL CORD AND PERIPHERAL DISORDERS

Spinal cord disordersTrauma, vascular compromise, spinal stenosis, epidural abscess, tumor, transverse myelitis, multiple sclerosis, other spinal cord lesions

Peripheral nerve disordersDiabetes mellitus; pelvic, prostate, or retroperitoneal surgery or damage; other causes of peripheral neuropathy

PNS-active drugsAnticholinergic, antihistamine, antidepressant, sympathomimetic, α-adrenergic agonist, β-adrenergic antagonist medications

Peripheral vascular diseaseAorto-iliac atherosclerosis, diabetes mellitus, trauma, surgery, vasculitis, venous incompetence (venous leakage), smoking

Antihypertensive drugsDiuretics, α- and β-adrenergic antagonists, ACE inhibitors, calcium channel antagonists

Penile abnormalities Peyronie's disease, chordee, micropenis, trauma, priapism, phimosis

ACE, angiotensin-converting enzyme; CNS, central nervous system; PNS, peripheral nervous system.

Causes of Hypoactive Sexual Desire Disorder and Erectile Dysfunction

Cause ExamplesPHYSIOLOGIC CAUSES

Maternal estrogen exposure Neonatal gynecomastia

Transient increase in estrogen to androgen concentrations Pubertal gynecomastia

ESTROGEN EXCESS

Estrogens or estrogen receptor agonistsEstrogens, marijuana smoke, digitoxin, testosterone or other aromatizable androgens

Increased peripheral aromatase activity Obesity, aging, familial

Estrogen-secreting tumors Adrenal carcinoma, Leydig or Sertoli cell tumor

hCG-secreting tumors Germ cell, lung, hepatic carcinomahCG treatment  

ANDROGEN DEFICIENCY OR RESISTANCEAndrogen deficiency Primary of secondary hypogonadism

Hyperprolactinemia causing androgen deficiency  

Androgen resistance disorders Congenital and acquired androgen resistance

Drugs that interfere with androgen actionSpironolactone, androgen receptor antagonists, marijuana, 5α-reductase inhibitors, histamine 2 receptor antagonists

SYSTEMIC DISORDERSOrgan failure Hepatic cirrhosis, chronic kidney disease

Endocrine disordersHyperthyroidism, acromegaly, growth hormone treatment, Cushing's syndrome

Nutritional disordersRefeeding, recovery from chronic illness (hemodialysis, insulin, isoniazid, antituberculous medications, HAART)

IDIOPATHIC CAUSES

Drugs Adult–onset idiopathic gynecomastia

HAART, calcium channel antagonists, amiodarone, antidepressants (SSRIs, tricyclic antidepressants), alcohol, amphetamines, penicillamine, sulindac, phenytoin, omeprazole, theophylline

Persistent prepubertal macromastia  HAART, highly active antiretroviral therapy; hCG, human chorionic gonadotropin; SSRIs, selective serotonin reuptake inhibitors.

Causes of Gynecomastia

Cause ExamplesHYPOGONADISM

Isolated impairment of sperm production or function  

Androgen deficiency and impaired sperm production  

Androgen resistance  DISORDERS OF SPERM TRANSPORT

Genital tract obstructionCongenital bilateral absence of the vas deferens, cystic fibrosis, other congenital defects, vasectomy, postinfectious fibrosis, Young syndrome

Accessory gland dysfunctionAndrogen deficiency or resistance, infection or inflammation, anti-sperm antibodies (immunologic)

Sympathetic nervous system dysfunctionAutonomic neuropathy, sympatholytic drugs, sympathectomy, retroperitoneal or abdominopelvic surgery, spinal cord injury or disease, vasovasostomy

EJACULATORY DYSFUNCTION

Premature or retarded ejaculation  

Retrograde ejaculationProstatectomy, bladder neck surgery, autonomic neuropathy, SNS dysfunction

Reduced ejaculationAndrogen deficiency or resistance, SNS dysfunction, ureteral abnormalities

COITAL DISORDERSErectile dysfunction  

Defects in coital techniqueInfrequent intercourse, excessive intercourse or masturbation, poor timing in relation to ovulation, premature withdrawal of penis

Causes of Male Infertility

Common Causes Uncommon Causes

ANDROGEN DEFICIENCY AND IMPAIRMENT OF SPERM PRODUCTION

Congenital or Developmental Disorders

Klinefelter's syndrome (XXY) and variants Myotonic dystrophy

  Uncorrected cryptorchidism

  Noonan syndrome

  Bilateral congenital anorchia

  Polyglandular autoimmune syndrome

  Testosterone biosynthetic enzyme defects

  CAH (testicular adrenal rest tumors)

  Complex genetic syndromes

  Down syndrome  LH receptor mutationAcquired Disorders

Bilateral surgical castration or trauma Orchitis

Drugs (spironolactone, ketoconazole, alcohol, chemotherapy agents)  

Ionizing radiation  Systemic Disorders

Chronic liver disease (hepatic cirrhosis) Malignancy (lymphoma, testicular cancer)

Chronic kidney disease Sickle cell diseaseAging Spinal cord injury  Vasculitis (polyarteritis)

  Infiltrative disease (amyloidosis, leukemia)

ISOLATED IMPAIRMENT OF SPERM PRDUCTION OR FUNCTION

Congenital or Developmental DisordersCryptorchidism Myotonic dystrophy

Varicocele Sertoli cell–only syndrome

Y chromosome microdeletions Primary ciliary dyskinesia

  Down syndrome  FSH receptor mutationAcquired DisordersOrchitis Environmental toxinsIonizing radiation  Chemotherapy agents  Thermal trauma  Systemic DisordersAcute febrile illness Spinal cord injury

Malignancy (testicular cancer, Hodgkin's disease)  

Idiopathic azoospermia or oligozoospermia  

of Primary Hypogonadism

Common Causes Uncommon Causes

ANDROGEN DEFICIENCY AND IMPAIRMENT OF SPERM PRODUCTION

Congenital or Developmental Disorders

Constitutional delayed puberty IHH and variants

Hemochromatosis  IHH   Kallmann's syndrome

   Congenital adrenal hypoplasia

   Isolated LH deficiency, LHβ mutations

  Complex genetic syndromes

Acquired Disorders

HyperprolactinemiaOpiates Androgenic anabolic steroids, progestins, estrogen excess GnRH agonist or antagonist

Hypopituitarism

 Pituitary or hypothalamic tumor

 Surgical hypophysectomy, pituitary or cranial irradiation

 Vascular compromise, traumatic brain injury

 Granulomatous or infiltrative disease

 Infection Pituitary stalk disease

Lymphocytic hypophysitis

Systemic Disorders

Glucocorticoid excess (Cushing's syndrome)* Chronic systemic illness*

Chronic organ failure*  Spinal cord injury

 Chronic liver disease (hepatic cirrhosis), chronic kidney disease, chronic lung disease, chronic heart failure

 Transfusion-related iron overload (β-thalassemia)

Chronic systemic illness*  Sickle cell disease

 Diabetes mellitus  Cystic fibrosis Malignancy  

 Rheumatic disease (rheumatoid arthritis)  

 HIV disease  

Starvation,* malnutrition,* eating disorders, endurance exercise  

Morbid obesity, obstructive sleep apnea  

Acute and critical illness  Aging*  

Secondary Hypogonadism

  

   Imbunatateste functia sexuala, restaureaza libidoul, corecteaza disfunctia erectila

  

  creste masa musculara si forta musculara, perfomanta fizica

  

  Creste BMD, reduce riscul de fracturi

  

   amelioreaza energia, vitalitatea tonusul psihic si motivaatia

  

   Creste hematocrit in intervalul norma pentru adult

  

   Restabileste cresterrea parului de tip masculin

Tinta tratamentului substitutiv cu Testosteron

TRATAMENTUL SUBSTITUTIV AL HIPOGONADISMULUI MASCULIN

• PRIMAR: DERIVATI DE TESTOSTERON

• SECUNDAR: - rFSH / rLH (HMG/HCG)*

• TERTIAR: GnRH pulsatil / Clomifen citrat*

• * numai pentru inductia spermatogenezei

Preparate de testosteronTestosterone enanthate or cypionate, IM injections Adults: 150-200 mg IM every 2 wk or 75-100 mg IM every wk.Prepubertal boys: 50-100 mg monthly or 25-50 mg every 2 wk, increasing to 50-100 mg every 2 wk and then to adult replacement dosage over 2-4 yr OR until spontaneous pubertal development occurs

Parenteral testosterone undecanoate –Nebido - 1000 mg IM initially and at 6 wk, then 1000 mg IM every 10-14 wk

DIAGRAMELE SCHEMATIZATE ALE HIPOGONADISMULUI MASCULIN PRIMAR/

SECUNDAR/ TERTIAR/ CUATERNAR(REZISTENTA

LA ANDROGENI)