Curs Pasari

Date post:02-Jul-2015
Category:
View:5,406 times
Download:13 times
Share this document with a friend
Transcript:

Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: temperatura umiditate ventilatie intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: marimea oualor ;

calitatea cojii oualor; specia, rasa, linia, hibridul; umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie , temperatura va fi aproximativ de 37,5-37,7 C; In timpul ultimelor doua zile de incubatie in zilele 20-21 cand ouale se gasesc in eclozionator, temperatura va fi cuprinsa intre 37,2-37,4 C Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.In timpul perioadei de incubatie, cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului, principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul, dixidul de carbon, si vaporii de apa. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului, prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator, pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului,pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45 de o parte si de alta a verticalei, astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90 . Pentru ouale de gasca, pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie, iar intoarcerea se face in unghi de 180 . Intervalul de intoarcere. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini,rate si gaste. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor, modificarile fiziologice si anatomofiziologice, aberatiile genetice genele letale sau subletale cat si a unui regim de incubatie necorespunzator, se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. Mirajul, constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini, in functie de intensitatea pigmentului cojii, si la 8-10 zile la celelalte specii. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune.

Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati, iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea, multe cu reprezentante in Romania, ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. Incubatoarele Buckey(Anglia) Incubatoarele IV60M(Romania) Incubatoarele Petersime (Belgia) Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare, vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V 60, fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate, dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua, in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire, racire, umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic, folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37,6 - 37,7 - 37,9 C -pentru oua de curca, rata, gasca = 37,5-37,6 - 37,9 C umiditate -pentr u oua de gaina, rata, gasca=27,77-28,88-30 C Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23,3-24,3 - 25,5 C Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern, cu un grad ridicat de automatizare, care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina, curca, rata si gasca. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina, rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 capacitatea incubatoru lui gaina-57024 oua curca si rata 36000 oua.,gasca-14400 oua numarul carucioarelor 12 bucati numarulde nivelurila carucior 18 pentru gaini si 15 pentru rata. numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina,100 oua curca, rata 40 oua gasca termometru pentru temperatura :gaina:37,64C; 37,77C-3buc palmipede:37,3C 37,5C, 37,8C-1buc termometru pentru umiditate ;gaina:27,77C 28,88C 30C .palmipede ; 30C 31C 32C tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19,4kw-gaina 22 kw palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .

Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina, curca, rata, gasca, dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. Prin constructie, eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare, fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului, din panouri din lemn, cadru suport ventilare, racire, incalzire, tava pentru apa sub ventilator, instalatie auxiliara de ventilare, intinzator pentru motor, placa cu electrovalve, carucior dublu, cutia de comanda si cutia de derivatie. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata numarul carucioarelor duble 4 buc. numarul carucioarelor simple 2 buc. numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata numarul total de tavi la un eclozionator 90 termometru de temperatura 37,22-37,36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V 60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. Functionarea incubatorului IV- 60 Incubatorul IV 60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: temperatura constanta; umiditate constanta; un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. intoarcerea oualor din ora in ora. Pentru asigurarea acestor parametri, incubatorul are sisteme de incalzire, racire, umidifiere, ventilatie si intoarcere,sisteme care se conditioneaza unele pe altele, existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura, din cauza unor defectiuni, a lipsei de apa, de energie electrica sau oprirea unui ventilator, sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem, inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului, aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica, cu cele patru ventilatoare din interior. De asemenea, incubatorul a fost impartit in doua sectiuni, avand sisteme propii de masura si comanda, cu termometre cu trei conctacte electrice, doua rezistente pentru incalzire, a 1200 wati pe bucata, un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni, un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. Functionarea sistemului de temperatura constanta

a)Temperarura de 37,5 C sau 37,64 C Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire, functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. La atingerea valorii de 37,5C sau 37,64C pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva, aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart, sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire, existand astfel pericolul de supraincalzire. b) Temperatura de 37,61C sau 37,77C La atingerea temperaturiide 37,61 C,la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. c) Temperatura de 37,94C. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37,94 C, indiferent de sectiune, se pune in functiune alarma sonora si optica, pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37,94 C, cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta, pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul - releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena; 2)Termometre - releul termometrului de racire- electrovalvaserpentinelor, ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde; 3)Termometre - releul termometrului de alarma, sonerie si becul de semnalizare rosu. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire;se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte; se va inlocui; -conctatorul nu functioneaza; se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta; se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc, avand tensiune de functionare; inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. -termometrul scos din priza -termometrul spart; se va inlocui -mercurul termometrului sectionat;seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite,neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine;se va verifica -electrovalvele defecte, nealimentand cu apa serpentinele

Incubatorul se Incalzeste

(blocate pe inchis);se va remedia -serpentine infundate; se va curata -releu de racire defect ;se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi, motorul ars, lipsa tensiune); se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 are pentru asigurarea umiditatii necesare are un agregat de preparat aer, APA(PEP), care umidifica aerul introdus in incubator. Acest agregat functioneaza independent de incubator, pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus, primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator, pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor, doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus, doua duze de pulverizare a apei, ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer, o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde, marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului, un sistem propiu de automatizare cu termometru umed, releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. Cand lucreaza independent,termometrul agregatului, in functie de necesarul de vapori pentru umezire, comanda sau opreste incalzirea apei. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23,324,4 25,5C,din care se foloseste numai valoarea medie; cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. Cand umiditatea aerului introdus este mica, sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat, se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa, functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4,5 A pentru rezistenta, 8,9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? - Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ), termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii, din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura, sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. - Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni, comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda, in tabloul electric fiind un comutator (selector), avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori, in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi, provenite de la gaini tinere sau batrane, diferite specii de pasari ). Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex.sub temperatura de 30 C ) Termometrul umed din incubator, prin selector si releul termometrului de umiditate, comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat, permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute, clapeta este selectionata, permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea, termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor, cand umiditatea este mica. Prin pulverizarea apei, pe langa umezirea aerului, se produce si o racire a aerului introdus. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar, aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. In aceasta situatie, pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex.peste temperaturade 30 C In aceasta situatie, termometrul umed din incubator, prin selector si releul termometrului de umiditate, comanda deschiderea clapetei pentru marirea

vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului, introducand aer mai putin umezit in incubator. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat; se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect; se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) ; se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente; se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart, agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite; se va inlocui Contactorul are contactele lipite; se va inlocui

Umiditatea este crescuta in incubator

Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat; se va inlocui -Releul de umiditate defect; se va inlocui -Clapeta nu se inchide, servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta; se verifica, inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile, fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis; se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart; se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate; se va inlocui -Clapeta nu se deschide; se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar; se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator, serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis

Sistemul de ventilatie Are dublu rol, de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate, avand fiecare cate un contactor centrifugal. Acesti contactori sunt inseriati, permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare, iar in situatia opririi unui ventilator, sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din

functiune.Acest lucru este foarte important, prin aceasta asigurandu-se o protectie p.c.i a incubatorului. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta, aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 C, aprinzand partile combustibile ale incubatorului. Deci, ATENTIE, a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete; se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit, in loc sa sufle aer, absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare; se vor inlocuicele defecte

Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect, curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica; se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0,5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat; acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns; se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii; se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana, dincare motiv poate sa moara. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42C pentru oua de gaina, curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni, determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Intoarcerea se face din ora in ora, mecanismul avand in componenta un ceas de programare, un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere, un conctator si un releu termic de protectie, un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric, sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata, cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare, alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie.

Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor

Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor

Cauze si remedieri

-Lipsa tensiunii; se va verifica siguranta -Comutatorul defect, tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator; se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars; se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came, fiind slabite suruburile cuplajului, microintrerupatoarele camelor defecte; se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect; se va inlocui -limitatori de cursa blocati;se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars; se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit; se va remedia -Cuplajul reductor, mecanism de intoarcere nu are suruburi; se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita; se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator, in partea in care nu se misca este sarita pana; se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate, inclusiv blocarea limitatorilor centrali; se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului, de limitatorul central, necorespunzatoare Intre diferite coloane, la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor; se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia; se va regla

Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: - temperatura din incubator este prea mare, devenind prea periculoasa pentru embrioni; - se opreste un ventilator, existand pericolul de neomogenizare a temperaturii; - lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita, in dialogul om-masina, fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma, este suficient, de exemplu , o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului, ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit , dupa remedierea defectului, aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata.

Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii, umiditatii si intoarcerea oualor. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur, acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. Inregistratorul F E A electronic, foarte pretentios, are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate, iar pentru intoarcere, un convector de semnal. Inregistrarea se face pe sulul de hartie, pe perioade mari de timp. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii, pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. Eclozionatorul, in principiu, este un incubator fara sistem de intoarcere, dimensionat la capacitatea seriei din incubator, avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului, o rezistenta de 1500 w, o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre, unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35,5 grade C ( termometrul de alarma ).Sub aceasta temperatura, suna alarma, iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. In practica,pana la atingerea parametrilor, dupa introducerea oualor, se opreste semnalul sonor, iar la depasirea temperaturii de 35,5 C suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric; b)Temperatura de 37,2 sau 36,6 C . Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire, iar peste aceasta valoare se opreste; c)Temperatura de 37,6 C sau 36,8 C. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt, aer si apa rece; d)Temperatura de 38,3 C . La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul, functionand tot independent ca la incubator, iar defectiunile si remedierile sunt similare. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda, dar, spre deosebire de incubator, selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat, pe diferite perioade de timp, functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca, sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat, programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed, in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica, facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune

Functionarea sistemului de umiditate. Spre deosebire de incubator, acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura, caldura biologica fiind mare, se atinge mai usor temperatura optima. Dupa introducerea oualor de gaina, sistemul este trecut in pozitie automat, se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii; sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul, acesta, prin intermediul releului de umiditate, comanda inchiderea clapetei,cand umiditatea este mica, sau deschiderea clapetei, cand umiditatea este mare. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer, la montaj, clapeta se monteaza usor intredeschisa, fata de orizontala, deschidereafiind de 1,5-2cm. In sezonul rece, cand temperatura din statie coboara sub 18-20 C, prin pulverizarea apei, s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui, periclitand calitatea acestora; sub aceasta valoare, termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore, inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. daca cama 1, nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1, iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate, sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. -idem, pentru intrerupatorul 2, deschiderea camei 2, trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. La oprire, cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata, in caz contrar, sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. - clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii, releu defect, selector sau ceas de programare defect, servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta; se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet, din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat, avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. ATENTIE! La ecloziune, oprirea ventilatorului este foarte periculoasa, functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. Din lipsa de ventilatie, puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate, in special la partea superioara.

Lipsa umiditatii in eclozionator

Umiditate excesiva in eclozionator

Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem; - o temperatura mica; - o temperatura mare; - o oprire a ventilatorului; - lipsa alimentarii cu energie electrica. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei, in special la oprirea ventilatorului, actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare, incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. Operatiuni zilnice - -functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor, remedierea imediata a defectiunilor - alimentarea cu tensiune normala de 220 V, deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde, iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor, distrugand aparatura, arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare - existenta permanenta a apei. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP, producandu-se arderea lor,suprasolicitarea termocupelor de protectie, ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. - -sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: - se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete - se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta, punand capacul pentru etansarea prizei; - se scoate placa de racire, se spala si apoi se sterge si se monteaza; - se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii; - se scot sinele de ghidare acarucioarelor; - se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata; - la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine; la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. Daca apa este foarte dura, se va spala bazinul P.E.P.-ului, dupa cum urmeaza: - se scoate cu grija termometrul; - se deschide capacul P.E.P.-ului; - se demonteaza gura de vizitare a bazinului; - cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin, care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata, de asemenea, se agita apa din bazin cu mana, se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si, in special, rezistentele. Calcarul depus face o izolare care, cu timpul, prin neracire duce la arderea rezistentei.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator, se sterge cu o carpa uscata si restul P.E.P.-ului.Se fac verificarile sistemului de automatizare.

Operatiuni saptamanale La incubatoare, intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare, iar la eclozionatoare, de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare; Se vor schimba fitilele. Cele scoase se vor introduce fie in acid formic concentratie 50%, fie in otet si se vor tine 24 ore, dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite; se interzice folosirea solutiilor cu soda. La incubatoarele care au sub site covoare PVC, acestea se vor scoate si se vor curata. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: - verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului, in special la pardoseala; - se greseaza motoarele ventilatoarelor, rulmentii sistemului de intoarcere; - se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora; - se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. - se verifica toate sistemele de automatizare, partile uzate se scot pentru reconditionare, iar cele defecte se inlocuiesc; - se verifica sistemul de intoarcere, daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului, lagare ; - se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite; - se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator; - se verifica etanseitatea usilor, balamalele daca sunt fortate la inchidere, clantele; se ung balama lele cu ulei, iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie, pentru remedierea unor defectiuni. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: - inlocuirea prizelor uzate; - inlocuirea unor panouri; - vopsiri interioare si exterioare; - se curata instalatia de apa; - se executa etanseitatea. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator, la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare); timpulde imobilizare este de 14 zile.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe:

-

registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor, in care se consemneaza toate reviziile tehnice,reparatiile curente si capitale, pe aparate; program cu data cand se executa reviziile si reparatiile; necesarul de piese pentru reparatii. Indentificarea raselor de gaini de productie

Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica, femelele adulte realizand in medie greutatea de 1,8-2,0 kg, dar productia de oua este ridicata. Rasa Leghorn este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba, neagra, potarnichie, galbena, bruna etc.), dar cea mai raspandita este varietatea alba. Gainile din rasa Laghorn varietatea alba sunt cele mai performante, realizand greutatea de 1,8 2,0 kg la femelele adulte, iar la cocoseii adulti 2,6 -2,8 kg. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an, iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr, avand o culoare alba cretoasa. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile, intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii, cu productie foarte buna de oua. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn, este ,,ALBO, realizand productii de 220-260 oua, cu greutatea medie de cca 55 grame. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1,5-1,7 kg/cap. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. Greutatea corporala medie de 3,5 kg la femelele adulte si 4,5 kg/cap la cocosii adulti. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari, pentru obtinerea puilor broilar, pentru carne. Rasa Rhode-Island exista doua varietati de culoare (alba si rosie), la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie, care a fost adusa din Olanda, in jurul anilor 1950. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial ,, Roso pentru productia de carne. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2,8-3,0 kg/cap, iar cocosilor adulti la 3,6-4,0 kg/cap. Viteza de crestere este destul de mare, la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr, iar cocosii 700 gr. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap, iar cocoseii la 1.2 kg. Productia medie de oua este de 210 buc/an, cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. Rasa Sussex prezinta mai multe varietati de culoare, dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb, cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). Gainile adulte ajung la greutatea de 2,8-3,0 kg/cap, iar cocoseii la 3,8-4,4 kg/cap. Viteza de crestere este destul de mare, realizand la 3 luni 1,0 kg/cap la puicute si 1,2 kg/cap la cocosei. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile, realizand o productie medie de 200 bucati/an. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna, pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island, Playmouth-Rock sau Cornish, in scopul de obtinere de pui broiler, la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat, ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. Rasa Playmouth-Rock este o rasa cu o rezistenta organica, o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca, alba, albastra, caramizie, potarnichie si herminata), dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2,5-3,0 kg/cap, iar cocosii pot ajunge la 3,7-4,o kg/cap. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an, iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor

pigmenta.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock, varietatea alba, care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish, obtinandu-se hibridul ,, Robro, cu excelente calitati pentru carne. Rasa Wyandotte este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne, obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. Penajul este de culoare alba. Rasa Gat Golas de Transilvania sunt pasari rezistente, rustice, cu un penaj diversificat (alb, negu sau barat). Greutatea gainilor variaza intre 2,2 -2,5 kg/cap, iar a cocosilor intre 2,7-3,0 kg/cap. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an, cu o greutate de 65-80 grame/ou. Coaja oualor este alba, iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3,5 4,0 kg, iar cocosi la 4,5-5,5 kg/cap, producand o carne de calitate, dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent, o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari, pentru productia de carne. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma, Conchinchina, Faverola, Dorking. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare, care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap, cu productii de oua, intre 45-75 de oua/an, cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc, extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Rasa Bronzata Ameliorata A fost creata in America, iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg, iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat, putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6,5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual, iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile, cu variatii de la 260-300 de zile. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth, fiind creata prin selectie in cadrul rasei, a curcilor Bronzate. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata, pana la 18-20% din greutatea corporala, care la curca ajunge la varsta de 7 luni, la 7-8 Kg, iar la curcni la 11-12 Kg. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate, pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite, dar cu un consum specific de furaje scazut. Curca Neagra de Sologne- A fost creata in Franta, din curca Neagra Mexicana, fiind o rasa foarte precoce, curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap, iar curcanii 10-12 kg/cap. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Curca Neagra de Norfolk Este creata in Anglia, curcile realizeaza 4-6 kg/cap, iar curcanii 9-10 kg/cap. Productia de oua este medie, la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica, culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos, apreciata de consumatori. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6,5-8,0 kg, iar masculi 11-14 kg. Productia de oua este, in medie de 60-80 de oua/cap/an, iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an.

RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne, pentru realizarea de ficat gras, la gastele indopate, dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali, pentru ameliorarea raselor locale. Rasa Emden penajul are culoare alba, pe toata suprafata corpului, cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare , de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan, iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. Productia de oua este de 35-50 oua/an, cu greutate intre 160-200 gr. Pe langa productia de carne si oua, este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap, la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Gastele emden, nu sut bune mame, iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. Viteza de crestere este destul de ridicata, realizand la 2 luni, o greutate de 4 kg/cap. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni, care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse s-a creat in Franta, pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale, pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne, avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Se preteaza pentru productia de ficat gras, atingand greutatea medie de 1 kg, iar la plus variante de 2-2,5 kg. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap, iar la gascani de 7-10 kg/cap, dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. Productia anuala de oua este de 35-55 oua, iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. Rasa Holmogor au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. Este o rasa robusta, rezistenta, la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. Productia de oua este de 20-30 buc./an, cu o greutate a oualor de 180-190 gr./ou. Gastele sunt bune closti si bune mame, productia de carne este mare, valorificand foarte bine pasunea. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana- Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba, dar cea mai raspandita este cea alba. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. Productia de oua este scazuta, realizand 15-20 oua/sezon, cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat, cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Valorifica excelent pasunile, bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Productia de pene este destul de ridicata. Rasa de Rin este formata in Germania, pe valea Rinului. Gastele au o greutate mijlocie, femelele realizand 5-6 kg/cap, iar gascanii 6-7 kg/cap. Musculatarura pectorala este dezvoltata, avand o carne deosebit de apreciata. Productia de oua sete de 50-60 buc/an, cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc- semiintensiv, valorificand foarte bine pasunile, este o pasare ,,sociala, adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Viteza de crestere este buna, bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg, cu un consum specific redus de 2,5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare Prezinta importanta in vederea hibridarii, in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler, necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Greutatea corporala variaza la femele intre

3,5-4,5 kg, iar la gascani intre 4,5-5,5 kg. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. Productia medie de oua este de 15-25 buc./cap/an, dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. Gastele sunt foarte bune mame, cu un grad ridicat de rezistenta organica. Se preteaza la cresterile semiintensiva, valorificand superior resursele existente de hrana. Rasa Chinezeasca Leseasca este o gasca de talie inalta, avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4,5-5,0 kg. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an, cu o greutate de 150-180 gr/ou. Are doua sezoane de ouat, primavara cand produc 30-40 oua si toamna, al doilea sezon cu 20-30 oua. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%, cu o ecloziune de 80-85%. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia, de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea, iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana, avand un caracter prietenos si bland, pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete, unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN au un penaj alb, pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent, prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. Greutatea corporala este de 3,5 kg la rasele adulte si de 3,5-4 kg la ratoi. Dupa indopare, ratoi pot realiza 5 kg/cap. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an, cu greutatea oului intre 75-90 grame, avand o coaja de culoare alba. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni, la sfarsitul lunii ianuarie, pana in lunile iulie-august. Ratele din rasa Pekin, incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund, numit MULARD, cu indici apreciati pentru productia de carne, dar si pentru productia de ficat gras. Rasa ROUEN au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice, cu un caracter linistit, adaptadu-se la cresterea pe uscat, in lipsa suprafetelor de apa, producand o carne de foarte buna calitate. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg, iar la ratoi la 3,5-4 kg, iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. Bobocii au un ritm de crestere ridicat, realizand la varsta de 60 de zile, greutatea de 2-2,5 kg. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua, cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc., coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Rata LESEASCA sunt numite si ,,rate mute, cu un diformism sexual foarte pronuntat, femelele avand greutatea de 2-3 kg, iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg, incadrandu-se in categoria raselor grele. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin, Rouen). Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin, manifestandu-se fenomenul de heterozis, se ingrasa foparte usor, producand un ficat de 750-800 gr. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an, greutatea de 70-85 grame/bucata, culoarea cojii este galben-galbuie. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile, cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa, avand un grad de rusticitate destul de mare.

TEHNOLOGIA DE CRESTERE, EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi, dupa uscarea completa in statia de incubatie. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata, spalata, flambata si varuita. Introducerea asternutului permanent de paie tocate, rumegus sau coji de floarea soarelui. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului, conform cerintelor fiziologice a puilor. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire, asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este ,,Totul plin Totul gol, cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. Pentru fiecare categorie de pui, in functie de varsta si destinatie (reproductie, productie de oua sau de carne) se vor respecta, inca din prima zi, ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral, temperatura si umiditatea, viteza curentilor de aer. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei, asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei, frontul de furajare trebuie sa asigure, de la inceput, 6 cm pentru fiecare pasare. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani, este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua, din categoria de varsta 0-8 saptamani, trebuie sa asigure ratii echilibrate, cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta, folosind un furaj de tip ,,prestarter. La varsta de 4-8 zile, in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri, iar dupa varsta de 10-12 zile, puii incep sa ciuguleasca iarba. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33C, acesta scazand in continuare treptat, in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15C. Densitatea puicutelor de o zi, in halele de crestere la sol pe asternut permanent, este de 18-20 cap/mp- in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp la rasele mixte 14 16 cap/mp la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate, se face rarirea lor. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P.B.D, scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie, astfel incat, in a 20-a saptamanade viata, ratia sa contina maximum 12% proteina. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt, nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore, rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore ,,cicluri de digestie pe parcursul de lumina al unei zile, in functie de luminozitatea zilei. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare, cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat, cuprizand mai multe cicluri de digestie. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina, folosind iluminatul artificial, in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare, a unei productii de oua crescute, atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata, prin marirea programului de lumina. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul, iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat, care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua, va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana, astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore, varsta dupa care ramane

constanta. Este recomandat ca in timpul noptii, la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore), sa se asigure o ora de lumina. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar, in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent, pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21,5% P.B.D in primele 8 saptamani de viata 18,5 -19% P.B.D in perioada 8 -14 saptamani 15,6 16,5 P.B.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute

Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130

Greutatea corporala (grame) 895 1.536 722 1.238 1.025 2.200 1.025 1.595 1.540 2.530 1.298 1.768

Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale, numite puiernite, pe asternut permanent, la sol. Incalzirea se face cu eleveuze, ventilatia este controlata, iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor, alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate, ramane folosirea de nutreturi combinate, bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. Pana la varsta de 18 saptamani, puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret, iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi, dupa ce au fost curatate mecanic, dezinfectate si dotate cu adapatori automate, hranitori, stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina, care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi, concomitent cu declansarea ouatului, cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare, trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate, tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor, atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24C. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428C, pasarile sunt supuse unui usor disconfort, la temperaturi intre 28-29C, productia de oua incepe sa scada, iar oualele prezinta fragilitate a cojii; La temperaturi exterioare de 29-30C, greutatea corporala incepe sa scada, iar la teperaturii de 34-35C si peste, situatia pasarilor devine critica, fiind afectate grav.

In timpul iernii, temperaturile intre 2-12 C sunt neconfortabile, mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. Intre 2 si -7C, pasarile sunt solicitate maxima, critica, iar sub -8C si -10C productia de oua iceteaza complet. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece, cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare, sau se stropeste pardoseala cu apa rece. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc, temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost, fiind capabila sa asigure ,,caldura biologica, mentine o temperatura optima, de peste 12C. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare, trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0,02 Hidrogen sulfurat 0,01 Bioxid de carbon 0,5-0,6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%, iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P.B.D, fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential, dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. Intre 18-77 de saptamani, gainile cresc de la 1.250 grame la 1.700-1.900 grame. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Structura unei ratii furajere, este astfael: Cereale 60-70% Sroturi oleaginoase 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne, peste sau sange 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera 3-5% Nutreturi verzi sau suculente - 10-20% Fan de lucerna iarna 4 -5% Aplicarea programului de lumina, la gainile outoare, pentru stimularea ouatului, incepe de la varsta de 18 saptamani. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul, se va schimba si ratia nutritriva, in jurul varstei de 22 saptamani. Durata acestui program de lumina, va creste cu cate 20 de minute pe saptamana, in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore, dupa care ramane constant. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4,2 kg nutret combinat pentru numai 2,8 oua, iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41,4 kg nutret concentrat, pentru 230 de oua. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare, mai exact la durata si variatiile acestuia. Cresterea duratei zilei, in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv, are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani), daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale, ducand la aparitia ouatului. Pe perioada ouatului, gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive, productia numerica de oua fiind discontinua, ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. Exceptie fac palmipedele, rata si gasca din rasele comune. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat, factorul determinant fiind cel ereditar, care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an, fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou

Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica, pana la producerea ultimului ou pana la naparlire, in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile, cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat, fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba, periodic, intregul penaj. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an, in a doua parte a anului. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet, deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru ,,productia de pene, respectiv refacerea penajului. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile, de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie, iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat, temperatura), carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii, pe o perioada de 10-15 zile. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat, cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. Durata acestuia variaza, in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. Daca nu se intervine pentru ,,desclocire, gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv, intensitatea ouatului se exprima in %, respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Valorile varfului de ouat, la diverse specii si rase de pasari de ferma, reprezinta, productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua, atata timp cat realizeaza eficienta economica. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare, pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate, pentru a evita risipa de furaje. Inaltime la care se monteaza jgheaburile, trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 C sa fie mereu proaspata si curata. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic, caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii, care pierde penajul (naparleste), dupa care se dezvolta un nou penaj, viu colorat. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul

toamnei, cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata, se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. In timpul naparlirii, metabolismul pasarii creste, toate functiile vitale se intensifica, in scopul realizarii unui nou penaj, fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.B.D, si aminoacizi bogati in sulf, substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor, ca si azotul. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in, faina de carne sau sange, boabe de mazare, frunze verzi de varza, leguminoase verzi (lucerna si trifoi), fiind bogate in sulf, deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A,B,F. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt, prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor, durata acesteia se prelungeste foarte mult, reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata, iar pagumele economice vor fi considerabile. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata, prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi, dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. In a 22-a zi, se opreste complet adaparea si furajarea. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea, iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. In primele zi8le de la reluarea furajarii, se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari, pana ce ouatul scade sub 1%, moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. In acelasi timp se reia si programul de lumina, care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere, care stimuleaza caderea penelor, iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic, vitaminele A,B si F. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. Pentru hibrizii ,,ROBRO, densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti, are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne ,,ROSS se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare, densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne ,,ROSS Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.0 34,2 1,2 28,5 1,4 24,4 1,6 21,4 1,8 19,0 2,0 17,1 2,2 15,6 de o Nr. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2,4 14,3 2,6 13,2 2,8 12,2 3,0 11,4 3,2 10,7 3,4 10,0 3,6 9,5 de o

Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere, mai ales in perioada dinaintea sacrificarii

lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului, cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare, textura, miros, gust, aroma) si a pielii (zgarieturi, textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma ,,COBB utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma ,,ROSS Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne ,,COBB Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1,25 1,50 1,75 2,00 2,25 27,2 22,7 19,4 17,0 15,10 de o Nr. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2,50 2,75 3,00 3,50 13,6 12,4 11,3 9,7

Firma ,, ARBOR ACRES, recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne ,,ARBOR ACRES Nr. Greutatea corporala la varsta de sacrificare - Kg Crt. 1 1,0 2 1,5 3 1,8 4 2,0 5 2,5 6 3,0 7 3,5

Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9

Succesul in cresterea puilor de carne depinde, in mare masura, de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie, precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. In aceasta perioada se efectueaza in ordine, urmatoarele lucrari: depopularea haleelor, cu destinatia abatorizare. Evacuarea asrernutului, decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta, iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. Asternutul se transporta la cel putin 1,5 km de ferma, iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune, in apa introducandu-se un detergent nespumant. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. Hala se varuieste, operatiune urmata de o dezinfectie a ei, prin pulverizare sub presiune. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 C, iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm, care trebuie sa fie curat, neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn, paie tocate, coji de seminte de cereale.

Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie, iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise, iar orificiile de admisie- evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune, lucrarile de dezinfectie se repeta, amanandu-se popularea halei. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare, se incepe incalzirea halei astfel incat, la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 C. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. Apa prea rece provoaca indigestii, iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor, stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala,pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii, cat si pentru a obliga puii sa bea, mai intai apa si apoi sa manance. In hala daca nu este asistata de calculator, trebuie sa fie amplasate termometre, direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. Prin iluminarea puternica, puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare, adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii; temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 C. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: +32 C in saptamana 1 +31 26 C in saptamana a 2-a +25 C in saptamana a 3-a +24 C - in saptamana a 4-a +23 C in saptamana a 5-a +22 C in saptamana a 6-a +21 C in saptamana a 7-a Hibrizii ,,ROSS, solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta, comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii ,, ROBRO, iar hibrizii ,,ARBOR ACRES necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor ,,ROSS. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific, iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete, fiind apatici si molatici. La o temperatura prea scazuta, puii se inghesuie si piuie ascutit, in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%, in primele 10 zile de viata a puilor, dupa care se considera ca valori de 55-70%, permit o buna intretinere a asternutului, previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 C, dupa perioada de demaraj, asociat cu o umiditate crescuta, determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare, ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. Ventilatia. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice, peste limitele admise, se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor.

Regimul de lumina. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime, daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. In general,la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic, dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune, daca acesta se face controlat. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea ,,ad libitum, cu nutreturi combinate, ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. De la 0- 7 zile se administreaza furaj combinat brizurat, care sa nu degaje praf, in tavite sau pe cofraje. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata, este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare, chiar dupa prima saptamana de la populare. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe, cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea, in mod treptat, de la furajarea cu brizura la cea granulata, iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie, fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie, proteina, aminoacizi esentiali, vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari, cum sunt: orzul, ovazul. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor, care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje, putand cauza moartea. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene, de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala, care daca nu sunt pastrate corespunzator, comporta degradari oxidative ale grasimilor componente, cu formare de aldehide si cetone, precum si alte modificari nedorite. Faina de soia cu un continut redus de proteine, dar bogata in potasiu, sa fie consumata cu precautie, deoarece consumata in exces, determina producerea de dejectii lichide, care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa, peste limitele admise, datorita continutului de acizii grasi saturati. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor, pentru a asigura suportul energetic, dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata, exceptand primele zile de viata, cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura, iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare, brichete cu diametrul de 2-3 mm, pana la 28 de zile si de 3 mm, in continuare. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau, acesta nu se introduce in retetele starter, ci numai in cele grower si finisher, in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). Inainte cu doua zile de sacrificare, graul se scoate din hrana, deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide, care afecteaza calitatea carcasei. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii, puii nu se mai hranesc, dar apa se administreaza in continuu. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice, iar din retetele furajere se scoate faina de peste. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei, incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa, asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie.

Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate; din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 - + 12 . Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana, fiind afectata rata de crestere. Necesarul de apa la broilerul de gaina ,,ROSS Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350

of 41/41
Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat .
Embed Size (px)
Recommended