Curs Modulul III 2012n

7/27/2019 Curs Modulul III 2012n

1/215


2/215

2

bateri pentru stimularea circulaiei pentreaga regiune.

Masajul zonal este masajul concentratasupra articulaiilor (elementelor

periarticulare), tendoanelor, ligamentelor,periostului; este compus din neteziri,geluiri, friciuni, vibraii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI

Masajul spatelui cuprinde regiuneadorsala (toracala), regiunea lombara siregiunea sacro-fesiera.


3/215

3

Coloana vertebrala:-cervicala C: 7 vertebre C1 C7;-toracala sau dorsala: 12 vertebre T

1

T12 sau D1 D12;-lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 L5;

-sacrala: 5 vertebre sudate careformeaz osul sacru notat de obicei S1;-coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.

Masajul regiunii dorsaleRegiunea este delimitata superior de linia

care trece printre vertebrele C7 si T1 siinferior de linia care trece printre T12 si L1.

Se executa mai nti un masaj regional,care depete liniile de delimitare aregiunii dorsale, iar in cadrul masajului

zonal ne concentram cu geluiri, friciuni sivibraii asupra articulaiilor intervertebrale,capsulei articulare si asupra ligamentelor de

prindere a muchilor paravertebrali.


4/215

4

Prelucrm de asemenea muchiileomoplatului si inseriile diverilor muchieventual afecta

i.

Masajul regiunii lombareRegiunea este delimitata superior de linia

care trece printre vertebrele T12 si L1 si

inferior de linia care trece printre vertebreleL5 si S1.In cadrul masajului zonal ne vom

concentra asupra elementelor care compuncoloana vertebrala lombara, asupra

articulaiei dintre L5 si S1 si asupra cresteloriliace lombare. In caz de discopatii sau alteafeciuni ale coloanei lombare, cnd aparcontracturi ale musculaturii paravertebrale,vom plasa o perna sub abdomenul

pacientului pentru delordozareea coloaneilombare si relaxarea musculaturii

paravertebrale.


5/215

5

Masajul regiunii fesiereRegiunea este delimitata superior de

creasta iliaca corespondenta si inferior deplica fesiera. Pacientul este poziionat cufata in jos (decubit ventral).

Netezirea regiunii: aezm minile mnpeste mn cu partea cubitala lateral de

articulaia soldului; mbrcm cu palmeleregiunea fesiera, deschidem in evantai omana ajungnd superior pana la creastailiaca superioara iar cealalt inferior pn lanivelul plicii fesiere; refacem traseul iniial

pn cnd reajungem la poziia de nceput.Prelucram regiunea prin neteziri,

frmntri si batere sub toate formele;geluiri si friciuni vom face printre fibrelemuchilor fesieri, superior pe creasta iliaca,

inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral lanivelul articulaiei si al trohanterului.

De obicei masajul regiunii fesiere se facein caz de atrofii ale muchilor fesieri sau in


6/215

6

afeciuni ale articulaiei soldului (v.coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL INAFECIUNILE COLOANEI

VERTEBRALE

Scolioza= deviaie a coloanei vertebrale in plan

frontal;

-in C sau in S (simpla sau dubla);-se executa in curbura interna ascoliozei un masaj sedativ (- manevresedative asupra musculaturii

paravertebrale contractate) iar in

interiorul curburii executam manevreexcitante care sa tonifice musculatura

paravertebrala ntinsa, in felul acestaproducndu-se o echilibrare a regiunii.


7/215

7

Pentru rezultatele cele mai bune masajulse va asocia in mod obligatoriu cugimnastica medicala.

Cifoza= cocoaa;

- in unghiul cifotic maxim vom executa

manevre sedative, iar deasupra sidedesubtul acestei zone vom executamanevre excitante care sa foreze coloanasi musculatura sa se echilibreze.

Masajul trebuie combinat cu gimnastica

medicala.

SpondilitaSe face un masaj sedativ asupra

musculaturii spatelui, in special asupra

muchilor paravertebrali si un masaj zonaluor asupra articulaiilor intervertebrale,combinat cu gimnastic respiratorie pentrua prentmpina prinderea articulaiilor


8/215

8

dintre coloana si coaste si a celor dintrecoaste si stern, care ar putea duce maitrziu la probleme respiratorii destul degrave.

Discopatiile-sunt afeciuni ale discurilor

intervertebrale (uzuri, degenerri);-produc dureri locale si contracturi alemusculaturii paravertebrale locale;

-se ntlnesc cel mai frecvent la nivellombar si cervical.

Se executa manevre sedative (derelaxare) asupra musculaturii

paravertebrale si se face un masaj zonalasupra articulaiilor intervertebrale siasupra discurilor, masaj care va produce o

cretere de metabolism locala cu fenomende regenerare. Trebuie sa se fac apoi, inmod regulat, un masaj de ntreinere.


9/215

9

Hernia de disc-cel mai frecvent se ntlnete tot in

regiunea lombara;-apare o iritaie cu dureri puternice att

locale cat si cu iradieri in lungulnervului afectat sciatic;

-in faza acuta, cnd sunt dureri violente,masajul este contraindicat;recomandarea principala; repausrealizat fie in decubit ventral cu o pernasub abdomen, fie in decubit dorsal cudoua perne plasate sub genunchi.

Masajul se va ncepe in faza subacuta:sedativ asupra regiunii lombare si sacro-fesiere, si un masaj sedativ sau excitant dup caz asupra membrelor inferioare.


10/215

10

MASAJUL MEMBRULUIINFERIOR

Membrul inferior se descompune in:-regiunea coapsei: de la genunchi la

articulaia soldului;-regiunea gambei: de la articulaia

gleznei la articulaia genunchiului;-piciorul propriu-zis: de la glezn n jos;Tot aici este cuprinsa si articulaiacoxofemurala (oldul).

Masajul articulaiei olduluiLa nceput pacientul va sta cu fata in jos

si facem un masaj regional asupra regiuniifesiere si a coapsei, dup care executam unmasaj zonal geluiri, friciuni, vibraii la

nivelul plicii fesiere si lateral, la nivelularticulaiei si al trohanterului.

Gimnastica: contracii izometrice alemusculaturii fesiere.


11/215

11

Invitam pacientul sa se ntoarc cu fatain sus si ncepem cu un masaj regional alcoapsei; pozi

ion

m membrul inferior in

dubl flexie si facem un masaj zonal asupraarticulaiei, la nivelul plicii inghinale, lanivelul trohanterului si lateral de articulaie.

ncheiem cu gimnastica (micri) pentru

articulaia oldului: flexia coapsei pe bazin,bicicleta, micri de lateralitate etc.Afeciunile cele mai frecvente ale

articulaiei oldului: coxartroza si subluxaiade old se combina obligatoriu cu

gimnastica medicala.

Masajul articulaiei genunchiuluiPoziia iniiala a pacientului: in decubit

ventral;

- facem mai nti un masaj regional algambei si coapsei, dup care plasam omana sub glezna pacientului, ridicam uorgamba flectnd genunchiul si facem


12/215

12

neteziri (cu partea cubitala a minii),geluiri, friciuni si vibraii la nivelul pliciigenunchiului;

Ca gimnastic avem flexia i extensiagenunchiului (a gambei pe coaps).

Invitam pacientul sa se ntoarc cu fatain sus:

- facem nti un masaj regional algambei si coapsei;- poziionm membrul inferior induble flexie si executam masajul zonalasupra articulaiei genunchiului;

- netezirea: plasam degetele 1, 2, 3 siindexul la nivelul plicii genunchiului(sub articulaia genunchiului) iar policelede o parte si de alta a tendonuluimuchiului cvadriceps, deasupra sau in

faa rotulei; alunecm apoi cu policelenetezind pe sub rotul pn la spaiularticular, coborm apoi cu policele pe

prile laterale ale articulaiei spre plica


13/215

13

genunchiului; refacem traseul n sensinvers pn la rotul, coborm pe subrotul

, apoi pe lng

tendonul rotulian

pn pe tibie.- facem apoi geluiri, friciuni, vibraii

pe aceleai trasee, prelucrnd spaiularticular.

Cele mai frecvente afeciuni (de obicei lasportivi dar nu numai): de naturtraumatic - entorse, afeciuni alemeniscului, gonartroz etc.

ncheiem cu gimnastic pentru articulaia

genunchiului i pentru tonifiereamuchiului cvadriceps; de altfel i nmasajul regional trebuie s insistm petonifierea lui (prin frmntri contratimp,

bateri etc.).

Masajul articulaiei glezneiPacientul va sta la nceput cu faa n jos

i vom face un masaj regional asupra


14/215

14

gambei i un masaj zonal la nivelultendonului lui Ahile i la nivelulcalcaneului.

Invitm pacientul s se ntoarc cu faan sus i facem un masaj regional asupragambei i piciorului, apoi un masaj zonalasupra articulaiei gleznei i asupra

tendonului care trece peste articulaiagleznei.Netezirea: se realizeaz intre police si

index in jurul maleolelor, iar geluirea,friciunea, vibraia n jurul maleolelor,

transversal, de-a lungul liniei articulare iprintre tendoanele muchilor flexori aidegetelor.

Gimnastic:-flexia i extensia piciorului;-flexia i extensia articulaiei piciorului;-micri de lateralitate i de

circumducie.


15/215

15

Afeciunile cel mai des ntlnite:recuperarea dup entors, artroza gleznei,redori dup

fracturi.

Masajul medical la nivelul piciorului-se face n caz de platfus, fractur sau

dup fracturi, artroze la nivelul tarsului

etc.

MASAJUL REGIUNII CERVICALE

n caz de spondiloz vom insista cugeluiri, friciuni, vibraii pe tot traseulcoloanei cervicale, vom decontractamusculatura contractat i vom face o

uoar gimnastic la nivelul coloaneicervicale. n caz de nevralgii Arnold vominsista cu geluiri i friciuni n jurul gurilornervului Arnold i pe linia nucal; n


16/215

16

nevralgii cervico-brahiale vom face unmasaj de-a lungul traseului dureros,inclusiv la nivelul bra

ului.

n contracturi musculare insistm pezona de contractur.

Gimnastica gtului:-flexie - extensie;-lateral dreapta lateral stnga;-micri de rotaie;-micri de circumducie.Patologii: diverse. In caz de torticolis:

facem un masaj sedativ asupra regiunii

contractate (muchiul trapez) si un masajtonifiant pe musculatura antagonistasntoas, ncercnd o reechilibrare asituaiei; daca situaia e mai grava ncercamo metoda de suprasolicitare a muchiului

trapez contractat prin micri cu rezistenta,apoi masaj de relaxare al ntregii regiuni.


17/215

17

MASAJUL MEMBRULUISUPERIOR

Membrul superior cuprinde:-regiunea braului: de la umr la cot;-regiunea antebraului: de la cot la

articulaia pumnului;

-regiunea minii: de la articulaiapumnului n jos.Masajul articulaiei scapulo-humerale= masajul umrului.

La masajul regional vom face masajulmuchiului deltoid (treimea superioar a

braului), anterior vom prelucra muchiulpectoral si posterior jumtate din regiuneacervicala (muchiul trapez si muchii care

se insera pe omoplat).Netezirile:- poziionm minile mana peste mana la

nivelul vrfului deltoid; (muchiul deltoid


18/215

18

are doua fascicule: unul anterior si altulposterior, care converg spre bra siformeaz

un unghi ca litera V = vrful

deltoidian); mbrcm cu palmele deltoidulpana la nivelul articulaiei umrului, apoi opalma mbrac anterior muchiul pectoral,iar cealalt, posterior, omoplatul. Minile

refac apoi acelai traseu in sens invers,pn ajungem la poziia iniial.- a doua netezire: netezim intre index si

police separat cele doua fascicule aledeltoidului, de la vrful acestuia pana la

umr;- netezirea pe muchiul trapez, de la

umr spre regiunea cervicala;- cu doua degete, pe sub clavicula, de la

acromion la manubriul sternal (de la umr

la stern).Frmntri: frmntm cele doua

fascicule ale muchiului deltoid,


19/215

19

musculatura de pe omoplat, muchiultrapez si muchiul pectoral.

Bateri: uoare, c

u

si nuiele pe muchi.

Trecem la masajul zonal: netezim spaiularticular cu partea cubital a minilor, de laacromion in jos, spre linia axilei. Tot peacest traseu executm geluiri, friciuni,

vibraii. Mai rar: o friciune uoara cupolicele in axila (in caz de luxaie inspecial).

Masajul articulaiei umrului: cel maicomplex; articulaia umrului are toate

gradele de mobilitate.Micri:-flexia anterioara (anteducie 1800);-extensia posterioara a braului

(retroducie);

-deprtarea braului de corp, lateral insus la 1800 (abducie);

-apropierea braului de corp (adducie);


20/215

20

-micri de rotaie interna si externa (cucotul ndoit in interiorul articulaiei);

-micri largi, n cerc, de circumduc

ie;

-micri combinate: ducerea minii susla cap, la spate etc.

Afeciuni mai des ntlnite:-PSH (periartrita scapulo-hunerala) de

origine reumatica sau traumatica;-dup entorse sau luxaii;-rar: artroze, de obicei dup PSH,probleme ligamentare etc;

-diverse afeciuni ale muchilor(ntinderi) etc.

Masajul articulaiei cotuluiFacem mai nti un masaj regional care

sa cuprind antebraul si braul, apoi un

masaj zonal asupra articulaiei cotului,punem mna pacientului in old, indexul dela ambele mini l poziionm la plicacotului, iar policele deasupra articulaiei, pe


21/215

21

bra, de o parte i de alta a tendonuluitricepsului; alunecm cu policele pn lanivelul articula

iei (pn

ntre cei doi

epicondili), coborm n lateral spre plicacotului pe linia articulara, refacem traseulin sens invers pn ajungem pe articulaieintre cei doi epicondili, dup care alunecm

pe antebra. Pe acelai traseu executm igeluiri, geluiri, vibraii si la nivelul pliciicotului, fr presiune prea mare.

Gimnastica:-flexia si extensia cotului (cotul =prghie de gradul II, gen balama).

Afeciuni: entorse, tratament postentors,luxaie, artroza cotului, redori dupfracturi sau de alte origini (tieri etc.).

Masajul articulaiei pumnuluiVom face nti masajul regional al

antebraului si al minii, dup care facem


22/215

22

masajul zonal al articulaiei pumnuluinetezind articulaiile astfel:

- indexul de la ambele mini pe fataarticulaiei si policele posterior pe liniaarticulara; mai nti alunecm cu policelespre prile laterale, indexul rmnnd fix,iar apoi cu indexul nspre prile laterale,

policele rmnnd fix.Prelucrm apoi prin geluiri, friciuni,vibraii spaiul articular, iar in cadrulmasajul regional sau zonal prelucram sitendoanele extensorilor degetelor care

traverseaz articulaia. ncheiem cu micrigimnastica: flexia si extensia pumnului,micri de lateralitate, micri de pronaiesi supinaie, circumducie.

Afeciuni:

-tratament dup entorsa pumnului;-artroza pumnului;-redori dup fracturi.


23/215

23

Masajul miniiPutem insista in caz de retracie a

tendoanelor flexorilor degetelor (boalaDupuytraine); insistam cu masajul zonal:geluiri, friciuni si vibraii pentruelasticizarea tendoanelor. Se mai face incaz de artroza a minii, a oaselor carpului,

in redori dupa fracturi, pareze.Se insista mult cu gimnastica; se facmicri de nchidere si deschidere a

pumnului, flexia si extensia degetelor si apalmei; abducia si adducia degetelor

pentru coordonare (ducem policele pana sentlnete cu pulpa fiecrui deget in parte),incheiat descheiat singuri la nasturi; incaz de redori: gimnastica in bai cldue;gimnastica cu minile in tarate nmuiate in

apa calda.

MASAJUL FEEI I AL FRUNII


24/215

24

In caz de pareze faciale vom face unmasaj selectiv (pe musculatura flasca tonifiere; pe musculatura normala masajde relaxare).

Insistam in mod deosebit pe gimnastica;nchiderea si deschiderea ochilor;

nchiderea si deschiderea ochilor si a guriiconcomitent; ridicarea si ncruntareasprncenelor; mandibula dus nainte sinapoi; lateral dreapta lateral stnga; vominsista spre partea afectata pentru a tonifia

zona cu musculatura flasc; se vor face simicri cu opoziie; se umfla muchiiobrazului; gimnastica mimicii in oglinda se strmb pentru reechilibrare); cnd

pacientul poate sa fluiere singur: cazul este

aproape rezolvat.Cu ct tratamentul este nceput mai

repede, cu att rezultatele sunt mai bune si


25/215

25

mai rapide; lsata: se produce asimetrie afeei etc.

In caz de recuperare dup

fractur

demandibul gimnastica se va face unilateraltot ctre partea afectata.

MASAJUL CAPULUI

Masajul capului se face in scopul de aactiva circulaia la acest nivel si pentruactivarea unor mecanisme reflexe.

Se mai face intr-o anumit formul ntratamentul migrenelor rebele(reflexoterapie; masaj terapeutic al regiuniicervicale; masaj terapeutic al capului, alfeei i al frunii).

MASAJUL GTULUI (ANTERIOR)


26/215

26

Pacientul poate sta fie culcat pe spate fiein ezut pe un scaun

Terapeutul se poate poziiona la capul

pacientului daca acesta este culcat pe spatesau in fata acestuia atunci cnd este aezat

pe scaun.Avem doua neteziri:

- cu partea cubitala a minii, de submandibula pana la nivelul claviculelor,simetric pe ambele pri ale gtuluianterior;

- netezim cei doi muchi SCM intre

index si police de la occipital manubriulsternal (in masajul cosmetic netezirile sefac in sens invers); se vor executafrmntri uoare asupra muchiului SCMcu atenie in zona carotidei;

In caz de torticolis: frmntareacontratimp se va executa selectiv,unilateral.


27/215

27

Geluirea si friciunea le vom executa peclavicule si pe mandibula dar si peoccipital.

Vibraia se poate realiza pe toatasuprafaa, in funcie de scopul urmrit.

Baterea: numai sub forma de ciupituri.Micri de lateralitate, de rotaie; cnd

e muchiul afectat: flexii unilaterale; dacanu trece in acest fel: aplicam tehnicasuprasolicitrii pe partea muchiuluicontractat.

Putem mobiliza stnga-dreapta inelele

esofagului prinzndu-le intre index sipolice.

Micri active: torticolis rebel gimnastica cu rezisten pentrusuprasolicitarea, apoi pentru relaxarea

muchiului contractat.


28/215

28

III. REUMATOLOGIE

Reumatologia se ocupa cu studiulbolilor reumatice.

Bolile reumatice pot fi clasificate infuncie de factorii etiologici, patogeni sau

morfologici. Putem avea:-reumatisme articulare;-reumatisme abarticulare

(extraarticulare): nu prind articulaiile,ci esuturile moi; de ex: bursite, fascite,

miozite, nevralgii si nefrite, periartrite,tenosinovite, tendinite etc.

De reinut ca reumatismul este o boal aesutului conjunctiv (esut de susinere);este caracterizata prin apariia unor noduli

numii Aschoff Talalaev mai ales la nivelulinseriilor tendinoase si pe periost.

Grupa reumatismelor articulare


29/215

29

Reumatismele articulare pot fi de doufeluri:1). reumatisme inflamatorii;2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febrareumatic sau reumatismul Socolski -Buyot)

- este de natura infecioas (dat deinfecii cu streptococul betahemolitic dingrupa A; poate debuta in urma unor faringo- amigdalite streptococice sau scarlatina, la1-4 sptmni);

- se manifesta la persoane cu vrstaintre 3-27 de ani; intre 3 12 ani poateavea si prindere cardiaca (trebuie tratat dintimp cci altfel se poate rmne cu o


30/215

30

cardita reumatica; 6-12 ani este perioadacritic).

- sunt cuprinse de obicei articulaiile

mari: genunchi, glezn, cot, pumn, sold,intr-o succesiune relativ rapid; poliartritace dureaz in general 2-3 sptmni si nulas semne articulare; in perioada afectrii,

articulaiile se tumefiaz, devin calde, roiisi dureroase (principiul: rubor calor tumor - dolor), mai ales la mobilizareaactiva; pot aprea si palpitaii.

- in momentul apariiei acestor

manifestri, in snge apar anticorpispecifici (- streptolizina) mpotriva acestorantigene streptococice (in laborator iideterminam prin titrul Aslow; daca in modnormal este sub 200, acum creste peste

333).Examene de laborator: pentru diagnostic

precis:-VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h;


31/215

31

-Creste proteina C reactiv;-numrul de leucocite creste cu mult

peste 15.000 20.000 pe mm3;-Aslow crete peste 333;-fibrinogenul creste de asemenea;-la examenul de urina apar proteine

(sau) albumine in urina= proteinurie

(albuminurie); se asociaz cu hematuriemicroscopica.Cu tratament se poate vindeca in

totalitate. Daca nu apar complicaii dureaz2-4 sptmni; daca apare si cardita - poate

dura 2-3 luni.Tratamentul antibiotic cu penicilina G

(1600 uniti/zi) sau cu eritromicina (copii:40mg/kg corp/zi; aduli: si 1 g/kg corp/zi);tratamentul trebuie sa dureze timp de

aprox. 10 zile; la nevoie se poate repeta; seva face apoi profilaxie cu Moldamin(1.200.000 uniti/1 - 2 sau 3 sptmni, in


32/215

32

funcie de cat de virulent a fostreumatismul).

Tratamentul fizioterapic: creterea

factorilor imunitari; regim igieno-dietetic,micare-sport moderat; consum sporit demiere; tinctura de propolis in diverse

proporii; cura cu polen-lptior de matc,

cura cu oet de mere si miere, curabalneara; la copii trebuie combtutrahitismul (bai de soare; cldura).

Poliartrita reumatoid (p.r.) saupoliartrita cronica evolutiva (p.c.e.) saupoliartrita cronica primara (p.c.p)

-este o boala generala a esutuluiconjunctiv;

-apare de obicei la femei si are incidentamaxima la 45-50 ani;


33/215

33

-are caracter inflamator, progresiv sisimetric; articulaiile sunt prinsesimetric: cot stng-drept; mana stnga-dreapta etc);

-cauza apariiei: imunitate sczuta;factori favorizani: frig, oboseala;

-pe lng articulaii, creeaz leziuni si inorgane si esuturi; primele leziuni aparla nivelul sinovialei si apoi la nivelulcartilagiilor (la epifiza: capul osului) siin final se instaleaz anchiloza fibroasa;muchii ncep sa se atrofieze de

timpuriu; in esutul interstiial aparnumeroi noduli; pielea devine atrofic,strvezie; tegumentul se subiaz,devine lucios, se usuc si sedescuameaz; de asemenea, apar

leziuni nervoase (in special in coarneleanterioare ale mduvei spinrii); apereo demielinizare;

-la ochi : pot aprea irido-ciclite;


34/215

34

-boala ncepe insidios; se altereazstarea generala, apatie, oboseala,discreta pierdere in greutate; apardureri la nivelul articulaiilor mici, celmai frecvent degetele mijlocii laambele mini, cu redoare dimineaa; se

poate si la mini si la picioare, boala

manifestndu-se simetric;-durerile pot fi prezente luni-ani, frtumefierea articulaiilor sau potaprea/disprea pana se

permanentizeaz; pot exista si cazuri

explozive;-cnd apar tumefaciile: au caracterpermanent, chiar progresiv; uor, ncepsa fie prinse si articulaiile mijlocii;degetele se subiaz si apare degetul in

fus. Prinderea articulaiilor: centripeta,de la articulaiile distale spre centuri(de la exterior spre interior).

Boala evolueaz in patru stadii:


35/215

35

1. apar tumefierile articulare, durerispontane la micare; uneori si degetulin fus; sunt prinse articula

iile mici si

mijlocii; stare generala de inapetena sipierdere ponderata;

2. ncep sa se limiteze micrile inarticulaii; apare atrofia musculara;

apare osteoporoza; pot fi prinse siarticulaiile sterno-claviculare sitemporo-mandibulare;

3. articulaiile ncep sa se deformeze;apar subluxaii; apare anchiloza

fibroasa si o atrofie musculara mare;4. procesul de anchiloza fibroasa si

osoasa se definitiveaz; fixareadegetelor si genunchilor in poziiivicioasa; - stadiu terminal.

Examenul de laborator:-la nceput nu este concludent;-VSH-ul creste la 80-100 ml/h;-apare o uoara anemie la hemograma;


36/215

36

-la electroforeza proteinelor serice; arataun nr. sczut de albumine, iar alfa- si

beta-globulinele sunt crescute;-testele de aglutinare: testul Valer Rozen

si Latex: pozitiv, mai trziu; exista simicroteste pentru evideniereafactorilor reumatoizi (de obicei este

vorba de imunoglobuline: M, G si A);-stabilirea diagnosticului: in final tot pesemiologie (prinderea articulaiilormici; redoarea articulaiilor dimineaa;sensibilitate crescuta/durere la

mobilizare; tumefierea prilor moi si aarticulaiilor; prinderea articulaiilorsimetric; semne de osteoporoza; testulreumatic cu imunoglobulinele A, M,G).

Tratament : nu prea exista.Tratament fizioterapic:La orice bnuiala fizioterapeutul trebuie

sa nceap tratamentul, pentru a nu se


37/215

37

ajunge in faza in care nu se mai poate facenimic. Pe toate cile vom ntri factoriiimunitari; regim de viata, regim alimentar,echilibru munca-odihna; apifitoterapie;consum sporit de miere, propolis, lptiorde matca, polen (primvara-toamna); curacu oet de miere si mere; gimnastica

moderata; uor masaj de ntreinere; curabalneara (ape srate); tratament cunepturi de albine.

Spondilita anchilozanta

- mai este numita si: spondilartritaanchilozanta; boala Behterev;

- este o boala a brbatului tnr: 20-30

ani;- are ca substrat o inflamaie evolutiva si

progresiva a articulaiilor coloaneivertebrale, cu tendina de a anchiloza;


38/215

38

- cauzele apariiei nu sunt cunoscute;implicit; nu exista tratament medicamentos;

- debuteaz

cu dureri sacro-iliace; pot ficonfundate cu tabloul clinic de sciatica;iradierea este de natura osoasa;

- primele articulaii prinse: articulaiilesacro-iliace: apare o sinovita; uor se

extinde la coloana vertebrala pana ocuprinde toata si in final prinde si centurile(bazin si umeri); apare o rigiditatevertebrala; flexia anterioara se limiteaz;lordoza lombara ncepe sa dispar; cu cat

evolueaz : devine cifoza;- ncepe sa apar o paloare tegumentara,

o uoara scdere in greutate, o uoarasubfebrilitate; treptat se instaleaz oredoare a coloanei vertebrale pana la cap si

ncep sa se modifice curburile coloaneivertebrale;

- fenomenul clinic dominant: durereacare cuprinde ntreaga coloana; la nceput


39/215

39

apar contracturi pe musculaturaparavertebrala si muchiul trapez; atrofii;de cele mai multe ori coloana se cifozeaz

sau se poate rigidiza si in poziie rectilinie;in 10% din cazuri apare si irido-cicleita; infinal sunt prinse si centurile scapulara si

pelvica;

- intr-un numr variabil de ani coloana seanchilozeaz complet; mersul: devinelegnat; sunt prinse si articulaiilecoastelor, care dau probleme respiratorii.

Examenul radiologic:

-sacroileita bilaterala;-procese de calcifiere a ligamentelorinterspinoase si latero-laterale (aa-numita coloan de bambus);

-examenul de laborator: neconcludent;-semne: dureri si rigiditate lombara carepersista mai mult de trei luni;

-semne de iritaie la ochi.Tratamentul fizioterapic:


40/215

40

-creterea factorilor imunitari ntreinere si ntrire a organismului din

punct de vedere imunitar;-apifitoterapie (lptior de matc, miere,

tinctura de propolis 20 picturi pe zi,polen o linguria dup sau in timpulmesei; si nepturi albine);

-regim de viata echilibrat;-cura balneara; o data pe an (Sovata,Mangalia, Techirghiol; uneori si Felix);

-masaj de ntreinere a coloanei simusculaturii; in special regiunea

lombara si CDL medical;-micare moderata si constanta;-gimnastica respiratorie pe o perioada

nelimitata;-raport echilibrat: munca-odihna.In etapa de manifestare evidenta a bolii:

gimnastica medicala; gimnastica dentreinere; gimnastica respiratorie. Cndapar deja anchilozele: putem tine boala in


41/215

41

fru, dar nu putem scpa de ea. Masajul seva face iniial sedativ, pe contracturi; cndapare ulterior atrofia musculara: masaj detonifiere. Daca boala ajunge in stadiul final:o putem doar ameliora, dar nu o putemndeprta; doar ncurajare si ntreinere.

AFECIUNI ALE COLOANEIVERTEBRALE (recapitulare sicompletare)

ScoliozaScolioza este o boala evolutiva

caracterizata prin una sau mai multecurburi (C sau S) laterale ale coloaneivertebrale, vizibile in plan frontal, uneori

nsoite de rotaia vertebrelor, cu tendinade compensare superioara si inferioara (-curburile), dar fara o reducere completa aacestora.


42/215

42

Scoliozele au rsunet asupra morfologieitrunchiului.

Ele pot fi:-posturale (stm strmb);-de compensare (in cazul unei subluxatii

de sold, de exemplu);-inflamatorii (TBC, osteomielit,

miozit, sifilis);-cauzate de o lombosciatica;-putem avea deviaii chiar de natura

isterica.Cea mai frecventa: scolioza idiopatica,

cand avem o anomalie de tip muscular,putnd provoca paralizii de diverse grade,cu caracter tranzitoriu sau definitiv; poatecuprinde mai muli sau mai putini muchi;

Cel mai grav: cnd apar in perioada de

cretere, dup poliomielita saumeningoencefalita; factorii agravani:reumatismul. La prepubertate pot aprea sidin cauza unor tulburri de cretere, mai


43/215

43

frecvent la fete, probabil din cauza unuiexces de foliculina; exista si cauzeendocrine; rahiticii sunt predispu

i; mai rar:

cauze congenitale; uneori si dupintoxicaii.

Scolioze:- patogene;

- nepatogene.Musculatura in concavitate estecontractata; pe curbura convexa:musculatura este ntinsa si cu fora redusa.Atunci cnd apare si o rotaie vertebrala

apare progresiv o gibozitate costo-musculara, de obicei mai accentuata inzona dorsala.

De partea spre care se rotesc vertebreleapofizele spinoase costo-vertebrale se

nfunda si toata zona apare ca nfundata.Tratament: gimnastica medicala corelata

cu masaj selectiv; la copii si tineri:reducerile pot fi 100 %.


44/215


45/215

45

Discopatia

Este o afeciune a discului intervertebral.

La fenomene de suprasolicitare repetataapare o uzura /degenerare/mbtrnire adiscului intervertebral, care da algii locale;cel mai frecvent: in regiunea lombara si

cervicala.Tratament de ntreinere, masaj simicare uoara discopatia este reversibila;se poate regenera.

Predispui sunt cei care muncesc mai

greu (ridica, lucreaz in frig, umezeala) darsi sedentarii (munca la calculator, birou,lipsa de micare, ofat)..

Discopatia netratata poate degenera inhernie de disc; discul herniaz puin,

preseaz rdcina nervului, durerile nu maisunt locale, merg pe nerv (lombosciatic;manifestare in diverse grade0; trebuietratata fizioterapic neaprat.


46/215

46

In hernia de disc acuta : masajul estecontraindicat; repaus la pat, cu fata-n jos,cu o perna sub burta pentru delordozareacoloanei si elongarea spaiuluiintervertebral sau cu fata-n sus, cu doua

perne sub genunchi.Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata,

laser terapeutic pe zona afectata, cu rolantiinflamator decontracturant si antalgic sireflexoterapie. Pe msura ce durerilecedeaz introducem masajul regiuniilombare si al membrelor inferioare, apoi:

masaj abdominal si exerciii numai dinpoziie stnd pe spate (pentru a ntri pereiiabdominali ca sa poat prelua o parte dinsuprasarcina paravertebralilor). Se vacontinua apoi cu masaj medical si

gimnastica de ntreinere circa 6 luni, celpuin o data pe sptmna. Se recomanda ocura intr-o staiune balneara o data pe an.


47/215

47

Spondiloza

Este o evoluie degenerativa a

discopatiei. Discul se fibrizeaz, chiar secalcifiaz. Organismul ncepe sa depuncalciu interapofizar; micarea ncepe sa fielimitata; alte semne: vertij, ceafa ca in

gheare, dureri de ceafa.Tratament de durata: masaj; in formaalgic: laser; gimnastica uoara.

Se pot produce regenerri dar in timpndelungat, indefinit.

Artrozele

Artroza este o afeciune cronicadegenerativa articulara, caracterizata prin

leziuni degenerative cartilaginoase, cudiminuarea att cantitativa cat si calitativa alichidului sinovial si cu modificareaapofizelor articulare.


48/215

48

Artrozele sunt artropatii cronicedureroase si deformante; frecventa lorcreste in raport cu vrsta; nu sunt nso

ite

de semne generale si nici de leziuniextraarticulare.

Cele mai frecvente artroze le ntlnim laarticulaiile mari sau la articulaiile care

suporta sarcini mari (n special genunchi:gonartroza si old: coxartroza).La artrozele obinuite nu sunt afectate

cotul si glezna; insa putem avea artrozecauzate de traumatisme/fracturi, care pot

afecta si cotul sau glezna.Factori predispozani:-mecanici: produc o repartiie anormala

a presiunii asupra articulaiilor(obezitatea, de exemplu);

-traumatici: fracturi, luxaii care producalterri ale cartilagiului articular;


49/215

49

-endocrini/metabolici (menopauza,dislipidemie = creterea peste normal acolesterolului);

-inflamatorii-reumatici;-mbtrnireaSimptome:-durerea si oboseala articulara care se

calmeaz la repaus; noaptea nu doarede obicei;-apare o limitare funcionala a

articulaiei; crepitaii intraarticulare lamobilizarea articulaiei; mai trziu apar

cracmente (troznituri); in finalarticulaia se deformeaz si apar

proliferri osteo-cartilaginoase si lichidintraarticular (hidrartroza).


50/215

50

Periartrita scapulo-humeral (PSH)

Este un sindrom clinic caracterizat prindureri ale umrului si prin redoaredeterminata de leziuni degenerative siinflamatorii ale tendoanelor si burselor dela nivelul articulaiei umrului (scapulo-

humerala).Este o diartroza acoperita cu un cartilajgros. Este o boala reumatismala careafecteaz acest cartilaj, att cel dincavitatea glenoida cat si ligamentele care

susin cele doua suprafee articulare incontact cu capsula. Capsula este ntritasuperior de ligamentul coraco-humeral iaranterior de trei ligamente gleno-humerale(superior, mijlociu si inferior). In PSH toate

aceste elemente pot fi afectate, insa maiales capsula. Exista si un PSH

posttraumatic, cnd apare un focar deinflamaii in aceeai zona.


51/215

51

PSH - cinci forme clinice:1. umrul dureros simplu;2. um

rul acut hiperalgic;

3. umrul mixt;4. umrul blocat;5. umrul pseudo-paralitic.1. Umrul dureros simpluEste forma clinica cea mai frecventa (dar

si cea mai usoara), la baza fiind o tendinita,o bursita sau o tenosinovita.

Pacientul acuza dureri moderate la

nivelul umrului, mai ales cu ocazia unormicri uzuale sau cnd poarta unelegreuti. Durerea poate interveni chiar intimpul somnului si se intensifica in anumite

poziii.

Putem gsi un punct sensibil subacromialin zona antero-exterioara sau in zonadureroasa pe fata anterioara a umrului, petendonul muchiului biceps. Sunt afectate


52/215

52

in mod deosebit micrile de flexieanterioara, abducie si rotaie externa. Dacaforma este mai grava, bra

ul poate fi

imobilizat cu o pernua in axila, care il tinela 35-45 grade, intr-o uoara abducie, sisusinut de o earfa.

Ca tratament se recomanda: repausul

umrului; laser terapeutic, masaj,gimnastica. Cnd sunt dureri in articulaiefacem gimnastica pe articulaia sntoasa(umrul celalalt) si contracii izometrice; infaza acuta se va face masaj cu gheata.

2. Umrul acut hiperalgicDe obicei tendinita se repeta, apare un

proces de calcifiere, uneori si in bursaacromiodeltoidiana.

Peritendinita = afectarea tendoanelor deinserie.

In umrul dureros acut durerile suntviolente, insuportabile si se exacerbeaz


53/215

53

noaptea. Apar si semnele inflamaiei:rubor, tumor, calor, dolor (se nroete, se

inflameaza, e fierbinte, doare).

Micarea devine imposibila datoritadurerii si contraciei musculare. Serecomanda sa facem micare de tragere aumerilor napoi, pentru meninerea

ligamentelor si a muchilor la inserie.Tratament: masaj cu gheata, repaus, laserterapeutic, masaj uor cu cremaantiinflamatoare; se poate ncerca sireflexoterapie.

3. Umrul mixtIn acest caz inflamaia se extinde la

nivelul tendoanelor, burselor si sinovialei siproduce limitarea micrii prin contractura

musculara antalgica (fr durere).Pe lng tratamentul de mai nainte, se

recomanda micri izometrice cu exerciiide relaxare care se pot face uor, chiar si de


54/215

54

ctre pacieni singuri. Se pot face bai caldecu efect calmant, micrile devenind maiuoare.

4. Umrul blocatMicrile se limiteaz progresiv,

ajungndu-se la o blocare aproape completa

a umrului. Apar leziuni inflamatorii alecapsulei gleno-humerale, cu evoluie ctrefibroz.

In acest stadiu gimnastica devinedureroasa, dar trebuie fcut ca sa rupem

aderentele. Se va face un masaj de relaxarepentru atenuarea acestor dureri.

5. Umrul pseudo-paraliticEste o tendoperiostita posttraumatica; se

produce o ruptura ntinsa a tendoanelor;uneori se perforeaz si capsula.

Pacientul nu mai poate face micrileactive; le va executa pasiv; mai intai va fi


55/215

55

destul de dureros, dar ulterior durerea vadisprea treptat.

Se pot face intervenii chirurgicale, apoi

se recomanda kinetoterapie, pentru amenine capsula in bunstare si sa nudevina retractila pentru a recupera fortamusculara si pentru a nva micri

compensatorii.

Reumatismul secundar tuberculos(Poncett)

-apare pe fondul unei tuberculoze;-cnd afecteaz coloana, aparegibozitatea numita morbul lui Pott.OsteoporozaEste o distrofie metabolica a osului,

caracterizata prin diminuarea matriceiproteice, cu conservarea componenteifosfo-calcice. Are in mod special cauzeendocrine.


56/215

56

Cauzele apariiei:-cel mai frecvent apare la femei, post-

menopauza;-poate aprea si sub forma localizata, in

urma unor traumatisme;-cauze iatrogene: administrarea de

anticoagulante precum heparina, de

exemplu; sau exces de medicamenteetc.-cauze metabolice.Osteoporoza reprezint aadar

pierderea substanei calcice din os ca

urmare a unui dezechilibru hormonal siimplicit metabolic. Pentru a echilibraformula calciului din snge, organismul iadin os; ca urmare, in interiorul acestuiaapar geodele (goluri) ce determina tasri

ale osului si astfel, micorarea nlimii. Infaza avansata, apar dureri ale oaselor ce se

pot fractura uor.


57/215

57

Osteoporoza trebuie tratata din fazele eiincipiente de osteopenie; aceasta poate fideterminata chiar prin semne clinice si seevideniaz la radiografie sub forma unor

pete ntunecate.Analiza densitii osului se numete

osteodensimetrie.

Tratamentul alopat: recomanda de obiceipentru faza sa incipienta un medicamentnumit Alfa D 3, pentru faza sa medie,tratament injectabil de Miocalcic(calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza

declarata, Fosamax. Toate aceste treimedicamente au insa reacii negative

puternice. La Fosamax de pilda, riscul celmai mare l reprezint apariia ulceraiiloresofagiene si a iritaiilor de colon.

Tratamentul fizioterapic:-presupune in primul rnd o alimentaie

echilibrata;


58/215

58

-baza tratamentului va fi constituita delaptiorul de matc (sublingual, penemncate, 0,2mg/ 2-3 ori pe zi timp de6-12 luni) ce trebuie administrat dinfaza de premenopauza pentru a reglaorganismul din punct de vederehormonal; tratamentul cu tinctura de

propolis echilibreaz metabolismul sipoteneaz sistemul imunitar: 20picturi/zi administrate intr-o singurarepriza, amestecat cu apa, miere saulapte; se mai poate administra si

pstura (polen prelucrat) - 1linguria/zi.

-consum sporit de miere;-regim igieno-dietetic;-cura cu oetul de mere si miere;-micare moderata;-bai de soare/lumina.La osteoporoza nu se face fizioterapie ci

reflexoterapie si micare moderata.


59/215

59

Definitii uzuale

Contuzia: leziune anatomica nchisa, frleziune tegumentara; poate fi: uoara,grava, superficiala sau profunda.

Escoriaia: leziune superficiala aepidermei.Entorsa: traumatism al articulaiei,

produs printr-o micare brusca si brutala;produce ntinderi ale prilor moi si

periarticulare; pot fi uoare sau grave(fisuri sau microrupturi ale fibrelormuchiului).

Luxaia = se produce atunci cand celedoua suprafee articulare ies din capsula

articulara.Fractura: ntreruperea continuitii unui

os; poate fi incompleta sau completa (cndlinia de rupere este transversala); poate fi


60/215

60

cu deplasare (capetele osoase sedeplaseaz) sau fr deplasare, deschisa saunchisa.

Escara : este o necroza cutanata printr-opresiune prelungita.

Limfangita acuta: este o inflamaie areelei limfatice dintr-o anumita regiune.

Halus valgus: o deviere si o deformarestatica a piciorului, cu devierea laterala ahalucelui.

Halus varus: deviaia mediana ahalucelui.

Hematomul: acumulare de snge in esutprin ruperea unor vase de snge.

Hidrosadenita: inflamaie acuta aglandelor sudoripare.

Lipomul: acumulare de esut conjunctiv

adipos bine delimitata, de consistentarelativ moale, care se dezvolta in esutulsubcutanat.


61/215

61

Paralizia: este diminuarea sau dispariiafunciei motorii musculare.

IV. BIOMECANICIKINETOLOGIE

Biomecanica studiaz funciile motorii;este mai aproape de fiziologie dect deanatomie.

Prin cunoaterea biomecanicii putem

aprecia calitatea execuiei exerciiilor fizicepentru a obine rezultatul terapeutic dorit.Putem nltura anumite greeli si vom sti sacorelam gimnastica cu particularitileindividuale.

De-a lungul istoriei, biomecanica aconstituit un domeniu de interes pentrunumeroi oameni de tiina (in antichitate -Galen; Leonardo da Vinci a folosit


62/215

62

fotografia in studiul legilor biomecaniciietc.); la noi: prof. Iliescu de la IEFS.

Prghiile biologice:In cazul prghiilor mecanice, prghia

este reprezentata de o bara rigida ce sepoate roti in jurul unui ax fix (punct desprijin) si care la extremiti se afla sub

aciunea unei forte pasive si a uneia derezistenta.Rolul prghiei este de a permite

efectuarea unui lucru mecanic util cueconomie de fora. Prghiile sunt de trei

categorii, clasificate dup numrul degrade, de la I pn la III.

La prghia biologica, bara estereprezentata de os, fora activa de muchiiar fora de rezistenta de greuti sau de

fora gravitaionala.In aparatul locomotor al omului oasele se

pot roti in jurul unei articulaii carereprezint punctul de sprijin. Asupra


63/215

63

oaselor privite ca prghii acioneaz foratraciunii musculare. La o extremitate estefor

a activa care realizeaz

mi

carea, iar la

cealalt este fora de rezistenta care seopune.

Prghia permite efectuarea unui lucrumecanic util cu economie de fora si

deplasare; avem trei elemente: punctul desprijin, fora activa F si fora de rezistentaR.

Asupra oaselor acioneaz fora traciuniimusculare. La o extremitate este foarte

activa (contracia musculara) iar la celalaltcapt este fora de rezistenta.

Prghia de gradul IPunctul de sprijin se afla la mijloc, iar F

si R se afla la capete, avnd acelai sens;ex: articulaia din coloana vertebrala a

primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osuloccipital) este o prghie de gradul I.


64/215

64

Greutatea capului in fata reprezintmomentul forei F. Fora rezistenta R estedata de mu

chii paravertebrali ai coloanei

(extensori) care se insereaz pe occipital sipe apofizele transversale ale coloanei. Lacontractarea muchilor paravertebrali,capul este dus pe spate.

Prghia de gradul IIPunctul de sprijin si F sunt la extremiti,fora de rezistenta R la mijloc intre punctulfix si fora activa iar forele au sens diferit.Meninerea unei greuti in mna cu braul

ndoit din articulaia cotului este o prghiebiologica de gradul 2 in care cotul estepunctul fix, forta activa F este muchiulbiceps iar greutatea este fora rezistenta R.

Prghia de gradul III

Fora activa F este la mijloc intre punctulde sprijin si fora rezistenta R. Poziia in

picioare (omul in poziie ortostatica), inechilibru sau in mers este o prghie


65/215

65

biologica de gradul III la care punctul desprijin este suprafaa tlpilor, fora activa Feste data de mu

chii spatelui si de cei

posteriori ai membrelor inferioare. Fora derezistenta R este data de muchii anterioriai abdomenului si ai membrelor inferioare.Cnd variem aceste forte: variaz poziia

corpului si se declaneaz mersul.

Biomecanica mersului si a coloaneivertebrale

Rolul static al coloanei vertebrale consta

in meninerea atitudinii verticale a capuluiin mod special si a corpului in general.Coloana vertebrala este suport al greutiicorpului cap-gt-trunchi de care sunt legate

prin centuri membrele inferioare si

superioare.Funcionalitatea dinamica a coloanei

vertebrale este in raport cu mobilitatea sa.Mobilitatea articulaiilor intervertebrale


66/215

66

este mica, in general redusa dar atunci cndse nsumeaz mobilitatea (poriuneacervicala + toracal

), determina o

amplitudine mai mare. Coloana cervicala:cea mai mobila, apoi coloana lombara siultima este cea dorsala.

Forele care acioneaz asupra coloanei

vertebrale sunt pe de o parte gravitaia iarpe de alta parte, muchii, ligamentele sidiscurile intervertebrale.

Articulaii- intrinsece (intervertebrale)

- extrinsece (capul, coastele, bazinul)Micrile coloanei vertebrale se

orienteaz dup cele trei planuri principale:sagital, frontal si transversal.

1) flexia extensia in plan sagitalO amplitudine mai mare a flexiei o

executa coloana cervicala si cea lombara.Coloana toracal (dorsala) este cea mai

puin mobila. nsumata, flexia ajunge la


67/215

67

180 de grade. Extensia este mult mairedusa: 50-55 de grade. In extensie, seexagereaz

curbura cervicala si cea

lombara iar cea dorsala se redreseaz.2) flexia-extensia laterala (in plan

frontal); in cea mai mare msura, seexecuta din zona lombara si cervicala 55

de grade;3). rsucirea zona cervicala si cealombara 120 de grade; combinat curotirea soldurilor/membrelor inferioare,

putem ajunge la o rsucire completa de

180 de grade.Mobilitatea coloanei vertebrale variaz

dup vrsta si sex; la copii si femei,mobilitatea este mai mare. Cu vrsta,discurile intervertebrale se turtesc si isi

pierd din elasticitate. In plus, exista sidiferenieri individuale destul de mari.Mobilitatea coloanei vertebrale poate fimult mrit prin exerciii speciale de


68/215

68

suplee, permanente, nc de la vrstefragede si se menine numai prin practicacontinua.

Tulburri ale mecanicii coloaneivertebrale: scoliozele si cifozele

Biomecanica articulaiei umrului

La articulaia umrului participa douaoase:-omoplatul (scapula) prin cavitate

glenoida;-humerus-ul prin capul humeral.Scapula (omoplatul) este un os lat cu

forma triunghiulara situat in treimeasuperioara a spatelui, pe grilajul costal,intre coastele 2 si 7, cu baza in sus; aredoua fete: anterioara (cea dinspre coaste;

este concava) si posterioara. Pe fataanterioara se insereaz muchiulsubscapular. Fata posterioara (sau dorsala)este convexa si prezint o creasta nalta


69/215

69

care se mrete spre umr, denumita spinaomoplatului. Lateral-exterior se ngroa siformeaz

o apofiza numita acromion(aici se

prinde clavicula). Pe marginea superioara aspinei se insera muchiul trapez si muchiuldeltoid. Deasupra spinei se formeaz fosasupraspinoas unde se insera muchiul

supraspinos; sub spina se formeaz fosasubspinoas, unde se insera muchiulsubspinos, micul si marele rotund.

Omoplatul are trei margini:-de sus (superioara): cea mai subire; nu

se insera muchi pe ea;-interna/vertebrala: se insera muchiul

marele dinat si romboidul;-externa (spre umr) se mai numete si

faeta subglenoidiana; pe ea se insera

lunga poriune a tricepsului.In unghiul inferior al omoplatului se

insera muchiul subscapular, marele rotundsi fascicule din marele dinat; in unghiul


70/215

70

supero-extern al omoplatului se gsetecavitatea glenoida; are forma ovala,

privete in afara si pu

in in sus. Este

nconjurata de un burelet fibrocartilaginossi mpreuna formeaz cavitatea articulara aomoplatului. Cavitatea glenoida se unetecu corpul omoplatului printr-un gt iar pe

marginea superioara a omoplatului se ridicaapofiza coracoida (de care se fixeazmuchiul coracoid); pe vrful acesteiapofize se insera scurta poriune a

bicepsului si muchiul coraco-brahial.

Pe faa superioara a acestei apofize seinsera ligamentele coraco-claviculare simuchiul micul pectoral.

Humerus: este un os lung si reprezintscheletul braului; extremitatea superioara a

humerus-ului prezint un cap cu care seprinde de restul osului, o tuberozitate marenumita trohiter si una mica numita trohin.Capul humeral reprezint a doua suprafaa


71/215

71

articulara a articulaiei umrului ; esteneted, rotunjit, orientat in sus si puin infata.

Articulaia scapulo-humerala este ceamai mobila articulaie din corpul omenesc;cavitatea glenoida este acoperita de uncartilaj hialin nevascularizat la interior, iar

de jur mprejur se afla un burelet bogat invase d snge si nervi.Cele doua suprafee articulare (capul

humeral si cavitatea glenoida) suntmeninute in contact de o capsula ntrita

superior de un ligament coraco-humeral sianterior de trei ligamente gleno-humerale.Capsula articulara se insera pe omoplat pemarginea externa a bureletului glenoidian.

Ligamentul coraco-humeral: se ntinde

de la spina coracoida a omoplatului lamarea tuberozitate a humerus-ului. Acestligament este ntrit de tendonul lungii

poriuni a bicepsului. Ligamentul coraco-


72/215

72

brahial este cel mai important ligament alarticulaiei; el susine capul humeral si deaceea se mai nume

te si ligamentul

suspensor (al capului humeral).Cele trei ligamente dintre omoplat si

humerus (gleno-humerale0 sunt:- ligamentul supragleno-suprahumeral;

- ligamentul supragleno-prehumeral;- ligamentul pregleno-subhumeral.Ele se inser pe humerus in puncte

diferite. Aceste ligamente sunt foarte laxein meninerea contactului intre cele doua

suprafee articulare, pentru a permitemicari ample. Un rol important inmeninerea articulaiei revine musculaturiiumrului, in special deltoidului. Paraliziadeltoidului are drept consecina deprtarea

suprafeei articulare si apariia frecventa asubluxaiei de umr.

O a doua articulaie a umrului esteconsiderata spatiul dintre deltoid si


73/215

73

acromion. Este o articulaieinterscapulotoracica. Rolul ei este foarteimportant: participa la dinamica articula

iei

scapulohumerale; iar procesele inflamatoriisau traumatice de la acest nivel reducmicarea prin durere (sindromul PSH)..

Muchiul deltoid

Este cel mai mare muchi al umrului;este superficial si are forma triunghiulara.Se insera proximal pe marginea

anterioara a claviculei, in treimeaexterioara, - fascicul clavicular. A doua

inserie este pe marginea exterioara aacromionului fascicolele acromiale. Atreia inserie este pe buza inferioara a spineiomoplatului fascicolul spinal. Toateaceste fascicule converg intr-un tendon

distal, care se insera pe fata externa ahumerusului.

Aciunea deltoidului este complexa.Cand ia punct fix pe torace si pe centura


74/215

74

scapulara, el va fi abductor al braului.Contracia izolata a fasciculelor claviculare

proiecteaza braul nainte, iar fasciculele

spinale proiecteaz braul napoi.Ridicarea braului in lateral pn la 90 de

grade este realizata de deltoid. Mai sus deaceasta poziie, braul este ridicat de trapez.

Muchiul coraco-brahialEste un muchi fusiform care se inseraproximal pe omoplat, pe apofiza coracoida,mpreuna cu scurta poriune a bicepsului,iar distal se inser pe fata interna a

humerusului. Cnd ia punct fix pe apofizacoracoida este proiector al braului nainte,iar cnd are punct fix pe humerus apropieomoplatul de humerus.

KINETOLOGIE< kinein (- a merge, a se mica; miscare)

+ logos (cuvant, discurs, stiinta).- esthesis: senzatie.


75/215

75

Kinetologie = stiinta care se ocupa custudiul miscarii.

Kinestezie = ansamblul de senzatii pecare-l are corpul uman in miscare.

Kinetoterapie = terapia prin miscare;pentru perfectioanare miscarii, stimulareaorganismului si imbunatatirea starii de

sanatate.Scurta incursiune in istoriakinetoterapiei:

-in China antica: marele chirurg Hua To introduce gimnastica medicala ca

parte obligatorie intr-un tratament;-Europa: Hipocrat parintele gimnasticii

medicale; etc.-Asia: celebrul medic Avicena (Abu-

Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament

baile de soare si aer, regimul alimentarsi exercitiii de gimnastica medicala;este cel dinti care scrie un tratat degimnastic;


76/215

76

-etc. etc.-coala Romneasc: prof. Haeganu la

Cluj; prof. Adrian Ionescu la Bucuresti.

Elementele de orientare ale corpuluiomenesc

Pentru a preciza poziia unei prti din

corp fata de celelalte ne folosim de anumiteelemente de orientare care sunt axe sauplanuri.

Axa longitudinala a corpului: este odreapta imaginara care uneste crestetul

capului (=vertex) cu centrul poligonului desusinere.

Planurile de orientare:-frontale;-sagitale;-transversale.Intersectia celor trei planuri (planul

transversal median cu cel sagital median si


77/215

77

cu cel frontal median) - reprezinta axa desimetrie a corpului.

Planurile frontale: sunt planuri verticaleparalele cu planul fruntii; planul frontalprincipal trece prin axa longitudinala acorpului si imparte corpul in doua parti:anterioara si posterioara. Planul frontal

anterior este tangent la frunte. Planulfrontal posterior este tangent la ceafa sispate.

Planurile sagitale: sunt planuri verticaleperpendiculare pe planul frontal; planul

sagital principal (cel median, pe mijloc)mparte corpul in doua jumatati simetrice,dreapt si stng.

Planurile transversale: sunt planuriperpendiculare pe planurile frontale si

sagitale. Planul transversal principal treceprin ombilic si imparte corpul in superior siinferior; planul transversal superior este


78/215

78

tangent la cap, iar cel inferior este tangentla tlpi.

Termeni uzuali:-anterior desemneaz tot ce se apropie

de planul frontal anterior (ventral);- posterior desemneaz tot ce se

apropie de planul frontal posterior

(dorsal);-medial: spre interior, spre planulsagital median;

-lateral: spre exterior fata de planulmedian;

-la nivelul membrelor: folosimproximal pentru apropiat si distalpentru deprtat (apropiat sau deprtatfata de o articulaie de ex.);

-la antebra: radial = lateral-extern;cubital = latero-intern;

-la gamba: tibial = median;-flexia: realizeaza apropierea

segmentelor;


79/215

79

-extensia: realizeaz deprtareasegmentelor;

-abducia: este mi

carea prin care

membrul se deprteaz de planulsagital median;

-adducia: este micarea prin caremembrul se apropie de planul sagital

median (si adunarea degetelor= totabducie); pozitia anatomica amembrului superior este cu palma insus sau in fata si cu degetul mare sprelateral;

-rotaia poate fi: interna; externa; cumina intinsa, cu cotul indoit la 90 degrade

-supinaia: este micarea de rotatie princare mna ajunge cu palma in fata

atunci cnd cotul este extins sau cupalma in sus cand cotul este indoit la90 de grade;


80/215

80

-circumducia este insumarea tuturorcelorlalte miscari;

-genvalg (genunchi in X);-genvar (picioare in O).Cercetarea mobilitii articulare

(bilanul articular)

Articulaia umruluiMobilitatea articulara se cerceteaz inprimul rnd prin micri active dirijate siapoi prin micri pasive. Micrile pasivearata ntotdeauna o mobilitate mai mare

dect cele active.Micari in articulaia umrului:- Flexia sau proiecia braului nainte:

pacientul sta in picioare (sau eznd pe unscaun sau chiar culcat cu fata in sus), cu

membrele superioare ntinse pe langa corp,cu palmele spre corp, cu degetul mare sprenainte; poziia de plecare: 0 grade.


81/215

81

Priza: prindem cu o mana antebraulpacientului si cu cealalt braul deasupracotului; la copii putem fixa um

rul; se

ridica minile prin inainte pe rnd saumpreuna; cnd braul ajunge la 90 gradefacem o mica oprire dup care continuam

pana la verticala. La sfritul miscarii se

poate face o uoara presiune. Mobilitateanormala este de 180 de grade; putem intlnipersoane cu mobilitate rigida dar sipersoane care pot ridica minile si peste180 de grade; persoanele rigide vor incerca

sa ncurbeze coloana pentru a ajunge cumembrul superior deasupra umerilor (vomnota cu rigid, cu + prea lax).

- Extensia sau proiecia braului napoi:priza este aceeai ca si la flexie; se duce

membrul bine ntins din cot napoi, pana lalimita maxima a miscarii (activ: 30-35grade; pasiv cu tensiune puternica: 50grade chiar 90 grade la copii); pentru a


82/215

82

anihila tendinta de a se apleca putem fixacu o mana umarul.

- Abducia: ducem membrele superioare

in lateral si in sus in plan frontal; la nevoiemicarea se poate face si cu cotul indoit;

pana la 90 de grade palmele vor sta cu fatain jos; la 90 de grade facem o mica oprire si

intoarcem palmele cu fata in sus sicontinuam pana la 180 de grade. Daca intimpul abductiei pozitia ramaneneschimbata, cu greu se ajunge la 140 degrade; din cauza elementelor anatomice ale

articulatiei(bureletul glenoidian,ligamentele si capsula) care in aceasta

poziie impiedica continuarea miscarii.- Adductia: se executa revenind din

abductie la pozitia de plecare; se poate

depasi chiar trunchiul, fie prin fata cucoatele intinse(usoara extensie si rotatieinterna), fie prin spate, indoind coatele


83/215

83

(atunci miscarea se continua si cu o micaflexie si rotatie interna).

- Rotatia interna si externa a umarului:rotatia umarului se cerceteaza intotdeaunacu cotul idoit la 90 de grade; cu cotulintins-se adauga si miscarile de pronatie sisupinatie a antebraului. Putem cerceta

rotaia din doua poziii:1). Cu braul in adducie (pe lng corp),cu coatele ndoite la 90 de grade si cuaplmele privind nuntru (- aceasta este

poziia 0-zero); cu o mana sprijinim cotul si

cu cealalta prindem de antebra si-l ducemnuntru si in afara si vedem gradele derotaie; in aceasta poziie trunchiulmpiedica o rotaie interna maxima;

2). Cu bratul in abducie la 90 de grade,

cu cotul indoit tot la 90 de grade peorizontala (antebratul se mentine in planorizontal); deplasam antebratul in sus si in

jos, cotul ramnnd fix; in sus avem rotatia


84/215

84

externa si in jos avem rotatia interna,fiecare atingnd circa 90 de grade. Pe lngmiscarea capului humeral se produce si o

basculare a omoplatului; la rotaia externacu bratul orizontal avem o mobilitate maimare. Daca rotam umarul cu bratul intinsatingem 180 de grade.

In articulatia umarului miscarile serealizeaza in toate cele trei planuri:-in plan sagital: flexia 180 de grade,

extensia sau retropulsia 45-50 de grade;muschii care realizeaza flexia sunt:

marele pectoral, micul pectoral simarele dinat; muschii care realizeazaextensia sunt: romboidul, trapezul prinfascicolul transvers si muschiul mareledorsal;

-in plan frontal: abducia si adducia;miscarea de rotatie. In cazul abduciei:

primele 10 grade starterul esupraspinosul; pana la 90 de grade intra


85/215

85

in aciune si deltoidul; 90-150 de grade:muchiul trapez si marele dintat; 150-180 de grade: to

i muschii abductori,

dar in special trapezul. In cazuladduciei: cnd coborrea estecontrolata, participa marele pectoral,dorsalul mare, marele rotund,

subscapularul si coraco-brahialul.Tot in plan frontal se realizeazamiscarea de rotatie: externa 90 degrade; interna: 95 de grade.

-in plan transversal (orizontal):antepulsia si retropulsia. Antepulsia sauadducia anterioara: 140 de grade; esterealizata de muschiul deltoid, prinfascicolul clavicular, marele si micul

pectoral, marele dintat, muschiul

subscapulr (care se intinde).Retropulsia sau adducia posterioara:30 de grade; este realizata de deltoid cufascicolul spinos, de supraspinos,


86/215

86

marele si micul rotund, romboid, trapezsi marele dorsal.

Micarea de circumduc

ie combina toate

miscarile, in jurul celor trei axe: brtauldescrie in spatiu un trunchi de conneregulat, cu vrful in articulatia umarului,numit conul de circumducie.

Datele de mai sus reprezinta bilantulfunctional (articular), permind o descriereconcreta si completa a mobilitatiiarticulare, dnd posibilitatea urmririieficientei tratamentului si compararea

gradelor de miscare in timpultratamentului.

In gimnastica medicala pe care o vomface dupa traumatisme ale umarului vomurmari obtinerea gesturilor fiziologice

(micrile de zi cu zi: ducerea minii lagura, la centura, la ceafa, pe cap, la spateetc.).


87/215

87

Gradele de libertate ale unei articulatiiPutem avea trei grade de libertate.Daca un os (sau orice corp) este fixat

intr-un punct, i rmn trei grade demobilitate; el se poate nvrti in jurulacestui punct in cele trei planurifundamentale: frontal, sagital si transversal.

Articulaia umrului este o astfel dearticulaie.Daca este fixat in doua puncte: i

menine un singur grad de libertate; acestaeste cazul articulaiei cotului (osul radius:

doar rotaie) sau intre radius si cubitus (lafel, pot executa doar rotaie).

Daca este fixat in trei puncte necoliniare,va fi imobil; acesta este cazul oaselorcarpiene.

Micarea in general se poate realiza intr-un lan cinematic deschis (ca in cazularticulaiei umrului) ori poate fi un alt gende micare intr-un lan cinematic nchis (ca


88/215

88

la articulaia dintre coaste si stern ori dintrecoaste si coloana).

Amplitudinea miscarii intr-oarticulatie

Limitarea micrilor depinde departicularitile structurii articulaiei si a

esuturilor moi care nconjoar articulaia,in raport cu suprafaa articulaiei, formaoaselor si a cartilajelor, lungimea sielasticitatea ligamentelor si rezistentatraciunii muchilor.

In cazul articulaiei scapulohumerale,osul este sferic, cartilagiul periarticularfavorizeaz micarea insa din punct devedere biomecanic, nsemntateahotrtoare pentru amplitudinea micrii o

au esuturile moi: capsula articulara,ligamentele, muchii, care limiteazmicrile.


89/215

89

In articulaiile cu amplitudine mare amicrii, capsula are fibre mai lungi, nueste fixata pe articula

ie ci se cuteaz

, cum

este cazul articulaiilor umrului, cotului sigenunchiului.

In articulaiile strnse, cu amplitudinemica a micrii, capsulele au fibre scurte si

mai solide, uneori sunt dispuse sub formade evantai, micornd astfel amplitudineamiscarii, cum este cazul articulaiilorcostovertebrale si intercarpiene.

La articulaiile cu amplitudine mare,

limitarea micrii este fcuta de ligamentesi tuberozitti. Mai multe ligamente meninaceasta articulaie in cazul in care suntstructurate din tesuturi puternice cum estecazul articulaiei coxofemurale (ligamentul

iliofemural, ischiocapsular sipubocapsular).

In alte cazuri, ca de pilda la articulaiagenunchiului, ligamentele sunt foarte


90/215

90

puternice dar scurte, oprind astfel micrilede lateralitate si de rotaie ligamentelecolaterale (ncruci

ate) ale genunchiului.

Elementele care frneaz de faptmicarea sunt muchii ce fixeazarticulaiile. Muchii nu au doar efectlimitativ asupra micrilor ci, mpreuna cu

capsula articulara, ligamente si tendoanentresc articulaia.De aceea, la omul viu, micarea activa

este de amplitudine mai mica dect ceapasiva.

Asuplizare = mobilitate.La micarea pasiva, muchii nu sunt

contractai si de aceea, va avea oamplitudine mai mare. De pilda, lamicarea de flexie a antebraului pe bra,

muchii flexori ai antebraului si braului incontracie se ngroa si nu permitantebraului sa se apropie de bra.


91/215

91

Particularitile in micrile articulare -ca direcia si amplitudinea - nu depind doarde forma articula

iei, ci sunt influen

ate de

esuturile moi ce nconjoar articulaia si deforele ce acioneaz asupra prilorarticulate. Exista variaii in fora siamplitudinea micrii in raport cu tonusul

muscular, ce depind si de gradul depregtire fizica si de antrenament.

Biomecanica articulaiei cotuluiCotul este o articulaie formata din trei

oase lungi:-humerus (osul braului);- radius (latero-extern) la antebra;-cubitus sau ulna (latero-extern la

antebra).

Articulaia cotului este o trohleoartrozadeoarece humerusul prezint o trohleemare (structura anatomica de tip scripete,


92/215

92

balama: doar flexie si extensie) pe care suntarticulate radius (extern) si cubitus (intern).

Articulaia este men

inuta intr-o capsula

articulara puternica ntrita de doualigamente: ligamentul lateral intern(cubital) si cel lateral extern (radial). Eafuncioneaz pe o axa transversala si are un

anumit grad de libertate, realiznd micride flexie-extensie. Poziia zero este cu cotulntins (in extensie totala), braul pe lngcorp si palma spre nainte, cu degetul marein afar. In repaus, la copii si la femei poate

aprea o extensie pn la 15-20 de grade(este o hiperlaxitate normala sau anormala,in funcie de persoana).

Flexia activa poate fi la un unghi cevamai mic (145 de grade) in cazul unei mase

musculare mai mari, in timp ce in flexiapasiva se poate ajunge si la 160 de grade lao mobilitate buna a cotului (adic atunci


93/215

93

cnd nu mai apare opoziia muchiuluicontractat).

Muchii flexori: mu

chiul brahial

anterior, lungul supinator si bicepsulbrahial (care este principalul muchiflexor).

Extensia cotului este realizata de un

singur muchi: tricepsul brahial.

Biomecanica articulaiei radio-cubitale

Micri: pronaia si supinaia singurele

realizabile.Poziia zero: cotul ndoit la 90 de grade,

palm ape verticala, degetul mare in sus.Amplitudinea: supinaie 90 de grade si

pronaia 85 de grade.

Pronaia si supinaia: se cerceteaz cucotul flexat la 90 de grade; daca inem

braul ntins se aduga rotaia umrului carecreste unghiul in mod fals si ne poate


94/215

94

induce in eroare. Poziia de pronaie: cupalma in jos, iar policele se rotetenuntru; poate atinge 85 de grade. Pozi

ia

de supinaie: cu palma in sus, policeleprivete in afara; poate atinge maxim 90 degrade

Muchii supinatori: scurtul supinator (in

jurul radiusului) si bicepsul (inserat petuberozitatea bicipitala).Muchii pronatori: ptratul pronator

(nfurat in jurul extremitii superioare acubitusului, acionnd prin desfurarea

cubitusului in raport cu radiusul muchiulse desfoar si osul se rotete) si rotundul

pronator inserat pe vrful radiusului.

Biomecanica articulaiei pumnuluiFlexia palmara a pumnului trebuie sa fie

de 85 de grade.Extensia se realizeaz mai uor si poate

depi 85 de grade.


95/215

95

Micrile de abducie si adducie semsoar de la axul minii (- al treileametacarpian sau degetul medius).

Abducia micarea minii in afara;poate fi mai mica sau egala cu 15 grade;palma este in sus.

Adducia micarea minii nuntru;

poate ajunge pn la 45 de grade; acestelimite pot varia in funcie de poziionareaminii.

Combinnd cele patru micri realizmcircumducia.

Muchii:-flexori: marele palmar, micul palmar

si cubitalul anterior;-abductori: abductorul policelui si

scurtul extensor al policelui (sunt

muchi radiali);-extensori: cubitalul posterior si cei

doi muchi radiali;


96/215

96

-adductori: doi muchi cubitali carencadreaz apofiza stiloid acubitusului..

KINETOLOGIE

Gimnastica in general urmrete ntrireasntii omului.Putem avea:

-gimnastica sportiva (se urmretedezvoltarea performanei intr-o

anumit ramur sportiv);-gimnastica artistic: in care esteticul

este predominant;-gimnastica medical: pe primul plan

este sntatea.

Prin exerciiu fizic aplicat sistematic seurmrete dezvoltarea forei, a vitezei, arezistenei, precum si coordonarea.


97/215

97

Pentru fiecare gen deeficien/gimnastic se pot aplica diversetipuri de exerci

ii.

Scopul kinetoterapieiUrmrim s ameliorm capacitile

generale de micare si marile funciuni

(circulaia, respiraia, metabolismul).Urmrim s ameliorm funciilesegmentului/segmentelor interesate si

prevenirea instalrii deprinderilorcompensatorii vicioase (defectuoase).

Foarte important: urmrim s stimulmstarea psihic. Prin gimnastic sestimuleaz circulaia, crete frecvenacardiaci se regleaz ritmul prin reglareacontient a respiraiei. Se echilibreaz

procesele neurovegetative (sistemul nervosvag si simpatic), crete troficitateaesuturilor, se produce adaptareafuncional a tuturor sistemelor din


98/215

98

organism si in final se ajunge la stimularearefacerii organelor bolnave.

La copii se echilibreaz

procesele decretere.

Mijloace de recuperareRecuperarea sntii o facem dup

sechelele diverselor afeciuni, pentrurefacerea capacitii funcionale (dupaccidente, traumatisme, interveniichirurgicale etc.).

Exista si o terapie ocupaional care

poate crea noi deprinderi printr-oreantrenare a organismului a organismuluila diverse micri profesionale(ergoterapie).

In gimnastica la copii folosim jocurile si

imitaia micrilor; gimnastica generala seva face in raport cu vrsta, aptitudinile siafeciunile persoanei respective.


99/215

99

Gimnastica generala se va combina cugimnastica respiratorie.

Revine ntotdeauna in sarcinaterapeutului si psihoterapia.

Legile compensriiOrice persoana care a suferit o pierdere

somatica sau funcionala este capabila sa secompenseze funcional. Pentru ca procesulcompensrii sa fie posibil sistemul nervoscentral trebuie sa funcioneze normal.Pentru a se favoriza dezvoltarea

compensrii pierderea funcionala trebuiesemnalata precoce. Compensarea este un

proces continuu, care trebuie antrenat.Etapele procesului de compensare vor fi

progresive.

Principiile de baza ale kinetoterapiei1. Primum non nocere (in primul rnd

sa nu faci - mai - ru).


100/215

100

2. Precocitatea tratamentuluiTratamentul se va ncepe imediat dup

cedarea complicaiilor, in raport cu starea

generala a pacientului. Trebuie sa prevenimde la bun nceput fixarea unor compensrigreite.

3. Gradarea efortuluiSe va ncepe cu micri de nclzire sivom ctiga progresiv calitatea micrii

pana la limitele normale. Depireanivelului funcional de micare este cea maimare greeala in kinetoterapie (nu trebuie

sa foram). Efortul trebuie sa aib o curbapermanent ascendenta si sa urmreascnivelul calitii micrii, att in cadrul uneiedine ct si de-a lungul ntregii perioadede tratament. Se urmrete creterea

calitativa de viteza, fora, rezistenta sicoordonare. In general nu trebuie depitelementul durere; bineneles c exist siexcepii.


101/215

101

4. Principiul individualizriitratamentului - in funcie de naturaafec

iunii, de localizarea motorii, daca a

fost intervenie chirurgicala, depersonalitatea, psihicul si activitateapacientului; trebuie ctigata ncredereapacientului in tratamentul aplicat. Un

pacient neobinuit cu gimnastica trebuieabordat cu rbdare si contientizat de rolulacestui exerciiu fizic. Durata tratamentuluieste condiionata de: sexul pacientului(femeile recapta mai uor mobilitatea iar

brbaii, fora), vrsta (la copii si la tinerirezultatele sunt mai rapide dect la aduli),gradul de deficienta fizica si eventual denatura interveniei chirurgicale care a avutloc anterior asupra pacientului.

Trebuie actionat in spiritul eticii corectefata de pacient.

5. Principiul continurii tratamentuluipn la recuperarea integrala. Tratamentul


102/215

102

prin kinetoterapie este de obicei de durata.ntreruperile de tratament inainte derecuperarea totala pot avea ca urmarentreruperea proceselor de vindecare iar insituaii mai grave, chiar un regres.

Metode in kinetoterapieMetodele reprezint un grup restrns deexerciii fizice care au un anumit scop.

1) Bobath se bazeaz pe o reacie deredresare a capului sau corpului,

urmrind tonifierea muchilor; sefolosete in nevrite, cnd se facexerciii fie de relaxare fie detonifiere;

2) Watkins (Oxford) urmretecreterea forei musculare prinexerciii cu rezistenta progresiva;


103/215

103

3) Jacobson se fac preponderentexerciii de relaxare, care suntesen

iale;

4) Kabat se bazeaz pe tehnici defacilitare neuromusculare

proprioceptive.Receptorii sunt clasificai in trei categorii

importante:-externi - recepioneaz stimulii dinmediul extern (termic, durere, tactil,olfactiv, vizual, auditiv, gustativ);

- interni (viscerali) culeg stimuli dela organele interne;

-proprii - culeg stimuli de la nivelultendoanelor, muchilor, articulaiilor,ligamentelor si periostului.

Metoda Kabat - se urmrete stimularea

proprioceptorilor, grbind rspunsulmecanismului neuromuscular. Kabat aobservat ca majoritatea miscarilor cotidienesunt facute in diagonala sau in spirala si ca


104/215

104

pentru fiecare segment al corpului existadoua diagonale de micare. A conceput oschema de gimnastica reprezentata princate doua flexii, respectiv doua extensii pediagonala dreapta-stnga, combinate cuabducii-adducii, rotaii interne sauexterne. De exemplu, se executa rotaia

capului spre stnga in hiperextensie lateralstnga si apoi la fel spre dreapta; o data curotaia capului, trunchiul si umerii se rotescsi se flecteaza spre dreapta (respectivstnga) cu tendina de a cobori spre sold.;

brbia, dup ce a depit linia mediana,vine de sus in jos, cu privirea ndreptata in

jos. Acelai lucru se poate face si cutrunchiul.

Bazele fiziopatologice alekinetoterapiei

Kinetoterapia poate fi att profilactica citsi terapeutica.


105/215

105

La cea terapeutica trebuie determinatdeficitul dup caracterul afeciunii lanivelul articula

iei, al mu

chiului sau al

complexului nerv-muchi. Acest deficitpoate nsemna o pierdere a stabilitii sau agradului de mobilitate a corpului.

Categorii de afeciuni tratate prin

kinetoterapie:A) REDORI limitri patologice alemiscarii/mobilitatii intr-o articulatie

Redorile congenitale grave se trateazprin interventie chirurgicala. Redorile

usoare se pot trata prin kinetoterapie.Redorile dobndite sunt de mai multe

categorii:1). leziuni ale tegumentelor si ale

tesuturilor celulare subcutanate, infiltraii

hematoase sau sangvine (vnti), cicatricice limiteaz micarea (sclerozareumatismala cronica);


106/215

106

2). leziuni aponevrotice (retracii aleaponevrozelor ce limiteaza sau blocheazamobilizarea unui segment (ca de ex. boalaDupuytren = retractia aponevrozei

palmare), arsuri de gradul 2 sau 3, leziuniposttraumatice;

3). leziuni musculo-tendinoase cu

diverse cauze: ruptura, hematom, calcifiere,scleroza, inflamaii; micarea se limiteazdatorita contracturii musculare si retractieiaponevrotice;

4). leziuni capsulo-ligamentare

posttraumatice cu inflamaii, calcifieri,ostificari, osteofite (ciocuri), ce in devrsta, tulburri endocrine sau vasculare,reflexe locale patologice; in astfel desituaii se face kineto pasiva foarte blnda

si numai dup aceea micari active;5). leziuni sinoviale de natura

inflamatorie cu reactie lichidiana (apa lagenunchi);


107/215

107

6). leziuni cartilaginoase si osoase incaz de traumatisme majore;

7). procese de retracie si adaptare dup

traumatisme cu imobilizare prelungita.B). ANCHILOZE fibroase sau osoase,

fie posttraumatice fie postreumatismalecronice.

C). LAXITATE ARTICULARA mobilitate exagerata a articulaiei poateproveni din copilrie; articulatiile se daupeste cap (unghiul este mai mare decat celfiziologic); ligamentele sunt prea laxe -

genvalg (picioarele in X), genvar(cracanat), rupturi ligamentare, elongaiitendinoase (entorse), afeciunicartilaginoase, reumatism cronic, hipotomiemusculara si cartilaginoasa; de multe ori au

cauze genetice.

Strile patologice ale muchiului


108/215

108

Atrofie musculara apare dupimobilizri in aparat gipsat; fibrele sesubtiaza si chiar se imputineaza prin

procese metabolice deficitare (scade sintezade ADN si ARN si consumul de O2). Arecaracter reversibil, putand fi remediata prinkinetoterapie

Distrofia musculara topireamusculaturii; are caracter ireversibil; aparedatorita unor boli degenerative, adeseorigenetice; singurul mijloc de recuperare suntexerciiile active cu un program ncrcat

progresiv, pn la exerciii cu rezistenta. Sepoate doar stopa, nu inlatura complet.

La atrofie, funcionalitatea muchiuluieste normala, scznd doar fora sa in timpce la distrofie att funcionalitatea ct si

inervaia sunt anormale iar coordonareaeste afectata. Distrofia mai este definita intermeni populari si ca topirea muchiului.


109/215

109

Hipertrofia nu este o stare patologica amuchiului. Ea apare ca urmare a cultivariivoluntare a mu

chiului prin exerci

iu fizic

sau efort fizic sistematic.Febra musculara este o stare de oboseala

musculara in urma unui efort fizic intens sicontinuu depus de muchi neantrenai. Ea

apare prin acumulare de acid piruvic (ofractiune a acidului lactic) in muchi si secombate prin repaus, masaj, consum demiere, calciu, glucide, magneziu.

Mersul si deficientele de mersPostura corecta a corpului se realizeaz

prin echilibru static si dinamic in jurul axeiprincipale a corpului, axa care trece prin C7si prin centrul poligonului de sprijin dintre

tlpi.Factorii care influeneaz postura

coloanei vertebrale sunt: ereditatea; zonageografica; strile patologice: rahitismul


110/215

110

duce la cifoscolioze, reumatismul lanecroza, tuberculoza osoasa la cifoza(morbul lui Pott).

In cazul unor muchi ai spatelui cu foraredusa pot aprea diverse deviaii alecoloanei vertebrale.

In dezvoltarea fizica se apreciaza

statura(inaltimea), greutatea si armoniacorpului. Armonia cu privire la proportiiledintre diferitele parti ale corpului si pozitiaacestora trebuie sa fie in raport cu varsta sisexul. O postura corecta in perioada de

cretere a organismului este foarteimportanta pentru dezvoltarea sa ulterioara,de aceea trebuie sa fim foarte atenti laatitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Omulcreste staturala in primele trei luni dupa

nastere, intre 6-7 ani si la inceputulpubertatii; perioada de pubertate reprezintaultimul puseu de cretere si definete

practic in linii mari statura individului (la


111/215

111

fete: mai devreme dect la baieti). In timpulpubertatii, creterea in inaltime este de 1-15cm/an. Este si perioada optima deremediere a deficientelor staturale; dupaincheierea perioadei de crestere acestedeficiente nu mai pot fi remediate total.

Perturbaii ale mersului

- asimetrii nesemnificative in lungimilemembrelor inferioare ceea ce ducendeobte la o inclinare a bazinului;

- coloana vertebrala perpendiculara pebazinul inclinat determina o scolioza

lombara pe partea piciorului afectat pentrua determina o corectie pe bazin; in aceastasituatie este obligatorie verificareaexistentei unei rotaii vertebrale pacientuleste pus sa se aplece mult in fata din poziia

in picioare; daca exista vreo rotatie devertebre, in zona respectiva va apare ogibozitate.


112/215

112

Scoliozele trebuie depistate ct maidevreme iar gimnastica inceputa cit maidevreme, de la 7 ani. In caz contrar,curbura scoliotica se accentueaza si seajunge la o ncetinire a creterii.

In cifoza dorsala se executa exercitii deextensie pe spate insa acestea pot accentua

lordoza si atunci trebuie intarita foarte binemusculatura abdomenului prin flexiatrunchiului in fata din asezat sau din

picioare iar din culcat ridicarea membrelorinferioare sau a trunchiului pna la 90 de

grade.

Statura si cauzele deficientelor deinaltime

Exista trei tipuri de statura: longilina(peste 185 cm la barbati si 160 la femei);mediolina (170, 150), brevilina (150, 140).


113/215

113

STATURA Brbai FemeiMica 157,5-164,4

cm

147,5-154,4

cmMedie 164,5-178,4cm

154,5-168,4cm

nalta 178,5-185 cm 168,5-174 cm

Bineneles ca exista ntotdeauna siexcepii: extremele statura foarte mica sistatura foarte nalta.

Cauzele deficientelor de inaltime pot fide natura endocrina: dereglarea glandei

hipofize, principala responsabila pentruinaltimea omului. Cresterea exagerata ininaltime este denumita gigantism la copii.La aduli, se manifesta prin crestereaanumitor extremitati ale corpului (nas,urechi, etc.) peste limitele normale si senumete acromegalie. Cretereainsuficienta in inaltime se numete nanism.


114/215

114

GreutateaOrganismul uman este compus din: 65-

70% apa, 205 proteine si 10% minerale. Inalimentaie trebuie pstrata o proporieechilibrata intre glucide (zaharuri sifinoase) 50-55%, lipide 25-30% (sunt

recomandate lipidele de natura vegetala,mono- si polisaturate) si proteine 15-25%(aminoacizi eseniali pe care organismulnostru nu-i poate produce-sintetiza).

In cazul ideal teoretic, procentul de masa

musculara activa trebuie sa fie de 85-90%iar cel de tesut adipos de 10-15%. Mai multde 15% esut adipos reprezint exces degrsime. In realitate, in general 30 % sauchiar mai mult reprezinta stratul

adipos/grsimea.Greutatea corpului depinde de o serie

ntreaga de factori (ereditari, geografici,


115/215

115

climatici etc). Greutatea ideala a corpuluise determina astfel:

-la barbati: inaltimea exprimata in cm(minus) 100;

-la femei: inaltimea exprimata in cm (minus) 105.

Din punct de vedere al obezitii ce

depaseste cu 5 kg greutatea ideala -tendine de ingrasare; + 10 kg obezitatede gradul I; + 15 kg obezitate de gradul IIetc.

ntocmirea unui program degimnastica

Un program de gimnastica trebuie sacuprind trei pri: o parte introductiva

(nclzire), o parte fundamentala si o partede ncheiere.

1). partea introductiva: se nclzesctreptat muchii si articulaiile si se


116/215

116

adapteaz progresiv organismul la efort; unrol important l vor juca in prima parteexerci

iile de respira

ie. Terapeutul va

evalua pacientul si va urmri amplitudineamicrilor, starea generala si evoluia

pacientului.2). partea fundamentala: se introduc

exerciii cu grad de complexitate maxim,necesare pentru recuperarea afeciuniirespective, in general doar micri active,mai rar si pasive, prin care sa fie mobilizatesi solicitate toate articulaiile si toate

grupele de muchi.3). partea finala: exerciiile revin la un

ritm mai lent, insistndu-se pe exerciii derespiraie astfel nct organismul sa revinuor la normal.

Programul se va ncheia cnd pulsul sirespiraia au revenit la normal.

Date post:	02-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	mnemonics
View:	234 times
Download:	0 times

Curs Modulul III 2012n

Documents