MANAGEMENTUL SITURILOR

CONTAMINATE-3-

Managementul zonelor contaminate

o analiză clară a problemelor de mediu din zonă şi are

la bază:

1. un plan pentru acţiuni de mediu cu obiective şi ţinte clare

şi proceduri de realizare;

2. un audit periodic al sistemului pentru

stabilirea eficienţei,

verificarea funcţionării; îmbunatăţire continuă.

Măsurile prin care se poate preveni si controla poluarea

mediului stau la baza politicii de mediu = cadrul

conceptual pentru managementul mediului.

Management zone

contaminate

10/23/2014 2

Managementul zonelor contaminate un instrument

prevenirea şi

minimizarea posibilelor efecte generate de aceste zone asupra mediului.

trebuie sa furnizeze date asupra următoarelor aspecte:

istoricul zonei;

condiţiile si caracteristicile zonei, inclusiv referitoare la contaminanţii importanţi;

impactul asupra receptorilor interni şi externi (populaţie şi mediu);

Management zone

contaminate

10/23/2014 3

Abordare

Perspectiva protectiei – impactul contaminarii asupra

sanatatii populatie si calitatea mediului;

Perspectiva planificarii terenului – managementul

zonelor contaminate functie de utilizarea terenului:

regenerarea zonelor industriale, folosinte agricole,

redarea/crearea unor zone naturale;

Influenta - modalitatile de abordare: Folosirea legislatiei de mediu - prevenirea impactului zonelor

contaminate in folosirea terenului;

Folosirea legislatiei specifice planificarii teritoriale;

Abordare holistica, abordare simultana; implicare aspecte

economice; modificarea valorii terenului;

10/23/2014 4

restricţii privind utilizarea terenului;

controlul managementului zonei contaminate, în

contextul utilizării actuale sau viitoare a zonei;

deficienţe în stadiul actual al informaţiilor şi

necesitatea investigaţiilor adiţionale pentru a facilita

luarea deciziilor;

cerinţe de reducere a riscului; cerinte de management

pentru utilizările viitoare ale zonei;

cerinţe pentru monitorizare viitoare;

cerinţe de reglementare sau de raportare viitoare;

Management zone

contaminate

10/23/2014 5

definirea responsabilităţilor pentru implementarea planului de management şi pentru audit şi monitorizare;

responsabilităţi pentru mentinerea restrictiilor in utilizarea terenului, eventual pentru asigurarea unor transferuri de proprietăţi;

responsabilităţi pentru asigurarea măsurilor de control a activităţilor derulate în zonă;

responsabilităţi pentru întreţinerea si mentinerea în funcţiune a sistemului de limitare a frontului poluant;

responsabilităţi pentru realizarea rapoartelor de monitorizare.

Management zone

contaminate

10/23/2014 6

1. controlul utilizării terenului;

evitarea, limitarea expunerii la contaminanţi;

2. controlul managementului;

prevenirea activităţilor care pot conduce la expuneri

inacceptabile;

3. remedierea intrinsecă – atenuarea naturală;

abandonarea, mentinerea contaminantilor în sol şi

urmărirea degradării lor în timp;

4. limitarea avansării frontului contaminant;

realizarea unor bariere între zona contaminată si

receptorii potenţiali;

Management zone

contaminate

10/23/2014 7

5. sisteme de tratare şi remediere;

eliminarea, neutralizarea contaminanţilor;

6. depozitarea la un depozit de deşeuri;

îndepărtarea contaminanţilor din zonă şi

depozitatea lor în depozite sigure;

7. monitorizarea;

monitorizarea migraţiei contaminanţilor pentru a

determina zonele supuse unor riscuri inacceptabile.

Management zone

contaminate

10/23/2014 8

se urmăreşte limitarea dezvoltării activităţilor sensibile, astfel încât sa nu fie necesară reducerea semnificativă a concentraţiei contaminanţilor;

terenul ar putea fi utilizat pentru dezvoltarea unor activităţi comerciale dar nu şi pentru dezvoltări rezidenţiale;

dacă se acceptă concentraţii reziduale ridicate în zona contaminată, va trebui să se evalueze şi să se demonstreze că acestea nu vor genera riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană, respectiv pentru mediu.

1. CONTROLUL UTILIZĂRII

TERENULUI

10/23/2014 9

atunci când sunt acceptate concentratii reziduale la adâncimi mari ale acviferului sau sub structuri, fundatii, pavaje etc.

rolul de a evita realizarea unor excavatii viitoare care ar putea conduce la noi expuneri la contaminantii reziduali; asigură că terenul nu va fi supus în viitor unor utilizari necontrolate.

exemplu: o cerinţa de întreţinere a unor lucrări subterane care ar implica străpungerea pavajelor în zona contaminată va fi realizatăconform cu prevederile protocolului stabilit prin soluţia de management şi că măsuri de precauţie şi protectie au fost aplicate înainte de inceperea lucrarilor.

orice excavaţie sau refolosire şi depozitare a pământului vor fi făcute conform cu protocolul de management.

2. CONTROLUL

MANAGEMENTULUI

10/23/2014 10

defineşte acele procese naturale care contribuie în timp la reducerea nivelului contaminării.

Acestea includ:

degradarea biologică a compusilor organici de către populatiile indigene de bacterii;

volatilizarea compuşilor organici volatili şi dispersia pasivă în atmosfera;

dispersia şi dilutia contaminanţilor;

fotodegradarea contaminantilor la suprafaţa solului.

se aplica în general doar acolo unde riscul auspra sănătăţii umane şi asupra mediului sunt scăzute şi conditiile naturale ale terenului favorizează dezvoltarea unor procese de reducere a concentraţiei contaminanţilor.

3. REMEDIEREA INTRINSECA

10/23/2014 11

urmareste minimizarea riscului prin realizarea unor bariere între sursa de contaminare si receptor, obstrucţionând migrarea contaminantilor spre receptorii sensibili.

cerinte:

să asigure o separare clară a receptorilor de zona contaminata pentru a reduce riscul generat de aceasta;

să aibă suficientă durabilitate;

să asigure controlul migratiei contaminantilor;

să previna sau să reducă infiltratia apelor meteorice, care altfel ar putea creşte volumul scurgerilor din zona contaminata;

să fie rezistente la eroziune şi la alunecari sau surpări de teren;

să includă sisteme adecvate de management si monitorizare.

4. LIMITAREA AVANSARII

FRONTULUI POLUANT

10/23/2014 12

5. Solutii limitare

Ecrane impermeabile

- controlează curentul de apă subterană, reducând sau anulând

debitul de apă în zona afectată de poluare;

- se aplică atunci când se urmăreşte izolarea zonei şi nu

depoluarea sa.

Izolarea hidraulică

- este utilizată când se urmăreşte prevenirea creşterii ariei

poluate;

- care pentru controlul zonei poluate se folosesc două puţuri

duble pentru extracţie, respectiv pentru injecţie.

Metode de remediere „in-situ” Izolarea zonei poluate

Sisteme de ecranare

Izolarea hidraulică a zonei poluate

Avantaje

Implementare simplă, uşor de exploatat.

Realizează un bun control al avansării frontului poluant.

Poate accelera diverse procese naturale de degradare a

poluanţilor.

Asigură protecţia folosinţelor apei subterane din avalul zonei

poluate.

Dezavantaje

Nu este o soluţie propriu-zisă de remediere.

Nu depoluează zona contaminată.

Greu de utilizat în zone intens construite.

Modifică regimul natural al apelor subterane.

5. Solutii remediere

Bariere reactive

- metodă pasivă de remediere;

- sunt utilizate în două alternative: ecrane

permeabile cu porţi de tratare şi ecrane

permeabile reactive;

- eficienţa depinde în primul rând de adâncimea

ecranelor;

- elimină necesitatea pompării la suprafaţă a

apei pompate;

Metode de remediere „in-situ” Bariere reactive

Avantaje

Limitează extinderea poluării în aval.

Nu modifică esenţial dinamica apei subterane.

Accelerează biodegradarea şi reacţiile de descompunere şi transformări abiotice.

Uşor de exploatat şi întreţinut.

Dezavantaje

Presupune eliminarea obligatorie a sursei de poluare.

Nu remediază complet zona, ci doar limitează extinderea ariei contaminate.

Studii pentru tehnologiile şi materialele de realizare a pereţilor.

Studii pentru determinarea compuşilor chimici introduşi în cartuşele reactive.

5. Solutii remediere

10/23/2014 15

poate fi implementata în diverse etape ale managementului zonelor contaminate, rolul acesteia urmărind satisfacerea anumitor cerinţe specifice, printre care:

stabilirea variaţiilor sezoniere ale nivelului şi calităţii apei subterane pentru a decide unde sunt necesare măsuri de remediere, şi pentru a determina solutiile cele mai potrivite pentru realizarea remedierii;

determinarea progreselor remedierii şi demostrarea faptului căsoluţiile aplicate sunt eficiente şi nu conduc la efecte adverse;

monitorizarea emisiilor, în special in aer, înainte, în timpul şi dupăaplicarea solutiilor de remediere pentru a evidentia ca nu apar efecte adverse.

7. MONITORIZAREA

10/23/2014 16

23 octombrie 2014 17

Niveluri de remediere

Nerestrictiv Partial

restrictivRestrictiv

Depoluare

completa

Niveluri

initiale,

limite de

detectie

Niveluri

bazate pe

sanatate

Niveluri

bazate pe

tehnologii

Utilizare

non

potabila

Izolare

23 octombrie 2014 18

Niveluri nerestrictive

Depoluare completă

Greu de atins, tehnologii, evaluare

Niveluri iniţiale sau detectabile analitic

Nu definim nivel de remediere, costuri mari, beneficii reduse, limitele se modifică în timp

Niveluri bazate pe standarde de sănătate Nu înseamnă depoluare completă,

Standarde predeterminate,

Evaluarea riscului, timp şi costuri ridicate

23 octombrie 2014 19

Niveluri parţial restrictive

Folosirea apei în scopuri nonpotabile

industrie, stropit

standarde predeterminate, evaluare risc

control riguros pentru evitarea expunerii

evaluarea riscului pentru condiţiile specifice zonei

limitarea accesului populaţiei

apă potabilă?

23 octombrie 2014 20

Niveluri restrictive

Stabilire zone în care apa poate să rămână degradată Limitare acces

Dependent de condiţiile locale, popuaţie, necesar apă, surse alternative de apă

Izolarea, atenuarea naturală Tratarea la puţ

Tratarea la punctul de folosire

Surse alternative