Asistent nr 3aius1 -...

REVISTA ASISTENT

ªco

ala

Eco

logi

cã „

Sfâ

ntul

ªte

fan“

– C

raio

va

VIAÞA ªI SÃNÃTATEA

2000-2012

Nr. 5/ 2012

Viaþa ºi sãnãtatea 2

Colectivul redacþional

Dezvoltarea durabilãProf. mast. Teclu CODREªI

Mediul natural ºi viaþaProf. Marian NIÞÃ

Legislaþie utilãJurist Gheorghe BARBÃRASÃ

Educaþie pentru sãnãtateDr. Gerda Margine

Din presa medicalãFarrm. Laurenþiu DINU

Informaticã medicalãIng. drd. Mihaela IONESCU

Referenþi stiintifici:Conf. univ. dr. Cristin VERE

Rez. drd. Alin Gabriel IONESCU

Lect. univ. dr. Iulian COSTACHE

Ing. drd. Mihaela IONESCU

Coperta:Ing. Laurent THIMONNIER

Coordonator general:Prof. dr. Viorel LAZÃR

Autorii poartã întreaga responsabilitate asupra materialelor publicate.

Revista Asistent3


Revista Asistent5


Revista Asistent7


Revista Asistent9

PLAN DE INVATAMANT ANUL I

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

Modulul I: Total ore/an 60

Comunicare profesionala

din care: pregatire practică 24

Modulul II: Total ore/an 120

Elemente de botanica


Modulul III: Total ore/an 60

Notiuni de anatomie si fiziologie umana


Modulul IV: Total ore/an 60

Notiuni de virusologie, bacteriologie si

parazitologie


Modulul V: Total ore/an 120

Propedeutica farmaceutica si operatii

generale in practica farmaceutica din care: pregatire practică 84

Modulul VI: Total ore/an 60

Notiuni de semiologie medicala

din care : pregatire practică 24

Modulul VII: Total ore/an 120

Farmacognozie generala


Modulul VIII: Total ore/an 120

Forme farmaceutice ca sisteme disperse,

omogene

din care pregatire practică 66

Modulul IX: Total ore/an 60

Chimia compusilor anorganici farmaceutici din care : pregatire practică

24

Modulul X: Total ore/an 60

Elemente de organizare sanitara si

farmaceutica


Modulul XI: Total ore/an 60

Farmacologie generala din care : pregatire practică 24

Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni = 900 ore 13 ore teorie / saptamana 12 ore activitati practice/ saptamana


SCOALA POSTLICEALA

PLAN DE INVATAMANT

ANUL II

CALIFICAREA: ASISTENT DE FARMACIE


Comunicare profesionala in limba straina din care: pregatire practică 24


Biochimie



Farmacognozie speciala



Farmacoterapie



Forme farmaceutice sterile



Marketing in domeniul farmaceutic



Tehnologia informatiei si comunicarii din care : pregatire practică 24


Chimia compusilor cu actiune asupra

sistemului nervos central



Fitoterapie



Forme farmaceutice ca sisteme disperse,

eterogene



Revista Asistent11

SCOALA POSTLICEALA

PLAN DE INVATAMANT

ANUL III

CALIFICAREA: ASISTENT DE FARMACIE


Managementul calitatii



Managementul proiectelor



Apiterapie

din care: pregatire practică

66


Forme farmaceutice solide – pulberi si pilule din care: pregatire practică

66


Farmacotoxicologie



Chimia compusilor farmaceutici cu actiuni

fiziologice diverse



Notiuni de psihologie, etica si deontologie

farmaceutica



Managementul financiar farmaceutic si

legislatie



Forme farmaceutice solide – comprimate si

drajeuri



Preparate dermo-cosmetice si de igiena din care : pregatire practică 24



Sãnãtatea fiecarui om este influenþatã desãnãtatea mediului ºi fiecare om afecteaza mediul încare traieºte.

Mediul reprezintã ansamblul de condiþii ºielemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturileatmosferice, toate materiile organice ºi anorganice,precum ºi fiinþele vii, sistemele naturale în interacþiune,cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusivunele valori materiale ºi spirituale, calitatea vieþii ºicondiþiile care pot influenþa bunãstarea ºi sãnãtateaomului.

Starea mediului înconjurator este pe an ce trecetot mai îngrijoratoare: spaþiile împadurite se reduc,desertul se extinde, solurile agricole se degradeaza,stratul de ozon este mai subþire, numeroase speciide plante ºi animale au dispãrut, efectul de serã seaccentueazã etc.

Fiecare om trebuie sã realizeze ºi sã acceptesã-ºi asume responsabilitatea privind impactul pe careviaþa lui o are asupra vieþii planetei.

Existenþa planetei noastre este ameninþatã detot felul de fenomene specifice civilizaþiei modernecare în înaintarea ei cãtre progres, rãmâne conºtientsau inconºtient ori indiferent la urmãrile cuceririlorºtiinþei ºi tehnicii moderne, deºi aceste urmãri suntsau pot fi destul de vãtãmãtoare ºi chiar fatalePãmântului.

Dezechilibrarea tot mai accentuatã al raportuluidintre mediul înconjurãtor ºi om, îndeamnã laregândirea relaþiilor dintre om ºi mediu, formarea

INFLUENÞA MEDIULUI ASUPRA SÃNÃTÃÞII OMULUI

Profesor: Rodica FLORESCU ªcoala Nr. 2 “ Traian”- Craiova

Abstract :- Influence of the environment on human health-

The environment has undergone major influences from industry, transportation,agriculture, forestry, natural resource extractions and the use of energy.

All that means progress has negative environmental consequences. The cement dusts,spread of smoke and gas furnaces, ash power plants, chemical spills in rivers, massivedeforestation has led to damage human health and disease. Consequences are negative anddangerous, weather phenomena, ozone degradation, and pollution in the existing water, soiland air. Health is also important for the economic development of countries.

Man is responsible of the attitude to the planet Earth.The nature is our life environment, man being in a symbiosis with it.We ought to foster the kind, to leave future generations a clean and rich Earth.

constiinþei ecologice, ºi modificarea atitudinii faþã denaturã. Numarul crescut al catastrofelor naturaleevidenþiaza costul impactului natural asupra naturii.

Gândirea acestei lumi era condusã de legi natu-rale, iar bogaþia depindea de fertilitatea pãmântului.Începuturile industrializãrii, însa, bulverseazã aceastãviziune a lucrurilor ºi se afirmã atitudinea de dominarea naturii de cãtre om.

Pentru a trãi în condiþii mai bune, omul a utilizatpermanent resurse naturale: animale, plante, arbori,minereuri, cãrbuni, sare, petrol, gaze naturale, apã.Din utilizãrile acestor resurse naturale (primare) aurezultat ºi produse neutilizabile, cum sunt: gaze,prafuri, produse lichide sau solide ce au fost perma-nent evacuate în naturã. Unele dintre aceste produseau putut sã se integreze în ciclurile naturale ale unorelemente, altele însã se tot acumuleazã, producândperturbaþii ecologice. Un alt fenomen a fost epuizareaunor resurse naturale, dispariþia unor specii de planteºi animale. Activitãþile antropice au provocat ºischimbãri topografice ºi de climã, ce au avutputernice repercursiuni asupra mediului, unelepozitive (împãduriri, îndiguiri), altele însã negative(defriºãri, asanãri, eroziunea solului).

Interrelaþiile dintre mediul ambiant ºi om implicãcunoaºterea efectelor multiple pe care factorii demediu le exercitã asupra acestuia. În ultima perioadãse remarcã o îngrijorare accentuatã, la nivel mondial,în legãturã cu problemele de sãnãtate publicã apãruteca urmare a acþiunii factorilor din mediul înconjurãtor.

Revista Asistent13

Influenta mediului asupra sanatatiiumane:Ø NEGATIVÃü Factori patogeni (poluarea fizicã,poluarea chimicã, poluarea biologicã)

Ø POZITIVÃü Factori sanogeni (capacitatea deadaptare a organismului)

Riscurile de mediu pentru sãnãtateaumanã:

Ø Ridicateü Fenomene meteo periculoaseü Degradarea stratului de ozonü Degradarea habitatelor naturaleü Scãderea biodiversitãþii

Ø Mediiü Ploi acideü Poluarea apei cu substanþe toxiceü Poluarea aerului cu gaze cu efect de serãü Poluarea solului cu pesticideü Poluare radioactivã

Ø Scãzuteü Poluare termicãü Poluare fonicã

Tipuri de risc de mediu pentrusãnãtatea umanã:Ø Stil de viaþãü Sãrãciaü Lipsa asistenþei medicaleü Lipsa profilaxieiü Alimentaþie deficitarãü Suprapopulaþiaü Lipsa educaþiei

Ø Fizicü Incendiiü Inundaþiiü Erupþii vulcaniceü Radiaþiiü Furtuniü Secetãü Cutremureü Alunecãri de teren

Ø ChimicØ Biologicü Boli (infecþioase, cronice)ü Cauze (alimentare, fumat, radiaþii,alcool, poluare)ü Agenþi patogeni (virusuri, bacterii,protozoare, paraziþi)

Sãnãtatea este un element esenþial al calitãþiivieþii ºi bunãstãrii la care trebuie sã aspire orice fiinþãumanã, pentru a trãi în condiþii de viaþã normale ºidecente. Aceastã idee se regãseºte în primeledocumente de constituire a Organizaþiei Mondiale aSãnãtãþii (O.M.S.), în anul 1948. Ea apare înscrisãîn Carta elaboratã, unde se subliniazã: “deþinereacelei mai bune stãri de sãnãtate ce poate fi atinsãconstituie unul din drepturile fundamentale ale oricãreifiinþe umane, indiferent de rasã, religie, opinii politice,condiþie economicã sau socialã”.

Dincolo de aceste aprecieri, trebuie recunoscutlocul ºi rolul pe care îl are sãnãtatea în utilizarearesurselor umane sub aspect economic. Deci,sãnãtatea umanã stã la baza întregii activitãþieconomice. Pe de altã parte, ea este ºi un obiectival dezvoltãrii. Aceastã dualitate, de recunoaºtere adublei calitãþi de condiþie ºi obiectiv al dezvoltãrii, adus la reconsiderarea modului de abordare aprocesului de dezvoltare.

Mediul joacã un rol crucial în fizicul, mentalul ºibunãstarea oamenilor. În ciuda îmbunãtãþirilorsemnificative, rãmân diferenþe majore în calitateamediului ºi a sãnãtãþii umane.

Relaþiile complexe dintre factorii de mediu ºicei ai sãnãtãþii umane, luând în considerare cãilemultiple de interacþiune, ar trebui sã fie analizate într-un context mai larg, socio-economic ºi cultural.

Degradarea mediului, prin poluarea aerului,zgomot, substanþe chimice, scãderea calitãþii apei ºipierderea zonelor naturale, combinate cu modificãriale stilului de viaþã, pot contribui la creºterisubstanþiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat,boli ale sistemelor cardiovascular ºi nervos ºi acancerului – toate fiind probleme majore de sãnãtatepublicã pentru populaþie.


Poluarea apei ºi a aerului s-a redus, dar nusuficient pentru a rezulta o calitate ecologicã bunã întoate corpurile de apã sau pentru a asigura calitateabunã a aerului în toate zonele urbane. Expunerea pescarã largã la poluanþi multipli ºi produse chimice,precum ºi preocupãrile legate de daunele pe termenlung asupra sãnãtãþii umane, presupun împreunãnevoia de mai multe programe de prevenire a poluãriipe scarã largã ºi utilizarea abordãrilor de precauþie.

Totodatã atmosfera (aerul) prin particularitãþilesale fizico-chimice influenþeazã nemijlocitcaracteristicile mediului de la suprafaþa planetei. Viaþape Pãmânt este posibilã numai datoritã acþiunii con-jugate a atmosferei, energiei solare ºi câmpul elec-tric ºi magnetic terestru. Atmosfera terestrã este unsistem dinamic complex care îndeplineºte o serie defuncþii:

- constitue o barierã protectoare faþã deradiaþiile cosmice cu mare energie ºi faþã detemperaturile scãzute extraterestre

- absoarbe energie degajatã de Soare ºi otransferã cãtre suprafaþa Pãmântului

- previne rãcirea abruptã nocturnã ºi încãlzireabruscã diurnã

- prin componenþii chimici determinã cavaloare temperaturi medii terestre sã fie de +15°Cîn loc de -18°C cât ar fi în absenþa atmosferei

- permite realizarea ciclului natural al apei ºielementelor minerale

- constituie sursa de azot, dioxid de carbon ºioxigen pentru biosferã

- exercitã o influenþã considerabilã asupramediului acvatic planetar ºi implicit asupra biosferei

- prin interacþiunea cu câmpul electric ºi mag-netic terestru modeleazã clima

- transportã vaporii de apã prin intermediulprocesului dinamic al circulaþiei maselor de aer ceeace determinã precipitaþiile

- protejeazã suprafaþa terestrã faþã deimpactul cu corpurile extraterestre de mici dimensiuni,care suferã procesul de combustie datoritã încãlziriiprin ficþiune la intrarea în atmosferã.

Apa este un constituent fundamental al materieiviI, faþã de care nu s-ar putea realiza proceselemetabolice vitale. Dupã oxigen, apa este consideratãa doua substanþã indispensabilã existenþei formelorde viaþã pe Pãmânt. Supravieþuirea speciei umaneeste dependentã de apã.

În organismul uman apa participã ladesfãºurarea optimã a numeroase procesemetabolice vitale:

- absorbþia ºi transportul nutrienþilor ºi aloxigenului cãtre celule

- excreþie- osmozã, difuzie, dispersie molecularã,

echilibru acido-bazic- elaborarea macromoleculelor- termoreglarea- menþinerea tonusului muscular ºi tegumentar.Solul este porþiunea superficialã a scoarþei

pãmântului în care au loc procese biologice. Împreunãcu ceilalþi factori de mediu biotici ºi abiotici, constituieun ecosistem complex care îºi exercitã influenþaasupra stãrii de sãnãtate a comunitãþilor umane.

Datoritã interrelaþiilor complexe cu ceilalþi factoriambientali, aerul ºi apa, solul contribuie la:

- modelarea proprietãþilor fizice ºi acompoziþiei chimice ale atmosferei

- realizarea ciclului hidrologic- mineralizarea materiilor organice ºi

desfãºurarea ciclului azotului în biosferã- dezvoltarea florei ºi faunei

Vina pentru cã Pãmântul este poluat o aresocietatea omeneascã, modul în care ea înþelege sãobþinã, sã reprezinte ºi sã foloseascã bogãþiile pecare munca umanã le extrage din resursele planetei.

Omul nu trebuie sã uite niciodatã cã naturaconstituie mediul nostru de viaþã, în care se includtoate plantele, animalele, ciupercile ºi bacteriile ceconvieþuiesc într-un anumit echilibru biologic.

Sã ne amintim cã un mic gest, atunci cand estefacut de milioane de oameni, are un enorm impactasupra mediului inconjurator.

BIBLIOGRAFIE- Liliana Cãtrunã, Gheorghe-Mandizu

Cãtrunã, ECOSFERA – VIAÞA ªI MEDIUL EINATURAL, Editura CORESI

- Dorin Petriºor. MEDIUL ªI SÃNÃTATEAPUBLICÃ, Editura SITECH

- Agenþia pentru Protecþia Mediului Craiova,Raport privind Starea Mediului în Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia

- ORDONANÞÃ DE URGENÞÃ Nr. 195din 22 decembrie 2005 privind protecþia mediuluicu completãrile ºi modificãrile ulterioare

- http://www.scribd.com/doc/44925655/Poluarea-Mediului-Si-Sanatatea-Umana

- http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/omul-si-mediul-de-viata-24585.html

- http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/sanatatea-mediului-61936.html

Revista Asistent15

Ziua Mondialã a Mediului, sãrbãtoritã anualla data de 5 iunie, reprezintã elementul cel maiimportant al Programului Ecologic al NaþiunilorUnite (UNEP). Marcarea acestei zile reprezintã unbinevenit semnal ºi un îndemn de a acþiona unitarpentru salvarea patrimoniului nostru natural, pe careavem datoria de a-l lãsa nealterat generaþiilorviitoare, pentru cã, în timp, s-a demonstrat cã omuleste creatorul, dar ºi distrugãtorul mediului care-ioferã suportul fizic al vieþii sale ºi posibilitateadezvoltãrii din punct de vedere social, intelectual,moral ºi spiritual.

De la formarea planetei (acum cca. 4,5 miliardeani) ºi dupã ce a apãrut ºi viaþa pe Pãmânt (acumcca. 3,6 miliarde ani), sãnãtatea Terrei a depins decursul Naturii, influenþat de evenimentele geologice.Deºi apariþia omului este, în timpi astronomici, extremde recentã - acum 1,8-2 milioane de ani, impactulexistenþei sale asupra mediului este marcant... În sensnegativ. Defriºãm suprafeþe enorme, fãrã sã negândim cã sunt plãmânii întregii planete, dar neplângem cã aerul este irespirabil, cã este secetã, cãapar primele semne ale deºertificãrii, într-o þarã încare legãtura cu deºertificarea era de neconceput.Folosim maºini poluante ºi alimente modificategenetic, dar rãmânem surprinºi sã auzim, din ce înce mai des, de frecvenþa crescândã a unor boli dintrecele mai grave, culminând cu diverse forme decancer.

DREPTUL LA UN MEDIU SÃNÃTOS ÎNSEAMNÃDREPTUL LA SÃNÃTATEA NOASTRÃ

„Natura..., acest Paradis regãsit, din care vrem neapãrat sã ne autoalungãm...” Vasile Ghica

Prof. Luminiþa - Filofteia Georgescu Director Gr. ªc.”Charles Laugier” Craiova

Cons. Robert GeorgescuAgenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Craiova

România are un capital natural deosebit dedivers. Acest fapt se datoreazã, în parte, condiþiilorfizico-geografice care includ munþi, câmpii, reþelehidrografice majore, zone umede ºi unul din cele maivaste sisteme de deltã ale Europei - Delta Dunãrii.De asemenea, datoritã poziþiei geografice aRomâniei, flora ºi faunã prezintã influenþe asiaticedinspre nord, mediteraneene dinspre sud ºicomponente continental europene dinspre nord-vest.În sfârºit, relativa stabilitate a populaþiei în ultimii 60

AbstractWorld Environment Day, celebrated annually on the 5th of June, stands for the most important event of

the UN Environmental Programme (UNEP). Celebrating this means both caution and a motivation to acttogether in order to save our natural heritage, which we have the duty to commend unaltered to the futuregenerations. It was proved in time that man is both the creator and the destroyer of the environment whichoffers the physical support for human life and the possibility of development from several points of view:social, intellectual, moral and spiritual.


de ani, lipsa mecanizãrii în sectorul forestier ºidezvoltarea economicã redusã au determinat oexploatare mai redusã a resurselor decât înmajoritatea altor zone din Europa.

Rezultatul general constã în diversitatea florei ºifaunei, inclusiv în existenþa unor populaþii de lupi,urºi, capre negre ºi râºi, care sunt considerate cafiind printre cele mai mari din Europa, precum ºi înexistenþa unor extinse habitate forestiere ºi alpine,încã nealterate, asociate lanþului muntos al Carpaþilor.Astfel, valoarea capitalului natural al României aimpus, de-a lungul timpului, luarea unor mãsuri deprotecþie a naturii. Aceste mãsuri pot avea rezonanþãdoar prin înþelegerea, acceptarea ºi implicareageneraþiilor actuale ºi viitoare, condiþii ce nu pot fiîndeplinite, însã, dacã dreptul la un mediu ambiantsãnãtos este un drept ignorat sau necunoscut.

Abordarea periodicã a noþiunii „drepturileomului” aduce în atenþia societãþii, în special, aspecteºi probleme socio-economice. De cele mai multeori se uitã, din pãcate, de un alt drept, al nostru, altuturor – dreptul la un mediu sãnãtos.

Dreptul la un mediu sãnãtos, adicã dreptul de afi sãnãtos, este un drept elementar pe care mulþicetãþeni nu îl cunosc sau cãruia nu îi acordãimportanþa necesarã. Nu realizeazã cã, de fapt, deel depind viaþa, sãnãtatea ºi bunãstarea proprie ºi ageneraþiilor viitoare.

Nu credem cã este necesar sã mai subliniemnecesitatea luãrii unei atitudini protective faþã deplaneta care ne-a creat, ne susþine ºi, încã, netolereazã. Terra, a treia planetã de la Soare, musteºtede viaþã, dar nu se ºtie pânã când ºi în ce condiþii,

supusã fiind atât hazardelor naturale (erupþiivulcanice, tzunami-uri, cutremure, alunecãri de teren,tornade, uragane, incendii întâmplãtoare, inundaþiilecare ne reamintesc, din pãcate, an de an de existenþalor), cât ºi efectelor poluatoare datorate,preponderent, activitãþilor umane (emisii de gaze,inclusiv a celor cu efect de serã, incinerãri, incendiiprovocate, defriºãri masive, urmate de alunecãri deteren ºi fenomenul de deºertificare). Dacãmanifestãrile naturale sunt inevitabile, declanºareaacestora fiind incontrolabilã, ºi, din pãcate, de celemai multe ori, urmare a activitãþilor umane, acesteadin urmã, însã, cu bunãvoinþã, pot fi supuseautocenzurii ºi controlului, încercându-se adaptareaomului la condiþiile naturale, ºi nu invers, ºi adoptareaunor tehnologii nepoluante, concomitent curemedierea efectelor distructive, unde ºi cît e posibil.

Spre deosebire de cei în vârstã, tinerii sunt multmai receptivi la mesajele transmise, la solicitãrile dea participa la acþiunile de refacere ºi conservare amediului. Tinerii au fost, sunt ºi, suntem convinºi, vorrãmâne singurii care se vor implica profund ºinecondiþionat, deºi noi, cei în vârstã, suntemresponsabili de starea deplorabilã a mediului, detoate manifestãrile neobiºnuite ale Naturii din ultimiiani, pe care le suportãm cu toþii. Implicarea tinerilorne dã speranþa cã, prin ei, toate greºelile noastre ºiale înaintaºilor vor fi îndreptate. Trebuie îndreptate...

Pentru cã sãnãtatea planetei înseamnãsãnãtatea oamenilor !

Revista Asistent17

Suntem constienþi de faptul cã sãnãtatea este uncapital care trebuie pãstrat, ca actualul stil de viaþãeste rãspunzator de suferinþele fizice, cã sufletul ºitrupul nu sunt entitãþi ce trebuie luate separat, cãlegatura omului cu universul este importantã pentruregãsirea echilibrului psihic, fizic ºi spiritual. Cãilemedicinei clasice se îmbogãþesc, viziunea asupra boliiºi bolnavilor se schimb, iar informaþia constituie unaspect important al profilaxiei medicale.

Imbãtrânirea este un proces normal demodificãri fizice în timp - se poate îmbãtrâni pasiv,fãrã a se da mare atenþie procesului, sau activ,fãcându-se conºtient anumite alegeri ºi având maregrijã de propriul corp ºi propria minte.

Semnele normale ale îmbãtrânirii sunt în generalaceleaºi pentru toþi deºi ele nu apar neapãrat la oanumitã vârstã. Fiecare din noi are ritmul propriu deîmbãtrânire. Felul în care corpul îmbãtrâneºte esteinfluenþat în parte de factorii genetici (moºteniþi). Cutoate acestea modul de viaþã tinde sã aibã un impactmai puternic asupra felului în care îmbãtrânim. Dinfericire stilul de viaþã poate fi controlat.

Pentru a se atinge o stare de bine se recomandãevitarea unor obiceiuri care accelereazã îmbãtrânireaºi care sunt factori de risc pentu apariþia unor boli(dieta bogatã în sare sau grãsimi, fumatul, abuzul dealcool, abuzul de droguri, sedentarismul).

Dr.Gerda MARGINE

„Mulþi oameni se pãstreazã încã tineri la ºaptezeci de ani pentru cãºtiu sã râdã sãnãtos de aceia care au îmbãtrânit deja la douãzeci.“

The aging process brings along a lot of important changes in the way a person perceiveshimself and the world around him: professional and also family related. Some of these changeshappen in a specific amount of time and need quick adaptation.

Every person needs to be actively involved in the decision making regarding his own health, to willingly learn more about his medical issues and treatement. In order to receive the best medicalcare there are some steps one needs to do, such as the physical examination, screenings and all therecommended vaccines.

It is never too late or too soon to choose to age in a healthy and beautiful way.Proper medical care applied to a healthy person can slow down or ever prevent the occurance

of age related diseases. In case of patients with cronical illnesses, fatigue or disability, choosing aproper lifestyle will most certainly affect their mental and physical status.

A sane and healthy lifestyle can improve the quality of life regardless of the moment itwas applied.

ACTIVITATEA FIZICÃ. Cheia pentru oîmbãtrânire sãnãtoasã ºi independenþa fizicã esteactivitatea fizicã. Aceasta nu numai cã menþineorganismul puternic dar tinându-l în miºcareprotejeazã ºi îmbunãtãþeste starea emoþionalã ºicognitivã. Persoanele care evitã sedentarismul, seimplicã în activitãþi intelectuale ºi þin legatura cu ceidragi sunt mult mai puþin predispuºi la anxietate,depresie, pierderea memoriei (declin cognitiv) ºiîmbolnãvire în general.

Cu fiecare an al vieþii se câstigã tot mai mult depe urma activitãþii fizice.

Odatã cu înaintarea în vârstã, o viaþã sedentarãcreºte riscul de apariþie a bolilor cronice (depresie,boli coronariene, osteoartrita, HTA, obezitatea,osteoporoza, diabetul de tip II, boala pulmonarãcronicã) pentru care exerciþiile fizice regulate suntfoarte benefice. Pentru cei care au deja o boalãcronicã, începerea unei activitãþi fizice poate scãdeanevoia de medicamente pentru controlul sau tratareabolii în cauzã.

Activitatea fizicã zilnicã are efecte pozitive asupracalitãþii vieþii prin îmbunãtãþirea nivelului de energie,luciditãþii, dispoziþiei, rezistenþei la infecþii, lupteicontra bolilor cronice.

Pentru persoanele care nu au fost active pentruo lungã perioadã de timp scopul imediat este sãînceapã sã se miºte mai mult cu fiecare zi. Înainte de

ÎMBÃTRÂNIM, DAR CUM?


a începe este bine sã se facã un examen fizic completde cãtre un medic. La recomandãrile acestuia seadaugã urmãtoarele sfaturi: trebuie adaugatã maimultã miºcare în activitatea zilnicã de rutinã; trebuieschimbat modul de gândire despre propria persoanã(este util sã gândeºti, sã te îmbraci, sã mãnânci ca opersoana activã); fitness-ul trebuie sã devinã unobicei.

Este bine exerciþiile fizice sã dureze 30 min. ºi sãse facã cel puþin de 5 ori pe sãptãmânã.

REDUCEREA STRESULUI SI METODEDE RELAXARE. Stresul poate avea efectenegative asupra organismului, asupra stãrii psihice ºiasupra persoanelor apropiate. Pentru a contracaraefectele stresului asupra organismului este indicat cape lângã exerciþiile regulate sã fie luatã in considerareºi relaxarea, câte 20 minute pe zi.

Meditaþia concentreazã atenþia ºi ajutã lacalmarea organismului ºi a minþii. Meditaþia zilnicã efolositã în rezolvarea unor probleme de ordin fizicsau emoþional, cum ar fi HTA, anxietatea, depresia,durerea cronicã.

Corpul rãspunde la stres prin tensionareamuºchilor, lucru care poate determina durere saustare de discomfort. Relaxarea progresivã amusculaturii reduce tensiunea muscularã ºi anxietateaºi poate fi de folos în încercarea de a adormi.

Modul în care respirãm afecteazã totorganismul. Se pot încerca exerciþii de respiraþiepentru relaxare. Respiraþia adâncã este o metodãbunã de a reduce tensiunea ºi stresul.

Gândirea pozitivã. Optimismul este directimplicat în îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate ºi abilitateade a lupta împotriva îmbolnãvirii. De asemenea,gândirea pozitivã poate duce la o viaþã mai lungã ºimai fericitã. Pe timpul emoþiilor pozitive ºi a odihneiDHEA creºte ºi Cortizonul scade. Procesele deîmbãtrânire sunt încetinite, oprite ºi chiar reversate.Are loc activarea corticalã, crescând performanþeleintelectuale. Sunt oprite ºi apoi reversate proceselede deteriorare organicã, iar dereglãrile funcþionalesunt eliminate în ordine inversã apariþiei lor.

Pot fi urmate câteva sfaturi pentru a includegândirea pozitivã în viaþa cotidianã:Ø trebuie create speranþe pozitive despre

propria persoanã, despre propria sãnãtate ºi despreviaþã în general. Trebuie stopat orice gând negativ.

Orice gând trebuie pus într-o luminã pozitivã ºi spuscu voce tare sau scris;Ø deschidere spre umor, prietenie, iubire.

Trebuie sã se acorde timp petrecerii cu cei dragi;Ø apelarea la o forþã superioarã. Fie cã este

vorba de credinþa într-un Dumnezeu atotputernic,de o legaturã strânsã cu natura sau de o altã credinþã,sãnãtatea spiritualã ajutã la depaºirea momentelorgrele care apar în viaþã ºi cresc dorinþa de a trãi.

VITALITATEA MENTALÃ ªIEMOÞIONALÃ sunt strâns legate de vitalitateafizicã: aºa cum gândirea are efecte puternice asupracorpului tot aºa ºi starea fizicã afecteazã modul de asimþi ºi gândi. Contactele sociale au ºi ele un rolimportant asupra stãrii de sãnãtate.

Activitatea fizicã. Se poate îmbunãtãþi stareade sãnãtate emoþionalã ºi cognitivã printr-o activitatefizicã regulatã. În timp ce exerciþiul fizic produceanumite substanþe care genereazã stare de bine,inactivitatea poate accentua depresia, anxietatea ºistresul. Vârstnicii care merg regulat pe jos dovedesco luciditate mult mai mare decât cei care nu auactivitate.

Revista Asistent19

Activitatea socialã. Sãnãtatea emoþionala poatefi protejatã sau îmbunãtãþitã prin menþinerea uneiinteracþiuni cu prietenii, familia ºi comunitatea.Bolnavi sau nu, cei care se simt legaþi de altepersoane au o stare generalã mult mai bunã decâtcei izolaþi social.

Activitatea mentalã. Modificãrile memoriei sunto parte obiºnuita a procesului de îmbãtrânire: seuitã anumite întâmplãri mai recente ºi se evocã maigreu numele ºi detaliile.

Memoria ºi inteligenþa se pot îmbunãtãþi saumenþine prin:Ø stimularea zilnicã a intelectului. Cititul,

învãþatul unei noi limbi, scrabble, soduko, jucareaunor jocuri. Creierul activ continuã sã se dezvolte întimp ce un creier inactiv involueazã.Ø ajutarea memoriei. Notarea întâlnirilor, a

numelor sau a altor informaþii importante care suntuºor de uitat. Folosirea repetiþiei ºi a rutinei: þinereacheilor sau a ochelarilor într-un anume loc; laînvãþarea unui nume nou acesta se poate repeta întimpul unei conversatii sau doar în gând, pentru a sefixa. Indiferent de vârstã, dacã existã prea multe grijiacestea pot influenþa memorarea informaþiei noi. Estenormal ca pe mãsura îmbãtrânirii informaþia stocatãîn creier sã fie evocatã mai greu.Ø prevenirea stãrii depresive care este o

cauzã obiºnuitã dar tratabilã a declinului cognitiv lapersoanele vârstinice. Pe lângã efectuarea regulatãa exerciþiilor fizice ºi a unui contact social permanenttrebuie evitat efectul depresiv al alcoolului ºi alsedativelor uzuale, trebuie adoptatã o dietã sãnãtoasãºi trebuie incluse în viaþa cotidianã activitãþilefolositoare.Ø trebuie încercat sã se evite fumatul, care

poate accelera declinul mental.Ø activitãþi sociale obiºnuite.Ø activitãþi fizice care cresc fluxul de sânge ºi

oxigen cãtre creier.

Gimnastica creierului. Cele 7 principii alelui Andre Vermeulen

1. Stimuleazã-te fizic. Miºcã-te. Danseazã, fãexerciþii aerobice, înoatã, joacã tenis, sau fotbal. Fãexerciþii de lateralitate: cu mâna stângã atinge-þiurechea dreaptã ºi cu mâna dreaptã atinge-þi nasul,dupã care inverseazã-le, ºi repetã miºcarea pânã ostãpâneºti complet.

2. Bea 8 pahare cu apã pe zi. Dupã cum susþinexperþii, acest lucru nu este opþional, ci obligatoriudacã dorim sã ne funcþioneze creierul la capacitatemaximã. ªi dacã suntem stresaþi, trebuie sã mãrim la16 paharele de apã pe zi. 90 % din volumul creieruluieste apã ºi este principalul vehicul de transmisii electrochimice.

3. Oxigeneazã-te. Fã exerciþii, pleacã la þarã.Înainte de o întãlnire importantã sau de o muncã, careare nevoie de concentrare, respirã adânc. Respirã în4 timpi, þine aerul în 16 ºi expirã în 8. Doctorul OttoWarburg, Premiul Nobel în Fiziologie, a fãcut unexperiment în care a reuºit sã converteascã celulesãnãtoase în maligne, printr-un proces lent de reducerede oxigen. Înconjoarã-te de plante. ªtiai cã o singurãplantã poate înlãtura particule contaminante din aer într-un spaþiu de 9 m2? Plantele mãresc ionizareanegativã a aerului ºi îl încarcã de oxigen, crescându-ne productivitatea cu 10%. Unele plante, cum ar ficele din familia dracaena s-au dovedit a fi cele maibune pentru oxigenare.

4. Consuma alimente pentru creier. Creierulare nevoie de 5 porþii de fructe ºi legume/verdeþuri pezi, seminþe, nuci, usturoi, cereale , ciuperci, uleiuripresate la rece ºi proteine. Peºtele practic porneºteregenerarea a noi celule nervoase.

5. Gândeºte pozitiv. Gândurile negativegenereazã substanþe chimice care blocheazãconexiunile între neuro-transmiþãtori. Cum spuneaHenry Ford: “Dacã gândeºti cã poþi, sau nu poþi, tottimpul vei avea dreptate”.

6. Ascultã muzicã barocã. Muzica este poartacãtre lumea interioarã; atinge locuri pe care noi nusuntem capabili sã le descoperim. Ajutã creativitatea,expresia personalã. Uºureazã învãþarea. Un fermier aobservat cã punând muzicã barocã vacilor, a crescutproducþia de lapte si numãrul globulelor albe în sângeleacestora.

7. Provoacã-þi creierul. Dacã nu îl folosim, îlpierdem. Joacã ºah, rezolvã cuvinte încruciºate, învaþãsã cânþi la un instrument, fã exerciþii de matematicã,cãlãtoreºte în locuri noi, mergi la expoziþii de artã,citeºte, studiazã ceva.Scrie ºi deseneazã cu mânanedominantã. Deschide-þi mintea noilor experienþe ºi formelor de gândire. Toate acestea ajutã unei maibune funcþionãri a creierului.


ALIMENTAÞIA CORESPUNZÃTOARE.Pe mãsura înaintãrii în vârstã, alimentaþia adecvatãîncepe sã joace un rol tot mai important asupramodului de îmbãtrânire. Alimentaþia puþin sãratã, cuun conþinut scãzut de grãsimi dar care include multefructe, legume ºi fibre poate reduce riscurile bolilorde inimã, diabet, accident vascular cerebral,osteoporoza ºi alte boli cronice. O alimentaþie variatãpoate aduce organismului ceea ce are nevoieincluzând:Ø proteinele: necesare pentru menþinerea ºi

refacerea masei musculare. Proteine de calitate suntîn carnea de pasãre, peºte, ouã, soia, ºi în cantitãþimai mici în nuci, carnea slabã, lactate.Ø carbohidraþii: reprezintã sursa principalã de

energie a organismului. Existã douã surse principalede carbohidraþi: glucidele simple (zaharurile simple,cum ar fi sucroza - care se foloseºte la fabricareabomboanelor ºi deserturilor, fructoza - glucidul dinfructe ºi lactoza -glucidul din lapte) ºi glucidelecomplexe, care se gãsesc în produsele vegetale ºicereale. Spre deosebire de glucidele rafinate,glucidele complexe conþin ºi vitamine, minerale ºifibre.Ø grãsimile, furnizeazã de asemenea energie.

Pentru a menþine colesterolul din sânge la valoriscãzute este de preferat ca aportul de grãsimi sã fiedin categoria celor polinesaturate (care se gãsesc inuleiul de porumb ºi în cel de soia) ºi a celormononesaturate (care se gãsesc în uleiul de mãsline,în avocado ºi nuci) ºi mai puþin din categoriagrãsimilor saturate (care provin din carnea de porc,vitã, viþel, unt ºi brânzã)Ø apa: pentru a înlocui apa pierdutã prin

activitate. Deoarece rinichii devin din ce în ce maipuþin eficienþi, în menþinerea unei stãri de hidratarecorespunzatoare trebuie avut în vedere un consumzilnic a doi litri de apã pe zi.

Se poate încetini pierderea de minerale ºi scãdeariscul osteoporozei prin exerciþii fizice pentrumenþinerea siluetei (mersul pe jos), luând zilnicvitamina D ºi calciu ºi evitând anumite alegeripersonale (de exemplu consumul exagerat de cafeinãºi bãuturi carbogazoase).

ASISTENÞA MEDICALÃ. Profilaxia,controalele medicale periodice ºi tratamentul imediatjoacã un rol important în menþinerea calitãþii vieþii,pe mãsura înaintãrii în vârstã. Profilaxia se face prin

imunizari ºi screening regulat care se impun dupãvârsta de 50 de ani:Ø programele de screening includ mãsurarea

TA, colesterolului sangvin, examinarea pentru cancercolorectal, controlul oftalmologic ºi al auzului,consultul stomatologic. Bãrbaþii sunt sfãtuiþi sã facãun control anual al prostatei care include un tuºeurectal ºi/sau un test de sânge. Femeile sunt sfãtuitesã-ºi facã un control regulat al sânilor, mamografie,un control ginecologic ºi testul Babeº-Papanicolau;Ø programul de vaccinãri - revaccinare

anittetanicã, antigripalã ºi antipneumococicã.Monitorizarea propriei asistenþe medicale.

Fiecare trebuie sã fie cel mai mare apãrator alpropriei stãri de sãnãtate. Este bine sã se colaborezecu medicii. Deciziile luate influenteaza starea de binecat si calitatea si costurile serviciilor medicale.

Deci, sãnãtatea perfectã nu este doar lipsaafecþiunilor ci trãirea într-o stare de echilibru ºiintegrare a corpului, minþii ºi spiritului.

Sã trãim cât mai mult, în stare de sãnãtate ºimulþumire, nu este prea complicat. E suficient sãaplicãm consecvent câteva recomandãri simple.

Stã în puterea noastrã sã ne menþinem sau sã nerecãpãtãm multe dintre facultãþile ºi starea de binecare, de obicei, dispar treptat, odatã cu vârsta.

Nu e niciodatã prea devreme sau prea târziupentru a acþiona!

Revista Asistent21

In 2011, doctorii germani au tratat un om infectatcu virusul HIV. Alti cercetatori au descoperit unmedicament, numit PLX4032, care “topeste” pur sisimplu tumorile canceroase la pacienti care nu puteaufi tratati prin metodele traditionale. In plus, in 2012,savantii au creat pentru prima oara o forma de “viatasintetica” prin sinteza ADN-ului unei bacterii siintroducerea lui intr-o celula gazda. Si atunci, camcare ar fi descoperirile la care ar trebui sa neasteptam in 2012?

Ø Predictia nr. 1 – Vaccinul impotrivaHIV

Povestea americanului care a fost tratat deSIDA de catre o echipa de medici din Germania astat pe prima pagina a ziarelor din lumea intreaga.Barbatul, depistat pozitiv cu HIV, suferea in acelasitimp si de o forma foarte grava de leucemie, iar in2007 doctorii i-au facut un transplant de maduvaosoasa in incercarea de a-i trata cancerul. Omul afost suficient de norocos incat sa i se gaseasca undonator de maduva care sa aiba o mutatie rara degena, numita Delta 32, care confera o rezistentanaturala la virusul imunodeficientei umane. La treiani dupa transplant, barbatul nu mai prezenta niciunsimptom specific virusului HIV, scriemyhealthnewsdaily.com.

In plus, in 2009, o serie de studii facute inThailanda au aratat ca un vaccin poate reduce risculde a contracta HIV cu aproape 30%. Dr. SusanZolla-Parker, cercetator la o prestigioasa universitatedin New York, a spus ca acesta a fost primul semnclar de success in lupta impotriva HIV: “A fost primaluminita in tunelul intunecat in care se poarta luptaimpotriva acestei boli, semn ca suntem pe drumulcel bun”, a declarat ea.

Ø Predictia nr. 2: Multe inimi cu problemevor putea fi “reparate” prin criogenie

Numai in SUA sunt peste 2.2 milioane de oamenicare au probleme cu inima. Acestia, si toti ceilaltidin lume care se confrunta cu boli de inima, ar puteaprimi in 2012 o veste buna: un aparat care ingheatatesuturile inimii ar putea deveni functional, iar astfelaritmiile cardiace ar putea fi corectate mult mai usor.“Acest tratament poate fi solutia salvatoare pentruaproape 70% dintre pacientii cu probleme cardiace”,sustine dr. Moussa Mansour, de la Spitalul Generaldin Massachusetts, Boston. “Metoda veche, ablatiaprin radiofrecventa, avea cam aceeasi rata desuccess, insa noi, medicii, credem ca acest aparatar putea corecta mult mai usor problemele”.

Ø Predictia nr 3: Coborarea limitei de lacare se recomanda chirurgia pentru micsorareastomacului va avea un impact asupra deciziilorluate de milioanele de americani obezi

Chirurgia este una dintre cele mai controversatesolutii pentru problema obezitatii, chiar daca studiilearata ca operarea stomacului pentru controlulgreutatii este, de multe ori, o metoda foarte eficienta.

Pana de curand, numai persoanele cu indicelede masa corporala de cel putin 40, sau cei cu indicelede 35 dar care aveau si alte problem de sanatatelegate de obezitate, se puteau opera pentru a slabi.Procedura medicala e destul de simpla: doctorulplaseaza un inel din silicon pe portiunea superioaraa stomacului si il “obliga” astfel sa primeasca maiputina mancare. La sfarsitului anului 2010, s-aschimbat recomandarea la nivel national, astfel incatpacientii cu indice de masa corporala mai mare de35 si cei cu indice de 30, dar si cu alte problemelegate de obezitate, pot apela la bisturiu.

7 MARI DESCOPERIRI IN MEDICINA ANILOR 2011-2012

Profesor: Tacalau Gabriela ªcoala Ecologicã „Sfântul ªtefan” Craiova

Motto:

Invinge greutatile profesiunii tale, Stapineste supararea si nerabdarea ta.Gindeste-te ca cel suferind este dezarmat si fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta.


Cu toate ca in 2012, specialistii se asteapta camai multi oameni sa apeleze la operatia de micsorarea stomacului, pana acum evidentele arata ca doar2% dintre pacientii care indeplinesc criteriile pentrua intra in operatie aleg metoda chirurgicala, si astadatorita faptului ca operatia are, totusi, si anumiteriscuri asociate, fiind o metoda invaziva de tratament.

Ø Predictia nr. 4: Meniurile din scoli vorfi schimbate, in asa fel incat rata obezitatii sascada semnificativ la nivelul urmatoareigeneratii

Noua legislatie din SUA prevede schimbareaprogramului de nutritie pentru scolari, din dorinta caacesta sa fie cat mai sanatos si de calitate, iargeneratiile viitoare sa nu mai intampine problemelecu greutatea pe care le vedem la adultii de astazi. InSUA, din 2012, se asteapta ca in unitatile comercialedin apropierea scolilor sa fie vandute numai produsecare sa indeplineasca standard riguroase de calitate.„Acum 50 de ani, cand a fost creat programul denutritie pentru scolari, accentul nu cadea pe mancareasanatoasa sau pe problema obezitatii, fiindca atuncimalnutritia era cea mai grava problema”, declara Dr.Lee Kaplan, directorul de la Centrul pentru ControlulGreutatii din Massachusetts.

Ø Predictia nr. 5: Meniurile din restaurantcare arata cate calorii contin felurile demancare vor fi un ajutor de nadejde pentrupersoanele cu problem de greutate

Dupa ce aceasta lege a intrat in vigoare in NewYork, si restul statelor americane vor s-o adopte.Astfel, marile restaurant si fast-food-uri vor fi obligatesa afiseze in meniu caloriile continute de fiecare felde mancare, si asta pana in primavara lui 2012.

Doctorii spun ca aceasta lege este excelenta,pentru ca asa oamenii isi vor da seama ca bauturalor preferata, caffe latte, contine peste 300 de calorii,iar snitelul cu cartofi prajiti mai bine de 1000 decalorii. Nimeni nu se hazardeaza inca sa spuna caaceasta masura ar putea avea un impact major inreducerea obezitatii, dar macar oamenii vor fiinformati mult mai bine asupra riscurilor la care sesupun prin consumul de junk food.

Ø Predictia nr. 7: Medicina genomica arputea ajuta la intelegerea cancerului

Dr. Topol a prezis ca scaderea costului deinterpretare a secventelor genomice ar putea aducevesti noi si bune pentru cercetarile in domeniulcancerului. Odata cu imbunatatirea tehnologiilor,devine mult mai fezabil pentru cercetatori sa comparegenele sanatoase ale pacientului cu genomul dintumoarea canceroasa care a suferit mutatii si sagaseasca, astfel, cauzele problemei.

Revista Asistent23

Alimentele funcþionale- termen folosit pentruprima oarã în Japonia în 1980- sunt alimentele care,pe lângã valoare nutritivã, au ºi rol în buna funcþionarea organismului, în menþinerea sãnãtãþii ºi în scãdereariscului bolilor cronice.(3, 4).

În primele 5-6 luni de viaþã, singurul alimentacceptat în hrana sugarului este laptele, cel maipromovat datoritã calitãþilor sale fiind laptele demamã – aliment ideal pentru creºterea ºi dezvoltareacopilului, fiind dealtfel ºi specific speciei (2). Pe lângãproteine, lipide ºi glucide corespunzãtoare calitativºi cantitativ cu nevoile sugarului, laptele de mamãmai conþine ºi o serie de factori cu rol funcþional înimunitate, în creºterea ºi dezvoltarea normalã adiferitelor sisteme ale organismului. Astfel, laptele demamã este primul aliment funcþional consumat decâtre copil.

Laptele de mamã secretat în primele 4-5 zile senumeºte colostru, se prezintã ca un lichid galben, cuun conþinut mai bogat în proteine (2,5g/100ml) decâtlaptele secretat din a 2-a sãptãmânã de viaþã, avândîn cantitate crescutã imunoglobuline, protejând nou-nãscutul de agresiunea viralã ºi bacterianã.Imunoglobulinele IgAs împiedicã aderenþa floreipatogene la celulele epiteliale intestinale ºi leagãtoxinele bacteriene, Imunoglobilinele Ig G ºi IgMasigurã protecþia sugarului faþã de bacterii ºi viruºi(3).Astfel, sugarii capãtã imunitate faþã de o multitudinede agenþi infecþioºi prin intermediul imunoglobulinelordin laptele matern care funcþioneazã ca un vaccin

natural. Cu înaintarea în vârstã, de la 3 luni de viaþã,sugarul începe sã-ºi sintetizeze singur anticorpi ºicantitatea acestora în laptele de mamã scade treptat,dar fãrã sã disparã.

Laptele de mamã conþine numeroºi factori deapãrare ai organismului ca: lactoferina cu acþiunebactericidã asupra bacteriilor ºi fungilor, fixeazã înintestin fierul ºi-l depune în rezervele interne,prevenind apariþia anemiei la sugar, lizozimul,interferonul, complementul, lactoperoxidaza auacþiune bactericidã asupra E-coli, astfel cã sugarii

LAPTELE DE MAMÃ - UN ALIMENT FUNCÞIONAL

Dr. Petriºor Claudia,

As. Stãnescu Margareta

Rezumat: Alimentele funcþionale - termen folosit pentru prima oarã în Japonia în 1980- sunt alimentele care,

pe lângã valoare nutritivã, au ºi rol în buna funcþionare a organismului, în menþinerea sãnãtãþii ºi în scãdereariscului bolilor cronice. Laptele de mamã, prin multitudinea de factori de creºtere ºi de apãrare ai organismului,asigurã nu numai imunitatea organismului copilului, cât ºi o dezvoltare armonioasã a lui.De aceea, se impunenecesitatea promovãrii alimentaþiei naturale, un rol fundamental având cadrele medicale, atât medicii cât ºiasistentele medicale, în educaþia mamei, supraveghind alimentaþia corectã a femeii care alãpteazã precumºi creºterea ºi dezvoltarea normalã a copilului.

Abstract: Functional Foods-term first used in Japan in 1980 - are foods that, in addition to nutritionalvalue, have also a role in the functioning of the body in maintaining health and chronic disease risk reduction.Breast milk by many growth factors and defense of the body, provides immunity not only the child andharmonious development of.Therefore, it is necessary to promote natural food, a fundamental role withhealth professionals, both doctors and nurses, mother’s education, proper nutrition overseeing nursingwomen and normal growth and development of the child.


alimentaþi natural fac rar afecþiuni digestive care, îngeneral, au evoluþie foarte bunã.(1)

Oligozaharidele prezente în laptele de mamã aurol de a împiedica aderenþa bacteriilor patogene lamucoasa intestinalã, au acþiune prebioticã, stimulânddezvoltarea bifidobacteriilor în colonul sugarului,contribuind astfel la menþinerea florei normaleintestinale(3).

Macrofagele, polimorfonuclearele ºi limfociteledin laptele de mamã nu sunt inactivate de ph-ul gastricºi au acþiune fagocitarã ºi bactericidã asuprabacteriilor ºi fungilor prezenþi accidental în intestinulsugarului.

Laptele de mamã conþine ºi factori caremoduleazã dezvoltarea sistemului digestiv al copilului:factorii de creºtere insulinici care reducpermeabilitatea mucoasei intestinale pentru agenþipatogeni, factorul epidermal de creºtere stimuleazãdiferenþierea celulelor epiteliului intestinal,colecistochinina are rol în maturarea tractului digestiv(3).

De asemenea, laptele de mamã conþine factorice moduleazã dezvoltarea sistemului nervos (taurina,factor neuronal de creºtere).

Osteopontina, Ca, P, Mg din laptele de mamãau rol în dezvoltarea sistemului osos.

Alãptarea determinã o dezvoltare normalã amaxilarelor ºi a dinþilor, asigurând astfel o bunãmasticaþie la copilul mai mare. La sugarii care sug lasân se întâlnesc mai rar vãrsãturi, regurgitaþii, colici,tulburãri de somn,neliniºte.

Un mare avantajal alãptãrii la sân esteacela cã laptelematern esteîntotdeauna steril; caurmare, risculapariþiei unor infecþiiintestinale la sugarprin consumulacestui lapte este nul.

Prin alãptare sefavorizeazã ºisãnãtatea mamei,s t i m u l â n d u - s esinteza ocitocineicare determinãr e v e n i r e a

dimensiunilor uterului într-un timp mai scurt. S-ademonstrat cã alãptarea reduce ºi riscul îmbolnãviriide cancer de sân.

Având în vedere bogãþia laptelui de mamã înelemente care contribuie la o bunã creºtere ºidezvoltare a întregului organism al copilului,îmbunãtãþind ºi apãrarea imunã faþã de agenþiipatogeni din mediul extern, se impune necesitateapromovãrii alimentaþiei naturale. Un rol fundamentalîn educaþia mamei îl au cadrele medicale, atât mediciicât ºi asistentele medicale, supraveghind alimentaþiacorectã a femeii care alãpteazã, precum ºi creºtereaºi dezvoltarea normalã a copilului.

BIBLIOGRAFIE1.Bulucea Dumitru, Nemeº, Eva, Dumitraºcu

Elena, Singer Cristina-Puericultura, noþiunielementare, Ed.AIUS,Craiova, 1997, pag.110-111;

2.Ciofu Eugen, Ciofu Carmen-Pediatrie Tratat,Ed. Medicalã Bucureºti 2001, pag.93-96;

3.Hurgoiu,Voichiþa-Alimente funcþionale,Revista Românã de Pediatrie Vol LIII,nr.1,an 2004,pag. 18-21;

4.Hasler, CM - Functional foods: benefits,concerns and challenge. J. Nutr., 2002; 132;3772-3781.

Revista Asistent25

În numarul trecut au fost prezentate speciidicotiledonate întrebuinþate ca plantetãmãduitoare, iar articolul de faþã cuprindevegetalele superioare (monocotiledonate)folositoare:

Familia POACEAE:- Pirul (Agiopyron repeus),

Franceza. Chiendent, Germana.Quecke. Din rizomi se obþinea fãinãalimentarã

- Pirul gros (Cynodo dactylon).Rizomul mãcinat dã fãinã alimentarã,pentru pâine.

Familia LILIACEAE :- Usturoiul ºarpelui (Allium

scorodoprasum). Bulbii dininflorescenºã.

- Sparanghel, umbra iepurelui(Asparagus officinalis ºitenuifolius). Lãstarii etiolaþi, legumã.

- Ghimpe (Ruscus aculeatus).Rizomul, rãdãcinile ºi lãstarii tineri,comestibili.

- Ceapa ciorii (Ornithogalumumbelatum). Bulbul ºiinflorescenþa.

- Pecetea lui Solomon(Polygonatum multiflorum).Rizomii zdrobiþi, pastã legumã.

- Lalea (Tulipa silvestris). Bulbul,legumã.

- Crin de pãdure (Liliummartagon). Bulbul proaspãt sauuscat.

- Mãseaua ciutei (Erythroniumdens canis). Bulbul, legumã.

Familia IRIDACEAE :- Brânduºa albã (Crocus

variegatus). Bulbul, legumã.

Familia ORCHIDACEAE:- Poronici (speciile genului Orchis).

Tuberculii, spalaþi, înºitaþi pe aþã,scufundaþi apoi î napã clocotitã ºiuscaþi, devin cenuºiu-galbui,translucizi ºi cu spãrtura cornoasã.Acesta este aliment salep.

Familia AMARYLLIDACEAE:- Ghiocei bogaþi (Leucoium

vernum). Bulbul fiert sau copt.

Familia ARACEAE :- Trestie mirositoare (Acorus

calamus). Rizomul aromat, conþineinulinã ºi este aperitiv ºi tonic.

Familia DISCOREACEAE :- Viþã neagrã (Tamus communis).

Rizomul.

Familia BUTOMACEAE :- Roºãþea (Butomus umbelatus).

Rizomul cãrnos, prãjit.

Familia ALISMACEAE:- Limbariþã (Alisma plantago).

Familia TYPHACEAE:- Papura (Typha sp.). Rizomii.

PLANTE SPONTANE ALIMENTARE ªI MEDICINALE ( II )

Elevii : Ghiga Ionuþ-Adrian, Moraru DanielaProfessor : Nãstase Adrian


Sãnãtatea nu reprezintã doar o valoare în sine,ci este, de asemenea, un stimulent al creºteriieconomice. Numai o populaþie sãnãtoasã poate sãîºi atingã pe deplin potenþialul economic.

Sectorul sãnãtãþii se bazeazã pe inovare ºi o forþãde muncã înalt calificatã.

Sectorul asistenþei medicale este unul dintre celemai mari din Uniunea Europeanã: el reprezintãaproximativ 10 % din produsul intern brut al UE ºiangajeazã unul din zece lucrãtori, cu o proporþie maimare decât proporþia medie a lucrãtorilor cu educaþiede nivel terþiar.

Sãnãtatea, prin urmare, joacã un rol importantîn agenda Europa 2020 a statelor membre ale UniuniiEuropene.

Comisia Europeanã a subliniat cã „promovareaunei stãri bune de sãnãtate este parte integrantãa obiectivelor de creºtere economicã inteligentãºi favorabilã incluziunii pentru Europa 2020.Menþinerea unei populaþii sãnãtoase ºi active maimult timp are un impact pozitiv asupraproductivitãþii ºi competitivitãþii. Inovarea îndomeniul asistenþei medicale contribuie la abordareacu succes a provocãrii reprezentate de sustenabilitateîn acest sector în contextul schimbãrilor demografice”,iar acþiunea în vederea reducerii inegalitãþilor îndomeniul sãnãtãþii este importantã pentru a obþine o„creºtere economicã favorabilã incluziunii”.

Criza financiarã a evidenþiat ºi mai mult nevoiade a îmbunãtãþi raportul cost-eficacitate al sistemelorde sãnãtate. Statele membre ale Uniunii Europenesunt supuse presiunii de a gãsi un echilibrucorespunzãtor între furnizarea accesului universal la

servicii de sãnãtate de înaltã calitate, respectândconstrângerile bugetare.

În acest context, formarea profesioniºtilor dindomeniul sãnãtãþii este esenþialã pentru a furnizaasistenþã medicalã de înaltã calitate pentru toþicetãþenii, în prezent ºi în viitor.

ªcoala Ecologicã ” Sfântul ªtefan ” Craiova,dispunând de un valoros corp didactic ºi auxiliar,depune toate eforturile pentru a asigura condiþiilenecesare pentru desfãºurarea unui proces deînvãþãmânt sanitar de calitate, la standarde europene,iar absolvenþii sãi sã îºi poatã aduce aportul larealizarea obiectivelor statelor membre ale UniuniiEuropene privind sãnãtatea.

Pentru elevii ªcolii Ecologice ” Sfântul ªtefan ”Craiova, viitorii asistenþi medicali generaliºti, toatedisciplinele ºcolare sunt importante ºi necesare pentrucariera pe care au îmbrãþiºat-o.

Într-o serã plinã cu flori diverse, care mai decare mai atrãgãtoare, nu te poþi pronunþa care estecea mai frumoasã.

Tot aºa, dintre disciplinele ªcolii Ecologice„Sfântul ªtefan ” Craiova, predate ºi însuºite la orelede curs, nu te poþi decide care este mai utilã ºinecesarã.

Însã, toate disciplinele ºcolare au un numitorcomun, ºi anume, insuflarea în cugetul elevilor aspiritului cã asistentul medical generalist are treiresponsabilitãþi fundamentale: sã pãstreze viaþa, sãaline suferinþa ºi sã promoveze sãnãtatea.

Asistentul medical generalist trebuie sã menþinãtot timpul standarde ridicate de nursing ºi sã respecteanumite reguli de conduitã profesionalã. El nu trebuiesã fie bine pregãtit numai din punct de vedere practic,

ABSOLVENÞII ªCOLII ECOLOGICE”SFÂNTUL ªTEFAN” CRAIOVA

PREGÃTIÞI PENTRU ORIZONTUL EUROPA 2020Asistent medical Fotescu Maricica

Motto :Scopul final al medicinii nu este numaisã vindece sau sã previnã bolile, ci chiar sãperfecþioneze pe oameni ºi sã-i facã mai fericiþi, fãcându-i mai buni.

Hippocrate

Revista Asistent27

ci trebuie sã-ºi menþinã cunoºtinþele teoretice ºipriceperea la un nivel foarte înalt.

Respectul faþã de viaþã, de demnitatea umanã ºifaþã de drepturile omului face parte integrantã dinîngrijirile medicale ºi nu este influenþat de consideraþiiprecum naþionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul,opiniile politice, sau statutul social.

Asistentul medical generalist acordã îngrijiripentru sãnãtatea individului, familiei ºi colectivitãþiiºi îºi coordoneazã activitatea cu cea a altor persoanece muncesc în alte discipline din domeniul sãnãtãþii.

Responsabilitatea primordialã a asistentuluimedical generalist constã în a acorda îngrijiripersoanelor care au nevoie de acestea.

În exercitarea profesiei sale, asistentul medicalgeneralist creazã o ambianþã în cadrul cãreia valorile,obiceiurile, religia, credinþa individului suntrespectate.

Asistentul medical generalist trebuie sã deadovadã de o conduitã ce îi onoreazã profesia, sã iainiþiativã ºi sã participe la activitãþi destinate sãrãspundã exigenþelor sociale ºi de sãnãtate alepopulaþiei.

Totodatã, în practicarea profesiunii, asistentulmedical generalist are datoria de a pune accent peresponsabilitatea moralã profesionalã, ºtiut fiindfaptul cã în activitatea medicalã nu este admis sãexiste greºeli profesionale, nu se poate vorbi derebuturi sau pierderi materiale, obiectul muncii înacest caz fiind viaþa omului.

Elevii ªcolii Ecologice ” Sfântul ªtefan ” Craiovaîºi pot îndeplini vocaþia numai printr-un nivel ridicatal însuºirii cunoºtinþelor teoretice ºi practice care le-au fost predate, iar prin transpunerea acestora laviitorul loc de muncã pot contribui la realizarea uneiasistenþe medicale la standarde europene, care sãmenþinã o populaþie sãnãtoasã ºi activã mai mult timp,fapt ce va conduce implicit la o creºtere economicã.

Întrucât Comisia Europeanã a aprobat laBruxelles, în 09.11.2011, propunerea privindprogramul ” Sãnãtate pentru creºterea economicã”, al treilea program multinaþional de acþiune a UE îndomeniul sãnãtãþii pentru perioada 2014-2020, eleviiªcolii Ecologice ” Sfântul ªtefan ” Craiova, împreunã

cu elevi ºi cadre didactice din þãri transfrontaliere,pot fi pionierii implementãrii acestei strategii europene.

Europa 2020 reprezintã strategia UE de creºtereeconomicã pentru urmãtorii zece ani.

Într-o lume aflatã în permanentã schimbare, UEdoreºte sã devinã o economie inteligentã, durabilãºi favorabilã incluziunii.

Programul „Sãnãtate pentru creºtereaeconomicã ” îºi propune sã identifice ºi sã apliceunele soluþii inovatoare pentru îmbunãtãþirea calitãþii,eficienþei ºi sustenabilitãþii sistemelor de sãnãtate,punând accentul pe capitalul uman ºi schimbul debune practici.

Acest program urmãreºte sã continue realizãrileprogramelor precedente în domeniul sãnãtãþii prinsprijinirea ºi realizarea de acþiuni care au dreptobiectiv încurajarea utilizãrii inovaþiilor în domeniulsãnãtãþii, promovarea unei asistenþe medicale de omai bunã calitate ºi mai sigurã, promovarea unei bunestãri de sãnãtate ºi a prevenirii bolilor, precum ºiprotejarea cetãþenilor de ameninþãrile transfrontalierela adresa sãnãtãþii.

Cu siguranþã cã în toate þãrile membre ale UniuniiEuropene existã activitãþi, reguli ºi practici îndomeniul sãnãtãþii care pot fi diseminate, promovateºi implementate ºi în alte state europene.

Modelul oferit de ªcoala Ecologicã „Sfântulªtefan” Craiova privitor la serviciile de nursing,transpus într-un proiect structurat în douã pãrþiimportante: stagiu de practicã în centre ºi instituþiimedicale din Italia ºi diseminarea în România aexperienþei dobândite constituie o platformã solidãpentru noi parteneriate ºi proiecte transfrontalierecomune în domeniul serviciilor de asistenþã medicalã.

Dacã aceasta este calea tradiþionalã, dejadeschisã ºi care meritã sã fie dezvoltatã ºi valorificatã,modelele Televiziunea internaþionalã TV 5 (televiziune transfrontalierã pentru întreg spaþiulfrancofon ) ºi Televiziunea franco-germanã ARTEpot constitui calea novatoare, o cale care sã deaposibilitatea elevilor ºi absolvenþilor de a participala realizarea unor acþiuni în domeniul sãnãtãþii,integrate în strategia europeanã.


Pornind de la motto-ul Fundaþiei AcþiuneaEcologicã Românã :

“Dacã mediul natural este “sãnãtos”, Omul este sãnãtos sau bolnav , Dacã mediul natural este “bolnav”, Omul este bolnav sau ... nu mai este “,

aceastã cale novatoare presupune înfiinþareaunei televiziuni transfrontaliere, la care elevi ºicadre didactice sã fie realizatori ºi.alãturi despecialiºti în domeniu. sã promoveze sãnãtatea ºicultura ecologicã

Avantajele unui astfel de demers ar fi multiple,menþionând aici doar câteva::

.- Dezvoltarea parteneriatelor transnaþionale ; - Dezvoltarea ºi implementarea mãsurilor active

de protejarea cetãþenilor de ameninþãriletransfrontaliere la adresa sãnãtãþii ºi de protejare

a mediului natural- Crearea unui spaþiu informaþional ºi cultural

comun, la care sã participe colectivitãþile din spaþiuleuropean cu preocupãri în domeniul sãnãtãþii,

precum ºi gospodãririi, administrãrii ºi protecþieimediului natural ;

-Promovarea ºi încurajarea iniþiativelorcolectivitãþilor transfrontaliere pentru îmbunãtãþireainfrastructurilor ºi serviciilor oferite cetãþenilor deîntrajutorare în caz de calamitãþi ºi dezastre naturale

- Îmbunãtãþirea accesului ºi participãriicolectivitãþilor transfrontaliere la procesul de luare adeciziilor majore în domeniul sãnãtãþii ºi mediuluinatural.

Dacã pentru parcurgerea unui drum de 100.000de leghe este necesar sã faci primul pas, ªcoalaEcologicã ” Sfântul ªtefan ” Craiova dispune deresurse umane entuziaste care sunt pregãtite sãporneascã la un drum de aplicare a unor soluþiiinovatoare pentru îmbunãtãþirea calitãþii, eficienþei ºisustenabilitãþii sistemelor de sãnãtate ºi de mediunatural.

În faþa spiritului de echipã nici un obstacol nu-ipoate rezista.

Împreunã cu parteneri din alte state, devotaþiaceleiaºi cauze, putem reuºi .

Succes !

Revista Asistent29

Prin mediu înconjurãtor sau mediu ambiantse întelege ansamblul de elemente si fenomenenaturale si artificiale de la exteriorul Terrei, careconditioneazã viata în general si pe cea a omului înspecial .

„Ne afecteazã cumva starea mediului viaþa ºisãnãtatea noastrã? “,Bineinteles ca starea mediuluiînconjurator, ce depinde numai si numai de fiecaredintre noi, ne afecteazã în mod direct viata sisanatatea noastra. Aceasta tema “ Sanatatea naturiipentru santatea omului”, ar trebui ss fie o devizapentru întreaga populatie a globului.

Sanatatea este consolidata prin:- o alimentatie echilibrata- activitatea fizica regulata- gandire pozitiva.Fiecare anotimp ne vorbeste prin culori si ne

influienteaza starea noastra de spirit, starea noastracea care poate influienta si pe cei jur.

Avem natura la picioare , la fiecare pas si nuintelegem ca este ca o “mica printesa “ care vrea safie admirata si care doreste sa-i fie smulse cu privireadin mirajul culorilor sale cu care s-a imbracat.

Trec anii si incepem sa schiopatam in sanatate ;intrebari fara raspuns , suspine si o singura fraza nesta la toti in minte “Nu mai sunt tanar”. Da, poate fiadevarat dar sa nu uitam ca sunt multe alte remediiin natura pentru orice nemultumire fizica si psihica ;trebuie doar sa cautam si sa credem. Credinta faceminuni de cele mai multe ori ajutata de natura.

SÃNÃTATEA NATURII PENTRU SÃNÃTATEA OMULUI

Elev: Burlan Adina, Filip Cristina Profesor coordonator:Ploae Corina

Scoala Posliceala Sanitara Christiana

Health and Nature

„FOUR PLANTS ARE INDISPENSABLE FOR HUMAN LIFE: wheat, grapes, olives andALOE PLANT. FIRST feeds ENJOY TWO HUMAN HEART, BRINGS HARMONY THREE, FOURDO YOU HEALTHY.”

(Christopher Columbus)It is time to beautify the soul mind and body as nature made each year.„Somehow affect our lives and our health state of the environment?”, Of course, the environmental statethat depends solely on each of us directly affects our lives and our health.It requires more attention and more responsibility of each citizen to live in a clean environment to breatheclean air, clean water to drink and to use the conditions of life which nature gives us. However, it seems thatpeople treated with neglect this important aspect of their lives, leading to increased pollution and destructionprocess of the destruction of the environment and therefore each of us and the health of others.

Constatãrile initiale indicã faptul ca natura joacã unrol vital în sanatatea umana si bunastarea, si caparcuri si rezervatii naturale joaca un rol importantprin asigurarea accesului la natura pentru persoanefizice .


Ecologia (din cuvintele greceºti: ecos - casã ºilogos - ºtiinþã, adicã ºtiinþa studierii habitatului)reprezintã studiul interacþiunii dintre organisme ºimediul înconjurãtor.

Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniulSF-ului de multã vreme. Sunt probleme cu caresocietatea noastrã se confruntã zilnic iar fiecareindivid are un rol cât de mic.

Prin “poluare” se înþelege impurificarea mediuluiînconjurator datoritã influentei omului. Aceastãprezentare doreste sã prezinte cât mai interesantproblemele de mediu cu care se confruntã omenirea.Omenirea? E mult spus? În þara noastrã problemelede ecologie au fost ºi încã mai sunt tratate cuneseriozitate de marea majoritate a populaþiei.

Mediul (înconjurãtor, ambiant, ecologic, de viaþã)reprezintã totalitatea factorilor fizici, chimici,meteorologici, biologici dintr-un loc dat, cu care unorganism vine în contact. Aceºti factori sunt:temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismulterestru, peisajul, alte organisme. Între fiecareorganism ºi mediu existã influenþe reciprocecomplexe.

Mediul influenþeazã organismele, dar ºi acestea(inclusiv omul) modificã mediul. Adaptareaorganismelor la mediu este limitatã.

Între comunitãþile ecologice ale unui biom sestabilesc relaþii de echilibru ecologic.

Acest echilibru poate fi modificat sub acþiuneaunor factori perturbatori, ce pot fi naturali sauartificiali.

Când în evoluþia ecosistemelor intervine omul,apar dereglãri majore. Intervenþia omului are loc,de regulã, prin modificarea factorilor locali, în speciala calitãþii aerului, apei ºi solului.

Principala acþiune cu caracter vãtãmãtorexercitatã de om asupra mediului ambiant estepoluarea (polluo-ere = a murdãri, a degrada, înlatinã). Disciplina ºtiinþificã care studiazã fenomenulextrem de complex al acþiunii poluanþilor asupraecosistemelor este molismologia.

Poluarea a fost definitã ca fiind:“Orice introducere de cãtre om în mediu, direct

sau indirect a unor substanþe sau energii cu efectevãtãmãtoare, de naturã sã punã în pericol sãnãtateaomului, sã prejudicieze resursele biologice,ecosistemele ºi proprietatea materialã, sã diminuezebinefacerile sau sã împiedice alte utilizãri legitime alemediului”.

Se datoreazã, în primul rând, activitãþii industriale.Poluanþii pot fi de naturã diferitã:

- fizicã (cãldurã, radiaþii ionizante, zgomote etc.);- chimicã (pesticide, þiþei, metale, substanþe

organice etc.);- biologicã (germeni patogeni).Volumul poluanþilor ce agreseazã mediul ºi

intensitatea poluãrii sunt într-un raport direct

VIITORUL DEPINDE DE NOI, PENTRU CA NE PASA!

Prof. Coordonator: Dr. CRISTIANA TULITUElevi:BUTUROAGA IONELA, VASILE LIVIU

SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CHRISTIANA”-CRAIOVA

FUTURE DEPENDS ON U.S. BECAUSE WE CARE!

Ecological problems are not the long fiction. Are problems our society faces every day and everyindividual has a role as small.

„Any introduction by man into the environment, directly or indirectly, of substances or energies withharmful effects, such as to endanger human health, harm living resources and ecosystems and materialproperty, reduce benefits or to prevent other legitimate uses of environment “.

Massive deforestation leading to soil degradation, violent floods, natural lakes and rapid clogging ofstorage tanks, have changed for the worse rainfall, weather conditions, which led to damage to life forms.

To live in harmony with nature - is it so difficult? Glass, paper, plastics can be recycled successfullyinvented the washing machine without detergent, bicycle trips are healthier than the car and using publictransport to reduce pollution in the city.

Revista Asistent31

proporþional cu creºterea numericã a omenirii ºi acerinþelor sale, multe cerinþe fiind create ºi întreþinuteartificial!

Este foarte greu de inventariat numãrul tuturorfactorilor poluanþi ce acþioneazã într-o formã sau alta,la un anumit moment, ºi de evaluat rezultatul însumatal acþiunii lor. Nu se cunosc limitele capacitãþii derezistenþã a ecosistemelor ºi a ecosferei.

2. Supraexploatarea ecosferei: sol, apã, pãºuni,pãduri, faunã ºi florã ce populeazã mediul de viaþã.

Despãduririle masive au dus la degradareasolului, viituri violente, colmatarea rapidã a lacurilornaturale ºi a bazinelor de acumulare; au modificat înrãu regimul precipitaþiilor, condiþiile climaterice, faptce a condus la afectarea formelor de viaþã.

Supraexploatarea florei ºi faunei a dus lareducerea populaþiilor speciilor suprasolicitate pânãla limita dispariþiei lor, la modificarea structuriigenetice ºi a corelaþiilor funcþionale din ecosisteme.

Vânãtoarea masivã/intensã a unor specii deanimale a condus la distrugerea sau chiar extincþiaacestora. Ex., bizonii din America de Nord, elefanþiidin Africa, tigrii din Asia, castorii din Europa.

3. Intervenþia omului în echilibrele ecosfereiprin:

· Construcþii de baraje ºi canale. Ex.:- Canalul Suez a produs restructurarea complexã

ºi profundã a biocenozelor din estul MãriiMediterane: populaþia unor specii locale s-a redusla limitã, altele - imigrate s-au înmulþit mult pestenivelul de echilibru;

- Canalul Panama a creat premisele uneievoluþii divergente a faunei celor douã oceane(Atlantic ºi Pacific), în regiunea învecinatã canalului;

- Barajul de la Assuan a produs nedoriteschimbãri ecologice în estul mãrii Mediterane ºi pevalea Nilului inferior: regimul viiturilor, reducereafertilitãþii solului, diminuarea vegetaþiei marine ºi aproducþiei piscicole. În schimb, în canalele de irigaþies-a dezvoltat o bogatã vegetaþie ºi, corelativ, o faunãnedoritã pentru sãnãtate: gastropode pulmonate,gazde intermediare pentru agenþii bilharziozei; vectoriai malariei, oncocercozei etc.

- Barajul Kariba, pe Zambezi, a dus la: înlocuireaspeciilor locale de peºti cu specii de pe cursul superiorce aparþineau altui complex faunistic; proliferareaunor specii de plante acvatice ce împiedicã pescuitulºi navigaþia; crearea condiþiilor favorabile pentrumusca tze-tze;

Introducerea intenþionatã sau nu a unor speciide plante ºi animale.

S-a fãcut cãtre ºi dinspre Europa, respectivLumea Nouã (cele douã Americi, Australia, NouaZeelandã). Transpuse într-un mediu favorabil, acestespecii s-au înmulþit exagerat, în lipsa duºmanilornaturali, periclitând echilibrul ecosistemelor în careau fost introduse.

Ex., gândacul din Colorado adus involuntar înEuropa din estul Munþilor Stâncoºi, unde se hrãneape un solanaceu spontan ºi avea duºmani naturalicare îi reglau nivelul populaþional, s-a rãspândit întoate þãrile europene pe cartoful cultivat, neavândduºmani naturali.

Consecinþe:a). reducerea productivitãþii biologice;b). reducerea diversitãþii genetice (înlocuirea

biocenozelor complexe cu altele simplificate);c). afectarea gravã a mecanismelor homeostatice

ale ecosistemelor, a capacitãþii de autoreglare abiosferei ºi, în consecinþã, a condiþiilor vieþii pePãmânt.

Defriºarea pãdurilor duce la degradarea bazinelorhidrografice, ele având rol în conservarea resurselorde apã: modereazã scurgerile de suprafaþã,echilibreazã alimentarea pânzelor subterane prin apade infiltraþie. În timp, în urma defriºãrii pãdurilor apardeºerturi.

Cum bine au observat biologii, omul este singurafiinþã care îºi distruge mediul în care trãieºte. De ce?Rãspunsuri ar fi multe: nepãsarea, lipsa educaþiei,incultura, inconstienþa fac din om cel mai mare inamicnatural al planetei. Omul încã nu a învãþat, sau maibine spus a uitat cum sã traiascã în armonie cu natura.

Prin urmare, aceastã prezentare de ecologie îºipropune sã treacã de formule socotite câteodatãstupide de genul “nu aruncaþi hârtii pe jos” pentru avã face sã realizaþi cã zilnic respiraþi gaze deeºapament iar apa de la robinet are prea mult clor.

Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradulde civilizatie al societãþii în care trãim. Prin urmare,a face un bine naturii, înseamnã a face un binesocietãþii si indivizilor ei.

Sã trãim în armonie cu natura - e oare aºa degreu de realizat? Sticla, hârtia, plasticul se pot reciclacu succes, s-a inventat maºina de spãlat fãrãdetergenþi, cãlãtoriile cu bicicleta sunt mai sãnãtoasedecât cele cu automobilul iar folosirea transportuluiîn comun reduce poluarea în oraº.


Dragostea omului pentru naturã, pentrufrumuseþile sale s-a manifestat dintotdeauna, subdiverse forme, cu atât mai pregnant cu cât impactulactivitãþilor omeneºti a cãpãtat forme tot maiagresive, conducând la modificãri din ce în ce maiprofunde ale mediului natural.

Deºi pare paradoxal, nevoia de naturã a devenittot mai acutã, pe mãsurã ce omul a exterminat speciiîntregi de animale sau de plante, care au dispãrutireversibil.

Preocupãrile privind conservarea ºi protecþianaturii nu sunt noi în þara noastrã, chiar dacã laînceput ele au îmbrãcat o formã mai mult empiricãsau unele mãsuri au fost formale, fãrã a asigura oprotecþie efectivã, cu timpul ele s-au accentuat.

Pe baze noi de gândire omul a ajuns la concluziacã dacã vrem sã protejãm viaþa noastrã ºi ageneraþiilor viitoare trebuie sã protejãm natura,pentru cã dacã natura este sãnãtoasã ºi omul estesãnãtos. De aceea este necesar stabilirea unui nouraport între naturã ºi omul conºtient de rãul pe careîl poate face.

Scolii îi revine sarcina importantã ca de la ceamai fragedã vârstã copiii sã ajungã sã cunoascã

tainele naturii, s-o iubeascã ºi s-o ocroteascã .Eitrebuie sã înþeleagã cã natura este un organism viucare suferã ,în evoluþia sa în timp ,schimbãrideterminate de cauze naturale ºi sociale ,cã omuldin prieten al naturii poate deveni duºmanul ei .

Educarea copiilor în spiritul dragostei ºi ocrotiriinaturii înseamnã nu numai dobândirea de cunoºtinþenoi ci ºi formarea unor atitudini, abilitãþi motivaþionale,stãri afective .

Prezenþa ºi miºcarea copiilor în mediul naturalcurat, ordonat ºi cu permanentã grijã pentru relaþiibune cu vieþuitoarele din jur sunt elementele de bazãa educaþiei ecologice.

Copiii de astãzi “cetãþenii mileniului” au nevoiede convingeri, capacitãþi aplicative ºi comportamenteecologice adecvate ºi de aceea orice efort ºi oriceinvestigaþie nu este prea mare în spaþiul educaþieiecologice .

Având în vedere degradarea tot mai acceleratãa naturii, educaþia ecologicã trebuie sã devinã oproblemã care sã preocupe toþi factorii educative

Convingerea necesitãþii apãrãrii spaþiuluiînconjurãtor devine hamletianã –a fi sau a nu fi – ºide aceea educaþia ecologicã trebuie sã înceapã de

ÎN CÃUTAREA NATURII PIERDUTE…

Elevi: Chiorosi Madalina, Solomonescu IonelaProf. coordonator: Buzatu Cristina

ªcoala Postlicealã Sanitaraã “Christiana”

MOTTO :

„A înþelege natura înseamnã a înþelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atâtde ameninþatã astãzi, înseamnã a contribui la fericirea omenirii. “

Academician Eugen Pora

In search of lost nature ...Man’s love for nature, for its beauty always manifested in various forms, the more striking

as the impact of human activities has become more aggressive forms, leading to changes in theincreasingly deep natural environment.

Thinking on a new man came to the conclusion that if we want to protect our lives and futuregenerations to protect nature, because if human nature is healthy and is healthy.

Should before acting on nature to sit and wonder will it be the natural consequences of ouractions? Lest we cause damage? And the most painful question to answer is: To what extentactions directed against the human species nature, will not eventually turn against the humanspecies?

Revista Asistent33

la cea mai micã vârstã ºi continuatã mai departe iaraceasta, acum ,cât mai urgent ,înainte ca natura sãmoarã sub ochii noºtri ,înainte ca dezechilibrelenaturale sã sufoce omenirea ,sã înþelegem ºi sã ajutãmnatura ca sã putem trãi noi ºi generaþiile care vorveni .

Astãzi în România existã 17 parcuri naþionale, lacare se adaugã un numãr de 827 rezervaþiispecializate care acoperã toate unitãþile naturaleastfel încât numeroase exemplare de plante ºianimale au fost puse sub protecþia legii.

Pânã la apariþia omului ºi a unei noi forme demiºcare a materiei determinatã de el, respectivsocietatea umanã raþionalã, natura îºi continuãexistenþa nestingheritã, dezechilibrele locale- chiarcele de tipul unor catastrofe- fiind compensate, maidevreme sau mai târziu, prin revenirea la starea deechilibru. procesele din ecosferã se desfãºurauconform legilor interne ale sistemelor complexe careo formeazã.

Fiinþa raþionalã, activã, omul nu s-a mulþumit-asemeni altor vieþuitoare-cu rolul pasiv de integrare“cuminte” în mecanismul ecosistemelor, de supunereresemnatã în faþa legilor implacabile ale evoluþiei. Elºi-a manifestat încã din cele mai vechi timpuri acþiuneaasupra sistemelor biologice. Se poate afirma ca încãdin etapa emancipãrii sale din seria animalã, prindobândirea poziþiei verticale, a graiului articulat ºi aautonomiei mîinii-capabilã sã realizeze unelte-omul

a scãpat de sub controlul legilor naturii, legi cereglementeazã echilibrul stabil între mediu ºivieþuitoare.

Ar fi bine ca mãcar acum, în ceasul aldoisprezecelea, pânã nu vom rãmâne, dupã cumspunea acad. ªtefan Milcu, “singuri pe o planetãpustiitã” sã ne trezim la realitate, sã renunþãm laideea “omul stãpânul naturii” ºi sã încercãm, acolounde se mai poate, sã refacem (chiar dacã nu vamai fi exact ca înainte) ceea ce am distrus, uneori cubunã ºtiinþa! Fiecare dintre noi ar trebui sã ne gândimla cei ce vor veni dupã noi, sã ne întrebãm oare vremca despre planta X sau animalul Y sã ºtie doar dinpoze, din cãrþi sau documentare mai vechi, sau vremca ei sã le ºi vadã, în realitate?

Ar trebui ca înainte de a acþiona asupra naturii,sã stãm ºi sã ne întrebãm care vor fi oareconsecinþele acþiunilor noastre asupra naturii? Nucumva vom provoca distrugeri? Iar întrebarea curãspunsul cel mai dureros este: În ce mãsurã, acþiunilespeciei umane îndreptate împotriva naturii, nu se vorîntoarce în cele din urmã împotriva speciei umane?


Ø Daca mesajul non-verbal îl contrazice pe celverbal, oamenii au tendinþa de a ignora cuvintele,þinând seama doar de limbajul non-verbal.

Ø Dacã saliva nu poate dizolva ceva, atunci nicinu putem simþi gustul.

Ø Dacã toþi cei 600 de muºchi ai corpului uman s-ar încorda în acelaºi timp ºi în aceeaºi direcþie, omular putea ridica o greutate de 25 de tone.

Ø Dacã vei apuca vârsta de 70 de ani, înseamnãcã ai trãit mai mult de 2 miliarde de secunde.

Ø De-a lungul unei vieþi, o persoana îºi petrece 6ani visând.

Ø Din cantitatea imensã de informaþie, primitã decreier, doar 126 biþi/secundã sunt recepþionaþi inmod conºtient, restul fiind apanajul subconºtientului.

Ø Din punct de vedere fizic o femeie este aptã dea naºte treizeci ºi cinci de copii de-a lungul vieþii.

ØDinþii încep sã îþi creascã la 6 luni dupã ce te-ainãscut.

ØDinþii unui om sunt tari aproape ca piatra..

Ø Douã din trei cupluri întorc capetele spre dreaptaatunci când sãrutã?

Ø Drumul mâncãrii de-a lungul esofagului dureazãcam 8 secunde. În medie, stomacul digera o masabogatã în grãsimi în 6 ore, în timp ce pentru o masãbogatã în carbohidraþi îi sunt necesare doar 2 ore.

Ø Dupã mesele bogate se spune cã auzul nostruscade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru lafel de bine, chiar ºi atenþia scade.

Ø Durata medie a digestiei în intestinul subþireeste de 3 pana la 5 ore. În intestinul gros mâncareaeste apoi digeratã timp de 4 ore pânã la 3 zile.

Ø Durata vieþii unei celule intestinale este de 12ore. Cea a unei celule a peretelui stomacului e 2 zile.O celula din piele trãieºte 4 sãptãmâni. O celulanervoasã poate trãi pânã la 60 de ani.

Ø Durerea de cap nu este o scuzã bunã pentru anu face sex, pentru cã endorfinele eliberate în timpulactului sexual au efect analgezic.

Ø Fãrã pigmenþi, pielea noastrã ar fi excesiv dealbã. Însã vasele sanguine de la suprafaþa pieliiadaugã un strop de roºu. Pigmentul galben ºi melaninasepia sunt create, la rândul lor, de razele UV. Acestepatru nuanþe sunt amestecate pentru a da naºtereculorilor de piele pentru toate rasele.

Ø Fãtul viseazã aproape tot timpul. Cei care suntnãscuþi prematur vor visa mai mult la maturitate.

Ø Femeia clipeºte de 2 ori mai des ca bãrbatul.

Ø Femeia secolului 17 dãdea naºtere în medie la13 copii.

Ø Femeile care citesc romane de dragoste fac sexde douã ori mai des decât cele care nu acceptã acesttip de literaturã.

120 DE LUCRURI INTERESANTE DESPRE OAMENI

Revista Asistent35


Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Asistent nr 3aius1 -...

Documents