Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 201 Luni, 3 septembrie 2012 Simota a pier dut apr oape 3 milioane. I-a fost „suflat” proiectul pentru modernizarea ambulatoriului de la Uricani U na dintre societãþile controlate de omul de afaceri petroºãnean, Alin Simota a pierdut o licitaþie de la Primãria oraºului Uricani. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 INCD INSEMEX Petroºani - cel mai bun institut al Ministerului Economiei R ezultatele economice dar ºi în domeniul cercetãrii fac din Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani sã fie cel mai bun institut din subordinea Ministerului Economiei... >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Consilierii locali de la Petrila ne obligã sã plãtim gunoiul la suprapreþ P reþul gunoiului menajer din Valea Jiului se va scumpi considerabil în urmã- torii ani. Motivul este acela cã legislativul de la Petrila a refuzat construcþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 Oraºul secret de sub Sarmizegetusa P AGINA 12 AGINA 12 O raºul secret de sub Sarmizegetusa Regia reaprinde imaginaþia pasionaþilor de dacologie, iar scanãrile realizate recent de cãtre BBC ºi Discovery alimenteazã informaþiile mai vechi, care oricum au stârnit multe polemici pe aceastã temã. Cunoscãtorii spun, însã, cã toate acestea sunt doar legende, fantasmagorii.
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
afaceri petroºãnean, AlinSimota a pierdut o licitaþie dela Primãria oraºului Uricani.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1111
INCD INSEMEXPetroºani
- cel mai buninstitut al
MinisteruluiEconomiei
R ezultatele economice darºi în domeniul cercetãrii
fac din Institutului Naþional deCercetare – Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºi ProtecþieAntiexplozivã (INSEMEX)Petroºani sã fie cel mai buninstitut din subordineaMinisterului Economiei...
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Consilieriilocali
de la Petrila neobligã sã
plãtim gunoiulla suprapreþ
P reþul gunoiului menajerdin Valea Jiului se va
scumpi considerabil în urmã-torii ani. Motivul este acelacã legislativul de la Petrila arefuzat construcþia unuideponeu ecologic pe razalocalitãþii.
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Formidabilul (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Vacanþã cu familiaJohnson (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour
19:00 ªtirile Pro TV20:30 ªlefuitorul de dia-mante 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Chuck0:00 ªtirile Pro TV (r)1:30 ªlefuitorul de diamante
9:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)10:30 Verde-n faþã11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de rasPopcorn13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap (r)15:00 Reacþie în lanþ (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Adevar contra minciunã22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii0:30 F Pod, Podul luiFinþescu 1:30 Focus (r)
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Justiþiarii Vestului 21:50 Justiþiarii Vestului 22:40 Fiul meu 0:10 Nocturne 1:10 Aventurile lui Hulk
S.C. EURO JOBS S.R.L Petroºani Organizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant de:
– RESPONSABIL IT –CERINÞE: � experienþã în lucru cu programe de tehnoredactare/design grafic (e.g. Quark Express,InDesign, Photoshop, Corel, etc.)� cunoºtinþe tehnice depanare echipamente IT (soft/hard)AVANTAJE: · experienþã în promovare online (SEO/SEM)CV-urile pot fi trimise la sediul firmei din Petroºani, Str. 22 Decembrie
Nr.1 sau la adresa de e-mail [email protected]: � oportunitatea de a lucra într-un mediu de lucru plãcut � pachet salarial motivantInterviul va avea loc sâmbãtã 1 septembrie, ora 10:00 la sediul firmei Euro
Jobs, Str. 22 Decembrie Nr. 1, lângã capela Bobocu.
VânzãriVând garsonierã utilatã ºi renovatã
situatã în Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1.
Luni 3 Septembrie 2012Consiliul Local al municipiu-lui Petroºani - Serviciul Publicde Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie1918, nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa deemailspadpp_petroº[email protected]
organizeazã:- licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în
suprafaþã de 704 mp., situat înmunicipiul Petroºani, zona DN66;
- licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în
suprafaþã de 279 mp., situat în
municipiul Petroºani, str. CuzaVodã, nr.51/1;
- licitaþie publicã cu strigare în vederea vânzãrii terenului în
suprafaþã de 327 mp., situat înmunicipiul Petroºani, str. Cuza
Vodã, nr.51/2.Ofertele se depun pânã în ziua de03.10.2012, ora 10.00 ºi se vor
deschide în ºedinþa publicã din datade 03.10.2012, orele 11.00,
13.00 ºi 15.00, în sala de ºedinþe,la sediul instituþiei.
Ofertele se depun la sediul insti-tuþiei, biroul de registraturã, cam-era 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºidocumentaþia de atribuire, se potobþine de la Serviciul Public de
Administrare a Domeniului Publicºi Privat din cadrul Primãriei
municipiului Petroºani, camera 45.
Anunþ de licitaþie
Inspector S.P.A.D.P.P.Mihaela FILIPOIU
Director executivLucian-Octavian DRAGOMIR
Î n ultimii 22 deani, piaþa muncii
a suferit câtevaschimbãri majore.Mult timp domeniuleconomic a avut unavânt puternic îndetrimentul celuiingineresc, în ultimiiani însã se constatãun reviriment a spe-cializãrilor ingineresti.
Departamentul deManagement, IngineriaMediului ºi Geologie dincadrul Facultãþii de Minea Universitãþii din
Petroºani vrea sã fiepartenerul celor care îºidoresc o carierã în dome-niu. Directorul acestuia,Eduard Edelhauser,susþine cã departamentulpe care îl conduce are oofertã bogatã în domeni-ul ingineriei atât la nivelde studii de licenþã cât ºila cele de masterat.“Multe dintre special-izãrile inginereºti coordo-nate de departament suntdomenii de graniþã,având conexiuni spremanagementul organiza-þiilor, de altfel cel puþin 6dintre actuali membri ai
colectivului de manage-ment au pus, în urmã cu20 de ani, bazeleînvãþãmântului cu profileconomic la Petroºani.De asemenea toate spe-cializãrile Facultãþii deMine sunt mult schim-bate faþã de cele de acum20 de ani, fiind axate penoile cerinþe ale pieþimuncii”, a declaratEdelhauser
La nivel de studii delicenþã, mai sunt disponi-bile în sesiunea deadmitere din toamnãcirca 30 de locuri buge-tate (deci fãrã taxã) în
domeniulInginerieiIndustriale ºiMana-gementului ºi30 de locurifãrã taxã îndomeniulInginerieiMediului. Iar lanivel de studiide masteratdepartamentuloferã câte 6locuri fãrã taxãpentru fiecaredintre cele treiprograme:
Evaluarea impactuluiasupra mediului ºi reconstrucþie ecologicã,Controlul ºi monitor-izarea calitãþii mediuluiînconjurãtor ºi Ingineriaºi managementulproiectelor, ºi un numãrsuficient de locuri cutaxã. La aceste speciali-zãri, se pot înscrie absolvenþi de studii delicenþã din aproape toate domeniile.
“Am curajul sã afirmcã aceste domenii oferãmari oportunitãþi pepiaþa muncii, ingineriispecializaþi pe problema-
tica mediului, a calitãþiisau inginerii economiºticu dublã calificare suntspecialiºti foarte cãutaþide firme.
Faptul cã în aceastãsesiune nu mai suntdisponibile locuri fãrãtaxã în domeniul eco-nomic, domeniu dorit deabsolvenþii de liceu pen-tru cã se studiazã doartrei ani în ciclul delicenþã, lipsesc labora-toarele sau într-un cuvânte mai uºor sã ajungieconomist decât inginer,sperãm sã atragã absol-venþii de liceu în domenii
în care managementul seîmpleteºte cu ingineria(inginerie economicã ºiingineria ºi managemen-tul Calitãþii). Sunt înasentimentul colegilor dedepartament prin invi-taþia pe care o adresãmdin toatã inima tuturorcelor ce doresc sã se per-fecþioneze prin cele patruspecializãri de licenþã ºitrei de masterat coordo-nate de departamentul deManagement, IngineriaMediului ºi Geologie dincadrul Facultãþii deMine”, a încheiat direc-torul Edelhauser.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 septembrie 2012 Actualitate 3
R ezultatele economicedar ºi în domeniul
cercetãrii fac dinInstitutului Naþional deCercetare – Dezvoltarepentru Securitate Minierãºi Protecþie Antiexplozivã(INSEMEX) Petroºani sãfie cel mai bun institut dinsubordinea MinisteruluiEconomiei Comerþului ºiMediului de Afaceri.
În fiecare an bilanþul eco-nomic aratã cã institutul decercetare merge pe plus, iarcontractele pe care INSEMEXle are atât în þarã cât ºi strãinã-tate prognozeazã o depãºire acifrei de afaceri pe 2012 pecare o are stabilitã centrulºtiinþific din Valea Jiului.
„În anul 2012, INSEMEXPetroºani are o cifrã de afaceriprognozatã mai mare decât în2011. De altfel, de la an la an,aceastã cifrã a fost mai maredecât în anul precedent ºi fostrealizatã în fiecare an. Deasemenea, în acest momentvaloarea contractelor pentru2012 reprezintã 85 la sutã dincifra de afaceri prognozatã,ceea ce înseamnã cã ºi în acestan va fi depãºitã”, a declarat,Constantin Lupu, directorulgeneral al Institutului Naþional
de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºiProtecþie AntiexplozivãPetroºani.
R ecunoscut ºi planinternaþional
Pentru anul 2012 institutuldin Valea Jiului are îndesfãºurare proiecte de cerce-tare prin programul nucleu alAutoritãþii Naþionale deCercetare ªtiinþificã, finanþatede autoritatea menþionatã, iarca valoare acestea reprezintã
între 22 ºi 25 la sutã din cifrade afaceri a INSEMEXPetroºani.
„Pot afirma cã INSEMEXreprezintã la nivel naþional câtºi internaþional o instituþie pedomeniul specific recunoscutã.Dacã vorbim de institutele decercetare de sub autoritateaMECMA, personal sunt mân-dru cã acest institut este atâtdin punct de vedere al capaci-tãþii profesionale cât ºi eco-nomic cel mai bun din cadrulministerului. Faptul cã acest
institut se aflã în Petroºani mãbucurã nespus de mult, iarrezultatele se ºi vãd din exteri-or”, a mai declarat directorulgeneral al Institutului Naþionalde Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã.
P rinºi într-unproiect european
Alãturi de alte patru stateeuropene cu tradiþie în minerit,singurul institut de profil dinþara noastrã deruleazã unproiect european finanþat deComisia europeanã în privinþaventilaþiei miniere. INSEMEXare alocatã suma de 200 demii de euro pentru cercetare înacest proiect ce are o duratã detrei ani. „Este foarte importantcã INSEMEX este în parteneri-at cu alte patru stare europenerespectiv Spania, Germania,Anglia ºi Polonia, într-unproiect european privind venti-laþia minierã. Este un lucrudeosebit pentru noi cã am fostagreaþi de Comisia Europeanãîn acest proiect, prin progra-mul de cercetare dedicat pentrucãrbune ºi oþel”, precizeazãdirectorul Lupu.
Pe de altã parte, INSEMEXPetroºani prin cercetãtorii sãideþine ºi numeroase medalii deaur ºi argint în domeniul inven-ticii, titluri obþinute la saloanede profil atât din þarã cât ºistrãinãtate. Cele mai multeinvenþii sunt destinate sãsalveze vieþile celor caremuncesc în medii periculoase.
Maximilian GÂNJU
INCD INSEMEX Petroºani - cel mai bun institut al Ministerului
Economiei
Locuri pentru ingineri, llaa PPeettrrooººaannii
Cronica Vãii Jiului |Luni, 3 septembrie 201244 Educatie
D eºi normele pen-tru funcþionarea
grãdiniþelor suntclare, pentru mulþipreºcolari situaþia nueste deloc roz. Pentruunii dintre ei, noul anºcolar va aduce cursuri suspendate lagrãdiniþa în care auînvãþat pânã acum.
În judeþul Hunedoarafuncþioneazã 215 grãdiniþe, dar nu toateîndeplinesc normele sanitare de funcþionare.Reprezentanþii Direcþieide Sãnãtate PublicãHunedoara au anunþatcã, în întregul judeþ sunt23 de grãdiniþe fãrã dreptsanitar de funcþionare,unitãþile aflându-se atât înmediul urban, cât ºi în cel
rural. Legea interzicefuncþionarea pe douãschimburi a grãdiniþelor,dar acest lucru încã seîntâmplã, din cauzasupraaglomerãrii. PotrivitOrdinului ministruluiSãnãtãþii, pentru a asigu-ra un proces de învãþarecorect, s-a stabilit o nor-mare de 20 de locuri pegrupa de grãdiniþã, 20-25locuri pentru ciclul primarºi 25-28 locuri pentru
ciclul gimnazial ºi liceal,dar nu întotdeauna acestenormãri s-au ºi respectat.Autoritãþile locale auîncercat, în decursul tim-pului, sã construiascã noigrãdiniþe, dar proiecteles-au blocat de multe oridin lipsa finanþãrii. LaPetrila, de exemplu, DSPa emis decizie de sus-pendare a activitãþii pen-tru trei grãdiniþe aflate laparterul unor blocuri de
locuinþe. În tot acesttimp, de mai bine de treiani, edilii încearcã sãgãseascã fonduri pentruconstrucþia unei grãdiniþe,unde ar trebui sã se mutegrupele care funcþioneazãla parterul blocului 39 depe Tudor Vladimirescu ºiîn blocul 41 de pe strada8 Martie. Valoarea totalãa investiþiei este de circa2,5 milioane de lei, iarlucrurile mer foarte greu
din cauzã cã finanþareaeste asiguratã de la buge-tul local, care nu are fon-durile necesare finalizãriiconstrucþiilor. De aseme-nea, printr-un program alBãncii Mondiale, tot laPetrila ar urma sã se con-struiascã încã douã grã-diniþe, dar totul este încãla faza de proiect.
ªi la Petroºani se con-struieºte o grãdiniþã deani de zile, chiar în zona
Primãriei Petroºani. Dar,în timp ce locurile în grã-diniþele deja existentesunt insuficiente, lucrãrilela imobilul unde ar trebuisã înveþe preºcolarii parsã nu se mai finalizeze.Licitaþia a fost adjudecatãîn anul 2007 la valoareade circa 1,5 milioane delei. Conform autorizaþieide construcþie eliberatãde Primãria municipiuluiPetroºani, grãdiniþa tre-buia finalizatã dupã 14luni de la demararea construcþiei, respectiv30.12.2008. Deºi au trecut mai bine de trei aniºi jumãtate, nici jumãtatedin construcþie nu estegata. În schimb, valoareaconstrucþiei a crescut la2,5 milioane de lei cu tot cu TVA.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
ªomerii fãrãbacalaureat
D upã ce au picat Bac-ul, auajuns ºomeri. La sfârºitul lunii
august, numãrul absolvenþilor hune-doreni de liceu care au intrat deja încategoria ºomerilor este de 1.470.
O bunã parte dintre ei locuiesc înValea Jiului. „Dupã încheierea celei de-a doua sesiuni a examenului deBacalaureat din acest an ne aºteptãmla un nou val de tineri care vor veni sã-ºi depunã actele pentru a intra în po-sesia indemnizaþiei de ºomaj”, a declaratJudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.
În afara absolvenþilor de liceu picaþila Bac, în aceastã perioadã, la agenþiilepentru ocuparea forþei de muncã suntaºteptaþi ºi absolvenþii instituþiilor deînvãþãmânt superior. Atât unii, cât ºiceilalþi, urmeazã a primi câte 250 delei, timp de 6 luni de zile.
MirMircea cea NISTORNISTOR
La vremuri
noi, directori
noiE levii unora dintre
unitãþile deînvãþãmânt din ValeaJiului vor avea surprizaca la festivitãþile prilejuite de deschidereanoului an ºcolar sã seîntâlneascã cu alþi directori decât cei pecare i-au avut laîncheierea anului 2011 – 2012.
În Petroºani, de exemplu,conducerea Inspectoratuluiªcolar Judeþean Hunedoara adecis schimbarea „ºefilor” la3 dintre cele 4 licee pe carele are în subordine. Astfel, cuîncepere de vineri, 31 august,Colegiul de Informaticã„Carmen Sylva”, ColegiulTehnic „Dimitrie Leonida” ºiColegiul Economic „Hermes”au directori noi.
La Liceul de Informaticã,
Constantin Toroapã a fostschimbat cu LucianResmeriþã, la Liceul Industrialîn locul Atenei Vlãduceanu afost numitã Zina Galeº iar laLiceul Economic scaunul dedirector i-a revenit RodicãiPascal, care a înlocuit-o înfuncþie pe Charlotte Irimie.Singurul director de liceu dinPetroºani care a trecut cubine peste noul val de schim-bãri, operat de cãtre IªJ
Hunedoara, este GilbertDanciu, rãmas „ºef” laColegiul Naþional „MihaiEminescu”. În ceea cepriveºte conducerea celui de-al 5-lea liceu din CapitalaVãii Jiului, Liceul Economic„Apollonius” (o unitate deînvãþãmânt privatã) ºi aceastaa rãmas neschimbatã, avândun statut aparte. Prin urmare,Mia Albescu va ocupa ºi înnoul an ºcolar fotoliul dedirector.
Schimbãri s-au produs ºi în conducerea unora dintreºcolile generale din ValeaJiului. Astfel, la ªcoalaGeneralã „I. G. Duca” dinPetroºani, de exemplu, înlocul Elenei Gârjoabã a fostnumitã Nicoleta Demeter. Înacelaºi timp ºi Emeric Kovacsa fost înlocuit de la conducerea Clubului Copiilor.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Preºcolarii hunedoreni rãmân fãrã grãdiniþe
E levii mai auo nesperatã
sãptãmânã devacanþã, astadupã ceExecutivul adecis ca ºcoala sãînceapã în datade 17 septembrieºi nu în 10 sep-tembrie cum afost programatiniþial.
Festivitãþile dedeschidere a nouluian ºcolar vor avealoc, în modtradiþional, în datade 15 septembrie,dar cursurile propriuzise vor demaraluni, în 17 septem-brie, a anunþat
ministrul Educaþiei, EcaterinaAndronescu. Aceasta a spus cãrãmâne, în acest fel, încã o sãp-tãmânã pentru pregãtirea infra-structurii ºcolare ºi a sistemului deînvãþãmânt. De asemenea,Ecaterina Andronescu a precizatcã decizia de a amâna debutul anu-lui ºcolar a fost luatã dupã cepãrinþii au fãcut mai multe cereri înacest sens.
Potrivit calendarului anunþat deMinisterul Educaþiei primul semes-tru este programat pânã în 21decembrie. În perioada 29octombrie - 4 noiembrie 2012,clasele din învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântul preºcolarvor fi în vacanþã. Vacanþa de iarnãva fi în intervalul 22 decembrie -13 ianuarie. Semestrul al doilea vaîncepe la 14 ianuarie ºi va durapânã în 21 iunie, fiind întrerupt devacanþa de primãvarã, în perioada6 aprilie - 21 aprilie.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
ÎÎnnccãã oo sãptãmânã de vacanþã
V oci de copii aurãsunat la
Consiliul JudeþeanHunedoara. CorulVlãstarele Orastiei afost prezent în sala deºedinþe a ConsiliuluiJudeþean Hunedoarapentru a-i convinge peconsilieri sã le rãs-plãteascã rezultatele.Cei mici au participatla mai multe eveni-mente de talie naþion-alã ºi internaþionalã.
Dupã ce le-au cântat ºi i-auîncântat pe consilierii judeþeni,aceºtia au aprobat alocareasumei de 20 de mii de lei. Treidintre micuþii soliºti fiind selec-taþi în Corul Mondial al Pãciidatoritã calitãþilor vocale deexcepþie dovedite la ultimulfestival desfãºurat la Viena, înluna august.
Copiii din corul ‘VlãstareleOrãºtiei’ sunt deosebiþi. Amalocat o sumã mai importantãde bani pentru premiere, fiind
pentru prima oarã cândConsiliul Judeþeanacordã o asemenea rec-ompensã unui cor decopii. Noi ne bucurãm cãaceºti copii ne reprezintã,cu mare cinste, la festival-urile internaþionale’, adeclarat, joi, preºedinteleCJ Hunedoara, MirceaIoan Moloþ.
Pentru modul în care s-au prezentat în faþa publicu-lui ºi a juriului, copiii auprimit Placheta deExcelenþã a FestivaluluiMondial al Pãcii ºi mai multediplome.
I mplicare multiplã
Asociaþia Pãrinþilor „Dr.Aurel Vlad” Orãºtie este con-stituitã din anul 2007 dinpãrinþi ai elevilor din ªcoala„Dr. Aurel Vlad”, cu scopul de
a dezvolta sistemul de colabo-rare pentru participarea ladiverse proiecte. Corul decopii „Vlãstarele Orãºtiei“ sebucurã de atenþia deosebitã a
AsociaþieiPãrinþilor „Dr.Aurel Vlad”
Orãºtiecare seimplicã înfuncþionareaºi partici-parea coru-lui la diferite concursuri demuzicã, naþionale ºi inter-naþionale. Corul de copii
„Vlãstarele Orãºtiei “ a luatfiinþã în anul 1996 pe lângãBiserica Adormirea Maicii
Domnului Orãºtie.Repertoriul parcursde formaþia coralã aajuns la aproximativ200 de piese, sacreºi laice, româneºtiºi universale dintoate epocile com-ponistice. Înprezent este celmai bun cor decopii din România“ambasadori aiculturii din oraºulPaliei”, audevenit dupãparticiparea laFestivalulMondial al Pãcii“mesageri aipãcii mondiale”,cu cea maibogatã afirmareinternaþionalã (8Diplome deArgint ,1Diplomã deBronz , Diplomede Excelenþãîncepând din
2004 ºi Placheta de Excelenþã,Viena 2012).
Raul IRINOVICI
Mai exact, a garson-ierelor ºi apartamentelorde pe strãzile Aviatorilorsau Nicuºor Gociu. „Spresurprinderea noastrã,preþurile garsonierelor ºiapartamentelor din zonleanterior menþionate aînceput sã se apropie decele ale locuinþelor dincentrul municipiului.Singura explicaþie ar filegatã de faptul cãoamenii sperã ca, odatãcu demararea telegondo-lei, zona sã se transformeîntr-una care va atrageturiºtii”, a spus SorinaMateevici, administratorulunei firme imobiliare dinPetroºani.
Pe de altã parte, înprezent, închirierile delocuinþe se bucurã de omai mare cãutare decâtvânzarea de garsoniere
sau apartamente. Zonacea mai cãutatã de cãtrecei care doresc sãînchirieze o locuinþã arãmas tot cea din centrullocalitãþii. „În timp cevânzãrile de locuinþemerg foarte prost, închiri-erile merg tot mai bine.În funcþie de amenajãrilelocuinþei, chiriile plãtitese situeazã între 100 ºi
300 de euro. Bineînþeles,cele mai mari valori alechiriilor sunt perceputetot în centrul localitãþii”,a precizat SorinaMateevici.
În prezent, în funcþie
de zonã sau de dotãrilelocuinþei, preþurile devânzare ale unui aparta-ment cu 2 camere, deexemplu, în Petroºani,variazã între 30.000(strãzile Saturn sauVenus, din cartierulAeroport) ºi 120.000 delei (în zona centralã amunicipiului).
Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 septembrie 2012 Actualitate 5
Petroºani se aflã înaºteptarea unor noisume de bani, necesare continuãriilucrãrilor demarateanul trecut.
Pânã în prezent, peterenul din cartierulCarpaþi, a fost ridicatdeja paraclisul sfântuluilãcaº. Un alt lãcaº decult, de asemenea de ritortodox, urmeazã a fiînãlþat ºi în cartierulColonie. Datoritã prob-lemelor legate definanþare ºi acesta se aflãîn aºteptarea primelorsume de bani necesaredemarãrii construcþiei.„La Catedrala ortodoxã afost fãcut paraclisul dupãcare lucrãrile s-au oprit,din lipsa fondurilor, dar,sper, sã fie continuate înacest an. În ceea cepriveºte biserica de lemn
din Colonie lucrãrile nuau putut fi începute totdatoritã unor problemelegate de finaþare. Sunt,însã, sigur cã vom gãsi osoluþie ºi în cazul aces-teia”, a declarat TiberiuIacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani. În
acest timp ºi reprezen-tanþii bisericii, la fel ca ºiedilii locali, sperã calucrãrile de înãlþare alecelor douã sfinte lãcaºesã continue, respectiv sãfie demarate în acest an.
Mircea NISTOR
Î n primele 8luni ale acestui
an, 252 de ºomeridin Valea Jiului, s-au ales cu o nouãcalificare.
Cei mai mulþi au obþin-ut o diplomã în meseriiprecum: constructor,lucrãtor confecþii,manichiurist sau pedichi-
urist. Din pãcate, cei care
terminã cursurile de califi-care ale centrului dinPetroºani nu au asiguratºi un loc de muncã.
Prin urmare, o bunãparte a absolvenþilor dinacest an, care au rãmasîn Valea Jiului, sunt, încontinuare, ºomeri.
Partidul Poporului- DanDiaconescu, preºedinteleOrganizaþiei JudeþuluiHunedoara, HaralambieVochiþoiu ia în calcul ocandidaturã la alegerilegenerale din decembrieanul acesta.
Actualmente consilierjudeþean, Vochiþoiu spune cã,probabil, în calitate depreºedinte al PP-DDHunedoara, va trebui sã-ºiasume o candidaturã, însãnimic nu este stabilit deocamdatã.
„Încã nu ºtiu în ce colegiu,dac voi candida dar cred cã încalitate de preºedinte al orga-nizaþiei va trebui sã-mi asumaceastã responsabilitate. Nu s-a stabilit nimic, posibil dupã15 septembrie sã ºtim ce ºi
cum. Pânã atunci se fac analize”,
a declarat HaralambrieVochiþoiu. Acesta nu ºtie nicidacã va avea la dispoziþie uncolegiu din Valea Jiului saudin judeþ unde sã se batã celmai probabil pentru un fotoliuîn Camera Deputaþilor.
Totul va depinde ºi de opþi-unea ºefului sãu pe linie departid care i-a transmis cã arfi interesat sã devinã parla-mentar de Valea Jiului.
Diaconescu ar putea candi-da pentru un post de senatorchiar dacã nici în cazul acestu-ia nu este nimic stabilit dupãcum susþin reprezentanþii partidului. În cazul în careVochiþoiu va candida în ValeaJiului s-ar putea bate, spunsurse demne de încredere culiderul PNL Petroºani, AlinSimota dar ºi actualul deputatPDL, Monica Iacob Ridzi.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Vochiþoiu ar putea candidapentru un loc de deputat
Î n România peste1.900 de localitãþi
sunt vulnerabile lapoluarea cu nitraþi.Dintre acestea, 148sunt în BazinulHidrografic Mureº,din care face parte ºijudeþul Hunedoara.
Din acest motiv,Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a lansat, joi, campaniade sensibilizare ºi conºtienti-zare a Proiectului “ControlulIntegrat al Poluarii cuNutrienþi” în BazinulHidrografic Mureº, din carefac parte judeþele Mureº,Harghita, Alba, Hunedoaraºi Arad. Proiectul este deru-lat de Ministerul Mediului ºiPãdurilor împreunã cuBanca Mondialã ºi GuvernulRomâniei. “Reprezentanþi aiAgenþiei pentru ProtecþiaMediului, APIA, AutoritatiiSanitar Veterinare, ai DSP,din Garda de Mediu,Direcþia pentru Agriculturãºi autoritãþi locale dinjudeþele Mures, Harghita,Alba, Hunedoara ºi Arad s-au reunit, la Târgu Mures, laun workshop dedicat reduc-erii poluãrii apelor cu
nitraþi”, se aratã într-uncomunicat dat publicitãþii lafinalul înbtâlnirii. Aceastaeste cea de-a noua întâlnirea experþilor de mediu cuautoritãþile locale ºispecialiºtii din instituþiiledescentralizate în BazineleHidrografice, in cadrulProiectului Controlul Integratal Poluãrii cu Nutrienþi, careare ca scop reducereapoluãrii apei ºi solului cunutrienþi prin investiþii pen-tru depozitarea gunoiului degrajd ºi informarea publicu-
lui pentru pãstrarea surselorde apã curate. Peste 700de specialiºti din Agenþiapentru Protecþia Mediului,Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentruAgriculturã, AutoritateaSanitar Veterinarã, Direcþiade Sãnãtate Publicã, Gardade Mediu ºi Direcþia pentruAgriculturã ºi autoritãþilocale din 40 de judeþe auparticipat pânã acum laseminariile organizate încadrul Campaniei de sensibi-lizare ºi conºtientizare a
Proiectului Controlul Integratal Poluãrii cu Nutrienþi.Investitiþiile se deruleazã în69 de localitãþi din zone vul-nerabile la poluarea cunutrienþi. În BazinulHideografic Mureº chiar înaceste zile a fost finalizatã oplatformã de depozitare agunoiului la Gorneºti, înjudeþul Mureº, iar pe 16august a fost recepþionatãplatforma de la Pecica, dinjudeþul Arad. Alte platformeau fost date în folosinþã înluna august la Cruciºor, înjudeþul Satu Mare ºi laBocsig, în judeþul Arad.Investiþiile finalizate în lunaaugust se ridicã la peste 3milioane de lei. Urmeazã caîn scurt timp sã fie finalizatealte douã platforme comu-nale, din cel de-al doilea lotde 18 investiþii realizate încadrul Proiectului ControlulPoluãrii cu Nutrienþi. Deasemenea, conform ptoiec-tului, pânã în august 2013vor fi recepþionate încã 40de platforme de colectare.O altã componentã aproiectului este înfiinþarea de
staþii de epurare ºi con-strucþia reþelelor decanalizare. În cadrulProiectului ”ControlulIntegrat al Poluãrii cuNutrienþi sunt prevãzuteplantãri de perdele forestierede protecþie. Pânã acum s-au plantat peste 130 dehectare de perdeleforestiere.
Potrivit datelor oficiale,prezentate la lansareaproiectului, cea mai impor-tantã sursã de intoxicare cunitraþi ºi nitriþi o reprezintãapa din fântânã. În majori-tatea comunelor ºi satelordin România, apa din fân-tânã este poluatã cu aceastãsubstanþã provenitã dindepozitarea haoticã agunoiului de grajd ºi alatrinelor neimpermeabi-lizate din gospodãriile oame-nilor. Trebuie ºtiut faptul cãnitraþii scad rezistenþa gener-alã a organismului, iar con-sumul de apã poluatã cuaceastã substanþã poateduce chiar la decesul sugar-ilor ºi copiilor ca urmare amethemoglobinemiei, cunos-cutã ºi ca boala albastrã. Înplus, nitraþii din apã potprovoca avorturi spontanesau infertilitate masculinã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Campanie de sensibilizareîmpotriva poluãrii cu nitraþi
A u decis soartalocuitorilor din Valea
Jiului: Preþ mai mare lagunoi de 27 de ori.
Preþul gunoiului menajerdin Valea Jiului se va scumpiconsiderabil în urmãtorii ani.Motivul este acela cã legisla-tivul de la Petrila a refuzatconstrucþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii.
Reprezentanþii Consiliuluijudeþean Hunedoara au rezol-vat problema deponeului, însãnu vor putea rezolva proble-ma preþului din Valea Jiului.Astfel, o staþie de colectare adeºeurilor se va realiza laBârcea Mare.
“Am primit prin fax o
solicitare de la MAI prin caresolicitã o hotãrâre de ConsiliuJudeþean pentru obþinereaunitãþii militare de la Bârceasã construim deponeul ecologic, unicul deponeu ecologic din judeþulHunedoara. E nevoie deaceastã unitate militarã de laBârcea Mare pentru a reuºi sãfacem aces tunic deponeu.Dupã cum ºtiþi, consilierii dela Petrila au respins proiectulde hotãrâre prin care solicitãm un teren pe razalocalitãþii unde sã construimdeponeul”, afirma MirceaIoan Moloþ, preºedintele CJH.
Mai mult, Moloþ este cugândul ºi la locuitorii din ValeaJiului.
“Îmi pare foarte rãu pentru
locuitorii din Valea Jiului. Eivor plãti mai mult pentrugunoiul menajer, dar nu amce face”, a mai spus Moloþ.
Mai mult, potrivit unorsurse din cadrul CJH,locuitorii Vãii Jiului nu vorputea suporta preþul transportului gunoiului menajer la Bârcea.
“Gunoiul din Valea Jiuluinu se va putea trsnporta laBârcea pentru cã proiectul nupermite ca acestea sã fietransportate mai mult de 70de kilometric”, spun surse dincadrul CJH.
Consilierii locali de laPetrila nu au votat proiectulde hotãrâre pentru constru-irea deponeului ecologic peraza localitãþii pe motivul de anu transforma oraºul într-ogroapã de gunoi. La mijlocsunt însã, potrivit unor surse,unele interese de grup înspatele cãrora se aflã chiaredilul de la Petrila, IliePãducel.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Consilierii locali de la Petrila ne obligãsã plãtim gunoiul la suprapreþ
T urismul montande varã nu a
avut nicio semnifi-caþie pentru ValeaJiului în acest an.
În Staþiunea Parângde-abia dacã au urcatcâþiva turiºti, iar in restnicio miºcare în afarã detelescaunul care a rulatgol în cea mai mareparte a timpului.
Vineri, 31 august, înultima zi calendaristicãde varã, de dimineaþã, cu
prima cursã spre Parângs-au îmbarcat câþivaturiºti, dar care au
coborât mai apoi în jurulprânzului.
În rest, angajaþii
telescaunul au rulat insta-laþia goalã, în speranþacã poate, poate, mai
vine vreunul. “Instalaþiamerge, pentru cã, cineºtie, poate mai vinevreun turist. În plus deasta, unii din ei mai suntpe traseu, cu scaunul, încoborâre”, au spus angajaþii de acolo.
De altfel, toatãaceastã vara a fost unacum nu se poate maipãguboasã pentru ceicare închiriazã camere,pentru cã nu au avutclienþi mai deloc. Turiºtiipuþini care au fost lamunte au ºi plecat înaceeaºi zi, dupã plim-barea prin staþiune.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Sediu nou pentrujandarmii din Straja
Jandarmii montani din Straja vor avea un sediunou. Aleºii locali de la Lupeni au votat în ultimaºedinþã un proiect de hotãrâre care prevedemutarea jandarmilor de la vechiul sediu, care eramai departe de centrul staþiunii, în altul pus la dispoziþie de primãrie.
“Mai exact, este vorba de punerea în funcþiune aunui nou spaþiu pentru jandarmii montani dinStraja, pentru cã în momentul de faþã, ei au unspaþiu la cabana veche. Vrem sã-i aducem latelegondolã, unde va fi ºi staþia de întoarcere, pen-tru a fi cât mai aproape pentru supraveghere ”, adeclarat Cornel Resmeriþã, primarul MunicipiuluiLupeni. De altfel, în aceeaºi zonã unde vor fi mutaþijandarmi, îºi au sediul ºi salvatorii montani.
Astfel, în mediul rural îºivor desfãºura activitatea180 de poliþiºti, dintre carepeste 140 la posturile depoliþie.
Numãrul poliþiºtilor lapostul de politie a fost sta-bilit în funcþie de situaþia
operativã existentã înfiecare comunã (3-6poliþiºti/post de politie).Înfiinþarea poliþiei ruralevine dupã ce în anul 2011,la nivel naþional, a fostpusã în aplicare concepþiade reorganizare a politieidin mediul rural.
Astfel, din 1 octombrie2011au început sãfuncþioneze secþiile depoliþie, la posturile depoliþie comunale rãmânândsã îºi desfãºoare activitateaun sigur poliþist.
Prin aceastã concepþie s-a urmãrit eficientizareaserviciului politienesc înmediul rural, însã, în urmaanalizei efectuate dupã 10luni de funcþionare, s-aconstatat faptul cã, la nivelde þarã, a crescut numãrulinfracþiunilor sesizate, tim-pul de reacþie al patrulelor
la sesizãrile cetãþenilor dinmediul rural ºi cheltuielilebugetare.
Potrivit reprezentanþilorIPJ Hunedoara principaleleavantaje urmãrite prinajustarea conceptului iniþialºi înfiinþarea posturilor depoliþie comunalã sunt:creºterea sentimentului desiguranþã al cetãþeanuluidin mediul rural, eficienti-zarea activitãþii, prezenþeiîn teren a poliþiºtilor,creºterea gradului decunoaºtere a populaþiei ºi agradului de relaþionare cucomunitatea, reducereatimpului de intervenþie laevenimentele sesizate,reducerea cheltuielilor depersonal; ºi nu în ultimulrând soluþionarea cu opera-tivitate a dosarelor penale.
Partidul Poporului- DanDiaconescu, preºedinteleOrganizaþiei JudeþuluiHunedoara, HaralambieVochiþoiu ia în calcul ocandidaturã la alegerilegenerale din decembrieanul acesta.
Actualmente consilierjudeþean, Vochiþoiu spune cã,probabil, în calitate depreºedinte al PP-DDHunedoara, va trebui sã-ºiasume o candidaturã, însãnimic nu este stabilit deocamdatã.
„Încã nu ºtiu în ce colegiu,dac voi candida dar cred cã încalitate de preºedinte al orga-nizaþiei va trebui sã-mi asumaceastã responsabilitate. Nu s-a stabilit nimic, posibil dupã15 septembrie sã ºtim ce ºi
cum. Pânã atunci se fac analize”,
a declarat HaralambrieVochiþoiu. Acesta nu ºtie nicidacã va avea la dispoziþie uncolegiu din Valea Jiului saudin judeþ unde sã se batã celmai probabil pentru un fotoliuîn Camera Deputaþilor.
Totul va depinde ºi de opþi-unea ºefului sãu pe linie departid care i-a transmis cã arfi interesat sã devinã parla-mentar de Valea Jiului.
Diaconescu ar putea candi-da pentru un post de senatorchiar dacã nici în cazul acestu-ia nu este nimic stabilit dupãcum susþin reprezentanþii partidului. În cazul în careVochiþoiu va candida în ValeaJiului s-ar putea bate, spunsurse demne de încredere culiderul PNL Petroºani, AlinSimota dar ºi actualul deputatPDL, Monica Iacob Ridzi.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Vochiþoiu ar putea candidapentru un loc de deputat
Î n România peste1.900 de localitãþi
sunt vulnerabile lapoluarea cu nitraþi.Dintre acestea, 148sunt în BazinulHidrografic Mureº,din care face parte ºijudeþul Hunedoara.
Din acest motiv,Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a lansat, joi, campaniade sensibilizare ºi conºtienti-zare a Proiectului “ControlulIntegrat al Poluarii cuNutrienþi” în BazinulHidrografic Mureº, din carefac parte judeþele Mureº,Harghita, Alba, Hunedoaraºi Arad. Proiectul este deru-lat de Ministerul Mediului ºiPãdurilor împreunã cuBanca Mondialã ºi GuvernulRomâniei. “Reprezentanþi aiAgenþiei pentru ProtecþiaMediului, APIA, AutoritatiiSanitar Veterinare, ai DSP,din Garda de Mediu,Direcþia pentru Agriculturãºi autoritãþi locale dinjudeþele Mures, Harghita,Alba, Hunedoara ºi Arad s-au reunit, la Târgu Mures, laun workshop dedicat reduc-erii poluãrii apelor cu
nitraþi”, se aratã într-uncomunicat dat publicitãþii lafinalul înbtâlnirii. Aceastaeste cea de-a noua întâlnirea experþilor de mediu cuautoritãþile locale ºispecialiºtii din instituþiiledescentralizate în BazineleHidrografice, in cadrulProiectului Controlul Integratal Poluãrii cu Nutrienþi, careare ca scop reducereapoluãrii apei ºi solului cunutrienþi prin investiþii pen-tru depozitarea gunoiului degrajd ºi informarea publicu-
lui pentru pãstrarea surselorde apã curate. Peste 700de specialiºti din Agenþiapentru Protecþia Mediului,Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentruAgriculturã, AutoritateaSanitar Veterinarã, Direcþiade Sãnãtate Publicã, Gardade Mediu ºi Direcþia pentruAgriculturã ºi autoritãþilocale din 40 de judeþe auparticipat pânã acum laseminariile organizate încadrul Campaniei de sensibi-lizare ºi conºtientizare a
Proiectului Controlul Integratal Poluãrii cu Nutrienþi.Investitiþiile se deruleazã în69 de localitãþi din zone vul-nerabile la poluarea cunutrienþi. În BazinulHideografic Mureº chiar înaceste zile a fost finalizatã oplatformã de depozitare agunoiului la Gorneºti, înjudeþul Mureº, iar pe 16august a fost recepþionatãplatforma de la Pecica, dinjudeþul Arad. Alte platformeau fost date în folosinþã înluna august la Cruciºor, înjudeþul Satu Mare ºi laBocsig, în judeþul Arad.Investiþiile finalizate în lunaaugust se ridicã la peste 3milioane de lei. Urmeazã caîn scurt timp sã fie finalizatealte douã platforme comu-nale, din cel de-al doilea lotde 18 investiþii realizate încadrul Proiectului ControlulPoluãrii cu Nutrienþi. Deasemenea, conform ptoiec-tului, pânã în august 2013vor fi recepþionate încã 40de platforme de colectare.O altã componentã aproiectului este înfiinþarea de
staþii de epurare ºi con-strucþia reþelelor decanalizare. În cadrulProiectului ”ControlulIntegrat al Poluãrii cuNutrienþi sunt prevãzuteplantãri de perdele forestierede protecþie. Pânã acum s-au plantat peste 130 dehectare de perdeleforestiere.
Potrivit datelor oficiale,prezentate la lansareaproiectului, cea mai impor-tantã sursã de intoxicare cunitraþi ºi nitriþi o reprezintãapa din fântânã. În majori-tatea comunelor ºi satelordin România, apa din fân-tânã este poluatã cu aceastãsubstanþã provenitã dindepozitarea haoticã agunoiului de grajd ºi alatrinelor neimpermeabi-lizate din gospodãriile oame-nilor. Trebuie ºtiut faptul cãnitraþii scad rezistenþa gener-alã a organismului, iar con-sumul de apã poluatã cuaceastã substanþã poateduce chiar la decesul sugar-ilor ºi copiilor ca urmare amethemoglobinemiei, cunos-cutã ºi ca boala albastrã. Înplus, nitraþii din apã potprovoca avorturi spontanesau infertilitate masculinã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Campanie de sensibilizareîmpotriva poluãrii cu nitraþi
A u decis soartalocuitorilor din Valea
Jiului: Preþ mai mare lagunoi de 27 de ori.
Preþul gunoiului menajerdin Valea Jiului se va scumpiconsiderabil în urmãtorii ani.Motivul este acela cã legisla-tivul de la Petrila a refuzatconstrucþia unui deponeu ecologic pe raza localitãþii.
Reprezentanþii Consiliuluijudeþean Hunedoara au rezol-vat problema deponeului, însãnu vor putea rezolva proble-ma preþului din Valea Jiului.Astfel, o staþie de colectare adeºeurilor se va realiza laBârcea Mare.
“Am primit prin fax o
solicitare de la MAI prin caresolicitã o hotãrâre de ConsiliuJudeþean pentru obþinereaunitãþii militare de la Bârceasã construim deponeul ecologic, unicul deponeu ecologic din judeþulHunedoara. E nevoie deaceastã unitate militarã de laBârcea Mare pentru a reuºi sãfacem aces tunic deponeu.Dupã cum ºtiþi, consilierii dela Petrila au respins proiectulde hotãrâre prin care solicitãm un teren pe razalocalitãþii unde sã construimdeponeul”, afirma MirceaIoan Moloþ, preºedintele CJH.
Mai mult, Moloþ este cugândul ºi la locuitorii din ValeaJiului.
“Îmi pare foarte rãu pentru
locuitorii din Valea Jiului. Eivor plãti mai mult pentrugunoiul menajer, dar nu amce face”, a mai spus Moloþ.
Mai mult, potrivit unorsurse din cadrul CJH,locuitorii Vãii Jiului nu vorputea suporta preþul transportului gunoiului menajer la Bârcea.
“Gunoiul din Valea Jiuluinu se va putea trsnporta laBârcea pentru cã proiectul nupermite ca acestea sã fietransportate mai mult de 70de kilometric”, spun surse dincadrul CJH.
Consilierii locali de laPetrila nu au votat proiectulde hotãrâre pentru constru-irea deponeului ecologic peraza localitãþii pe motivul de anu transforma oraºul într-ogroapã de gunoi. La mijlocsunt însã, potrivit unor surse,unele interese de grup înspatele cãrora se aflã chiaredilul de la Petrila, IliePãducel.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Consilierii locali de la Petrila ne obligãsã plãtim gunoiul la suprapreþ
T urismul montande varã nu a
avut nicio semnifi-caþie pentru ValeaJiului în acest an.
În Staþiunea Parângde-abia dacã au urcatcâþiva turiºti, iar in restnicio miºcare în afarã detelescaunul care a rulatgol în cea mai mareparte a timpului.
Vineri, 31 august, înultima zi calendaristicãde varã, de dimineaþã, cu
prima cursã spre Parângs-au îmbarcat câþivaturiºti, dar care au
coborât mai apoi în jurulprânzului.
În rest, angajaþii
telescaunul au rulat insta-laþia goalã, în speranþacã poate, poate, mai
vine vreunul. “Instalaþiamerge, pentru cã, cineºtie, poate mai vinevreun turist. În plus deasta, unii din ei mai suntpe traseu, cu scaunul, încoborâre”, au spus angajaþii de acolo.
De altfel, toatãaceastã vara a fost unacum nu se poate maipãguboasã pentru ceicare închiriazã camere,pentru cã nu au avutclienþi mai deloc. Turiºtiipuþini care au fost lamunte au ºi plecat înaceeaºi zi, dupã plim-barea prin staþiune.
LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE
Sediu nou pentrujandarmii din Straja
Jandarmii montani din Straja vor avea un sediunou. Aleºii locali de la Lupeni au votat în ultimaºedinþã un proiect de hotãrâre care prevedemutarea jandarmilor de la vechiul sediu, care eramai departe de centrul staþiunii, în altul pus la dispoziþie de primãrie.
“Mai exact, este vorba de punerea în funcþiune aunui nou spaþiu pentru jandarmii montani dinStraja, pentru cã în momentul de faþã, ei au unspaþiu la cabana veche. Vrem sã-i aducem latelegondolã, unde va fi ºi staþia de întoarcere, pen-tru a fi cât mai aproape pentru supraveghere ”, adeclarat Cornel Resmeriþã, primarul MunicipiuluiLupeni. De altfel, în aceeaºi zonã unde vor fi mutaþijandarmi, îºi au sediul ºi salvatorii montani.
Astfel, în mediul rural îºivor desfãºura activitatea180 de poliþiºti, dintre carepeste 140 la posturile depoliþie.
Numãrul poliþiºtilor lapostul de politie a fost sta-bilit în funcþie de situaþia
operativã existentã înfiecare comunã (3-6poliþiºti/post de politie).Înfiinþarea poliþiei ruralevine dupã ce în anul 2011,la nivel naþional, a fostpusã în aplicare concepþiade reorganizare a politieidin mediul rural.
Astfel, din 1 octombrie2011au început sãfuncþioneze secþiile depoliþie, la posturile depoliþie comunale rãmânândsã îºi desfãºoare activitateaun sigur poliþist.
Prin aceastã concepþie s-a urmãrit eficientizareaserviciului politienesc înmediul rural, însã, în urmaanalizei efectuate dupã 10luni de funcþionare, s-aconstatat faptul cã, la nivelde þarã, a crescut numãrulinfracþiunilor sesizate, tim-pul de reacþie al patrulelor
la sesizãrile cetãþenilor dinmediul rural ºi cheltuielilebugetare.
Potrivit reprezentanþilorIPJ Hunedoara principaleleavantaje urmãrite prinajustarea conceptului iniþialºi înfiinþarea posturilor depoliþie comunalã sunt:creºterea sentimentului desiguranþã al cetãþeanuluidin mediul rural, eficienti-zarea activitãþii, prezenþeiîn teren a poliþiºtilor,creºterea gradului decunoaºtere a populaþiei ºi agradului de relaþionare cucomunitatea, reducereatimpului de intervenþie laevenimentele sesizate,reducerea cheltuielilor depersonal; ºi nu în ultimulrând soluþionarea cu opera-tivitate a dosarelor penale.
apã potabilã încãdin data de 27august, o delegaþiea celor care locuiescîn blocul de locuinþesociale din cartierulpetroºenean Colonies-a deplasat, vineri,la primãria dinlocalitate.
Reprezentanþii celorcâtorva sute de oamenicare locuiesc în blocul depe strada TudorVladimirescu au solicitatsã fie sprijiniþi pentru a lefi furnizatã, din nou, apa.Edilii locali au decis sã iaîn discuþie aceastã pro-blemã astãzi, luni, 3 sep-tembrie. Pânã atunci„socialii” au fost nevoiþi sãrabde de sete ºi în zileleweek-end-ului recent
încheiat. Conducerea SC Apa
Serv SA Petroºani a decis,în prima zi a sãptãmâniitrecute, sã sistezefurnizarea apei potabile înblocul de locuinþe socialedin Colonie. Motivul –neplatadatoriilorrestantecare auajuns, pertotal, lavaloareadeaproape550 demilioanede leivechi. Maiexact, din-tre cele118familiidomicili-ate înbloculrespectiv,
doar câteva sunt la zi cuplata facturilor la apa con-sumatã. Celelalte, în ciudafaptului cã au semnat oserie de eºalonãri la platadatoriilor nu ºi-au respec-tat angajamentele asu-mate. Din acest motiv,
conducerea societãþii careasigurã furnizarea apei adecis sã sisteze livrareaacesteia pânã în momen-tul în care restanþele nuvor fi achitate, mãcar,parþial.
Mircea NISTOR
B ursa locurilorde muncã
derulatã în ultimazi a lunii august s-aîncheiat, ºi ea, curezultate modeste.
În Petroºani, de exem-plu, la acþiunea organizatãîn întreg judeþul de cãtreAgenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei deMuncã Hunedoara au fostprezenþi doar 7 agenþieconomici care au oferit64 de locuri de muncã îndomenii de activitate pre-cum construcþii, comerþ,confecþii încãlþãminte ºiîmbrãcãminte sau frizerie.Dintre cei abia 100 deºomeri participanþi labursã doar câþiva ºi-augãsit un nou loc demuncã. „Suntem, cât decât, mulþumiþi de modulcum s-a derulat bursa.Dintre cei 8 agenþi eco-nomici invitaþi au rãspunsprezenþi 7 care au venitcu o ofertã de locuri demuncã un pic mai diversi-ficatã decât la ultimeleacþiuni de acest gen. Canoutãþi au fost locurile
oferite la o covrigãrie ºi lao frizerie. În ceea cepriveºte numãrul ºomer-ilor prezenþi, acesta s-asituat la cotele întâlnite ºiîn lunile anterioare,respectiv circa 100”, aprecizat Judith Babþan, ºefAgenþia Localã pentruOcuparea Forþei deMuncã Petroºani.
Motivul pentru care cei
aflaþi în cãutarea unui locde muncã nu reuºesc sãse angajeze îl reprezintã,în primul rând, faptul cãnu au calificãrile solicitateastãzi pe piaþa muncii.„Nu am reuºit sã facemnicio angajare. Am invitatla probe de lucru câþivaoameni dar, din pãcate,niciunul nu are o calificareîn acest domeniu de acti-
vitate”, a spus RomaniþaSterea, administratorulunei fabrici deîncãlþãminte. „Noi, la co-vrigãrie, angajãm ºi necali-ficaþi. Am invitat douãpersoane la un interviu ºirãmâne sã vedem dacã îiangajãm sau nu. În ceeace priveºte salariul, acestaeste de 800 de lei, înmânã”, a declarat Oana
Dafinescu, reprezentantaunei covrigãrii.
Urmãtoarea bursã alocurilor de muncã, înjudeþul Hunedoara, va fi
organizatã la finele luniiseptembrie. În prezent, înValea Jiului, numãrulºomerilor este de 1.650.
bisericesc. La momârlaniaceastã zi poartã dinvechime numele Indictul.Întrucât în aceastã zieste ºi sãrbãtoarea luiSimion Stâlpnicul,tradiþiile zilei sunt,desigur, unele ºi aceleaºi.
Despre rostul acestei diferenþeîntre anul civil ºi cel bisericescaflãm de la feþele bisericeºti(www.basilica.ro): „Spre deose-bire de anul civil, care începe la1 ianuarie, prima zi din anulBisericesc este 1 septembrie.Potrivit Sfintei Tradiþii aceastaeste ziua în care MântuitorulIisus Hristos ºi-a început activi-tatea pe pãmânt.
Înaltpreasfinþitul PãrinteLaurenþiu, MitropolitulArdealului, a oferit mai multedetalii privind tradiþiile care staula baza stabilirii începutului anu-lui bisericesc: „Este vorba de otradiþie veche, iudaicã, pe carebiserica creºtinã a moºtenit-o.Biserica creºtinã a încercat sãcuprindã anul bisericesc întrecele douã mari sãrbãtori aleMaicii Preacurate, NaºtereaMaicii Domnului – 8 septembrieºi Adormirea Maicii Domnului -15 august. De asemenea,tradiþia aceasta veche spune cãDumnezeu ar fi creat lumeatoamna, dar ºi cã Mântuitorul arfi început activitatea Sa misio-narã tot toamna”.
De asemenea, despre rostulunui început de an bisericescdiferit de cel civil, mai aflãm, tot
de la sfinþii pãrinþi bisericeºti(www.crestinortodox) :
„În fiecare an, la 1 septem-brie, Biserica noastrãsãrbãtoreºte începutul noului anbisericesc, sãrbãtoare cunoscutãîn vechime ºi sub numele de“Indictul” (indiction la romaniînsemna poruncã, arãtare, iarobiceiul era ca anul sã înceapãde la acest “indiction”, adicã dela 1 septembrie).
În aceastã zi, biserica evocaintrarea Domnului în Sinagogadin Nazaret, când avea numai12 ani. El a deschis, atunci,
Cartea Proorocului Isaia, exactacolo unde erau zugrãvite chiarvenirea Mântuitorului ºi lucrareaSa în lume, cu aceste cuvinte:
“Duhul Domnului este pesteMine, pentru care M-a uns sãbinevestesc sãracilor. M-a trimissã vindec pe cei zdrobiþi cuinima; sã propovãduiesc robilordezrobirea ºi celor orbi vederea;sã slobozesc pe cei apãsaþi ºi sãvestesc anul cel plãcut alDomnului”. Toþi cei prezenþi însinagogã l-au vãzut cum închidecartea ºi l-au ascultat peDumnezeul copil, de-a dreptul
Despre începutul anului bi-sericesc. IPS Pãrinte MitropolitTeofan a declarat, printre altele,postului de radio “Logos” alMitropoliei Olteniei:
“Deºi se cunoaºte mai puþin,anul nou începe, în rânduialanoastrã bisericeascã, nu la 1 ia-nuarie, ci la 1 septembrie. Esteo tradiþie, o rânduialã pe care opãstrau cu sfinþenie înaintaºii
noºtri, în vechime. În lumeamodernã însã, de câtevaveacuri, aceastã tradiþie s-a pier-dut. Ea este pãstratã acumnumai în slujbele religioase dinbiserici ºi mãnãstiri, în calen-darele religioase scrise ºi în anu-mite cãrþi de cult.
Este bine ºtiut cã Biserica seconduce, sau trebuie sã se con-ducã, dupã alte reguli ºi rânduielidecât societatea laicã. ÎnBisericã existã o altãmodalitate - care nu o contraziceneapãrat pe cea care cârmuieºteºi gestioneazã treburile curenteale societãþii, dar le depãºeºtepe acestea, le transcende dininterior - pentru cã în Bisericã sespune, de exemplu, cã estefericit cel sãrac, cel persecutat,este fericit cel prigonit pentrudreptate ºi în duhul acestei logicicare, repet, depãºeºte, tran-scende logica umanã obiºnuitã,omul îºi gãseºte paceasufleteascã.
În acest context ºi sãrbãtoareade 1 septembrie contrazice felulnostru de a percepe începutulunui nou an. Chiar ºi înBisericã, din pãcate, suntemfoarte mult purtaþi de duhul sãr-bãtorii de 1 ianuarie, de ziua ºide noaptea de revelion ºi dãmmai puþinã importanþã sãrbãtoriide 1 septembrie.
Excepþie fac numai monahii ºimonahiile din mãnãstiri, careîncearcã sã guste, sã trãiascãaceastã sãrbãtoare de început aanului bisericesc, în toatãadâncimea ºi importanþa sa.”
Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN
U nele tradiþii legatede Simion
Stâlpnicul, stãpânul vân-turilor ºi al cutremurelor,sunt þinute sporadic lamomârlani, la 1 septem-brie, zi care îi este dedi-catã lui ºi mamei sale,cuvioasa Marta.
Luna septembrie, numitã ºirãpciune, sau brumar cel mic,este luna culegerii roadelor,fructe ºi legume, ºi a pregãti-rilor de toamnã. Acum se arã ºise fac semãnãturile de toamnã,se pregãtesc gropile pentru altoi.
Ziua de 1 septembrie, primazi a lunii, este închinatã luiSimion Stâlpnicul. În credinþapopularã, Simion Stâlpniculsusþine cerul ºi pãmântul, stândîntr-un picior pe un stâlp înalt.Se considerã cã nesãrbãtorireaacestei zile aduce mare prime-jdie, cutremure. Casele se potdãrâma din temelie. Oameniicare lucreazã se pot îmbolnãvi,pot avea ameþeli, pot ºchiopãtasau le pot înþepeni picioarele.Sãrbãtorirea zilei, în schimb,ajutã la rod bogat al pãmântuluiºi la pentru paza pomilor deomizi.”
„Slãvitul Simeon era dinpãrþile Ciliciei, fiu al unor pãrinþicreºtini. Era cioban la oile tatãluisãu. La vârsta de 13 ani ºi-apãrãsit familia ºi turma de oi,cãutând un loc cât mai izolat,pentru post ºi rugãciune.Ajungând la o mãnãstire, egu-menul Sf. Timotei l-a primit înrândul monahilor sãi; apoi s-aadãpostit într-o peºterã, care eramai potrivitã aºteptãrilor sale.Trei ani de post, rugãciune ºiprivaþiuni a trãit acolo, pânã auaflat credincioºii ºi au venit la elpentru învãþãturi sfinte ºi tãmã-duire. Tulburat în rugãciunilesale, Sfântul a pãrãsit ºi peºtera,ascunzându-se în vârful unui
munte, unde ºi mai abitir s-anevoit, apoi a recurs la un stil deviaþã nemaiîntâlnit pânã atunci;ºi-a fãcut un stâlp înalt de 40 decoþi, pe care a vieþuit 20 de ani.Acolo nu putea aici sã se culce,nici sã ºadã, singurul fel de odih-nã fiind rezemarea de îngrãditu-ra ce-ºi fãcuse de jur-împrejurulstâlpului. Mulþime fãrã numãrvenea sã vadã ostenelile luiSimion, sã se roage împreunã cuel ºi sã-i asculte cuvântãrile. Aºai-a botezat pe mulþi pãgâni înlegea creºtinilor.
Sorin Preda spune înStâlpnicii sau monahii trãitori învãzduh, în http://www.formula-as.ro: „Sfântul Simion (…) vrea,ºi tânjeºte din prima clipã, nuspre viaþa de monah, ci spre ceamai asprã trãire pustnicã, deunde ºi nenumãratele lui con-flicte cu egumenii mãnãstirilor,care considerau cã Simion eraprea crud pentru aceste încercãriauto-impuse, cã era smintealã ºicãdere “de-a dreapta”, sã stailuni de zile într-un puþ secat, aºacum a fãcut Simeon, monahfiind la mãnãstirea Teleda, lângãAlep.
Alungat din obºte ºi condusîn vis de Îngerul Domnului,Simion se suie pe vârful unuimunte din Antiohia, unde seleagã de picior cu un lanþ lungde 10 metri, pentru a se întãri înfaþa ispitei de a pleca în altãparte. Dupã ce PatriarhulAntiohiei vine la el ºi îl ceartã cuasprime, acuzându-l de lipsã decredinþã, de vreme ce se încre-dinþeazã unui lanþ ºi nu voinþeilui Dumnezeu, Sfântul Simionascultã glasul Domnului ºi schim-bã osteneala lanþului cu oste-neala coloanei de lemn, de pecare nu va mai coborî pânã lamoarte, în anul 459.
Pare o excentricitate saupoate o plãcere bizarã sã trãieºti“suspendat în cer”, dacã nu amafla de la biografii Sfântului cãSimion a coborât de pe stâlpdoar pentru a se sui pe un stâlpºi mai înalt; cã trupul lui, expusintemperiilor, era acoperit curãni ce îi sângerau neîncetat,fãrã ca mãcar o datã gura lui sãrosteascã mãcar un oftat dedurere. Sigur cã mulþi îl admirau,dar ºi mai mulþi aruncau spre elcuvinte grele ºi pline de dispreþ.Expus privirilor tuturor curioºilorcare veneau sã îl vadã, aceºtiapriveau mai degrabã amuzaþi,numãrându-i metaniile, cumSfântul se apleca mai tot timpulcãtre pãmânt, închinându-se.Cineva a numãrat într-o zi1.244 de metanii, dupã care,obosit cu totul, a încetat sã maiþinã socoteala. Dincolo de acestspectacol al umilirii voluntare,înþelepciunea Sfântului creºteade la zi la zi, încât propovãdui-rile lui din Biblie uimeau pe
toata lumea, ºi cei mai înalþidemnitari ai Imperiului, în fruntecu împãratul Leon I, dimpreunãcu soþia sa, Eudoxia, veneau sãcearã sfat ºi îndrumare,vorbindu-i lui Simion aºa cum secuvenea unui sfânt - cu privirearidicatã de jos în sus; de pepãmânt spre cer. Deºi rupt deviaþa obiºnuitã, Simion nu s-adespãrþit niciodatã de oameni,pentru care a scris nenumãratescrisori duhovniceºti, iar în unelecazuri, foarte rare, primea ºichiar boteza pe unii anahoreþi,care urcau la el pe o scarã. Deºicu greu îþi poþi imagina ceva maigreu ºi mai chinuitor decâtvieþuirea pe stâlp, cei care auales acest fel de pustnicie au fostuimitor de longevivi. Simion celBãtrân a stat pe coloanã 37 deani ºi s-a mutat la Domnul lapeste 70 de ani. Omonimul sãu,Simion cel Tânãr, a trait 75 deani, din care 69 pe coloanã! Larândul sãu, Daniel Stâlpnicul aatins vârsta de 84 de ani ºi a
stat pe coloanã 33 de ani, iarSfântul Luca Stâlpnicul a trait101 ani, întrecându-l pe Alypie,care a ajuns doar la 99.
Fãrã acoperiº ºi fãrã haine deschimb, “stâlpnicii” se protejaudoar cu cãldura rugãciunii ºiuºorul veºmânt monahal. De peînãlþimea platformei, ce atingea16-18 metri, aceºti bizari sihaºtriaveau grijã sã nu se rupã de bi-sericã, cerând ca Sfintele Tainesã se oficieze la baza stâlpului,pentru ca apoi sã primeascãSfânta Împãrtãºanie într-un potirpe care îl coborau cu frânghia.În rest, stâlpnicii se ocupau curugãciunea sau chiar cu miloste-nia; se ocupau cu miile demetanii zilnice ºi cu psalmii pecare îi ºtiau pe de rost sauþineau adevãrate prelegeri teo-logice.
E greu sã desluºim ºi sã pri-cepem cu mintea de astãzi moti-varea lãuntricã a unui ascet carealege sã trãiascã pe-un stâlp zecide ani, adesea pânã la moarte,suspendat între pãmânt ºi cer, învãzul întregii lumi. E mai uºor sãconsideri asemenea decizie dreptnebunie, decât sã încerci sã oînþelegi ºi sã-i preþuieºti putereade exemplu. Desenaþi în icoanedoar cu jumãtate de trup, cucerul drept acoperãmânt ºi Lunadrept fãclie de pazã, Sfinþii ceiStâlpnici se aratã a fi mai întregiºi mai adevãraþi decât noi, trãi-torii de astãzi - oameni temãtoriºi precauþi, închiºi în propria lorcasã, închiºi în sine, închiºi îninima lor.”
Se zice cã aºa cum e vremeade ziua lui Simeon Stâlpnicul,aºa va fi în anul bisericesc careîncepe la 1 septembrie. Dacã vafi ploaie multã sau uscãciune, oridacã va fi zi frumoasã, aºa va fitot anul, iar dacã în aceastã zisunt tunete, acesta e semn detoamnã lungã.
Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN
Indictul
Începutul anului bisericescSimion Stâlpnicul
Stãpânul vânturilor ºi al cutremurelor
S-a dus ºi ultima bursã a verii...
O sãptãmânã fãrã apã
Urmeazã ºi altele?
D upã ce aurãmas fãrã
apã potabilã încãdin data de 27august, o delegaþiea celor care locuiescîn blocul de locuinþesociale din cartierulpetroºenean Colonies-a deplasat, vineri,la primãria dinlocalitate.
Reprezentanþii celorcâtorva sute de oamenicare locuiesc în blocul depe strada TudorVladimirescu au solicitatsã fie sprijiniþi pentru a lefi furnizatã, din nou, apa.Edilii locali au decis sã iaîn discuþie aceastã pro-blemã astãzi, luni, 3 sep-tembrie. Pânã atunci„socialii” au fost nevoiþi sãrabde de sete ºi în zileleweek-end-ului recent
încheiat. Conducerea SC Apa
Serv SA Petroºani a decis,în prima zi a sãptãmâniitrecute, sã sistezefurnizarea apei potabile înblocul de locuinþe socialedin Colonie. Motivul –neplatadatoriilorrestantecare auajuns, pertotal, lavaloareadeaproape550 demilioanede leivechi. Maiexact, din-tre cele118familiidomicili-ate înbloculrespectiv,
doar câteva sunt la zi cuplata facturilor la apa con-sumatã. Celelalte, în ciudafaptului cã au semnat oserie de eºalonãri la platadatoriilor nu ºi-au respec-tat angajamentele asu-mate. Din acest motiv,
conducerea societãþii careasigurã furnizarea apei adecis sã sisteze livrareaacesteia pânã în momen-tul în care restanþele nuvor fi achitate, mãcar,parþial.
Mircea NISTOR
B ursa locurilorde muncã
derulatã în ultimazi a lunii august s-aîncheiat, ºi ea, curezultate modeste.
În Petroºani, de exem-plu, la acþiunea organizatãîn întreg judeþul de cãtreAgenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei deMuncã Hunedoara au fostprezenþi doar 7 agenþieconomici care au oferit64 de locuri de muncã îndomenii de activitate pre-cum construcþii, comerþ,confecþii încãlþãminte ºiîmbrãcãminte sau frizerie.Dintre cei abia 100 deºomeri participanþi labursã doar câþiva ºi-augãsit un nou loc demuncã. „Suntem, cât decât, mulþumiþi de modulcum s-a derulat bursa.Dintre cei 8 agenþi eco-nomici invitaþi au rãspunsprezenþi 7 care au venitcu o ofertã de locuri demuncã un pic mai diversi-ficatã decât la ultimeleacþiuni de acest gen. Canoutãþi au fost locurile
oferite la o covrigãrie ºi lao frizerie. În ceea cepriveºte numãrul ºomer-ilor prezenþi, acesta s-asituat la cotele întâlnite ºiîn lunile anterioare,respectiv circa 100”, aprecizat Judith Babþan, ºefAgenþia Localã pentruOcuparea Forþei deMuncã Petroºani.
Motivul pentru care cei
aflaþi în cãutarea unui locde muncã nu reuºesc sãse angajeze îl reprezintã,în primul rând, faptul cãnu au calificãrile solicitateastãzi pe piaþa muncii.„Nu am reuºit sã facemnicio angajare. Am invitatla probe de lucru câþivaoameni dar, din pãcate,niciunul nu are o calificareîn acest domeniu de acti-
vitate”, a spus RomaniþaSterea, administratorulunei fabrici deîncãlþãminte. „Noi, la co-vrigãrie, angajãm ºi necali-ficaþi. Am invitat douãpersoane la un interviu ºirãmâne sã vedem dacã îiangajãm sau nu. În ceeace priveºte salariul, acestaeste de 800 de lei, înmânã”, a declarat Oana
Dafinescu, reprezentantaunei covrigãrii.
Urmãtoarea bursã alocurilor de muncã, înjudeþul Hunedoara, va fi
organizatã la finele luniiseptembrie. În prezent, înValea Jiului, numãrulºomerilor este de 1.650.
bisericesc. La momârlaniaceastã zi poartã dinvechime numele Indictul.Întrucât în aceastã zieste ºi sãrbãtoarea luiSimion Stâlpnicul,tradiþiile zilei sunt,desigur, unele ºi aceleaºi.
Despre rostul acestei diferenþeîntre anul civil ºi cel bisericescaflãm de la feþele bisericeºti(www.basilica.ro): „Spre deose-bire de anul civil, care începe la1 ianuarie, prima zi din anulBisericesc este 1 septembrie.Potrivit Sfintei Tradiþii aceastaeste ziua în care MântuitorulIisus Hristos ºi-a început activi-tatea pe pãmânt.
Înaltpreasfinþitul PãrinteLaurenþiu, MitropolitulArdealului, a oferit mai multedetalii privind tradiþiile care staula baza stabilirii începutului anu-lui bisericesc: „Este vorba de otradiþie veche, iudaicã, pe carebiserica creºtinã a moºtenit-o.Biserica creºtinã a încercat sãcuprindã anul bisericesc întrecele douã mari sãrbãtori aleMaicii Preacurate, NaºtereaMaicii Domnului – 8 septembrieºi Adormirea Maicii Domnului -15 august. De asemenea,tradiþia aceasta veche spune cãDumnezeu ar fi creat lumeatoamna, dar ºi cã Mântuitorul arfi început activitatea Sa misio-narã tot toamna”.
De asemenea, despre rostulunui început de an bisericescdiferit de cel civil, mai aflãm, tot
de la sfinþii pãrinþi bisericeºti(www.crestinortodox) :
„În fiecare an, la 1 septem-brie, Biserica noastrãsãrbãtoreºte începutul noului anbisericesc, sãrbãtoare cunoscutãîn vechime ºi sub numele de“Indictul” (indiction la romaniînsemna poruncã, arãtare, iarobiceiul era ca anul sã înceapãde la acest “indiction”, adicã dela 1 septembrie).
În aceastã zi, biserica evocaintrarea Domnului în Sinagogadin Nazaret, când avea numai12 ani. El a deschis, atunci,
Cartea Proorocului Isaia, exactacolo unde erau zugrãvite chiarvenirea Mântuitorului ºi lucrareaSa în lume, cu aceste cuvinte:
“Duhul Domnului este pesteMine, pentru care M-a uns sãbinevestesc sãracilor. M-a trimissã vindec pe cei zdrobiþi cuinima; sã propovãduiesc robilordezrobirea ºi celor orbi vederea;sã slobozesc pe cei apãsaþi ºi sãvestesc anul cel plãcut alDomnului”. Toþi cei prezenþi însinagogã l-au vãzut cum închidecartea ºi l-au ascultat peDumnezeul copil, de-a dreptul
Despre începutul anului bi-sericesc. IPS Pãrinte MitropolitTeofan a declarat, printre altele,postului de radio “Logos” alMitropoliei Olteniei:
“Deºi se cunoaºte mai puþin,anul nou începe, în rânduialanoastrã bisericeascã, nu la 1 ia-nuarie, ci la 1 septembrie. Esteo tradiþie, o rânduialã pe care opãstrau cu sfinþenie înaintaºii
noºtri, în vechime. În lumeamodernã însã, de câtevaveacuri, aceastã tradiþie s-a pier-dut. Ea este pãstratã acumnumai în slujbele religioase dinbiserici ºi mãnãstiri, în calen-darele religioase scrise ºi în anu-mite cãrþi de cult.
Este bine ºtiut cã Biserica seconduce, sau trebuie sã se con-ducã, dupã alte reguli ºi rânduielidecât societatea laicã. ÎnBisericã existã o altãmodalitate - care nu o contraziceneapãrat pe cea care cârmuieºteºi gestioneazã treburile curenteale societãþii, dar le depãºeºtepe acestea, le transcende dininterior - pentru cã în Bisericã sespune, de exemplu, cã estefericit cel sãrac, cel persecutat,este fericit cel prigonit pentrudreptate ºi în duhul acestei logicicare, repet, depãºeºte, tran-scende logica umanã obiºnuitã,omul îºi gãseºte paceasufleteascã.
În acest context ºi sãrbãtoareade 1 septembrie contrazice felulnostru de a percepe începutulunui nou an. Chiar ºi înBisericã, din pãcate, suntemfoarte mult purtaþi de duhul sãr-bãtorii de 1 ianuarie, de ziua ºide noaptea de revelion ºi dãmmai puþinã importanþã sãrbãtoriide 1 septembrie.
Excepþie fac numai monahii ºimonahiile din mãnãstiri, careîncearcã sã guste, sã trãiascãaceastã sãrbãtoare de început aanului bisericesc, în toatãadâncimea ºi importanþa sa.”
Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN
U nele tradiþii legatede Simion
Stâlpnicul, stãpânul vân-turilor ºi al cutremurelor,sunt þinute sporadic lamomârlani, la 1 septem-brie, zi care îi este dedi-catã lui ºi mamei sale,cuvioasa Marta.
Luna septembrie, numitã ºirãpciune, sau brumar cel mic,este luna culegerii roadelor,fructe ºi legume, ºi a pregãti-rilor de toamnã. Acum se arã ºise fac semãnãturile de toamnã,se pregãtesc gropile pentru altoi.
Ziua de 1 septembrie, primazi a lunii, este închinatã luiSimion Stâlpnicul. În credinþapopularã, Simion Stâlpniculsusþine cerul ºi pãmântul, stândîntr-un picior pe un stâlp înalt.Se considerã cã nesãrbãtorireaacestei zile aduce mare prime-jdie, cutremure. Casele se potdãrâma din temelie. Oameniicare lucreazã se pot îmbolnãvi,pot avea ameþeli, pot ºchiopãtasau le pot înþepeni picioarele.Sãrbãtorirea zilei, în schimb,ajutã la rod bogat al pãmântuluiºi la pentru paza pomilor deomizi.”
„Slãvitul Simeon era dinpãrþile Ciliciei, fiu al unor pãrinþicreºtini. Era cioban la oile tatãluisãu. La vârsta de 13 ani ºi-apãrãsit familia ºi turma de oi,cãutând un loc cât mai izolat,pentru post ºi rugãciune.Ajungând la o mãnãstire, egu-menul Sf. Timotei l-a primit înrândul monahilor sãi; apoi s-aadãpostit într-o peºterã, care eramai potrivitã aºteptãrilor sale.Trei ani de post, rugãciune ºiprivaþiuni a trãit acolo, pânã auaflat credincioºii ºi au venit la elpentru învãþãturi sfinte ºi tãmã-duire. Tulburat în rugãciunilesale, Sfântul a pãrãsit ºi peºtera,ascunzându-se în vârful unui
munte, unde ºi mai abitir s-anevoit, apoi a recurs la un stil deviaþã nemaiîntâlnit pânã atunci;ºi-a fãcut un stâlp înalt de 40 decoþi, pe care a vieþuit 20 de ani.Acolo nu putea aici sã se culce,nici sã ºadã, singurul fel de odih-nã fiind rezemarea de îngrãditu-ra ce-ºi fãcuse de jur-împrejurulstâlpului. Mulþime fãrã numãrvenea sã vadã ostenelile luiSimion, sã se roage împreunã cuel ºi sã-i asculte cuvântãrile. Aºai-a botezat pe mulþi pãgâni înlegea creºtinilor.
Sorin Preda spune înStâlpnicii sau monahii trãitori învãzduh, în http://www.formula-as.ro: „Sfântul Simion (…) vrea,ºi tânjeºte din prima clipã, nuspre viaþa de monah, ci spre ceamai asprã trãire pustnicã, deunde ºi nenumãratele lui con-flicte cu egumenii mãnãstirilor,care considerau cã Simion eraprea crud pentru aceste încercãriauto-impuse, cã era smintealã ºicãdere “de-a dreapta”, sã stailuni de zile într-un puþ secat, aºacum a fãcut Simeon, monahfiind la mãnãstirea Teleda, lângãAlep.
Alungat din obºte ºi condusîn vis de Îngerul Domnului,Simion se suie pe vârful unuimunte din Antiohia, unde seleagã de picior cu un lanþ lungde 10 metri, pentru a se întãri înfaþa ispitei de a pleca în altãparte. Dupã ce PatriarhulAntiohiei vine la el ºi îl ceartã cuasprime, acuzându-l de lipsã decredinþã, de vreme ce se încre-dinþeazã unui lanþ ºi nu voinþeilui Dumnezeu, Sfântul Simionascultã glasul Domnului ºi schim-bã osteneala lanþului cu oste-neala coloanei de lemn, de pecare nu va mai coborî pânã lamoarte, în anul 459.
Pare o excentricitate saupoate o plãcere bizarã sã trãieºti“suspendat în cer”, dacã nu amafla de la biografii Sfântului cãSimion a coborât de pe stâlpdoar pentru a se sui pe un stâlpºi mai înalt; cã trupul lui, expusintemperiilor, era acoperit curãni ce îi sângerau neîncetat,fãrã ca mãcar o datã gura lui sãrosteascã mãcar un oftat dedurere. Sigur cã mulþi îl admirau,dar ºi mai mulþi aruncau spre elcuvinte grele ºi pline de dispreþ.Expus privirilor tuturor curioºilorcare veneau sã îl vadã, aceºtiapriveau mai degrabã amuzaþi,numãrându-i metaniile, cumSfântul se apleca mai tot timpulcãtre pãmânt, închinându-se.Cineva a numãrat într-o zi1.244 de metanii, dupã care,obosit cu totul, a încetat sã maiþinã socoteala. Dincolo de acestspectacol al umilirii voluntare,înþelepciunea Sfântului creºteade la zi la zi, încât propovãdui-rile lui din Biblie uimeau pe
toata lumea, ºi cei mai înalþidemnitari ai Imperiului, în fruntecu împãratul Leon I, dimpreunãcu soþia sa, Eudoxia, veneau sãcearã sfat ºi îndrumare,vorbindu-i lui Simion aºa cum secuvenea unui sfânt - cu privirearidicatã de jos în sus; de pepãmânt spre cer. Deºi rupt deviaþa obiºnuitã, Simion nu s-adespãrþit niciodatã de oameni,pentru care a scris nenumãratescrisori duhovniceºti, iar în unelecazuri, foarte rare, primea ºichiar boteza pe unii anahoreþi,care urcau la el pe o scarã. Deºicu greu îþi poþi imagina ceva maigreu ºi mai chinuitor decâtvieþuirea pe stâlp, cei care auales acest fel de pustnicie au fostuimitor de longevivi. Simion celBãtrân a stat pe coloanã 37 deani ºi s-a mutat la Domnul lapeste 70 de ani. Omonimul sãu,Simion cel Tânãr, a trait 75 deani, din care 69 pe coloanã! Larândul sãu, Daniel Stâlpnicul aatins vârsta de 84 de ani ºi a
stat pe coloanã 33 de ani, iarSfântul Luca Stâlpnicul a trait101 ani, întrecându-l pe Alypie,care a ajuns doar la 99.
Fãrã acoperiº ºi fãrã haine deschimb, “stâlpnicii” se protejaudoar cu cãldura rugãciunii ºiuºorul veºmânt monahal. De peînãlþimea platformei, ce atingea16-18 metri, aceºti bizari sihaºtriaveau grijã sã nu se rupã de bi-sericã, cerând ca Sfintele Tainesã se oficieze la baza stâlpului,pentru ca apoi sã primeascãSfânta Împãrtãºanie într-un potirpe care îl coborau cu frânghia.În rest, stâlpnicii se ocupau curugãciunea sau chiar cu miloste-nia; se ocupau cu miile demetanii zilnice ºi cu psalmii pecare îi ºtiau pe de rost sauþineau adevãrate prelegeri teo-logice.
E greu sã desluºim ºi sã pri-cepem cu mintea de astãzi moti-varea lãuntricã a unui ascet carealege sã trãiascã pe-un stâlp zecide ani, adesea pânã la moarte,suspendat între pãmânt ºi cer, învãzul întregii lumi. E mai uºor sãconsideri asemenea decizie dreptnebunie, decât sã încerci sã oînþelegi ºi sã-i preþuieºti putereade exemplu. Desenaþi în icoanedoar cu jumãtate de trup, cucerul drept acoperãmânt ºi Lunadrept fãclie de pazã, Sfinþii ceiStâlpnici se aratã a fi mai întregiºi mai adevãraþi decât noi, trãi-torii de astãzi - oameni temãtoriºi precauþi, închiºi în propria lorcasã, închiºi în sine, închiºi îninima lor.”
Se zice cã aºa cum e vremeade ziua lui Simeon Stâlpnicul,aºa va fi în anul bisericesc careîncepe la 1 septembrie. Dacã vafi ploaie multã sau uscãciune, oridacã va fi zi frumoasã, aºa va fitot anul, iar dacã în aceastã zisunt tunete, acesta e semn detoamnã lungã.
Ioan Dan BÃLANElisabeta BOGÃÞAN
Indictul
Începutul anului bisericescSimion Stâlpnicul
Stãpânul vânturilor ºi al cutremurelor
S-a dus ºi ultima bursã a verii...
O sãptãmânã fãrã apã
Urmeazã ºi altele?
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 septembrie 20121100 Diverse
H O R O S C O P 3 s e p t e m b r i e 2 0 1 2
S-ar putea sã fiþi nevoit sã luaþi odecizie dificilã cu privire laasocierea într-o afacere. Sfaturileunei persoane cu experienþã vãajutã sã înþelegeþi cã avantajelefinanciare nu justificã timpulpierdut. Ar fi bine sã vã ocupaþimai mult de partenerul de viaþã.
Primiþi un cadou cu valoare sen-timentalã deosebitã. S-ar puteasã primiþi ºi de la serviciu oimportantã sumã de bani. Nusunt recomandate cãlãtoriile îninteres personal. S-ar putea sãcheltuiþi prea mult ºi sã vã certaþicu partenerul de viaþã.
Vã daþi seama cã o femeie dinanturaj vã invidiazã. Nu esterecomandabil sã provocaþi o dis-cuþie. Ar fi bine sã daþi dovadãde mai multã discreþie. Odihniþi-vã mai mult, dacã vreþi sã nuaveþi probleme de sãnãtate.
Dimineaþa sunteþi nevoit sã luaþio decizie dificilã: vi se propune ocolaborare avantajoasã, darpartenerul de viaþã nu este deacord sã munciþi în plus. Gândiþi-vã bine înainte sã luaþi ohotãrâre! Nu faceþi excese ali-mentare.
Relaþiile cu partenerul de viaþã ºicu prietenii sunt excelente. Fiþiprudent în afaceri. Nu alergaþidupã câºtiguri uºoare! Dupã-amiazã petreceþi momente plã-cute în compania celor dragi.Nu încercaþi sã vã impuneþipunctul de vedere!
Intenþionaþi sã vã asumaþi maimulte responsabilitãþi la serviciu,dar vã temeþi cã ºeful nu va fi deacord. Relaþiile cu colegii de ser-viciu se anunþã tensionate.Gândiþi-vã bine înainte de aacþiona. Stabiliþi-vã clar prior-itãþile!
ªefii vã apreciazã, dar sã nu vãaºteptaþi la felicitãri din parteacolegilor! Nu este momentul sãspuneþi chiar tot ce gândiþi.Dupã-amiazã mergeþi în vizitã lao rudã mai în vârstã. Fiþi prudentîn afirmaþii, dacã vreþi sã evitaþio ceartã.
Nu este recomandabil sã vãpuneþi mari speranþe într-oafacere, pentru cã s-ar putea sãfiþi dezamãgit. Dimineaþa aparmai multe evenimente nepre-vãzute, care vã stricã planurile.Pãstraþi-vã calmul. Micile prob-leme se rezolvã rapid.
Intuiþia vã ajutã sã aflaþi de ce ºi-a schimbat un prieten atitudineafaþã de dumneavoastrã.Temperaþi-vã nervozitatea, pen-tru cã nu rezolvaþi nimic certân-du-vã! Evitaþi speculaþiile.
Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu, din cauzazvonurilor lansate de o femeieinvidioasã. La nevoie, puneþi doicolegi faþã în faþã! Spre searã,vã regãsiþi liniºtea alãturi departenerul de viaþã.
S-ar putea sã nu mai plecaþi într-o delegaþie, din cauza unei prob-leme de sãnãtate. ªefii vorînþelege situaþia. Evitaþi certurile,pentru a nu vã agrava situaþia.Acceptaþi ideea cã trebuie sã vãodihniþi!
Reuºiþi sã terminaþi cu bine oactivitate importantã. S-ar puteasã gãsiþi cu greu soluþii la prob-lemele familiei. Nu este momen-tul sã cumpãraþi un obiect de val-oare. Cel mai bine ar fi sã aºtep-taþi pânã când veþi sta mai binecu banii.
bacalaureatul însesiunea a doua, darpromovabilitatea estefoarte micã. Astfel,doar 21,02% dintreelevi au luat mediamai mare decât 6.
Situaþia statisticã a rezul-tatelor obþinute de candidaþila examenul de bacalaureat,sesiunea august-septembrie,înainte de contestaþii, aratão promovabilitate de21,02%. Inspectorul ºcolarMarta Mate, purtãtor decânt al IªJ Hunedoara,spune cã la sesiunea dinaugust-septembrie, înHunedoara s-au înscris2.357 de elevi, dar doar1.945 au fost prezenþi.Statisticile aratã cã unnumãr de 2.001 elevi au
urmat cursurile la zi, iardintre aceºtia în sãlile deexamen au fost prezenþi1.743. În plus, 6 dintre eiau fost eliminaþi ºi doar390 au reuºit sã ia peste6,00. Unul singur aremedie mare, respectiv între9, - 9,99, iar 10 dintre eiau între 8 ºi 8,99.
ªi absolvenþii de seral s-au înscris la examenul debacalaureat. Ei au fost întotal 189, dar doar 93 s-auprezentat. Unul a fost elimi-
nat în timpul probelor, iar88 dintre ei au avut notesub 6,00.
Elevii care au urmat cursurile la fãrã frecvenþãau venit ºi ei la bacalaurea-tul din toamnã. Din pãcate,însã, doar unul dintre cei 4absolvenþi la „FF” au luatpeste 6,00.
Un numãr de 163 deelevi au urmat cursuri cufrecvenþã redusã, iar doar14 dintre ei au luatbacalaureatul în aceastãsesiune.
În Hunedoara sunt 325de medii între 6,00 ºi6,99, 72 cu medii între7,00 – 7,99, 11 au între8,00 -8,99, iar unul singurare între 9,00 ºi 9,99.
În prima sesiune doar38%, iar un liceu întreg,respectiv cel din Ghelari afost picat în prima sesiune.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Bacul de toamnã, slab în Hunedoara
S imota a vrutsã punã
“mâna” pe lucrãrilede la Ambulatoriuldin Uricani.
Una dintre societãþilecontrolate de omul deafaceri petroºãnean, AlinSimota a pierdut o lici-taþie de la Primãriaoraºului Uricani. Estevorba de proiectul privind„Modernizarea, reabi-litarea, dotarea cu echipa-mente de specialitate acabinetelor ambulatoriuUricani”. Societatea per-dantã a depus o contes-
taþie la Consiliul Naþionalpentru SoluþionareaContestaþiilor, însã aceas-ta a fost respinsã.Reprezentanþii societãþiicereau celor de la CNSCreevaluarea ofertelor.
„Prin contestaþianr.672/13.07.2012,înregistratã la C.N.S.C.cunr.20377/16.07.2012,depusã de cãtre S.C.ATOMIS S.R.L., cu sediulPetroºani, Str. Ghe. Dojanr.2-4, judeþul
Hunedoara, înregistratãla Oficiul RegistruluiComerþului subnr.J20/232/2009, avândC.U.I. RO 25176542,reprezentatã de adminis-trator Acs Mihaela-Ramona ºi consilierjuridic Preda Mihaela,împotriva deciziei derespingere a ofertei sale,comunicatã cu adresanr.134/30/12.07.2012,de cãtre PRIMÃRIAORAªULUI URICANI, cusediul în Uricani, Str.1
Mai nr.6, judeþulHunedoara, în calitate deautoritate contractantã, în
cadrul procedurii deatribuire, prin cerere deoferte, a contractului de
achiziþie publicãde lucrãri avândca obiect„Modernizarea,reabilitarea,dotarea cuechipamente despecialitate a ca-binetelor ambula-toriu Uricani”, sesolicitã anulareadeciziei sus-menþionatã ºireevaluarea ofer-telor”, se aratã îndocumentulCNSC.
ReprezentanþiiConsiliului aurespins cerereacelor de la soci-etatea controlatãde Alin Simota.
„În baza documentelordepuse de pãrþi,
CONSILIUL NAÞIO-NAL DE SOLUÞIONAREA CONTESTAÞIILORrespinge, ca nefondatã,contestaþia depusã decãtre S.C. ATOMISS.R.L., cu sediulPetroºani, Str. Ghe. Dojanr.2-4, judeþulHunedoara, în contradic-toriu cu PRIMÃRIAORAªULUI URICANI, cusediul în Uricani, Str. 1Mai nr.6, judeþulHunedoara. Dispune con-tinuarea procedurii deatribuire”, se aratã îndecizia CNSC.
Valoarea contractuluieste evaluate la suma depeste 2,4 milioane de lei.
Raul IRINOVICI
M unicipiulVulcan este de
la sfârºitul sap-tamânii trecute încarantinã de gradulIII, dupã ce mediciiveterinari au confir-mat rabie la o pisicãbirmanezã.
Proprietarul pisicii asesizat medicul veterinar dinVulcan, dupã ce a observatun comportament ciudat laanimalul sãu de companie.Imediat, medicii au fãcutteste ºi au constatat cã evorba de rabie. Animalul afost euthanasiat ºi membriifamiliei supuºi unui trata-ment specific, deoareceintraserã în contact cu acestanimal. „Conform normelorîn vigoare, în acest momenttrebuie instituitã carantinade gradul III. Asta arimpune ºi adunarea tuturorcâinilor comunitari de pestrãzi ºi chiar euthanasierealor. În plus,,în aceste zilesunt supuºi tratamentului
profilactic 5 oameni – pro-prietarii animalului ºi asis-tenta care a euthanasiatpisica”, a declarat dr.Gheorghe Cristea, ºefDSVSA Valea Jiului
Medicii veterinari dinVulcan le recomandã propri-etarilor de animale de com-panie, câini ºi pisici, sã seprezinte la cabinetele despecialitate pentru a-i vacci-
na împotriva acestei boli.De fapt, încã de vineri vademara o campanie de vac-cinare antirabicã a tuturoranimalelor din municipiulVulcan.
Pe de altã parte,ediliioraºului spun cã acþiunea destrângere a maidanezilor seface periodic ºi aceºtiaajung la Codlea. „Noi avemun contract cu firma din
Codlea. Ei vin lunar, noistrângem maidanezii ºiacum, când îi predãm lespunem de carantinã. Cefac ei cu aceºti câini, e trea-ba lor”, a declaratGheorghe Ile, primarul dinVulcan.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 septembrie 2012 Actualitate 11
S ingura ºansã pentrustabilirea adevãrului ºi
încadrarea celor doi munci-tori arºi la Lupeni ca victimeale unui accident de muncã,în urma unei explozii provo-catã de o acumulare de gaz,este ca familiile acestora sãcolaboreze cu anchetatorii.
Pânã la acest moment, însã, încontinuare, niciun apropiat al rãniþilornu a vrut sã spunã pentru cine lucrauaceºtia. “Din pacate nu recunoaºtenimeni cã au prestat o activitate înfolosul vreunei firme. Spun dinpãcate, pentru cã una din victime sezbate între viaþã ºi moarte ºi nimeninu se intereseazã de starea ei. Ne-acontacta mama unuia dintre bãieþi,disperatã cã medicii nu-i dau nicioºansã ºi cã absolut nimeni nu seintereseazã ºi nu se ocupã de el. Eusper din suflet sã ne ajute mãcarfamiliile ºi prietenii ”, a declaratIleana Bodea, ºef S.S.M. – ITMPetroºani.
Dacã se va stabili cã muncitoriierau totuºi angajaþii vreunei firme
care executa lucrãri în acel bloc,lucrurile ar sta altfel pentru ei.
“Este imposibil ca familia sã nu ºtieunde plecau în fiecare zi cei doi bãieþisã lucreze. Imposibil sã nu ºtie cine îicãuta pentru a le da de lucru. Dacãfamiliile ne ajutã ºi în urma audierilorvecinilor din bloc primim informaþiisuplimentare, în final, eu zic cã o sãdovedim cine le-a dat de lucru ºi cineavea obligaþia sã se ocupe de ei. Esteimportant ca familia sã conºtientizezecã în conformitate cu LegeaAsigurãrilor în caz de accident, arbeneficia ºi de ajutor din partea statu-lui în condiþiile în care putem sã sta-
bilim cã au prestat o activitate pentruun angajator. Putem sã determinãangajatorul respectiv sã-i declare înREVISAL retroactiv ºi sã-i putemîncadra ca ºi accident de muncã, pen-tru a beneficia de toate drepturilelegale conform legii”, a mai spusIleana Bodea.
În aceste zile, inspectorii ITM iaudeclaraþii de la locatarii blocului undea avut loc deflagraþia. Cei doi rãniþisunt în continuare la Spital de Arºidin capital, sub monitorizare. Unuldintre ei este în stare criticã, cu arsuripe 75 % din suprafaþa corpului.
Luiza ANDRONACHE
O pisicã turbatã a bãgat municipiulVulcan în carantinã
Simota a pierdut aproape 3 milioane I-a fost „suflat” proiectulpentru modernizarea ambulatoriului de la Uricani
Cetatea dacicã de laSarmizegetusa Regia arsta pe un oraº secret, demãrimea Bucureºtiului,încã nescos la luiminã.Sunt informaþii mai vechi,care au circulat mai ales
pe blogurile pasionaþilorde arheologie ºi care aufost din nou aduse laluminã de scanãrile fãcuterecent de cãtre cei de laBBC ºi Discovery. Surseneoficiale aratã cãprimele scanãri în zonacetãþilor dacice au fostfãcute pe la începutulanilor ’90 de ruºi, care aufolosit un satelit pentru ascana subsolul din zonaGrãdiºtei. Oficial nuexistã nicio informaþiedespre acele cercetãri,însã s-a vorbit despre fap-tul cã ruºii ar fi descoperitsituri antice ºi preistoricenecunoscute încã în zonã.
În urma prelevãrii acestordate, Ministerul LucrãrilorPublice ºi AmenajãriiTeritoriului ºi MinisterulCulturii au decis, la aceavreme sã efectueze noicercetãri în zonã, iar con-
cluzia a fost cã fortificaþi-ile din zona Grãdiºte nuerau doar cetãþi dispusepe culmile munþilor dinjur, ci un imens ansamblude 200 kilometri pãtraþi,foarte compact, carecuprindea o aºezare mili-tarã, una civilã montanã,cu mai multe nuclee.Se spune cã munþii fu-seserã tãiaþi ºi terasaþi,apoi amenajaþi în incredi-bilul ansamblu. În plus, lao adâncime de peste 8metri s-ar afla o aºezaresubteranã. Practic, unelecercetãri secrete, derulatede un grup de oameni deºtiinþã români pânã în
1999, au evidenþiat faptulcã sub Sarmizegetusa ºisub celelalte cetãþi dacicepe care le cunoaºtemacum existã acel ansam-blu arhitectonic militaro-civil, bogat în aur ºi cumulte elemente ante-rioare civilizaþiei dacilor.Informaþiile au fost ali-mentate ºi de generalulde divize în retragereVasile Dragomir, care afãcut parte din echipa decercetãtori. În 2001,acesta a declarat pentrupresa centralã cã în zonaVârtoape, pe o suprafaþãde 4 km pãtraþi, au fostdescoperite 75 de gropiconice, de dimensiunidiferite, precum ºi incinteparalelipipedice, modifi-cate de mâna omului,care comunicau între ele,dar ºi cu platoul de dea-supra prin drumuriantice. De la aceste in-cinte pleacã mai multetuneluri spre munþii dinapropiere, uneleprãbuºite parþial, iar unsingur tunel ajunge lasanctuarele de laSarmizegetusa Regia,unde au fost de aseme-nea detectate incinte sub-terane. „Vreau sã sublin-iez cã în urma mãsurãto-rilor noastre a rezultat cãîn zona Vârtoape ºi înimediata apropiere se aflãvestigiile cele mai impor-tante ale complexului,inclusiv sanctuare, con-strucþii cu o vechime maimare decât cele de laSarmizegetusa”, declarala vremea respectivã ge-neralul Vasile Dragomir,declaraþie preluatã urgentpe toate blogurile intere-sate de aceastã temã.
Centrul complexului arfi chiar oraºul subteran ºisuprateran de laVârtoape, de dimensiunimult mai mari decât celde la SarmizegetusaRegia. De aceste tunelurisecrete nu ar fi strãini nicilocalnicii, iar legendelesunt multe. Astfel, înzonã se povesteºte cã, înurmã cu ceva timp, s-aprãbuºit un perete demunte, descoperind oparte de tunel, de putea
omul sã meargã înpicioare prin el, întãritãcu bârne putrezite dinlemn. Nimeni nu a avut,însã, curajul sã intre întunel pentru a vedeaunde merge.
L egende fãrãvreo bazã realã
Toate aceste zvonuri s-au reaprins dupã ce înzonã ºi-au fãcut apariþiaechipele de la BBC ºiDiscovery, care au scanatîmprejurimile incinteisacre din capitala dacicã,folosindu-se de sateliþi ºio tehnologie numitãLIDAR. Rezultatelecercetãrilor vor fianunþate abia dupãdifuzarea documentaruluirealizat aici, în 29 sep-tembrie, iar arheologiiromâni vor primi o copiea hãrþii obþinute astfel.
Filmãrile pentru copro-ducþia BBC – DiscoveryChannel s-au derulat ºi laSarmizegetusa Regia,dupã ce producãtorii arfi primit unele indiciiextrem de interesanteprintr-o scanare dinsatelit. JurnalistulVladimir Brilinski, unuldintre apãrãtorii cetãþilordacice din MunþiiOrãºtiei, membru alAsociaþiei Terra DacicaAeterna, spune cã totuleste doar o legendã,neconfirmatã decercetãrile arheologice.„Din punctul meu devedere, este doar o fan-tasmagorie, care nu arenicio legãturã cu reali-tatea. Din toatecercetãrile arheologicecare au avut loc în zonã,nu s-a evidenþiat acestlucru, iar personal eu nucred în acest oraº secret.
Sãpãturile arheologice auevidenþiat foarte clarstratul steril, la 3 metri ºiceva în interior. Cred cãeste imaginaþia unorminþi înfierbântate”, adeclarat Brilinski. Acestaspune cã, într-adevãr,ruºii au efectuat laînceputul anilor ’90,scanãri ale perimetrelor,dar cãutau filonul de ura-niu, fiind cunoscut faptulcã din Munþii Orãºtieiexistau astfel deexploatãri miniere. Câtpriveºte documentarulrealizat de BBC ºiDiscovery, în data de 29septembrie acesta va fidifuzat, iar atunci expirãºi prevederile contractu-lui încheiat de realizatoriiacestuia cu Universitateadin Cluj, care a asistatechipele de televiziune.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 septembrie 201212 Turism
OOrraaººuull sseeccrreett ddeessuubb SSaarrmmiizzeeggeettuussaaO raºul secret de sub Sarmizegetusa
Regia reaprinde imaginaþiapasionaþilor de dacologie, iar scanãrilerealizate recent de cãtre BBC ºiDiscovery alimenteazã informaþiile maivechi, care oricum au stârnit multepolemici pe aceastã temã. Cunoscãtoriispun, însã, cã toate acestea sunt doarlegende, fantasmagorii.
