CRONICA VAII JIULUI NR. 998, VINERI 04 DECEMBRIE 2015
7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 998 Vineri, 4 Decembrie 2015 La desfãºurarea acestei expertize pot lua parte ºi experþi angajaþi de cãtre cei acuzaþi cã sunt responsabili de tragedie. În plus, urmeazã sã se mai realizeze ºi o expertizã care ar trebui sã deter- mine gradul de rezisten- þã la foc a construcþiei. Anchetatorii ar vrea ancheta sã fie finalizatã pânã la sfârºitul acestui an, însã sunt ºanse ca termenul sã fie depãºit datã fiind complexi- tatea cauzei. În tragedia de la Colectiv, soldatã cu 60 de decese ºi zeci de rãniþi grav, anchetatorii au audiat circa 230 de persoane, iar 30 de persoane s-au consti- tuit parte civilã în dosar, dar numãrul celor care au avut de suferit ºi vor cere compensaþii va fi cu mult mai mare. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor ºi familiilor acestora, sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi. NOROC BUN! LA MULÞI ANI! Aurel ANGHEL - Director general Societatea Naþionalã de Închideri Mine V alea Jiului Cu ocazia zilei Sfintei Muceniþe Varvara, aducem un omagiu tuturor minerilor care ºi-au jertfit viaþa în adâncurile minelor din Valea Jiului. Aceasta sfânta sãrbãtoare sã vã aducã multã sãnãtate, bunãstare ºi împliniri. Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului. NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI! Consiliul de Administraþie ºi Conducerea Complexului Energetic Hunedoara Moºtenirea spitalelor lui Ceauºescu – peste 100 de morþi ºi 200 de infectaþi HIV, în Valea Jiului Î n anul 2015, în Valea Jiului, peste 200 de persoane sunt infectate cu HIV, iar numãrul este în creºtere. Între anii 1985-1990, prunci ºi copii de ºcoalã au fost infectaþi în spitale ºi policlinici. ”... Se fãceau aceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge, acelaºi RH ºi, dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspandea virusul. Ce sã vã spun... Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA”. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Conlucrare INEC - INSEMEX Petroºani P archetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a stabilit ca expertiza propriu zisã, privind modul în care s-a declanºat incendiul de la Colectiv, sã fie realizatã de Institutul Naþional pentru Expertize Criminalistice, în parteneriat cu experþii de la INSEMEX Petroºani.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 998
Vineri, 4 Decembrie 2015
La desfãºurareaacestei expertize potlua parte ºi experþiangajaþi de cãtre ceiacuzaþi cã sunt responsabili detragedie. În plus,urmeazã sã se mairealizeze ºi o expertizãcare ar trebui sã deter-mine gradul de rezisten-þã la foc a construcþiei.
Anchetatorii ar vreaancheta sã fie finalizatãpânã la sfârºitul acestuian, însã sunt ºanse catermenul sã fie depãºit
datã fiind complexi-tatea cauzei.
În tragedia de laColectiv, soldatã cu 60 de decese ºi zeci derãniþi grav, anchetatoriiau audiat circa 230 depersoane, iar 30 depersoane s-au consti-tuit parte civilã îndosar, dar numãrulcelor care au avut desuferit ºi vor cere compensaþii va fi cumult mai mare.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
DRAGI MINERI,Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara,
ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii însubteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþaºi liniºtea zilei de mâine.
Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor ºi familiilor acestora,sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.
NOROC BUN!LA MULÞI ANI!
Aurel ANGHEL - Director general Societatea Naþionalã
de Închideri Mine Valea Jiului
Cu ocazia zilei Sfintei Muceniþe Varvara,aducem un omagiu tuturor minerilor
care ºi-au jertfit viaþa în adâncurile minelor din Valea Jiului.
Aceasta sfânta sãrbãtoare sã vã aducã multãsãnãtate, bunãstare ºi împliniri.
Fie ca binecuvântarea Sfintei Varvara sã vegheze asupra celor care lucreazã în
adâncurile pãmântului.
NOROC BUNªI LA MULÞI ANI!
Consiliul de Administraþie ºi Conducerea Complexului Energetic Hunedoara
Moºtenirea spitalelor lui Ceauºescu – peste 100 demorþi ºi 200 de infectaþi HIV,
în Valea Jiului
Î n anul 2015, în Valea Jiului, peste 200 de persoane sunt infectate cuHIV, iar numãrul este în creºtere. Între anii 1985-1990, prunci ºi copii
de ºcoalã au fost infectaþi în spitale ºi policlinici. ”... Se fãceau aceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge, acelaºi RH ºi,dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspandea virusul. Ce sã vã spun...Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Conlucrare INEC -INSEMEX PetroºaniP archetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie a stabilit ca expertiza propriuzisã, privind modul în care s-a declanºatincendiul de la Colectiv, sã fie realizatã deInstitutul Naþional pentru ExpertizeCriminalistice, în parteneriat cu experþii de la INSEMEX Petroºani.
A fost panicã, joi laprima orã, în Cartierulde case de lux dinColonia Petroºani. Ovilã impozantã a luatfoc, iar fumul ºi flãcãrileerau vizibile din oraº.Asta, dupã ceacoperiºul locuinþei a luat foc. Totul s-apropagat cu uºurinþã,din cauza materialelorinflamabile din care eraconstruitã casa, dar ºidin cauza cantitãþii maride material lemnos carese afla ºi în zona cen-tralei termice, dar ºi înpodul locuinþei. „Nuºtim ce s-a întâmplat,nu pot sã spun nimic”,a ripostat în lacrimi unadintre femeile carelocuieºte în acea casã.
Nu mai puþin de 5maºini de intervenþie ausosit la faþa locului, iaroamenii erau pur ºi sim-plu panicaþi, pentru cã
vâlvãtaia se reaprindeadin timp în timp.Punctul culminant a fostmomentul în care unpompier a fost scos înbalconul locuinþei, pentru cã leºinase.Pompierul a fost singu-rul care a avut nevoiede îngrijiri medicale.
„În momentul în carese acþiona în interior, la nivelul mansardei, ogrindã din acoperiº l-alovit la nivelul capului ºi,pentru mai multe inves-tigaþii, a fost transportatla Spitalul de Urgenþãdin Petroºani. Este înafara oricîrui pericol”, a declarat locotenentIonuþ Brehui, coordonatorul acþiuniide la faþa locului.
Pompierii bãnuiesccã focul a pornit de lacentrala termicã alimen-tatã cu lemne ºi s-aextins cu repeziciune,
dar împreunã cu crimi-naliºtii, au fãcut ore înºir cercetãri la faþa locu-lui. Imediat dupã inci-dent, însã, pompierii auvenit cu nu mai puþin de5 maºini speciale.
„Ne-am deplasat lafaþa locului cu 4 autospe-ciale de lucru cu apã ºispumã ºi una de lucru laînãlþimi ºi am acþionatpentru lichidarea incen-diului. Cauzele rãmân afi stabilite, împreunã cucelelalte strucuri caresunt implicate. A fostafectatã o casã de locuit,acoperiºul de la casavecinã ºi anexã de lacasa învecinatã cu ceacare a luat foc.Proprietarii aveau cen-tralã termicã pe lemn”, a
mai menþionat locotenent Ionuþ Brehui.
Ore în ºir, pompieriiau intervenit la acestincendiu ºi au încercatlimitarea lui. A fost oluptã contra-cronometrudin cauza cantitãþii maride materiale depozitate,care au amplificatflãcãrile, din timp întimp. În incendiu a arso maºinã de lux, iar oalta a reuºit sã fie sal-vatã la timp din flãcãrilecare au cuprins garajulaflat la parterul casei.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Viaþa ºi pãtimirea Sfintei MuceniþeVarvara reprezintã o pildã pentru orice om
cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii
minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pepãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în
acelaºi necunoscut, noi, minerii din ValeaJiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de
mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna
minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.
NOROC BUN!Director general al INCD INSEMEX,
Ing. Artur Gãman
În calendarul sãrbãtorilor creºtine, pentru noi,cei din Valea Jiului, sãrbãtoarea Sfintei Mari
Muceniþe Varvara are un loc aparte. De-a lungula mai bine de un secol ºi jumãtate, de când
existã minerit pe aceste meleaguri, OcrotitoareaMinerilor a fost ”zâna bunã” a oamenilor din
Valea Jiului, cãlãuza ºi pavãza truditorilor din adâncuri.În faþa tuturor schimbãrilor care au survenit
în istoria mineritului din Valea Jiului, un lucru a rãmas însã la fel de preþios: respectul
faþã de Sfânta Varvara ºi faþã de cei pe care-i protejeazã ºi cãlãuzeºte, deopotrivã în minã sau
la suprafaþã.Cu prilejul Sfintei Varvara transmit
omagiul meu tuturor minerilor de ieri ºi deastãzi ai Vãii Jiului, cãrora le doresc sãnãtate,
putere de muncã, viaþã lungã, sãnãtate ºi numaibucurii. Sper, asemeni tututor celor care trãiesc
pe aceste meleaguri, cã Sf. Varvara ne va fi pe maideparte cãlãuzã binecuvântatã în viaþa noastrã de
zi cu zi.
NOROC BUN!Costel AVRAM,
Director General SC ApaServ SA Petroºani
Încã de la începuturile activitãþii miniere din Valea Jiului, ortacii noºtri au sãrbãtorit, în fiecare an,
pe 4 Decembrie, numele ºi faptele Sfintei MariMuceniþe Varvara. Prin voinþa comunitãþii noastrelocale, de anul trecut, Sfânta Varvara nu este doarOcrotitoarea Minerilor ci ºi Patroana spiritualã a
municipiului Petroºani.În întâmpinarea praznicului din acest an al Sfintei Varvara, vã invit, dragi concetãþeni,
sã ne îndreptãm rugãciunile noastre spre toþi cecare au pierit în minele Vãii Jiului. Cu acest prilej, vã
doresc, tuturor celor care aþi fãcut ºi faceþi cinstemeseriei de miner, sãnãtate, putere de muncã,
Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara estepentru noi un motiv de tristeþe ºi bucurie,
totodatã. De tristeþe, pentru cã în aceastã zine amintim, cu compasiune , de ortacii cãzuþiîn abatajele din subteran. De bucurie, pentrucã lucrurile bune de care am avut parte pestean, se datoreazã ºi harului ºi binecuvântãrii
Ocrotitoarei noastre. Cu prilejul Zilei de Sf. Varvara mã înclin, curespectul cuvenit, în faþa ortacilor care ºi-au
jertfit viaþa în adâncuri, iar celor care fac cinste mai departe acestei nobile meserii le
doresc tot binele din lume.
NOROC BUN!Ing. Gheorghe Ile
Primarul municipiului Vulcan
Incendiu devastator în Colonia PetroºaniU n incendiu devastator s-a produs joi
dimineaþã pe strada Plopilor în Coloniadin Petroºani. O vilã cu un etaj a ars ca otorþã, o maºinã a fost fãcutã scrum ºi maimulte clãdiri din zonã au fost afectate. Unpompier a fost transportat la spital, dupã ce i-a cãzut o grindã aprinsã în cap ºi a leºinat.Din fericire, nu sunt alte victime, ci doar pagube.
Cumplitul virus HIV afost lãsat ca o moºteniregrea, ca un blestem demoarte, de spitaleleCeauºiste, când prunci,elevi de la clase primareºi chiar liceeni au fostinfectaþi pentru cã sistemul de sãnãtate deatunci folosea instrumentar refolosibil,sângele transfuzabil erasupravegheat doar peboli transmisibile limi-tate, HIV-SIDA nici nuera luat în considerare.
S-a scris mult dupã1990 despre cei cinciani ai groazei, 1985-1990 - când au fostdeclarate 273 de per-soane infectate, dar seºtie cã au fost mult maimulte -, dar cea maicompletã anchetã jurna-listicã a fost cea a luiCarmen Cosman, peatunci corespondent alziatului România Liberã,publicat în 7 ianuarie2010.
I nfectarea…
"În perioada respec-tivã (a anilor ’85-’90 –n.r.) nu se fãceau testãripentru virusul HIV. Petimpul lui Ceauºescu, noiobiºnuiam sã spunem cãnu avem astfel de boli, le
negam, ºi atunci nu sefãceau testãri. Eraufoarte mulþi copii slãbuþi,anemici, cãrora li sefãceau microtransfuzii.Practic, dintr-o pungã desânge se fãceau acestemicrotransfuzii la maimulþi copii cu aceeaºigrupã de sânge, acelaºiRH ºi, dacã prindeai opungã cu sânge infectat,se rãspândea virusul. Cesã vã spun... Noisupravegheam sifilisul,dar nu ºi HIV-SIDA. Nu
aveam seringi de unicãfolosinþã, sterilizarea nuse fãcea întotdeaunacorect, se lua curentul ºiatunci ziceai cã sterili-zezi, dar instrumentarulera prost sterilizat",spune un medic.
Despre cauza îmbol-nãvirii copiilor vorbeºte
ºi un reprezentant alasociaþiei de luptãîmpotriva HIV-SIDA dinPetrila, dar tot sub protecþia anonimatului:
"Noi bãnuim cã toþiaceºti copii s-au îmbol-nãvit din cauza unor vac-cinuri venite din strãinã-tate. Sunt tineri care nuau fost niciodatã inter-naþi în spital, care aupãrinþi sãnãtoºi, decibãnuim cã de la acelevaccinuri fãcute în spital.Dar cadrele medicale nu
spun, nici în ziua de astãzinu ºtim oficial nimic. Amvrut chiar sã-i dãm înjudecatã, dar nu ºtii nicipe cine sã dai în judecatã,nu ai pe cine condamna".În Valea Jiului au fostînregistrate 273 cazuri deinfectare cu HIV între anii1985 si 1990…”
... ºi stigmatul
”…Florentina, dinVulcan, are 20 de ani.Pânã la 14 ani, era uncopil perfect normal.Avea deja boala, dar nuºtia. "Nu este vina meaºi nici a pãrinþilor mei, cia doctorilor, care ne-aufurat copilãria, viaþa,ºansa de a trãi normal.Din vaccin am luat-o.Copiii îmi spuneau«sidoasa» ºi fugeau demine. Mai rãureacþionau mamele lor,care nu mã lãsau sã leating copiii fiindcã elecredeau cã le dau boala",povesteºte tânara.Mãrturiseºte cã pentruea cel mai greu este faptul cã nu îºi va puteaîmplini cea mai maredorinþã, aceea de a aveaun copil. "Îmi plac copiiila nebunie ºi tare mult aº vrea o fetiþã! Mã deranjeazã cã nu potavea copii. Adicã potavea, dar riscã sã fie bol-navi, ca mine. Nu vreauca viaþa lor sã fie ca amea, cu pastile luate cupumnul, internãri în spitale cu sãptãmânile ºibatjocura celorlalti",spune tânãra…”
N emþii vor fiprezenþi la
”lumini pentru ceirãpuºi”
În Valea Jiului,numãrul celor infectaþicu HIV rãmâne relativeconstant, deºi mulþi aupierdut lupta cu virusul,ceea ce produce îngrijorare.
La chemarea CruciiRoºii Petroºani, directorFelicia Vitan a rãspunsSpitalul de Urgenþã
Petroºani, prin cadrespecializate ºi psihologi.Timp de mai bine de olunã, aceºtia au fost latinerii din licee, cu mate-riale de informare, cufilme informative ºi studiide caz, au explicat ce eacesat virus, cum setransmite, dar ºi cum sepot proteja, cum pot trãinormal în prejma celor infectaþi fãrã a-imarginaliza ºi stigmatiza.Scopul campaniei a fost acela de a punebarierã rãspândirii princunoaºtere, dar ºi pentrua le uºura viaþa în comu-nitate a celor ce poartãaceastã cruce grea.
Campaniadesfãºuratã de CruceaRoºie Petroºani ºiSpitalul de Urgenþã - –”Deschide ochii! Nu-istigmatiza!” – se încheie,iar luni, 7 decembrie2015, în memoria celorcare au murit pierzândlupta pentru viaþã, se vaaprinde câte o lumânarede cãtre participanþi,lumânãri împãrþite deCrucea Roºie.
”Aºteptãm sã fie alã-turi de noi cât mai mulþioameni cãrora le pasã,care venid pot demostracã au înþeles pentru aputea, cu toþii, acþionacorrect. Luni, la ora17,00, în Piaþa VictorieiPetroºani, va avea locaprinderea luminilor înmemoria cãrora nemilo-sul virus HIV le-a frântviaþa. Alãturi de noi, ceidin Valea Jiului se vaafla ºi o delegaþie de germani, care de ani dezile sprijinã prin filialelenoastre comunitãþile,copiii din aceastã zonã”-a declarat Felicia Vitan,director Crucea RoºiePetroºani.
De precizat cã Ziuamondialã de combaterea SIDA, marcatã pe 1decembrie, în fiecare an,este dedicatã creºteriigradului de conºtienti-zare a pandemiei deSIDA cauzatã derãspândirea infecþiei cuHIV. Din 1995,Preºedintele StatelorUnite ale Americii aproclamat oficial Ziuamondialã SIDA.Guvernele din alte þãriau urmat exemplul ºi auemis anunþuri similare.Virusul a ucis mai multde 25 de milioane deoameni între 1981 ºi2007, ºi un procentestimat de 33.2 milioanede oameni trãiesc cuHIV în întreaga lume. România aveaînregistrate, oficial, circa10.000 de cazuri.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015 Actualitate 3
O analizã efectuatã desalvatorii montani din
Valea Jiului aratã cã una dincauzele importante care ducla accidente în staþiuni estereprezentatã de consumulexcesiv de bãuturi alcoolice.
Alarmant este cã printre„pacienþii” care au nevoie deajutorul salvamontiºtilor se aflã ºiminori, iar de multe ori suntaproape de comã din cauza bãuturii.
„Au fost cazuri uluitoare cucare ne-am întâlnit. Îmi amintescunul dintre ele pentru cã a fostvorba de un copil de doar 13 ani. În noaptea dintre ani,dupã ce s-a îmbãtat, a mâncatcâteva pahare de sticlã. Am rãmas ºocat când l-am vãzutcum arãta, era plin de sânge.Copiii aceºtia sunt cei mai periculoºi turiºti de careavem parte în ultimii ani lamunte”, a spus unul dintre salvatori.
M. M. GÂNJUGÂNJU
Î anul 2015, în Valea Jiului, peste 200 de persoane sunt infectate cuHIV, iar numãrul este în creºtere. Între anii 1985-1990, prunci ºi
copii de ºcoalã au fost infectaþi în spitale ºi policlinici. ”... Se fãceauaceste microtransfuzii la mai mulþi copii cu aceeaºi grupã de sânge,acelaºi RH ºi, dacã prindeai o pungã cu sânge infectat, se rãspândeavirusul. Ce sã vã spun... Noi supravegheam sifilisul, dar nu ºi HIV-SIDA”. Au fost vreo 275 la numãr... Pentru a stopa infectarea, dar ºi pentru ca atinºii de virusul nemilos sã nufie stigmatizaþi, Crucea Roºie Petroºani ºi Spitalul de Urgenþã Petroºaniau desfãºurat, în licee, o amplã campanie de informare ºi conºtientizare a tinerilor – ”Deschide ochii! Nu-i stigmatiza!”. Luni, la încheierea campaniei, în Petroºani se vor aprinde lumini pentru victimele virusuluiucigaº, eveniment la care va fi prezentã ºi o delegaþie de germani…
Moºtenirea spitalelor lui Ceauºescu – ppeessttee 110000 ddeemmoorr þþ ii ºº ii 220000 ddee iinnffeeccttaaþþ ii HHIIVV,, îînn VVaalleeaa JJ iiuu lluuii
Bãutura – principalul pericol pentru turiºti
Sunt ºi cazuri maidramatice în care acestepersoane nu beneficiazãnici de însoþitor, iar viaþaeste cu atât mai dificilãpentru aceºti oameniþintuiþi într-un scaun curotile. În aceastã situaþiese aflã ºi un bãrbat dinmunicipiul Petroºani de75 de ani care estebãtaia de joc a unui sis-tem birocratic. Bãrbatulare ambele picioare
amputate, nu are unînsoþitor sãu asistentpersonal, însã estechemat anual la Comisia de Evaluare aPersoanelor cu handi-cap. Ministerul Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale a fost sesizat în acest caz, iar rãspunsul este cã deobicei, unul strict bazatpe acte normative ºi nupe situaþii reale.
“În vederea eliminãriiunor solicitãri nejustifi-cate pentru prezentareaîn faþa comisiei deevaluare a unor persoanecu handicap care deþinun certificat de încadrarecu termen de valabilitatepermanent, a fost modificat articolul 59 dinLegea nr. 448/2006privind protecþia ºi pro-movarea drepturilor per-soanelor cu handicap,
astfel încât aceste per-soane sã fie chemate lacomisie în vedereareevaluãrii în urmã-toarele cazuri: solicitãacest lucru ca urmare aagravãrii condiþiei lormedico-psihologice, suntconvocate de cãtre
structurile competente în cazul existenþei unorsuspiciuni justificateprivind încãlcareaprevederilor legale refe-ritoare la încadrarea îngrad ºi tip de handicap”,susþin reprezentanþiiMinisterului Muncii.
Tot reprezentanþiiministerului de resortsusþin cã “pentru per-soanele care au suferit o amputaþie se acordãtermenul de valabilitateal certificatului pe 6luni/12 luni la primaprezentare la evaluare apersoanei pentru moni-torizarea de specialitatepentru urmãrirea stãriide sãnãtate ºi a terapiei
de recuperare”. Maiexact, persoanele careau suferit amputaþii suntchemate la comisie caretrebuie sã constate dacãacesteia i-a crescut la locmâna sau piciorul.
În cazul bãrbatului dinPetroºani care are ame-bele picioare amputate,termenul de valabilitateeste permanent.
“Menþionãm cã în conformitate cuprevederile instrucþiuniimetodologice nr.6/31.07.2014 emisã deComisia Superioarã deevaluare a persoaneloradulte cu handicap, pen-tru persoanele la care lamomentul prezentãrii la a doua evaluare auvârsta de peste 75 deani, indiferent de diagnostic, se acordãtermenul de valabilitatepermanentã”, mai susþin reprezentanþiiministerului de resort.
Nu odatã s-a întâmplat ca persoanelecu membrele amputatesã fie chemate la comisiide specialitate.
Tot mai mulþioameni s-au încãpãþâ-nat sã omologheze produse marca ValeaJiului ºi, de la pãsatulmomârlanilor, la brân-za, cârnaþii, ori plãcin-tele tradiþionale, puþineproduse au ajuns sãprimeascã marca înre-gistratã. Totuºi, micuþiidin Petrila nu mai vorsã cumpere produse dinalte þãri, când la noi segãsesc unele ºi maibune. Au venit la untârg cu mere de îþi lasãgura apã, miere natu-
ralã din Petrila,gogoºari în sos demuºtar ºi câte ºi maicâte, toate reþeteinedite ºi au reuºit chiarsã devinã mici între-prinzãtori. „Eu, la acesttârg, m-am prezentatcu mierea mea de salcâm, de tei, propolis,cã tata este apicultor ºia mers bine. Am vândut câteva borcaneºi am câºtigat 330 delei”, ne-a mãrturisitAmira, o elevã dinclasa a IV-a.
Încurajaþi de ideea de
a face un câºtig, ceimici s-au întrecut înreþete inedite, iar Denis a venit cu o ideece a avut ºi ea maresucces. „Eu am venit cuzacuscã de ciuperci,castraveþi, dulceþuri.Trebuie sã ºtiþi cã suntfoarte sãnãtoase ºi sãcumpãraþi cã unele produse din alte þãri nusunt aºa bune, ca lanoi!”, ne-a explicat ºiDenis, un coleg alAmirei.
Este un îndemn pe care cei mici îl promoveazã ºi, pânã înaprilie când se terminãproiectul, vor canumãrul cumpãrãtorilorcare aleg produse dinValea Jiului sã creascãsimþitor, în detrimentulcelor care aleg impor-turile, fãcând astfeleconomie ºi de energie.
„Am scos în evidenþãprodusele noastretradiþionale ºi am vrutca oamenii sã lecunoascã ºi sã facemeconomie de energie,sã nu mai cumpãrãmmãrfuri aduse din alteþãri, ca de exemplucum am vãzut la super-market prune din Peru,când noi avem prunedin Valea Jiului. Eu amcumpãrat gogoºari,conservaþi în sos demuºtar, ceea ce eu nuam mai auzit pânãacum ºi este o tradiþieaici la noi ºi dulceaþã de gutui cu nuci”, ne-a explicat LilianaGheban, profesoaracare a coordonat activitatea.
ªcoala Gimnazialã I.D. Sîrbu a organizatactivitatea cu titlul ,,Made in Valea Jiului",în cadrul proiectului
European ,,Mãnâncãresponsabil”, programde învãþare globalã orientat spre acþiune înAnul European pentrudezvoltare. Proiectul“Mãnâncã responsabil”se desfãºoarã în 50 de ºcoli dinRomânia ºi în alte 9þãri europene: Bulgaria,Republica Cehia,
Croaþia, Letonia, Malta,Polonia, Slovacia ºiSlovenia. Copiii ºi-aufãcut reclamã ºi, pentrucã vin de la ªcoala I.DSîrbu, le-au dus laTârgul Sîrbuleºtilor, un loc destinat exclusiv produselor dincãmãrile lor.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Nu sunt cei maibuni, nu au vreun talentanume, dar îºi pun toatãpriceperea pentru a fiutili. Sunt copiii dintr-oclasã absolut specialã,care, de Ziua inter-naþionalã a persoanelorcu dizabilitãþi, ne-au arãtat ce au realizat ei.Sunt lucrãri grele, careau necesitat multãîndemânare, dar efortuleste cel ce trebuie apre-ciat la ei. Cea care îiîncurajeazã este dirigintalor, iar într-o zi specialã,
cu toþii au ales sã fiespeciali. „Este o sãrbã-toare la nivel mondial ºi,începând din acest an,ne-am gândit sã o sãr-bãtorim ºi noi, având învedere cã avem o clasãde învãþãmânt special.Copiii s-au pregãtit culucrãri de metaloplastie,cu care au realizat omini-expoziþie. Suntemla început, dar, încet-încet lucrurile intrã pefãgaº”, a spus LuminiþaVinþan, profesoara careîi coordoneazã.
Copiii au participat lajocuri interactive, auarãtat cã sunt buni lamulte lucruri, cã se potintegra în ºcoalã ºi auprimit chiar cadouri dinpartea celor de laCrucea Roºie ºi a unuiONG din Petroºani.
„Ne-am hotãrât sãmergem la ColegiulIndustrial unde am aflatcã sunt 11 copii care auceva probleme, ca sãfim alãturi de ei. Sunt 5fete ºi 6 bãieþi ºi noi le-am fãcut cadouri ºi le-am pregãtit jocuri,cãrþi de colorat, creioanede colorat, jucãrii ºi dulcuri. Crucea Roºie avenit cu cadouri dinpartea lor ºi ni s-a alãtu-rat, ca sã aducem astfelo razã de luminã celorcare au nevoie”, a spusMariana Popa, membrãa ONG-ului Grupul deprieteni.
A fost o zi specialã, cutineri speciali, o zi a cãreiscop este acela de a-iface pe aceºti copii sã nuse simtã altfel decât parteintegrantã a ºcolii lor.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
„Take, Ianke ºiCadâr” este o nouã premierã pe scena de laPetroºani, acolo unde,sâmbãtã seara vom aveaparte de o porþie de râs,dar ºi de o lecþie peteme absolut actuale, dereligie, neam ºi þarã.
Ion Stoica spune cã
nu joacã pentru primadatã acest rol, dar nepromite cã va da tot ceare mai bun, pentru cã,de fiecare datã,regãseºte alte ºi altevalenþe ale personajului.„E un text extraordinar.Este superb ºi este atreia oarã, cu regii
diferite, când joc acestrol. Sunt încântat sãdescopãr, la fiecarespectacol, ceva nou ºi,de fiecare datã,descopãr alte nunanþeale textului ºi este încân-tãtor”, ne-a mãrturisitIon Stoica – Take.
Mihai Alexandru,însã, pare a fi la mijloc,încurcat puþin de situaþie, de accent ºi deevenimente.
„Personajul meu estecred cã cel mai dificil,datoritã ºi faptului cã nueste neapãrat la vârstamea. Este, însã, unulfoarte frumos, caresperãm sã placã oame-nilor”, ne-a explicatMihai Alexandru, celcare îl interpreteazã peCadâr. „ªi eu am jucattextul acesta de maimulte ori ºi nu vreau sãvã spun prea multe. Vãaºtept la premierã”, afost aproape tot ce amaflat de la „evreul” Ianke- Stelian Roºian.
Regizorul AndreiMihalache, dar ºi sce-naristul Alexandru Radune promit, la rândul lor,cã vom avea parte de opoveste ce o regãsim ºi
acum, în zilele noastre,la fel de actualã, pe câteste ea de veche. „E ocomedie foarte bunã,numai cã, în spatelerâsului, din pãcate, aºacum am vãzut ºi în ulti-ma o lunã ºi jumãtate înEuropa ºi în lume, ne dãm seama cã problemele au rãmasaceleaºi: neîncrederea,lipsa de deschidere,ignoranþa persistã ºi uitecã am ajuns sã trãim,
din nou, problemelecare existau întrediferitele religii, credinþedintre cele douãrãzboiaie”, a spusAndrei Mihalache.
Piesa, una dintrecomediile de rezistenþãdin repertoriul internaþional, se joacãsâmbãtã de la ora18,00, iar costul unuibilet este de 20 de lei.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
D izabilitãþile potfi transformate
în abilitãþi, iar acest lucru ni-ldemonstreazã înfiecare zi copiii caresuferã de anumiteafecþiuni.
Sunt adevãrat luptã-tori care înfruntã viaþaºi luptã cu ea cot la cotpentru a ieºi învingãtoridin aceastã luptã. Mulþireuºesc ºi ne dau ade-vãrate lecþii de viaþã. Datade 3 decembrie reprezin-tã Ziua Internaþionalã aPersoanelor cuDizabilitãþi, iar municipali-tatea de la Petroºani amarcat aceastã zi.
“Este vorba de Ziuapersoanelor cu dizabi-litãþi, sunt copii de laCasa Pollicino ºi de lacelelalte organizaþii carese ocupã cu aceºti copiispeciali. Sunt prezenþila primãrie, avem unspectacol frumos pecare îl organizeazã ºisunt protagoniºti, iar
apoi vor primi pachetedin partea noastrã. Înfiecare an facem acestlucru.avem ºi angajaþicare au dizabilitãþi, darcare s-au integrat foartebine în ceea ce fac ºisunt foarte apreciaþi”,a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Copiii, indiferent deproblemele pe care le au, trebuie sã fiemotivaþi, încurajaþi sã îºidepãºeascã limitele, iarcei care lucreazã cu ei zi de zi, ne explicã ce presupune muncaalãturi de aceste suflete speciale.
“Este foarte impor-
tant sã îi implicãm pecopii în astfel de acti-vitãþi, copiii vor sã fieapreciaþi ºi vãzuþi de toþiceilalþi. Lucrãm foartemult cu aceºti copii. Laorele de curs încercãmsã facem programelepedagogice cât maiaproape de copii, tocmai ca ei sã parcurgã cât mai mult
din materie. Mai avemactivitãþi de terapie,unde copiii dobândescdiferite abilitãþi ºi com-petenþe, iar mai apoiavem un opþional deteatru în care încercãmsã îi învãþãm sã seexprime prin artã”, adeclarat Ramona Asan,psiholog ªcoalaGimnazialã IG Duca dinPetroºani.
Copiii de la CasaPollicino, dar ºi de laªcoala Gimnazialã IGDuca din Petroºani aususþinut mai multemomente artistice însala de marmurã aPrimãriei Petroºani.Energia lor debordantãa înseninat ziua tuturorcelor prezenþi la eveniment.
Monika BACIUMonika BACIU
Speciali într-o zi specialã
J oi, 3 decembrie a fost Ziua Internaþionalãa Persoanelor cu Dizabilitãþi ºi, pentru cã
la Colegiul Naþional Dimitrie Leonida dinPetroºani existã o clasã în care aceºti tinericautã sã se integreze, ei au fost în centrulatenþiei. Au primit cadouri ºi ne-au arãtat ceau lucrat în acest an.
Copii cu dizABILITÃÞI
Chemaþi pentru a fi verificaþi
Membre amputate, verificate dacã nu au crescut la loc
P ersoanele invalide, bãtaia de joc a unui sistem bolnav. Sunt persoanecare au amputate ambele membre inferioare ºi chair ºi aºa sunt
chemate lunar la Comisia de Handicap, care mai în glumã mai în serios,trebuie sã constate dacã persoanei nu i-a crescut piciorul sau mâna la loc.
„Take, Ianke ºi Cadâr”– premierã la PetroºaniM oº Nicolae ni-i aduce pe scenã, ca un
cadou de excepþie, pe Take, Ianke ºi peCadâr, în povestea omonimã mereu actualã.Regizorul Andrei Mihalache ne garanteazã cãpovestea este cât se poate de actualã, datefiind ºi în aceastã epocã, toate conflictele etniceºi religioase pe care le reîntâlnim în lume.
Salveazã planeta „made în Valea Jiului”„S alvarea planetei se aflã în farfuria ta” este un sologan pe care copiii de la ªcoala I.D.
Sîrbu din Petrila l-au promovat în cadrul unui proiect european, alãturi de alte 9 þãri.Pânã în aprilie, ei vor sã schimbe optica ºi sã nu mai cumpãrãm din supermarcheturi legume,fructe, ori conserve pe care le putem prepara chiar noi, sub marca „Made în Valea Jiului”.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 20156 Actualitate
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
“Am refuzat sã fiualungat într-o clasã
specialã”. Spune IonDanciu, profesor de limbaºi literatura românã laColegiul Tehnic ConstantinBrâncuºi din Petrila.
Tãnãrul profesor are probleme locomotorii, iar eleste un exemplu demn deurmat. Þintuit într-un cãrucior cu rotile, Ion Danciua refuzat sã urmeze cursurileunei ºcoli speciale pentrupersoanele cu dizabilitãþi. El aurmat cursurile învãþãmântu-lui de masã ºi a ajuns undascãl iubit de toþi elevii sãi.Mai mult decât atât, nimic nul-a împiedicat pe bãrbat sã seperfecþioneze de-a lungulanilor. A evoluat pe plan personal, dar ºi profesional ºia învins lupta cu dizabilitatea.
“Am urmat liceul Teoretic Mihai Eminescu dinPetroºani, într-o clasã nor-malã, am refuzat sã fiu alun-gat într-o clasã specialã, fiindataºat de coelctivul colegilormei. Am absolvit ColegiulUniversitar din Petroºani,specializarea învãþãtor-institutor primar, dupã carestudiile au fost continuate laBucureºti, la UniversitateaSpiru Haret, specializarea
românã-englezã, iar dupãaceea am dat un concursnaþional sã ocup un post deprofesor de limba românã lanivel liceal în cadrulColegiului Tehnic ConstantinBrâncuºi din Petrila, undeactivez de ºase ani. Nu m-amoprit din evoluþia mea profe-sionalã, am încercat sã îmiobþin toate gradele didactice,la fel ca un cadru didacticfãrã niciun fel de dizabilitate.În prezent am cadrul didacticdoi obþinut la Universitateade Vest Timiºoara. Totodatãam zis cã este bine sã îmicontinui pregãtirea profesio-nalã ºi am decis sã mãînscriu la gradul unu didactic
în cadrul aceleiaºi universitãþidin Timiºoara”, spune Ion Danciu, profesor delimba ºi literatura românã laColegiul Tehnic ConstantinBrâncuºi din Petrila.
Ion Danciu nu a vrut sã fieconsiderat special, ci mereu atins spre normalitate. Cuacest þel, el a ajuns sã îºiîndeplineascã toate visurile.
“De-a lungul evoluþieimele profesionale ºi perso-nale nu mi-a plãcut sã fiuniciodatã considerat avantajatde afecþiunea pe care o am.Am vrut sã fiu tratat ca oricepersoanã normalã, sã benefi-ciez de aceleaºi drepturi pecare le are orice om normal,chiar dacã asta însemna sãdepun eforturi duble pentrua-mi atinge obiectiul în viaþã.Vreau sã transmit un mesajcelor care suferã de o formãde handicap mai mult saumai puþin gravã. Trebuie sãdea dovadã de perseverenþãºi de ambiþie pentru a-ºidepãºi limitele pe care le-audobândit pentru a-ºi atingeorice deziderat din viaþã”,mai spune dascãlul.
Data de 3 decembriemarcheazã ZiuaInternaþionalã a Persoanelorcu Dizabilitãþi.
Monika BACIUMonika BACIU
M oº Crãciun le vaaduce turiºtilor din
Straja un centru de infor-mare turisticã. În staþiuneamontanã din Straja existãun centru de informare însãacesta nu este amenajat lastandarde corespunzãtoare.
Pentru a se alinia standarde-lor ºi pentru ca promovarea sãfie una de calitate, reprezen-tanþii municipalitãþii de laLupeni au demarat procedurilepentru realizarea unui astfel decentru. Clãdirea este aproapefinalizatã, iar reprezentanþiiadministraþiei locale susþin cãluna aceasta, spaþiul va fi inaugurat.
“Luna aceasta vom inauguraºi centrul de informare turisticã.Vom avea un singur angajat, iarconcursul este în data de 20decembrie”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.
Centrul de informare ºi pro-
movare turisticã va fi realizatpentru suma de 383,381.72lei. Conform anunþului, postatpe site-ul de licitaþii, adminis-traþia localã de la Lupeni aachiziþionat ºi mobilierul cu careurmeazã a fi dotat centrul deinfiormare turisticã din Straja.Mobilierul a avut o valoare de3.808 lei fãrã TVA. Pe lângãmobilier s-au achiziþionat ºidotãrile specifice, respectivechipamentul informatic ºiaccesorii de birou.
Monika BACIUMonika BACIU
C abinet medical pentru sportivi. Asta
îºi doresc reprezentanþiiClubului Sportiv ªcolardin municipiul Petroºanipentru toþi sportivii dinValea Jiului care practicãdiferite sporturi.
Aceºti tineri care practicãsportul ajung pe cele mai înalteculmi, iar de multe ori antrena-mentele le fac în sãli îngheþate,iar cel mai elocvent exemplueste cel al sãlii polivalente.Pentru ei, toate cluburile dinlocalitate sunt îndemnate sã seuneascã, iar cu sprijinul munici-palitãþii, sã se înfiinþeze un cabinet medical sportiv ºi uncentru de cercetare ºtiinþificã.
“Noi ne dorim sã înfiinþãmun cabinet de medicinã sportivãpentru cã sportivii au nevoie detot felul de analize medicale, aunevoie de acþiuni de cercetareºtinþificã pentru ca rezultatelepe care ei le obþin sã nu fiedoar rezultate de moment ºi sãfie rezultate pe o perioadã mailungã de timp. Eu invit toatecluburile din Valea Jiului sã se uneascã ºi sã creem înmunicipiul Petroºani un centrude pregãtire la nivelul copiilor”,a declarat Zoltan Toth, directorul CSS Petroºani.
Dupã zeci de ani în careresponsabilii Clubului Sportivªcolar din Petroºani au fãcutmii de adrese cãtre diferite instituþii, acum au primit o veste
bunã. Sala polivalentã va intraîn reparaþii capitale, în cadrulunui proiect de peste 1,1 milioane de euro.
Am primit un aviz favorabilde la Compania Naþionalã deInvestiþii prin care susþin cã sun-tem cuprinºi în programul pen-tru modernizare. Proiectul estede peste un milion de euro cuTVA ºi presupune reabilitareatotalã a clãdirii, de la acoperiºîn jos, cu vestiare, tribune,absolut tot”, a declarat ZoltanToth, director CSS Petroºani.
Compania Naþionalã de Investiþii urmeazã sã scoatã la licitaþie proiectul,iar apoi lucrãrile pot începe.Reabilitarea sãlii de sport polivalente din Petroºani era o necesitate absolutã. Asta pentru cã aici îºi desfãºoarãantrenamentele copiii de lahandbal. Care din lipsa investiþiisunt nevoiþi de multe ori sã seantreneze afarã sau în sãlile de sport ale unitãþilor deînvãþãmânt pentru cã în salãeste foarte frig.
Monika BACIUMonika BACIU
Ciuperca informativã din Strajava avea un singur angajat
Centru de cercetare ºtiinþificã ºicabinet medical sportiv la Petroºani
Dizabilitãþile fizice nu sunt o barierã.Ion Danciu, exemplu de voinþã
Sorin Stãniºel l-amustrat pe alesuljudeþean, AdrianZvâncã, pentru cãacesta din urmã a criticat faptul cãadministraþia localã n-a
fost preocupatã de aasigura transportulturiºtilor din StaþiaCFR Petroºani pânã înStaþiunea Parâng.
Sorin Stãniºel, fostales local la Petroºani,i-a atras atenþia luiAdrian Zvâncã (n.r.consilier judeþean independent) pe unsite de socializare, cãde licitaþiile pentrutransportul în comunse ocupã exactConsiliul JudeþeanHunedoara din componenþa cãruiaface parte.
„Am vãzut la o televiziune localã oemisiune unde era invi-tat consilierul judeþean
PNL (n.r. actualmenteconsilier independent)Adrian Zvâncã. Acestaacuza pe cei de laPrimãria Petroºani defaptul cã nu existã unmicrobuz care sã facãlegãtura între gara dinPetroºani ºi masivulParâng. Fãcândaceastã afirmaþie,domnul consilierjudeþean Zvâncã ºi-atras singur un cartuº înpicior... De organi-zarea licitaþiilor pentrutransportul local înjudeþul Hunedoara seocupã ConsiliulJudeþean Hunedoara,adicã tocmai instituþiadin care face partedomnul Zvâncã ºi undeputea sã propunãrealizarea rutei respec-tive de transport. Cuaceastã ocazie, domnulZvâncã, cel care a fost4 ani consilier local ºiaproape 4 ani consilierjudeþean, a demonstratcã nu cunoaºteatribuþiile celor douã
instituþii din care afãcut ºi face parte.Dacã peste toate asteamai punem ºi faptul cãdomnul Zvâncã esteconsilierul judeþean cucele mai multe absenþede la ºedinþeleConsiliului JudeþeanHunedoara, ajungemla concluzia cã dacãtãcea filozof rãmânea”,a comentat Stãniºel.
I nformaþiieronate
Adrian Zvâncã aavut dreptate când aspus cã de traseulPetroºani- StaþiuneaParâng se ocupãmunicipalitatea, con-trar a ceea ce credeSorin Stãniºel. Însãdoar atât, pentru cãatât pe timp de varãcât ºi iarna existãtransport în comunasigurat pentru turiºtii
care ajung cu trenul ºivor sã urce în Parâng.
Traseul PiaþaVictoriei – Telescaun-indicativ 3 a fost scosla licitaþie de cãtrePrimãria Petroºani înbaza unei hotãrâriprivind stabilireamodalitãþii de gestiune,respectiv HotãrâreaConsiliului Local alMunicipiului Petroºaninr. 14/2015, chiar înprimãvara acestui an.Microbuzele pleacãspre telescaun exact
de lângã Staþia CFRPetroºani. „Existãtransport în comun înperioada de iarnã,vara nu ai cu cineface, nu sunt turiºti.Vara avem autobuzecare merg pânã la Jieþºi dacã sunt solicitãrimerg pânã latelescaun. Este cursãcare face acest traseu,iar iarna se asigurãacest traseu ºi turiºtiipot urca liniºtiþi.Începe campania elec-toralã, nu? Nu mi separ multe OK, dar noiam asigurat turiºtilor ºitelescaun ºi transportîn comun. Turiºtii potveni liniºtiþi în Parâng,transportul în comundin Petroºani pânã înstaþiune este asigurat”,a explicat, Marian Popescu,administratorul publical municipiuluiPetroºani.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 2015 Actualitate 7
ANUNÞ DEINTERES PUBLIC
Consiliul Judeþean Hunedoara facecunoscut publicului interesat cã
„Planul operativ de acþiune pe timpuliernii 2015-2016” a fost aprobat prin
HCJ nr. 161/2015 ºi anunþãnumerele de telefon la care se pot facesesizãri privitoare la starea drumurilor
judeþene, dupã cum urmeazã:- Sector Brad Baza Brad: 0785 202 531 – ing. Neagoe
Daniel - Responsabil deszãpeziri, 0727 549 888 – Suciu Mircea -
Ofiþer de serviciu la secþie.Baza Pãuliº: 0788 135 513 –
ing. Buble Simion - ªef secþie,0731 504 161 – ing. Corciu
Florin - Ofiþer de serviciu la secþie.
- Sector OrãºtieIII. Baza Simeria:
0756 024 937 – ing. MusteGheorghe - ªef punct de lucru,
- Sector HaþegBaza Peºteana: 0722 509 077 – ing. Negulescu
Lucian - ªef bazã, 0730 582 734 – Greu Romeo -
Ofiþer de serviciu,0734 779 427 – Tivadar Florin.
- Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248
– Viºki Ianoº - ªef bazã.
De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon depermanenþã al C.J.Hunedoara,
0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
- ANUNÞ -În conformitate cu prevederile
Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã localã, sesupune consultãrii publice:
,,Proiectul de hotãrâre privind stabilirea preþurilor
medii ale principalelor produse agricole pentru anul2016 ºi a preþului mediu la
masa verde de pe pajiºti pentru anul 2016 ”.
Proiectul de hotãrâre poate ficonsultat la Centrul de Informare aCetaþeanului, la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, din Deva,Bld.1 Decembrie 1918, nr.28, jud.Hunedoara, camera 28, sau pesite-ul propriu al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, la adresa de
ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se potdepune în scris la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, prin poºtã,la adresa: Deva-330025, Bld. 1Decembrie 1918 nr.28, judeþulHunedoara, sau prin intermediulpoºtei electronice la adresa: [email protected],pânã la data de 04.01.2016.
Persoanele sau organizaþiileinteresate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de hotãrâre supus dezbaterii publice, vor specifica articolul sau articolele din proiect la care se referã, menþionând datatrimiterii ºi datele de contact aleexpeditorului.
A început campania electoralã?G âlceava dintre cei doi aleºi
din Valea Jiului a pornit de latransportul turiºtilor din Petroºani cãtreStaþiunea Parâng. Cei doi s-au luat la„trântã”, însã nici unul nu cunoaºteexact situaþia. Municipalitatea a licitattraseul ºi se asigurã transport în comunturiºtilor chiar ºi pe timp de varã.
CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA
DECESE Transmitem întreaga noastrã
compasiune familiei îndoliate ºisuntem alãturi de colegul nostru dr.ing. Nicolae IANC, la trecerea în eternitate a mamei
colegului nostru dr. ing. Nicolae IANC, în aceste clipedureroase pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei
IANC CORNELIA.Sincere condoleanþe!
ColectivulDepartamentului Securitate
Resurse Minerale INCDINSEMEX Petroºani
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Decembrie 20158 Sport
Ziua de 1 Decembrie aînceput, la Petroºani,de vreo câþiva ani, sãaibe o semnificaþie în plus. Un fel de„Ziua Sportului”.
În anul 2009, cuocazia împlinirii a 90de ani de la înfiinþareaechipei Jiul, a avut loco lansare de carte,precum ºi marcareamomentului pânã în
cele mai amãnunþitedetalii.
Iatã cã, acum, secontinuã „bãgarea înseamã” a sportivilor,în Sala de marmurã aPrimãriei Petroºani,peste 150 de sportiviau fost premiaþi decãtre primarul TiberiuIacob-Ridzi, în numele
Consiliului Local ce apus în practicã aceastãînþeleaptã hotãrâre.Au fost premiaþisportivii de la fotbal,gimnasticã, luptelibere, karate, rugby,ºah, reprezentanþi aicluburilor Jiul, CSSP,C.C.E. (ClubulCopiilor ºi Elevilor),
Pantera Neagrã,ªtiinþa.
Iatã un lucru bun,devenit tradiþie laPetroºani, fapt cedemonstreazã cãtotuºi, sportul îºi arepoziþia sa bine definitãºi cã lucrurile potevolua înspre maibine.
Henþ cu mâna
ªi totuºi, sportul...
În week-end-ul trecut, au avut locetape în cadrulCampionatuluiNaþional de Handbaljunioare II ºi III.
La junioare II, înSeria F, C.S.S.Petroºani a fostînvinsã cu 26-23, deºia condus la pauzã cu16-13!
Echipa dinPetroºani a cãzut pelocul 5, fiind în pericol
de a mai prinde locul4, care îi dã dreptul lacalificarea în turneulsemifinal.
„Am jucat slab,unul din cele mai slabejocuri din acest sezon.Dar ºi gazdele aupracticat un joc exce-siv de agresiv, cu unarbitraj pãrtinitor” aspus Daniel Brânzãu,antrenorul CSSP.
În schimb, a douazi, echipa de junioare
III a jucat mult maidezinvolt pe teren propriu, 32-17 (21-7)cu C.S.O. Cugir,petroºenencele realizând un joc foartebun, e drept, în faþaunui adversar maimodest, CSSPmenþinându-se pelocul 2, în spateleinvincibilei LPSBanatul Timiºoara.
ªi la junioare II,ocupanta locului 1,CSS caracal, ocupãprima poziþie cu ºaptevictorii din tot atâteameciuri, câºtigând îndeplasare derby-uletapei, 25-14 la ocu-panta locului 2, LPSSlatina. CampionatulSeriei E la junioare IIse va relua în ianuarieanul viitor, în timp cesezonul la junioare IIISeria G mai are oetapã de disputat înacest week-end, CSSPetroºani jucând îndeplasare la ultima
clasatã, ªc. Gen. Nr. 7Timiºoara, de undesperã sã se întoarcãînvingãtoare.
Un top în care s-auregãsit de-a lungul anilor ºinume care au avut tangenþecu Jiul Petroºani.
Florea Dumitrache ajucat la Jiul trei sezoane(1976-1979), marcând 37de goluri. El venise la Jiulcu o carte de vizitã impre-sionantã (jucase ºi la C.M.
Mexic 1970), fiind ales înanii 1968 ºi 1969 cel maibun fotbalist român al anului respectiv.
Mihai Pintilii a jucat ºi eltot trei ani la Jiul (2006-2009) la o distanþã de... 30de ani de Dumitrache! Înprezent este component alechipei israeliene Hapoel
Tel Aviv, fiind nominalizat la„Fotbalistul anului” alãturide alþi 24 de jucãtori(Tãtãruºanu, Keºeru,Chiricheº, Sânmãrtean,Maxim, Torje, Budescu, N.Stanciu etc.).
HANDBAL
Caracalul ºi Timiºoara,la maximum!
STATISTICÃ
Între Dumitrache ºi PintiliiÎ n fiecare an, de 50 de ani încoace, ziarul de specialitate „Gazeta Sporturilor”
(care a rezistat tuturor concurenþelor din ultimii 25 de ani...) alcãtuieºte untop al celor mai buni sportivi ºi antrenori români pe anul respectiv.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Florea Dumitrache a fost jucãtor al Jiuluiîntre anii 1976-1979
