Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 75 Vineri, 2 martie 2012 Pr eºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor: „Campaniile electorale pe gãleþi ºi pe plicuri sunt un afront la adresa democraþiei” P reºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, este pregãtit de o campanie electoralã. Cu mesaje corecte, ºi nu crede cã este corectã ideea de generalizare ºi de abordare unilateralã a clasei politice din România. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A La un pas de tragedie: s-a prãbuºit plafonul blocului M ai mulþi oameni care locuiesc în Vulcan au fost la un pas de moarte, dupã ce planºeul blocului s-a prãbuºit în interiorul scãrii. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Indemnizaþiile parlamentarilor PSD ajutã categoriile defavorizate P arlamentarii PSD din judeþul Hunedoara nu îºi vor supãra liderul politic, adicã pe Victor Ponta ºi îºi vor dona indemnizaþile, aºa cum au promis. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Colaborare masonicã între o lojã masculinã ºi una femininã M area Lojã Naþionalã a României ºi Marele Ordin Feminin Român au semnat un protocol de colaborare, eveni- mentul fiind o premierã istoricã în masoneria românã. >>> P >>> PAGINA AGINA 11
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor32/33, echivalent 6 camere,douã bãi, hol, la parter, idealpentru amenajarea de spaþiucomercial sau birouri, într-o
zonã cu multe spaþii comercialeºi cu potenþial. Telefon
0742.087.348
ANUNÞURI
Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1
9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 American Ninja 5 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 American Ninja 5 (r)
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Burlacul III (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Ordinul 22:20 Kickboxer 0:15 Max Havoc: Cercul puterii
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer(r) - Dansând cu moartea 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Minotaur (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Alfie
1:15 Minotaur (r)
8:00 Levintza prezintã (r)8:30 Secrete de Stil (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Despãrþirea 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Iubiri secrete (r) 21:30 Iubiri secrete (r) 22:30 Iubiri secrete (r) 23:15 Familia lui Moº Crãciun 1:00 Trãdaþi în dragoste -Redifuzare
8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã - Primaparte22:00 O datã-n viaþã (live) -Partea a doua23:10 Viaþa mea, ce întâm-plare! 0:50 Concert: Diane Warnick 1:50 Garantat 100% (r)
al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 17:00- 18:00 de luni-joi.Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.
Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ
AnsamblulArtistic Parângul
Vând spaþiu comercial înzonã centralã str. 1
Decembrie 1818 la parterulblocului 124, suprafaþa 25mp.
Oficialii primãriei suntde pãrere cã în urmã-toarele douã sãptãmâni,dacã vremea va permite,va putea începe reabili-tarea strãzilor ºi a douãpoduri din Lupeni, pre-cum ºi reabilitareaPalatului Cultural.
”Marile proiecte aleLupeniului sunt dejafinanþate, semnate,parafate, însã nu putem sã
le dãm drumul acum, ci înfuncþie de condiþiile meteo-rologice. Cum se va topizãpada, vom da drumul lareabilitarea celor 13 strãziºi a douã poduri dinLupeni. Tot de vremedepinde ºi începerealucrãrilor de reabilitare aPalatului Cultural dinLupeni. Eu sunt optimist,cred cã în douã sãptãmânivom da drumul acestor
lucrãri”, a declarat GabrielLungu, city-managerulmunicipiului Lupeni.
În 29 februarie, SpitalulMunicipal Lupeni a primitºi vizita celor de la ADRVest, pentru proiectul dereabilitare ºi modernizare aambulatoriului. ”Este vorbadespre un proiect de 200de miliarde de lei vechi, cuprivire la modernizarea ºireabilitarea ambulatoriuluispitalului, precum ºi achi-ziþionarea echipamentelormedicale. Vom avea, printre altele, un tomograf
computerizat foarte per-formant”, mai spuneGabriel Lungu.
O altã noutate este cã,tot în acest an, în Lupeniva fi construit al treileabloc ANL:
”S-a primit o adresã dela ANL pentru a se con-strui încã un bloc înLupeni. Anul 2012 esteunul bun pentru Lupeni,pentru proiectele de anver-gurã”, este de pãrereLungu.
Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 2012 Actualitate 3
M ai mulþi oamenicare locuiesc în
Vulcan au fost la un pasde moarte, dupã ceplanºeul blocului s-aprãbuºit în interiorulscãrii.
Câþiva dintre ei se aflauchiar pe casa scãrii în momen-tul în care planºeul a cãzut înspatele lor cu o bubuiturã puternicã.
Oamenii povestesc cum auauzit o bubuiturã puternicã ºiunul dintre locatari chiar era pescara blocului împreunã cucopilul sãu. Incidentul s-a petre-cut miercuri seara ºi doar ominune a fãcut ca nimeni sã nufie rãnit.
„Ne-am speriat îngrozitor.Eram cu bãieþelul meu pescãri, când în spatele meu acãzut bucata de beton armat.
Abia am reuºit sã-mi feresccopilul. Acum uºa esteîndoitã, cã se lasã ºi planºeulapasã mai greu spre aparta-mentul meu”, spune unul din-tre locatarii care stau la etajulIV. „Eram în casã ºi am auzito bubuiturã puternicã. Aºa
am ieºit pe scarã ºi am vãzutce s-a petrecut. Bine cã nuerau vecinii pe scarã”, spuneun alt locatar de la ultimul etaj.
Cu toþii sunt acum îngroziþiºi privesc cu teamã spre pla-fonul din care stau sã mai cadãbucãþi de planºeu.
Apa scursã de la zãpadacare se topeºte pe acoperiº seinfiltreazã tot mai mult ºi a ero-dat întreg planºeul.
Blocul se aflã în centrulvechi al municipiului Vulcan ºide ani de zile structura de rezis-tenþã este grav afectatã. În ulti-ma perioadã, însã, a fosttocmitã o firmã care sã reali-zeze un acoperiº în ºarpantã,iar muncitorii sunt ºi acum înzonã. Proiectul costã o mulþimede bani ºi muncitorii care aulucrat la acoperiº nu au avut învedere ºi planºeul.
„Avem un proiect de163.000 de dolari, iarlocatarii participã cu munca.Proiectul prevede realizareaacoperiºului, dar am fost laprimãrie ºi am discutat cureprezentanþii firmei, care auspus cã vor lua în calcul acumºi consolidarea planºeului.Sperãm sã facem asta cât mairepede posibil”, a spus Marius
Cucuteanu, preºedintelecomitetului de iniþiativã alproiectului de reabilitare.
Pompierii au ajuns imediatdupã ce planºeul s-a prãbuºit ºiau reuºit sã îndepãrtezebucãþile care riscau sã seprãbuºeascã. Acum oameniicare locuiesc în acest bloc spuncã aºteaptã reabilitareaacoperiºului ºi se bucurã cã auscãpat ca prin minune de onenorocire.
Placa din beton, de aproxi-mativ 13 metri pãtraþi, blocaaccesul în trei apartamente si-tuate la etajul 4. Nicun locataral blocului nu a fost rãnit înurma prãbuºirii planºeului.
În urmã cu câteva zile altedouã blocuri din Aninoasa aufost evacuate, dupã ceacoperiºul vechi ºi erodat detimp a cedat ºi s-a prãbuºit îninteriorul clãdirilor.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
La un pas de tragedie: s-a prãbuºit plafonul blocului
D in cauza tempera-turilor scãzute dar ºi
a instalaþiilor vechi ºiuzate, sunt înregistrate totmai multe avarii.
Fie la reþeaua centralã de ter-moficare fie la cea de furnizare aapei potabile. Instalaþiile cedeazãuna dupã alta, reprezentanþii celordouã firme fiind nevoiþi sã interv-inã, aproape zilnic, la remediereadefecþiunilor.
În nici un an de zile reþeaua determoficare a cedat, pentru a 5-aoarã, în exact aceeaºi zonã.Respectiv pe strada ªt.O. Iosif dinPetroºani, avaria afectând din noufurnizarea de agent termic cãtremai multe zone din localitate. Este
vorba despre zona Pieþei Centraleºi cartierul Colonie, aici fiind afec-tate, inclusiv, ªcoala Generalã Nr.2 ºi sediul societãþii locale de ter-moficare.
Deºi angajaþii SEParoºeni au inter-venit încã din cur-sul dimineþii zilei de29 februarie ceidomiciliaþi înzonele afectate aufost nevoiþi sã steacâteva ore bune înfrig.
Probleme au fostînregistrate ºi decãtre reþeaua defurnizare a apeipotabile ºi în acestcaz fiind înregis-
trate mai multe spargeri de con-ducte. O bunã parte dintre acesteas-au produs în subsolul blocurilor delocuinþe astfel cã oamenii, acumproprietari, au fost nevoiþi sã scoatãdin propriul buzunar banii necesariachitãrii contravalorii reparaþiilor.
MirMircea cea NISTORNISTOR
ªi fierul mai cedeazã...
M ajoritatea lucrãrilor importante ce urmeazã a fi derulate în
municipiul Lupeni sunt condiþionatede vremea de afarã.
Lucrãrile Lupeniului,condiþionate de vreme
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 201244 Actualitate
D eputatul PNL deHunedoara a
lansat un atac durîmpotriva conduceriiTermocentralei Mintia,pe care o acuzã de management defectuosîmpotriva intereselornaþionale.
Deºi anul 2011 a fost unulsecetos, iar repercusiunile lipsei de apã vor fi simþite ºi în2012, Tiberiu Borca, directorul TermocentraleiMintia, nu ºi-a fãcut la 1
octombrie anul trecut stoculnecesar de cãrbune, de minim400.000 de tone.
În prezent, în loc sã fiecumpãratã Gigacaloria cu 65de lei, este cumpãratã dinimport cu 85 de lei, Mintiamergând astfel în pierdere.
”Într-un an normal, la 1octombrie, Mintia trebuia sãfacã stocul de 400.000 detone. Dacã este secetã, cum afost anul trecut, stocul trebuiasã fie mai mare. Dacã stocul arfi fost fãcut din timp, s-ar fiplãtit 65 de lei pe Gigacalorie,nu ca acum, 75 de lei sau 85.Tiberiu Borca a achiziþionat
numai 100.000 de tone decãrbune, ceea ce înseamnã cãMintia merge în pierdere, însã,din câte vãd, nimeni nu-l tragela rãspundere pe Borca. DacãTiberiu Borca ar fi avut viz-iune, probabilitatea ca Mintiasã aibã profit ar fi fost multmai mare, iar comanda pentruValea Jiului ar fi fost alta”,susþine deputatul PNL deHunedoara, Bogdan Þîmpãu.
Mai mult, deputatul naþionalliberal susþine cã, în prezent,Mintia lucreazã la turaþie maximã, cu patru grupuri,lucru confirmat ºi de surse dininteriorul termocentralei.
”Acum se lucreazã în plin,cu patru grupuri, numai cãgrupurile produc puþin. Esteadevãrat cã acum Mintia numai are cãrbune, a ars tot ºiBorca are probleme cu huiladin Valea Jiului, care nu estechiar aºa de bunã, 50% din eaeste piatrã. Acum Mintia seaflã la mâna CNH, care nu dãcãrbune suficient. Dar când vaveni primãvara, se va terminaºi cu producþia la Mintia, pen-tru cã acum, din cauza secetei,Mintia lucreazã ºi pentru hidro,dar când partea hidro îºi vareveni, Mintia nu va mai avea
producþie”, avertizeazã sursedin cadrul termocentralei.
Constantin Jujan, directorulgeneral al CompanieiNaþionale a Huilei, a preferatsã dea un rãspuns diplomatic:”Mintia cumpãrã cãrbune de lanoi, nu pot sã spun preþul,vom negocia. Da, CNH poateasigura cât cãrbune vreaMintia”.
Tiberiu Borca nu a putut davreun rãspuns întrebãrilornoastre, motivând cã se aflãîntr-o ºedinþã prelungitã.
Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF
Termocentrala Mintia, a rãmas fãrã stoc de cãrbune
L ocutorii dinPetrila tre-
cuþi de 62 de aniºi care au veniturimodeste nuplãtesc impozite.Consilierii auagreat ideea cãoamenii o ducgreu ºi au alesvarianta optimãpentru a-i scuti pebãtrâni.
Decizia a fostluatã în ºedinþa deconsiliu, la sugestiaconsilierului localEmanuelAndronache, care aavut ideea de a-iscuti de plata tax-elor locale pe ceimai în vârstã. Aºase face cã acum nici
un proprietar delocuinþã trecut de62 de ani ºi care unvenit lunar de sub800 de lei nu vamai plãti taxe localeîn 2011. „Am ajunsde la 65 la 62 deani, ca vârstã min-imã pentru cei carenu trebuie sã maiachite taxele locale,dacã au venitul pemembru de familiemai mic de 800 delei. E o decizie lacare s-a ajuns dupãmai multenegocieri, dar ebine cã în acest anoamenii sunt scu-tiþi”, a declaratEmanuelAndronache, con-silier local.
Taxele localepentru un aparta-ment cu douãcamere la Petrilasunt între 800 ºi900 de lei în funcþiede zona în care esteamplasat blocul.
Iniþial, proiectulde hotãrâre a fostconceput pentru cadoar persoanele tre-cute de 65 de anisã fie scutite, dacãau venitul sub 750de lei, însã, în urmaamendamenteloraduse de cãtre con-silierul PRMAndronache, a fostscãzutã vârsta min-imã.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
În ultimaperioadã, anga-
jatorii devin din ceîn ce mai pretenþioºiîn ceea ce priveºteprofilul viitoruluisalariat, ajungându-se ca un om, oricâtde ºcolit ar fi, sã fieacceptat sau nu laun loc de muncã înfuncþie de fotografi-ile ºi comentariilepostate pe site-urilede socializare.
Dar ce ne facemcând job-urile angaja-torilor ce se vor a fiserioºi ne induc îneroare… sau cel puþindenumirile lor ne facsã cãscãm ochii mariºi sã ne întrebãm cecalificãri ar trebui sãdeþinem pentru aocupa posturilerespective.
Spre exemplu, ocompanie angajeazã
”grataragiu”, o funcþiece dã bãtãi de capsiteu-uluidexonline.ro, întrucâttermenul cãutat nueste gãsit sub nicioformã, însã mai josangajatorul precizeazãla responsabilitãþi cãeste vorba despre”preparare mici ºi cârnaþi grãtar”,muncã pentru careeste nevoie de ”corec-titudine, seriozitate”.
O altã societatecomercialã angajeazã”scuterist”, ale cãruiresponsabilitãþi sunt”livrare comenzi cãtreclienþii companiei”.
Alt angajator cautã”sacrificator”, careconform DEX-ului,înseamnã ”preot careoficiazã un sacrificiu”.
Un rând mai jos seexplicã la capitolulresponsabilitãþi ce rolare sacrificatorulzilelor noastre: ”loculde muncã se aflã într-un abator dinFranþa, religie musulmanã(?!)”, iarexperienþa trebuie sãfie de minim 6 luni…în religia musulmanãsau sacrificii animale?
Altcineva cautã ofemeie pânã în 40 deani pentru a fi…”amanetar”, iar altulcautã ”escavatoristbuldozerist\maºinistterasament”, omeserie care nu ºtimla ce poziþie este trecutã în nomencla-torul de meserii.
AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF
Meserii în contradicþie cu DEX-ul
Scutiþi deimpozite la Petrila
P arlamentariiPSD din
judeþul Hune-doara nu îºi vorsupãra liderulpolitic, adicã peVictor Ponta ºi îºivor dona indem-nizaþile, aºa cumau promis. Decâºtigat au chiarcategoriile socialedefavorizate ºitinerii, care vorprimi un ajutorfinanciar nesperat.
Preºedintele PSD, Victor Ponta, aavertizat cã social – democraþi carenu îºi vor dona indemnizaþiile debazã riscã sã fie daþi afarã din partid.Banii vor intra pe cardurile aleºilor îndata de 5 martie, iar în zilele urmã-toare vor fi donaþi. “Toþi cei careîncaseazã indemnizaþiile sunt obligaþisã le doneze. Toþi parlamentariiOpoziþiei vor fi solidari cu oamenii însuferinþã din România. Dacã va fivreun parlamentar -ºi vorbesc aici înnumele PSD - care nu acceptãaceastã decizie ºi considerã cã intere-sul sãu financiar este mai presus,atunci acel parlamentar va pleca dinpartid”, a declarat Ponta. Nu estecazul parlamentarilor hunedoreni,care ºi-au ales deja locaþiile în carevor dona banii.
Cosmin Nicula, senator pecolegiul Valea Jiului, a ales sã ajutemai multe persoane din banii primiþi
ca indemnizaþie, iar acestlucru se va întâmpla, lavedere, în data de 7 martie.„O treime din bani va mergela Asociaþia Noua Speranþãdin Petrila, pentru ajutorareacopiilor bolnavi de HIV/SIDA, o treime din indeniza-þie va fi donatã la Petroºanipentru douã cazuri sociale,iar ultima parte a banilor va fi donatãla Crucea Roºie Uricani”, a declaratNicula. În principiu, vorbim despre osumã de 3.900 de lei, dar senatorulPSD nu ºtie cât se va tãia din aceºtibani din cauzã cã nu au participat lacomisiile de specialitate ºi la ºedinþeleîn plen.
Cristian Resmeriþã, deputat PSD,a ales sã ajute tinerii cu indemnizaþiade bazã. „Deja am donat indemniza-þia pe februarie pentru acþiunile orga-nizate de tinerii de la Grupul ªcolarMinier Lupeni ºi Liceul teoretic
Lupeni. Am încheiat un parteneriatcu tinerii de acolo”, a declaratResmeriþã, care a explicat cã, fiindprofesor, se simte extrem de apropi-at de tineri.
Doar deputatul Laurenþiu Nistornu s-a decis, încã, ce va face cubanii, dar oricum îi va folosi în sco-puri caritabile. „În data de 6 martievoi scoate banii de pe card ºi apoi îivoi dona unui azil de bãtrâni sau uneicase de copii din judeþul Hunedoara.Încã nu sunt decis”, a declaratpreºedintele PSD Hunedoara.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 2012 Politic 5
P reºedintelePDL
Hunedoara, DorinGligor, este pregãtitde o campanie elec-toralã. Cu mesajecorecte, ºi nu credecã este corectãideea de genera-lizare ºi de abor-dare unilateralã aclasei politice dinRomânia.
„Nu putem trãi într-ocontinuã generalizare.Generalizând, astãziclasa politicã nu poatelua nici mãcar labacalaureat o notã detrecere, dar speranþaredresãrii vine tot dintr-o clasã politicã,una ce trebuie sã fiecorectã. Simt acum, înperioada preelectoralã,o luptã de discreditare aunui comportament
politic corect. Se „trage”din orice direcþie, iarasta e doar o atitudinepompieristicã cu carecred unii cã vor atragevoturi. Eu aleg, curiscurile de rigoare, ocampanie pe mesajecorecte, pe asumare deresponsabilitãþi.”, adeclarat Dorin Gligor
Preºedintele PDLHunedoara s-a detaºat decampaniile electoralecumpãrate ºi lipsite deacþiuni responsabile, carenu fac altceva decât sãdiscrediteze însãºidemocraþia.
„Nu vreau sã mai audde campanii electoralepe gãleþi ºi pe plicuri.Aceste variante, ºi astaeste demonstrat, suntun afront la adresademocraþiei. În anii ` 90– 2000 exista o politicãprin care sã discreditãmînsãºi democraþia. Acum
vorbim de o politicãmincinoasã, care se faceîn România, prin care se
discrediteazã politicia-nul, instituþia politicia-nului. Lucrurile trebuie
privite pragmatic, fiindcã nu putem sã distrugem tot ºi sã nupunem nimic în loc.Soluþiile pentruredresarea ºi moderni-zarea României, atât înplan economic cât ºi înplan social, se vor reali-za tot cu ajutorul uneiclase politice, dar unacu un comportamentcorect.”, a mai spusGligor.
Totodatã, Dorin Gligorconsiderã cã, de multe oriclasa politicã ºi-a urmãritdoar propriul interes, faptce a dus la accentuareaneîncrederii cetãþenilor înpoliticieni.
„Din pãcate, înRomânia post-revo-luþionarã clasa politicã afãcut legi pentru ea ºinu pentru cetãþeniiRomâniei. Legislaþiapentru algerile prin votuninominal s-a fãcut cu
trei luni îainte dealegeri. Eu cred cã poþisã câºtigi încredereaelectoratului numaidupã ce þi-ai creat onotorietate. Ori, într-olume bazazã pe neîn-credere, în 3 - 6 luni dezile nu poþi câºtigaîncrederea ºi nu poþidobândi notorietateadoritã. Când voteazã,cetãþeanul te învesteºtecu încredere. Cetãþeanulvoteazã. Demersul nu seopreºte însã aici. Elplãteºte ºi taxe pentruinstituþiile statului. Demulte ori, acestea nu-ºifac datoria ºi atunci,unii politicieni - care auînºelat printr-un blat,troc fãcut cu acesteinstituþii - mai câºtigãun mandat. Asta a fostregula generalã pânãacum.”, a mai spuspreºedintele PDLHunedoara.
Marius MITRACHE
Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor:
„Campaniile electorale pe gãleþi ºi pe plicuri suntun afront la adresa democraþiei”
L a alegerile locale dinacest an, PSD
Petroºani are patru femeipe listele pentru consilieri. Femeile social democrate îºipregãtesc ºi ”o candi-datã” pentru fotoliulde primar.
Ca orice zi de 1 Martie,s-au transmis mesaje, s-auîmpãrþit mãrþiºoare ºi floriºi, evivent, pupãturile derigoare. La PSD Petroºani,Margareta Burduf -preºedinte OFSD, VioletaPopa – primvicepreºedinte, MarianaPopa – preºedinte PSD ºiLavinia Grigoriu –preºedinte OTSD ºi-aufãcut datoria de suflet ºi aufãcut urãrile începutului deprimãvarã.
Cu aceastã ocazie am
aflat cã organizaþia municipalãare pe listele candidaþilor pen-tru funcþiile de consilieri localipatru femei ”puternice”, dupãspusele lor. Este vorba deMargareta Burduf – de profesie
economist, actualul loc demuncã este E.ON EnergieRomânia, Regiunea EstTimiºoara, CRC Petroºani,Violeta Nicorici - ºef BirouResurse Umane, Staþia
Centralã de Salvare MinierãSALVAMIN Petroºani,Lavinia Grigoriu – econo-mist, studentã la ªtiinþePolitice SNSPA, asistentmanager SOCOM UnireaPetroºani ºi Angela Popa –administrator în francizã, SCKessler Petroºani.
Reprezentantele femeilorsocial democrate au maiprecizat cã sunt hotãrâte ca,peste patru ani, sã aibã ofemeie bine pregãtitã,dinamicã ºi puternicã pentrua candida la funcþia de pri-mar al Petroºaniului, funcþiepe care s-o ocupe fãrã pro-bleme, în urma alegerilor,respectând toate regulile decompetenþã ºi imagine.
Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU
Patru femei pe lista consilierilorlocali ºi o viitoare primãriþã
Indemnizaþiile parlamentarilor PSD ajutã
categoriile defavorizate
- Cine eºti tu,Alexandru Dumitriu, ºice legãturi ai cu ValeaJiului?
- Pe scurt, sunt un tânãrbucureºtean (deºi nu-mi preaplace aceastã origine), stu-dent la Facultatea de Litere ºicolaborator la revista „Flacãralui Adrian Pãunescu”. Amcunoscut Valea Jiului pornindde la fotbal. În 1997, JiulPetroºani juca în primuleºalon. Eu aveam 10 ani peatunci. Ascultam emisiunearadiofonicã „Fotbal minut cuminut” ºi m-am ataºat deaceastã echipã, dintr-unmotiv de compasiune infan-tilã: ocupa ultima poziþie aclasamentului, retrogradareafiind inevitabilã. Îmi doreamsã asist la un meci al Jiului,pe stadionul din Petroºani. S-a întâmplat când eram înclasa X-a. De atunci, amrevenit de nenumãrate ori înVale, ºi nu doar pentru fotbal, convocându-mi ºi pri-etenii în aceste deplasãri. Nue an în care sã nu mã întorcîn Valea Jiului. Iar entuzias-mul e acelaºi de fiecare datã.Cam acesta ar fi istoricul.Deci, fotbalul m-a adus înVale. Din pãcate, Jiul, care adevenit echipa mea de suflet,unul dintre cluburile detradiþie ale fotbalului româ-nesc, hoinãreºte astãzi prinLiga a III-a.
În schimb, cariera buniciimele, actriþa Mariana Cercel,chiar este legatã de ValeaJiului: dupã absolvireaI.A.T.C.-ului, în 1964, a fãcutparte timp de trei ani dincolectivul artistic al Teatruluipetroºãnean, cu care a efec-tuat numeroase turnee înCapitalã ºi în provincie,evoluând în spectacole deanvergurã, primite favorabil
de critica de specialitate ºi depublic. Mi-a spus adesea cãîºi doreºte sã mai vadã Valea ºi poate cã la varã ovoi însoþi în cãlãtoria preconizatã.
- Ai scris cãrþi despreValea Jiului ºi ai alteleîn pregãtire? De ce aiales sã scrii despreaceastã zonã? Estecumva vorba despredurerile care trebuiestrigate, descãtuºatepentru a le vindeca?
- Da, prima mea carte estedespre Valea Jiului, aºa cumam gãsit-o la 16-17 ani. Seintituleazã „De vorbã cu mineºi cu Valea Jiului”. O cartecare conþine destule stângãciistilistice, dar, dincolo de precaritãþile inerente ale noviciatului, volumul
dezvãluie gândirea mea deatunci; iar aceastã gândire –care nu s-a dovedit perisabilã– reprezintã o mare satis-facþie, devansând nemulþu-mirile amintite. Pânã laurmã, eram doar un adoles-cent când am scris cartea.Acum, când sunt preocupatde a fi cât mai riguros în
elaborarea frazei – pe care ovreau elegantã –, mã jeneazãdiletantismul unor exprimãridin carte, mult prea negli-jente ºi chiar puerile pentruexigenþa mea de astãzi. Însã, cum spuneam, pe lângãaceste inabilitãþi, sunt mândrude felul în care vedeamlucrurile. O consolare fru-moasã poate pentru „orgoliulscriitoricesc”, cam ºifonat înurma debutului.
Am scris apoi o culegerede nuvele, „Shambala Triaj”,în care Valea Jiului s-a constituit într-un motiv literarautonom. Titlurile câtorvaproze sunt, de altfel, semni-ficative: „Parângul sufletuluimeu”, „Lumini albastre spreLupeni” sau „Toamna dintrenul cãtre Petroºani”.
Mai am un volum datoratVãii, care va vedea luminatiparului în acest an: o mono-grafie consacratã scriitoruluiIon D. Sîrbu, nãscut la Petrila(culmea, în localitatea natalãnu existã un bust al sãu ºi nici
o stradã nu îi poartã numele).Aº fi aflat mult mai târziu deIon D. Sîrbu dacã nu eraaceastã atracþie pentru ValeaJiului. ªi, neîndoielnic, nu i-aºfi explorat opera ºi biografiacu acelaºi interes ºi n-aº figândit vreo finalitate editorialã. Iatã, deci, cât denebãnuite ºi de fertile suntcãile fotbalului!
De ce am ales sã scriudespre Valea Jiului? Pentrucã aºa mi s-a pãrut firesc.Am trãit aici – acolo – clipeextraordinare. Pe de o partea fost bucuria peisajului.Valea Jiului este, pentrumine, un topos afectiv. Aici,fiinþa mea este invadatã de oliniºte absolutã când contem-plu înãlþimile munþilor. Pur ºisimplu mã bucurã munþii. ªidin Tîrgu-Jiu se vãd acestemasive, în toatã semeþia lor;dar e ca ºi cum i-aº privi într-un album. Sentimentul îºipierde intensitatea, nu poateconcura bucuria dinlãuntrul
Vãii. Pe urmã, oamenii întâl-niþi. M-a impresionat bunullor simþ. În fine, sãrãcia lacare sunt condamnaþi. ªiatunci, m-am simþit dator sãarãt greutãþile acestoroameni, care nu mai au undesã munceascã.
Am zãrit, în vacanþele esti-vale, grupuri întregi de per-soane care cutreierau munþiide dimineaþã pânã seara,pentru a culege fructe depãdure, descãrcând apoi can-titãþile recoltate la centrele decolectare. Aºa se descurcãunii nevoiaºi ai Vãii Jiului.
Are Ion D.
Sîrbu în volu-mul „Povestiri petrilene” oprozã, „Siropul de zmeurã”,în care un personaj femininvorbeºte despre aceeaºi sursãde venit: „Într-o varã – asta s-a întâmplat înainte de rãzboi,bãrbaþii noºtri erau fãrã lucru– am trãit numai din zmeurã.[...] Era foamete în colonie,umblau oamenii pe dealuri deerau mai mulþi culegãtoridecît tufe.” Au trecut maibine de 70 de ani ºi atâþialocalnici, ºomeri, bântuiemunþii ca sã culeagã fructe depãdure sau ciuperci! Dar astaeste o activitate sezonierã. Cepot face oamenii iarna? Seduc la colindat? Unde eindustria Vãii Jiului, careasigura mii de locuri demuncã? Aceastã zonã a fostdistrusã de guvernãrile
nesãbuite care au terminatmineritul. Acolo unde altãdatã funcþiona o industrieputernicã, oamenii rãmaºi pedrumuri trebuie sã culeagãbureþi ºi fructe de pãdurepentru a se descurca de peazi pe mâine – asta este ocrimã.
- Vorbeºte-mi despre un moment/situaþiecare þi-a marcat viaþa însensul bun ºi unul însens negativ.
- Întâlnirea cu marele poetºi gazetar Adrian
Pãunescueste, indiscutabil, un momentdecisiv, în sensul bun, desi-gur, pentru formarea mea. A ºtiut sã-mi transmitã oîncredere plenarã în forþa ºieficienþa scrisului. AdrianPãunescu te fãcea sã crezi cãun articol poate zguduinedreptãþi. Acum, de multeori scriu fãrã acea mobilizarede care vorbeam, dintr-un felde rutinã, dintr-o oarecareinerþie, ca paletele ventila-torului care îºi continuã untimp miºcarea dupã ceaparatul a fost scos din prizã.
Oricâte abjecþii s-ar vehicu-la despre poet, el rãmâne oconºtiinþã a inteligenþeiromâneºti. Inteligenþe suntatâtea, conºtiinþe nu prea.Adrian Pãunescu n-a fost unintelectual silenþios, acaparatde propriul scris, fãcând
abstracþie de nevoile celor dejos. Dimpotrivã, s-a zbãtutpentru cei mulþi, a adâncitnevoile acestora în propriulscris. Conºtiinþa lui demofilãîl îndemna la o permanentãluptã. El nu participa la emi-siuni împins de o megalo-manie infatigabilã, aºa cumpretind unii, ci ca sã aperecauza semenilor sãi batjo-coriþi de politici prãpãstioase,pentru cã îl afectau ºi, înacelaºi timp, îl responsabi-lizau necazurile lor. ªi suntconvins cã ºi aceste tris-
teþii-au grãbit sfârºitul. Deºi uniigãseau teatral patetismul solidaritãþii lui, pe AdrianPãunescu l-a consumat efec-tiv sãrãcia cu care se confrun-tã compatrioþii sãi. Sigur cãpe un poet te aºtepþi sã-lgãseºti mai degrabã la TVRCultural. Ar fi fost un semnde dublã normalitate: întâi, cãtreburile politice mergeau aºacum trebuie, ºi, apoi, cãAdrian Pãunescu nu mai eraindezirabil. Nici una, nici altanu s-au petrecut. La TVRCultural îºi etalau elevaþia pealocuri soporificã ºi vehemen-ta intransigenþã ideologicãalte nume, iar AdrianPãunescu vorbea la posturilede ºtiri despre dificultãþilepensionarilor, despreprãbuºirea industriei saudespre exodul medicilor.Teme grave, esenþiale pentru
Adrian Pãunescu, nu ºi pentru unii care îºi închipuiecã ar alcãtui elita inteligenþeiautohtone.
Cât despre momentul negativ, aº numi aici perioa-da liceului. Am nimerit într-un mediu deloc antrenant,unde nu exista competiþie in-telectualã (mã refer la cali-tatea colegilor, altminteri insti-tuþia de învãþãmânt pe caream urmat-o era ºi este una
performantã). M-a contami-nat atmosfera de acutãindolenþã din clasa mea,înscriindu-mã ºi eu într-ocomoditate vertiginoasã. Ce-idrept, nici cadrele didacticenu prea încercau sã ne stimuleze (cu unele excepþii,printre care o distinsã profe-soarã de Istorie, doamnaMihaela Selevet, ale cãrei oresunt, pentru mine, cea maifrumoasã amintire din liceu,sau profesorul de Logicã ºiFilozofie, domnul Florin
Bledea). Iar acest sedentarisma avut repercusiuni nefaste înstudenþie, astfel încât a trebuitsã devin un autodidact „sta-hanovist” ca sã fac faþã ono-rabil pretenþiilor universitare,instrucþia mea fiind deficitarã.Venit din ambianþa lejerã aliceului, în facultate îmi lipseadispoziþia studiului asiduu,pentru cã nu-mi consolidasemacest reflex la vremea potri-vitã. N-aº putea cita conclu-dent versurile bacoviene„Liceu, cimitir al tinereþiimele/ În lume m-ai dat/ Învâltorile grele/ Atât deblazat.” Mai ales cã nici nuam cunoscut „Pedanþi profe-sori/ ªi examene grele.” Darliceul m-a dat în lume, „în vâltorile grele”, cu destulelacune. Privind din perspecti-va zilei de azi, poate nugreºesc dacã spun cã am înlã-turat o bunã parte a acelorcarenþe.
- Care sunt repereledupã care îþi cãlãuzeºtiviaþa?
- Îmi place sã cred cã am omoralã fermã, care nu se vadeteriora. Dar ºtiu eu cât îmivoi afirma aceastã con-secvenþã? În ziua de azi,normele eticii sunt foartefragile ºi capricioase. Mi-eoroare de clipa în care voi finevoit sã recurg la compro-misuri. Deocamdatã, nu a fostcazul. Poate n-am intrat bine
în viaþã. Nu fac aici angaja-mente de conºtiinþã, însã edu-caþia primitã acasã, precum ºiprincipiile sedimentate peparcurs ar trebui sã mã fereascã mãcar de flagelulparvenitismului, de obedienþãºi de trãdãri ale idealurilorasumate.
- Cum þi-ai dori sã fieValea Jiului în viitor?Are ºanse dorinþa ta?
- Mi-aº dori ca oamenii VãiiJiului sã pãrãseascã sãrãciacruntã la care îi obligã
mãsurile iresponsabile – ºi uti-lizez un eufemism – ale guver-nanþilor. Foarte mulþi localnicide-abia reuºesc sã facã faþãcheltuielilor. ªi asta cu eforturigreu de imaginat, printr-oausteritate excesivã. Atâþiaoameni nu îºi permit o igienãdecentã! Haideþi sã negândim cât costã un ºampon,o pastã de dinþi, o spumã debãrbierit, un detergent etc.Pentru cineva care cautã fiervechi ca sã aibã ce pune pemasã, toate acestea sunt unlux! Sã ne mai gândim câtcostã metrul cub de apã înValea Jiului: enorm! Practic,atâþia oameni sunt privaþi deun minim confort. Deci, vreauca aceastã degradantã pauperitate sã fie eradicatã.
Dar – ºi acum trec la urmã-toarea întrebare – mã tem cãsistemul politic actual repre-zintã impedimentul decisiv.Capitalismul românesc, într-un mod aparent parado-xal, este foarte restrictiv. Dece un miner – pentru cã vor-bim de la Valea Jiului – câºtigãatât de puþin în comparaþie cuun corporatist? Minerul îºiriscã viaþa zi de zi în subteranºi încaseazã o leafã infimã. Iarcorporatistul ce face? E maivaloros un costum imaculatdecât o salopetã murdarã?Sunt mai valoroºi pantofii binelustruiþi decât cizmele pline denoroi? Sunt mai valoroasemâinile fine decât cele bãtã-torite de trudã ale minerilor? Emai valoroasã munca la uncomputer decât abatajul? Nupot accepta aceastã situaþie.Eu vreau un sistem în carefiecare meserie, fiecare com-petenþã sã fie retribuiteechitabil, fãrã discrepanþeleuriaºe din prezent. Apoi, cume posibil ca unii sã devinã mi-lionari peste noapte? „S-au
orientat!”, ni se spune. Niciasta nu pot accepta. Cum decineva care se dedicã totalunei meserii, pregãtindu-setemeinic pentru acel domeniu,sã fie sfidat din punct devedere financiar de un opor-tunist care a ºtiut sã se „orien-teze”? Un sistem care încura-jeazã aceastã „orientare” îndetrimentul muncii serioase nue bun. Aud diverºi comenta-tori vorbind tot mai insistent ºielogios despre monarhie,care, în opinia lor, ar redresaRomânia. Eu nu agreez
aceastã idee. Ce-a însemnatmonarhia? Într-adevãr, a fostsprijinitã dezvoltarea culturii, s-au construit edificii impor-tante, splendide monumentearhitecturale, Bucureºti-MiculParis... Dar cum arãta rurali-tatea? Era abandonatã în beznãºi mizerie!
A trebuit sã vinã aºa-zisulcomunism, instaurat de ocu-paþia sovieticã, pentru ca sateleromâneºti sã fie electrificate.Altminteri, þãranii ar fi folositmult ºi...rãu lumânãri din seude oaie ori petrol lampant!Cum arãta Valea Jiului? Cum oducea proletariatul? Lupeni ’29ar trebui sã spunã totul. Sã fimrealiºti: monarhia n-a echivalatcu un moment de prosperitate.Da, se manifestã aceastãseducþie a distincþiei, a solem-nitãþii regale, mai ales cã lumeapoliticã româneascã este domi-natã de rãfuieli contondente ºibãdãrãnie. Monarhia oferã unclimat de civilitate (sau, celpuþin, aºa lasã impresia). Însãcam atât. La nivelul mulþimi-lor va domni aceeaºi penurie.Iar corupþii nu se vor sinchisi
de coroanã. Or, România arenevoie acum de un sistem acãrui concretã ºi imediatã prioritate sã fie binelemajoritãþii umilite.
- Ai timp de iubire?Crezi în existenþa ei?
- Iubirea este echilibrul inte-rior care îmi potenþeazã toateactivitãþile.
În corespondenþa lui, IonD. Sîrbu consemna credinþadelicatei poete Eta Boeriu cãopera sau onorurile obþinutesunt insignifiante faþã dedragostea de care a beneficiatºi pe care a dãruit-o.Împãrtãºesc, la rându-mi,aceastã superbã convingere.Pentru cã, fãrã iubire, fiinþanoastrã s-ar veºteji, ar fisupusã unei dezolante aridi-tãþi. ªi îi mulþumesc ºi cuacest prilej „oficial” Lidiei cãface parte din viaþa mea,salvându-mi sufletul de ladeºertificare.
Interviu rInterviu realizat deealizat deIleana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Între ”Parângul sufletului meu”ºi ”Siropul de zmeurã”
J urnalistul ºi scriitorul bucureºteanAlexandru Dumitriu este îndrãgostit de
Valea Jiului ºi de oamenii ei. Apariþiile sale editoriale sunt cu ºi despre Valea Jiului. La 24 de ani, Alexandru este un înþelept ºi unperfecþionist, dar simþãmintele sale încãlzesc ºiînalþã omul spre devenirea completã: ”Aici,fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutãcând contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi sim-plu mã bucurã munþii.(…) Pe urmã, oameniiîntâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. Înfine, sãrãcia la care sunt condamnaþi (…)”
Foto Alexandru Dumitriu
Foto Alexandru Dumitriu ”Minerul îºi riscã viaþa zi de zi în subteran ºi încaseazã o leafã
infimã. Iar corporatistul ce face? E mai valoros un costum
imaculat decât o salopetã murdarã? Sunt mai valoroºi pantofii bine
lustruiþi decât cizmele pline de noroi? Sunt mai valoroase mâinile fine
decât cele bãtãtorite de trudã ale minerilor? E mai valoroasã munca la
un computer decât abatajul? Nu pot accepta aceastã situaþie”.
Foto Alexandru Dumitriu
- Cine eºti tu,Alexandru Dumitriu, ºice legãturi ai cu ValeaJiului?
- Pe scurt, sunt un tânãrbucureºtean (deºi nu-mi preaplace aceastã origine), stu-dent la Facultatea de Litere ºicolaborator la revista „Flacãralui Adrian Pãunescu”. Amcunoscut Valea Jiului pornindde la fotbal. În 1997, JiulPetroºani juca în primuleºalon. Eu aveam 10 ani peatunci. Ascultam emisiunearadiofonicã „Fotbal minut cuminut” ºi m-am ataºat deaceastã echipã, dintr-unmotiv de compasiune infan-tilã: ocupa ultima poziþie aclasamentului, retrogradareafiind inevitabilã. Îmi doreamsã asist la un meci al Jiului,pe stadionul din Petroºani. S-a întâmplat când eram înclasa X-a. De atunci, amrevenit de nenumãrate ori înVale, ºi nu doar pentru fotbal, convocându-mi ºi pri-etenii în aceste deplasãri. Nue an în care sã nu mã întorcîn Valea Jiului. Iar entuzias-mul e acelaºi de fiecare datã.Cam acesta ar fi istoricul.Deci, fotbalul m-a adus înVale. Din pãcate, Jiul, care adevenit echipa mea de suflet,unul dintre cluburile detradiþie ale fotbalului româ-nesc, hoinãreºte astãzi prinLiga a III-a.
În schimb, cariera buniciimele, actriþa Mariana Cercel,chiar este legatã de ValeaJiului: dupã absolvireaI.A.T.C.-ului, în 1964, a fãcutparte timp de trei ani dincolectivul artistic al Teatruluipetroºãnean, cu care a efec-tuat numeroase turnee înCapitalã ºi în provincie,evoluând în spectacole deanvergurã, primite favorabil
de critica de specialitate ºi depublic. Mi-a spus adesea cãîºi doreºte sã mai vadã Valea ºi poate cã la varã ovoi însoþi în cãlãtoria preconizatã.
- Ai scris cãrþi despreValea Jiului ºi ai alteleîn pregãtire? De ce aiales sã scrii despreaceastã zonã? Estecumva vorba despredurerile care trebuiestrigate, descãtuºatepentru a le vindeca?
- Da, prima mea carte estedespre Valea Jiului, aºa cumam gãsit-o la 16-17 ani. Seintituleazã „De vorbã cu mineºi cu Valea Jiului”. O cartecare conþine destule stângãciistilistice, dar, dincolo de precaritãþile inerente ale noviciatului, volumul
dezvãluie gândirea mea deatunci; iar aceastã gândire –care nu s-a dovedit perisabilã– reprezintã o mare satis-facþie, devansând nemulþu-mirile amintite. Pânã laurmã, eram doar un adoles-cent când am scris cartea.Acum, când sunt preocupatde a fi cât mai riguros în
elaborarea frazei – pe care ovreau elegantã –, mã jeneazãdiletantismul unor exprimãridin carte, mult prea negli-jente ºi chiar puerile pentruexigenþa mea de astãzi. Însã, cum spuneam, pe lângãaceste inabilitãþi, sunt mândrude felul în care vedeamlucrurile. O consolare fru-moasã poate pentru „orgoliulscriitoricesc”, cam ºifonat înurma debutului.
Am scris apoi o culegerede nuvele, „Shambala Triaj”,în care Valea Jiului s-a constituit într-un motiv literarautonom. Titlurile câtorvaproze sunt, de altfel, semni-ficative: „Parângul sufletuluimeu”, „Lumini albastre spreLupeni” sau „Toamna dintrenul cãtre Petroºani”.
Mai am un volum datoratVãii, care va vedea luminatiparului în acest an: o mono-grafie consacratã scriitoruluiIon D. Sîrbu, nãscut la Petrila(culmea, în localitatea natalãnu existã un bust al sãu ºi nici
o stradã nu îi poartã numele).Aº fi aflat mult mai târziu deIon D. Sîrbu dacã nu eraaceastã atracþie pentru ValeaJiului. ªi, neîndoielnic, nu i-aºfi explorat opera ºi biografiacu acelaºi interes ºi n-aº figândit vreo finalitate editorialã. Iatã, deci, cât denebãnuite ºi de fertile suntcãile fotbalului!
De ce am ales sã scriudespre Valea Jiului? Pentrucã aºa mi s-a pãrut firesc.Am trãit aici – acolo – clipeextraordinare. Pe de o partea fost bucuria peisajului.Valea Jiului este, pentrumine, un topos afectiv. Aici,fiinþa mea este invadatã de oliniºte absolutã când contem-plu înãlþimile munþilor. Pur ºisimplu mã bucurã munþii. ªidin Tîrgu-Jiu se vãd acestemasive, în toatã semeþia lor;dar e ca ºi cum i-aº privi într-un album. Sentimentul îºipierde intensitatea, nu poateconcura bucuria dinlãuntrul
Vãii. Pe urmã, oamenii întâl-niþi. M-a impresionat bunullor simþ. În fine, sãrãcia lacare sunt condamnaþi. ªiatunci, m-am simþit dator sãarãt greutãþile acestoroameni, care nu mai au undesã munceascã.
Am zãrit, în vacanþele esti-vale, grupuri întregi de per-soane care cutreierau munþiide dimineaþã pânã seara,pentru a culege fructe depãdure, descãrcând apoi can-titãþile recoltate la centrele decolectare. Aºa se descurcãunii nevoiaºi ai Vãii Jiului.
Are Ion D.
Sîrbu în volu-mul „Povestiri petrilene” oprozã, „Siropul de zmeurã”,în care un personaj femininvorbeºte despre aceeaºi sursãde venit: „Într-o varã – asta s-a întâmplat înainte de rãzboi,bãrbaþii noºtri erau fãrã lucru– am trãit numai din zmeurã.[...] Era foamete în colonie,umblau oamenii pe dealuri deerau mai mulþi culegãtoridecît tufe.” Au trecut maibine de 70 de ani ºi atâþialocalnici, ºomeri, bântuiemunþii ca sã culeagã fructe depãdure sau ciuperci! Dar astaeste o activitate sezonierã. Cepot face oamenii iarna? Seduc la colindat? Unde eindustria Vãii Jiului, careasigura mii de locuri demuncã? Aceastã zonã a fostdistrusã de guvernãrile
nesãbuite care au terminatmineritul. Acolo unde altãdatã funcþiona o industrieputernicã, oamenii rãmaºi pedrumuri trebuie sã culeagãbureþi ºi fructe de pãdurepentru a se descurca de peazi pe mâine – asta este ocrimã.
- Vorbeºte-mi despre un moment/situaþiecare þi-a marcat viaþa însensul bun ºi unul însens negativ.
- Întâlnirea cu marele poetºi gazetar Adrian
Pãunescueste, indiscutabil, un momentdecisiv, în sensul bun, desi-gur, pentru formarea mea. A ºtiut sã-mi transmitã oîncredere plenarã în forþa ºieficienþa scrisului. AdrianPãunescu te fãcea sã crezi cãun articol poate zguduinedreptãþi. Acum, de multeori scriu fãrã acea mobilizarede care vorbeam, dintr-un felde rutinã, dintr-o oarecareinerþie, ca paletele ventila-torului care îºi continuã untimp miºcarea dupã ceaparatul a fost scos din prizã.
Oricâte abjecþii s-ar vehicu-la despre poet, el rãmâne oconºtiinþã a inteligenþeiromâneºti. Inteligenþe suntatâtea, conºtiinþe nu prea.Adrian Pãunescu n-a fost unintelectual silenþios, acaparatde propriul scris, fãcând
abstracþie de nevoile celor dejos. Dimpotrivã, s-a zbãtutpentru cei mulþi, a adâncitnevoile acestora în propriulscris. Conºtiinþa lui demofilãîl îndemna la o permanentãluptã. El nu participa la emi-siuni împins de o megalo-manie infatigabilã, aºa cumpretind unii, ci ca sã aperecauza semenilor sãi batjo-coriþi de politici prãpãstioase,pentru cã îl afectau ºi, înacelaºi timp, îl responsabi-lizau necazurile lor. ªi suntconvins cã ºi aceste tris-
teþii-au grãbit sfârºitul. Deºi uniigãseau teatral patetismul solidaritãþii lui, pe AdrianPãunescu l-a consumat efec-tiv sãrãcia cu care se confrun-tã compatrioþii sãi. Sigur cãpe un poet te aºtepþi sã-lgãseºti mai degrabã la TVRCultural. Ar fi fost un semnde dublã normalitate: întâi, cãtreburile politice mergeau aºacum trebuie, ºi, apoi, cãAdrian Pãunescu nu mai eraindezirabil. Nici una, nici altanu s-au petrecut. La TVRCultural îºi etalau elevaþia pealocuri soporificã ºi vehemen-ta intransigenþã ideologicãalte nume, iar AdrianPãunescu vorbea la posturilede ºtiri despre dificultãþilepensionarilor, despreprãbuºirea industriei saudespre exodul medicilor.Teme grave, esenþiale pentru
Adrian Pãunescu, nu ºi pentru unii care îºi închipuiecã ar alcãtui elita inteligenþeiautohtone.
Cât despre momentul negativ, aº numi aici perioa-da liceului. Am nimerit într-un mediu deloc antrenant,unde nu exista competiþie in-telectualã (mã refer la cali-tatea colegilor, altminteri insti-tuþia de învãþãmânt pe caream urmat-o era ºi este una
performantã). M-a contami-nat atmosfera de acutãindolenþã din clasa mea,înscriindu-mã ºi eu într-ocomoditate vertiginoasã. Ce-idrept, nici cadrele didacticenu prea încercau sã ne stimuleze (cu unele excepþii,printre care o distinsã profe-soarã de Istorie, doamnaMihaela Selevet, ale cãrei oresunt, pentru mine, cea maifrumoasã amintire din liceu,sau profesorul de Logicã ºiFilozofie, domnul Florin
Bledea). Iar acest sedentarisma avut repercusiuni nefaste înstudenþie, astfel încât a trebuitsã devin un autodidact „sta-hanovist” ca sã fac faþã ono-rabil pretenþiilor universitare,instrucþia mea fiind deficitarã.Venit din ambianþa lejerã aliceului, în facultate îmi lipseadispoziþia studiului asiduu,pentru cã nu-mi consolidasemacest reflex la vremea potri-vitã. N-aº putea cita conclu-dent versurile bacoviene„Liceu, cimitir al tinereþiimele/ În lume m-ai dat/ Învâltorile grele/ Atât deblazat.” Mai ales cã nici nuam cunoscut „Pedanþi profe-sori/ ªi examene grele.” Darliceul m-a dat în lume, „în vâltorile grele”, cu destulelacune. Privind din perspecti-va zilei de azi, poate nugreºesc dacã spun cã am înlã-turat o bunã parte a acelorcarenþe.
- Care sunt repereledupã care îþi cãlãuzeºtiviaþa?
- Îmi place sã cred cã am omoralã fermã, care nu se vadeteriora. Dar ºtiu eu cât îmivoi afirma aceastã con-secvenþã? În ziua de azi,normele eticii sunt foartefragile ºi capricioase. Mi-eoroare de clipa în care voi finevoit sã recurg la compro-misuri. Deocamdatã, nu a fostcazul. Poate n-am intrat bine
în viaþã. Nu fac aici angaja-mente de conºtiinþã, însã edu-caþia primitã acasã, precum ºiprincipiile sedimentate peparcurs ar trebui sã mã fereascã mãcar de flagelulparvenitismului, de obedienþãºi de trãdãri ale idealurilorasumate.
- Cum þi-ai dori sã fieValea Jiului în viitor?Are ºanse dorinþa ta?
- Mi-aº dori ca oamenii VãiiJiului sã pãrãseascã sãrãciacruntã la care îi obligã
mãsurile iresponsabile – ºi uti-lizez un eufemism – ale guver-nanþilor. Foarte mulþi localnicide-abia reuºesc sã facã faþãcheltuielilor. ªi asta cu eforturigreu de imaginat, printr-oausteritate excesivã. Atâþiaoameni nu îºi permit o igienãdecentã! Haideþi sã negândim cât costã un ºampon,o pastã de dinþi, o spumã debãrbierit, un detergent etc.Pentru cineva care cautã fiervechi ca sã aibã ce pune pemasã, toate acestea sunt unlux! Sã ne mai gândim câtcostã metrul cub de apã înValea Jiului: enorm! Practic,atâþia oameni sunt privaþi deun minim confort. Deci, vreauca aceastã degradantã pauperitate sã fie eradicatã.
Dar – ºi acum trec la urmã-toarea întrebare – mã tem cãsistemul politic actual repre-zintã impedimentul decisiv.Capitalismul românesc, într-un mod aparent parado-xal, este foarte restrictiv. Dece un miner – pentru cã vor-bim de la Valea Jiului – câºtigãatât de puþin în comparaþie cuun corporatist? Minerul îºiriscã viaþa zi de zi în subteranºi încaseazã o leafã infimã. Iarcorporatistul ce face? E maivaloros un costum imaculatdecât o salopetã murdarã?Sunt mai valoroºi pantofii binelustruiþi decât cizmele pline denoroi? Sunt mai valoroasemâinile fine decât cele bãtã-torite de trudã ale minerilor? Emai valoroasã munca la uncomputer decât abatajul? Nupot accepta aceastã situaþie.Eu vreau un sistem în carefiecare meserie, fiecare com-petenþã sã fie retribuiteechitabil, fãrã discrepanþeleuriaºe din prezent. Apoi, cume posibil ca unii sã devinã mi-lionari peste noapte? „S-au
orientat!”, ni se spune. Niciasta nu pot accepta. Cum decineva care se dedicã totalunei meserii, pregãtindu-setemeinic pentru acel domeniu,sã fie sfidat din punct devedere financiar de un opor-tunist care a ºtiut sã se „orien-teze”? Un sistem care încura-jeazã aceastã „orientare” îndetrimentul muncii serioase nue bun. Aud diverºi comenta-tori vorbind tot mai insistent ºielogios despre monarhie,care, în opinia lor, ar redresaRomânia. Eu nu agreez
aceastã idee. Ce-a însemnatmonarhia? Într-adevãr, a fostsprijinitã dezvoltarea culturii, s-au construit edificii impor-tante, splendide monumentearhitecturale, Bucureºti-MiculParis... Dar cum arãta rurali-tatea? Era abandonatã în beznãºi mizerie!
A trebuit sã vinã aºa-zisulcomunism, instaurat de ocu-paþia sovieticã, pentru ca sateleromâneºti sã fie electrificate.Altminteri, þãranii ar fi folositmult ºi...rãu lumânãri din seude oaie ori petrol lampant!Cum arãta Valea Jiului? Cum oducea proletariatul? Lupeni ’29ar trebui sã spunã totul. Sã fimrealiºti: monarhia n-a echivalatcu un moment de prosperitate.Da, se manifestã aceastãseducþie a distincþiei, a solem-nitãþii regale, mai ales cã lumeapoliticã româneascã este domi-natã de rãfuieli contondente ºibãdãrãnie. Monarhia oferã unclimat de civilitate (sau, celpuþin, aºa lasã impresia). Însãcam atât. La nivelul mulþimi-lor va domni aceeaºi penurie.Iar corupþii nu se vor sinchisi
de coroanã. Or, România arenevoie acum de un sistem acãrui concretã ºi imediatã prioritate sã fie binelemajoritãþii umilite.
- Ai timp de iubire?Crezi în existenþa ei?
- Iubirea este echilibrul inte-rior care îmi potenþeazã toateactivitãþile.
În corespondenþa lui, IonD. Sîrbu consemna credinþadelicatei poete Eta Boeriu cãopera sau onorurile obþinutesunt insignifiante faþã dedragostea de care a beneficiatºi pe care a dãruit-o.Împãrtãºesc, la rându-mi,aceastã superbã convingere.Pentru cã, fãrã iubire, fiinþanoastrã s-ar veºteji, ar fisupusã unei dezolante aridi-tãþi. ªi îi mulþumesc ºi cuacest prilej „oficial” Lidiei cãface parte din viaþa mea,salvându-mi sufletul de ladeºertificare.
Interviu rInterviu realizat deealizat deIleana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Între ”Parângul sufletului meu”ºi ”Siropul de zmeurã”
J urnalistul ºi scriitorul bucureºteanAlexandru Dumitriu este îndrãgostit de
Valea Jiului ºi de oamenii ei. Apariþiile sale editoriale sunt cu ºi despre Valea Jiului. La 24 de ani, Alexandru este un înþelept ºi unperfecþionist, dar simþãmintele sale încãlzesc ºiînalþã omul spre devenirea completã: ”Aici,fiinþa mea este invadatã de o liniºte absolutãcând contemplu înãlþimile munþilor. Pur ºi sim-plu mã bucurã munþii.(…) Pe urmã, oameniiîntâlniþi. M-a impresionat bunul lor simþ. Înfine, sãrãcia la care sunt condamnaþi (…)”
Foto Alexandru Dumitriu
Foto Alexandru Dumitriu ”Minerul îºi riscã viaþa zi de zi în subteran ºi încaseazã o leafã
infimã. Iar corporatistul ce face? E mai valoros un costum
imaculat decât o salopetã murdarã? Sunt mai valoroºi pantofii bine
lustruiþi decât cizmele pline de noroi? Sunt mai valoroase mâinile fine
decât cele bãtãtorite de trudã ale minerilor? E mai valoroasã munca la
un computer decât abatajul? Nu pot accepta aceastã situaþie”.
Foto Alexandru Dumitriu
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 201288 Actualitate
D in cauzazãpezii, copiii
din Valea Jiului auratat participareala un festival demuzicã uºoarã dela Cluj – Napoca.
Pentru cã nu au pututface deplasarea, micuþiiinterpreþi care sepregãtesc la Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani mai au o singurã ºansã de a fiprezenþi la festivalul„Premiile Muzicale –
Junior” care are finalaprogramatã la Sibiu, înaceastã primãvarã.Respectiv, sã participe laultima preselecþie care vaavea loc în Bucureºti.
„Din pãcate, deºi ne-am pregãtit pentruparticipare ºi ne-amînscris, nu am putut fiprezenþi la Cluj din cauzacondiþiilor atmosfericenefavorabile. Sperãm sãfim prezenþi la Bucureºtiacolo unde se va derulaultimul concurs regionalde preselecþie în vedereaparticipãrii la finala de laSibiu”, a declarat Eugen
Munteanu, referent muzical CCS Petroºani.
Festivalul, organizat deAsociaþia „Belle Arti”, îºipropune sã contribuie ladescoperirea ºi pro-movarea tinerilor inter-preþi de muzicã uºoarã,sã aducã în lumina reflec-toarelor cei mai talentaþicopii din întreaga þarã,într-un cadru competitivreal. La preselecþia dinCapitalã, Valea Jiului arurma sã fie reprezentatãde 6 competitori cuvârste cuprinse între 6 ºi17 ani.
MirMircea cea NISTORNISTOR
În data de 29 februarie a fost
marcatã, pe planmondial, ZiuaInternaþionalã aBolilor Rare.
În România, circa 1 milion de persoane suntdiagnosticate ca avândafecþiuni rare, 75% dintreacestea fiind copii. În acelaºitimp, 9 din 10 pacienþiromâni nu beneficiazã detratament adecvat din cauzalipsei diagnosticului sau adiagnosticãrii tardive.
Bolile rare au devenit oprioritate europeanã înstrategiile de sãnãtate publicã abia în urmã cu
câþiva ani când au fostinventariate cazurile ºi s-aconstatat cã existã între6.000 ºi 8.000 de astfel deboli cu incidenþã foarteredusã. În parantezã fiespus, aproape 3 sferturi dintre aceste boli nu pot fi,în prezent, tratate.
Potrivit datelor oficiale,anul trecut, în judeþulHunedoara au fost diagnosticate doar 2 persoane ca fiind suferindede o boalã rarã. Cei 2primesc, prin intermediulunui program naþional, pentru tratarea bolilor, câte15.000 de lei pe trimestru.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Ziua bolilor rare
Zãpada a anulat participarea
P rimãriaPetrila nu are
organigramã ºifuncþioneazã fãrãacest act din vinaconsilierilor. Nicianul trecut, consilierii nu aureuºit sã votezeorganigrama pânãînspre toamnã.
În ºedinþa de miercurinu s-a votat statul defuncþii al Primãriei Petrilaºi consilierii au motivatcã aceasta a fost prostconceputã. Mai mult, auexistat consilieri care auspus cã nu au votat dincauzã cã primarul IliePãducel nu a participat laºedinþa de consiliu ºiacesta era un proiectiniþiat de edil. „A lipsitprimarul ºi era proiectulsãu. Nu a avut cine sã neconvingã cã e bine sauprost întocmitã organi-
grama, aºa cã nu amvotat-o”, susþin consilieriicare s-au opus la vot.„Aveam o listã lungã cuamendamente,dar nu amavut cui sã o prezint, aºacã nu am votat proiectulde hotãrâre”, spune unalt consilier local.
Alþii, însã, au susþinutcã organigrama estefoarte prost conceputã ºisunt mulþi oameni schim-baþi din funcþii, pentrucare consilierii nu ºi-audat accept. În fapt, o
parte dintre funcþionariipublici au fost avansaþi,iar alþii mutaþi la iniþiativaprimarului, lucru cu careconsilierii nu au fost deacord.
Nici anul trecut nu austat mai bine ºi primãriaPetrila a funcþionat fãrã aavea organigrama apro-batã pânã în luna august,tot din cauza consilierilorcare nu au agreatîmpãrþirea pe posturi aangajaþilor.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Primãrie fãrã organigramã
U n bãrbat dinPetroºani a fost
pe punctul de adeveni victima unorescroci, carepretindeau cã omular fi câºtigat o sumãde bani. Îndemnat deun telefon primit dela o firmã dinBucureºti, Paul Coitaa ajuns joi dimineaþãla sediul bãncii,moment în care s-aprins cã este victimaunor infractori.
Bãrbatul a primit untelefon în care eraanunþat cã dacã vireazã
o sumã de bani în con-tul bãncii, va primiaproape imediat10.000 de lei. El a purtat mai multe discuþii telefonice dinfaþa bãncii cu cel care îiindica numãrul contului, ºi era pepunctul de a vira sumaîn contul respectiv. „M-a sunat un domncare a zis cã reprezintão firmã din Bucureºti ºimi-a zis sã depun într-un cont, cã mi-adat ºi numãrul acestuia,suma de 500 de lei.Apoi au zis cã voiscoate suma de 10.000
de lei. Nu am crezut,dar am mers cã îmiindica ºi o persoanã dela bancã. Am vrut sãvãd cine e ºi am constatat cã suntpãcãlit. Acum mã ducla poliþie sã reclam”, apovestit Paul Coita,prezumtiva victimã.
Dupã ce a vorbit cumai mulþi oameni, carel-au sunat pe rând ºi auîncercat sã-l convingãcã este marele câºtigã-tor al unui premiu,omul s-a trezit cã a statde vorbã ºi cu femei ºicu bãrbaþi, însã,pânã laurmã nu s-a lãsat
pãcãlit.Astfel de înºelãciuni
au loc cu sutele ºi omula plecat imediat lapoliþie unde a reclamatce i s-a întâmplat.
Numai sãptãmânatrecutã au fost arestaþidoi tineri din Aninoasa,fraþi, care deschideauastfel de conturi, iarcapii reþelei suntoameni din penitenciar,care fac astfel de sce-narii în urma cãrorazeci de oameni suntînºelaþi cu câºtiguri fic-tive.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Înºelãciune prin telefon
În Hunedoaraeste cel mai
periculos sãtrãieºti. Cel puþinaºa susþin cei dela Econtext, careau realizat o nouãhartã a infracþion-alitãþii.
Unde este cel maipericulos de trãit. Astaau încercat sã afle cei
de la Econtext, raportatla rata infracþionalitãþii.Iar judeþul Hunedoararãmâne ºi de aceastãdatã capul de afiº altopului infracþional, cu2.384 de infracþiuni lasuta de mii de locuitori.
Alba este pe loculdoi, cu 2.094 infracþiu-ni, iar Gorjul vine petrei, cu 1.916 infracþiu-ni. Realizatorii top-uluispun cã, de fapt, este o
„triadã”, mai ales cãaceste judeþe sunt înve-cinate.
Partea bunã este cãnumãrul infracþiunilor ascãzut în toate cele treijudeþe comparativ cu2009. Datele luate încalcul sunt valabile pen-tru anul 2010 ºi provinde la InspectoratulGeneral al PoliþieiRomâne.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
AAvveemmcceeaa mmaaiirriiddiiccaattãã
rraattãã aaiinnffrraaccþþiioonnaalliittããþþiiii
ª oferiþele careau trecut
astãzi prin centrulmunicipiuluiPetroºani au fostoprite cu zâmbetepe faþã de cãtrepoliþiºtii rutieri.
Nu de alta dar, doam-nele sau domniºoarelenu s-au ales cu amenzipentru sãvârºirea vreuneicontravenþii, ci au primit,în dar, câte un mãrþiºor.
Din partea Inspecto-ratului Judeþean dePoliþie Hunedoara, cuocazia debutului calen-
daristic al primãverii.“Le-am acordat
ºoferiþelor, din parteaInspectoratului Judeþean,cu ocazia zilei de 1 martie, câte o felicitare ºiun mãrþiºor. Þin sã precizez cã pânã laaceastã orã (n.r. 13:30 –1 martie) nu am acordatºi altfel de cadouri cuocazia începutuluiprimãverii. Mai exact,toate ºoferiþele s-au comportat, astãzi, exemplar în trafic. Dealtfel, nu doamnele saudomniºoarele sunt celecare ne creeazã cele maimulte probleme,
ºoferiþele fiind mult maiatente la respectarealegilor în vigoare”, aspus Ciprian Harangozo,agent în cadrul PoliþieiRutiere Petroºani.
Speriate, la început,pentru cã au fost somatesã tragã pe dreaptaºoferiþele s-au destinsabia dupã ce au vãzutdespre ce este vorba.Adicã despre un simplumãrþiºor oferit de cãtre“rutieri”. “Când amvãzut cã mi se face semnsã trag pe dreapta m-amsperiat cã am încãlcatvreo regulã. M-am liniºtit
abia dupã ce am vãzutdespre ce este vorba”, adeclarat o tânãrã.
“Este pentru primaoarã când primesc unastfel de cadou. Lemulþumesc poliþiºtilorrutieri ºi, þin sã-i asigur,voi încerca ºi de acumînainte sã nu încalc nicio regulã”, a spus o altãconducãtoare auto.Acþiuni de aplicare a“amenzilor” sub formãde mãrþiºoare s-au deru-lat ieri în aproape toatelocalitãþile importantedin judeþul Hunedoara.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 2012 Actualitate 9
I eri, indiscutabil,bãrbaþii au venit cu
flori ºi mãrþiºoare laserviciu sau acasã. Încãdin zorii zilei, masculiide toate vârstele auluat cu asalt piaþa deflori ºi mãrþiºoare ºi aucumpãrat cel puþin câte
o atenþie pentru colege,mame, soþii sau fiice.
Comercianþii de sezon ºi-auîntins tarabele la Petroºani, înfaþa ªcolii Sportive, încã deacum câteva zile. Florile deprimãvarã ºi mãrþiºoarelelucrate manual au avut cea maimare trecere. “Eu pãstrez
tradiþia ºi încã obiºnuiesc sãduc flori soþiei, colegelor ºisoacrei”, ne-a declarat un bãrbat.
“Eu mi-am fãcut datoria încãde la primele ore ale dimineþii.Am luat flori ºi mãrþiºoare pentru toate colegele de servi-ciu ”, a afirmat un alt bãrbat.
Flori ºi mãrþiºoare au
cumpãrat ºi tineri, odatã pentru a respecta tradiþia, datºi pentru a bucura doamnele ºidomniºoarele din viaþa lor.
“Dacã sãrbãtorimValentine’s Day care nu este alnostru, cum am putea sã uitãmde 1 martie?! Sigur, cumpãrflori pentru toate colegele declasã, dar ºi pentru mama ºi
iubita mea”, ne-a declarat unadolescent.
Preþul unui buchet de zambile costã 2 lei, un fir delalea 2 lei, o orhidee 6 lei, lafel ºi narcisele. Mãrþiºoarele aupreþuri diverse, în funcþie demateriale din care au fost confecþionate.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
De 1 Martie, bãrbaþii cumpãrã, femeile primesc
În pieþele dinValea Jiului, cu
ocazia primei zilede primãvarã, celmai bine vândutprodus au fost florile.
Chiar dacã sãrãcia estecuvântul aflat la ordineazilei, în România, bãrbaþiiau ales sã le ducã soþiilorsau iubitelor un buchet deflori, în locul unuia deceapã verde sau depãtrunjel. Poate, mult maiutile, în bucãtãrie…
“Ce-i drept, toate produsele s-au aflat la
mare cãutare, deºi uneleau preþurile majorate ºisunt cam supraevaluate.Totuºi, cea mai bunã vânzare au fãcut-o florarii”, a declarat IoanPristavu, administratorulpieþelor din Petroºani.
Dupã cum au precizatcomercianþii de flori, într-o singurã zi, au avutvânzãri cât în 10 zileobiºnuite. Comerþul cuflori se va mai întâlni cu oastfel de oportunitate,probabil, doar cu ocaziazilei de 8 Martie.
MirMirceacea NISTORNISTOR
D eschis în urmãcu doar câteva
zile, târgul de primã-varã de la Casa deCulturã a Studenþilordin Petroºani a înreg-istrat vânzãri semni-ficative.
De trecere în rândulamatorilor de “frumos”s-au bucurat atât pic-turile cât ºi sculpturilesau celelate obiecte
reunite în cadrul expoz-iþiei. Cel mai bine, însã,s-au vândut mãrþiºoarele.
“Artiºtii plastici sautinerii invitaþi, în pre-mierã, pentru a-ºiexpune lucrãrile, pot sãspun, s-au bucurat deun real succes. Înprimul rând, din punctde vedere vizual, ºi apoidin cel al vânzãrilor. Detrecere, în ceea ce-ipriveºte pe vizitatoriicare ne-au trecut prag-
ul, în primul rând s-aubucurat mãrþiºoarele.De altfel era ºi sezonulîn care acestea suntfoarte cãutate”, a pre-cizat Lavinia Hulea,director CCS Petroºani.
În doar câteva zile dela vernisaj standul pecare erau expusemãrþiºoarele purtândpaternitatea lui NicuNicoarã au rãmasaproape pustii. “Mãbucur cã lucrãrile mele
au fost apreciate decãtre toþi cei care autrecut pragul expoziþieiºi s-au vândut foartebine.
Am muncit foartemult la ele ºi, considercã preþurile la care aufost vândute sunt inversproporþionale cu cali-tatea exponatelor dar,pentru mine, fiecaremãrþiºor reprezintã olucrare de suflet. Nupreþul era cel maiimportant ci faptul cãlumea s-a bucurat sã levadã ºi sã-mi apreciezemunca”, a spus NicuNicoarã. Expoziþia, unacu vânzare, în care maipot fi gãsite ºi alte “pro-duse” în afarã de celespecifice debutuluiprimãverii, va mai fideschisã pentru încã osãptãmânã.
MirMircea cea NISTORNISTOR
ªi totuºi, florile… ªoferiþele, amendate cu mãrþiºoare
Mãrþiºoarele s-au vândut cel mai bine
2 m a r t i e 2 0 1 2
Sunteþi dominat de sentimente con-tradictorii, iar situaþia financiarã nuvã oferã prea multe motive debucurie. O persoana mai în vârstãvã propune sã vã asociaþi într-oafacere. Relaþiile sentimentale suntfoarte bune ºi aveþi toate ºansele sãpetreceþi o searã romanticã.
Neînþelegerile cu persoana iubitã vãfac sã acceptaþi fãrã ezitãri o ieºirecu prietenii. Nu exageraþi pozând învictimã. S-ar putea sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã care vãcucereºte imediat. Nu vã pripiþi ºi nuluaþi nici o decize în privinþa relaþiilorsentimentale.
S-ar putea sã fiþi încordat din cauzacolaborãrii dificile cu un partener deafaceri. Este indicat sã amânaþi oricedecizie în privinþa investiþiilor, pentrucã aveþi dificultãþi de concentrare.Ascultaþi sfaturile unei persoane cuexperienþã în afaceri! Totuºi deciziafinalã vã aparþine.
Nu vã ajung banii pentru o excursiesau o cãlãtorie, spre nemulþumireapartenerului de viaþã. Se pare cã nureuºiþi sã-i explicaþi situaþia suficientde convingãtor. Ascultaþi ºi pãrerilecelor din jur ºi nu mai fiþi atât de câr-cotaº. E timpul sã vã mai analizaþicomportamentul.
Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã. Nuvã asumaþi nici un risc, pentru cã nuaveþi prea multe ºanse de reuºitã.Rãbdare ºi calm! Nu trebuie sã vãimplicaþi foarte mult în afaceri pentrucã ºansele dumneavoastrã de reuºitãsunt minime.
Este o zi bunã pentru întâlniri cu pri-etenii. Dacã nu vã controlaþi pornir-ile impulsive, puteþi avea probleme.O rudã mai în vârstã vã împrumutã osumã mare de bani, pe care i-aþicerut-o mai demult. Dupã-amiazã vise propune o colaborare. Nu vãgrãbiþi sã acceptaþi!
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cu capulîn nori ºi sã neglijaþi problemeleimportante. Nu începeþi activitãþi noi,pentru cã s-ar putea sã luaþi deciziigreºite. Ar fi bine sã vã gândiþi cumai multã seriozitate la ce vã prop-uneþi sã realizaþi. Trasaþi-vã sarciniclare pentru a vã reliza scopul.
Dimineaþa s-ar putea sã vã punã pegânduri o ceartã cu o persoanã învârstã. Întrebaþi-vã dacã aveþi o atitu-dine corectã faþã de cei din jur! Ar fibine sã fiþi mai prudent, ca sã nudeclanºaþi un scandal. Menajaþi-vãsãnãtatea! E timpul sã vã acordaþimai mult timp pentru odihnã.
Dimineaþa, sunteþi confuz ºi riscaþi sãaveþi probleme atât pe plan social,cât ºi financiar. Nu vã ocupaþi astãzide afaceri. Relaþiile sentimentalemerg bine, ceea ce vã menþinemoralul ridicat. Spre searã, vãreveniþi ºi comunicaþi mai uºor. Nutrebuie însã sã faceþi excese.
Sunteþi dezamãgit de o persoanã încare aþi avut mare încredere. Nu estesfârºitul lumii! Aveþi ºi prieteni ade-vãraþi. Pe plan sentimental, traver-saþi o perioadã favorabilã. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu cu o rudãdin partea partenerului de viaþã.Pãstraþi-vã calmul.
Plecaþi într-o cãlãtorie în care cheltu-iþi cam mult, dar puteþi avea marisatisfacþii pe plan sentimental. S-arputea sã vã simþiþi foarte bine într-ungrup, deºi nu v-aþi fi aºteptat. Nuîncercaþi sã monopolizaþi discuþiileîntre prieteni. Seara ar putea deveniplictisitoare.
La serviciu, s-ar putea sã fiþi agitatdin cauza unei decizii pripite a ºefu-lui. Temperaþi-vã nervozitatea, altfelriscaþi sã vã complicaþi situaþia.Discutaþi calm cu persoana iubitã, casã nu daþi ocazia unor certuri! Cumultã rãbdare veþi reuºi sã comuni-caþi mai eficient.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 20121100 Diverse
* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;
** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.
Consiliul Local al municipiului Petroºani -Serviciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscal RO16982459,adresa de [email protected] organizeazã:
- licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului aferent imobilului cu destinaþie de garaj, însuprafaþã de 56,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Gãrii;
- licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 7,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferentgarajului nr.154;
- licitaþie publicã în vederea atribuirii
contractului de concesiune a terenului, însuprafaþã de 3,75 mp., situat în municipiulPetroºani, str. 1 Decembrie 1918, în vedereaamplasãrii unui panou publicitar.
Ofertele se depun pânã în ziua de22.03.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 22.03.2012,orele 11.00, 12.00 respectiv 13.00, în salade ºedinþe, la sediul instituþiei.
Ofertele se depun la sediul instituþiei,biroul de registraturã, camera 5 sau 7.Relaþii, detalii cât ºi documentaþia deatribuire, se pot obþine de la Serviciul Publicde Administrare a Domeniului Public ºi Privatdin cadrul Primãriei municipiului Petroºani,camera 45.
DIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIV,,INSPECTOR S.PINSPECTOR S.P.A.D.P.A.D.P.P.P.,.,
din Valea Jiului careactiveazã în formulaactualã încã din 2009,avandu-i drept compo-nenþi pe Willy Gorgan(voce, clape), Alin Moise(chitara), MariusMacavei (bass), CosminMiron (saxofon) ºi CsabiBoros (tobe).
Pânã în prezentHarmony a susþinutnumeroase concerte încluburi, la festivaluri,
petreceri private, precumºi la zilele oraºelor. Estesingura trupã din judeþcare s-a calificat la secþi-unea rock “Teo Peter” dincadrul Festivalului de laMamaia. În toamna lui2010 trupa se calificã laconcursul internaþional
«Global Battle of theBands», care s-a þinut laBucureºti, la AreneleRomane.
Concertul va avea locduminicã, 04 martie2012, ora 20 la Club 3DStage - Petroºani, Casade Culturã “Ion Dulãmiþã”
Concert Harmony, la Club 3D Stage
M area Lojã Naþionalã aRomâniei ºi Marele
Ordin Feminin Român ausemnat un protocol de cola-borare, evenimentul fiind opremierã istoricã în masone-ria românã.
Este vorba despre protocolul bilat-eral “Concordia” prin care cele douãputeri masonice se angajeazã sã par-ticipe la reconstucþia României, darºi sã respecte cu stricteþe principiilemasonice.( sursa B1TV)
“Masoneria din totdeauna a fostcea care a construit societatea. ªiatunci rolul nostru este acela de a neface simþitã prezenta la modul con-cret. În primul rând înlãturând înlumea noastrã , în cercurile noastre
orice formã de agresiune, de lipsã decomunicare”, a declarat GrazielaBarla, mare maestru.
Maeºtrii celor douã loji ºi-au expri-
mat speranþa ca ºi alte organizaþiimasonice vor intra în acest parteneriat.
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
C olinelesterpe de cântec ºi
pãdurea vlãguitã de clo-rofilã se cãznesc, dinrãsputeri, sã revinã laviaþã. Dupã calendar, avenit primãvara. Dar,cum la noi toate s-auîntors cu susu-n jos,cum nãmeþii mai aco-perã o treime din þarã,nu ºtim sigur cã a venitprimãvara. Unii zic cãda, alþii zic cã nu...
Din 1 martie pânã dupã 8ale lunii, a început isteria preamãririi gingãºiei, frumuseþii,iubirii de iubite, mame, sautovarãºe de muncã ºi viaþã, ces-o mai lungim, e lucrul dracu-lui. Femeia e la putere. Mãcarîn zilele astea, o dã dracului decratiþã ºi se simte ºi ea mai om.Lãsând gluma la o parte, chiardacã pânã ºi lucrurile asteaintime au ajuns sã fie exploatatecomercial, meritã sã acordãmdomniºoarelor ºi doamnelorgratitudinea noastrã, mãcarpentru faptul cã sunt forme de
viaþã nãscãtoare de viaþã...Sãrut mâna fetelor, sã fiþi iubite!
Pânã acum a scris „aripa”melancolicã a caracterului meu.
Sã nu-mi dezamãgesc cititoriifideli (mai ales pe cei care-micitesc articolaºele, uneori inte-gral, la posturile de radio ºi TVlocale) voi scrie cu „aripa” fleg-maticã. Flegmaticã, darserioasã, altfel mã taie de lacaºcaval directorul publicaþiei...
Aºadar, a fost 1 Martie.Domniºoarelor ºi domnilor, sti-maþi radioascultãtori ºi telespec-tatori, dragelor ºi dragilor, bã
Cornele, încep... babele.Fiecare îºi alege baba ºi vede
(dupã vreme) cum îi e sorocul.Numai cã, bulversaþi de atâteazambile, ghiocei, mãrþiºoare ºialte bazaconii, am uitat cã s-afãcul oul 1 (un) leu, cã mai emult pânã dau urzicile ºi lobo-da, cã urlã þara dupã medica-mente ºi cã ne-am „lustrat”pânã ne-au sãrit capacele. Îi„lustrãm” pe comuniºti, daruitãm de uteciºti ºi nu-i ºtim pesecuriºti... România, tatã, ce,uitãm unde trãim?
Ca tot omul, mi-am ales ºi euo babã. Bine, mai multe, dar laasta þin cel mai mult, fiindcã e„la modã”. Fiind „la modã”, ascos lumea-n stradã, ceea ceînseamnã cã are valoare. Estevorba despre Baba, cu „B”
mare, ãla de la Învãþãmânt.Baba din „Clasa 0”, din bancade la geam.
Zeci de mii de pãrinþi trebuiesã-ºi înscrie copiii în... clasazero. Bã, nene, îþi vine sã-þibagi picioarele-n ea deReformã, dacã asta e reformã!Lãsaþi, bã, copiii sã-ºi trãiascãliniºtiþi copilãria! Umblã bieþiipãrinþi cantauri, debusolaþi pe laºcoli, fac dosare, fac schimburide domiciliu, dau ºpãgi, numaisã-ºi înscrie copiii în clasa...zero.
...Parcã-l ºi vãd pe Gigel dinclasa Zero B cum scrie el disci-plinat „Ana are mere”, „Babaare bere” etc. Am sperat într-oReformã „clasa întâi” ºi ni seoferã una „zero barat”!
Vin babele. Dacã mai apucanul viitor, vreau o Babã nouã!Una cu chiloþi de tablã!
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 2012 Actualitate 11
VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU
Clasa „Zero” ºi babacu chiloþi de tablã...
Colaborare masonicã între o lojã masculinã ºi una femininã
P ânã la SfinteleSãrbãtori ale
Paºtelui nu au mairãmas decât 6 sãp-tãmâni de zile.
Chiar dacã, pânã înprezent, nu au luat legãtu-ra cu crescãtorii de oi,administratorii pieþei cen-trale din Petroºani suntconvinºi cã aceºtia vor fiprezenþi la întâlnirea anu-alã cu amatorii de carnede miel.
“Nu se pune problemasã ne lipseascã, în acestan, carnea de miel.
Comercianþi, zic eu, vorfi destui. Singura proble-mã este legatã de fon-durile de care vordispune cei care vordori sã cumperecarne de miel. Nude ala, dar, lumeaeste tot mai sãracã”,a spus Ioan Pristavu,administratorulpieþelor dinPetroºani.
Pânã una-alta,abatorul este pregãtit,încã de pe acuma, sãfacã faþã unui numãrmare de solicitãri. Ba
chiar, acesta urmeazã aintra în posesia uneiautorizaþii permanente de
funcþionare ca abator decapacitate micã. Maiexact, destinat tãierii animalelor de pânã la 16 luni.
Pe de altã parte, înviitorul apropiat, PiaþaAgroalimentarã Centralãdin Petroºani urmeazã aprimi ºi autorizaþia defuncþionare. Actul, carelipseºte încã de lademararea activitãþii prin-cipalei pieþe din capitalaVãii Jiului va certifica, însfârºit, intrarea acesteia înnormalitate.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Paºtele, tot mai aproape…
„Aleile ºi strãduþeledin Centrul Vechi alMunicipiului Vulcan,au fost cuprinse înprogramul 10.000 dekilometri alMinisteruluiDezvoltãrii ºi Turismului,care la sfârºitul anului tre-cut a ºi licitat pentrupachetul din judeþulHunedoara. Licitaþia aavut loc la Bucureºti, iarfirma care a câºtigat estedin Timiºoara. De laînceputul lunii decembriea anului trecut s-a începutsã se lucreze la documen-taþia tehnicã, iar noi,primãria Vulcan, am fãcutstudiile de fezabilitate ”, adeclarat Angela Stoica,
viceprimarul MunicipiuluiVulcan.
Firma care a câºtigatlucrarea ar trebui sã seapuce de treaba încurând, astfel cã, dupãcentru, respectiv,Bulevardul Mihai Viteazu,ºi partea veche a oraºului,Centrul vechi, va cãpãta oaltã înfãþiºare. „Baniisunt, din moment ce aavut loc ºi licitaþia, se ºtieºi constructorul ºi pot sãvã spun cã la sfârºitul luniimartie vom începe. Nu
mai sunt douã tronsoanesau douã loturi, cumspuneam noi, ci de lasfârºitul lui decembrie s-atransformat totul într-unulsingur. Când vom abordaaceste lucrãri, ne vomapuca ºi de-o parte ºi decealaltã a strãzi NicolaeTitulescu ”, a mai spusAngela Stoica.
Valoarea totalã aproiectului se ridicã lasuma de circa 17 miliardede lei vechi.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 martie 201212 Actualitate
C onsilierii Locali dinPetroºani au apro-
bat cuantumul burselorºcolare care se vor acordaîn anul ºcolar 2011 –2012 în unitãþile deînvãþãmânt de pe razalocalitãþii.
La adoptarea acestei hotãrâris-au luat în calcul solicitãriletransmise municipalitãþii de con-ducerile Colegiului naþional„Mihai Eminescu”, ColegiuluiEconomic „Hermes”, ColegiuluiTehnic „Dimitrie Leonida”, alcelui de Informaticã, precum ºide la ªcoala Generalã „I.G.Duca”. „Propunerile ºcolilor,aprobate de Consiliile deAdministaþie ºi de cãtreInspectoratul ªcolar ne-au fostcomunicate de unitãþile deînvãþãmânt. (…) Cuantumulunei burse acordate din sumele
defalcate din unele venituri alebugetului de stat ºi numãrulacestora se stabilesc anual, prinhotãrâre de Consiliu Local”, adeclarat Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.Conform solicitãrilor venite de launitãþile ºcolare, aprobate deconsilierii locali, în Petroºani seacordã 320 de burse de toatetipurile pentru semestrul I,respectiv 309 pentru semestrul II.Valoarea unei burse sociale estede 60 de lei/lunã, de perfor-manþã – 80 de lei, de merit tot80 de lei/ lunã, iar de studiu 70de lei.
B ani pentru transportul cadrelor
didcaticeCâteva mii de lei noi vor
merge anul acesta din bugetul
local al municipiului Petroºanipentru decontarea biletelor decãlãtorie pentru profesorii carenu au domiciliul în Petroºani, darpredau aici.
Cea mai mare sumã, respectiv3.418 lei sunt destinate decon-tãrii transportului pentru perso-nalul didactic de la Colegiultehnic „Dimitrie Leonida”.
Alþi 738 de lei reprezintã cheltuielile de transport pentruprofesorii de la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”, iar787 de lei merg cãtre deconturile cheltuielilor de trans-port pentru personalul didacticde la grãdiniþa cu programPrelungit nr 3, care nu dispunede locuinþã pe teritoriul municipiului Petroºani.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
D eºi proiectul esteabia la început,
reprezentanþiiPrimãriei MunicipiuluiPetroºani cautã deja ofirmã cãreia sã-i conce-sioneze domeniul schi-abil din staþiuneaParâng.
Edilii vor în acest fel sãasigure ºi paza lucrãrilordeja executate, pânã la
finalizarea proiectului învaloare de aproximativ60 de milioane de euro,implementat cu bani de laMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului.În plus, municipalitatea arobþine ºi beneficii finan-ciare, în condiþiile în carefirma care va concesionainstalaþiile de transport pecablu ºi terenul de sub eleva plãti atât o redevenþã,
cât ºi o cotã din veniturileobþinute din exploatareaacestora.
„Gestionarea unuidomeniu schiabil perfor-mant ºi în condiþii deconcurenþã genereazã unansamblu de activitãþicomplexe, care presupunun act managerial adec-vat, un cash flow con-stant ºi un numãr marede angajaþi. Iar primãria
Petroºani nu poate faceangajãri, fiind condiþion-atã din acest punct devedere de actele norma-tive în vigoare”, a motivatdecizia primarulPetroºaniului, TiberiuIacob – Ridzi. Deja a fostîntocmit un studiu deoportunitate privind con-cesionarea unor bunuriproprietate publicã ceaparþin domeniului schia-
bil din Parâng, care acostat 6.500 de lei.Reprezentanþii adminis-traþiei publice locale spuncã, în prima fazã de con-cesioneazã ceea ce dejaexistã, urmând ca, peparcursul realizãriilucrãrilor, sã se încheiecontracte subsecvente cufirma care câºtigã licitaþiaºi, evident, sã creascãredevenþa.
În Staþiunea Parâng sederuleazã un proiectinvestiþional ºi, potrivitproiectului finanþat deMDRT, domeniul schiabildin Parâng se va întindepe o suprafaþã de 150hectare ºi va avea 17pârtii. Pentru acces, intrePetroºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fiamenajatã o telegondolã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Centrul vechi al Vulcanului se reabiliteazã
Î n acest an, centrul vechi al Municipiului Vulcan va intra în plinãtransformare. Strãzile ºi aleile de aici vor fi complet reabilitate, în
baza unui proiect despre care se vorbeºte de anul trecut.
