Cronica Vaii Jiului Nr. 817, VINERI 13 MARTIE 2015
8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 817 Vineri, 13 Martie 2015 Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþã Prea multe morminte uitate... R omânul a ajuns sã îºi amaneteze jurãmântul sfânt al tainei cãsãtoriei, verigheta... Despre morminte? Sunt prea multe, prea multe morminte uitate... Da, prea multe pentru o þarã de creºtini. Prea mulþi copii uitã unde le sunt îngropaþi pãrinþii, prea mulþi nepoþi lasã buruienile sã ºteargã amintirile bunicilor, prea multe morminte uitate de oameni care îºi uitã copilãria. Bisericile sunt pline de oameni cu sufletul gol, lumea este rea, din ce în ce mai rea... ºi uitã repede, totul... Dacã unui om îi faci bine de luni pânã sâmbãtã, iar duminicã nu mai poþi, vei fi judecat pentru aceastã zi în care nu ai mai putut, toate celelalte ºase zile sunt uitate... Vraniþa uitãrii se închide mult prea repede în urma celui drag. Trãim într-o lume în care mate- rialismul de tip ateu bântuie sufletul, viaþa, aºternutul, credinþa bietului om... Pentru demnitate, sunt oameni care au pierit în temniþe, au murit pentru cã nu s-au lepãdat de Hristos, pentru cã au mãrturisit, pentru cã nu au uitat cine sunt, spre ce se îndreaptã ºi de unde nu trebuie sã se mai întoar- cã... Valeriu Gafencu este unul dintre ei. Astãzi, care dintre noi suntem în stare sã luãm o palmã pentru acest neam, pentru cei care au fost, pentru cei care vor fi? Puþini... Viata lãuntricã este din ce în ce mai subþire, omul nu mai gândeºte raþional, gândeºte cu cãruciorul ...În preajma sãrbãtorilor în loc sã ne umplem sufletul, burduºim cãru- ciorul. Suntem goi, atât de goi încât în noi nu mai încap nici amintirile celor care nu mai sunt… Prea multe buruieni pe mormintele celor dragi, într-o þarã de creºtini... Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESC DRÃGOTESC M ai mulþi factori de rãspundere din Hunedoara se întâlnesc sãptãmâna viitoare, pentru a sta- bili programul de lucru al celor din Defileul Jiului. Traficul va fi restricþionat, pentru cã vor fi reluate lucrãrile la artera rutierã, în scurt timp. Nu va fi închis defileul pentru ºoferi de luni, 16 martie, dar începe organi- zarea de ºantier a firmei care executã lucrãrile de modernizare a arterei rutiere. Prefectura ºi Consiliul Judeþean Hunedoara a solicitat o întrevedere cu CNADR, tocmai pentru ca artera rutierã sã nu mai fie închisã prea mult timp zilnic. Programul va fi stabilit abia sãptãmâna viitoare. „Am stabilit de comun acord cu domnul prefect sã facem o întâlnire multilateralã pentru a stabili împreunã cu cei de la CNADR, de data asta, sper eu, regimul restricþi- ilor ce vor fi aplicate pe Defileul Jiului. Întâlnirea aceasta va avea loc marþi”, a declarat Adrian David, vicepreºedintele CJ Hunedoara, care s-a arãtat în repetate rânduri nemulþumit de programul dupã care lucra firma spaniolã. În Defileul Jiului, lucrãrile au mers greu anul trecut ºi nu s-a atins nivelul dorit de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale. Autoritãþile se pregãtesc ºi acum sã închidã drumul, iar potrivit lui Ion Tudor, ºeful CNADR districtul Gorj, lucrãrile ar trebui finalizate în luna octombrie a anului 2015. Practic, este puþin probabil ca drumul sã fie modernizat, deoarece lucrãrile nu sunt nici la jumãtate din execuþie. Cea mai degradatã parte este în Lainici ºi Petroºani, unde sunt kilometri întregi de ºosea fãrã asfalt ºi pline cu gropi. La toate acestea se vor adãuga în scurt timp semafoarele, care vor restricþiona porþiunile în lucru, chiar ºi pe perioada în care firmã va fi în pauze. Diana Diana MITRACHE MITRACHE U n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire, obiecte din gospodãrie, haine ºi tablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºa se fac negocierile în târgul de nimicuri, un soi de piaþã volantã aºezatã pe marginea drumului, în care fiecare vinde ce poate ºi cumpãrãtorii iau ce le lipseºte. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Consfãtuire pentru traficul din Defileul Jiului
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 817
Vineri, 13 Martie 2015
Comerþ cu nimicuri,pentru subzistenþã
Prea multemorminteuitate...R omânul a ajuns
sã îºi amanetezejurãmântul sfânt altainei cãsãtoriei,verigheta... Despremorminte? Sunt preamulte, prea multemorminte uitate... Da, prea multe pentruo þarã de creºtini.
Prea mulþi copii uitãunde le sunt îngropaþipãrinþii, prea mulþinepoþi lasã buruienile sã ºteargã amintirilebunicilor, prea multemorminte uitate deoameni care îºi uitãcopilãria. Bisericile suntpline de oameni cu sufletul gol, lumea esterea, din ce în ce mairea... ºi uitã repede,totul... Dacã unui om îi faci bine de luni pânãsâmbãtã, iar duminicã numai poþi, vei fi judecatpentru aceastã zi în carenu ai mai putut, toatecelelalte ºase zile suntuitate... Vraniþa uitãrii se
închide mult prea repedeîn urma celui drag. Trãimîntr-o lume în care mate-rialismul de tip ateu bântuie sufletul, viaþa,aºternutul, credinþa bietului om... Pentrudemnitate, sunt oamenicare au pierit în temniþe,au murit pentru cã nu s-au lepãdat de Hristos,pentru cã au mãrturisit,pentru cã nu au uitatcine sunt, spre ce seîndreaptã ºi de unde nutrebuie sã se mai întoar-cã... Valeriu Gafencueste unul dintre ei.
Astãzi, care dintre noisuntem în stare sã luãmo palmã pentru acestneam, pentru cei care aufost, pentru cei care vorfi? Puþini... Viata lãuntricã este din ce în ce mai subþire, omul numai gândeºte raþional,gândeºte cu cãruciorul...În preajma sãrbãtorilorîn loc sã ne umplemsufletul, burduºim cãru-ciorul. Suntem goi, atâtde goi încât în noi numai încap nici amintirilecelor care nu mai sunt…
Prea multe buruieni pemormintele celor dragi,într-o þarã de creºtini...
IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC
M ai mulþi factoride rãspundere
din Hunedoara seîntâlnesc sãptãmânaviitoare, pentru a sta-bili programul de lucrual celor din DefileulJiului. Traficul va firestricþionat, pentru cãvor fi reluate lucrãrilela artera rutierã, înscurt timp.
Nu va fi închis defileulpentru ºoferi de luni, 16martie, dar începe organi-zarea de ºantier a firmeicare executã lucrãrile demodernizare a arterei
rutiere. Prefectura ºiConsiliul JudeþeanHunedoara a solicitat oîntrevedere cu CNADR,tocmai pentru ca arterarutierã sã nu mai fie
închisã prea mult timp zilnic.Programul va fi stabilitabia sãptãmâna viitoare.
„Am stabilit de comunacord cu domnul prefectsã facem o întâlnire
multilateralã pentru a stabili împreunã cu cei dela CNADR, de data asta,sper eu, regimul restricþi-ilor ce vor fi aplicate peDefileul Jiului. Întâlnireaaceasta va avea locmarþi”, a declarat AdrianDavid, vicepreºedintele CJ Hunedoara, care s-aarãtat în repetate rândurinemulþumit de programuldupã care lucra firmaspaniolã.
În Defileul Jiului,lucrãrile au mers greu anultrecut ºi nu s-a atinsnivelul dorit de CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale.Autoritãþile se pregãtesc ºiacum sã închidã drumul,iar potrivit lui Ion Tudor,
ºeful CNADR districtulGorj, lucrãrile ar trebuifinalizate în lunaoctombrie a anului 2015.
Practic, este puþin probabil ca drumul sã fiemodernizat, deoarecelucrãrile nu sunt nici lajumãtate din execuþie. Cea mai degradatã parteeste în Lainici ºiPetroºani, unde sunt kilometri întregi de ºoseafãrã asfalt ºi pline cugropi.
La toate acestea se voradãuga în scurt timpsemafoarele, care vorrestricþiona porþiunile înlucru, chiar ºi pe perioadaîn care firmã va fi înpauze.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
U n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire, obiecte dingospodãrie, haine ºi tablouri, toate sunt bune de dat pe bani.
Aºa se fac negocierile în târgul de nimicuri, un soi de piaþã volantãaºezatã pe marginea drumului, în care fiecare vinde ce poate ºicumpãrãtorii iau ce le lipseºte. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Consfãtuire pentru traficul din Defileul Jiului
Funcþionariise pregãtescde grevã F uncþionarii din
administraþiile localeameninþã cu declanºarea unorproteste începând cu lunaaprilie, nemulþumiþi de faptulcã Guvernul nu le-a soluþionatrevendicãrile.
“Având în vedere cã, pânã laaceastã datã, reprezentanþiiGuvernului României nu au dat curssolicitãrilor ºi doleanþelor angajaþilordin primãrii, consilii judeþene ºi insti-tuþii subordonate acestora de peîntreg teritoriul þãrii, dovedind, încã o
datã, dacã mai era cazul, lipsa deinteres pentru rezolvarea problemelorgrave în ceea ce priveºte salarizareaºi drepturile angajaþilor care îºidesfãºoarã activitatea în administraþiapublicã localã, FNSA va continuaacþiunile de protest ºi va organizagreva generalã cu întreruperea activitãþii timp de o zi în instituþiiledin administraþia publicã localã.Aceasta se va desfãºura în lunaaprilie 2015, la o datã ce va fi stabilitã de cãtre Biroul executiv alfederaþiei noastre, dupã ce va fi încheiatã procedura pentrustrângerea de semnãturi (prima sãptãmânã a lunii aprilie 2015)privind acordul tuturor salariaþilorpentru participarea la aceastã acþiune de protest”, potrivit comunicatului de presã al FNSA,semnat de preºedin-tele Valer Suciu.
Revendicãrile aces-tei categoriei debugetari sunt, regle-mentarea ºi liber-alizarea acordãriiîncepând cu anul2015 a tichetelor demasã sau a normeide hranã pentru toþisalariaþii din adminis-traþia publicã localã,în limita bugetelorlocale aprobate prin
hotãrâri de consiliu, în mãsura încare aceste instituþii realizeazã ºi sunt finanþate parþial ºi din venituriproprii, respectiv creºteri salariale ºipentru salariaþii din administraþiapublicã localã din România sau apli-carea, începând cu anul 2015, aLegii nr. 284/2010 privindsalarizarea unitarã a personaluluiplãtit din fonduri publice.
Potrivit preºedintelui Valer Suciu,FNSA a declanºat în luna ianuarie2015 conflictul colectiv de muncã, aînºtiinþat Guvernul României despreacest lucru iar în luna februarie2015 a organizat prima formã deprotest care a presupus întrerupereaprogramului de lucru, timp de ojumãtate de orã, în primãrii, consiliijudeþene ºi instituþii subordonateacestora de pe întreg teritoriul þãrii.
”Ca director al SCApaServ Valea Jiuluinu mã ocup demãrirea preþului laapã. Acest lucruaparþine expres ADI.Din câte ºtiu eu încãnu este aprobatã
mãrirea tarifului la apasau aducerea preþuluila planul de tarifare aapei. Când se vaîntâmpla acest lucrupopulaþia va fianunþatã dar nu esteatributul directorului
SC ApaServ sãmãreascã preþul apei”,a declarat CostelAvram, director SCApaServ Valea Jiului.
Reprezentanþii ministerului de resortaºteaptã cã acþionariiApaServ sã se þinã decuvânt ºi sã se aliniezenormativelor.
“Aceste lucruri nu s-au oprit. În conti-nuare sunt de actual-itate iar dacã cei dela ADI cu primãriilenu vor actualiza tari-ful exista riscul ca sãdea toþi banii înapoi.Aproape 40 de mil-ioane de euro vor fireturnaþi de cãtreacþionarii SC
ApaServ. Am fost sãptãmâna trecutã laBucureºti ºi cei de
POSMEDIU încãaºteaptã ca planul detarifare sã fie respectatavând în vedere cãplanul tarifar faceparte inte-grantã din contractul definanþare aproiectului”, amai precizatsursa citatã.
CostelAvram spunecã ignorareaevoluþiei
Planului Tarifar, înconformitate cuprevederile asumate deADI Apa Valea Jiuluiîn 2011 cu organis-mele de finanþareeuropeanã, ar puteaatrage dupã sinesancþionareaPrimãriilor din ValeaJiului ºi a ConsiliuluiJuideþean, care arputea fi obligate lareturnarea celor peste60 de milioane deeuro puºi la dispoziþiede UE pentru investiþiiîn ultimii 4 ani. Înmomentul de faþã, înValea Jiului un metrucub de apã potabilãeste facturat cu 2,98de lei la care seadaugã TVA-ul.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTORAUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38
Telefon 0728890014
Primãriile la un pas de colaps financiar
Neaplicare de plan tarifar, scenariu de groazãP ericolul se menþine. Primãriile din Valea Jiului sunt în
pericol de a returna 40 de milioane de euro dacã nurespectã planul tarifar de creºtere a preþului apei. Majorareade preþ a fost aprobatã, însã nu a fost pusã în aplicare. ADIApã Valea Jiului trebuie sã se ocupe de aceastã problemã caredacã nu este rezolvatã va duce la un colaps financiar în rânduladministraþiilor locale.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015 Actualitate 3
Potrivit unor surse,fostul bodyguard al lui Alin Simota,Cristian Litera, ºi-ar fi„cumpãrat” o pedeapsãmai micã spunând totce ºtie ºi ce ar fi vrutanchetatorii sã audã.Litera a fost ani de zileomul de încredere al luiSimota ºi este judecatîmpreunã cu el în acestdosar. ªi, din câte separe, a avut ce sã lespunã magistraþilorcare l-au audiat. Nunumai cã a recunoscutînvinuirile aduse deprocurori, dar ar fi pus
ºi tunurile pe AlinSimota, care i-a fostmai mult decât ºef.Pentru a beneficia dereducerea limitelor depedeapsã, în momentulîn care se va pronunþasentinþa, Cristian Literal-ar fi denunþat pe AlinSimota, cã tot este lamodã denunþul despreorice ºi oricine.
Astfel, acesta a confirmat informaþiileconform cãrora aacþionat la ordinulpatronului sãu, iar carãspuns la acuzaþia delipsire de libertate ºi
agresiune asupra unuifost fotbalist de la JiulPetroºani, Litera ar fiarãtat ca au fost execu-tate la cererea luiSimota, pentru care arfi fost plãtit. De aseme-nea, referitor la inciden-tuº din anul 2008, cândfostul consilier localPDL Paul Gherasim afost snopit în bãtaie,Litera ar fi relatat cusubiect ºi predicatdespre acel incident ºia furnizat inclusivnumele celor care ar fiparticipat împreunã cu
el el la agresarea victimei. Nu a uitat sãmenþioneze cã fapteleau fost sãvârºite tot lasolicitarea lui Simota,care a candidat laalegerile locale pentrufuncþia de primar alPetroºaniului.
ªi în ceea cepriveºte acuzaþiile decãmãtarie ºi ºantajLitera ar fi recunoscutfaptele, e drept cuunele rezerve. Rãmânede vãzut dacã spoveda-nia lui din faþa instanþeiîi va aduce ºi o pedeap-
sã diminuatã pe bazarecunoaºterii faptelor.
C ontinuãaudierea incul-
paþilorLa termenul
programat pentru datade 3 aprilie, judecãtorulde caz va continuaaudierea inculpaþilordin acest dosar.
Dosarul ajuns perolul instanþei de judecatã a TribunaluluiHunedoara este instru-mentat de DIICOT.Potrivit anchetatorilor,gruparea infracþionalãeste formatã din 14persoane - din careface parte atât AlinSimota, fosta sa gardãde corp Cristian Litera,fosta soþie a lui Simota,Mirela Litera, precumºi un poliþist. Aceºtiasunt acuzaþi prin rechi-zitoriul procurorilor
DIICOT de constituireaunui grup infracþionalorganizat, lipsire de libertate, ºantaj înformã continuatã,cãmãtãrie în formãcontinuatã, trafic depersoane în formã con-tinuatã, înºelãciune cuconsecinþe deosebit degrave în formã conti-nuatã, fals în declaraþiiîn formã continuatã,instigare la vãtãmarecorporalã gravã.
Procurorii spun cã,între anii 2006-2012,cei 14 inculpaþi au con-stituit un grupinfracþional organizat,specializat în comitereaunor infracþiuni deºantaj ºi fapte de violenþã. Prejudiciulprovocat prin activitateainfracþionalã a fost cal-culat la peste 800.000de euro, iar dacã vor figãsiþi vinovaþi, cei încauzã riscã pânã la 20de ani de închisoare.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Apa Serv a mai recuperatdin datoriaistoricãS ocietatea aflatã în
subordinea CJHunedoara ºi a primãri-ilor din Valea Jiului numai este dispusã sã-ipãsuiascã pe rãu platnici, iar cei care nufac un minim efort sãachite mãcar o partedin restanþe, suntdebranºaþi de la reþea.
Operatorul ºi-a recuperatmai bine de cinci milioanede lei din datoria colosalã cedepãºea 20 de milioane delei, în urmã cu trei ani.
Conducerea societãþii deapã ºi canal din Valea Jiuluinu renunþã la planul sãu dea-i „convinge” pe datornicisã-ºi achite restanþele. Aºase face cã echipele ApaServ Valea Jiului au demaratmare debranºare a rãu platnicilor ºi bat pe la uºileapartamentelor pentru a-itãia de la reþea pe cei care
nu s-au sinchisit nici mãcarsã se uite pe preavizul dedebranºare. Astfel, înfiecare sãptãmânã, înmedie, sunt debranºaþi de lareþeaua de apã potabilã zecide datornici, iar mulþi dupãce rãmân pe „sec” faccoadã la regie pentru a-ºireeºalona datoriile.
Directorul general al societãþii spune cã esteconºtient cã debranºãrile îlfac nepopular printre ceiînvãþaþi sã consume ºi sã nuplãteascã, însã nu poatesacrifica întreaga populaþiea Vãii Jiului. „Dacã i-amlãsa pe rãu platnici în paceºi nu le-am cere sãplãteascã pentru serviciilede care au beneficiat, atunciam duce societatea de râpã.Am lãsa Valea Jiului fãrãapã sau cu apã la programcum era pe timpuri ºimajoritatea populaþiei,oameni de bunã credinþã ar
suferi din cauza unora carese cred mai presus derestul”, spune CostelAvram, director generalApa Serv Valea Jiului.Societatea avea de încasatîn 2012 de la agenþii economici ºi consumatoriicasnici circa 20 de milioanede lei în baza facturilorrestante. În trei ani de zile s-a recuperat peste 5 milioa-ne de lei din aceastã datorieistoricã, în mare partedatoritã debranºãrilor.
Avram spune cã a primitºi „sfaturi” pentru a o lãsamai „moale” cu debranºãriledar ºi intervenþii când a fostcazul de a-i lãsa fãrã apã peunii agenþi economici. Niciîn campania electoralã deanul trecut nu a oprit acþiu-nea ºi „am plãtit pentru cãam fost corect iar populiºtiiºi cei care au minþit oameniiau avut de câºtigat”.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Hoþii de curentdin Aninoasa,sãltaþi de jandarmi
O acþiune de con-trol efectuatã de
furnizorul de electrici-tate împreunã cu jandarmii hunedoreni aavut loc în localitateaAninoasa.
Vizaþi au fost locuitoriicartierului de la Iscroni cares-au branºat ilegal la reþeauade energie electricã, dar ºialþi consumatori din locali-tate cu care angajaþii firmeide electricitate au mai avutde furcã ºi în trecut.
„Aproape fãrã excepþie
în cartierul de romi dinIscroni, locuinþele suntdebranºate de la reþeaua defurnizare a electricitãþii.Cam toþi au datorii ºi au fosttãiaþi de la reþea ºi de câtecinci ori într-un an, dar noi îidecuplãm acum ºi pânãseara sunt legaþi la loc. Pelângã furt mai este ºi proble-ma cã fac improvizaþii ºi înorice clipã pot produce oavarie de proporþii. Caselesunt de colonie, unele lângãaltele, dacã una ia foc dincauza unui scurt circuit, seaprind toate”, spune unuldintre angajaþii furnizoruluide electricitate. Cei prinºi înneregulã de cãtre jandarmiºi angajaþii societãþii au fostdebranºaþi ºi daþi pe mânapoliþiei pentru întocmireadosarelor penale pentru furt.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Orice pentru o pedeapsã redusã
Alin Simota ar fi fost turnat chiar de omul lui de încredere!F ereºte-mã Doamne de prieteni, cã
de duºmani mã feresc singur. Camaºa trebuie sã îºi spunã la aceastã orãomul de afaceri Alin Simota, judecatîntr-un dosar ce vizeazã coordonareaunei grupãri specializate în infracþiunicomise cu violenþã, aflat pe rolulTribunalului Hunedoara.
κi scot ce nu le maitrebuie prin casã ºi cautãsã-ºi creascã oarecumveniturile. Sunt oamenimodeºti, pensionari în
mare parte, care vin cuce nu mai poartã, ori cenu le mai foloseºte îngospodãrie sã facã unban la târg. Totul se
petrece la stradã, pepãturi întinse pe jos, iarcurioºii vin ºi cautã înmulþimea de nimicuriceva folositor ºi foarteieftin.
La un astfel de târg,fiecare aduce ce crede,dar vinde ce poate.„Ceva haine, ce am princasã, am adus. Lucruridin astea mãrunte, ogeacã din piele. Ceva maibune. Acum am venit cãe timp frumos ºi mai vineºi un ban ºi sper sã vândceva. Pânã acum am vândut de 4 lei doar”, ne-a spus o femeie, careîncearcã sã îºi rotunjeascãpensia în acest fel.
La acest târg totul senegiazã, mai puþin o mini
statuetã ce îl reprezintãpe Moº Crãciun.Proprietarul lui spune cãnu l-a scos la vânzaredupã Crãciun, ci îl aduceca îi poartã noroc lavânzãri. „Nu îl dau. Arecu el desaga aia ºi îmiaduce clienþi. E singurulobiect care nu e de vân-zare”, spune proprietarulsãu, care vinde tot felulde cabluri ºi obiectenefolositoare. În rest,totul are un preþ, nego-ciabil, cã vine de pringospodãrie. „Cu diverselucruri am venit azi latârg, mai mult scule carese folosesc prin casã. Deacasã le aduc, le maicumpãr, unele îs maivechi, altele mai noi.
Cumpãrã cine vream ºimai ales ce e mai ieftin,sã fie mai ieftin ca lamagazin. Am ºi cu 2 lei ºicu 70 de lei, dacã suntmai bune. Am ºi o capcanã de ºoareci cu 15 lei”, ne explicã un alt precupeþ din târgul dela Lupeni.
Cumpãrãtorii, însã,sunt pretenþioºi. Vor cevabun, util ºi ieftin. La fel cadomnul care cãuta omaºinã de gãurit. „Foarteslabã ºi foarte scumpã emarfa azi. Nu cumpãr deaici, deºi a zis cã mi-oîncearcã”, a spus omul,care doar s-a orientatasupra preþului de aici.
Alþii, însã, cred cãmarfa din astfel de târgurieste de slabã calitate ºi numeritã sã dai banii pe ea,aºa cã nu cumpãrã nicio-datã ºi doar vin sã
priveascã. „Douã covo-raºe mi-am luat azi ºisoþia ºi-a luat pantofi.Dar nu de la ãºtia, cãsuntem prea sãraci sã neluãm marfã veche. Nuluãm aºa ceva, luãm din magazin, unde suntvalabile.Nu conteazã cãsunt mai ieftine, cã am ºieu din astea sã aduc aicide acasã”, ne-a lãmuritun alt bãrbat.
Astfel de târguri denimicuri au loc la sãp-tãmânal. La Lupeni,comercianþii vin în fiecarezi de joi, la Vulcan înzilele de sâmbãtã, iar laPetroºani duminica. Mulþidoar privesc, în timp cecomercianþii de chilipiruriaºteaptã sã vândã mãcarcât sã-ºi cumpere o cafeadupã ce stau la târg.
Sãptãmâna altfel în agenþiilede turismA genþiile de turism din
Valea Jiului vin cuoferte pentru elevii care înscurt timp vor începe “sãptãmâna altfel”. În perioada 6-10 aprilie,înainte de sãrbãtorilePascale, elevii vor avea altfel de activitãþi. O agenþie de turism dinValea Jiului vine în întâmpinarea elevilor.
“Încã de anul trecut am încer-cat sã gãsim o asemenea soluþiepentru cereri având un grup pen-tru care am organizat un circuitîn nordul Moldovei ºi atunci amzis cã pentru aceastã sãptãmânãsã încercãm sã facem ceva ºi latarife mai mici legat de zonã.Astfel avem câteva propuneripentru elevi în perioada de sãptãmâna altfel cu plecare dinPetroºani. Petrosani-Tismana cutot ceea ce este de vãzut în zonã,avem o variantã pentru vizitareaCetãþii Alba Iulia. Avem pentru
sãptãmâna altfel un program depatru nopþi, cinci zile în Strajã pecare am ºi lansat-o cãtre colabo-ratorii nostriidin þarã. Este posibilsã avem un rãspuns cã vor fiundeva la 40 de tineri care vorveni din Galaþi ºi vor fi cazaþi ºi înacelaºi timp în perioada cât vorsta aici o sã le arãtãm Petroºaniulcu ceea ce este important dinpunctul nostru de vedere, muzeulmomârlanului, muzeul mineritu-lui, Hunedoara cu CastelulHuniazilor, Densuº”, a declaratAlexandru Toacã, reprezentantagenþie de turism din Petroºani.
Elevii au fost informaþi cuprivire la oferte, însã aceºtia pot vizita mãnãstirile din judeþulGorj sau pot face o excursie laAlba Iulia.
“Noi am distribuit în ºcoli ofertele noastre. Încã nu avemsolicitãri ferme dar se pleacãundeva de la 20 de lei pentrutransportul pânã la Tismana ºiretur. Noi lucrãm cu un trans-portator autorizat, suntem înmãsurã sã asigurãm siguranþaturiºtilor”, a mai spus sursa citatã.
La nivelul fiecãrei unitãþi deînvãþãmânt, în aceastã perioadãse centralizeazã activitãþile ceurmeazã a fi desfãºurate însãptãmâna altfel.
Monika BACIUMonika BACIU
R iscãm sã rãmânemfãrã banii europeni
pentru programul “cornul ºilaptele”, destinat elevilordin ºcolile gimnaziale. Înjudeþul Huendoara aproape42.000 de ºcolari benefici-azã de acest program.
Semnalul de alarmã a fost trasde Ciprian Ciucu, director deprograme în cadrul CentruluiRomân de Politici Europene(CRPE), cu ocazia prezentãriiunui raport pe aceastã temã.Ciucu a precizat cã, pentru adeconta mai departe la UniuneaEuropeanã þara noastrã ar trebuisã se alinieze la iniþiativa euro-peanã similarã ºi sã elaborezecât mai repede o strategienaþionalã. “Sunt necesareredefinirea ºi alinierea obiec-tivelor programului naþional cu
cele ale schemei europene“Laptele în ºcoli” prin care este susþinutã în bunã mãsurãiniþiativa naþionalã ºi prin careRomânia a atras pânã acumpeste 40 de milioane de euro. Înplus, atragem atenþia asupranecesitãþii armonizãrii strategiilornaþionale sectoriale din domeni-ile educaþie, sãnãtate ºi agricul-turã cu programul naþional. Înacest sens se poate acorda o
consistenþã în intervenþie ºi unimpact mai mare al programuluila nivelul industriei, comunitãþii,ºcolii ºi elevilor”, susþine CiprianCiucu. Potrivit raportului CRPE,programul 'Laptele ºi cornul'este eficient din punct de vedereeconomic dacã raportãm sumade pânã la 200 de lei alocatã peparcursul unui an ºcolar pentruca un elev sã beneficieze de pro-gram la avantajele pe termenmediu ºi lung ale programului.
În judeþul Hunedoara aproape42.000 de eveli beneficiazã deacest program, iar valoareatotalã a sumelor alocate pentruîndeplinirea lui se ridicã la 5,99milioane lei. Hunedoara a fostîmpãrþit în ºapte zone, stabilitepe criterii geografice. Astfel, înpartea centralã ºi de nord ajudeþului au fost delimitate cinciperimetre de lucru, iar celelaltedouã au fost stabilite în ValeaJiului. Pânã acum nu s-au sem-nalat deficienþe majore legate decalitatea acestor produse, însãeste adevãrat cã mulþi dintrecopii le aruncã la coºul de gunoiîn loc sã le mãnânce.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
“Pentru trimestrul Iavem valente culturale încare presupuneselectarea de cãtreInspectoratul ªcolar apatru, cinci unitãþi deînvãþãmânt în speciallicee tehnice. Campaniase deruleazã în câtevaetape, exista o etapã deinstruire a cadrelor didac-tice vis a vis de ceea ceîºi propune campania.Primesc niºte materialeelaborate de cãtreinspecþia muncii. Acestemateriale sunt ºi subformã de desene ani-mate, napo, atractivepentru eveli ºi sunt pre-date la cursuri la liceelerespective. Inspectorulnostru de obiectiv participa la aceste cursuri.Exista concursurijudeþene finalizate dupãaceea cu un concursnaþional. ªi în anii anteri-ori liceele noastre s-audescurcat foarte bine, auluat chiar ºi locul I la nivelde judeþ ºi au luat locul IVla nivel naþional, deci s-auclasat foarte bine. Elevii
sunt atraºi de acest program ºi este un lucrufoarte bun sã-ºi formezeaceastã culturã încã de pebãncile ºcolii pentru cãvom avea niºte lucrãtoribine pregãtiþi ºi consientide riscurile la care suntexpuºi”, a declarat IleanaBodea, ºef SSM-ITMValea Jiului.
Campania seadreseazã elevilor ºicadrelor didactice din filiera tehnologicã de pro-fil tehnic, servicii, resursenaturale ºi protecþiamediului, precum ºi dinfiliera teoreticã la profilulreal. La sfârºitul campa-niei elevii ºi profesoriiimplicaþi vor fi supuºiunui chestionar deopinie. Activitatea derulatã de ITM estecomponentã a campanieinaþionale Valenþe culturale ale securitãþii ºisãnãtãþii în muncã pentruformarea unei culturi deprevenire în rândul tinerilor din licee ºi ºcoliprofesionale.
Monika BACIUMonika BACIU
C ontrastele sunt prezenteîn parcul central Carol
Schreter din Petroºani. Oparte pietonalã este prevãzutãcu pavaje, iar una cu asflatcare de-a lungul anilor s-adegradat vizibil.
Pentru a uniformiza aspectul,dar ºi pentru a-l moderniza,autoritãþile locale de la Petroºaniaºteaptã fondurile europene pentru reabilitarea parcului cen-tral. Parcul Carol Schretter dinmunicipiul Petroºani este cel maimare de acest gen din localitate,însã aspectul sãu este unul carelasã de dorit, asta deºi an de anse realizeazã reparaþii în aceastãzonã. Autoritãþile locale de laPetroºani vor sã schimbe totalaspectul parcului, însã deocam-datã aºteaptã fondurile europene.
“Anul acesta este prevãzutãreabilitarea totalã a parcului CarolSchreter. Colegii mei care seocupa de acest lucru mi-au spuscã se aºteaptã o linie de finanþarecare sã se plieze pe aceastãreabilitare a parcului. Nu a fostrealizat pânã în acest momentstudiul de fezabilitate premergãtorunui astfel de proiect dar cu sigu-ranþã în perioada urmãtoare el vafi realizat ºi lucrãrile vor începe
atunci când va existao finanþare cu banieuropeni ceea ce nuînseamnã cã colegiide la SPADPP nu vorface aceste curãþeniide primãvarã ºi toateaceste lucrãri deîntreþinere a parculuinecesare dincolo dereabilitare”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul decuvânt al PrimãrieiPetroºani.
Nici celelalte parcuri din locali-tate nu vor fi uitate de autoritãþi.Lucrãri de întreþinere vor avea locîn toate locurile de relaxare.
“Parcul Carol Schreter fiind celmai mare parc din municipiulPetroºani este principalul obiectivdar cu siguranþã lucrãri ºi reparaþiivor fi realizate ºi în celelalte parcuri din municipiul Petroºani”,a mai spus sursa citatã.
La ora ctualã, parcul lasã multde dorit. O reabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani de zile. Acestlucru se va schimba, însã, odatãcu amplul program de reabilitarece prevede ºi modificarea aspec-tului peisagistic, dar ºi schimbareadestinaþiei unor ornamente existente acum în parc.
Monika BACIUMonika BACIU
A ngajaþii de la Apa Serv
Valea Jiului vorprimi bonuri cuocazia sãrbãtorilorde Paºte. Puþinisunt angajaþii careprimesc adaosurisalariale cu ocazia diferitelorsãrbãtori.
În principal sunt ceidin companiile de stat.La ApaServ ValeaJiului continuã aceastãtradiþie de a oferi angajaþilor bonusuri.Astfel, cu ocazia sãrbãtorilor Pascale cei de aici vor beneficiade tichete în valoarede 160 de lei.
“Nu este vorba deprime ci despre ce esteprins în contractulcolectiv de muncã ºieste vorba de bonuri
care ºi anul acesta vorfi date ca ºi în anii tre-cuþi tuturor angajaþilorSC ApaServ ValeaJiului. Valoarea acestorbonuri este undeva la160 de lei”, a declaratCostel Avram, directorgeneral SC ApaServValea Jiului.
Dacã valoareaprimelor acordateangajaþilor diferã înfuncþie de performanþe,de Paºte toþi vor bene-ficia de aceeaºi sumã.
“La primele deCrãciun au existat diferenþieri dar acum labonuri toþi vor aveaacelaºi numãr debonuri”, a mai spussursa citatã.
Primele ºi tichetelede la ApaServ se acordãîn baza prevederilorcontractului colectiv demuncã.
Monika BACIUMonika BACIU
ªtafetamunþilor vineîn ParângÎ ncã nu s-au terminat
competiþiile de iarnãºi, pentru cã tot au organizat Serbãrile zãpeziiîn acest week-end înParâng, cei de la AsociaþiaPro Parâng vin sã nespunã cã vor promovamuntele ºi la varã.
În iunie este programatã lanoi, la câþiva km distanþã dePetroºani, în Parâng, o competiþie de turism de creastã.Ideea a venit ca rãspuns la acþiu-nile pe care membrii acestei asociaþii le fac frecvent ºi pentrucã aceºtia au demonstrat cã potface faþã oricãrui tip de întrecere.
„Undeva la finele lunii iunie,asociaþia noastrã o sã organizezeo etapã a concursului ce senumeºte ªtafeta munþilor. Esteun concurs de tursim montan cese desfãºoarã la nivel naþional ºiva fi de o anvergurã mai mare.Este ceva ce încã nu s-adesfãºurat în Valea Jiului ºi înmunþii Parâng”, a spus CristianÞopescu, vicepreºedinteleAsociaþiei Pro Parâng.
ªtafeta munþilor este o com-petiþie outdoor, ce se desfãºoarãpe echipe ce pot fi formate chiardin membrii unei familii. Aceastaeste organizatã la nivel naþionalsau internaþional ºi are dreptscop promovarea activitãþilor detip eco-turistice-sportive.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Un parc, douã lumi
Altfel de educaþie
I TM ºi elevii. Inspectoratele Teritoriale deMuncã desfãºoarã pe lângã activitãþile
de control ºi de cercetare ºi activitãþi care îiimplicã pe elevi. La nivelul Vãii Jiului înaceastã perioadã va avea loc o campanie ainspectorilor ITM care îi vizeazã pe elevi.
Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþãU n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire,
obiecte din gospodãrie, haine ºitablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºase fac negocierile în târgul de nimicuri, unsoi de piaþã volantã aºezatã pe margineadrumului, în care fiecare vinde ce poate ºicumpãrãtorii iau ce le lipseºte.
Aproape 42.000 de ºcolarihunedoreni ar putea rãmânefãrã corn ºi lapte
Iepuraºul de Paºte vinecu tichete cadou pentruangajaþii ApaServ
κi scot ce nu le maitrebuie prin casã ºi cautãsã-ºi creascã oarecumveniturile. Sunt oamenimodeºti, pensionari în
mare parte, care vin cuce nu mai poartã, ori cenu le mai foloseºte îngospodãrie sã facã unban la târg. Totul se
petrece la stradã, pepãturi întinse pe jos, iarcurioºii vin ºi cautã înmulþimea de nimicuriceva folositor ºi foarteieftin.
La un astfel de târg,fiecare aduce ce crede,dar vinde ce poate.„Ceva haine, ce am princasã, am adus. Lucruridin astea mãrunte, ogeacã din piele. Ceva maibune. Acum am venit cãe timp frumos ºi mai vineºi un ban ºi sper sã vândceva. Pânã acum am vândut de 4 lei doar”, ne-a spus o femeie, careîncearcã sã îºi rotunjeascãpensia în acest fel.
La acest târg totul senegiazã, mai puþin o mini
statuetã ce îl reprezintãpe Moº Crãciun.Proprietarul lui spune cãnu l-a scos la vânzaredupã Crãciun, ci îl aduceca îi poartã noroc lavânzãri. „Nu îl dau. Arecu el desaga aia ºi îmiaduce clienþi. E singurulobiect care nu e de vân-zare”, spune proprietarulsãu, care vinde tot felulde cabluri ºi obiectenefolositoare. În rest,totul are un preþ, nego-ciabil, cã vine de pringospodãrie. „Cu diverselucruri am venit azi latârg, mai mult scule carese folosesc prin casã. Deacasã le aduc, le maicumpãr, unele îs maivechi, altele mai noi.
Cumpãrã cine vream ºimai ales ce e mai ieftin,sã fie mai ieftin ca lamagazin. Am ºi cu 2 lei ºicu 70 de lei, dacã suntmai bune. Am ºi o capcanã de ºoareci cu 15 lei”, ne explicã un alt precupeþ din târgul dela Lupeni.
Cumpãrãtorii, însã,sunt pretenþioºi. Vor cevabun, util ºi ieftin. La fel cadomnul care cãuta omaºinã de gãurit. „Foarteslabã ºi foarte scumpã emarfa azi. Nu cumpãr deaici, deºi a zis cã mi-oîncearcã”, a spus omul,care doar s-a orientatasupra preþului de aici.
Alþii, însã, cred cãmarfa din astfel de târgurieste de slabã calitate ºi numeritã sã dai banii pe ea,aºa cã nu cumpãrã nicio-datã ºi doar vin sã
priveascã. „Douã covo-raºe mi-am luat azi ºisoþia ºi-a luat pantofi.Dar nu de la ãºtia, cãsuntem prea sãraci sã neluãm marfã veche. Nuluãm aºa ceva, luãm din magazin, unde suntvalabile.Nu conteazã cãsunt mai ieftine, cã am ºieu din astea sã aduc aicide acasã”, ne-a lãmuritun alt bãrbat.
Astfel de târguri denimicuri au loc la sãp-tãmânal. La Lupeni,comercianþii vin în fiecarezi de joi, la Vulcan înzilele de sâmbãtã, iar laPetroºani duminica. Mulþidoar privesc, în timp cecomercianþii de chilipiruriaºteaptã sã vândã mãcarcât sã-ºi cumpere o cafeadupã ce stau la târg.
Sãptãmâna altfel în agenþiilede turismA genþiile de turism din
Valea Jiului vin cuoferte pentru elevii care înscurt timp vor începe “sãptãmâna altfel”. În perioada 6-10 aprilie,înainte de sãrbãtorilePascale, elevii vor avea altfel de activitãþi. O agenþie de turism dinValea Jiului vine în întâmpinarea elevilor.
“Încã de anul trecut am încer-cat sã gãsim o asemenea soluþiepentru cereri având un grup pen-tru care am organizat un circuitîn nordul Moldovei ºi atunci amzis cã pentru aceastã sãptãmânãsã încercãm sã facem ceva ºi latarife mai mici legat de zonã.Astfel avem câteva propuneripentru elevi în perioada de sãptãmâna altfel cu plecare dinPetroºani. Petrosani-Tismana cutot ceea ce este de vãzut în zonã,avem o variantã pentru vizitareaCetãþii Alba Iulia. Avem pentru
sãptãmâna altfel un program depatru nopþi, cinci zile în Strajã pecare am ºi lansat-o cãtre colabo-ratorii nostriidin þarã. Este posibilsã avem un rãspuns cã vor fiundeva la 40 de tineri care vorveni din Galaþi ºi vor fi cazaþi ºi înacelaºi timp în perioada cât vorsta aici o sã le arãtãm Petroºaniulcu ceea ce este important dinpunctul nostru de vedere, muzeulmomârlanului, muzeul mineritu-lui, Hunedoara cu CastelulHuniazilor, Densuº”, a declaratAlexandru Toacã, reprezentantagenþie de turism din Petroºani.
Elevii au fost informaþi cuprivire la oferte, însã aceºtia pot vizita mãnãstirile din judeþulGorj sau pot face o excursie laAlba Iulia.
“Noi am distribuit în ºcoli ofertele noastre. Încã nu avemsolicitãri ferme dar se pleacãundeva de la 20 de lei pentrutransportul pânã la Tismana ºiretur. Noi lucrãm cu un trans-portator autorizat, suntem înmãsurã sã asigurãm siguranþaturiºtilor”, a mai spus sursa citatã.
La nivelul fiecãrei unitãþi deînvãþãmânt, în aceastã perioadãse centralizeazã activitãþile ceurmeazã a fi desfãºurate însãptãmâna altfel.
Monika BACIUMonika BACIU
R iscãm sã rãmânemfãrã banii europeni
pentru programul “cornul ºilaptele”, destinat elevilordin ºcolile gimnaziale. Înjudeþul Huendoara aproape42.000 de ºcolari benefici-azã de acest program.
Semnalul de alarmã a fost trasde Ciprian Ciucu, director deprograme în cadrul CentruluiRomân de Politici Europene(CRPE), cu ocazia prezentãriiunui raport pe aceastã temã.Ciucu a precizat cã, pentru adeconta mai departe la UniuneaEuropeanã þara noastrã ar trebuisã se alinieze la iniþiativa euro-peanã similarã ºi sã elaborezecât mai repede o strategienaþionalã. “Sunt necesareredefinirea ºi alinierea obiec-tivelor programului naþional cu
cele ale schemei europene“Laptele în ºcoli” prin care este susþinutã în bunã mãsurãiniþiativa naþionalã ºi prin careRomânia a atras pânã acumpeste 40 de milioane de euro. Înplus, atragem atenþia asupranecesitãþii armonizãrii strategiilornaþionale sectoriale din domeni-ile educaþie, sãnãtate ºi agricul-turã cu programul naþional. Înacest sens se poate acorda o
consistenþã în intervenþie ºi unimpact mai mare al programuluila nivelul industriei, comunitãþii,ºcolii ºi elevilor”, susþine CiprianCiucu. Potrivit raportului CRPE,programul 'Laptele ºi cornul'este eficient din punct de vedereeconomic dacã raportãm sumade pânã la 200 de lei alocatã peparcursul unui an ºcolar pentruca un elev sã beneficieze de pro-gram la avantajele pe termenmediu ºi lung ale programului.
În judeþul Hunedoara aproape42.000 de eveli beneficiazã deacest program, iar valoareatotalã a sumelor alocate pentruîndeplinirea lui se ridicã la 5,99milioane lei. Hunedoara a fostîmpãrþit în ºapte zone, stabilitepe criterii geografice. Astfel, înpartea centralã ºi de nord ajudeþului au fost delimitate cinciperimetre de lucru, iar celelaltedouã au fost stabilite în ValeaJiului. Pânã acum nu s-au sem-nalat deficienþe majore legate decalitatea acestor produse, însãeste adevãrat cã mulþi dintrecopii le aruncã la coºul de gunoiîn loc sã le mãnânce.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
“Pentru trimestrul Iavem valente culturale încare presupuneselectarea de cãtreInspectoratul ªcolar apatru, cinci unitãþi deînvãþãmânt în speciallicee tehnice. Campaniase deruleazã în câtevaetape, exista o etapã deinstruire a cadrelor didac-tice vis a vis de ceea ceîºi propune campania.Primesc niºte materialeelaborate de cãtreinspecþia muncii. Acestemateriale sunt ºi subformã de desene ani-mate, napo, atractivepentru eveli ºi sunt pre-date la cursuri la liceelerespective. Inspectorulnostru de obiectiv participa la aceste cursuri.Exista concursurijudeþene finalizate dupãaceea cu un concursnaþional. ªi în anii anteri-ori liceele noastre s-audescurcat foarte bine, auluat chiar ºi locul I la nivelde judeþ ºi au luat locul IVla nivel naþional, deci s-auclasat foarte bine. Elevii
sunt atraºi de acest program ºi este un lucrufoarte bun sã-ºi formezeaceastã culturã încã de pebãncile ºcolii pentru cãvom avea niºte lucrãtoribine pregãtiþi ºi consientide riscurile la care suntexpuºi”, a declarat IleanaBodea, ºef SSM-ITMValea Jiului.
Campania seadreseazã elevilor ºicadrelor didactice din filiera tehnologicã de pro-fil tehnic, servicii, resursenaturale ºi protecþiamediului, precum ºi dinfiliera teoreticã la profilulreal. La sfârºitul campa-niei elevii ºi profesoriiimplicaþi vor fi supuºiunui chestionar deopinie. Activitatea derulatã de ITM estecomponentã a campanieinaþionale Valenþe culturale ale securitãþii ºisãnãtãþii în muncã pentruformarea unei culturi deprevenire în rândul tinerilor din licee ºi ºcoliprofesionale.
Monika BACIUMonika BACIU
C ontrastele sunt prezenteîn parcul central Carol
Schreter din Petroºani. Oparte pietonalã este prevãzutãcu pavaje, iar una cu asflatcare de-a lungul anilor s-adegradat vizibil.
Pentru a uniformiza aspectul,dar ºi pentru a-l moderniza,autoritãþile locale de la Petroºaniaºteaptã fondurile europene pentru reabilitarea parcului cen-tral. Parcul Carol Schretter dinmunicipiul Petroºani este cel maimare de acest gen din localitate,însã aspectul sãu este unul carelasã de dorit, asta deºi an de anse realizeazã reparaþii în aceastãzonã. Autoritãþile locale de laPetroºani vor sã schimbe totalaspectul parcului, însã deocam-datã aºteaptã fondurile europene.
“Anul acesta este prevãzutãreabilitarea totalã a parcului CarolSchreter. Colegii mei care seocupa de acest lucru mi-au spuscã se aºteaptã o linie de finanþarecare sã se plieze pe aceastãreabilitare a parcului. Nu a fostrealizat pânã în acest momentstudiul de fezabilitate premergãtorunui astfel de proiect dar cu sigu-ranþã în perioada urmãtoare el vafi realizat ºi lucrãrile vor începe
atunci când va existao finanþare cu banieuropeni ceea ce nuînseamnã cã colegiide la SPADPP nu vorface aceste curãþeniide primãvarã ºi toateaceste lucrãri deîntreþinere a parculuinecesare dincolo dereabilitare”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul decuvânt al PrimãrieiPetroºani.
Nici celelalte parcuri din locali-tate nu vor fi uitate de autoritãþi.Lucrãri de întreþinere vor avea locîn toate locurile de relaxare.
“Parcul Carol Schreter fiind celmai mare parc din municipiulPetroºani este principalul obiectivdar cu siguranþã lucrãri ºi reparaþiivor fi realizate ºi în celelalte parcuri din municipiul Petroºani”,a mai spus sursa citatã.
La ora ctualã, parcul lasã multde dorit. O reabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani de zile. Acestlucru se va schimba, însã, odatãcu amplul program de reabilitarece prevede ºi modificarea aspec-tului peisagistic, dar ºi schimbareadestinaþiei unor ornamente existente acum în parc.
Monika BACIUMonika BACIU
A ngajaþii de la Apa Serv
Valea Jiului vorprimi bonuri cuocazia sãrbãtorilorde Paºte. Puþinisunt angajaþii careprimesc adaosurisalariale cu ocazia diferitelorsãrbãtori.
În principal sunt ceidin companiile de stat.La ApaServ ValeaJiului continuã aceastãtradiþie de a oferi angajaþilor bonusuri.Astfel, cu ocazia sãrbãtorilor Pascale cei de aici vor beneficiade tichete în valoarede 160 de lei.
“Nu este vorba deprime ci despre ce esteprins în contractulcolectiv de muncã ºieste vorba de bonuri
care ºi anul acesta vorfi date ca ºi în anii tre-cuþi tuturor angajaþilorSC ApaServ ValeaJiului. Valoarea acestorbonuri este undeva la160 de lei”, a declaratCostel Avram, directorgeneral SC ApaServValea Jiului.
Dacã valoareaprimelor acordateangajaþilor diferã înfuncþie de performanþe,de Paºte toþi vor bene-ficia de aceeaºi sumã.
“La primele deCrãciun au existat diferenþieri dar acum labonuri toþi vor aveaacelaºi numãr debonuri”, a mai spussursa citatã.
Primele ºi tichetelede la ApaServ se acordãîn baza prevederilorcontractului colectiv demuncã.
Monika BACIUMonika BACIU
ªtafetamunþilor vineîn ParângÎ ncã nu s-au terminat
competiþiile de iarnãºi, pentru cã tot au organizat Serbãrile zãpeziiîn acest week-end înParâng, cei de la AsociaþiaPro Parâng vin sã nespunã cã vor promovamuntele ºi la varã.
În iunie este programatã lanoi, la câþiva km distanþã dePetroºani, în Parâng, o competiþie de turism de creastã.Ideea a venit ca rãspuns la acþiu-nile pe care membrii acestei asociaþii le fac frecvent ºi pentrucã aceºtia au demonstrat cã potface faþã oricãrui tip de întrecere.
„Undeva la finele lunii iunie,asociaþia noastrã o sã organizezeo etapã a concursului ce senumeºte ªtafeta munþilor. Esteun concurs de tursim montan cese desfãºoarã la nivel naþional ºiva fi de o anvergurã mai mare.Este ceva ce încã nu s-adesfãºurat în Valea Jiului ºi înmunþii Parâng”, a spus CristianÞopescu, vicepreºedinteleAsociaþiei Pro Parâng.
ªtafeta munþilor este o com-petiþie outdoor, ce se desfãºoarãpe echipe ce pot fi formate chiardin membrii unei familii. Aceastaeste organizatã la nivel naþionalsau internaþional ºi are dreptscop promovarea activitãþilor detip eco-turistice-sportive.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Un parc, douã lumi
Altfel de educaþie
I TM ºi elevii. Inspectoratele Teritoriale deMuncã desfãºoarã pe lângã activitãþile
de control ºi de cercetare ºi activitãþi care îiimplicã pe elevi. La nivelul Vãii Jiului înaceastã perioadã va avea loc o campanie ainspectorilor ITM care îi vizeazã pe elevi.
Comerþ cu nimicuri, pentru subzistenþãU n leu, doi lei, maxim 200. Cabluri, fire,
obiecte din gospodãrie, haine ºitablouri, toate sunt bune de dat pe bani. Aºase fac negocierile în târgul de nimicuri, unsoi de piaþã volantã aºezatã pe margineadrumului, în care fiecare vinde ce poate ºicumpãrãtorii iau ce le lipseºte.
Aproape 42.000 de ºcolarihunedoreni ar putea rãmânefãrã corn ºi lapte
Iepuraºul de Paºte vinecu tichete cadou pentruangajaþii ApaServ
S port de perfor-manþã, dar ºi
pregãtiri pentrubacalaureat, iarapoi facultate.Andrei Mustoceaeste elev în clasa aXII-a la ColegiulNaþional deInformaticãCarmen Sylva dinPetroºani.
El este olimpicnaþional la sport. Mulþi
ar zice cã nu e greu.Nu este însã nici uºor.Pentru a obþine perfor-manþe, indiferent dedomeniu, este nevoiede pregãtire. Andrei se poate mândri curezultate foarte bune laompiadele naþionale detenis de masã. Pentru aface performanþã a fostnevoie de ore întregi deantrenament. “E destulde greu, încã din clasaa IX-a de când amînceput sã am perfor-manþe mai bune mi-a
fost greu sã împac ºiºcoala ºi antrena-mentele pentru cãdomnul antrenor mãchemã în fiecare zi, tre-buia sã îmi fac temele,nu ºtiam dacã sportulîmi va oferi un viitor ºiatunci a trebuit sã leîmpac pe amândouã ºise pare cã am reuºit.Cea mai bunã perfor-manþã a mea a fost înclasa a X-a, la olimpia-da naþionalã ºcolarã detenis de masã, locul optpe þarã. Este greu sãmã antrenez zilnic, darm-am obiºnuit pentrucã practic acest sportde la vârsta de 8 ani ºia devenit deja oobiºnuinþã. Fac navetala Petrila în fiecare zi”,ne spune AndreiMustocea, liceeanulolimpic la tenis demasã.
În România nu poþitrãi din sport. Este pãrerea lui Andrei care,fiind în clasa a XII-a, segândeºte cu seriozitatela viitorul sãu. Nu vacontinua aceastã pasiune pentru cã nu îiva oferi un trai decent.Tânãrul se pregãteºtepentru bacalaureat, darºi pentru admiterea la ofacultate care nu arenimic de a face cusportul.
“Nu cred cã voi faceo meserie din asta pentru cã în Româniasportul, tenisul demasã, nu este bineplãtit, iar eu nu sunt laun nivel atât de ridicatpentru cã a trebuit sãîmpac ºi ºcoala ºi nupot sã merg în altãþarã. În România toþijucãtorii de tenis demasã profesioniºti au ºi
alte meserii pe lângãtenis care le asigurãtraiul. În aceastãperioadã mã pregãtescmai mult pentrubacalaureat, am lãsatpuþin tenisul de masãpe planul doi pentru cãam pus ºcoala peprimul loc, mai ales cãanul acesta am ºiadmitere, am ºibacalaureat. Dar totuºiam reuºit sã mã calificºi anul acesta la faza peþarã. Vreau sã merg înCluj Napoca laPolitehnicã, la construc-þii”, ne mai spunetânãrul.
Dascãlii se mândresccu performanþeleobþinute de elevii lor,însã cu regret spun cãei nu au posibilitãþi pentru a le rãsplãti eforturile.
“Nu pot sã spuntotalul premiilorobþinute pentru cã eleîncã sunt îndesfãºurare, sãptãmâna
viitoare are loc olimpia-da la matematicã, darpânã la acest momentavem doi elevi care nevor reprezenta la nivelnaþional, la religie ºi lasport. Avem destul demulte premii obþinute lanivel judeþean. Noiavem niºte variantedestul de mici, nu preaputem sã îi premiem,dar primãria municipiu-lui Petroºani în modconstant premiazãaceºti elevi care seridicã la un nivel foarte înalt în oraºulPetroºani”, a declaratLucian Resmeriþã,director ColegiulNaþional de InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani.
Administraþia localãde la Petroºani este ceacare an de an acordãdiferite premii elevilorcare obþin rezultatebune la concursurileºcolare.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 20156 Actualitate
S taþiile decaptare a apei
Jieþ ºi Taia au fostoprite din cauza tur-biditãþii foarte mari.Zãpezile care setopesc ºi þapinariicare odatã cuvenirea primãveriiºi-au reluat activi-tatea aduc deserviciioperatorului de apãdin Valea Jiului.
În cursul nopþii demiercuri spre joi tur-biditatea a depãºit cotamaximã astfel cã douãstaþii au fost oprite.Beneficiarii nu au resimþit acest lucru.
“În fiecare primã-varã am avut problemecu turbiditatea ºi dincauza faptului cã se
topesc zãpezile dar ºidin cauza faptului cã îºiîncep lucrul firmele deexploatare a lemnului.ªi azi noapte ºi Jieþul ºiTaia au fost închise dincauza turbiditãþii mari,dar populaþia nu a resimþit datoritã faptu-lui cã am folosit apadin rezervoarele de la
staþii. Deocamdatãpopulaþia nu resimte ºipentru a nu cheltuifoarte mulþi bani cureactivii mai întreru-pem noaptea ºi dãmdrumul din rezervoareiar ziua refacem la loc.Încã am fãcut enunþurila ocoalele silvice ºisperãm cã oamenii vor
înþelege cã în condiþiilecând vor exploatahaotic se va duce lacheltuieli foarte maridin partea noastrã ºi înacelaºi timp va resimþiºi populaþia datoritãfaptului cã vor fi întreruperi de apã”, adeclarat Costel Avram,director SC ApaServ
Valea Jiului. Cei careau de pierdut de peurma acestor problemesunt cei de la socie-tatea de apã careinvestesc sume impor-tante de bani pentruachiziþionarea reacti-vilor. “Cheltuim foartemult dar anul acestane-a scutit ºi nu am
avut aºa multe cheltu-ieli pentru cã nu aufost turbiditatile aºa demari”, a mai spus sursacitatã. Atât municipiulPetroºani, partea denord, cât ºi toatã zonade est a Vãii Jiuluiprimeºte apa de lastaþia de pe Taia, iarpentru cã aceasta sãpoatã fi folositã, enevoie de reactivi.
Apa Serv cheltuieºtesume uriaºe pentru acontracara efectul þapinarilor.
Monika BACIUMonika BACIU
În conformitate cu prevederileregulamentului din 4 august2005, privind procedura de
constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, amodelului ºi modului de atribuire a titlurilorde proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, regulament aprobat prin hotãrârea de guvern nr.890/2005 ºi hotãrârea Consiliului Local Vulcan nr. 22/2015;
CONVOACÃ În data de 28 martie 2015, ora 10, la
sediul Primãriei municipiului vulcanAdunarea proprietarilor de terenuriatribuite în baza legilor funciare, în
vederea alegerii unui numãr de 2 (doi)reprezentanþi ai foºtilor proprietari
deposedaþi abuziv în perioada regimuluicomunist, sau moºtenitorii acestora,care au solicitat terenuri în termenullegal, în vederea completãrii comisiei
locale de fond funciar.
Comisia localã de fond funciarPreºedinte, Ing. Gheorge ile
CONSILIUL LOCAL ALMUNICIPIULUI VULCAN
Staþii oprite din cauza turbiditãþii
Gândire pragmaticãPerformanþã în sport, dar nu ºi carierã
C alitate slabã a echipa-
mentelor miniere.Echipamentele dinminerit sunt certifi-cate, însã calitateaacestora lasã dedorit uneori. Suntcazuri în care însubteran ajungdiferite echipamentecare nu mai cores-pund cu cele din caietele de sarcini.
Inspectorii ITM, cuochii pe echipamentelede lucru. În aceastãperioadã, inspectoriiITM din Valea Jiuluideruleazã mai multecampanii. Printre acestea se numãrã ºisupravegherea pieþeicare înseamnã verifi-icarea distribuitorilor deechipamente. Celeneconforme suntretrase de pe piaþã.
“Mai avemsupravegherea pieþei,lucru care înseamnãverificarea oricãrui distribuitor de echipa-mente care aducechipamente de pepiaþa europeanã ºi nunumai. Sunt vizateechipamentele careintra ºi aplicã marcajetip actibild ºi echipa-mentele nu sunt de
calitate ºi impun riscuri.Verificãm acesteechipamente ºi încondiþiile în care seconstatã neconformitãþise sesizeazã MinisterulMuncii ºi pot sã seajungã pânã laretragerea de pe piaþãa echipamentelorrespective. Toate þãrileeuropene ne informea-zã despre toate echipa-mentele care suntretrase de pe piaþã canoi sã putem verifica înteren ºi sã le retragemla rândul nostru”, adeclarat Ileana Bodea,ºef SSM-ITM ValeaJiului.
Echipamentele dinminerit sunt certificate,însã de multe ori aces-tea sunt slabe din punctde vedere calitativ.
“În minerit mai puþinpentru cã toatã lumeaeste conºtientã de risculpe care îl prezintãintroducerea în subte-ran a unui materialneconform. În mineritnu prea putem sãspunem cã am introdusechipamente necertifi-cate într-un mediuexploziv pentru cã trebuie sã fi inconºtientpentru a face acestlucru. În minerit putemsã sesizãm calitatea nusiguranþã vis a vis de
mediul exploziv. Amîntâlnit armaturi desusþinere care dupãcâteva sãptãmâni fãrãsã aibã o presiunefoarte mare s-au tor-sionat sau bridele caresunt elementele deîmbinare a armaturilorcare într-o zonã cu pre-siune redusã au plesnit.ªi aceste lucruriafecteazã securitatea însubteran dar de regulãlucrul care proneste dela calitate. Noi avem ºiun avantaj pe mineritvis a vis de certificarepentru cã existã INSE-MEX-ul. Nu trebuie sãmeargã sã-ºi facã certi-ficarea în Germaniasau în Spania. Unexemplu este celebracombinã de la minaLonea care s-a scos. ªiatunci având în vederecã s-au fãcut niºtereparaþii, s-au schimbatniºte componente alecombinei. Noi ammonitorizat înainte deintroducerea combineitoate reparaþiile fãcuteºi nu i-am lãsat sã ointroducã pânã nu aufãcut dovada cã oricecomponentã care intrãîn combinã sã aibãaceastã certificare.Problemele nu sunt atâtde grave în introduce-rea materialelor fãrã
aceastã certificare înmediul exploziv, proble-ma este din punct devedere al calitãþii. De
multe ori producãtorulcare participã la acestelicitaþii aduce prototipulcu toate documentele
aferente pentru cã unuldintre criterii ca sãaprovizionezi o minãeste sã aibã certificareechipamentul respectiv.De foarte multe oriechipamentele careajung în subteran numai corespund cu pro-totipul sau cu caietul desarcini”, a declaratIleana Bodea.
Pentru a evita pro-ducerea unor eveni-mente nefericite,inspectorii ITMsupravegheazã ºi piaþaechipamentelor.
Monika BACIUMonika BACIU
Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.
Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar
mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii
este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea
IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000
Cod SWIFT PIRBROBU
VÃ MULÞUMIM!
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428Persoanele cuhandicap, evaluateîn luna aprilie
S pecialiºti din cadrulD.G.A.S.P.C. Hunedoara
vor fi prezenþi în prima partea lunii aprilie, în Valea Jiului,unde vor face evaluãri saureevaluãri persoanelor cuhandicap adulþi ºi copii.
Potrivit directoruluigeneral al DGASPC,Monica Georgescu,evaluarea ºi reevalu-area persoanelor cuhandicap, adulþi ºicopii, se face, în confor-mitate cu prevederilelegale, de cãtre specialiºtiidin cadrul Serviciilor de EvaluareComplexã, formate din medici despecialitate, asistent social, psiholog,psihopedagog, instructor de edu-caþie, inspectori de specialitate.
“Având în vedere solicitãrile per-soanelor cu handicap (copii ºi adulþi)care au domiciliul în zona Vãii Jiului,specialiºtii Serviciilor de EvaluareComplexã din cadrul D.G.A.S.P.C.Hunedoara efectueazã deplasãri înaceastã zonã în vederea evaluãrii/reevaluãrii persoanelor cu handi-cap”, spune Monica Georgescu.
Astfel, în data de 7 aprilie,începând cu ora 10.00, specialiºtiidin cadrul Serviciului EvaluareComplexã a Persoanelor Adulte cu
Handicap se vor afla laPoliclinica din Petroºani, iar
cei din cadrul ServiciuluiEvaluare Complexã aCopilului la Centrul specializat de zi pentruresocializarea copilului
predelincvent ºidelincvent Petroºani,str.
N.Titulescu,F.N. De aseme-nea, în data de 14 aprilie va avea
loc o nouã evaluare, atât pentrupersoanele adulte cu handicap, câtºi pentru copii, programul fiindacelaºi ca cel prezentat mai sus.
Marfã nouã, calitate second-hand
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 martie 20158 Sport
Noþiunea de „terenpropriu” devine din ceîn ce mai abstractã,mai neclarã.
Ne uitãm în jurulnostru ºi constatãmasta la orice nivel.
ªahtior Doneþk afost împinsã de unrãzboi tocmai la Lvov.A.C.S. Recaº joacã laTimiºoara în Liga a II-a, sub un numefals, A.C.S. Poli, cã
aºa vrea pixul primarului Robu.
Apoi, ViitorulConstanþa joacã pe laChiajna, iar C.S.U.Craiova s-a mutat ºiea de pe „Centralul”cel clasic.
Treaba stã cam lafel ºi pe meleagurilenoastre. Streiul Barujoacã „pe teren propriu” de ani de zile
pe la Pui sauSântãmãrie Orlea,ªoimul Bãiþa pe laCrãciuneºti.
Iatã cã fenomenul aajuns ºi în Valea Jiului,unde Jiul Petroºani va juca meciul deacasã la Uricani, iarHercules Lupenirevine pe terenul„Hercules” de lângãJiul de Vest, deºi se
obiºnuise cu stadionul „Minerul”.
Jiul ar putea jucapânã prin luna mainumai în ValeaJiului, având meciuricu Inter Petrila,Hercules Lupeni sau C.S. Vulcan,programate toate la Petroºani.
Vremuri grele,fotbal mic...
Henþ cu mâna
CE MAI ÎNSEAMNÄACASÔ?
Hercules Lupeni revine pe terenul„Hercules” de lângã Jiul de Vest, pentru meciul cu Victoria Cãlan.
„Vom juca la vechea noastrã bazã,întrucât îngheþul iernii a lãsat urmeadânci asupra instalaþiei de apã de lastadionul „Minerul” ºi A.J.F.Hunedoara nu acceptã sã se joace în
astfel de condiþii. Nu e nicioproblemã, am mai jucat aici,sperãm sã ne readaptãmchiar de la primul meci”, a declarat Nelu Haþegan,preºedinte ºi finanþator alechipei Hercules Lupeni.
Jiul Petroºani se confruntã cu aceeaºi problemã a lipsei apei de lastadion. „Aºa cum amdeclarat ºi ieri, dacã nu serezolvã în ceasul al 12-leaaceastã problemã, vom jucameciul cu Minerul Uricanila... Uricani!” a spus
managerul jiulist Marin Tudorache.C.S. Vulcan va juca pe teren propriu
cu Aurul Certej, sperând într-o victorie:„Vom juca pentru cele trei puncte.Sper sã-l putem folosi ºi pe noul venit,Sergiu Szallacsi (20 ani), fostul atacantal Universitãþii Petroºani, ce a fost plecat în Germania în ultimul an. Ne-ar putea ajuta foarte mult”, a spus antrenorul-jucãtor Mugurel Radude la C.S. Vulcan.
Universitatea Petroºani va folosi înpartida cu Gloria Geoagiu formula dejoc din meciul de la Haþeg, nelipsindArcuºi, I. Gavriluþi, Grigoraº sau Ov.Popesc.
Inedit
GHIÞAN,PORTARLA JIUL!
Iatã cã în lipsa deefectiv, mai exact deportari, antrenorulJiului, Sorin Ghiþan (47ani) s-a legitimat laechipa sa, ca rezervã atânãrului ªtefãnoaica.
„Pe moment nuaveam altã soluþie, spersã nu fie cazul sã intru”a spus Sorin Ghiþan.
Sorin Ghiþan a fostportarul Jiului între anii1989-1999, timp dezece ani, dintre carepatru campionate(1989-91, 1996-98) înDivizia „A”.
M eciurile din cadrulCampionatului
judeþean de juniori C (14-15 ani), Seria ValeaJiului, se apropie de final.
În toamnã s-au disputat12 etape, iar acum în martie 2015, ultimele treietape, ultima urmând sã aibeloc pe 14 martie.
Jiul I (antr. DamianMilitaru) a învins în etapa a 13-a cu 4-1 la Vulcan(goluri Cãt. Cora 3 ºi R.ªtefãnoaica), iar în etapa a14-a, 1-0 (gol Burghelea)Jiul II cu Minerul Lupeni(antr. Sorin Bejan), ambeleechipe fiind calificate laturneul play-off judeþean dela Haþeg de la sfârºitul luniimartie, cu ºapte echipe (2din Valea Jiului, 5 din ValeaMureºului) câºtigãtoarea
urmând a participa la unmeci de baraj inter-judeþean,pentru a se califica la unturneu naþional pe zonã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbal, Liga a IV-a HunedoaraA fi sau a nu fi pe terenul dorit?E tapa de mâine nu poate aduce mari modificãri la partea
superioarã a clasamentului, ambele candidate la locul 1, Cetate Deva ºi Hercules Lupeni jucând pe teren propriu.
Campionatul Judedeþean Juniori C (gr. 2000)Etapa a 13-a, 7 martie 2015Pro Fair Play Vulcan – Jiul I Petroºani 1-4Jiul II Petroºani – Minerul Uricani 3-0 (nepr.)Minerul Lupeni a statEtapa a 14-a, 11 martie 2015Jiul II Petroºani – Minerul Lupeni 1-0Minerul Uricani – Jiul I Petroºani 0-3 (nepr.)Pro Fair Play Vulcan a stat
Etapa a 15-a (ultima), 14 martie 2015Jiul I Petroºani – Jiul II PetroºaniMinerul Lupeni – Pro Fair Play VulcanMinerul Uricani stã
