Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 195 Vineri, 24 august 2012 Cãmãtarii din Valea Jiului pot sta liniºtiþi în continuare! L egea cãmãtãriei, intratã în vigoare încã de anul trecut din luna noiembrie, este ambiguã, uºor de interpretat, iar probarea unei asemenea infracþiuni este aproape imposibilã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A ”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde se câºtigã bani” – în nici un caz! A sistenþii maternali sunt puºi în situaþia extrem de grea de a alege între supravieþuire ºi rãnirea unui suflet de copil. Consiliul Judeþean Hunedoara este îngrijorat de înjumãtãþirea per- sonalului din cauze financiare. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 Bãtrânii (europeni) vor avea parte de îngrijitori specializaþi V om avea ºi ceea ce nu am mai avut! Respectiv specialiºti (cu patalama la mânã) în îngrijirea persoanelor în vârstã. În principiu ar fi vorba despre pensionarii din strãinãtate ºi nu despre cei din Valea Jiului. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 8-9 8-9 Sclavi pe „moºia” Axis Corporate Security O formã de sclavagism modernã. Aºa poate fi descrisã activitatea agenþilor care asigurã paza unitãþilor miniere sub contract cu firma ginerelui ex-ministrului Vasile Blaga, Axis Corporate Security. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A AVRAM ºi sfidarea Maybach-ului S candalul produs de mãsurile luate de noul director de la SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, în ceea ce priveºte stoparea furturilor de apã de la socitãþile comerciale, încã este de actualitate. Din dorinþa de a-ºi rezolva problema fãrã a stârni un rãzboi, cunoscându-se influ- enþa ºi puterea oamenilor de afaceri atunci când sunt cãlcaþi pe bãtãturi, Avram a încercat sã se facã înþeles aplicând metoda ”sã împãcãm ºi capra ºi varza”. Adicã eu nu te dau în judecatã, iar tu, om de afaceri, nu mai furi. P AGINILE 6-7 AGINILE 6-7
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
pot sta liniºtiþiîn continuare!L egea cãmãtãriei, intratã
în vigoare încã de anultrecut din luna noiembrie,este ambiguã, uºor de interpretat, iar probarea unei asemenea infracþiuni esteaproape imposibilã.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
”Dragu’mamii, eu telas baltã, mãduc unde se
câºtigã bani” –în nici un caz!A sistenþii maternali sunt
puºi în situaþia extrem degrea de a alege întresupravieþuire ºi rãnirea unuisuflet de copil. ConsiliulJudeþean Hunedoara esteîngrijorat de înjumãtãþirea per-sonalului din cauze financiare.
>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7
Bãtrânii(europeni) vor
avea parte de îngrijitorispecializaþi
V om avea ºi ceea ce nu ammai avut! Respectiv
specialiºti (cu patalama lamânã) în îngrijirea persoanelorîn vârstã. În principiu ar fivorba despre pensionarii dinstrãinãtate ºi nu despre cei dinValea Jiului.
>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9
Sclavi pe„moºia” Axis
CorporateSecurity
O formã de sclavagism modernã. Aºa poate fi
descrisã activitatea agenþilorcare asigurã paza unitãþilorminiere sub contract cu firmaginerelui ex-ministrului VasileBlaga, Axis Corporate Security.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
AAVVRRAAMMººii ssffiiddaarreeaa
MMaayybbaacchh--uulluuiiS candalul produs de
mãsurile luate de nouldirector de la SC Apa ServPetroºani, Costel Avram, înceea ce priveºte stoparea furturilor de apã de la socitãþile comerciale, încã este de actualitate. Din dorinþa de a-ºi rezolva problema fãrã a stârni unrãzboi, cunoscându-se influ-enþa ºi puterea oamenilor deafaceri atunci când sunt cãlcaþi pe bãtãturi, Avram aîncercat sã se facã înþelesaplicând metoda ”sã împãcãmºi capra ºi varza”. Adicã eu nute dau în judecatã, iar tu, omde afaceri, nu mai furi.
PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Lista neagrã (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 O dragoste împlinitã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV
9:45 Legendele palatu-lui: concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:40 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 13:20 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Ora Regelui (r)16:55 La vie en rose 17:35 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Insula dinozaurilor 22:45 Distractis Show
La 26 august 2012 seîmplinesc 3 ani de lacrimi ºidor de la decesul scumpeimele soþii
Tanþa HogmanÎn marea sa durere, soþul tãucu duioºie ºi evlavie sereculege permanent la mor-mântul tãu mulþumindu-þi cã
ai dat sens vieþii noastrefericite 49 de ani.Dumnezeu sã te odihneascãºi sã ocroteascã sufletul tãubun ºi lumina care m-aînsoþit tot timpul.Al tãu soþ, copiii ºi cei carete-au cunoscut nu te vomuita niciodatã.
Otto, Felicia ºi Miºu!
COMEMORARE
S.C. EURO JOBS S.R.L din Petroºani Organizeazã concurs
pentru ocuparea postului vacant de:
– Responsabil IT –
Cerinþe:· experienþã în lucru cu programe detehnoredactare/design grafic (e.g. QuarkExpress,InDesign, Photoshop, Corel, etc.)· cunoºtinþe tehnice depanare echipamenteIT (soft/hard)
Avantaje:· experienþã în promovare online(SEO/SEM)CV-urile pot fi trimise la sediul firmei dinPetroºani, Str. 22 Decembrie Nr.1 sau laadresa de e-mail .
Beneficii: · oportunitatea de a lucra într-un mediu delucru plãcut· pachet salarial motivant
VânzãriVând garsonierã utilatã ºi renovatã situatã în
Vulcan, strada Aleea Muncii, bloc c13, sc 1, ap. 1.Relaþii la telefon 0737574464
M odernizat chiar dacãcu chiu cu vai, DN 66
Petroºani – Simeria, este obijuterie pentru ºoferi, însãtinde sã devinã încã o ºosea„neagrã” a judeþului în privinþa accidentelorrutiere. Poliþiºtii hunedoreniau luat în calcul aceastãposibilitate ºi mãsurile artrebui sã împiedice o astfelde situaþie.
De la începutul anului ºi pânãîn prezent au fost înregistratemai multe accidente rutieregrave soldate cu morþi ºi rãniþigrav produse pe DN 66, majori-tatea din cauza vitezei. Pentru cãa fost lãrgit ºi este „ca în palm㔺oferii sunt tentaþi sã circule cuvitezã foarte mare pe acest tron-son chiar dacã limita de vitezãeste cea stabilitã de legislaþie capentru un drum naþional.
Deja ºoferii ºtiu cã sunt preapuþine aparate radar ºi zonele
unde acþioneazã de regulã, astfelcã nu-ºi fac griji cã ar putea fisancþionaþi. Lucrurile se vorschimba însã spun poliþiºtii hune-doreni.
„Colegii de la Serviciul Rutierau în vedere acest aspect ºi suntplanificãri fãcute care cuprind ºiDN 66 pentru siguranþa rutierã.Se acþioneazã cu aparatul radarînsã noi nu stãm la pândã, mulþiconducãtori auto au staþii deemisie recepþie ºi se anunþã întreei unde este poziþionat echipa-jul”, a declarat inspectorulBogdan Niþu, purtãtor de cuvântIPJ Hunedoara.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012 Actualitate 3
C ostel Stroe, bãrbatul de 31
de ani din localitateaUricani care a fostbãtut crunt de doipoliþiºti în noaptea de8 august a.c, a fostinternat cu forþa laSpitalul de Psihiatriedin Zam. Familiatânãrului susþine cã afost luat de pe stradãde poliþiºti ºi urcatîntr-o ambulanþã iarapoi dus la Zam.
ªeful Poliþiei Uricani,comisarul Dãnuþ Mocanu,aflat în concediu de odih-nã când Stroe a fost des-figurat de subordonaþiilui, a spus cã internarea afost decisã de medici ºinu de poliþiºti. „De la bunînceput vreau sã precizezcã ancheta în cazul luimerge înainte, o facprocurorii ºi dacã se vaconstata cã poliþiºtii suntvinovaþi vor rãspunde.Internarea nu schimbã cunimic lucrurile”, adeclarat ºeful PoliþieiUricani. Acesta a explicatºi cum s-a ajuns ca bãr-batul sã fie dus la spitalpentru un consult ºi apoi
sã fie internat împotrivavoinþei lui la PsihiatriaZam. „Au fost solicitãriale vecinilor, ale unorpersoane cã are un com-portament periculos. Eleste în evidenþa mediculuide familie cu schizofrenie.S-a fãcut o evaluare psihi-atricã ºi medicii specialiºtiau decis cã trebuie dus la
un spital de specialitate”,susþine comisarul DanMocanu.
Numai cã, Stroe era îngreva foamei ºi poliþiºtiilocali din Uricani îl moni-torizau în permanenþã.Aceºtia au raportat supe-riorilor cã Stroe nu ºi-apãrãsit perimetru undeavea voie sã protesteze
ceea ce contrazice varianta colegilor lor de laPoliþia Uricani.
A demenit însalvare
Mama tânãrului spuneînsã cã fiul ei a fost ade-menit în salvare pentru„a i se lua tensiunea” ºiimediat cum a ajuns în
ambulanþã a fost flancatde poliþiºti ºi dus la spital.Curios este cã poliþiºtiisusþin cã bãrbatul era unpericol ºi cã suferã deschizofrenie însã primulconsult specialiºtilor de laZam nu a relevat acestlucru. Medicul de gardã aprecizat cã s-au fãcut pre-siuni în cazul bãrbatului,
cã au fost cinci poliþiºticare l-au dus cu duba ºicã „nu reiese cã suferã deafecþiunea de care mi-auspus ei”.
Totodatã, doctorii de laspitalul din Zam nu auputut ajunge la concluziacã victima poliþiºtilorbãtãuºi de la Uricani esteatât de „periculos” pre-cum a fost descris.Costel Stroe a fost bãtutcu bestialitate de doipoliþiºti din Uricani, timpde mai multe ore chiar însediul de poliþie, iar înurma agresiunii a fostnevoie de transferul sãula spitalul din Timiºoara.Legiºtii au stabilit cã aremaxilarul rup dar ºi alterãni ºi cã este nevoie decirca 40 de zile de îngrijiripentru a se recupera,doar dacã nu apar altecomplicaþii. Pe de altãparte surse demne deîncredere spun cã s-asolicitat ºi o verificare aCorpului de Control alministrului de Interne încazul agresiunii asupra luiStroe. În acest caz a fostdemaratã ºi o anchetãinternã dispusã de con-ducerea IPJ Hunedoara.
încã de anul trecut dinluna noiembrie, esteambiguã, uºor de interpretat, iar probarea unei asemenea infracþiunieste aproape imposibilã.
În Valea Jiului, pânã acums-au înregistrat multe cazuri decãmãtãrie, unele chiar subnasul poliþiºtilor, dar pânã anultrecut nu a existat cadrul legalde cercetare ºi acuzare. Însã,chiar ºi acum, cãmãtarii potdormi liniºtiþi, pentru cãaceastã lege, în forma adop-tatã, este ambiguã ºi uºor deinterpretat.
Camãta este definitã prindobânda excesivã pe care opercepe cãmãtarul pentru anu-mite sume date cu împrumut.Însã, cine poate stabili ce ºi câtînseamnã dobândã excesivã?!“În luna noiembrie 2011 a fostadoptatã Legea 216 caresancþioneazã activitatea decãmãtãrie.
Potrivit acestui act normativ,activitatea de cãmãtãrie, caîndeletnicire este sancþionatãcu o pedeapsã între 6 luni ºi 5ani. Însã, în opinia mea, acestact normativ, datoritã conþinu-tului sumar, face aproapeimposibilã aplicarea în practicã
a textului de lege, organelecercetare penalã având omuncã extrem de dificilã înceea ce priveºte probarea elementului material al acesteiinfracþiuni”, ne-a declarat avocatul Ciprian Coandreº.
Legea privind activitatea decãmãtãrie are patru articole,respectiv interzicerea acestei
activitãþi, semnificaþia cuvântu-lui camãtã, a ceea ce înseam-nã cãmãtar ºi cel care prevedepedeapsa pe care o risca opersoanã neautorizatã atuncicând se dovedeºte cã a împru-mutat bani cu dobândã, adicãînchisoarea de la 6 luni la 5ani.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Cãmãtarii din Valea Jiului pot sta liniºtiþi în continuare!
C lãdirea de lângãCasa de Culturã
de la Petroºani, care s-avrut a fi o grãdiniþã, sedegradeazã pe zi cetrece. Lucrãrile au fostoprite acum doi ani, iarprimãria spune cã acumnu are bani sã le conti-nue pe cont propriu.
Timpul trece, iar odatã cuasta apare ºi factorul numitdegradare, mai ales atunci cândtreaba este fãcutã pe jumãtate,iar apoi este lãsatã baltã. Estecazul clãdirii de lângã Casa deCulturã a Sindicatelor Ion
Dulãmiþã la care s-a începutlucrul acum câþiva ani. Lascurt timp, însã, lucrãrile s-ausistat, pentru cã fondurilepromise de la centrul nu aumai ajuns la Petroºani. “Dinpãcate avem o situaþie neplã-cutã, în sensul în carefinanþarea vine 100% de laGuvern, în speþã MinisterulEducaþiei. Nu am mai primitbani în ultimii doi ani, iar situ-aþia este aºa cum este”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani.
Construcþia, într-adevãr,acum este în stare de
degradare. Complet abando-natã, nici pazã nu mai existãacolo, iar curtea ºantierului esteplinã de câini ºi bãlãrii, semn
cã nimeni nu a mai trecut peacolo de mult timp. Primãria,însã, ridicã din umeri ºi spunecã nu prea are ce face acum,
atât timp cât fon-durile au fost stopate,iar cu bani din bugetlocal, construcþia nus-ar putea realiza
prea curând, ci în ani de zile…“Cu bani cu bugetul local s-arputea face, însã doar într-operioadã destul de lungã. Darîn acest moment, repet,finanþarea este 100% peMinisterul Educaþiei”, a maispus Iacob Ridzi.
Luiza ANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 201244 Actualitate
C analizarea dinCartierul vulcãnean
Dallas s-a înfundat, iarapele pline de dejecþii auajuns direct în stradã. Nueste pentru prima oarãcând se întâmplã acestlucru, însã de aceastã datãs-a format o adevãratãcascadã urât mirositoare.
În plinã perioadã canicularã,canalizarea de la blocurile dincartierul micro 3 B din municipiul
Vulcan – cunoscut sub numele deDallas a ajuns direct în stradã.Omaneii sunt revoltaþi pentru cãapele pline de mizerii ºi de micro-bi îi pot îmbolnãvi. Mai grav, copi-ii lor sunt nevoiþi sã se joace chiarlângã „râuleþul” plin de fecale ºide agenþi microbieni. Situaþia nueste deloc neobiºnuitã pentruacest cartier muncitoresc, însãoamenii sunt la limita rãbdãrii ºi
spun cã nu este posibil aºa ceva.Pe de o parte, se tem cã se vorîmbolnãvi pe capete, iar pe de altãparte, mirosul este insuportabil.Apele refulate din canalizare auformat o mini-cascadã ºi, în ritmulacesta, au toate ºansele sã ajungãdirect în bulevardul proaspãt mo-dernizat de primarul Gheorghe Ile,care nu a putut fi contactat pentrua preciza ce mãsuri va lua pentruremedierea situaþiei. Nici directorulApaServ Valea Jiului SA, CostelAvram nu a fost de gãsit, deºisocietatea este cea care admin-istreazã sistemul de canalizare înValea Jiului.
Vina poate fi împãrþitã. Pe de oparte, vorbim despre un sistem decanalizare subdimensionat, carenu poate prelua întreaga cantitatede ape reziduale. La fel de ade-vãrat este, însã, cã ºi populaþiaeste vinovatã, în condiþiile în carearuncã în canalizare tot felul dedeºeuri, care duc la colmatareasistemului.
Carmen COSMAN
Canalizarea din cartierulDallas a dat pe dinafarã
P reþuri mari învestul Vãii
Jiului. În partea devest a Vãii Jiuluitotul este maiscump faþã depunctul zero, ºianume de municipi-ul Petroºani.
Carburanþi maivaloroºi. În vestul VãiiJiului sunt puþine ben-zinãrii. Acestea pot finumãrate pe degetele dela o mânã. În acestecondiþii, reprezentanþiiacestor societãþi îºi per-mit sã jongleze cupreþurile în funcþie decum vor. Astfel, la una
din pompele din vestpreþul unui litru de ben-zinã este 6,25 de lei, întimp de la Petroºani este6,17 lei. ªi litrul demotorinã este mai scumpîn vestul Vãii. Aºa se facecã la pompele din vestmotorinã costã 6,17 lei,
iar la Petroºani 6.07 lei.
P reþuri mari laalimente
ªi preþul alimenteloreste mai piperat în vestulVãii Jiului. Aºa se face cãaici un kilogram de roºiicosta chiar ºi 4 lei. Înplus, culturile oamenilor
sunt compromise. Secetale-a afectat recoltele înaºa mãsurã încât nu îºipermit sã scadã preþurile.Astfel, un kilogram defasole verde se cumpãrãdin pieþele din Lupeni ºiVulcan cu 7 lei kilogramulãsta în timp ce laPetroºani e ºase.
modernã. Aºa poate fidescrisã activitateaagenþilor care asigurãpaza unitãþilor minieresub contract cu firmaginerelui ex-ministru-lui Vasile Blaga, AxisCorporate Security.
Sãtui sã lucreze multpeste norma legalãadmisã ºi sã primeascã înschimb salarii de mizerie,agenþii de pazã de launitãþile miniere dinValea Jiului au reclamatilegalitãþile din activitate ºiregimul infernal demuncã la care sunt supuºide angajator, iar ocomisie de anchetã con-dusã de secretarul generalal Ministerului Muncii,Petru Pãun Jura, tinde sãle dea dreptate.
Petru Pãun Jura ne-adeclarat joi cã anchetaeste la un pas definalizare, iar la începutulsãptãmânii viitoare vaîncepe redactarea acteloroficiale ca urmare a veri-ficãrilor fãcute în terito-riu. „Nu aº vrea sã mãante-pronunþ pânã lafinalizarea verificãrilor decãtre inspectorii demuncã, dar se pare cãaºa este. Am discutat cuoamenii, cu liderii lor desindicat, iar aceºtia mi-auspus cã este o formã desclavie modernã”, a
declarat secretarul gene-ral al Ministerului Muncii.Pãun Jura spune cã,dupã declanºarea veri-ficãrilor la Axis CorporateSecurity ºi dupã ce s-astat de vorbã cu angajaþiinemulþumiþi, ancheta afost extinsã ºi la cea de adoua firmã care asigurãpaza unitãþilor miniere,respectiv ScorsezeSecurity International.Practic, a explicat Jura, s-au fãcut ºi se fac verificãri încruciºate înceea ce priveºte pontajeleºi rapoartele de predare apazei de la un agent laaltul, pentru cã aºa sepoate stabili cu exactitatecare este situaþia realã ºi cât anume stã un om la lucru.
M uncesc câtpentru doi
Potrivit sesizãrilorînaintate organelor statu-lui de cãtre Sindicatul„Vulturul negru”, care îireprezintã pe agenþii depazã, angajaþii holdinguluide firme Axis trebuie sãlucreze aproape cât pen-tru doi.
În anul 2010, ScorsezeSecurity International acâºtigat licitaþia organiza-tã de CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani pentru pazasucursalelor miniere dinValea Jiului. Deºi contrac-tul iniþial prevedea clar
imposibilitatea subcon-tractãrii cãtre terþi a ser-viciilor, pe fir a intrat –spun sindicaliºtii, cuacceptul conducerii CNHPetroºani – ºi firma înfi-inþatã de ginerele ex-mi-nistrului Vasile Blaga,
Ionuþ Rudeanu, respectivAxis, „Salariaþii angajaþide cãtre holdingul defirme Axis nu sunt înnumãrul total necesar, ciundeva la un procent de55% din acest numãr,drept prentru care salariaþii sunt obligaþi sãpresteze serviciul în pro-gram de 12 ore cu 24 deore libere, acumulându-seastfel o medie de 250 deore de serviciu prestatelunar de cãtre agenþii depazã, aspect care nu seva regãsi pe declaraþiile ºitaxele plãtite statului
român”, se aratã însesizarea înaintatã de„Vulturul negru” ºi care astat la baza declanºãriiacestor ample verificãri.Iar pentru volumul imensde muncã, agenþii depazã încaseazã la final de
lunã vreo 720 de lei cutot cu tichetele de masãacordate de angajator.Mai mult decât atât,oamenii spun cã s-auîncãlcat o serie deprevederi ale CoduluiMuncii, aspecte verificatede asemenea de comisiade anchetã venitã de laBucureºti, asta dupã ce– spun oamenii – ITMHunedoara ar fi încercatsã acopere neregulilesesizate de angajaþii AxisCorporate Security ºi,mai mult, ar fi anunþatimediat conducerea
societãþii, care s-ar firãzbunat tot pe agenþi,dupã cum spun cei careau înaintat sesizãrile.
Petru Pãun Jura spunecã, aºa cum a promis,rezultatele controluluifãcut în teritoriu vor fi
fãcute publice.
S ancþionaþi ºide ITM, dar
mai blândReamintim cã Axis
Corporate Security a fostsancþionatã ºi deInspectoratul Teritorial deMuncã de cel puþin treiori, pentru nereguli înactivitate. Ultima datã,inspectorii de muncã auaplicat doar un avertis-ment, asta în ciuda gravitãþii celor semnalatede oameni.
Inspectoratul Teritorial
de Muncã Hunedoara aefectuat un control lasediul societãþi ºi, prinsondaj, la mai multeobiective pãzite de SCAxis Corporate SecuritySRL. Inspectorii demuncã au venit în controlca urmare a unei petiþiitrimise la ANAFBucureºti ºi repartizatã deaceºtia cãtre ITMHunedoara. Iar firmaadministratã de IonuþRudeanu a fost sancþion-atã cu avertisment. Altedouã controale s-au lãsat,însã, cu amenzi: primadatã în valoare de 1.000de lei, iar a doua oarãsancþiune a fost de 300de lei. Reprezentanþii ITMHunedoara au precizat cãnu pot oferi amãnuntedespre nereguliledescoperite, pentru cãaºa prevede legislaþia, dar societatea este monitorizatã în continua-re cu mare atenþie.
Înfiinþatã în 24 aprilie2009, Axis CorporateSecurity are sediul înDeva ºi figureazã la poziþia 784 pe listaMinisterului de Internecare cuprinde firmele ceau obþinut licenþã defuncþionare în domeniulpazã ºi protecþie, licenþãluatã de altfel la scurttimp dupã ce a fost înfiinþatã.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012 Actualitate 5
Petroºani se înregistreazãzeci de cereri de solicitare a unui sprijin bãnesc dinpartea celor care nu se mai pot descurca.
Ajutoarele de urgenþã laPetroºani se acordã de adminis-traþia localã aproape ca pe bandã
rulantã. Oamenii, în special cei cunevoie sociale mai mari, vin sãcearã sprijin financiar de laprimãrie pentru rezolvarea prob-lemelor de ordin medical.
Aºa se face cã pânã acum,numãrul ajutoarelor acordate aajuns la câteva sute, deºi reprezen-tanþii Serviciului de AsistenþãSocialã spun cã acesta nu esteunul atât de mare, comparativ cualþi ani.
“Pe tot anul avem un numãr decereri de acordare de 650.Criteriile sunt stabilite de ConsiliulLocal, în general pe probleme desãnãtate.
Am avut cazuri în care s-au datbani în sumã mai mare pentruproblemele medicale, în specialpentru copii. Odatã cu inundaþiilecare au fost la 1 iunie, am avutmai multe ajutoare date. Atunci asãrit un pic numãrul”, a declaratCristina Mraz, ºef Serviciul deAsistenþã Socialã - PrimãriaPetroºani.
Cel mai mare ajutor financiaracordat de primãria Petroºani vre-odatã a fost de 10.000 de lei pen-tru operaþia unei persoanesuferinde, care avea mare nevoiede aceºti bani.
ãia cu bani, eram fãcuþidin om neom. Eu nugãseam înþelegere, dar eierau primiþi cu cafele ºicu ”domnule”. Eramproºti ºi sãrãntoci. Oareasta este calitatea deom? Hoþia?” –Alexandrina Dinu,Lupeni.
Scandalul produs de mãsurileluate de noul director de la SCApa Serv Petroºani, CostelAvram, în ceea ce priveºte sto-parea furturilor de apã de la soc-itãþile comerciale, încã este deactualitate.
Din dorinþa de a-ºi rezolvaproblema fãrã a stârni un rãzboi,cunoscându-se influenþa ºi put-erea oamenilor de afaceri atuncicând sunt cãlcaþi pe bãtãturi,Avram a încercat sã se facã înþe-les aplicând metoda ”sã
împãcãm ºi capra ºi varza”.Adicã eu nu te dau în judecatã,iar tu, om de afaceri, nu maifuri.
Faptul cã au rãzbãtut în presãproblemele depistate a supãrato parte a societarilor, care auorgoliile lor, dar pe de altã partedirectorul Apa Serv a satisfãcutmarea masã a abonaþilor de rândcare erau sfidaþi de cei cu bani,spun ei, deºi cu banii în batistãîºi plãteau cinstit serviciile cãtrefirma prestatoare de servicii.
”Vreau sã vã spun cã pânãacum puteam sã merg în audi-enþã la director doar la pro-gram. Acum m-am dus la direc-torul acesta nou ºi vreau sã vãspun cã m-a primit imediat ºiam fost tratatã ca un om, nu caun cerºetor ca pânã acum. Sunto femeie bolnavã, cu problemede familie ºi ajunsesem sã fiudebranºatã pentru apã, darnimeni nu înþelegea cã nu potplãti toþi banii dintr-o datã, cinumai în rate. Imediat domnuldirector a vorbit cu angajaþii lui,
a gãsit soluþii ºi amputut sã am
apã, cuplata
în
rate. Faptul cã noi nu ºtim sãfurãm ca ãia cu bani, eramfãcuþi din om neom. Eu nugãseam înþelegere, dar ei erauprimiþi cu cafele ºi cu”domnule”. Eram proºti ºisãrãntoci. Oare asta estecalitatea de om? Hoþia?În sfârºit i-a pus ºi pe eicineva, cu curaj, la punct”– a declarat AlexandrinaDinu, din Lupeni.
Pe strada Maleia dinPetroºani, Costicã AurelCãbulea, de 69 de ani, afãcut o paralelã întrevenirea lui DanDiaconescu în Valea Jiuluiºi oamenii ”cu bani” dinPetroºani.
”Domnilor, în sfârºit unul careare sânge în …. ºi care le-aspus-o verde ãstora care nesfideazã zi de zi pe noi, oameniisimpli, exact aºa cum a venitDan Diaconescu sã ne vor-beascã despre hoþi, despreîmbogãþiþi ºi ne cãina pe noisãracii care trãim din salarii ºipensii de mizerie, dar el a venitsfindându-ne cu ditai maºinaMaybach. N-am treabã cu el,dar sã nu mã sfideze ºi sã mã iade prost. Bine le-au fãcut ãºtiade la Apa Serv cã prea îºi
fãceau de cap ºi nimeni nuîndrãznea sã se ia de ei” – aspus cu nãduf Costicã AurelCãbulea.
Aceleaºi reacþii ale oamenilorsimpli, care ºi-au fãcut angaja-mente de platã sau care ºi-auplãtit cu greu ”dãrile”, am întâlnitºi în Bosnea ºi Colonia Petroºani.Pensionarii din Petrila, de pe stra-da Prundului, susþin cã ”mai facecineva ºi dreptate” în timp ce totsãracii sunt blamaþi, iar ºmecheriifurã în vãzul tuturor ºi sunt salu-taþi ”cu respect, sã trãiþi”.
Cât îi este de comod directoru-lui Apa Serv sã ia asemeneamãsuri, numai el ºtie. Sã vedemcât îl þine acest curaj invocat deoameni.
sunt puºi în situ-aþia extrem degrea de a alegeîntre suprav-iþuire ºi rãnireaunui suflet decopil. ConsiliulJudeþeanHunedoara esteîngrijorat deînjumãtãþireapersonalului dincauze financiare.
Consiliul JudeþeanHunedoara, care areîn subordonareDirecþia Generala deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului(DGASPC)Hunedoara, este îgrijo-rat de înjumãtãþireaasistenþilor maternalicare au pãrãsit sis-temul o datã cutãierea drasticã asalariilor, a plafonuluisumelor alocate pentruîntreþinerea copiiloraflaþi în plasament dinmotivul aºa-zisei aus-teritãþi, care aruncãmulþi copii în stradã.
”Scãderea salariilorasistenþilor maternali,care a ajuns sã fiepuþin peste 5 milioanelei vechi, a condus lasituaþia în care foartemulþi dintre aceºtia sã-ºi dea demisia, unii auplecat în strãinãtate,alþii gãsindu-ºi alte
locuri de muncã. În ceprivesc locuinþelesociale pentru copiiiaflaþi în plasament estenevoie sã plece ºaptepersoane ca sã anga-jãm unul, lucru ce afãcut sã rãmânem fãrãpersonal” – a declaratvicepreºedintele CJH,Tiberiu Balint.
De ce au rãmas, înaceste condiþii vitrege,alþi asistenþi maternaliîn sistem, ne spunefamilia Aniºoara ºiIulian Iordache,oameni care au cres-cut generaþii de copii,doi dintre aceºtia fiindchiar adoptaþi de ceidoi soþi ºi care suntmândria ºi raþiunea lorde a fi. În prezent,Aniºoara Iordache aretrei copii în plasa-ment.
”Sigur cã dacã o iaustrict dupã câºtig, nu
este avantajos. Darcând cresc un copil dela trei ani ºi acum arenouã ani, ce-i spun?Vezi, mamã, cã eu tre-buie sã te las baltãpentru cã trebuie sãmã duc unde secâºtigã bani. Sau la celcare acum are cea maimare nevoie de mineºi este în clasa a X-a,cum sã-i spun aºaceva. Eu ca asistentmaternal i-am luatsufletul în palmã decând era mic, i l-ammodelat, iar cândajung la jumãtatea dru-mului sã-l pãrãsescnumai din raþiunifinanciare? Nu sepoate aºa ceva! Încazul nostru, al asis-tenþilor maternali,implicaþiile muncii suntmult mai complexe,iar responsabilitateamoralã, datoria desuflet este deasupra
celei financiare. Nuspun cã nu conteazã!Conteazã foarte mult,dar ne zbatem, încer-cãm sã ne descurcãmîn aceste perioadegrele. ConsiliulJudeþean a mai crescutpuþin plafonul pentruhranã ºi încet, încetne vom descurca. Euam fãcut un curs delucrãtor social,recunoscut în Europaºi puteam sã plec ime-diat în Austria, ofertafiind bunã la expe-rienþa acumulatã, darnu pot sã plec. Voiputea, cred, s-o facdoar când aceºti copiivor ajunge sã se real-izeze ca oameni ºiprofesional. Un lucruextraordinar este cãGuvernul a redeschisºcolile profesionale.Când îi voi vedea lalocul lor de muncã,adicã atunci când îºi
iau zborul în siguraþã,dupã ce i-am învãþatsã zboare, atunci da,aº putea pleca ºi eu.
Vã dau exempludoar un fapt care esteîmbucurãtor pentrucopil, dar care pentrumine doare. Fetiþacare am crescut-oºapte ani, se aflã acumla mãmica ei, înHunedoara. Deci,dacã în aceste condiþiide bucurie a întregiriifamiliei am resimþitacut despãrþirea, clarnu aº putea sã-i pãrãs-esc doar pentru bani,pânã nu îmi ducmunca ºi investiþiasufleteascã pânã lacapãt” – a declaratAniºoara Iordache,asistent maternal,Petroºani.
Doar cã sunt asis-tenþi maternali care aupropriile probleme,unii cazuri de boalãgrea în familii, pe alþiii-au prins criza înglo-daþi în datorii pentrucã ºi-au planificat veni-turile promise la anga-jare ºi tãiate gradualetc. În aceste situaþii,ce sã alegi? Grea,foarte grea alegere,care poate lãsa rãni pesuflet pentru videcareacãrora nu ajunge oviaþã.
IleanaFIRÞULESCU
”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde secâºtigã bani” – în nici un caz!
Z eci de ºahiºti,maeºtrii ai
sportului minþii s-auadunat la Petroºani,la una dintre celemai mari competiþiide gen din þarã.Este vorba despreturneul de ºah denu-mit Open ªahPetroºani 2012, aflatla ediþia cu numãrulIII.
Timp de trei zile, lasfârºitul acestei sãp-tãmâni, de la cel maimic ºahist, care atredoar 6 ani ºi pânã la celmai în vârstã, care are79 de ani, toþi se întrecpentru a-ºi dovedi supe-rioritatea. ªahul este unsport al minþii, iar com-petiþia dedicatã celorcare agreeazã acest gende întrecere sedesfãºoarã la Bibliotecadin CampusulUniversitãþii dinPetroºani. Aici i-amîntâlnit pe cei mai talen-taþi ºahiºti, mândri cã seaflã la competiþie. „Estenemaipomenit cã astfelde turnee se desfãºoarãîn Valea Jiului. Turneeau loc în toatã þara, darnoi, cei de aici, ne-amlovit de lipsa fondurilorpentru cazare ºideplasare, aºa încâtacum e o ocazienemaipomenitã pentru
noi sã ne arãtãm val-oarea”, a declarat Dorelªchiopu, preºedintelesecþiei de ºah dinmunicipiul Vulcan, ValeaJiului.Tot aici am întâlnit ºicopii deosebiþi, veniþitocmai de la Timiºoaracu gândul de a fi cei maibuni. „Eu joc ºah de 4ani ºi am învãþat sã josde la profesorul meu. Elm-a învãþat cã este logicºi creativ. Azi vreau sãiau premiul I”, spuneAlexandru Ungureanu,un tânãr de doar 9 ani,despre care profesorulsãu are numai cuvintede laudã. „A început sãpractice ºah la 6 ani, iardupã un an ºi jumãtateera capabil de aºa-numi-tul ºah orb, este aceacompetiþie în care þi sespun mutãrile, iar tu staicu spatele la tablã. Aredeja victorii la competiþiide renume ºi îºi doreºtesã ajungã mare maestrude ºah”, susþine ZamfirMoldovan, antrenor, celcare are 200 de copiimedaliaþi la Clubul dinTimiºoara.
Competiþia de laPetroºani gãzduieºte întrei zile, 9 runde în sis-tem elveþian ºi 7 rundeîn sistem elveþian, pen-tru turneul principal deElo. Competiþiile sedesfãºoarã joi, vineri ºisâmbãtã, în ultima zifiind ºi festivitatea depremiere.Marele favorit estemaestrul FIDE, DinuSimi Suciu, legitimat laclubul CS Voinþa SatuMare. Alþi ºahiºticunoscuþi care vor par-ticipa la competiþia dinValea Jiului suntEleonora Mihai, MariaRohlicek, ambele legiti-mate la CS MediatorGiarmata Vii, NicolaeSimion, Mihai Fluieraºu,Nicolae Vârtopeanu sauTraian Popescu, cu toþiicandidaþi de maestru.Octavian Mitricã, estesperanþa hunedorenilorla acest turneu el avândde asemenea rangul decandidat de maestru, lavenerabila vârstã de 79de ani, fiind ºi cel mai învârstã competitor.
ãia cu bani, eram fãcuþidin om neom. Eu nugãseam înþelegere, dar eierau primiþi cu cafele ºicu ”domnule”. Eramproºti ºi sãrãntoci. Oareasta este calitatea deom? Hoþia?” –Alexandrina Dinu,Lupeni.
Scandalul produs de mãsurileluate de noul director de la SCApa Serv Petroºani, CostelAvram, în ceea ce priveºte sto-parea furturilor de apã de la soc-itãþile comerciale, încã este deactualitate.
Din dorinþa de a-ºi rezolvaproblema fãrã a stârni un rãzboi,cunoscându-se influenþa ºi put-erea oamenilor de afaceri atuncicând sunt cãlcaþi pe bãtãturi,Avram a încercat sã se facã înþe-les aplicând metoda ”sã
împãcãm ºi capra ºi varza”.Adicã eu nu te dau în judecatã,iar tu, om de afaceri, nu maifuri.
Faptul cã au rãzbãtut în presãproblemele depistate a supãrato parte a societarilor, care auorgoliile lor, dar pe de altã partedirectorul Apa Serv a satisfãcutmarea masã a abonaþilor de rândcare erau sfidaþi de cei cu bani,spun ei, deºi cu banii în batistãîºi plãteau cinstit serviciile cãtrefirma prestatoare de servicii.
”Vreau sã vã spun cã pânãacum puteam sã merg în audi-enþã la director doar la pro-gram. Acum m-am dus la direc-torul acesta nou ºi vreau sã vãspun cã m-a primit imediat ºiam fost tratatã ca un om, nu caun cerºetor ca pânã acum. Sunto femeie bolnavã, cu problemede familie ºi ajunsesem sã fiudebranºatã pentru apã, darnimeni nu înþelegea cã nu potplãti toþi banii dintr-o datã, cinumai în rate. Imediat domnuldirector a vorbit cu angajaþii lui,
a gãsit soluþii ºi amputut sã am
apã, cuplata
în
rate. Faptul cã noi nu ºtim sãfurãm ca ãia cu bani, eramfãcuþi din om neom. Eu nugãseam înþelegere, dar ei erauprimiþi cu cafele ºi cu”domnule”. Eram proºti ºisãrãntoci. Oare asta estecalitatea de om? Hoþia?În sfârºit i-a pus ºi pe eicineva, cu curaj, la punct”– a declarat AlexandrinaDinu, din Lupeni.
Pe strada Maleia dinPetroºani, Costicã AurelCãbulea, de 69 de ani, afãcut o paralelã întrevenirea lui DanDiaconescu în Valea Jiuluiºi oamenii ”cu bani” dinPetroºani.
”Domnilor, în sfârºit unul careare sânge în …. ºi care le-aspus-o verde ãstora care nesfideazã zi de zi pe noi, oameniisimpli, exact aºa cum a venitDan Diaconescu sã ne vor-beascã despre hoþi, despreîmbogãþiþi ºi ne cãina pe noisãracii care trãim din salarii ºipensii de mizerie, dar el a venitsfindându-ne cu ditai maºinaMaybach. N-am treabã cu el,dar sã nu mã sfideze ºi sã mã iade prost. Bine le-au fãcut ãºtiade la Apa Serv cã prea îºi
fãceau de cap ºi nimeni nuîndrãznea sã se ia de ei” – aspus cu nãduf Costicã AurelCãbulea.
Aceleaºi reacþii ale oamenilorsimpli, care ºi-au fãcut angaja-mente de platã sau care ºi-auplãtit cu greu ”dãrile”, am întâlnitºi în Bosnea ºi Colonia Petroºani.Pensionarii din Petrila, de pe stra-da Prundului, susþin cã ”mai facecineva ºi dreptate” în timp ce totsãracii sunt blamaþi, iar ºmecheriifurã în vãzul tuturor ºi sunt salu-taþi ”cu respect, sã trãiþi”.
Cât îi este de comod directoru-lui Apa Serv sã ia asemeneamãsuri, numai el ºtie. Sã vedemcât îl þine acest curaj invocat deoameni.
sunt puºi în situ-aþia extrem degrea de a alegeîntre suprav-iþuire ºi rãnireaunui suflet decopil. ConsiliulJudeþeanHunedoara esteîngrijorat deînjumãtãþireapersonalului dincauze financiare.
Consiliul JudeþeanHunedoara, care areîn subordonareDirecþia Generala deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului(DGASPC)Hunedoara, este îgrijo-rat de înjumãtãþireaasistenþilor maternalicare au pãrãsit sis-temul o datã cutãierea drasticã asalariilor, a plafonuluisumelor alocate pentruîntreþinerea copiiloraflaþi în plasament dinmotivul aºa-zisei aus-teritãþi, care aruncãmulþi copii în stradã.
”Scãderea salariilorasistenþilor maternali,care a ajuns sã fiepuþin peste 5 milioanelei vechi, a condus lasituaþia în care foartemulþi dintre aceºtia sã-ºi dea demisia, unii auplecat în strãinãtate,alþii gãsindu-ºi alte
locuri de muncã. În ceprivesc locuinþelesociale pentru copiiiaflaþi în plasament estenevoie sã plece ºaptepersoane ca sã anga-jãm unul, lucru ce afãcut sã rãmânem fãrãpersonal” – a declaratvicepreºedintele CJH,Tiberiu Balint.
De ce au rãmas, înaceste condiþii vitrege,alþi asistenþi maternaliîn sistem, ne spunefamilia Aniºoara ºiIulian Iordache,oameni care au cres-cut generaþii de copii,doi dintre aceºtia fiindchiar adoptaþi de ceidoi soþi ºi care suntmândria ºi raþiunea lorde a fi. În prezent,Aniºoara Iordache aretrei copii în plasa-ment.
”Sigur cã dacã o iaustrict dupã câºtig, nu
este avantajos. Darcând cresc un copil dela trei ani ºi acum arenouã ani, ce-i spun?Vezi, mamã, cã eu tre-buie sã te las baltãpentru cã trebuie sãmã duc unde secâºtigã bani. Sau la celcare acum are cea maimare nevoie de mineºi este în clasa a X-a,cum sã-i spun aºaceva. Eu ca asistentmaternal i-am luatsufletul în palmã decând era mic, i l-ammodelat, iar cândajung la jumãtatea dru-mului sã-l pãrãsescnumai din raþiunifinanciare? Nu sepoate aºa ceva! Încazul nostru, al asis-tenþilor maternali,implicaþiile muncii suntmult mai complexe,iar responsabilitateamoralã, datoria desuflet este deasupra
celei financiare. Nuspun cã nu conteazã!Conteazã foarte mult,dar ne zbatem, încer-cãm sã ne descurcãmîn aceste perioadegrele. ConsiliulJudeþean a mai crescutpuþin plafonul pentruhranã ºi încet, încetne vom descurca. Euam fãcut un curs delucrãtor social,recunoscut în Europaºi puteam sã plec ime-diat în Austria, ofertafiind bunã la expe-rienþa acumulatã, darnu pot sã plec. Voiputea, cred, s-o facdoar când aceºti copiivor ajunge sã se real-izeze ca oameni ºiprofesional. Un lucruextraordinar este cãGuvernul a redeschisºcolile profesionale.Când îi voi vedea lalocul lor de muncã,adicã atunci când îºi
iau zborul în siguraþã,dupã ce i-am învãþatsã zboare, atunci da,aº putea pleca ºi eu.
Vã dau exempludoar un fapt care esteîmbucurãtor pentrucopil, dar care pentrumine doare. Fetiþacare am crescut-oºapte ani, se aflã acumla mãmica ei, înHunedoara. Deci,dacã în aceste condiþiide bucurie a întregiriifamiliei am resimþitacut despãrþirea, clarnu aº putea sã-i pãrãs-esc doar pentru bani,pânã nu îmi ducmunca ºi investiþiasufleteascã pânã lacapãt” – a declaratAniºoara Iordache,asistent maternal,Petroºani.
Doar cã sunt asis-tenþi maternali care aupropriile probleme,unii cazuri de boalãgrea în familii, pe alþiii-au prins criza înglo-daþi în datorii pentrucã ºi-au planificat veni-turile promise la anga-jare ºi tãiate gradualetc. În aceste situaþii,ce sã alegi? Grea,foarte grea alegere,care poate lãsa rãni pesuflet pentru videcareacãrora nu ajunge oviaþã.
IleanaFIRÞULESCU
”Dragu’ mamii, eu te las baltã, mã duc unde secâºtigã bani” – în nici un caz!
Z eci de ºahiºti,maeºtrii ai
sportului minþii s-auadunat la Petroºani,la una dintre celemai mari competiþiide gen din þarã.Este vorba despreturneul de ºah denu-mit Open ªahPetroºani 2012, aflatla ediþia cu numãrulIII.
Timp de trei zile, lasfârºitul acestei sãp-tãmâni, de la cel maimic ºahist, care atredoar 6 ani ºi pânã la celmai în vârstã, care are79 de ani, toþi se întrecpentru a-ºi dovedi supe-rioritatea. ªahul este unsport al minþii, iar com-petiþia dedicatã celorcare agreeazã acest gende întrecere sedesfãºoarã la Bibliotecadin CampusulUniversitãþii dinPetroºani. Aici i-amîntâlnit pe cei mai talen-taþi ºahiºti, mândri cã seaflã la competiþie. „Estenemaipomenit cã astfelde turnee se desfãºoarãîn Valea Jiului. Turneeau loc în toatã þara, darnoi, cei de aici, ne-amlovit de lipsa fondurilorpentru cazare ºideplasare, aºa încâtacum e o ocazienemaipomenitã pentru
noi sã ne arãtãm val-oarea”, a declarat Dorelªchiopu, preºedintelesecþiei de ºah dinmunicipiul Vulcan, ValeaJiului.Tot aici am întâlnit ºicopii deosebiþi, veniþitocmai de la Timiºoaracu gândul de a fi cei maibuni. „Eu joc ºah de 4ani ºi am învãþat sã josde la profesorul meu. Elm-a învãþat cã este logicºi creativ. Azi vreau sãiau premiul I”, spuneAlexandru Ungureanu,un tânãr de doar 9 ani,despre care profesorulsãu are numai cuvintede laudã. „A început sãpractice ºah la 6 ani, iardupã un an ºi jumãtateera capabil de aºa-numi-tul ºah orb, este aceacompetiþie în care þi sespun mutãrile, iar tu staicu spatele la tablã. Aredeja victorii la competiþiide renume ºi îºi doreºtesã ajungã mare maestrude ºah”, susþine ZamfirMoldovan, antrenor, celcare are 200 de copiimedaliaþi la Clubul dinTimiºoara.
Competiþia de laPetroºani gãzduieºte întrei zile, 9 runde în sis-tem elveþian ºi 7 rundeîn sistem elveþian, pen-tru turneul principal deElo. Competiþiile sedesfãºoarã joi, vineri ºisâmbãtã, în ultima zifiind ºi festivitatea depremiere.Marele favorit estemaestrul FIDE, DinuSimi Suciu, legitimat laclubul CS Voinþa SatuMare. Alþi ºahiºticunoscuþi care vor par-ticipa la competiþia dinValea Jiului suntEleonora Mihai, MariaRohlicek, ambele legiti-mate la CS MediatorGiarmata Vii, NicolaeSimion, Mihai Fluieraºu,Nicolae Vârtopeanu sauTraian Popescu, cu toþiicandidaþi de maestru.Octavian Mitricã, estesperanþa hunedorenilorla acest turneu el avândde asemenea rangul decandidat de maestru, lavenerabila vârstã de 79de ani, fiind ºi cel mai învârstã competitor.
mai avut! Respectivspecialiºti (cu pata-lama la mânã) înîngrijirea per-soanelor în vârstã.În principiu ar fivorba despre pen-sionarii din strãinã-tate ºi nu despre ceidin Valea Jiului.
Nu de alta, dar,diplomele recunoscute înUniunea Europeanã vor finecesare celor care pleacã„afarã” pentru a se ocupa
de cei care plãtesc bineastfel de servicii.
În perioada imediaturmãtoare, Centrul deFormare Profesionalã dinPetroºani va organiza maimulte cursuri de calificareîn diferite domenii deactivitate. Printre acestease numãrã: lucrãtor înconstrucþii, maseur, ma-nager proiect ºi îngrijitorde bãtrâni la domiciliu.Cel din urmã curs este
organizat în premierã înValea Jiului. „Este,
într-adevãr, vorba despreo premierã pentru cã
pânã acum nu au mai fostorganizate cursuri pe
acest profil. În alegereaprofilului cursurilor pre-conizate a fi demarate înperioada imediat urmã-toare s-a þinut cont ºi denumãrul mare de solicitãriprivind respectiveledomenii de activitate”, aprecizat Judith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.
Dacã în cazul cursuluidestinat lucrãtorilor înconstrucþii sunt necesareca studii doar ºcoalã gen-eralã incomplectã, pentrumaseuri ºi îngrijitorii debãtrâni este nevoie deºcoalã generalã (complec-tã) iar pentru manageri deproiect – studii supe-rioare. Cursurile au duratacuprinsã între 45 de oreºi 360 de ore.
Mircea NISTOR
P iaþa imobiliarãîn scãdere.
Preþurile imobilelordin Valea Jiului auscãzut semnificativfaþã de aceeaºiperioadã a anuluitrecut.
Conform anunþurilorpublicate în ziarele demicã publicitate dinjudeþul Hunedoara, preþulapartamentelor variazã înfuncþie de localitate dar ºide zona în care suntamplasate. Totodatã,depinde ºi de dotãrileexistente valoarea la careeste vândut un aparta-ment.
G arsoniere cu8000 de euro
Spre exemplu, înmunicipiul Petroºani, pestrada Aviatorilor o gar-sonierã poate ficumpãratã cu 8000 deeuro. O valoare mult maimicã faþã de anul prece-dent, când în aceeaºizonã un astfel de imobilera evaluat la suma de 10mii de euro. Existã însã ºiexcepþii. Sunt garsonieretot în municipiulPetroºani, în zona
Primãriei care se vând cu10000 de euro.
A partamente la sute de
mii de lei
Un apartament în zonacentralã a municipiuluiPetroºani, mai exact înzona Parcului CarolSchreter de 106 metripãtraþi este vândut cu120 de mii de lei. Drepteste cã apartamentul estevândut cu absolut tot ceeste în el, adicã mobilã derigoare. Pe mãsurã ce neîndreptãm spre vestul VãiiJiului aici preþurile scad.Astfel, un apartament cutrei camere în Lupenivariazã între 45 de mii ºi70 de mii de lei.
Agenþii imobiliari din
Valea Jiului estimeazã cãpreþurile vor scãdea înurmãtoarea perioadã.
“Este posibil cãpreþurile imobilelor sãmai scadã. Sunt foartemulte persoane care vinsã intermedieze prin
agenþie ºi sunt dispuse sãnegocieze oricât pentru avinde imobilul”, spunereprezentantul uneiagenþii imobiliare dinValea Jiului.
Raul IRINOVICI
A dministraþiade la Petrila
demareazã proce-durile pentru izo-larea termicã apeste zece blocuri.În aceste zile, laprimãrie au ajunsreprezentanþii asoci-aþiilor de locatari ºicei ai constructoru-lui, care s-au pus deacord cu privire laultimele detaliitehnice.
În câteva zile, la Petrila,în Valea Jiului, urmeazãdecât sã înceapã lucrãrilede izolare termicã ablocurilor. Asta spune ºiprimarul, care deja s-aîntâlnit cu cei implicaþi îndefinitivarea detaliilortehnice. „Am aprobat înConsiliul Local reabilitareatermicã a unui numãr de14 blocuri. Au fost scoasela licitaþie lucrãrile la 12blocuri, pentru cã pentrucelelalte douã nu au fostbani strânºi la asociaþiilede proprietari. Au partici-pat 22 de firme la licitaþiaelectronicã ºi au câºtigat 4dintre ele”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.
Totuºi, lucrãrile începdoar la cei care au strânsbani. Este vorba desprecota parte ce le revinelocatarilor din cofi-nanþarea lucrãrilor.„Constructorii ºi reprezen-tanþii asociaþiilor de pro-prietari sau preºedinþii deblocuri au venit la dialogcomun ºi am stabilit cã seva încheia contract deîncepere a lucrãrilor lablocurile la care locatariiau adunat o parte dinbani. Cel puþin 50 la sutãdin sumele ce le datoreazãlocatarii, pentru cã, oparte dintre constructoriiprezenþi au fost ºi la alteblocuri ºi avemcazuri nefericitecând, din 2009locatarii nu ºi-auachitat banii ºisuntem în instanþãcu ei”, a maiadãugat IliePãducel.
Valoarea totalãa lucrãrilor seridicã la peste 4milioane ºi 600 demii de lei, iarlocatarilor dinPetrila le revine,în total, 900.000de lei.
3 din Legea adminis-traþiei publice localenr.215/2001, republicatã,cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare ºi aleart.6 alin.1 din Legeanr.52/2003 privind trans-parenþa decizionalã înadministraþia publicã, seconvoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sedi-ul acestuia, pentru datade 29 august 2012, ora11, cu urmãtoarea ordinede zi:
1. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Planului de Analizã ºiAcoperire a Riscurilor al judeþu-lui Hunedoara;
2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea unor documentaþiitehnico-economice pentru uneleobiective de investiþii aleConsiliului Judeþean Hunedoara;
3. Proiect de hotãrâre privindactualizarea devizului generalpentru un obiectiv de investiþii alConsiliului Judeþean Hunedoara;
4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea contractãrii uneifinanþãri rambursabile interne;
5. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Acordului deasociere încheiat între ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi Direcþiade Sãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara;
6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea achiziþionãrii de cãtreSpitalul Judeþean de UrgenþãDeva a serviciilor juridice spe-cializate, de asistenþã ºireprezentare a intereselor înjustiþie;
7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii dintreConsiliul Judeþean Hunedoara ºiAsociaþia „Multum in Parvo”Hunedoara, în vederea finanþãriiºi realizãrii în comun a unuiproiect de interes publicjudeþean;
8. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara cuAsociaþia Pãrinþilor „Dr.AurelVlad” Orãºtie, în vedereafinanþãrii ºi realizãrii în comun a
unei acþiuni de interes publicjudeþean;
9. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii dintreConsiliul Judeþean Hunedoara ºiAsociaþia ”Club Sportiv OffRoad” Hunedoara, în vedereafinanþãrii ºi realizãrii în comun aunei acþiuni;
10. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea asocierii din-tre Consiliul JudeþeanHunedoara ºi Asociaþia„IOANISYS” Deva, în vederearealizãrii în comun a unei acþiu-ni;
11. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului defuncþii al aparatului de speciali-tate al Consiliului JudeþeanHunedoara;
12. Proiect de hotãrâre pen-tru aprobarea Listei cuprinzândlucrãrile privind elaborareaºi/sau actualizarea planurilorurbanistice generale ºi a regula-mentelor locale de urbanismfinanþate în anul 2012 din buge-tul de stat, prin bugetulMinisterului Dezvoltãrii
Regionale ºi Turismului;13. Proiect de hotãrâre
privind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetului propriu al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara pe anul2012, precum ºi anularea unorcredite bugetare neutilizate,majorarea ºi utilizarea fonduluide rezervã bugetarã aflat la dis-poziþia Consiliului JudeþeanHunedoara pe anul 2012;
14. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetelor de venituri ºi cheltuielipe anul 2012 ale unor instituþiipublice din subordinea ºifinanþarea Consiliului JudeþeanHunedoara;
15. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetelor de venituri ºi cheltuielipe anul 2012 ale spitalelor pu-blice de interes judeþean;
16. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unor licenþe detraseu pentru efectuarea servici-
ului de transport public judeþeande persoane prin curse regulatespeciale;
17. Proiect de hotãrâreprivind completarea inventaruluibunurilor aparþinând domeniuluipublic al Judeþului Hunedoara;
18. Proiect de hotãrâreprivind trecerea din domeniulprivat al Judeþului Hunedoara,în domeniul public al judeþuluiHunedoara, a unui teren însuprafaþã de 100.000 mpînscris în CF nr.62674, oraºulSimeria;
19. Proiect de hotãrâre pen-tru modificarea Anexei nr.4 laProtocolul de dezmembrare,separare ºi stabilire a dreptuluide proprietate asupra construcþi-ilor realizate în comun în cadrulobiectivului de investiþii „Palatadministrativ al judeþuluiHunedoara”, aprobat prinHotãrârea Consiliului JudeþeanHunedoara nr.118/2012;
20. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea încheierii con-venþiei de colaborare dintreDirecþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara ºi Fundaþia „SeraRomânia”.
Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ
Dac-ar ºti neaprocurorul...
-Cronicã rimatã-
Ce frumos e-n România! fericit e tot românulce-i profet trãgând de coadã mâþa, soaþa, timpul,
tunulºi aruncã înspre semeni urã, scârbã ºi mânie
aºteptând sã-i schimbe cerul sãrãcia-n bogãþie...
Cu o genã alteratã-n timpul de ne-amintire,þara e în douã cete: de vardiºti ºi pãcãlire,
sau e turma de mioare fãrã baci, când tont, mãgarulfuge biet în lumea largã, pierzând ºuba ºi samarul.
Cã, oricum, nu-i chef de muncã... oameni buni, e demirare?
sunt pomeni electorale ºi tot felul de-ajutoare,înlesniri sunt la hoþie... ah, de-ar ºti nea procurorul
ni s-ar umple ochi pârnaia, s-ar mai «prespãla»poporul!
Sau, s-o spunem pe a dreaptã, noi vrem legi ca sãoblige
Bãtrânii (europeni) vor avea partede îngrijitori specializaþi
C irca 30% dintreºomerii hunedoreni
locuiesc în Valea Jiului. Pelocalitãþi, numãrul acestoraeste de 1.094 (în Petroºaniºi Aninoasa), 562 (înPetrila ºi Lonea), 670 (înLupeni ºi Uricani) ºi 689(în Vulcan).
În acest timp, locurile de muncãdisponibile cam lipsesc. „Cam otreime dintre ºomerii hundoreni(indemnizaþi ºi neindemnizaþi) suntdin Valea Jiului. Dintre aceºtia, maimult de jumãtate sunt înregistraþi laagenþia din Petroºani. În acesttimp, oferta de locuri de muncã
este, de ani buni, aceeaºi, respectivnoi locuri de muncã, în altedomenii decât cele devenitetradiþionale, apar foarte greu”, aprecizat Judith Babþan, ºef AgenþiaLocalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Petroºani.
Pentru cei peste 3.000 deºomeri din Valea Jiului, vinereaviitoare va fi organizatã o bursã alocurilor de muncã. Aceasta se vadesfãºura la sediile agenþiilor localedin Petroºani, Vulcan ºi Lupeni.
Mircea NISTOR
ªomeri da, locuri de muncãnnnnuuuu pppprrrreeeeaaaa
V om avea ºiceea ce nu am
mai avut! Respectivspecialiºti (cu pata-lama la mânã) înîngrijirea per-soanelor în vârstã.În principiu ar fivorba despre pen-sionarii din strãinã-tate ºi nu despre ceidin Valea Jiului.
Nu de alta, dar,diplomele recunoscute înUniunea Europeanã vor finecesare celor care pleacã„afarã” pentru a se ocupa
de cei care plãtesc bineastfel de servicii.
În perioada imediaturmãtoare, Centrul deFormare Profesionalã dinPetroºani va organiza maimulte cursuri de calificareîn diferite domenii deactivitate. Printre acestease numãrã: lucrãtor înconstrucþii, maseur, ma-nager proiect ºi îngrijitorde bãtrâni la domiciliu.Cel din urmã curs este
organizat în premierã înValea Jiului. „Este,
într-adevãr, vorba despreo premierã pentru cã
pânã acum nu au mai fostorganizate cursuri pe
acest profil. În alegereaprofilului cursurilor pre-conizate a fi demarate înperioada imediat urmã-toare s-a þinut cont ºi denumãrul mare de solicitãriprivind respectiveledomenii de activitate”, aprecizat Judith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.
Dacã în cazul cursuluidestinat lucrãtorilor înconstrucþii sunt necesareca studii doar ºcoalã gen-eralã incomplectã, pentrumaseuri ºi îngrijitorii debãtrâni este nevoie deºcoalã generalã (complec-tã) iar pentru manageri deproiect – studii supe-rioare. Cursurile au duratacuprinsã între 45 de oreºi 360 de ore.
Mircea NISTOR
P iaþa imobiliarãîn scãdere.
Preþurile imobilelordin Valea Jiului auscãzut semnificativfaþã de aceeaºiperioadã a anuluitrecut.
Conform anunþurilorpublicate în ziarele demicã publicitate dinjudeþul Hunedoara, preþulapartamentelor variazã înfuncþie de localitate dar ºide zona în care suntamplasate. Totodatã,depinde ºi de dotãrileexistente valoarea la careeste vândut un aparta-ment.
G arsoniere cu8000 de euro
Spre exemplu, înmunicipiul Petroºani, pestrada Aviatorilor o gar-sonierã poate ficumpãratã cu 8000 deeuro. O valoare mult maimicã faþã de anul prece-dent, când în aceeaºizonã un astfel de imobilera evaluat la suma de 10mii de euro. Existã însã ºiexcepþii. Sunt garsonieretot în municipiulPetroºani, în zona
Primãriei care se vând cu10000 de euro.
A partamente la sute de
mii de lei
Un apartament în zonacentralã a municipiuluiPetroºani, mai exact înzona Parcului CarolSchreter de 106 metripãtraþi este vândut cu120 de mii de lei. Drepteste cã apartamentul estevândut cu absolut tot ceeste în el, adicã mobilã derigoare. Pe mãsurã ce neîndreptãm spre vestul VãiiJiului aici preþurile scad.Astfel, un apartament cutrei camere în Lupenivariazã între 45 de mii ºi70 de mii de lei.
Agenþii imobiliari din
Valea Jiului estimeazã cãpreþurile vor scãdea înurmãtoarea perioadã.
“Este posibil cãpreþurile imobilelor sãmai scadã. Sunt foartemulte persoane care vinsã intermedieze prin
agenþie ºi sunt dispuse sãnegocieze oricât pentru avinde imobilul”, spunereprezentantul uneiagenþii imobiliare dinValea Jiului.
Raul IRINOVICI
A dministraþiade la Petrila
demareazã proce-durile pentru izo-larea termicã apeste zece blocuri.În aceste zile, laprimãrie au ajunsreprezentanþii asoci-aþiilor de locatari ºicei ai constructoru-lui, care s-au pus deacord cu privire laultimele detaliitehnice.
În câteva zile, la Petrila,în Valea Jiului, urmeazãdecât sã înceapã lucrãrilede izolare termicã ablocurilor. Asta spune ºiprimarul, care deja s-aîntâlnit cu cei implicaþi îndefinitivarea detaliilortehnice. „Am aprobat înConsiliul Local reabilitareatermicã a unui numãr de14 blocuri. Au fost scoasela licitaþie lucrãrile la 12blocuri, pentru cã pentrucelelalte douã nu au fostbani strânºi la asociaþiilede proprietari. Au partici-pat 22 de firme la licitaþiaelectronicã ºi au câºtigat 4dintre ele”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.
Totuºi, lucrãrile începdoar la cei care au strânsbani. Este vorba desprecota parte ce le revinelocatarilor din cofi-nanþarea lucrãrilor.„Constructorii ºi reprezen-tanþii asociaþiilor de pro-prietari sau preºedinþii deblocuri au venit la dialogcomun ºi am stabilit cã seva încheia contract deîncepere a lucrãrilor lablocurile la care locatariiau adunat o parte dinbani. Cel puþin 50 la sutãdin sumele ce le datoreazãlocatarii, pentru cã, oparte dintre constructoriiprezenþi au fost ºi la alteblocuri ºi avemcazuri nefericitecând, din 2009locatarii nu ºi-auachitat banii ºisuntem în instanþãcu ei”, a maiadãugat IliePãducel.
Valoarea totalãa lucrãrilor seridicã la peste 4milioane ºi 600 demii de lei, iarlocatarilor dinPetrila le revine,în total, 900.000de lei.
3 din Legea adminis-traþiei publice localenr.215/2001, republicatã,cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare ºi aleart.6 alin.1 din Legeanr.52/2003 privind trans-parenþa decizionalã înadministraþia publicã, seconvoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sedi-ul acestuia, pentru datade 29 august 2012, ora11, cu urmãtoarea ordinede zi:
1. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Planului de Analizã ºiAcoperire a Riscurilor al judeþu-lui Hunedoara;
2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea unor documentaþiitehnico-economice pentru uneleobiective de investiþii aleConsiliului Judeþean Hunedoara;
3. Proiect de hotãrâre privindactualizarea devizului generalpentru un obiectiv de investiþii alConsiliului Judeþean Hunedoara;
4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea contractãrii uneifinanþãri rambursabile interne;
5. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Acordului deasociere încheiat între ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi Direcþiade Sãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara;
6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea achiziþionãrii de cãtreSpitalul Judeþean de UrgenþãDeva a serviciilor juridice spe-cializate, de asistenþã ºireprezentare a intereselor înjustiþie;
7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii dintreConsiliul Judeþean Hunedoara ºiAsociaþia „Multum in Parvo”Hunedoara, în vederea finanþãriiºi realizãrii în comun a unuiproiect de interes publicjudeþean;
8. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara cuAsociaþia Pãrinþilor „Dr.AurelVlad” Orãºtie, în vedereafinanþãrii ºi realizãrii în comun a
unei acþiuni de interes publicjudeþean;
9. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii dintreConsiliul Judeþean Hunedoara ºiAsociaþia ”Club Sportiv OffRoad” Hunedoara, în vedereafinanþãrii ºi realizãrii în comun aunei acþiuni;
10. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea asocierii din-tre Consiliul JudeþeanHunedoara ºi Asociaþia„IOANISYS” Deva, în vederearealizãrii în comun a unei acþiu-ni;
11. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea statului defuncþii al aparatului de speciali-tate al Consiliului JudeþeanHunedoara;
12. Proiect de hotãrâre pen-tru aprobarea Listei cuprinzândlucrãrile privind elaborareaºi/sau actualizarea planurilorurbanistice generale ºi a regula-mentelor locale de urbanismfinanþate în anul 2012 din buge-tul de stat, prin bugetulMinisterului Dezvoltãrii
Regionale ºi Turismului;13. Proiect de hotãrâre
privind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetului propriu al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara pe anul2012, precum ºi anularea unorcredite bugetare neutilizate,majorarea ºi utilizarea fonduluide rezervã bugetarã aflat la dis-poziþia Consiliului JudeþeanHunedoara pe anul 2012;
14. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetelor de venituri ºi cheltuielipe anul 2012 ale unor instituþiipublice din subordinea ºifinanþarea Consiliului JudeþeanHunedoara;
15. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãrii ºivirãrilor de credite în cadrulbugetelor de venituri ºi cheltuielipe anul 2012 ale spitalelor pu-blice de interes judeþean;
16. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unor licenþe detraseu pentru efectuarea servici-
ului de transport public judeþeande persoane prin curse regulatespeciale;
17. Proiect de hotãrâreprivind completarea inventaruluibunurilor aparþinând domeniuluipublic al Judeþului Hunedoara;
18. Proiect de hotãrâreprivind trecerea din domeniulprivat al Judeþului Hunedoara,în domeniul public al judeþuluiHunedoara, a unui teren însuprafaþã de 100.000 mpînscris în CF nr.62674, oraºulSimeria;
19. Proiect de hotãrâre pen-tru modificarea Anexei nr.4 laProtocolul de dezmembrare,separare ºi stabilire a dreptuluide proprietate asupra construcþi-ilor realizate în comun în cadrulobiectivului de investiþii „Palatadministrativ al judeþuluiHunedoara”, aprobat prinHotãrârea Consiliului JudeþeanHunedoara nr.118/2012;
20. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea încheierii con-venþiei de colaborare dintreDirecþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara ºi Fundaþia „SeraRomânia”.
Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ
Dac-ar ºti neaprocurorul...
-Cronicã rimatã-
Ce frumos e-n România! fericit e tot românulce-i profet trãgând de coadã mâþa, soaþa, timpul,
tunulºi aruncã înspre semeni urã, scârbã ºi mânie
aºteptând sã-i schimbe cerul sãrãcia-n bogãþie...
Cu o genã alteratã-n timpul de ne-amintire,þara e în douã cete: de vardiºti ºi pãcãlire,
sau e turma de mioare fãrã baci, când tont, mãgarulfuge biet în lumea largã, pierzând ºuba ºi samarul.
Cã, oricum, nu-i chef de muncã... oameni buni, e demirare?
sunt pomeni electorale ºi tot felul de-ajutoare,înlesniri sunt la hoþie... ah, de-ar ºti nea procurorul
ni s-ar umple ochi pârnaia, s-ar mai «prespãla»poporul!
Sau, s-o spunem pe a dreaptã, noi vrem legi ca sãoblige
Bãtrânii (europeni) vor avea partede îngrijitori specializaþi
C irca 30% dintreºomerii hunedoreni
locuiesc în Valea Jiului. Pelocalitãþi, numãrul acestoraeste de 1.094 (în Petroºaniºi Aninoasa), 562 (înPetrila ºi Lonea), 670 (înLupeni ºi Uricani) ºi 689(în Vulcan).
În acest timp, locurile de muncãdisponibile cam lipsesc. „Cam otreime dintre ºomerii hundoreni(indemnizaþi ºi neindemnizaþi) suntdin Valea Jiului. Dintre aceºtia, maimult de jumãtate sunt înregistraþi laagenþia din Petroºani. În acesttimp, oferta de locuri de muncã
este, de ani buni, aceeaºi, respectivnoi locuri de muncã, în altedomenii decât cele devenitetradiþionale, apar foarte greu”, aprecizat Judith Babþan, ºef AgenþiaLocalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Petroºani.
Pentru cei peste 3.000 deºomeri din Valea Jiului, vinereaviitoare va fi organizatã o bursã alocurilor de muncã. Aceasta se vadesfãºura la sediile agenþiilor localedin Petroºani, Vulcan ºi Lupeni.
Mircea NISTOR
ªomeri da, locuri de muncãnnnnuuuu pppprrrreeeeaaaa
T imp de 4 zile,traficul pe DN
66 este restricþion-at pe raza local-itãþii Haþeg,anunþã CompaniaNaþionalã deAutostrãzi ºiDrumuri Naþionale.
Astfel, în perioada 23– 27 august, circulaþiarutierã pe drumulnaþional DN 66, pe sec-torul cuprins între km179+965 - km180+596, pe raza local-itãþii Haþeg, va fiînchisã. ReprezentanþiiCNADNR spun cãînchiderea circulaþieieste cauzatã dedesfãºurarea mani-festãrilor prilejuite deZilele Oraºului Haþeg.Participanþii la trafic potopta pentru douã ruteocolitoare. Astfel, pen-tru relaþia Caransebeº –Simeria, traseul este:DN 66, km. 179+965 -Str. Progresului - DN66, km. 178+200 - B-
dul Nicolae Titulescu -DN 66, km. 180+596 -Simeria; iar pentru relaþiaPetroºani - Simeriatraseul de parcurs este:DN 66, km. 178+200 -B-dul Nicolae Titulescu -DN 66, km. 180+596 -
Simeria. Oricum, ºoferii vor fi aju-taþi de poliþiºtii de la cir-culaþie. care se vor afla înpermanenþã la capetelesectorului de drumrestricþionat.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 20121100 Diverse
H O R O S C O P 2 4 a u g u s t 2 0 1 2
O activitate socialã va fi în cen-trul preocupãrilor pentru aceastãzi. Nu vor lipsi ocaziile de apetrece clipe excelente în com-pania prietenilor, dar ºi de acunoaºte persoane care îþi vor fide un real folos în viitorulapropiat.
Vei da dovadã de ceva mai multãimpulsivitate, ceea ce te-ar puteadetermina sã faceþi greºeli.Încearcã sã fii ponderat în mani-festãri. Cel mai bine ar fi dacã aievita sã îþi impui punctele devedere ºi ai accepta ºi sugestiidin partea acestora.
N-ar fi exclus sã afli cã cinevadin anturajul apropiat se con-fruntã cu o situaþie mai deosebitãºi are nevoie de sprijinul tãu.Încearcã sã-þi gãseºti timp ºi pen-tru el! Vei avea discuþii legate decheltuielile ce ar trebui fãcute încãmin.
Starea ta generalã nu va fi dintrecele mai bune. Pot sã aparãunele neînþelegeri cu ceilalþimembrii ai familiei, aºa cã evitãdiscuþiile în contradictoriu. Dacãvei da dovadã de rãbdare aiputea avea o reuºitã pe care oaºtepti de mult timp.
Ar trebui sã te gândeºti de douãori înainte de a scoate banii dinbuzunar, cãci ai putea avea prob-leme serioase. În familie se vaproduce un eveniment care te vaface sã închei ziua cât se poatede optimist. Este posoibil ca orudã sã aibã o realizare socialã.
Chestiunile financiare vor fi pri-oritate în aceastã perioadã. Esteposibil sã þi se ofere ocazia unorinvestiþii, dar în acest cazriscurile asumate ar trebui sã fieminime. Cheltuielile vor fi destulde mari, dar din fericire vei aveaparte ºi de ceva câºtiguri.
Pe de altã parte nu este exclusca o rudã apropiatã sã aibã orealizare de care se va bucuraîntregul clan. Din punct devedere sentimental vei fi camconfuz în aceastã zi, aºa cã nueste cazul sã iei nici un fel dedecizii în aceastã direcþie.
Poþi avea mai multã încredere înpropriile calitãþi. În plan afectivtotul se aflã într-un echilibru frag-il. În sfera familiei va fi agitaþiemare. Este posibil sã demarezi olucrare în apartament cu scopulîmbunãtãþirii confortului.
Te poþi aºtepta ca o rudã apropi-atã sã plece într-o cãlãtorie, ceeace va fi în avantajul tuturor.Activitãþile intelectuale îþi vor daocazia sã-þi pui în valoare cal-itãþile, dar ºi sã iei decizii de alecãror rezultate te vei bucura înscurt timp.
Þi se vor face complimente,declaraþii. Totuºi, nu te grãbi sãfaci schimbãri în viaþa ta senti-mentalã, deoarece relaþiile dinaceastã perioadã au puþine ºansesã se dovedeascã de duratã.Traversezi o perioadã de acu-mulãri cantitative.
În plan familial lucrurileevolueazã bine; relaþia cu ceilalþimembrii ai familiei te ajutã sã terelaxezi ºi sã depãºeºti cu maimultã uºurinþã frecusurile cotidi-ene. Popularitatea ta în rândulpersoanelor de sex opus creºteconsiderabil.
Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus este la limi-ta superioarã, aºa cã n-ar fiexclus sã faci o cucerire.Activitãþile de divertisment îþi vorda posibilitatea sã te relaxezi, darºi sã cunoºti o persoanã ce îþi vafi de un real folos în viitor.
DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria � DJ687 Cristur - Hunedoara � DJ 687Hunedoara - Hãºdat � DN 66 Cãlan -Bãcia � DN7 Mintia - Veþel � DN7Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam� Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos - BejanPetroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
are loc în muntedin cauza seceteiprelungite dinaceastã varã.Izvoarele alpinesunt aproapesecate ºi chiar dacãar ploua ºi o sãptãmânã, tot nus-ar putea regenera.
Atât în Masivul Parângcât ºi în Retezat situaþiaeste aproape identicã, iarizvoarele alpine aproapecã au dispãrut. Nu ausecat de tot însã ce a mairãmas abia dacã aducecu un firicel de apã, lucruce face sã scadã ºi debi-tul lacurilor ºi pâraielorpe care le alimenteazã.Dacã în Retezat, lacurileglaciale nu sunt în pericoldat fiind faptul cã nu aunumai izvoarele ca sursãde alimentare, în Parângsituaþia este de-a dreptulîngrijorãtoare pentru cãdin aceste izvoare suntalimentate ºi cabaneledin staþiunea cu acelaºinume. Dacã ºi toamna vafi secetoasã, cel puþin în
Parâng, izvoarele alpinear putea seca de tot. „ªianul trecut a fost secetãdar nu aºa de mare ca ºiacum. Izvoarele alpinedin Parâng sunt practicpe ducã din cauza seceteidin ultimele trei luni. Aploua în acest intervaldar torenþial ºi apa n-aintrat în pãmânt, s-ascurs. Aºa cã nu are cesã alimenteze acesteizvoare ºi ar trebui sãplouã mãrunt o perioadãbunã ca situaþia sã seamelioreze”, a declarat,Dumitru Bârlida, ºefulServiciului Salvamont
Parâng.
Î ngrijorare înrândul
cabanierilorCabanierii sunt ºi ei
îngrijoraþi dat fiind faptulcã sursa lor de apã estepericlitatã, mai toþi avândcaptãri la aceste izvoare.Bârlida mai spune cã încei peste 30 de ani de
când îºi desfãºoarã activi-tatea în masiv, nu a maiîntâlnit o aºa secetã.
„Secetã a mai fost dar înmunte nu ca ºi acum. Înurmã cu vreo zece ani a
mai fost ceva asemãnãtordar tot nu s-a apropiat desituaþia de acum”, a pre-cizat ºeful salvatorilormontani. În Retezat,pârãul care vine din zonaPietrele ºi alimenteazãcascada Loloaia ºi-aredus debitul la jumãtate,iar pe culmi la Vf. Guguspre exemplu, izvoarele
nu mai au apã care sãcurgã la suprafaþã.
Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 2012 Actualitate 11
A utoritãþile localehunedorene au ame-
najat 44 de puncte de primajutor din momentul încare a fost instituit codportocaliu de caniculã.Potrivit Direcþiei deSãnãtate Publica 38 deambulanþe au fost mobi-lizate pentru intervenþie înjudeþ, în timp ce pânã ierinumãrul de solicitãri laServiciile de Ambulanþã /SMURD a fost de 142.
Reprezentanþii Direcþiei deSãnãtate Publica judeþulHunedoara atenþioneazã populaþiaºi de faptul cã sãnãtatea estemenþinutã ºi de consumul unor ali-mente salubre, pastate ºi preparateîn condiþii igienico-sanitare core-spunzãtoare.
Respectarea igienei personale ºia regulilor de preparare ºi pãstrarea hranei sunt mãsurile cele maielementare pentru prevenireaapariþiei a unor boli infecþioase cucale de transmitere digestivã.
Mãsuri de prevenire a apariþiei aunor boli infecþioase cu cale detransmitere digestivã sunt simple ºila îndemâna oricui:
- evitarea preparãrii alimentelorcu mai mult de 2-3 ore înainteaconsumului, în cazul în care nu sepot asigura condiþiile de tempe-raturã necesare pãstrãrii ali-mentelor preparate; în cazul ali-mentelor gãtite, asigurarea uneitemperaturi de preparare de peste70º C,rãcirea alimentelor ºi apoidepozitarea lor în spaþii frigorifice .
- asigurarea pãstrãrii alimentelorla temperaturi de 4 - 8º C, în cazulalimentelor ce vor fi consumate lamai mult de 2 - 3 ore de lapreparare (refrigerare);
- consumarea alimentelorpregãtite pentru sugari imediat
dupã prepararea lor, fãrã a fireîncãlzite sau pãstrate la frigider;
- evitarea contactului între ali-mentele ne-preparate ºi celepreparate;
- spãlarea repetatã a mâinilor,nu numai dupã utilizarea toaletei ºiînainte de masã;
- întreþinerea curãþeniei tuturorsuprafeþelor bucãtãriei (paviment,mese de lucru);
- evitarea preparãrii alimentelorde cãtre persoane care prezintãvre-o leziune sau infecþie la nivelulmâinilor/degetelor;
- spãlarea atentã a fructelor,zarzavaturilor ºi verdeþurilor înaintede consumarea lor;
- pãstrarea în condiþii de ma-ximã igienã a tuturor suprafeþelordestinate preparãrii alimentelor;
- asigurarea condiþiilor necesareevitãrii oricãrui contact între ali-
mentele destinate consumului ºiinsecte sau animale;
- folosirea doar a surselor deapã potabilã pentru preparea ali-mentelor ºi consumul uman. Oatenþie deosebitã trebuie acordatãapei folosite la prepararea ali-mentelor pentru copii (fierbereaapei este obligatorie, în cazul încare existã îndoieli asupra calitãþiisurselor de apã potabilã ce suntfolosite pentru consumul uman ºiprepararea alimentelor) .
- evitarea consumãrii ali-mentelor precum îngheþatã, prãji-turi, produse de patiserie, hot-dog,mici, hamburger etc din locaþiicare nu sunt autorizate ºi care nurespecta condiþiile de pãstrare aalimentelor perisabile (lanþul defrig).;
- fierberea laptelui, în cazul încare acesta nu este pasteurizat.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 august 201212 Actualitate
U n puternicincendiu de ve-
getaþie a izbucnit joiîn munþii Straja, iarfocul se apropie de opãdure din apropiere.
Flãcãrile au cuprins ovegetaþie de jnepeni ºi afi-nari ºi se extind, dincauza vântului de pe
creste. Pompierii de laPetroºani au urcat sãintervinã, însã acþiunea destingere a focului sedesfãºoarã cu dificultatedin cauza condiþiilor dinteren.
“Drumul este greuaccesibil. Cu maºina s-aputut urca pânã într-unanumit punct iar de acolomai este de mers pe jos
încã vreo 3 ore. Se inter-vine cu lopeþi ºi mãturi, înmunte este afectatã osuprafaþã de 1.500 demetri în linie dreaptã”,spune locotenent RãzvanStancu, detaºamentul depompieri Iancu de
Hunedoara. Incendiul a fost anunþatde ciobanii care îºi pascanimalele în zonaZãnoaga- Balomir, undevape partea de vest a vâr-fului Straja.
Marius Marius MITRACHEMITRACHE
Foc Foc înînmunþiimunþiiStrajaStraja
P rimãria MunicipiuluiPetroºani cautã un
investitor privat care sã con-struiascã un nou restaurantsau o cabanã în zona deagrement de la Bãdet.Municipalitatea a reabilitatBrãdetul ºi a demolat vecheacabanã, ajunsã o ruinã, darspune cã nu are fonduri sãconstruiascã alta.
Administraþia publicã dinPetroºani vrea sã concesionezeparcela de teren pe care afuncþionat Cabana Brãdet, devenitãacum amintire.
Aceasta era într-o avansatã starede degradare, aºa cã municipali-tatea a decis sã o demoleze, odatãcu implementarea proiectului dereabilitare a zonei de agrement.
„O sã concesionãm terenul undea fost cabana, cãtre un investitor,care sã facã acolo altceva, ocabanã, un restaurant… Primãrianu poate sã facã ºi, în plus, aºa seva asigura ºi paza locaþiei, pentrucã aceasta este condiþia”, adeclarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.
Înainte sã fie demolat, comple-xul turistic de la Brãdet a fost scosla licitaþie în repetate rânduri, darniciun investitor nu a fost interesatsã preia baza de agrement, careera exterm de degradatã.
În consecinþã, edilii dinPetroºani au inclus zona într-unproiect finanþat din fondurieuropene nerambursabile, carevizeazã reabilitarea centrului civicdin municipiul Petroºani, iar dupãreabilitarea completã complexul va
avea spaþii de joacã pentru copii,zonã de recreare, o bazã sportivãdar ºi mai multe pãrculeþe, fiind înîntregime o oazã de verdeaþã.
Ca ºi la centrul civic al municipi-ului Petroºani, pentru aleile pietonale se foloseºte granit ºi, în plus, drumul de acces a fostcomplet reabilitat.
Baza de agrement de la Brãdetse întinde pe o suprafaþã deaproape 15.000 de metri pãtraþi.
