CRONICA Nr 1 21 Aprilie 2016 Spread

8/18/2019 CRONICA Nr 1 21 Aprilie 2016 Spread

1/13

Nr. 1 (1), 21 aprilie 2016

preț: 10 lei www.cronica.md

ISSN: 2345-1912

16001772345 1910029

CITEȘTI ȘI CÂȘTIGI

în cadrul promoțiilorsăptămânale CRONICA

IN MEMORIAM

pag. 6pag. 5 pag. 18

Autonomia localăparcă este,parcă nu-i

Descentralizarea promisă deguvernare și legea finanțeleorpublice locale rămân doar pehârtie. Primarii solicită maimultă autonomie.

Vers uneréhabilitationdu Cimetièredes Héros ?«Cimitirul Eroilor», le lieud’inhumation des héros de lapremière guerre mondiale, serarestauré avec l'appui de l'asso-ciation «Souvenir Français»

Administrația publică locală Le vent d’Ouest

Exilați... în sărăcie

„Trenule, n-ai avea parte...”

Nu există eliberatori în altă parte, decât în noi înșine

GENOMUL MARCAT DE ABANDONde Angela Aramă

Oare cine nu s-a înreba vreodaă de ce RepublicaMoldova, în cei aproape 25de ani de independență, nua reuși să evolueze, ci dim-

porivă, a regresa sisema-ic, înrunând o criză după

ala? De ce nu s-au consruidecâ palae ale oficialilor derang înal și ale apropiațilorlor, în res, oul rămânândîn paragină, înr-o degradareconinuă? De ce, deși liseleelecorale indică o creșere

subsanțială a numărului dealegăori, mii de ceățeni ai

acesui sa îl părăsesc anual,iar saele ”îmbărânesc” cu o vieză ieșiă din comun? Dece, deși parenerii de dezvolare au invesi milioaneîn Republica Moldova, nuexisă, pracic, dovezi con-

cludene că aceși bani auconribui la prosperarea

ceățenilor simpli? Alelspus, de ce RM e mai de-grabă o RâMă, zvârcolindu-se în noroiul pesilențial alnepuinței, decâ o țară încare ceățenii proprii se simcâ de câ conorabil?

Chișinău. Zilele noastre. Scuarul Gării. Monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist

Uitare,indiferență

ori lașitate?

pag. 4

Produse Cimișlia Chișinău Fălești

Carnea de porc 80 lei 80-85 lei 85 lei

Pulpe de găină 38 lei 35-40 lei 40 lei

Ouă 15 lei 12-14 lei 12 lei

Brânză de vacă 45 lei 40-45 lei 40 lei

Brânză de oi 75 lei 60-70 lei 60 lei

Zahăr 15, 50 lei 14-16 lei 16 lei

Cartofi 4 lei 5-12 lei 6 lei

Ceapă 10 lei 13-18 lei 5 lei

Ulei 30 lei 27-30 lei 17 lei

Roșii 25-30 lei 18-25 lei 25 lei

Mere 8-10 lei 8-15 lei 7 lei

Prețurile de piață

AVOCATUL TĂU

Mihaela Plop, avocat,BAA "Vocatie"

Veronica Moraru, avocatBAA "Vocatie"

CRONICA lanseazăserviciul juridic GRATUIT

Scrie-ne la redacție despre problemelede ordin juridic, pe care le confrunți,

pentru a beneficia de asistență calificată

REZULTATELEconcursurilor promoționale

vor fi anunțate în cadrulshow-ului televizat de presă

și publicate înnumărul următor al revistei.

„Ora CRONICII”

cronica.hebdo Tel.: 068117664e-mail: [email protected] PUBLICITATE:

CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL

CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL P R O M O ț I O N A L

C R O N I C A

P R O M O ț I O N A L


C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)

(numărul de telefon)

(Raionul)


Completează cele 12 taloane promoționaledin paginile revistei, decupează-le și transmite-le

prin distribuitori la redacție. În cadrul Show-ului televizat, ele vor participala extrageri pentru concursurile promoționale

cu premii oferite de CRONICA.


2/13

2 3Nr.1(1), 21 aprilie 2016 Nr.1(1), 21 aprilie 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


Ceăţenii Repu-

blicii Moldovasun în așepareaunui Mesia, a

unui lider cu caracer, culși ones, care să le redeasperanţa în viior. Un el de

Václav Havel care, împreunăcu ei, să acă așa ca „Adevă-rul şi iubirea să câştige în faţaminciunilor şi a urii” , vorbaînţelepului președine ceh,un inelecual veriabil și un

poliician principial.Ceăţenii RepubliciiMoldova susţin că au nevo-ie de o nouă clasă poliică,de oameni dedicaţi valorilormorale, gaa de sacrificiu înnumele ineresului naţional,compeenţi în domeniileîn care urmează a fi ăcuă

IdentitateActualitate

Pe cine așteptăm?

Noi, care nu știm ce este SoarelePreședintele virtualal moldovenilor

ordine și, poae în primulrând, respecuoși aţă deomul simplu.

Ceăţenii RepubliciiMoldova s-au săura dearisei, de cinici, de pros-ănaci, de lichele, de o ra-haul care iese la supraaţădoar penru ca are lipi înrune carneul de parid.Or, ceea se se aesă în pre-zen ese că, dacă vrei să fiiminisru sau viceminisru,șe de agenţie sau de depar-amen, de ocol silvic orispial clinic, ese de ajuns săcânţi osanale șeului de par-id, să-l compari cu Soarele

și Luna, să-i duci poșa saucaeaua și să dai din cap afir-maiv, ca marionea. i să ve-deţi că aceasă molimă nu seopreșe doar la slugărniciaparinică. Ea degenereazăspre ale nivele de relaţii șiazi consaăm cu ceriudi-ne că pese o – fie insiuţii

Câeva zile în urmă am văzu un video, în care ungrup de ineri ăceau un elde sondaj.

Mergeau prin PiațaCenrală și înrebau re-căorii: ce ese Soarele?Dinre vreo 30 de oameni,

publice, fie insiuţii privae– pupcurismul înfloreșe cuo vieză înspăimânăoare.

Aproape pese o se insa-lează în uncţii șefi mediocriși rânzoși, cu apucăuri demici dicaori, care calcă șidisrug desine omeneșinumai penru că cineva lespune și le demonsreazăcă sun proși, semidocţi șiâlhari. Aceșia se înconjoa-ră cu o adevăraă urmă deimbecili gălăgioși, aroganţiși docili, de soiul celor carepe vremuri îl aplaudau peovarășul Salin în lupa luieroică împoriva dușmani-

lor poporului. Dar să șiţi,și cred că observaţi și dvs.,că sarea de spiri a anului37 din secolul recu începea prinde eren o mai largîn oare mule colecive demuncă din Moldova. Li-cheaua, care acum o zi saudouă îţi zâmbea amical, azi,

dacă e vede în dezacord,chiar și cu cea mai supidăopinie a șeului, e priveșechiorâș, se ereșe de ine, nuiţi răspunde la bineţe și abiaașeapă să asise la răuialape care ţi-o pregăeșe șeullichelelor. Murele crispaeale proșilor ajunși în oo-lii de șefi, bolele rânjindeale lichelelor e ac uneorisă e curemuri la gândul căam ajuns să răim impuricând expresia “dușmanulpoporului” a prins deja con-urul sonor de șoapă. Iarpână la răcne – câ a mairămas? Până la scandarea încoleciv “Moare dușmani-lor poporului!” – câ a mairămas? Aproape câţiva pași.Cu ale cuvine, dezmăţulde sus a os radia în jos șia dezlănţui un enomen, în

care înving doar insinceleanimalice ale celor care posă calce pe cadavre, doarpenru a ajunge în pos saua se menţine acolo.

„Adevărul şi iubirea tre-buie să câştige în faţa minciu-nilor şi a urii”, – le spuneamereu comparioţilor săi

osul președine ceh VáclavHavel. El le vorbea despremorală, despre drepae,despre omenie, despre soli-

dariae, despre dragose șidespre viior. Iar cehii, câerau ei de cehi, nu îno-deauna îl înţelegeau, deoa-rece aveau și ei, la el ca șinoi, înșuruba în cap maras-mul ideologiei comunise,o ideologie ariseică, alsă,aiurea, pe care oaă lumea

o aplauda ziua și o deăi-ma noapea, la un pahar de

vodcă, în anecdoe, care maide care mai răznie. Dar să

vedeţi că, odaă cu aderareala UE și NATO, cehilor le-acam ieși din cap ideea căai puea să ajungi șe, chiardacă eși pros. În sisemuleuropean de valori așa cevanu mai merge. La noi însă,oul se reia de la începuși, după compromiereasperanţei de inegrare euro-peană, se revine veriginosla aplicarea sisemului de

valori baza pe menaliaeaeudală, inspiraă din Rusiapuinisă: cine nu ese cunoi, ese împoriva noasră.

Acum sau și mă gân-desc: da oare nu penru căsim aces derapaj de la nor-maliae, ceăţenii moldo-

veni sun în așeparea unuilider naţional sau a unei clasepoliice cule, onese și cudrepae? Dar mai sau și măînreb: da oare ceăţenii mol-doveni sun gaa să mear-gă până la capă penru ca

„Adevărul şi iubirea să câştigeîn faţa minciunilor şi a urii” ?

Adevărulși iubirea trebuiesă câștige în faţaminciunilor și a urii.VáclavHavelfostpreședinte alRepublicii Cehe

Moldova nu este un accident. Așa o merităm și așa trebuie să ne-o asumăm

Mulți dintre cei careau ieșit în aprilie2009 în stradă, nureprezintă majori-tatea cetățenilorRepublicii Moldova.În mare parte, defapt, ei nici nu știauce urlă, nici nuau înțeles ce se întâmplă...

Odată cu anunţa-rea alegerilor prezi-denţiale pentru 30octombrie curent,actorii politici dinRepublica Moldovaau purces la iden-tificarea chipuluivirtual al viitoruluișef de stat.

doar unul sau doi au spuscă Soarele ese o ...planeă,iar resul au da nișe răs-punsuri de cazi pe spae.Nimeni nu a spus că Soare-le ese o sea.

Mă uiam la aceși oa-meni, care araă okay, vor-

besc bine, sun îmbrăcațidecen, curați, nu erau nișeasociali, dar când am văzucă ei nu au idee ce ese Soa-rele, și am realiza că oțioamenii din acel video sunceățeni cu drep de vo,aunci mi-au dispăru oar-e mule înrebări legae deconducerea pe care o avem.Noi îi alegem!

Am afirma și eu, de

mai mule ori, că pe mineaceasă guvernare nu măreprezină. i sun oaremule voci care spun căacuala guvernare nu repre-zină poporul. M-am uiala aces video și mi-am daseama că, ouși, ne repre-zină. Dacă luăm majori-aea ceățenilor, ocmai

prooipurile lor sun înparlamen, în mare par-e. Iar fiecare poliician seregăseșe în socieae, prin-re alegăorii săi.

Inrați în orice școală,în orice liceu și o să găsiți odoamnă oare cumsecade,care vrea ca oul să fie bine,chiar are inenții rumoase.Dar din cauza căreia nu seînâmplă nimic. i lucrurilesau pe loc... Noi rebuie săîncepem să conșienizămcă aceasă guvernare nuese un acciden și acespreședine Timofi nu aos un acciden. Eu cred cănoi exac asa am meria,exac asa am vru.

Pe de ală pare. Oame-nii care au puu să plecedin aceasă țară au plecadeja, iar cei care au alessă rămână conșien – îșiac acum valizele. Da, lasârșiul anilor ’90 – înce-puul anilor 2000 a osun exod al moldovenilor.Foare mulă lume pleca,

dar plecau unul-doi din-r-o amilie, ca să rimiă

bani acasă. Plecau oamenicare nu-și pueau câșigaexisența, nu pueau răidecen în Republica Mol-dova. Acum însă, pleacă ocu oul ală caegorie deoameni. Oameni cu aa-ceri, cu bani, mașini, case.Oameni care au de oae șis-ar părea că răiesc bine.Ei vând aacerile, vândmașinile, vând casa, își iaucopiii, se duc și încep înală pare de la zero. De ce?

Penru că în ală pareexisă perspecivă, penrucă în ală pare ți-e greu pri-mii cinci ani, dar după asa

eși sigur că dacă munceși,lucrurile se amelioreazăși o să răieși mai bine.La noi, aceasă siguranțănu exisă. Seul de regulia dispăru. Dacă nu exisăreguli, nu mai șii ce are săți se înâmple mâine. Credcă acum asisăm la un exodmul mai grav decâ cel de

la începuul anilor 2000.Pleacă oamenii – nu denevoie, penru că nu au cemânca aici, dar pleacă pen-ru că aici nu văd un viior.

Nu puem zice că o anu-miă perioadă din isorianoasră a os pur și simpluo greșeală. Noi rebuie săni-l asumăm pe Timofi.Dacă el s-a înâmpla, în-seamnă că noi, cu oții, amgreși, penru că noi i-amales pe acei care, la rândullor, l-au ales pe el. Noi i-ampus acolo.

Urmăorul președinenu va mai fi ales de Parla-men, ci o să meargă lumeasă-l voeze. Dacă zicem că

aceși paru ani ai lui Ti-mofi au os un acciden,pe care nu ni-l asumăm,înseamnă că nu ne puemașepa ca urmăorul man-da să fie mai bun.

Deoarece nu ne puemîncrede în capaciaea de aalege a oamenilor care nușiu ce ese Soarele.

ViorelPahomi

ArcadieGherasim

Dacă oamenii au încetat să-și vadă viitorul în Republi-ca Moldova, în-seamnă că viitoruleste al celor carenu știu ce este Soa-rele. Iată de ce nemerităm guverna-rea, iar președințialui Timofti nu a fostun accident. Ea s-alovit exact cu cinesuntem noi astăzi,cu cine am rămasși cât de mult nepasă.

Adresa redacției: Chișinău, str. Pușkin, 22, bir. 300Tel.: 079151790, 068117664;

e-mail: [email protected]:Abbe Virgil Media S.R.L.Distribuție:Medava-ComgrupS.R.L.

Tipar: Editura Universul. Comanda nr. 592.Tiraj: 45.000exemplare

Redacția nu poartă răspunderepentru conținutul materialelorde autor șia celor publicitare.

P.P. SăptămânalulCRONICA S.R.L. Înregistrată la 29.03.2016,

nr. 1016600010641

Autoritățile Republiciioldova continuă să cauteiliardul de dolari furatn băncile controlate deutoritățile... Republicii Mol-ova. Cu cât mai mult timpece, cu atât mai puține

anse sunt de a recuperacești bani.

Cel de-al doilea raportroll a demonstrat implica-

ea crucială în fraudă a luian Șor, precum și a compa-ilor și persoanelor asocia-

e lui. La această etapă, Krollidentificat tranzacții în

umă de peste 350 milioaneolari SUA, care pot fi directtribuite delapidărilor dinstemul bancar.

Deși există mai multeresupuneri de acest fel,ănă la 10 Februarie 2016,otrivit datelor Bănciiaționale a Moldovei (BNM),u fost recuperate mai puține 4% din 14,12 miliardei acordate Băncii deconomii, Băncii Sociale șinibank. „La ziua de astăzi,e au restituit 538 milioa-

e lei din creditul acordate BNM. De asemenea, aost achitată o dobândă demilioane lei”, a declaratceguvernatorul BNM.

Dacă lucrurile vor con-nua de aceeași manieră,

mprumutul acordat celorei bănci devalizate va fi

transformat în datorie destat și s-ar putea întâm-pla ca cetăţenii RepubliciiMoldova să fie condamnaţisă ramburseze în 25 de animiliardul de dolari dispă-rut. Conform Mold-Street,Banca Naţională a semnatcu Ministerul Finanţelor unMemorandum prin care, în-cepând cu 1 aprilie, urma săfie emise obligaţiuni de statpentru a rambursa sumade 13,5 miliarde lei, rămasărestantă după dispariţiamiliardului și lichidareabăncilor cu pricina.

În acest context,demnă de luat în seamăeste declarația recentă apreședintelui Parlamentu-lui Adrian Candu: „Cinevaspunea, legat de fraudabancară că, dacă în altăţară ar fi existat o fraudăde 15% din PIB, în acea ţarăcu siguranţă multe rele s-arfi întâmplat: troleibuzele nuar merge, magazinele s-ar

închide. Dar în RepublicaMoldova, totuși, lucrurile au

stat altfel, poate datorităfaptului că sunt oameniprofesioniști. BNM și guver-natorul au avut tăria să seimpună profesional și să iacele mai bune decizii, iar înfinal și efectele să fie câtmai minime pentru econo-mia naţională”. Sic!

Liderul PAS Maia Sandupledează penru un candidaunic al Drepei din Opoziţieși ese de părere că noul pre-ședine rebuie să fie o per-

soană neșanajabilă și de oînală probiae morală.Liderii Planormei DA

au și ei o viziune similară,doar că mai vâd în viiorulpreședine și caliăţi caresă le aminească de AndreiNasase.

Președina Drepei AnaGuţu și cei din Saul Ţării

Se pare că auoriățileRepublicii Moldova sun pecale să declare un război des-chis Uniunii Europene.

Asel, după replica ă-ioasă a lederului liberalMihai Ghimpu precum că“Uniunea Europeană nu arrebui să ne înveţe mine”, aurma o declaraţie și mai be-licoasă, semnaă de Ion Dru-ţă, președinele Asociaţiei

judecăorilor, care l-a acuzape șeul Delegaţiei UE înRepublica Moldova, PirkkaTapiola, de imixiune în jus-

iţia moldovenească. Eseprenru prima daă când ofi-ciali de la Chișinău răspundînr-un asemenea hal, ap deneimagina acum câţiva ani,când banii europeni curgeaugârlă spre R. Moldova.

Reacția lui Ghimpu a ur-ma după recena Declarație

a Comisiei Europene, dupăcea de-a doua Reuniunea Consiliului de AsociereRM-UE: Reormele sunnecesare penru a resabiliîncrederea în Moldova, do-cumenul conţinând criicidure la adresa acualei gu-

vernări. A sel, UE a reie-ra îngrijorarea cu privire lasisemul judiciar și agențiilede aplicare a legii lipsie deindependență și a ceru Mol-dovei să înreprindă reormecare să asigure în mod efici-en independența, eficiența,

ransparența și responsabili-aea sisemului judiciar și ainsiuțiilor anicorupție.

La rândul său, Druţă areacţiona la declarațiile dluiTapiola, care s-a araa dez-amăgi de decizia Curţii de

Apel Cahul, prin care esecondamna primarul ora-

Aritmetica moldoveanului

cel de toate zilele

pentru o generație de moldoveni proști, de acum încolo

Împărțit la 25 ani =

Împărțit la 365 zile = în fiecare ziulică

MILIARDUL NOSTRU

25.000.000.000,00 lei

1.000.000.000,00 lei

2.740 mii lei,

1 leu pe zi de căciulă,

Banca Naţională a Moldovei și Ministerul Finanţelor au

decis că MILIARDUL FURAT va fi rambursat din bugetul

de stat – câte un miliard de lei, timp de 25 de ani. Ce

înseamnă asta pentru fiecare dintre noi?

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, la recensământ,

2.740 mii cetățeni s-au declarat moldoveni.

Ceea ce înseamnă, dacă mai credem în aritmetică,

Miliardul,bănuț cu bănuț

2 își doresc un candida din

parea paridei unionise.PL, al cărui MihaiGhimpu se opunea alegeriipreședinelui de căre po-por, s-a convoca recen încadrul Consiliului Republi-can penru a discua crie-riile de selecare a candida-ului PL la uncţia de șe desa.

PSRM inra în campa-

nie cu sindardul Igor Do-don.Liderul PCRM Vladi-

mir Voronin a dezminţi in-ormaţia precum că ar dorisă mai candideze o daă launcţia supremă.

PD-ul ace. Înre imp,coninuă să susragă primariide la ale paride și credem

că e un semn de pregăirepenru prezidenţiale.

PLDM declară ca va sus-ţine un candida de dreapa.Înre imp, aflăm că pelede-misul Valeriu Ghilechi per-sonal ar mai încerca odaăindependen marea cu de-geul.

iiaăcă,peundalulaces-uireamăpreelecoral, apa-re declaraţia ambasadoruluiSUAîn RepublicaMoldova,

James D. Peti, care afirmăcu exdeschis urmăoarele:“Ese mai puţin imporandacăviiorulpreședineva fidedreapasaude sânga.Ac-cenul rebuiepusasupraoa-

menilor,dar nu pe paridelepoliice.Exisă problemeur-gene carerebuierezolvae:corupţiași proasaguvernare.Credcăun președinenesus-ţinude căre paridelede laguvernarevapueasăasigureechilibrulpoliicșisocial.Noisperămcă vafi alesunpreșe-dinecu ideiinovaţionale”.

RM în războicu UE?

șului Taraclia, Serghei Fili-pov. „ Aceasă hoărâre esemoivaă poliic și încearcăsă-l împiedice pe domnulFilipov să ocupe uncţii pu-

blice imp de doi ani... efiimisiunii Uniunii Europene

au discua problema, ex-primându-și îngrijorarea”, ascris Pirkka Tapiola pe pagi-na sa de Facebook.

În al conex, reerindu-se la dosarul osului premier

Vlad Fila, Pirkka Tapiola aspus: “Aces proces ese unulde ineres public major. Per-

soanele acuzae au drepul laproces public.” Câ priveședosarul BEM, Pirkka Ta-piola a declara: „Ese clar cămiliardul nu a os ura de osingură persoană și ese oar-e imporan ca oţi respon-

sabilii de aceasă crimă sărăspundă în aţa jusiţiei, sănu fie aplicaă seleciviaea”.

Aminim că UE a în-gheţa orice sprijin financiarpenru Moldova, până cândauoriăţile de la Chișinăunu vor demonsra că sun ca-pabile de reorme.

Mihai Mihalov Director editor

VirgilZagaievschiRedactor-șef

ReneS. SchwertzIntegrareeuropeană

Arcadie GherasimEditorialist

Angela Aramă Editorialist

Emilia GhețuRedactor stilizator

Sergiu Puică Redactor artistic

Alexei DumitrașRegional

Em.Galaicu-PăunCultură

Tatiana Slivca Interviuri

Galina EfrosSocial

VadimBacinschiDiaspora

Ion DomencoRural

MirceaZatușevschiEveniment, foto

sau


3/13

4 5Nr.1(1), 21 aprilie 2016 Nr.1(1), 21 aprilie 2016 Administrația publică localăIdentitate

Momente de la conferinţa reprezentanților comunităților localedin România și Republica Moldova „Basarabia, pământ românesc”

Autonomia localăparcă este, parcă nu-i

Localităţi înfrăţite:Cimișlia-Câmpina

Genomul marcatde abandon

Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română...

Nu există eliberatori în altă parte, decât în noi înșine

Acordul de colaborare șiînrățirea ossemnade pri-marii Gheorghe Răileanu și,respeciv, HoriaLaurenţiuTi-seanu,la 27 marie2015, cuocaziaîmpliniriia 97de anidelaUnire. Documenulprevedesabilireaunor relaţiibilaerale

în dierie domenii: adminis-raţiepublicălocală, economie,învăţămân,culură, sporec..

Acordul nu rămâne doarpehârie. Dansaoriicimișlieniau osaplaudați,la începuul

veriirecue,la Fesivalulol-cloric„Hora Prahoveană”,or-ganizaradiționalla Câmpina,iarmembrii subfilialeicâmpi-nene a Asociaţiei NaţionaleCululEroilor„ReginaMaria”auparicipa lacomemorarea,laCimișlia,a eroilor căzuți înrăzboiulmoldo-rusde pema-lurileNisrului, din1992.

Conraţiidin România auăcu primadonaţie,în sumă4 000de RON(echivalenula20 miide leimoldoveneși),la ciorireabisericiiorodoxecu hramul Sânul Gheorghe,Purăorulde Biruinţă.

Lasârșitulluiaugust,pentruprimadatăîn viaţasa, a trecutPrutul Horia Laurenţiu Tisea-nu,primaruldeCâmpina,careaparticipatcu odelegaţie oficialălasărbătorireaZilei Independen-ţeiși la Ziua orașului Cimișlia.Dreptrăspuns, pestedouă săptă-mâni,un grupdelocuitoriai Ci-mișlieiau participatla„SerbărileToamnei”de laCâmpina.

Penru casipulărileAcor-

dului de înrățire să capeeconinuiae, Consiliullocal almunicipiuluiCâmpinaaadop-a,înebruariecuren,deciziadealocareasumeide 749000leiromâneșipenruorganiza-reaunui șirde evenimene cuparicipareacimișlienilor.

Asel, deja la sârșiul luiebruariecuren,la CâmpinaaavulocTârgulNaţionalalMie-rii, la care, prinre apiculoriidinRomâniași Moldovas-auregăsișidoi paricipanțidin Ci-mișlia:PavelCărăușuși Gheor-gheBalan.Ulimul aînregisraun rezuladeosebi, ocupândloculdoi înconcursulde calia-eamieriidemai.Oalăacțiunedeamploare,cu genericul„Ba-sarabia,pămân românesc”, s-adesășura la Câmpina pe 27marie 2016, bucurându-sede

oprezenţăacivădinpareagaz-delor,darși deparicipareauneidelegaţiidin Cimișlia,în runecuLiliana Nicuţă,șeaGrădini-ţeide copii„Fă-Frumos”.În ca-drul evenimenului, cimișlieniiau înmânadiplomede exce-lenţă primaruluide Câmpina,Horia Laurenţiu Tiseanu, șipreședinelui subfilialei dinlo-caliae a Asociaţiei NaţionaleCululEroilor „ReginaMaria”,

Marian Dulă, penru meriedeosebie în dezvolarea rela-ţiilorînreceledouămalurialePruului.Primarulcâmpineanaanunţacășiîn acesan,ale15000lei româneșiauosalocaţipenruînălţareabisericiiSânulGheorghe,dar șidespre deciziadea conribuiplenarlaamena-

jareaunuierendejoacăpenrucopiilaGrădiniţa„Fă-Frumos”dinCimișlia.

Dinșirul de acțiuni bila-erale planificae penruanulcurenvom menționa:Come-morarea,la 2iulie,a poeeiIu-liaHasdeu;înlunaaugussevadesășuraConcursulde poezieGeoBogza;va fi inauguraă oabără de naaţie penru ado-lescenţi,iarla începuuloam-nei va fi organizaFesivalulearelorpopulare.

Dejure,începândcu ianu-arie2015,au inra învigoaremodificărileLegii cu privirela finanțele publice locale,operaeîncăîn 2013.Dar ceavem de aco în primării?

Auonomialocalăpromisădeguvernare și-aăcu oarevizădereședințăaici?

I-aminviape câțivapri-mari din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărașila o masăroundăviruală,ca să-și ex-punăopiniilelaacessubiec.

UNGHENI

Ștefan Roșca, Cornova: Autonomia locală în- seamnă descentralizare

Auonomia locală eseoare ragilă, la ora acuală.Dacăvorbim despredescen-ralizarea financiară, eu, deexemplu, așa o înțeleg: săfieăcuădela AlaZ, darni-cidecum seleciv. Acum, în

bugeul local nu vine nimicdela pădurile siuae peeri-oriulsaului.Toulseduce în

bugeul de sa:arenda pen-ru rețelele elecrice – oulla sa; impoziul angajațilorcarelocuiescla Cornova, darlucrează la Unghenise duceîn bugeul orașului Unghenișioașamai depare.Înrezul-a, primăriile nuau veniuripropriiaproapedeloc.În ase-meneacondiții,nicinu vomaveavreodaă.

Pe de ală pare, zicmulțumesc penru apulcă, parcă, ceva se mișcă dinloc. De bine de rău, cu oaeproblemele pe care le avem,în saele noasre s-a mai ă-cu câe ceva: drumuri, școli,grădinițe. Cine șie, poae,înr-un final, vom ajunge și

noi să fim cu o auonomie lo-cală veriabilă.

Ion Bejan, Pârlița:De la vorbe, la fapte

Se discuă mul despreauonomia locală, dar ar fiimpul deja să recem de la

vorbe la ape. Da, se zice căavem auonomie, dar încădepindem oare mul și deraion, și de minisere. To nise spune la Chișinău: nu sepoae, nu aveți drepul... Iaăcam așa lucrăm noi și asaese auonomia noasră lo-cală. Ar mai rebui nișe legi

bune. Ce-i drep, în ulimulimp văd că se discuă omai des pe marginea acesuisubiec și poae vom aveanorocul să vedem și roadeleacesor idei oare bune.

CĂLĂRAȘI

Alexei Zatîc, Bravicea:Parcă le dăm cu sareîn ochi guvernanților

Deopaniîmioexprimpărerea că auonomia localăeseoarenecesară,dar vedețicâe piedici ne pun? Cândle spui de auonomielocală,parcă le dai cu sare în ochiguvernanților noșri. Nu seacenimicconcre. Înceea cepriveșe finanțele publice lo-cale,auîncepu,câepuțin,sănedea hățurileîn mâini,ca săgesionămnoibanii.Dar,pedealăpare,ne-aupusșiresricții,cum ar fi: modificări labu-ge– doar dedouăori pean.

Înainele ăceam aunci cândgăseamnoide cuviință.Soldulnu avemvoie să-lreparizămpânăîn luna iunie,ceeace nesopează aciviaea. Penru oadevăraăauonomie locală,arrebui, probabil,noi, primarii,să fim maiinsisenți,să ieșimșisăceremodaăsăfimsăpânipebaniinoșri.

Petru Sorici, Nișcani:Cum a fost, așa și este

Deși nu prea amexperiență mare în admi-nisrarea publică, eu fiindla primul manda, ouși,din discuțiile cu colegiimaiexperimenați, am înțeles cănu s-a schimba nimic de-alungulanilor:cum a oslaîncepuurileaciviățiilor, așaese șiacum;cumse repari-zaufinanțelede lacenrusprelocaliăți,așase reparizează.

Aâaimpcânu vompu-easăavem baniinoșriînbu-geullocal,nuvom pueavor-

bi despre auonomie. Cânddepinzi,dinpuncde vedereeconomic,de diverseonduricenralizae, nu epoți consi-dera auonom.

Zinaida Țurcanu,Temeleuți:

Nu mă consider primar autonomNumăconsiderunprimar

auonom.Sau pospuneși al-el:mă considerauonom,darărăfinanțe,cu pârghiilimiae.Până nuvom aveamodificăriîn Codul Funciar,Codul Fis-calșiîn alelegi,nuvompuea

vorbidespreauonomielocală.Chiarasăzidiscuamcu cine-

vadespreapulcă sauloerăaciliăți pensionarilor la axape imobile,dar, de ap,aselne micșorează nouă, primă-riilor, veniurile. Despre careauonomiemai poae fi vor-

ba?Maiavem mulpânăvomobțineauonomielocală.

NISPORENI

Alexei Secrieru,Cristești:Un pas înainte, doiînapoi

Auonomialocală rebuiesă fie maipresus decâ oaecelelaleauonomii.Toulîn-

cepede lanoi,primarii,și oa-eproblemelevinmaiînâipecapulnosru.Dacăsedezvolăsaul,înseamnăcă șiguvernul

vamergebineînaine.Deace-ea,ărăauonomielocală,niciunsanu semaidezvolă,iarîn rezula oamenii pleacășinumai revin.Penru o auo-nomie locală bună, rebuiedescenralizare financiarăoală, dar nu așa, cu țârâiași cu diverse preexe. Parcămergemunpas înaineși, dinsenin,seacdoipași înapoi.Înoaețările europene puerealocalăeseauonomăși uiați-

văcumrăiescei.

Ecaterina Lazăr,Vânători:

Atunci când vreau să obțin ceva, lupt

Din păcae, rebuie sărecunoașem căni se încalcămuledrepuride auonomielocală.Chiarcu CancelariadeSane ciocnimoare des,nise punpiedici,bețeîn roae.Demuleorinisespune:”Nuavețidrepul!”Ni se diceazăde lacenru,ce să acem șicumsă acem.Dacăo dic-ează,lace maisămnoiaici?Eclarcăoulrebuiesă fieîn

baza legii,dar legilesun ă-

cueîn așael, căne limieazăoaremule aribuții.iu căexisă și Cara Europeană a

Auonomiei Locale... Exisă,darce olos?Binecă eusuno persoană care numă dau

băuăși, auncicând vreausăobținceva,lup,dar nuașaarrebuisăfie înrealiae.

450 de localităţi din Republica Moldovas-au înfrăţit cu primării românești pentrua putea avea acces la fonduri pentru dez- voltare. Edilii moldoveni cer Guvernului dela București să finanțeze direct proiecteleautorităţilor locale.

Orașul Cimișliași municipiulCâmpina, judeţulPrahova, sunt deun an localități înfrățite.

Urmare din pag. 1

Probabil răspunsul laacese înrebări chinuioa-re vine și din începuurile

virege ale devenirii noas-re isorice. Mă reer la acelgroaznic an 1940, când, ori-câ de euemisiic am încer-ca să definim momenul, oun abandon rămâne – amos părăsiți, rupți de ”acasă”,pomenindu-ne pese noapeorani ără drepuri, cu dem-niaea îngenunchiaă, cuproverbul despre sabia ce nuaie capeele aplecae, spuspe jumăae. Oamenii careau îndrăzni, ouși, ”să vadăsoarele”, au os șerși dinregisrele vieții, deporați,măcelăriți, masacrați, aidomacelor circa 3000 de români,miraliați ără milă la Fânâna

Albă. Doar penru apul căși-au dori să meargă acasă, înRomânia. Odaă cu venireasovieicilor, aceasă palmă depămân a os decapiaă prindecimarea inelecualiățiiși a gospodarilor și o ce amai crescu ulerior a oscumva alera, srâmb, firavși cu vorba deschisă doarpe jumăae, ca și proverbulamini mai sus. Iar genomulnațional a os marca pen-ru cine șie câ imp înainede o degenerescență psihicăexrem de nocivă – rica deabandon.

Apoi să nu uiăm de aniide oamee, acel genocidcumpli, în impul căruiaau os cazuri când mameleîși sacrificau nou-născuțiipenru a-și hrăni copiii maimărișori. Taăl meu mi-a po-

vesi despre un unchi de-allui, care s-a smini pe aunciși nu și-a mai reveni pânăla moare: dacă vedea vreooală ce fierbe pe oc, băgamâna în apa clocoiă ca săscoaă bucaa de carne (sauce-o mai fi os pe-acolo),îndesând-o imedia în gură...i iarăși genomul nosru aos văăma, însemna cufierul roșu al ricii de oame-e, de sărăcie. Foameea, să-răcia sun egale cu moarea!

Din păcae, pariculariă-țile noasre erediare ca

Topștiri

OFICIAL: Rusiaa bombardatUcraina

Potrivit unui raportndependent al Grupu-

lui Bellingcat, atacurileartileriste asupra regiunilorde est ale Ucrainei au fostefectuate de pe teritoriulFederației Ruse, fapt negatostentativ de Kremlin. Kie-vul afirmă că în vara 2015,artileria rusă a bombardatDonbasul în peste 120raiduri, provocând nume-roase distrugeri și victimeumane.

Polonia cautănoi probe

Polonia ia în calcul exhu-marea corpurilor a 90 devictime ale tragediei aviati-ce produse la Smolensk, învestul Rusiei, pe 10 aprilie2010, pentru o nouă anche-tă, în pofida opoziției unoradintre membrii familiilorcelor decedați, relateazăDPA. Decizia va fi luată deprocurorul care conduceancheta în acest caz. Avio-nul președintelui polonez,Lech Kaczynski, încerca săaterizeze la Smolensk, dars-a prăbușit și toate cele96 de persoane aflate labord, printre care numeroșireprezentanți ai condu-cerii de vârf a Poloniei, audecedat.

Planul Bpentru Siria

CIA pregătește un nou plande implicare a SUA în Siria,în cazul reluării ostiţităţilorîn acesta ţară. Funcționariiamericani au declaratpentru presă că planul Bpresupune furnizarea cătreopoziţia sirisnă a tehniciide luptă de înaltă perfor-manţă, capabilă să ataceţinte aeriene și sisteme deartilerie ale inamicului.

eniae saală nu au avunorocul să fie compleaecu caracerisici poziive:nu am obținu vicorii preamari, nu am câșiga războa-ie, nu am evolua înspre bu-năsare, nu am reuși delocsă scoaem robul din noi.Renașerea anilor ’90 ai se-colului recu nu a deermi-na un sal ireversibil spre

bine, chiar dacă a os exremde imporană ca enomenisoric. Frica de abandonși rica de sărăcie au rămasincrusae ca un sigma pecaracerul nosru național

și au crea generații de oa-meni mai mul sau mai puținrusrați, cu o ideniae ari-ficială, pluind în iluzii alse(ca nișe plănuțe aeriene)din cauza lipsei rădăcinilor,lași, ără curajul de a lupa(căci, sabia...), cu o mena-liae hoțomană indusă deeama acerbă de a nu sueridin nou. i asea oae peondul pesimismului gene-ral prin care se caracerizea-ză balcanicii... O moșeniregrea, viregă... de jele... Dupărenașerea națională, am fiavu șansa unei propulsăripalpabile pe o cale europea-nă de dezvolare, dacă nu amfi reveni aproape imediala inerția deznaționalizării.Președinții noșri au damereu înapoi, ca nișe an-

ene de melci speriați. Mir-cea Snegur a blagosloviConsiuția cu ”limba-i mol-dovenească” și s-a pupa cuSmirnov la Moscova, eruc-ând imid din cauza bulelordin șampania împăciuioare.Peru Lucinschi a inerzis îngeneral gloonimul ”limbaromână”, porecliă de aunci”limbă de sa” și ”limbanoasră”. Vladimir Voronin,deși a avu o limpezire de

viziune și a cuprins-o an-dru pe madame Durrieux,a reveni înr-un imp scurla poliicile sale românoo-

be, hosropățul inerimau-lui a os un oal dezasru,iar Nicolae Timofi a os șiese o marioneă, care s-adisins serios doar prin ari-

buirea criminală a OrdinuluiRepublicii lui Plahoniuc,Fila, Ghimpu… Dar con-inuarea deznaționalizării, anegării ideniății veridice amoldovenilor la nivel oficial,nu a os de depare singuracuumă neasă (inițiaă desovieici și perpeuaă de noiînșine mai ârziu, cu mândriași prosia ex-imperialisului)la care am reveni după pro-clamarea independenței. Bamai rău, i s-a adăuga și aceapermanenă conrunareinerenică, care ne-a ținudepare de orice enaivă dea conura o idee națională,

care ne-ar fi ăcu mai puer-nici. Sovieicii, prin Rusialui Puin și prin menaliaeanoasră zăpăciă de manipu-lare, au coninua să fie să-pânii noșri. Frica acerbă desărăcie și obiceiurile deprin-se de pe impul URSS (pe-nuria produselor de caliaea născu perversiunile nu-mie ”a ace ros” și ”a șui”o ce nu să bine) a definiși noua clasă de aaceriși,care a crescu ca pe drojdiiși chiar a da pese marginealigheanului. Sacourile roșii,

vineții și de culoarea vișinei

purede au invada culoareleinsiuțiilor de sa, amese-cându-se cu sacourile negre,maro și gri ale uncționarilormai mari și mai mici. Oh,ce s-a mai bucura de liber-ae o moldoveanul! Po-duri de flori, escapade prinevropa, șuse barosane peun du-e-vino halucinan cuelevizoare, polonice, roțide biciclee, jeanși și muleale ”difițâuri”, ”srelci” și

jauri la drumul mare, bani vânurați pe meleagurileeuro-asiaice în pungi, saciși ale ransporuri, prihvai-zări ca la drumul mare, bețiiaproape leale prin hoelu-rile bucureșene ale scriio-rilor basarabeni, ericiți căsun și ei luați în seamă demarea lieraură, cumerii

și șașlâci la greu cu cei care”rebu”... Timpurile s-auschimba, dar oare am evo-lua noi?

Acumavem o țarăcapu-raă de unoligarha, care areoarmaăderepădușiinfilrațimeodicîn insiuțiilesaului,careși-acumpăracuușurințăomajoriaeparlamenară,și-arasunguvernșiopreședinție,care a devalizabăncileși ne

scuipă prinre dinți din ur-nul său de fildeș. Amajunsaicipenru că sunem aceiașirusrați,dispuși să voămînuncții de sahoți reduabili,alde Shor(eiși, dacă a ura,oțiură,darebogașiosănedeași nouăceva!),ne vindempenruo brumăde bani șiemiri ce uncție, ascundemcapul în nisip aâaimp câcrimelenu neprivescdirec,iarapoineplângemcănimeninunesusțineși oțisundobi-oci,căuămpurici celorcareîndrăznesc să fie acivi dinpuncdevederecivicșinuneclinimdin loc,căci”lasă, că-i

bineșiașa!”Ce-i de ăcu? Menali-

aea populară nu se schim- bă pese noape, eviden.Dar rebuie să începem deundeva. Conșienizareamoșenirii noasre genei-ce, acceparea ei așa cumese (cu bune și cu rele),ar fi un prim pas. Asuma-rea responsabiliății penruo ce se înâmplă nu doarîn amilia noasră, ci și înțara noasră, ar fi al doileapas. Poliicienii cocoțați înrunea saului nu au pi-ca acolo din cer – noi i-amales! i rebuie să fim mereu

cu ochii pe ei ca să-i puemadmonesa la fiecare abae-re, să le cerem demisia, săpunem presiune pe ei, ca sănu uie penru ce sau acolo.Nu o va ace nimeni în loculnosru – nici alți poliicieni,nici parenerii de dezvola-re, nici România sau Rusia.Nici Dumnezeu. Nu exis-ă eliberaori în ală pare,decâ în noi înșine. O clasăpoliică nouă nu se poaenașe din ceățeni rusrați,lași, invidioși, leneși ec., cinumai din ceățeni inegri,curajoși, acivi, compasio-nali și implicați în reburileceății. Ceățeni, care se posolidariza (indieren de e-nie, religie, simpaii poliicesau de al gen) penru binelețării și, deci, al lor înșiși.

AngelaAramă

InaLanda

IonCiumeică



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



4/13


Între ieri și azi Încă o dată despre ignoranțași memoria scurtă a moldovenilor.Ieri îl “oboseam” la tot pasulcu pâine și sare, azi ne amintimde numele lui doar la chefuriși “omagieri tributare”.

REGRETE

Primăria municipiuluiBălţi a iniţiat un concurspentru cel mai bun proiectal unui monument, dedicatmarelui actor de teatru șicinema, Mihai Volontir.

Monumentul va fiinstalat în scuarul TeatruluiNaţional Vasile Alecsandri ,pe scena căruia regreta-tul actor a jucat întreagaviață. Veaceslav Coadă,șef-adjunct al DirecţieiArhitectură și Construcţii,arhitect- șef al municipiu-lui, spune că la bază seaflă o decizie a Consiliuluimunicipal din decembrie2015. Costurile vor fi achita-te de primărie.

Publicată în mass-media, decizia a stârnitdiverse discuţii pe reţelelede socializare. Cineva a

Concurs pentruun monumentVolontir la BălțiUITARE, INDIFERENȚĂ ORI LAȘITATE?

Unul din prieteniie copilărie ai ma-strului, Ilie Mo-ârniuc, îmi poves-ea, cu ceva timpn urmă, copleșitână la lacrimi demoții: “Dacă măredeți, noi, copiiinilor de război, deoamete, mai multu cântecele lui amrescut...”

Marele nostru artist, Nicolae Sulac, lăsându-ne drept moștenire doinele, baladele și cântecul strămoșesc, a trecut în Legendă.

„... Chiar dacă aveam pemasă doar mămăligă rece cu

eapă,ori te miri ce altceva,ricum parcă ne maialinam

oamea cu doinele șibalade-,îngânate pe lângă turmelee oi...Să o știți de la mine,ântecul tămăduiește nuoar sufletul!Săteniimeimai

n etate îșimaiamintesc șiaziă atuncicând oamea loveaăpraznic în rații și sora luiulac,Nicolae ieșea în prid-orulcasei și începea să cân-e...Erau timpuriamarnic derele pentru toți,dar tot se

mai împărțea lumea cu câtecoajă de pâine..! Îmi pare

ău,însă,că acum,când greulelmare nu ne maiamenință,

mulțidintre consăteniinoștriec cu indierență pe lângăasa în care s-a născut și aopilăritacelcare a dus aimaadâcului în lume.”

...Acumzeceani,la Sadâc,așina lui Nicolae Sulac, a

os sfinţiă casa părineascădisinsului rapsod. Resa-

iliăcu suporul oamenilore bunăcredinţă, al rudelorprieenilor arisului.irul

venimenelor comemo-aivea coninuași cu alecțiuni: prieenul și năna-ulde cununie al arisului,heorghe Marin, a adus în

ar școlii din localiae unxcepționalporreal maes-ului,realizadepicorulIgor

albă. Ani la rânddupă acelvenimen,cu osârdiadoam-ei OlgaUjavca, direcoarea

deaunci a insiuției,în in-cina Casei-muzeu NicolaeSulacerau organizaecu re-gulariae esivaluri-concur-suriîn memoriaarisului...

A os un începu bun,însă doar un începu, penrucă, așa cum se înâmplă ade-sea pe la noi, cu impul, dindiverse moive, lucrurile auos lăsae bală. Asăzi, dupănumai un deceniu, muzeuldin Sadâc ese înr-un halără de hal: locașul ese în-chis, casa ţărănească să să seprăvale, cuporul de aară s-asurpa, șura, sâiacul, masa,

mobilierul și ale obiece de valoare, lăsae sub cerul liber,s-au deeriora repa...

Auoriăţilelocaleși Fun-daţia culurală “Nicolae Su-lac”,condusădeDoinaSulac,(fiicainerpreului afirmă căundația ese cârmuiă maimul de consăeanul Dumi-ru Marin), dispuăndu-șidrepul asupra proprieățiirespecive,organizeazăde ani

buni,fiecareîn pare, eveni-mene de comemorare a re-greauluiaris...

Înre imp, casa memo-rială,ridicaă peloculîn carea copilări inerpreul, dupămodelullocuinţelor ţărăneșidinaceaperioadă,clădiădinchirpici, cu pereţii văruiţi șipragul din lu,fiind compu-să dinr-o indă și două ca-

... După trecerea lui Nicolae Sulac în veșnicie, memoria artistului a fost înveșni-cită prin conferirea numelui marelui rap-sod Palatului Naţional din Chișinău, Caseiraionale de cultură din Cantemir, unei străzidin sectorul Ciocana al capitalei. Acumpatru ani, imaginea casei-muzeu din Sadâca apărut pe mărcile poștale din seria „Per-sonalităţi ilustre".

mere, dacănu areun săpân,coninuăsă senăruievăzândcuochii...Chiar dacăîn anul2006, când și-a deshisușile,edificiul urma să primeascăurișiși săgăzduiască,o daăladoi ani,un Fesivalde mu-zicăînmemorialuiSulac.

Dumiru Marin, vicepre-ședineleFundaţiei „NicolaeSulac",care preindecă acesimobil le-araparține, spunecămuzeulaosjeuidedouăoriși dăvina peauoriăţilelocale. La rândul lor,consili-eriilocalidin Sadâcsusţincăau mâinile legae, deoarece

casase aflăîn gesiuneaFun-daţiei. „Adminisraţia localăa ceru în repeae rândurica muzeulsă fieransera la

bilanțul Miniserului Cul-urii. Doar aselar puea fiinsiuieuncţiilede condu-căoralmuzeuluișidepaznic.Însă,dacă Fundaţiavrea să-lgesionezesingură, nupuemacenimic",– spuneprimarulcomunei,Ion Gârnu.

Penru comparație, vomspune că muzeul culurii gă-găuze din Beșalma, Comra(în vecinăae cu Sadâcul),dispune de vreo 14 (!)angajați salarizați, inclusivcâțiva cerceăori șiințifici,olcloriși, care colecează,picăură cu picăură, ceeace a mai rămas din culura,radițiile găgăuzilor.

In memoriam…Nicolae Sulac nu știa cine este Nicolae Sulac,el aparţinea unui timp, unei epoci, unui popor…”

EmilLoteanuactor,regizor,scenarist,poetși scriitor

IonDomenco

PavelDumbrăveanu

sugerat ca monumentul luiVolontir să fie amplasat înGrădina Publică, în loculansamblului arhitectu-ral dedicat bardului rus,Vladimir Vysoţki. Altcinevaa venit cu ideea ca statuiasă aibă locul chiar în faţaTeatrului. Există și opinii,potrivit cărora numele luiMihai Volontir ar fi binesă-l poarte chiar Teatrul.

Acum câţiva ani, Consi-liul municipal Bălţi a iniţiatprocedura de acordare anumelui artistului scuarului,pe aleile căruia actorul se

îndrepta în fiecare diminea-ţă spre teatru, însă ideea s-apierdut. Ceva mai înainte,a fost lansată opinia caPiața centrală din Bălţi săpoarte numele actorului.Membrii consiliului munici-pal de atunci, constituit înmajoritate din reprezentanţiai socialiștilor, au respinspropunerea, motivând căasemenea acţiuni nu pot fi

înreprinse în timpul vieţiiunor personalităţi.



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



5/13


Satul în care bătrânii învațăsă vorbească pe Skype

Fenomenul migrației căpătând amploare, am decis să merg într-un sat tipic moldovenesc,ă aflu cum își omoară timpul cei rămași acasă

La Zubreși, Srășeni,ensionarii sun insruițium să comunice pe Skype.n sa acivează două coleci-e olclorice. To aici se află șiel mai bun ospiciu din lume,

nde sun îngrijie persoane-grav bolnave.Pe undalul acesor

civiăți, la Zubreși mai gă-m un șir de reminiscențe

ovieice și mulți localniciare își îneacă amarul în al-ool, așepând ajuorul sa-ului.

Porivi unei legende, de-umirea saului Zubreși pro-ne de la un haiduc deșepboga, pe nume Zubrea.

l a os prinre primii carea sabili cu raiul pe acese

meleaguri. Am ajuns în sa înr-o zi

e sâmbăă, după amiază.-am cureiera în lung și-n. Primul lucru care-ți sare

n ochi ese amosera sovie-că pe care locuiorii o păs-ează cu sfințenie. În cenru,

e înalță un monumen dineon, în memoria soldațilorăzuți în Războiul Doi Mon-ial, pe care scrie în limbausă: „Niko ne zaby, nichoe zabyo”. Memorialul n-aros comple ără seaua din

are, de regulă, pâlpâie oculeșnic. Se pare însă că flacăraemurioare de aici și-a dae mul ulima suflare, iarcum gaura selei serveșerep coș de gunoi.

Principala rămășiță so-eică ese însă apul că să-nilor nu le-a os împărți

ămânul. Prin urmare, îna și acum exisă kolhoz, iaramenii sun reparizați perigăzi și prelucrează erenule norme.

Nu prea vrea nimeniă se întoarcă aici...-au la ce”

Locurile de muncă ponumărae pe degee. În sa

se un gimnaziu, o grădiniță,n cenru de sănăae și aleâeva locuri unde sun an-ajae câeva zeci de persoa-e – din pese 2000 ape de

muncă. Prin urmare, fiecaree descurcă cum poae.

Primul om pe care l-amnâlni a os Vasile, un băr-

ba recu de 40 de ani, care arecunoscu că, de vreo 8 ani,mai vine la locul de bașinădoar sâmbăa și duminica,ca uris. „Majoriaea sunca mine, lucrează în capialăsau sun duși pese hoare.Tinere puțin ce-a mai rămas,doar cei care n-au erminaîncă școala. Nu prea vrea lu-mea să se înoarcă aici... n-aula ce!”

„Pensionarii mergla cursuri fericiți,ca niște copii”

De ceva imp, în Zubreșiacivează un Cenru de co-municare penru persoaneleîn eae. Obiecivul principalal proiecului ese creșereanivelului de inegrare a vârs-nicilor. Volunarii viziează

Satul Zubrești se află la o distanță de 13 kmde orașul Strășeni și la 43 km de capitală.Populația depășește cu puțin numărul de3000 de locuitori. După alegerile locale diniunie 2015, la conducerea primăriei a venitMaria Manoli.

saului: Ospiciul „Caroli-na de Nord” – un loc unde

beneficiază de îngrijiri pa-leaive pacienți grav bolnavidin oaă țara. Anul recu la

Wroclaw, Polonia, insiuțiaa obținu ilul de „Cel mai

bun ospiciu din lume, dinspațiul rural”. Azilul și-a înce-pu aciviaea în 2006, fiindconsrui în locul unui spialpărăsi, la inițiaiva acualuluidirecor, Vasile Suruceanu,medic de proesie. Bărbaula veni cu o asemenea propu-nere după ce, din cauza uneiînâmplări ragice, i-au dece-da cele două ee. Ospiciulese rezulaul unor invesițiisrăine, lucru confirma și decondițiile europene pe carele-am găsi în inerior. „În

prezen îngrijim 6 bolnavide cancer, 3 cu insuficiențărenală și 3 cu insuficiență car-diacă cronică. Ei se află aiciîn baza poliței de asigurareși po sa până la 30 de zile.Fiind bolnavi incurabil, 3-4dinre ei decedează săpămâ-nal”, – comunică specialisul.

Direcorul se araă ne-dumeri că cei de la Consi-liul Raional Srășeni îi cer săachie 16 mii de lei lunar pen-ru erenul unde ese ampla-sa azilul. „În acese condiții,fie rebuie să ne închidem, fieoamenii vor veni doar conraplaă. Nu-i normal aces lu-cru, dar ale soluții nu exisă”,– recunoașe dezamăgi on-daorul.

To daoriă lui Vasile Su-ruceanu în sa acivează două

ansambluri olclorice. Unul îlormează 10 angajae din do-meniul medical, iar celălalese compus din 20 de copii.

Ambele paricipă la concur-suri aâ în țară, câ și pesehoare.

Gospodari suntdoar cei care faccâteva tone de vin

La Zubreși, sun consi-derați gospodari doar cei careac câeva one de vin. Doi

bărbați, pe care i-am înâlnisând la sa pe o bancă la omargine de sa, mi-au comu-nica că în localiae se beaaâa câ se produce. Unuldinre ei mă invia în beci să-mi demonsreze că are încăparu one de vin, iar celălal

se oerea să-mi vândă douăone la un preț avanajos denumai cinci lei lirul. În plus,localnicii ac și sue de liri derachiu. „Dacă n-am avea ce

bea, am îngheța de rig iarna.Dai pese cap un pahar cu

vin, după asa unul cu rachiuși așa e mai încălzeși. Să fieîncă unul de-al de mine, us-căm un buoi de 500 de liride vin pe săpămână”, îmizice mai în glumă, mai în se-rios, unul dinre ei.

Chiar dacă nu sun mul-e locuri de muncă, uniizubreșeni și-au deschis pro-priile aaceri - majoriaea îndomeniul agricol. Localiaeaese gazificaă, iar auoriățilelocale le-au promis săenilorcă în impul apropia vor aveași apeduc.

bărânii singuraici și ținuițila pa, penru a le oeri ajuordupă necesiae. Vor fi orga-nizae excursii la mănăsiriledin Moldova, se menționeazăînr-un anunț. Cel mai curiosese apul că bărânii învațăcalculaorul, în special – cumpo lua legăura cu copiii saurudele de pese hoare, prinSkype.

Pensionarii, la rândul lor, vor fi menorii unei aciviățidesinae în special copiilor,denumiă sugesiv: „Învățămde la bunei”, unde ei își vorîmpărăși experiențele acu-mulae de-a lungul vieții.

Localnicii se ara-ă mulțumiți de aceasăinițiaivă. „Doamna primar aînvăța ceva lega de inorma-ică și o ea a veni cu aceas-

ă idee. Pensionarii umblă lacursuri ericiți, ca nișe co-pii!” – mi-a povesi Galina, odoamnă pe care am înâlni-oîn preajma primăriei.

„Noi încă suntemnorocoase – alțiinici n-au unde lucra”

Zubreșiul are și un cen-ru de sănăae, în care ac-ivează câțiva medici de a-milie. O ambulanță cu reiechipe de salvare ese doaăcu o uilajul necesar. Cen-rul oeră asisență medi-cală de urgență la cinci saedin preajmă. La inrarea îninsiuție, le-am înâlni peMaria și Ludmila, care auure odaă la rei zile, câe 24de ore, imp în care deservesc

10-15 persoane. Ele primescun salariu de 2800 de lei. „Noiîncă sunem norocoase, în saasa ese o avere!”– mi-au zisemeile înr-o voce. Dar pen-ru aceși bani ele sun uneorinevoie să supore insule sauchiar îmbrânceli din pareaunor ceățeni care cheamăsalvarea de fiecare daă cândconsumă alcool în exces. „Peaici sun are mulți bețivani...”– a menționa Ludmila. ÎnZubreși, în ulimele rei lunis-au născu numai 2 copii, înimp ce au deceda șase per-soane.

Ospiciul„Carolina de Nord” –cel mai bun din lume

La câțiva pași de Cenrulde Sănăae se află mândria

La Cosăuți, pe malulNisrului, în saul de la

poalele ceății Sorocii, se vorbeșe că Ion Lozan eseomul care, renunțând acumrei decenii la uncția deagronom în gospodăria co-lecivă, penru a coninuaun vechi meșeșug moșenide rei generații în amiliasa, a readus aima meșerilorpierari de alădaă.

Ciopliori în piară auos srăbunicul, buniculși aăl său. Chiar dacă aăcu aculaea de agrono-mie, dupa anii ’90 Lozana reveni la îndelenicireaînainașilor. i-a deschisun aelier sub cerul liber,reușind să implemene-ze două proiece, unul cufinanțare de la Banca Mon-dială și alul de la FundațiaSoros Moldova. La sugesia

Locuieșe în orașulFloreși și ace navea la Ră-dulenii-Vechi și încă în douăsae din comuna Alexeevca,unde are livezi de măr, pecare le înreține ca la care.

Mihail Babliuc s-a năs-cu și a copilări înr-un sadin Belarus, unde livezile demăr se exindeau pe sue dehecare. După ce a absolviaculaea de agronomie,a decis să-și sădească pro-pria livadă de meri. Penrucă la el în țară oamenii nupueau pe aunci căpăapamân, penru a-și realiza

visul, s-a sabili cu raiulla noi, la Floreși. Prime-le experiențe le-a ăcu pelivezile luae în arendă dela mai mulți deținăori decoe din Radulenii-Vechi.

Pomicultură ca la carte

La Cosăuți, meșteșugul continuăfinanțaorilor, a începu cuo mică școală de inițiere a

localnicilor, vreo 40 la nu-mar, în ara ciopliului înpiară. Unii au veni din cu-rioziae, dar cei mai mulțidiscipoli au reuși să-șipornească propriile aaceri,oerind asel și alor consă-eni locuri de muncă.

I-au urma exemplul șialți consăeni, dar numelelui Mihail Lozan și al luiIon Muneanu sun prinrecele mai cunoscue.

În prezen, la Cosăuțisrăvechiul meșeșug decioplire și ornamenarea pierei ese pracica depese 50 de meșeri, carecu greu reușesc să acă ațăcomenzilor din Moldova șide pese hoare.

P. S.

Acum Mihai Babliuc intenționeazasă se asocieze cu un grup de an-treprenori din Soroca, Chișinău,Telenești și Ungheni, pentruconstrucția la Gura-Camencii a unuidepozit frigorific cu atmosferă con-

trolată. Tot aici se va face sortareași ambalarea, în conformitate cucerințele pieței. Investiția va redu-ce substațial pierderile postrecol-tare și va menține valoarea fructe-lor, dar și a costului de piață.

Îninsă pe o supraață de

82 hecare, planația se aflade ani buni în declin, năpă-diă de buruieni, boli și vă-ămaori. A os nevoie dedoi ani, penru a o aduce la

viață. Poențialul de rod alpomilor a răsplai munca șinopțile nedormie ale aces-ui anreprenor, bucurându-l și cu un profi pe măsură.

În ceea ce priveședorința de a avea proprialivadă de meri, aceasa s-arealiza câțiva ani mai âr-ziu, dupa ce Mihail Babliuca procura în saul Dumi-reni 22 ha de eren. A sădi

puieții în sisem inensiv.

Abia a apuca să srângă pri-ma recolă, că s-a și gândi lao nouă invesiție, înr-o alăplanație de măr. De asădaă, în sisem superinensiv.Terenul de 7 ha l-a cumpăraîn Alexeevca, iar puieții i-aadus de pese hoare.

Livada cu pese 3000pomila hecar eseculivaăporivi ehnologiilor euro-pene moderne. “Concomi-en cu planarea puieților,ammonape fiecare rândșisâlpii de beon comprima,fiecarecu olungimedepese4meri,penruplasaanigrin-

dină,careiarnaeseîninsăpe

oaalungimea. Înprimăvară,dupăce albineleerminăpo-lenizareaflorilor,planeleseacoperă dinnou. Penrucăpomiiplanațiîn sisemulsu-perinensiv necesiă un con-sumpermanendeapăși desubsanțehrănioare, ammaiinvesișiîn conducadeapă,cuo micăsațiede pomparedela uniazdin apropiere.În-regulsisem areo lungimede6 km,iaririgațiase acelafiecare mărprin picurare”, –spune anreprenorul MihaiBabliuc. Primele ruce le-asrânsdupă2ani.

Ion Lozan, alături de un nou ucenic

Mihail Babliuc muncind la realizarea visului său – cea mai performantă livadă

După o Facultate, e bine să ai și facultăți *

DorinGalben



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


PavelSavca

*FACULTÁTE:”Capacitate,posibilitate,însușiremoralăsau intelectualăa cuiva;aptitudine.”(dinDEX,2009).”Mijlocul,putereasaudreptulde afaceceva; aptitudinefizicăsaumorală,talent”(dinȘăineanu,1929)

Rural Gospodarul

Pentru a crește celemai gustoase și sănătoasecăpșune, nu ai nevoie de ogrădină mare, ci de ingenio-zitate. Câteva instrumenteși puțină imaginație te vorajuta să-ți construieștio grădină verticală decăpșuni. Deci, pentru a în-cepe construcția, asigură-tecă dispui de următoarele:

- o bormașină sau unsfredel (un burghiu; ofreză de aproximativ 5 cm)

– dar plasticul poate fi șităiat, cu o lama bună, aisă vezi!

- un tub de PVC grosde vreo 15 cm și o țeavăsubțire (cca. 1,5 cm) deaproximativ 1,20 m înlungime;

- dop din plută;- sfoară;- pânză pentru acoperi-

rea irigatorului;- o găleată;- pământ pentru flori

Căpșunipe lângă casă,sau la balcon

GalinaEfros

(cred că știi ce e un com-post natural);

- răsad de căpșuni.

Pentru început, constru-im irigatorul. După ce ampregătit 1,20 m de țeavăde PVC cu diametrul de 1,5cm, găurim țeava pe toatălungimea ei. Apoi, acoperimgăurile cu pânză și o legămcu o sfoară, iar partea de

jos a irigatorului o acoperimcu dopul din plută. Pentrua găuri tubul gros de PVC,folosim bormașina și freza.Numărul găurilor (cuiburi-lor) depinde de câți căpșunivrei să plantezi în tub. Deci,când irigatorul și tubulsunt gata, punem pământ

pentru flori în găleată șiașezăm tubul principal,iar irigatorul îl plasăm îninteriorul lui.

Începem să umplem tu-bul cu pământ până la primagaură, unde plantăm cu grijăcăpșunii, lăsând frunzele înexterior. Repetăm procedeulpână la umplerea tubului. Lafinal, turnăm apă în irigatorși nu uităm să udăm plan-tele regulat pentru a avea oroadă bogată.


6/13

1 0 1 1Nr.1(1), 21 aprilie 2016 Nr.1(1), 21 aprilie 2016 UrbanSocial

Deja al doilea an, lanițiaiva Primăriei orașuluidineț, în localiae uncțio-ează așa-numiul „axiocial” – o mașină ușoarăasaă, dar reparaă, care laoliciarea eleonică a inva-zilor de gradul I, bărânilornguraici și nepuincioși, îiansporă graui unde auevoie.

Aceasă novație a adus-orimarul Consanin Co-

ocari, în urma unei vizieenruschimbde experiență

pesehoare. Inițiaivaa ossusținuăunanim de Consi-liulPrimăriei,care penrupri-mulande aciviaea rezerva100miilei.

Serviciul da fiind necu-noscu nicăeri în republică,– își amineșe primarul, –inițial am os nevoiți să-idesășurăm chiar o campa-nie de promovare. În pre-zen însă, zilnic de axi seolosesc circa 7-8 persoane:persoane cu dizabiliăți,oameni în vârsă, în special

persoane cu deficiențe loco-moorii, care po beneficiade serviciu o daă la 3 zile,penru a fi ransporați laConsiliul raional, Primărie,spial, policlinică, magazinde primă necesiae, cadas-ru ec..

Fiindcă prima ranșă fi-nanciară s-a dovedi a fi sufi-cienă, și penru anul curenPrimăria a rezerva aceeașisumă de 100 mii lei. De axiulsocial beneficiază nu numailocuiorii orașului Edineț,

Limuzina la scară!Taxiul care nu e un lux, ci o necesitate dar și cei din saele Ale-

xăndreni și Gordineșii Noi,care inră în componența pri-măriei orașului.

Reveni recen dinr-onouă deplasare pesehoare,primarulinenționeazăsămaiinsiuieși ospălăoriepenrupersoanele cu hadicap, unde

vormunci oinvalizi.Penruaceasa,dinpareaunuidona-orsrăindejaau osprimiți15miiEuroșia ospregăiăoîncăpere.Iarpînăîn oamnăse planifică deschiderea uneicaninesocialemobile,proec-ulși suporulpenrucarevindinAusria.

A. D.Chiar aceasta este vestita limuzină din Edineț

Casa la care renunță să mai viseze chiar și cei mai defavorizați

„Dacăe săfiu sincerăpânăcapă,peaunci,neavândun

ocsabilde muncă,viiorula-milieimi seprefiguraînculoriumbre”,–a recunoscuLiuba.

Se vede, însă,că Cel deusse îngrijeșeoușide aceiflațiîndificulae.Înr-osea-ăde vară,cândreveniseacasăupăo zide muncăisovioa-e,apuscapulpepernășiis-arăaun visciuda. Seăceaănu deparede căminul deamarginea orașului,în careocuia, peseo râpăadâncăseevărsauncâmpde florimul-colore, pe care le îngrijeauișe inși roșcați, îmbrăcați

nuse.Când s-aapropiacuopiiide malul râpii, aceșiauîninsopune,pofind-osăeacăcuoțilaei,pe câmpul

uflori...N-a maiajunssă șieacăa recupunea.Vânulabicupueregeamuldeschisemeias-arezi.

În curând, porivi ăl-măcirilor, visul a începu să

rindă conur. Lucra dejanr-un magazin priva,când

os inviaăde undemniar

Jocul destinului.Uite casa, nu e casa

Finisată din bani europeni, casa pentru nevoiași stă pustie

Așa s-a întâmplată acum 3 ani,iuba Bunico s-aomenit cu cei 5opii într-o camerăe cămin părăsitl fostei fabrici deahăr din Briceni.

lao discuție, dincarea aflacă daoriă unui împrumude l a o b an că din E urop a,conducerea raionului începeconsrucțiaunor aparamenesociale,înr-ocasăneermina-ădinanii’90.icăeava aveadrepulla un aparamencuoconorul,încare arpuealocuipânăîi vorcreșe copiii,plăind doar chiria. Trebuiadoarsăaduneun sedeace.

În dru m s pre c as ă, n upășea,zbura!De parcă arfiîninericu celpuținzece ani.Copiii,când au auzi veseaceabună,dupămulțiani deinceriudini, au începu sădansezeîn jurulei.

Să cânte fanfarele!Porivi conracului de

pareneria public-priva,semna de Consiliul raionalBricenicuSRL “Speranța”din

orașul Râșcani, deținăor al

blocului cu5 nivele, nefinisadin1987,dincele 40de apar-amene,25 reveneau Consi-liuluiraional,iar15 – propri-earului blocului. Încheiereaconsrucției era așepaă lasârșiul anului2014.i pen-ru aceasa exisau premisesigure. Crediul de pese842mii Euro, oeri de BERDpe25 deani,cu o dobândăsimbolică de 0,3 proceneanuale, acoperea procurareauuror maerialelor penrufinalizarealucrărilor la cheie.Consrucorulaveasuficiene

brațede muncăși specialișicalificați.Apăru dejași o lisăa14 viioribeneficiariai apar-amenelor sociale, cu oaedocumeneleînregulă.

Darlucrările auosfina-lizae abia în primăvara lui2015.ilaîncepuulluniimai,zeci de oaspeți, în runecu

președineledeauncial raio-

pe la ușile birocraților încă vara recuă. Inițial, o pri-meau poliicos, invocând di-eriemoive,dar o țineaucupromisiuni. Mai apoi, cândavăzucă vineiarnași eacuoaă amiliarămâne în acea

blesemaăcamerăde cămin,a porni revolaăsă baă pelaaceleașiuși.Dece seărăgă-neazăaâa, dacăoule gaa?Dedaaaceasa,i-auspus sănumairăpăiascăușile,cădacă

vafi nevoiedeea –o vorgăsi. Acum,înr-osarede proun-dădezamăgire,mamacelor 5copii, unul dinre care înreimpa ajunssă-șiacășipro-priaamilie,nu maiumblăpelaoficiali.Ca,de alel, mulțialții din lisa beneficiarilor,unii dinrecare s-auși dezisdeaceleaparamenesociale.

AnasasiaDocuceaeva,se-crearacomisieide selecarea

beneficiarilorde aparemane

sociale, invocă moivul pre-cumcăunoranule maiconvi-neariulde chiriede5,04leilunarpenruun merupăradespațiulocaliv.

Penru un aparamende70-80 meri părați, locaarii

vor rebuisă achieîn fiecarelunăpânăla 400 lei penruchirie,în aarăde cosulser-

viciilorcomunale. Iaro ami-lie cu veniuri modese, de

unde să iaaâția bani? Bine,dardeocamdaănu s-audeziscu oții,majoriaeaconinuăsăse chinueîn condițiigrele,sând cu chirie,mai ales, i-neriispecialiși.De cenu lisepermie popularea acelor25de aparamene sociale, caresunpracic deun angaa?–ne-amineresanoi.

Păi, săvedeți, liseledefi-niivenu sun gaa nici pânăacum.Responsabildeele esesecrearulConsiliului raional,IonToderică.Dânsulverifică,sub aspecjuridic, conraculdeînchiriere,careprevedecri-eriidure– aurmarăspunsul.Lisa ar puea fi definiivaăcăre urmăoarea ședință acomisiei, în viiorulapropia.Darcândanume,nuseșie.

Alel spus, s-a ajuns aco-lo, de unde s-a porni. Doarcu o mică dierență: un cre-di de aproape un millionde Euro, oeri de europeninevoiașilor noșri, ramânenevalorifica. Deși în curândse va ace un an de la inaugu-rarea blocului cu aparamen-e sociale la Briceni, rămâi cuimpresia că cizmele murdareale birocraților vor mărșălui

veșnic pese campurile cuflori, pese sufleele și desi-

nele oamenilor.

Bălţiul ar putea renunţa la apa din NistruLocuitorii orașu-lui Bălţi au fostameninţati că vorrămâne fără apăpotabilă în aparta-mente.

Vesea a veni recen dela adminisraţia Înreprinde-rii inerraionale de sa Ac-

va-Nord din Soroca, aflaăîn proces de insolvabiliae.ea înreprinderii, ElviraColun, inorma regiile Apă-Canal din Soroca și Bălţi că,din cauza neachiării con-sumului de energie elecri-că, Acva-Nord urmează să

fie deconecaă de la reţea,siuaţie care va conduce la“imposibiliaea de a livraîn coninuare apă poabilăconsumaorilor”. În marie,criza apei a os remediaă,dar provizoriu, chiar în ziuaîn care RED-Nord-Ves dinDondușeni inenţiona săaie lumina înreprinderiidin Soroca. Problema însărămâne iminenă, de princi-piu.

Porivi lui Vicor Corco-del, direcorul Regiei Apă-Canal din Bălţi, înreprinde-rii sorocene i-au os virae1,3 milioane lei. Aceasa, larândul ei, a achia parţial da-oriile ce le are aţă de RED-Nord-Ves. Tranzacţia o osposibilă doar după ce, larugăminea adminisraţiei

Regiei Apă-Canal din Bălţi,au os deblocae conurile

bancare ale aceseia. Blo-carea, de alel, au impus-ournizorii de elecriciae,penru neachiări.

Primăria a promis bălţe-nilor, prin mijloacele medialocale, că orașul nu va rămâ-ne ără apă: în cazul deco-necării urnizorului de apădin Soroca de la sursa deenergie elecrică și a înreru-perii aciviăţii apeduculuiSoroca-Bălţi, vor fi puse înuncţiune propriile ânâniareziene. Dar deconserva-rea lor va dura și va generanoi probleme, puţurile nece-siând curaţare și renovare,iar unele din ele – chiar oreparație serioasă.

Datoriisupte din deget

Conurile bancare ale

Regiei Apă-Canal din Bălţinu au os blocae înâmplă-or. Pe hârie, înreprinde-rea bălţeană daorează ÎIS

Acva-Nord o sumă marede bani, care dieră de la osursă la ala. Viceprimarulde Bălţi, Leonid Babii, sus-ţine că regia ese nerena-

bilă încă din 1997. Penrumomen, relaţiile dinre

Acva-Nord, RED-Nord,RED-Nord-Ves și Regia

Apă-Canal Bălţi au ajuns înimpas, fiecare dinre părţicăuându-și drepaea pecale judiciară. Acva-Nord,spre exemplu, a acţionaîn judecaă Regia Apă-Ca-nal Bălţi, cerând achiarea,în prima eapă, a sumei decirca 71 mln. lei penru apaconsumaă în 2007-2010.

Înr-un al liigiu, Acva-Nord cere regiei bălțene săachie încă 56,9 mln. lei,deja penru anii 2013-2015.Recen, înreprinderea dinSoroca a iniţia un al rei-lea proces judiciar, în caresoliciă bălțenilor achiareasumei de 9 mln. lei penruperioada ocombrie 2015 –ebruarie 2016.

Porivi adminisraţiei bălţene, oae acese demer-suri ale înreprinderii dinSoroca nu au niciun supor

juridic, daoriile enumeraefiind supe din dege, les-ne de respins de o insanţăobiecivă. Babii susţine căcele 71 mln. lei, pe care ledaorează parea bălţeană în-reprinderii sorocene penruanii 2007-2010, consiuiesuma de 49 mln. lei pen-ru apa poabilă urnizaă,9 mln. lei – penaliăţi și 13

mln. lei – daorii isorice.În 2004, când s-a iniţi-

a repunerea în uncţiunea Complexului de alimen-are cu apă Soroca-Bălţi,Guvernul condus aunci de

Vasile Tarlev a adopa ohoărâre, prin care bălțeniiau os impuși să renunţe laalimenarea cu apă din pro-priile ânâni areziene și săîncheie de urgență un con-rac cu nou-creaa Acva-Nord. Hoărârea prevedeași ramificarea, în 2007-2010,a apeducului spre Floreși,Drochia, Sângerei, Râșcaniși Teleneși. Guvernul s-aangaja să acopere dierenţadinre preţul apei pompaedin Nisru și ariul achiade consumaori, care eraegal cu preţul apei din are-

zienele locale. În opinia vi-ceprimarului bălţean, sumaconsiuie în jur de 8-9 mln.lei în fiecare an, ceea ce su-plimenează arificial daori-ile puse pe seama regiei dinBălţi.

„Umflarea datoriiloreste o infracţiune”

În sepembrie recu,Primăria Bălți a veni cu odeclaraţie care, asăzi, separe, capăă greuae. Seafirma ranc, precum că“ală soluţie decâ renunţa-rea la uilizarea apeduculuiSoroca-Bălţi și revenirea laexragerea apei din proprii-le ânâni areziene, nu maiavem. Acumularea în coni-nuare a daoriilor pe care nile impune Acva-Nord ese oinracţiune”. Respeciva de-claraţie a os ăcuă de ațăcu reprezenanţi ai BERD,

ai Miniserului Mediului șiai raioanelor care rebuie săfie conecae la apeduculSoroca-Bălţi. A os discuaun proiec de modernizarea apeducului, cu sprijinulunui împrumu de 30 mln.Euro, acorda de Banca Eu-ropeană penru Reconsruc-ţie și Dezvolare. Primarulde Bălţi a declara că nu oa-e raioanele vizae au accep-a să paricipe la renovareaapeducului, ignorând aselrealizarea unui proiec gu-

vernamenal și punând beţeîn roae bălţenilor.

Apropo, un an mai de- vreme, mass-media anunţacă apeducul Soroca-Bălţi

va fi repus în uncțiune dinonduri europene și că Re-publica Moldova va primi,

în aces scop, 20 mln. Euro

de la Banca Europenă de In- vesiţii și BERD. Proiecelede lege penru raificareacelor două conrace au șios aprobae ulerior deGuvern.

Propunerisau pre-condiţii?

Problema asigurării capi-alei de nord cu apă poabilăde caliae a os examinaăîn repeae rânduri la înru-niri republicane și locale, în

birouri guvernamenale, fi-ind adopae diverse decizii,însă, porivi viceprimaruluide Bălţi, Leonid Babii, ni-ciuna din acele hoărâri nua os realizaă până la capă,iar responsabiliaea dem-niarilor din Capială esepracic nulă.

Înre imp, Curea de Apel Bălţi a declara insol- vabilă ÎIS Acva-Nord. Con-ducerea înreprinderii aconesa decizia la CureaSupremă de Jusiţie. Indie-ren de decizia insanţei su-perioare, Acva-Nord rebuiesă aleagă una din cele două

variane posibile: resruc-urarea înreprinderii ori li-chidarea ei. Ținând con desarea de lucruri exisenă,

execuivul bălţean a înainasrucurilor guvernamenalede profil câeva propuneri,ca să nu le numim condiţii,penru a accepa să ia apă dela Nisru, prin inermediulapeducului Soroca-Bălţi.

Ese necesară, în primulrând, execuarea hoărârii nr.

1188 a Guvernului RM din

2004, porivi căreia urmasă fie consruie ramificaţiide la apeducul Soroca-Bălţispre cinci raioane. Urmea-ză ca Guvernul să anulezeoae daoriile isorice, iarresanţele să fie lichidaeprin achiări reciproce în-re Acva-Nord, RED-Nord,RED-Nord-Ves și Regia

Apă-Canal Bălţi. Agenţia na-ţională penru reglemenăriîn energeică urmează să sa-

bilească un nou ari penruconsumul de apă, care nu amai os schimba din 2011,susține Leonid Babii.

Concomien, regia bălțeană urmează să moder-nizeze reţelele de apă, careconsiuie circa 170 kilome-ri. Pracic, oae reţelele auun grad spori de uzură, eleavând pese 30 de ani. Maimul, înreprinderea rebu-ie să obţină pe cale juridicăreînoarcerea în gesiune areţelei de canalizare, rans-misă acum câţiva ani, neîn-emeia, în concesiune unoragenţi economici srăini.

Babii afirmă că dacă Gu- vernul nu v a accepa pro-punerile Primăriei Bălţi,aceasa va renunţa să maiachiziţioneze apa poabilă

de la Acva-Nord și va puneîn uncţiune cele pese 50de ânâni areziene proprii.E o povară, dar ală soluţie,în siuaţia creaă prin “con-ribuţia” Guvernului, pur șisimplu, nu exisă, conclu-zionează viceprimarul băl-ţean.

Vestea despre eventuala sistare a alimentăriicapitalei de nord cu apă potabilă de calitate a generat în mijlocul locuitorilor discuţii aprinse.Mai mulţi bălţeni au scris pe o reţea de sociali-zare că vinovat de situaţia reală este serviciul demarketing de la Regia Apă-Canal. Un internautafirmă că, de fapt, întreprinderea stă cocoţatăpe saci plini cu bani, bani, pe care majoritateaconsumatorilor de apă din oraș îi achită în modregulat. Un alt participant la discuţie menţionea-ză că la întreprinderea bălţeană se mai face uz deun stil sovietic de conducere și că, deși în repu-blică a apărut un număr impunător de instituţiide învăţământ superior, specialiști în materianecesară sunt lipsă. Altcineva constată că suntmulți consumatori cu datorii de peste 10 mii leipentru apă. Încă cineva, mai în glumă, l-a rugatpe încă proaspătul considerat primar, RenatoUsatâi, să-și vândă ceva din avere și să achite da-toriile întreprinderii municipale. Cel mai laconicși mai raţional comentariu l-a lăsat cineva care senumește Roman. El îi sfătuie pe bălţeni să-și facărezerve de apă pentru zile grele...

Balamucul birocratic îi poate lăsa pe oameni fără apă potabilă

AlexeiDumitraș

PavelDumbrăveanu

nului,EfimiaBandalac,și os-ulMinisrual consrucțiilor,

VasileBâcă,au elogiaîn ațanouluiblocproeiculnaționaldeconsrucțiea aparamene-lorsociale.Dar niciunlocaarn-a păși pragul mulrâvni.Pânăînoamnă,auosînlău-raemai muledeecțiuni, iaraparamenele au os doaecu onecesarul,inclusivara-gaz,cadăde baieec..Porivireprezenanului Consiliuluiraional Briceni, M. Munea-nu,cosul unui meru păradespațiuaconsiuicirca555Euro,iardinîmprumus-a ă-cuchiar șio micăeconomie,decirca18 miiEuro.Deci,celpuținînoamnă,anarelepu-eausăcâne.ibeneficiariisăinreîn aparamene.Dar...

La voia birocrațilorPorivi măruriilor, Liu-

ba Bunico a începu să baă



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



7/13


8/13

14 1 5Nr.1(1), 21 aprilie 2016 Nr.1(1), 21 aprilie 2016

Gândulde a scrie despresaele careau apăruîn rezul-aulReormeiAgraredinanii1921-1924în Basarabia, mi-aossugerade replicarecenăalui V.Voronin,în Parlamen.

Elcereacaziuade27mar-tie1918, cândSatulȚării delaChișinăua proclamatActulUnirii,să fiedeclaratăzi dedo-liunațional.Aici guralideruluicomuniștilorar trebuisă steaînchisă.Pentrucăe o dată cuproundesemnificațiiîn des-tinul nostru. Moldoveanul aost salvat de ororilerăzboiu-luicivil șiale Holodomorului,cares-au abătut laacea vremepesteregiune.ReormaAgrarăaost unaărăprecedentprinimpactulei.Fiecarețăranapri-mit,contra unei plăți simbo-lice,pământul său ”pe vecie”.Precumsusține istoricul Teo-dorMarșalcovschi de laBălți,țăranii au ostîmproprietăriți,indierent denaționalitate, vâr-stă sauconesiune.La nordulBasarabiei– pânăla4 hectare,încentrul șisudulținutului –până la 6 hectare. Pământula ostprocuratde StatulRo-mânde lamarii latiundiarilaprețuridepiață.Astel, auostlichidate marile moșii, caredeveniseră nerentabile, iar

țăranulîmpropietărita devenitunaliat denădejdeal statului,remarcăistoric ul.

Înainede1989,amsademai mulede oride vorbăcueanBurcăde laVadul-Leca,aăl ex-președinelui raionuluiTeleneși,Boris Burcă,care-mispuneacă la1923,la vârsadenumai6 ani,aprimi6 hecaredepămânde la”Casanoasră”,insiuție a Miniserului Agri-cuurii și Domeniilor. ”Eramoran de ambii părinți și amcăpăailulde proprieae, așaprecumscrialegea!Asam-aă-cuparioși,cândaosnevoie,m-amdus subricolor săapăracessa,fiind conșiencă ampenruce”,–mi-a spusbărânulBurcă,careîn viațasa a avumulde păimi, inclusivparuanide prizonierasovieic.

Așa ar trebui să arateo adevărată reformă

Anton Cătărău – un antisovietic din satul Puhoi

Sate ctitoritede Marea Unire

Putereasovietică a făcutdin țărani – robi

PrimaruldinPelivan,IonGamarțlângăbustulmareluiînaintaș

nton Cătărău în arestul Ministerului Securității al RSS MoldoveneștiFotodosarSIS.

ScrisoareadresatădeA. CătărăupreședinteluikolhozuluiRucike

PropunereaComisi eiRSS Moldoveneștipentru cercetareadosarelorpolitice,privindeliberarealuiAntonCătărăudingulag

Păsrezcarelicvădeamilie Aculde împropieărire de la”Casanoasră”,acordaîn1921lui Zaharia Ciornei, srăbuni-culmeude peaă.Darpoves-eaesedespre saelecareauapăruîn rezulaulaceleireor-me.ÎnținuulOrheiului,carea

osunadinreciadeleleUniriișiRenașerii Naționale,auapă-ruauncisaecarepoarănu-melemarilor înainași:Pelivan,Crihanași Inculeț.

Pelivan, edificat în bronz, dar și înmemoria loclanicilor

Ion Gamarț, acualul pri-mar al comunei Pelivan, sedovedeșeun buncunoscăoralisorieibașiniisale,darșiunom devoalocului.Ese greusăgăseși azi unom care arabandonaChișinăul, având oaacereprosperă,și arreveniînsaulnaal,penrua-idaun su-flunou,în impuricândacesariscăsă dispară. Mi-adepănalegendalocaliății.

La1922aiciau primipă-mânoamenide laMioc,sauldinvale.Toaicii-aurepariza50 hecare și luiIon Pelivan,caunuiadinresemnaariiAc-uluiUnirii.Însă,în primavaraanului1932aucăzuploipur-nicecareauduramai binede10zile.Răuulaieșidinmacășicei maimulțisăenis-aure-ugiape dealul dedincoloderaseul Orhei-Bălți. Mioceniii-auscrisluiIonPelivan,aunciminisru în Guvernul Româ-niei,carenudoar căle-aceda

penruconsrucțiacaselorpro-priamoșie,dari-ași ajuaculemnulnecesar.

”Pelivanul a os edificadupăun proiec elabora,cazdesulde rarîn Basarabia: cusrăzi drepe, asemeni uneiurbe, iar înaine de războiaici erau 260 gospodării, cuo populațiedepese1700lo-cuiori. În perioada sovieicăsaula maipura denumiriledeMioculNouși Luceaărul,însălumeaînodeunai-aziscunumelesăudeorigine,Pelivan,fiindcăapanooriea mareluiînainașnua osuiaă”,preci-zeazăprimarul.

În vara anului recu, încenrul saului a os edifica

busul lui Ion Pelivan, acesafiind primul însemndin Ba-sarbia, dedica unuia dinre

înainașiicareau voaUnireadela1918.

Inculeț, un satcu nume legendar

Înre Zorile și Cișmea,lângă Ocnița, înre dealuri

văluroaseși lanuri cu cereale,se aflăsăucul Inculeț. BorisRaileanu, lider agricol local,ne poveseșe că țăranide laCucuruzeni, dar și ale saedinimprejurimi,auprimiaicilourișis-ausabilimaiaproa-pede ele,înmodfiresc.Acesepămânuri aparțineau Came-reiȚărăneși,care înperioadainerbelicăa avuaiciermedeprăsilă,dar șipămânarabilșipajiși.Săpâniinoiivere i-auzis Inculeț, dupănumele pri-mului președine al SauluiȚării, parlamenales pe bazedemocraice. Din 1933 pânăîn 1940, numărul locuiorilorsauluia ajunsdela 86la406,se pare, unadinre cele maiulminane creșeri demogra-fice.Curegre,a venipuereasovieică,care a schimbanu-melesauluiînUsia,acesade-

venind pe parcursul impuluiunuldin cele”ără perspecivă”.Localiaeaa revenila vechiul

numeîn 1990.Acumcăunularecirca150 locuiori,dar nuparea fi unuluia:drumurilesunasalae,sauleseeleo-nizași gazifica.

Deși îmbărâneșe, saulInculeț nu-și pierde speranțade dăinuire: ”Numele său-cului nosru rebuie săfie de

învățăurăacualilorguvernanți,careînr-unelardorisă-șieer-nizeze numele lor prin apemărețe.V-ațiînchipuisă aparăacumîn Moldova noasrăunsaCandu,DiacovsauMoțpan?Camdeșară speranță...”– mi-aspus un bărânel mucali dinparealocului.

Crihana, rodulReformei Agrare

Crihanaa apăru în 1922,când252dețăranidela Cucu-ruzeniauosîmproprieărițicu943hecarede pămân,croiedin moșia mănăsirii Vaopedde pe Sânul Mune Ahos.Pese unan, ungrup dețăranis-aumuape ogoarelelor,afla-ela reikilomeride Cucuru-zeni. În componența Crihaneis-aafla renumia”SorbonadinGlie”,precum era supranumiăcoalăAgricolăde laCucuru-zeni.Ilie Rabii,vicepreședineleCROrhei, ex-direcorulcolii

Agricole,susținecăsaula pur-ași numele Koovskoe, No-

voselovka,iarîn1993adeveniCucuruzeniideSus.

Aunci s-a afla vesearisă că în Caliornia, la 99aniîmpliniți, a recula cele

veșnice Anon Crihan, unuldinreconducăorii RepubliciiDemocraiceMoldoveneși,alcăruinumel-apurasauldin1925pânăîn 1940. Săeniiaudecissă revinăoficial ladenu-mirea de la începuuri, aseladucându-iun omagiuaceseiexraodinarepersonaliăți.

olectivizarea

ăranului a fostna dintre măsurilee primă urgență,e care le-au apli-at autoritățileovietice după ane-area Basarabiei la8 iunie 1940, pen-ru a-și instauraegimul. Dar primuln de ocupație aost doar începutulragic.

deMihai Tașcă

Reveni în RSS Moldo-eneascădupă1944, regimulomunisa orificaacțiunileenru organizarea kolhozu-

rilor.Țărănimeabasarabeană,obișnuiăde suede anisă-și

culive pămânul de sinesă-ăor,și carețineabineminecele suerie în anii 1940-1941,s-aîmporiviprinoaemeodele:areuzas ăaccepecolecivizarea, a saboa pre-darea grânelor la sa (așa-numia”posavka”),a scrisșidiuzascrisori cucaracer an-isovieicși împorivakolho-zurilor,a amenința, iarune-ori i-a pedepsi pe aciviși.Maijos,vă relaămun cazderezisențăbasarabeană.

AnonCăărăus-a născuîn1897însaulPuhoi,județulChișinău,înamiliaunuițăranînsări.A erminarei claseînsaulnaalșialucrapămân-ulalăuridepărinți.În 1916a os înrola înarmaa rusă,revenindacasădupă doiani.S-acăsăoricu oconsăeană,

EfimiaCheraru, și împreunăau crescu cincicopii: Peru

(născu în 1920),Alexandra(1924), Ana(1926),Cozma(1928)șiAnasasia(1935).

AnonCăărăuaosunuldinre miilede țărani basara-

benicarea beneficiade Re-ormaAgrară, voaăde SaulȚării în 1918,în urmacăreiai-auosreparizae6 hecaredepămân.Pânăîn 1949,s-aaflao impul în Basarabia,gospodărindîmpreună cua-milia.

Deși kolhozul ”Salin” aosorganiza în saulPuhoimaidevreme,Căărăus-a în-scrisabiala 21augus 1949.

A preda ”benevol”5,25 hadepămânarabil,0,50 ha de

vie,invenarulagricol, uncalcucăruță,unplug,oboroană.Dupăcolecivizare,alucraîn

brigadaviicolă.

Relațiile cu puerea s-auensiona imedia după inra-

reaînkolhoz.Asel, înoamnaanului1949s-auprezenalaelacasădoi aciviși,carei-auce-rusă predeapâineala sa.Că-ărăule-aspus înață: ”Puereasovieicăjupoaieoameniipânălapiele.Voiumblațisăsrângeți”posavka”, jăcmănind țăranul.Nuvoiachianiciuneldeim-poziagricol!”

Nemulțumide sarealu-crurilor în gospodăria colec-ivă, în oamna anului1950Căărău i-ascris o scrisoarepreședinelui kolhozuluiRucike (un rus adus în saîn anul 1948),în care,pen-ru a obliga adminisrația săachie câe 5 ruble penrufiecarezi demuncă,așa cumhoărâse adunarea generală,i-a porunci demniarului:”Sunețiobligasă achiațiur-

noscu vina, deși urnăoriiăceauuneoriexcesde zel,casăpoveseascăcâ maimule.Înplus,un acivis și-a adusamine că Anon Căărău,pânăla 1940,a osmembrual Paridului Liberal. Touși,câțiva consăeni chemațila inerogaorii, deși au osprezenți la adunările din e-

bruarieși marie1951, nuauagrava siuația lui Căărău.

Aurăspunsevazivlaînrebări,sauchiarnegaiv:nu ținmin-e,n-amauzi ec.

Sub presiunea experizeigraologice, Căărău a re-cunoscu că el ese auorulscrisorii anonime, adresaepreședinelui kolhozului. Se-curiaea s-aineresa dacăla

scrierearăvașuluia avucom-plici,încercândsă calificeap-alui Căărăudrepaciviaeaunuigruporganiza,ceeacesepedepseamul maigrav.

Toodaă, MiniserulSecuriății de Saa soliciaauoriățilorlocale cerificae.Cel elibera de președinelekolhozului îl caraceriza ne-gaiv: ”Nueseaciv,la lucrunuiese sisemaic,nu parici-păla viațakolhozului.În anul1950nua îndepliniminimulderudozile,iar în primele5lunialelui1951aieșilalucrudoarde19 ori.Soția,pracic,nuiesela lucru”. Nuavea unconțini mai binevoior nicidocumenuleliberade sovi-eulsăesc.

La4 augus,a osanunțacă anchea preliminară s-a

încheia.edința de judecaăaavu locpe24 augus1951,cuușileînchise.Căărăuadadovadă de demniae, con-firm�

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	zagaievschi-virgil
View:	233 times
Download:	0 times

CRONICA Nr 1 21 Aprilie 2016 Spread

Documents