Home >Documents >Cristian Troncota - Mihail Moruzov Si Frontul Secret

Cristian Troncota - Mihail Moruzov Si Frontul Secret

Date post:15-Oct-2015
Category:
View:58 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

CRISTIAN TRONCOTAMihail MoruzovsiFrontul secret

CUVNT NAINTENu intrasem n scoala primar, cnd am auzit, pentru ntia oar, numele lui Mihail Moruzov, ntr-o discutie purtat de printii mei (tata era ofiter). M-a izbit rezonanta strin a numelui si - cu toate c nu-mi mai amintesc nimic din discutie (probabil, c nici nu ntelegeam despre ce era vorba) - am rmas cu impresia c Moruzov era cineva puternic si temut.Mult mai trziu, cnd am devenit istoric, mi-am dat seama c perceptia din copilrie a personalittii lui Mihail Moruzov fusese corect. Om din umbr, asa cum se potriveste sefului unui serviciu de informatii, el a jucat un rol important, mai mult presupus dect atestat, n luarea unor decizii care au nrurit hotrtor cursul politicii romnesti, att pe planul intern ct si pe cel extern. Despre Moruzov, s-a vorbit mult si n timpul activittii sale ca sef al Serviciului Secret de Informatii si dup mpuscarea lui de ctre legionari, dar deceniile de regim comunist (lsnd la o parte cteva lucrri meritorii) mu au permis investigarea sistematic a activittii sen'iciilor secrete. Din 1990 a tsnit -acesta este termenul potrivit n cmpul nedestelenit de cercetare a istoriei SSI, dl Cristian Troncota, ale crui contributii, numeroase si temeinice, i-au conferit rapid statutul de specialist de clas n domeniul abordai.Dl Cristian Troncota are toate nsusirile istoricului de puternic vocatie. Este, nainte de toate, un explorator neobosit al arhivelor, ceea ce confer cercetrilor sale noutatea de informatie si baza solid de documentare. Odat stpn pe surse, domnia sa le trece prin grila unui sever spirit critic; o parte a efortului de cunoastere, mai putin observabil de cititorul obisnuit, dar care pentru profesionist este lesne de sesizat si... de admirat! Gratie acestei interpretri critice a izvoarelor, dl Cristian Troncota stie s se orienteze n labirintul attor informatii contradictorii sau false.ntr-un domeniu, n care secretul si dezinformarea sunt de rigoare, unde rivalittile si adversittile rsar la tot pasul, ncurcnd pistele cercetrii, dl Cristian Troncota gseste calea corect, lmurind enigme, si fcnd lumin.In labirintul istoriei serviciilor secrete, firul Ariadnei este tesut pentru Domnia Sa din documentare plus inteligent.Astzi se poate vorbi n istoriografia romneasc de o adevrat directie de cercetare a activittii sen'iciilor de informatii, directie ce si gseste n studiile d-lui Cristian Troncot o ilustrare ce l onoreaz, si onoreaz, n acelasi timp, scoala romneasc de istorie creia i apartine.As spune c era firesc, era de asteptat ca dup volumul consacrat lui Eugen Cristescu, dl Cristian Troncot s-si ndrepte atentia asupra lui Mihail Moruzov. Cred c misiunea asumat era mult mai anevoioas: sursele erau mai putine, personajul mai umbros, mai complex si jucnd pe mai multe planuri.Ceea ce ofer acum dl Cristian Troncot cititorilor si specialisti si marele public este rezultatul unei anchete de excelent detectiv al istoriei si, n acelasi timp, dosarul" documentar pe care ea s-a ntemeiat, pus la ndemna lectorului, invitat astfel s ia contact direct cu izvoarele si s evalueze singur opiniile si concluziile biografului lui Mihail Moruzov.Dl Cristian Troncot nu este fascinat - asa cum se ntmpl de attea ori - de personajul studiat. Acelasi simt critic, dovedit n analiza surselor, se manifest si n caracterizarea personalittii si activittii lui Mihail Moruzov. Este limpede c omul nu a fost un cavaler Bayard fr pat si fr repros " al serviciului secret. Ceea ce as dori s subliniez este c, dup opinia mea, aspectele criticabile ale omului si profesionistului Mihail Moruzov sunt de imputat nu numai firii si codului su moral, ci si societtii romnesti din perioada interbelic.Inauguralul sau startul Romniei Mari a fost apsat de absenta unui proces al rspunderilor clasei politice pentru gravele carente n pregtirea rzboiului de ntregire national, n 1918, intrat n viata politic, generalul Alexandru Averescu a scris un ciclu de articole n ziarul ndreptarea ", reunite apoi ntr-o brosur intitulat Rspunderile ". Pe bun dreptate, el sublinia c Romnia a vrut rzboiul, a intrat n rzboi la momentul ales de ea, dar, dup cum se stie, si sub presiunea ultimativ a Aliatilor, iar, la nceputul operatiilor militare s-au desfsurat dup planul elaborat de Marele Stat Major romn. Atunci, cum se explic faptul c, la doar o sptmn de la intrarea Romniei n rzboi a venit grava, umilitoarea nfrngere de la Turtucaia?In memoriile sale, Constantin Argetoianu observ cu dreptate: Cu Turtucaia a nceput la noi ura mpotriva partidelor. Turtucaia a pus n lumin goliciunea oamenilor crora tara le ncredintase soarta ei, aproape fr nici un control (...). Tot putregaiul nostru politic ar fi putut s fie mturat ntr-o clip si am fi putut avea si noi un 4 septembrie (referire la proclamarea Republicii, n Franta, n urina nfrngerii lui Napoleon allll-lea la Sedan, n 1870- n.n.),fr nici o greutate. si totusi, desi trezit n constiinta ei, opinia noastr public nu s-a ridicat prin acte de violent mpotriva unor vinovati care asteptau cu capul plecat s li se dea lovitur de gratie ".Dac aceast lovitur nu a venit atunci, nu nseamn c frustrarea nu a dospit si, o dat cu continuarea si agravarea practicilor de politicianism din perioada interbelic, ea a erupt violent n viata societtii romnesti prin manifestrile totalitarismului de extrem dreapt. Ostilitatea sa fat de democratie se alimenta si- vai!justifica -prin caricatura de democratie instaurat la noi, unde trucarea alegerilor, cptuirea partizanilor politici etc. deveniser o nefast regul. Partidele nsele, discreditau, prin astfel de procedee, democratia, confundat ntr-un segment tot mai important al opiniei publice cu coruptia si clientelismul politic. Asa se explic de ce la alegerile din decembrie 1937, miscarea legionar (Partidul Totulpentru tar") a obtinut 15,58% de voturi.Negarea democratiei venea si din directia totalitarismului de extrem stng, dar subordonarea total fat de consemnele venite de la Moscova si adoptarea unor orientri si directive care vizau destrmarea statului national unitar romn l-au lipsit de suport n opinia public. Aceasta a perceput Partidul Comunist ca un corp strin n societatea romneasc si l-a izolat. Ceea ce nu i-a anulat nocivitatea pentru c el a actionat ca un instrument al Kremlinului, pentru care, indiferent de schimbrile tactice intervenite n politica extern a U.R.S.S., Romnia continua s fie privit ca un adversar.Dup instaurarea regimului nazist n Germania (30 ianuarie 1933) si dup intensificarea politicii revizioniste a celui de al treilea Reich, Romnia se vedea prinsa ntre doi colosi totalitari, care o amenintau cu distrugerea, fie c s-arfi luptat ntre ei, fie c s-arfi nteles ntre ei.Cu un sistem democratic subred si amenintat de apetiturile teritoriale ale vecinilor revizionisti, Romnia avea nevoie de stabilitate politic si de concentrarea eforturilor n directia dezvoltrii capacittii ei de aprare. Tendintele autoritare, manifestate de regele Caro! al 11-lea nc de la urcarea sa pe tron n 1930 au evoluai n directia instaurrii dictaturii regale, realizat n 1938. Asa cum s-a remarcat si de alti istorici, atunci, n februarie 1938, lupta nu s-a dat ntre democratie si dictatura regal, ci ntre dictatura regal si totalitarismul legionar. Este nc un semn de ct de fragil era democratia romneasc interbelic.In acest context politic - intern si extern - rolul Serviciului de Informatii nu putea s sporeasc. Sfidrile si amenintrile venite la adresa securittii si integrittii statului erau prea multe si prea grave, pentru ca el, statul, s nu reactioneze cu vigoare, s nu se apere prin toate mijloacele, si Serviciul de Informatii era - sau trebuia s devin unul dintre cela mai eficiente.Un interes superior national s-a ntlnit cu un om inteligent, abil si hotrt Mihail Moruzov. Decis s serveasc si tara, si autoritatea care o cr-muia, si propria carier, nzestrat cu calittile " ce se cer n aceast a doua, n ordinea celor mai vechi meserii din lume (prima fiind prostitutia!), Mihail Moruzov a stiut s-si conduc barca pe apele agitate ale vietii politice romnesti si ale situatiei internationale.Intr-o situatie ca a lui fi n conditiile de atunci, att din tar ct si din afara hotarelor ei, Mihail Moruzov, dac voia s nainteze n carier si s se mentin, apoi, ca unul dintre diriguitorii din culise a jocului politic, trebuia s accepte compromisurile, jocurile duble etc. De la Machiavelli ncoace, toat lumea stie c politica si morala sunt planuri diferite si oricte deziderate de fuziune a lor s-ar formula, ele vor rmne ntotdeauna separate,O dat recunoscut aceast realitate, nu nseamn c omului politic i se poate ierta orice si c el este liber s se foloseasc de orice mijloc pentru a ajunge la obiectivele, sale, orict de nobile i-arfi intentiile. Societatea democratic - si, cel putin n principiu, cea romneasc apartinea acestei categorii - are un sistem de valori ce se cer respectate si numai n cadrul fixat de ele, se poate desfsura jocul politic.Mihail Moruzov nu pare a fi fost prea mult preocupat s respecte aceste valori, dar, putini au fost cei care, n activitatea politic, si-au fcut un principiu din a nu trece dincolo de limita ngduit de valorile democratice. Oportunism, labilitate n convingeri, acceptarea compromisului s e ntlnesc mereu n lumea politic romneasc.Un exemplu cel al lui Mircea Eliade - este concludent. Simpatiile sale legionare nu pot fi tgduite si ele explic, internarea sa n lagrul de la Miercurea duc, n 1938, de ctre Armnd Clinescu. Cunoscut ca intelectual de valoare, el a fost eliberat -fr a i se cere o declaratie de desolidarizare de Garda de Fier - si, pentru a fi separat de miscarea legionar, trimis ca atasat la Legatia romn din Marea Britanie. n memoriile lui Dumitru Danielopol, reprezentantul Bncii Nationale a Romniei la Londra, se gsesc date lmuritoare si despre Mircea Eliade si despre capacitatea lui Mihail Moruzov de a-si recruta colaboratorii. Marele scriitor le spunea celor de la Legatie dup venirea legionarilor la putere n se

of 231

Embed Size (px)
Recommended