CRISTIAN TRONCOTAMihail MoruzovsiFrontul secret

CUVNT NAINTENu intrasem n scoala primar, cnd am auzit, pentru ntia oar, numele lui Mihail Moruzov, ntr-o discutie purtat de printii mei (tata era ofiter). M-a izbit rezonanta strin a numelui si - cu toate c nu-mi mai amintesc nimic din discutie (probabil, c nici nu ntelegeam despre ce era vorba) - am rmas cu impresia c Moruzov era cineva puternic si temut.Mult mai trziu, cnd am devenit istoric, mi-am dat seama c perceptia din copilrie a personalittii lui Mihail Moruzov fusese corect. Om din umbr, asa cum se potriveste sefului unui serviciu de informatii, el a jucat un rol important, mai mult presupus dect atestat, n luarea unor decizii care au nrurit hotrtor cursul politicii romnesti, att pe planul intern ct si pe cel extern. Despre Moruzov, s-a vorbit mult si n timpul activittii sale ca sef al Serviciului Secret de Informatii si dup mpuscarea lui de ctre legionari, dar deceniile de regim comunist (lsnd la o parte cteva lucrri meritorii) mu au permis investigarea sistematic a activittii sen'iciilor secrete. Din 1990 a tsnit -acesta este termenul potrivit n cmpul nedestelenit de cercetare a istoriei SSI, dl Cristian Troncota, ale crui contributii, numeroase si temeinice, i-au conferit rapid statutul de specialist de clas n domeniul abordai.Dl Cristian Troncota are toate nsusirile istoricului de puternic vocatie. Este, nainte de toate, un explorator neobosit al arhivelor, ceea ce confer cercetrilor sale noutatea de informatie si baza solid de documentare. Odat stpn pe surse, domnia sa le trece prin grila unui sever spirit critic; o parte a efortului de cunoastere, mai putin observabil de cititorul obisnuit, dar care pentru profesionist este lesne de sesizat si... de admirat! Gratie acestei interpretri critice a izvoarelor, dl Cristian Troncota stie s se orienteze n labirintul attor informatii contradictorii sau false.ntr-un domeniu, n care secretul si dezinformarea sunt de rigoare, unde rivalittile si adversittile rsar la tot pasul, ncurcnd pistele cercetrii, dl Cristian Troncota gseste calea corect, lmurind enigme, si fcnd lumin.In labirintul istoriei serviciilor secrete, firul Ariadnei este tesut pentru Domnia Sa din documentare plus inteligent.Astzi se poate vorbi n istoriografia romneasc de o adevrat directie de cercetare a activittii sen'iciilor de informatii, directie ce si gseste n studiile d-lui Cristian Troncot o ilustrare ce l onoreaz, si onoreaz, n acelasi timp, scoala romneasc de istorie creia i apartine.As spune c era firesc, era de asteptat ca dup volumul consacrat lui Eugen Cristescu, dl Cristian Troncot s-si ndrepte atentia asupra lui Mihail Moruzov. Cred c misiunea asumat era mult mai anevoioas: sursele erau mai putine, personajul mai umbros, mai complex si jucnd pe mai multe planuri.Ceea ce ofer acum dl Cristian Troncot cititorilor si specialisti si marele public este rezultatul unei anchete de excelent detectiv al istoriei si, n acelasi timp, dosarul" documentar pe care ea s-a ntemeiat, pus la ndemna lectorului, invitat astfel s ia contact direct cu izvoarele si s evalueze singur opiniile si concluziile biografului lui Mihail Moruzov.Dl Cristian Troncot nu este fascinat - asa cum se ntmpl de attea ori - de personajul studiat. Acelasi simt critic, dovedit n analiza surselor, se manifest si n caracterizarea personalittii si activittii lui Mihail Moruzov. Este limpede c omul nu a fost un cavaler Bayard fr pat si fr repros " al serviciului secret. Ceea ce as dori s subliniez este c, dup opinia mea, aspectele criticabile ale omului si profesionistului Mihail Moruzov sunt de imputat nu numai firii si codului su moral, ci si societtii romnesti din perioada interbelic.Inauguralul sau startul Romniei Mari a fost apsat de absenta unui proces al rspunderilor clasei politice pentru gravele carente n pregtirea rzboiului de ntregire national, n 1918, intrat n viata politic, generalul Alexandru Averescu a scris un ciclu de articole n ziarul ndreptarea ", reunite apoi ntr-o brosur intitulat Rspunderile ". Pe bun dreptate, el sublinia c Romnia a vrut rzboiul, a intrat n rzboi la momentul ales de ea, dar, dup cum se stie, si sub presiunea ultimativ a Aliatilor, iar, la nceputul operatiilor militare s-au desfsurat dup planul elaborat de Marele Stat Major romn. Atunci, cum se explic faptul c, la doar o sptmn de la intrarea Romniei n rzboi a venit grava, umilitoarea nfrngere de la Turtucaia?In memoriile sale, Constantin Argetoianu observ cu dreptate: Cu Turtucaia a nceput la noi ura mpotriva partidelor. Turtucaia a pus n lumin goliciunea oamenilor crora tara le ncredintase soarta ei, aproape fr nici un control (...). Tot putregaiul nostru politic ar fi putut s fie mturat ntr-o clip si am fi putut avea si noi un 4 septembrie (referire la proclamarea Republicii, n Franta, n urina nfrngerii lui Napoleon allll-lea la Sedan, n 1870- n.n.),fr nici o greutate. si totusi, desi trezit n constiinta ei, opinia noastr public nu s-a ridicat prin acte de violent mpotriva unor vinovati care asteptau cu capul plecat s li se dea lovitur de gratie ".Dac aceast lovitur nu a venit atunci, nu nseamn c frustrarea nu a dospit si, o dat cu continuarea si agravarea practicilor de politicianism din perioada interbelic, ea a erupt violent n viata societtii romnesti prin manifestrile totalitarismului de extrem dreapt. Ostilitatea sa fat de democratie se alimenta si- vai!justifica -prin caricatura de democratie instaurat la noi, unde trucarea alegerilor, cptuirea partizanilor politici etc. deveniser o nefast regul. Partidele nsele, discreditau, prin astfel de procedee, democratia, confundat ntr-un segment tot mai important al opiniei publice cu coruptia si clientelismul politic. Asa se explic de ce la alegerile din decembrie 1937, miscarea legionar (Partidul Totulpentru tar") a obtinut 15,58% de voturi.Negarea democratiei venea si din directia totalitarismului de extrem stng, dar subordonarea total fat de consemnele venite de la Moscova si adoptarea unor orientri si directive care vizau destrmarea statului national unitar romn l-au lipsit de suport n opinia public. Aceasta a perceput Partidul Comunist ca un corp strin n societatea romneasc si l-a izolat. Ceea ce nu i-a anulat nocivitatea pentru c el a actionat ca un instrument al Kremlinului, pentru care, indiferent de schimbrile tactice intervenite n politica extern a U.R.S.S., Romnia continua s fie privit ca un adversar.Dup instaurarea regimului nazist n Germania (30 ianuarie 1933) si dup intensificarea politicii revizioniste a celui de al treilea Reich, Romnia se vedea prinsa ntre doi colosi totalitari, care o amenintau cu distrugerea, fie c s-arfi luptat ntre ei, fie c s-arfi nteles ntre ei.Cu un sistem democratic subred si amenintat de apetiturile teritoriale ale vecinilor revizionisti, Romnia avea nevoie de stabilitate politic si de concentrarea eforturilor n directia dezvoltrii capacittii ei de aprare. Tendintele autoritare, manifestate de regele Caro! al 11-lea nc de la urcarea sa pe tron n 1930 au evoluai n directia instaurrii dictaturii regale, realizat n 1938. Asa cum s-a remarcat si de alti istorici, atunci, n februarie 1938, lupta nu s-a dat ntre democratie si dictatura regal, ci ntre dictatura regal si totalitarismul legionar. Este nc un semn de ct de fragil era democratia romneasc interbelic.In acest context politic - intern si extern - rolul Serviciului de Informatii nu putea s sporeasc. Sfidrile si amenintrile venite la adresa securittii si integrittii statului erau prea multe si prea grave, pentru ca el, statul, s nu reactioneze cu vigoare, s nu se apere prin toate mijloacele, si Serviciul de Informatii era - sau trebuia s devin unul dintre cela mai eficiente.Un interes superior national s-a ntlnit cu un om inteligent, abil si hotrt Mihail Moruzov. Decis s serveasc si tara, si autoritatea care o cr-muia, si propria carier, nzestrat cu calittile " ce se cer n aceast a doua, n ordinea celor mai vechi meserii din lume (prima fiind prostitutia!), Mihail Moruzov a stiut s-si conduc barca pe apele agitate ale vietii politice romnesti si ale situatiei internationale.Intr-o situatie ca a lui fi n conditiile de atunci, att din tar ct si din afara hotarelor ei, Mihail Moruzov, dac voia s nainteze n carier si s se mentin, apoi, ca unul dintre diriguitorii din culise a jocului politic, trebuia s accepte compromisurile, jocurile duble etc. De la Machiavelli ncoace, toat lumea stie c politica si morala sunt planuri diferite si oricte deziderate de fuziune a lor s-ar formula, ele vor rmne ntotdeauna separate,O dat recunoscut aceast realitate, nu nseamn c omului politic i se poate ierta orice si c el este liber s se foloseasc de orice mijloc pentru a ajunge la obiectivele, sale, orict de nobile i-arfi intentiile. Societatea democratic - si, cel putin n principiu, cea romneasc apartinea acestei categorii - are un sistem de valori ce se cer respectate si numai n cadrul fixat de ele, se poate desfsura jocul politic.Mihail Moruzov nu pare a fi fost prea mult preocupat s respecte aceste valori, dar, putini au fost cei care, n activitatea politic, si-au fcut un principiu din a nu trece dincolo de limita ngduit de valorile democratice. Oportunism, labilitate n convingeri, acceptarea compromisului s e ntlnesc mereu n lumea politic romneasc.Un exemplu cel al lui Mircea Eliade - este concludent. Simpatiile sale legionare nu pot fi tgduite si ele explic, internarea sa n lagrul de la Miercurea duc, n 1938, de ctre Armnd Clinescu. Cunoscut ca intelectual de valoare, el a fost eliberat -fr a i se cere o declaratie de desolidarizare de Garda de Fier - si, pentru a fi separat de miscarea legionar, trimis ca atasat la Legatia romn din Marea Britanie. n memoriile lui Dumitru Danielopol, reprezentantul Bncii Nationale a Romniei la Londra, se gsesc date lmuritoare si despre Mircea Eliade si despre capacitatea lui Mihail Moruzov de a-si recruta colaboratorii. Marele scriitor le spunea celor de la Legatie dup venirea legionarilor la putere n septembrie 1940 - c el era una din luminile cluzitoare ale acestei miscri si c a avut de suferit din aceast cauz rigorile lagrului de concentrare ". Aceasta nu l-a mpiedicat, ca, la plecarea spre Londra, s dea curs unei invitatii de a se prezenta la serviciul lui Moruzov ", unde a fost ntrebat de un colonel dac accept s colaboreze cu acest serviciu, misiunea sa fiind aceea de a informa despre activittile comuniste din Marea Britanie Eliade mi-a explicat c era greu s refuze "- relateaz Danielopol. Viitorul istoric al religiilor care se astepta, n toamna lui 1940, s primeasc o functie important (chiar ministru, credea sotia lui!) de la camarazii din Garda de fier, nu ezitase s colaboreze cu serviciul lui Mihail Moruzov, omul regelui Caro/ al ll-lea, adversarul de moarte al Legiunii!Moruzov nsusi a tinut mai multe fiare n foc pentru a se servi de cel potrivit la momentul oportun. I se potriveste si lui remarca att de su- gestiv a colonelului Erwin Lahousen care spunea c este sigur c amiralul Canaris fcea un joc dublu, dar nu stie unde sfrsea primul si unde ncepea cel de al doilea!Dar, la urma urmei, aceasta este o performant n domeniul serviciilor secrete si ea trebuie trecut la activul profesionist al lui Mihai Moruzov.Documentele publicate n volumul de fat pun n lumin amploarea si rigoarea activittii SSI, capacitatea sa de a observa, analiza si desprinde esentialul din cele constatate. Ne aflm n fata unui profesionalism de bun calitate.n celebra sa lucrare Arhipelagul Gulag", Soljenitn relateaz c a ntlnit un fost agent secret romn - care s-a prezentat drept locotenentul Vladimirescusustinnd c a fost pregtit de la vrsta de sase ani pentru viitoarea sa activitate de membru al serviciului de informatii al armatei! Performantele obtinute de acesta -printre altele ar fi distrus ntr-un depozit 2.000 de parasute, una la fiecare 15 secunde -, dar mai ales, siguranta, nepsarea si fermitatea personajului l-au impresionat profund pe marele scriitor rus. Un adevrat James Bond romn sau un simplu fanfaron, gata s se mpuneze cu isprvi nemaipomenite pn si n lumea de infern a Gulagului? Cred c numai dl Cristian Troncot va putea, ntr-o zi, s ne lmureasc si n acest nclcit episod.Ultimul volum al d-lui Cristian Troncot este mrturia pasiunii, a identificrii autorului cu meseria de istoric creia Marc Bloch, marele medievist francez, i-a nchinat o apologie. Volumul este, n acelasi timp, o nou si foarte solid contributie la istoria serviciilor secrete romnesti si, prin multimea si varietatea ramificatiilor acestor servicii, si la istoria contemporan a Romn iei. Cercettorii autohtoni si strini gsesc n paginile ce urmeaz o min de informatii valoroase, multumit crora, ei pot cunoaste acum mai profund perioada interbelic si cea de nceput al celui de-al doilea rzboi mondial.Am ncheiat citirea acestui volum cu un singur regret: acela de a nu mai putea fi studentul d-lui Cristian Troncot.Membru corespondent al Academiei Romne Dr. Florin CONSTANTINII!

INTRODUCEREIstoria serviciilor secrete e plin de momente de tensiune si dramatism, de succese si de amare nfrngeri. si unele si celelalte sunt trecute -tot n contul oamenilor, care s-au ncumetat s poarte povara unor grele misiuni, cu constiinta c-si slujesc tara.Istoriografia romn a nregistrat - att nainte, ct si dup decembrie 1989 lucrri referitoare la momente, perioade sau personaje si chiar personalitti din istoria serviciilor secrete de informatii romnesti, precum si studii, articole si culegeri de documente. Cu toate acestea, o lucrare de sintez pe aceast tem, elaborat dup criterii, metodologii si exigente stiintifice, rmne, si pe mai departe, un deziderat, si aceasta din mai multe motive.n primul rnd, s-a pus si se va pune permanent problema accesului la surse. Documentele de arhiv - si am n vedere arhivele secrete - au propria istorie. Conservarea, prelucrarea si gestionarea lor se face dup alte reguli dect cele din arhivele istorice obisnuite, au un regim special de acces, termene mult mai lungi n care se interzice publicarea lor si, nu n ultimul rnd, au constituit de-a lungul timpului obiectul unor distrugeri succesive din varii motive. Chiar documente importante, cum sunt, spre exemplu, sintezele informative, cu caracter si circuit special, referitoare la fapte, evenimente sau cazuri deosebite, ce nu trebuiau cunoscute dect de anumiti factori de putere din stat, aveau pe prima fil, lng antet, mentiunea expres de a fi distruse imediat dup consultare. Ne scap sau, n orice caz, e greu de explicat, n actuala faz a cercetrii, motivele pentru care unele din aceste documente s-au pstrat totusi. E adevrat, astfel de documente constituie o raritate, fapt pentru care descoperirea lor reprezint un adevrat trofeu pentru cercettorul care, cu minutie si perseverent, studiaz printre rafturile de arhiv prfuite, unele chiar uitate sau insuficient evidentiate prin sistemul de nregistrare al cataloagelor.11Pe de alt parte, se pune problema criteriilor de abordare. Istoria serviciilor secrete de informatii romnesti, ca de altfel a oricror institutii de acest gen, poate fi tratat din mai multe perspective: cronologic; a evolutiei structurilor ce compun o comunitate informativa; a cadrului legislativ, conceptual sau tehnico-metodologic; a cazuisticii semnificative; a metodelor, mijloacelor si procedeelor specifice ntrebuintate. La fel de interesante, n sensul formulrii unor concluzii relevante, se dovedesc si analizele fluxurilor informationale obtinute de serviciile secrete de informatii si difuzate factorilor de decizie din stat - mai ales n momentele de criz sau n situatii limit - pentru fundamentarea strategiei si politicii de aprare n materie de sigurant national. Sugestive si pline de continut sunt si studiile care urmresc s reliefeze n ce msur mobilul deciziei politico-diplomatice si militare a tinut cont de informatiile furnizate de serviciile secrete sau consecintele solutiilor adoptate. Prin urmare, analizele pot pune problema eficientei unor astfel de structuri si stabilirii rolului si locului lor n ansamblul institutiilor statului modern, ntr-un anumit context istoric.Un demers analitic ambitios si poate propune, ca obiect, toate aceste aspecte la un loc, la care trebuie s adauge si o ncadrare istoric, absolut necesar pentru evidentierea surselor de pericol interne si externe, ce determin n fond ratiunea existentei si activittii structurilor informative secrete cu rol de prevenire, nlturare si contracarare a oricror fapte, actiuni si fenomene, ce pot aduce atingere sistemului imunitar al statului.si n abordarea activittii sefilor serviciilor secrete sau a oamenilor din preajma lor e nevoie de obiectivitate, echilibru si mult cumptare. Pentru un asemenea demers, nu o dat, s-a dovedit c studiul atent al documentelor de arhiv, coroborat cu lucrrile memorialistice si chiar cu afirmatiile notate n cadrul dialogului purtat cu cei rmasi n viat, care s-au aflat n mijlocul evenimentelor ori n imediata lor apropiere, pot demonta legendele create n jurul unor sefi ai serviciilor secrete. si pentru ca monstri sacri" ai spionajului si contraspionajului s redevin oameni adevrati n constiinta posterittii, analiza unor astfel de personalitti trebuie fcut cu mult atentie, ca nu cumva s se creeze n jurul lor o alt mitologie.Am subliniat toate acestea pentru c ele au constituit esenta ideilor si principiilor care m-au cluzit permanent n studiul si eforturile de reconstituire a unor momente, cazuri si personaje din istoria serviciilor secrete de informatii romnesti, n epoca contemporan.12n ultimii ani, am reusit s public o serie de rezultate ale acestor cercetri si s adun n urma lor o adevrat colectie de documente. Recitindu-le, mi-am dat seama c pot fi reunite ntr-un tom, n ciuda modalittilor diferite de tratare.Volumul este dedicat lui Mihail Moruzov si Serviciului Secret de informatii al armatei romne pe care 1-a fondat, organizat si condus din 1924 si pn la nceputul lunii septembrie 1940. Alturi de Moruzov apar si ctiva din principalii si colaboratori, fie prin actiunile informative ntreprinse, fie n calitate de memorialisti, printre care maiorul Constantin Gh. lonescu Micandru, locotenent-colonelul Gheorghe Petrescu, Niky stefnescu, Gheorghe Cristescu, stefan Enescu si altii.Documentele din anex acoper dou perioade distincte. Mai nti, intervalul 1917-1919, cnd Mihail Moruzov a activat ca sef al echipei de sigurant din Delta Dunrii, n timpul rzboiului de ntregire, si apoi perioada 1934-1940, pn la arestarea sefului Serviciului Secret.Rstimpul cuprins ntre 1924-1928 nu este acoperit documentar, ntruct, asa cum rezult dintr-un proces verbal pstrat n Arhiva Ministerului Aprrii Nationale, documentele Serviciului Secret si ale Sectiei a 11-a din Marele Stat Major, elaborate n acea perioad, au fost distruse n totalitate n timpul bombardamentelor de la sfrsitul lunii august 1944. Nu excludem posibilitatea existentei unor dubluri, rspndite prin alte unitti arhivistice, cu o tematic diferit, dar n stadiul actual al cercetrii nu au fost depistate.De asemenea, nu am gsit pn acum explicatia lipsei de documente ale Serviciului Secret pentru perioada 1929-1933. Exceptie face Memoriul" ntocmit de Mihail Moruzov la 9 martie 1930, referitor la situatia din Basarabia, document gsit cu totul ntmpltor n biblioteca Arhivei Serviciului Romn de Informatii (doc. nr. 1). Ceea ce este interesant, documentul poart semntura olograf - cu cerneal neagr - a lui Mihail Moruzov. Pe fiecare fil este aplicat o stampil cu inscriptia Biblioteca Academiei RPR", iar pe prima fil este inserat cota 4/311. Cu toate eforturile fcute, nu am reusit s gsesc cine si cnd 1-a clasat n Biblioteca Academiei, n ce mprejurri si-a schimbat locul de pstrare. Misterul ne duce involuntar cu gndul la perioada proletcultismului, spre anii republicii populare", cnd cenzorii Securittii si propagandistii PCR vnau crti si documente din biblioteci si arhive, care, prin continutul lor, compromiteau imaginea comunismului si a URSS. Oricum, faptul c acest document nu a13fost distrus si probabil c nu e singurul exemplu demonstreaz, dac mai nclzeste pe cineva, c cerberii bolsevismului romnesc au avut si limite n pornirile lor revolutionare".Memoriul lui Mihail Moruzov despre situatia Basarabiei din 1930 este, fr nici un fel de exagerare, captivant, fapt pentru care nu rezist tentatiei de a sugera cititorilor s nceap lectura chiar cu acest document. Ni se dezvluie, nainte de toate, tragedia Basarabiei, partea de responsabilitate ce revine autorittilor centrale si teritoriale romnesti din epoc - n fata altora din exterior - pentru situatia si destinul unui strvechi teritoriu romnesc. Se poate ntelege si mai lesne obsesia opiniei publice romnesti, starea ei de spirit, fat de pericolul comunist, n direct conexiune cu posibilitatea parc implacabil prin imobilism a pierderii Basarabiei n situatia unei agresiuni sovietice. Documentul reliefeaz, prin continut, varietatea mijloacelor folosite pentru investigatie si procurarea informatiilor de documentare, precum si capacitatea de analiz-sintez a lui Mihail'Moruzov si probabil a principalilor, si colaboratori din Serviciul Secret. Ne ntrebm cu ndrepttire, la ce au folosit astfel de informri cu caracter preventiv, dac n urmtorul deceniu situatia pare c nu s-a schimbat? Interogatia noastr are n vedere continutul notei din 15 februarie 1940 prin care Serviciul Secret aducea la cunostinta autorittilor centrale despre impactul curentului comunist n rndurile maselor de trani, printre care se rspndea tot mai intens zvonul c Basarabia urma s fie ocupat de trupele sovietice, iar multi conationali ncepuser deja s-si vnd pmnturile, n vreme ce minoritarii etnici deveneau si mai activi . Un alt exemplu edificator ni-1 ofer nota din 7 martie 1940 prin care Serviciul Secret dovedea c era bine informat despre activitatea Societtii Basarabehilor", care nfiintase, cu ajutorul agentilor trimisi de Moscova, alte patra centre de propagand n S.U.A. (la New York, Chicago, Sn Francisco si Saint Louis) . Obiectivul acestei societti era de a pregti din timp opinia public international pentru eventualitatea unui atac sovietic contra Romniei si eliberarea" Basarabiei.ntr-un asemenea context, strdaniile Serviciului Secret romn nu mai trebuiau concentrate spre identificarea factorului de risc cel mai1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (n continuare se va cita sigla Arh. M.A.E.), fond 71 Romnia, voi. 63., f. 300-3005.2 Ibidem, f. 544-545.14periculos pentru integritatea si suveranitatea national, ntruct el era perceptibil si prea evident pentru toat lumea. Eforturile au fost directionale spre combinatiile de culise cu scopul de a racorda interesele romnesti la oricare dintre marile puteri cu exceptia URSS dispuse si interesate n a ne garanta granitele nationale. Pentru prevenirea materializrii pericolului reprezentat de bolsevism, cu toate consecintele ce decurgeau pentru societatea romneasc, Serviciul Secret condus de Mihail Moruzov s-a ncumetat s bat la portile unor nalte cancelarii politico-diplomatice si militare de la Berlin, Roma, Paris, Londra dar si de la Praga si Varsovia, pentru a analiza situatia la fata locului, a face schimb de informatii si de a gsi solutii pentru salvarea situatiei de izolare n care se afla Romnia. Eforturile au avut succes pn la un anumit punct. Dar lipsa consensului fortelor politice, situatie acutizat si de nehotrrea unei politici externe clare, a fcut ca tot ceea ce se cldise pn atunci cu riscuri, sacrificii si compromisuri s se prbuseasc rapid precum un castel de nisip.Dac marele pericol de Ia Est nu a putut fi neutralizat, n vara anului 1940, asta nu nseamn c istoria nvinsilor, n cazul nostru a Serviciului Secret, nu este interesant. Orice bilant, rezultat n urma unui demers analitic, formuleaz teza cu care e greu s nu fim de acord potrivit creia, mai tot timpul, n momentele de criz si situatii limit, serviciile noastre secrete de informatii au gustat din cupa amar a nfrngerii, si nu ntotdeauna din vina lor, pentru c informatiile de valoare au difuzat, deci si-au justificat ratiunea de a fi. Vae victis?". Poate! Dar tocmai de aceea e bine s studiem cu mai mult atentie trecutul pentru a-1 ntelege si a nu-i mai repeta, pe ct posibil, greselile.Din aceast perspectiv, experienta Moruzov" si a Serviciului Secret de informatii devine instructiv, cel putin din dou puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu un serviciu secret de informatii bine conceput, structurat si directionat, care n ctiva ani a reusit chiar s devin eficient n ce priveste forta" informatiei, adic procurarea, verificarea si prelucrarea materialului informativ de interes, pe baza cruia se puteau fundamenta strategiile de aprare si promovare a interesului national. Toate realizrile incontestabile, ce apartin lui Mihail Moruzov - pentru c au existat si din acestea - s-au datorat lurii n consideratie a experientei trecutului n materie de informatii. El s-a inspirat din ceea ce era mai nou pe plan european, inclusiv din modelul intelligence-u\ui britanic - dup cum singur a tinut s preci-15zeze de la care a luat si adaptat att ct s-a potrivit conditiilor si particularittilor societtii romnesti.Pe de alt parte, avem derulat fenomenul de sustragere treptat a lui Mihail Moruzov si a serviciului pe care 1-a condus de Ia activittile pur informative si contrainformative, asa cum le definise n Raportul din 1934 si bascularea spre domeniul politic3. Cum s-a ajuns la o astfel de situate se cere desigur explicat. Apreciem c realizrile din perioada de nceput, bazate pe ncrederea si sprijinul factorilor de conducere poli-tico-militar, 1-au fcut pe Moruzov s perceap n mod eronat - afirmatia o putem face astzi - c i se poate ngdui orice, inclusiv s se amestece n viata particular a oamenilor, fie personalitti ale clasei politice, fie cetteni de rnd. Asa a ajuns, cu timpul, s acumuleze o impresionant cantitate de documente si dosare compromittoare despre toti cei ce se situau pe o pozitie incomod Palatului.Foarte posibil ca unele complicitti ale lui Moruzov, la intrigile suveranului, s fi fost la originea multora din ruttile care s-au petrecut n viata politic romneasc. Fire extrem de ambitioas si orgolioas, si cu o ncredere nemsurat n calittile sale, Mihail Moruzov a cutat desigur s profite de ambitiile lui Carol al II-lea pentru a-si satisface propriile interese. Au toate acestea vreo legtur cu discretia dezarmant a memorialisticii lsate de Carol al II-lea fat de persoana sefului Serviciului Secret? De data aceasta nu ne vom grbi cu aprecierile n capitolul introductiv. Studiile si documentele prezentului volum sugereaz unele rspunsuri posibile, dar de asa natur nct rezerv si cititorului plcerea de a-si formula propriile opinii. Aceiasi rezerv are n vedere si posibile surprize arhivistice.O alt problem ar trebui abordat teoretic si documentar. Este vorba despre influenta pe care Mihail Moruzov ar fi avut-o asupra regelui Carol al II-lea, asa dup cum au insistat unii memorialisti, ndeosebi cei legionari. S rezolvm, mai nti, aspectele de ordin teoretic, asa cum rezulta din experienta de pn acum a serviciilor secrete. Problema este, desigur, mult mai complex, noi vom ncerca doar s-o schitm.sefii serviciilor secrete de informatii, prin contactul permanent cu factorul decizional, deopotriv cu cercurile politico-diplomatice si miliare, ca si prin agentii selectati din toate locurile si mediile de interes, pot3 Vezi Regulamentul de organizare si functionare a Serviciului Secret, Arhiva Serviciului Romn de Informatii (n continuare se va cita sigla Arh. S.R.I.), fond d", dosar nr. 8371, f. 19-22.16deveni cu timpul si n prea multe cazuri au devenit prin aceste preocupri - persoane influente n stat. Unii si-au cstigat pozitia prin propriile merite si realizri profesionale, altii folosindu-se din plin de informatiile de care au dispus. Gradul de influent, pe care seful unui serviciu secret de informatii l poate exercita asupra factorilor de decizie, tine ns de regimul politic, n statele totalitare, acolo unde exist o structur informativ extrem de centralizat si cu rol preponderent de politie politic, puterea, acumulat, n timp, de cel aflat n fruntea institutiei, este prea putin stnjenit de legi si exuberant. Lavrentie Beria, la sovietici, Gabor Peter la unguri, Alexandru Drghici, Ia romni, sunt doar trei exemple dintr-o suit mult prea numeroas pentru a mai fi invocat. In schimb, n statele cu o democratie traditional, exist de regul o comunitate informativ, compus din mai multe structuri specializate, fiecare ntr-un anumit domeniu. Influenta pe care o pot exercita sefii unor astfel de institutii ale regimurilor democratice este mult limitat de cadrul legislativ. Totusi, istoria dovedeste ca si n situatia unei comunitti informative, unul dintre servicii joac de obicei rolul de primus inter pares". Raporturile de colaborare si cooperare n plan informativ putndu-se transforma, n anumite circumstante, chiar n forme de control sau subordonare. Din atari situatii, a rezultat si necesitatea crerii unor sisteme de supraveghere asupra activittii serviciilor de informatii, fie din partea executivului, fie din cea a puterii legislative ori chiar a societtii civile, prevzute n cadru legislativ, n situatia lui Mihail Moruzov, se poate spune c acesta a condus Serviciul Secret, n perioada 1924-1938, n conditiile existentei unui sistem democratic - cu toate limitele epocii , iar n urmtorul interval, l O februarie 1938-5 septembrie 1940, n contextul unui regim politic autoritar, respectiv dictatura regelui Carol al II-lea. Cu toate acestea, comunitatea informativ romneasc (Serviciul Secret, Corpul Detectivilor din Sigurant, Sectia a Il-a din M.St.M., Structura informativ a Jandarmeriei, Serviciul Special de informatii al C.F.R.) a rmas aceeasi, att nainte, ct si dup instaurarea dictaturii regale. Avnd n vedere experienta lui Moruzov si unele reusite care 1-au satisfcut pe regele Carol al II-lea (cazul cel mai elocvent l constituie dejucarea Complotului Precup", prin care s-a prevenit svrsirea unei lovituri de stat pus la cale de un grup de militari sau schimbul de informatii cu structuri similare din epoc), putem spune c Serviciul Secret si-a cstigat rolul de solist n cadrul comunittii informative romnesti. Chiar si n situatia n care nu suntem de acord cu17seriozitatea Complotului Precup", va trebui s recunoastem c Mihail Moruzov a premeditat o astfel de lovitur", al crui efect asupra suveranului si a opiniei publice era acelasi, adic consolidarea propriei pozitii si a serviciului pe care 1-a condus.Singurul document, prin care se poate proba, deocamdat, influenta, dar si oportunismul lui Mihail Moruzov fat de regele Carol al II-lea, este Raportul ntocmit la 7 februarie 1938, prin care propune instaurarea temporar a unui regim autoritar, n scopul de a se nsntosi prin msuri energice puterea moral a trii si spiritul de disciplin al fiilor ei". Desigur c acest document venea n ntmpinarea aspiratiilor regelui Carol al Il-lea, dar nu mai putin adevrat este si faptul c Mihail Moruzov a stiut s procedeze de asa manier nct s implice si vrfurile armatei n svrsirea acrului politic de instaurare a regimului autoritar. Documentul are, pe prima fil, ordinele rezolutive si semnturile olografe ale sefului M.StM., generalul stefanlonescu, si a ministrului Aprrii Nationale, generalul Ion Antonescu, ceea ce dezvluie o anumit abilitate din partea sefului Serviciului Secretai a sti s acopere unele luri de pozitie importante, prin care si-a consolidat rangul de nalt demnitar al starului.Celelalte documente, si avem n vedere rapoartele despre rezultatele misiunilor informative ale locotenent-colonelului Gheorghe Petrescu din primvara anului 1940, n diferite capitale europene (doc. nr. 5-6), ntlnirile directe ntre Moruzov si amiralul Canaris (doc. nr. 10,11,14, 26) sau vizitele ntreprinse n Germania, Franta si Anglia (doc. nr.16), ori ntlnirile cu diferiti emisari ai Abwehr-ului sau cu Killinger si alti diplomati germani etc., ne dezvluie prin continutul lor o informatie obiectiv si rece, menit a surprinde si analiza realitatea, fr a sugera factorilor constitutionali de decizie orientarea spre anumite directii politice. O astfel de interpretare este sustinut si de expresia utilizat n Sinteza informativ privind expansiunea Germaniei n Sud-Estul Europei, din 5 ianuarie 1939 (doc. nr. 4), conform creia rolul Serviciului Secret era de a preveni orice eventualitate de surprindere si de a da alarma la timp pentru ca celelalte foruri de rspundere din stat - prevenite si n deplin cunostint de cauza - s avizeze la cele mai eficace mijloace si s aduc aportul lor salvator fat de eventualittile ce se ntrevd". Iat, deci, documente bine articulate, produse ale unui serviciu secret condus cu competent, echidistant si constient de responsabilittile ce-i revin.Pentru toate calittile si reusitele sale, Mihail Moruzov a fost, probabil, ocrotit de Palat. Cnd s-a vzut ns abandonat, singurul lu-18cru pe care-1 putea face era s distrug documentele arhivei Serviciului Secret, adic o mare parte din rezultatele muncii sale. Asa s-ar putea explica si faptul c de la si despre Mihail Moruzov au rmas putine si disparate documente. Uciderea sa, nainte de finalizarea anchetei, la care a fost supus dup arestarea din 6 septembrie 1940 - sau poate tocmai pentru c principalii si adversari, ajunsi la putere (Ion Antonescu si Horia Sima), se temeau fie de ceea ce putea s declare, fie c procesul se prelungea fr ca Moruzov s ajung a rspunde n fata Justitiei - a mpiedicat elaborarea si strngerea unor documente despre adevrata fat a Serviciului Secret.Desigur c Mihail Moruzov nu constituie o exceptie. Exemple, att pozitive, ct si negative, se pot gsi din plin si n alte prti ori n alte timpuri. Numai c, pentru noi, Moruzov nu este un oarecare, ci ntemeietorul Serviciului Secret de informatii romn modern. Vreau s spun c dup cum a fost asezat piatra de temelie, tot asa s-a ridicat edificiul si s-au format deprinderile mestesugului. Unele modificri de fatad sau retusuri, cu valoare estetic, se produc, fr ndoial, n functie de mod, timpuri si mentalitti. Stlpul de rezistent e cel care conteaz. El este creatorul spiritului de continuitate si al responsabilittii unui trecut constient asumat.La fel ca si n cazul lui Eugen Cristescu, lipsa documentelor de arhiv si mai ales a unor conditii normale de efectuare a cercetrii istorice - fenomen ce s-a prelungit aproape cinci decenii - a fcut posibil aparitia unor legende, care mai de care mai fanteziste si contradictorii, despre viata si activitatea lui Mihail Moruzov, ori fat de implicarea lui n diferite evenimente. S recunoastem c ele au fost alimentate din plin de judectile subiective, datorate interesului si conjuncturii celor care 1-au cunoscut pe Moruzov ct de ct si att ct se putea vedea din cealalt parte a baricadei ori prin crpturile usilor ntredeschise ale cabinetelor ministeriale.Spre deosebire ns de Eugen Cristescu - un om mult mai calculat si precaut, dispus s-si acopere orice actiune special prin legi si documente -, care a apucat s-si scrie memoriile chiar si n conditii de detentie, Mihail Moruzov a czut fulgertor, victima propriilor lui combinatii, sfrsindu-si viata ntr-un asasinat, n celula nr. l de la nchisoarea Jilava. A dus cu el n mormnt tainele unui mestesug pe care unii l ridic, nu fr temei, la rangul de art" a informatiilor -pentru care, alturi de talent, principii si moral, mai e nevoie si de19mult experient. Va trebui s recunoastem c reconstituirea istoric n astfel de cazuri devine o adevrat aventur.Ce poate face un istoric preocupat pn la patim de o asemenea problematic? Mi-am pus de nenumrate ori aceast ntrebare si am ajuns mereu Ia acelasi rspuns. Nu poate face dect putin mai mult fat de predecesorii si n a edita n conditii de bun calitate si a introduce n circuitul cercetrii stiintifice documente inedite sau de a elabora studii pe baza lor. si aceasta cu toat responsabilitatea si riscurile ce decurg dintr-o astfel de initiativ, depsind orice obstacol, mai ales atunci cnd este vorba despre cunoasterea mecanismelor de functionare a regimurilor totalitare, tem ce ne macin si astzi existenta pn la obsesie. Fr vointa de a cunoaste, nu se poate schimba o asemenea stare de spirit. Mai mult, nu se poate vorbi de un progres istoriografie fr transparent, adic publicarea periodic a rezultatelor cercetrii si a documentelor valoroase identificate.Exist, desigur, si o conditie sine qua non: buna credint si solicitudinea, att din partea celor interesati n cercetare, ct si din cea a administratorilor sau a acelora, care detin cheile depozitelor de arhiv. M refer la arhivele noastre secrete, prea mult mputinate de-a lungul timpului din cauza distrugerilor succesive, ceea ce face ca cercetarea s devin uneori o adevrat arheologie arhivistic. Este exact ce trebuie s nteleag si acei functionari de arhiv, care de regul fac legea, pentru a facilita munca de cercetare si cunoastere.Ajunsi aici, trebuie s mrturisesc cu sinceritate c m aflu pe baricada celor ce consider, si nu fr temei, c meditatiile si evalurile istoriografice nu trebuie s ntrzie pentru c cineva doreste s monopolizeze astfel de documente fie din obscure interese conjuncturale, fie invocnd pretexte sau justificri tehniciste. La drept vorbind, prin astfel de practici, se ascunde n realitate subiectivismul, ori n cel mai nefericit caz se cocoloseste o mare doz de invidie si neputint, n ce m priveste, m-am strduit s depsesc toate aceste obstacole, iar atunci cnd mi-au iesit n cale, le-am considerat mici rutti si, nedn-du-le prea mare important, am mers mai departe.Dac, prin acest volum, am reusit, pe lng un firesc obiectiv didactic s aduc si acel plus de informatie, care s fie luat n seam de analizele si evalurile istorice, atunci nu-mi rmne dect satisfactia datoriei mplinite, n sens contrar, voi rmne doar cu nostalgia unor bune intentii20DATE DESPRE BIOGRAFIA sl PERSONALITATEA LUI MIHAIL MORUZOVstiind s se strecoare prin toate usile, atent, gata s-si introduc antene peste tot, a devenit indispensabil celor ce voiau ,s f tie tot, fr eforturi. Romanul dispretuieste spionajul. Moruzov nu 1-a dispretuit. El se stia dispretuit, dar si temut. si-a jucat cartea pn la urm cu pasiune. A ntrevzut finalul? Cred c da. Unele fonduri gsite n strintate ar sprijini supozitia. "(Colonel OCTAV VOROBCHIEVICI)n atentia posterittiiMihail Moruzov este un personaj despre care s-a vorbit - si nainte de 19894, dar si dup5 - mult mai mult dect despre succesorul su Eugen Cristescu sau Traian Borcescu ori Gheorghe lonescu Micandru. Evident, prin anvergur si rezultate, i-a depsit pe toti ceilalti. El rmne si astzi nc cel mai bun om de informatii din cti a avut aceast tar. Dar si cel mai enigmatic. Mihail Moruzov a lsat putine documente scrise. Cte au fost au avut o soart tragic, multe fiind distruse n septembrie 1940, cu ocazia arestrii lui, si n 1944 (de exemplu n bombardamentul de la Turnu Severin, din septembrie), cnd a ars cea mai mare parte a arhivei SSI din perioada 1924-19286.nainte de 1989, n ciuda limitelor ideologice binecunoscute (si a comodittii celor ce au avut acces n arhivele ferecate, multumiti s4 C. Neagu, D. Marinescu, R. Georgescu, Fapte din umbr, voi. II, Editura politic, Bucuresti, 1977, p. 176 si urm.; Ion Bodumescu, Ion Rusu-sirianu, Descifrarea unei istorii necunoscute, Editura Militar, Bucuresti, 1975, voi. III, p. 12 si urm.; Horia Brestoiu, Actiuni secrete n Romnia, Editura stiintific, Bucuresti, 1973.5 Paul stefanescu, Istoria serviciilor secrete romnesti, Editura Divers-Pres, Bucuresti, 1994, p. 69-149; Alina lonescu, Formalitatea a devenit asasinat, n Bucuresti-Match", nr. 1/1994; Vasiie Bobocescu, Momente din istoria Ministerului de Interne, voi. l, 1821-1944, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1996, p. 313-336; Magazin istoric", nr. 4/1995, p. 62-64, 93.6 Arhiva Ministerului Aprrii Nationale (n continuare se va cita sigla Arh. M.Ap.N.), fond Microfilme, r. P II c. 415.21culeag un citat dintr-un document sau dou), numele lui Moruzov a aprut si n lucrrile destinate marelui public, nu numai n cele de uz profesional, pentru lucrtorii din Securitate. Dup 1989, revista Magazin istoric" i-a consacrat un portret realizat de un fost salariat al SSI, Nicusor D. Stnescu . In publicatia Strict Secret", Ion Pavalescu a publicat cercetrile sale, pe baza mrturiilor lsate de Veniamin, nepotul lui Mihail Moruzov, strnse apoi ntr-un volum .S-au mai publicat documente despre Moruzov si n alte gazete, servite de cei ce le pescuiser" nainte de 1989 n acelasi ambalaj din lucrrile profesionale"9. Televiziunea Romn i-a consacrat primul episod al serialului Jocuri periculoase", realizat de regizorul George Borcescu. Au fost publicate sau republicate lucrri memorialistice, n care personalitatea lui Mihail Moruzov ocup spatii importante .Autorii strini, care s-au ocupat de evolutia societtii romnesti, n perioada premergtoare si n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au tinut cont, n lucrrile lor, de actiunile importante initiate si conduse de Mihail Moruzov si Serviciul Secret romn, precum si de rolul si locul acestora n angrenajul puterii politice11.Este firesc deci s ne punem ntrebarea: se mai pot spune lucruri necunoscute despre cel care a fost seful Serviciului de infor-7 N.D. Stnescu, 1930-1940. ntmplri si oameni din Serviciul Secret (fragmente de memorii editate de Marian stefan si GheorgheNeacsu n Magazin istoric", s.n. ianuarie-iunie 1991.8 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, n Strict-Secret", an II, nr. 35/1990 si urm; Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria Romniei, Editura Gaudeamus, Iasi, 1993.9 Vezi Vasile Bobocescu, Mihail Moruzov un as al serviciilor secrete, n: Spionaj-Contraspionaj", nr. 13/1991; Idem, seful serviciului secret de informatii romn, Minai Moruzov, despre Pactul secret Germano-Sovietic, n Est-Vest", sept. 1991, p. 2.10 Eugen Cristescu, Organizarea si activitatea Serviciului Special de Informatii, n: Cristian Troncot, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete romnesti, Memorii 1916-1944, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1995, passim.; Mihail Sturdza, Romnia si sfrsitul Europei. Amintiri din (ara pierdut, Fronde Aba-Iulia, Paris, 1994 passirn.; Horia Sima, Era liberttii. Statul national legionar, voi. II, Editura Miscrii Legionare, Madrid, 1986, passim; Constantin Maimuca, Memorii, n Lumea-Magazin", 3-6/1995.'' Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol al II-lea si Maresalul Antonescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, passim; Larry L. Watts, O Casandr a Romniei. Ion Antonescu si lupta pentru reform 1918-1941, Editura Fundatiei Culturale Romne, Bucuresti, 1993, p. 243 si urm.22matii si sigurant al Dobrogei, n Perioada 1917 1919, si, apoi, seful Serviciului Secret de informatii al armatei romne, n perioada 1924 1940? Rspunsul este categoric da, si vom cuta s l argumentm n cele ce urmeaz. Vom evoca tocmai faptele de noutate, punctnd doar acolo unde este strict nevoie, pentru cursivitatea prezentrii, elementele deja cunoscute.n legtur cu originea sa etnic, nsusi numele de Moruzov sugereaz o descendent slav. Memorialistul legionar stefan Pala-ghit l considera pe Mihail Moruzov un strin"12. La rndul sau, Mihail Sturdza, cel care a ndeplinit functia de ministru de externe n guvernul din perioada statului national-legionar, spunea despre Moruzov c avea origini dubioase", c a fost comisar sovietic din Harkov", care se refugiase n Romnia dup 1920" si c era un venetic" pus de Carol al 11-lea n postul cel mai de ncredere din toat administratia noastr civil si militar13. Ultimul comandant al Miscrii Legionare, Horia Sima, face si el aluzie la originea lui Moruzov n felul urmtor, fata lui ltreat aproape turtit, dezvluie o ascendent slavo-mongol"14.FamiliaDocumentele de arhiv pstrate atest c Mihail Moruzov s-a nscut la 8 noiembrie 1887, n comuna Zebil din Judetul Tulcea. Toate sursele i indic pe Moruzovi drept descendenti ai cazacilor zaporojeni, refugiati n Romnia la o dat ce nu poate fi precizat, ntr-o declaratie dat la 20 noiembrie 1940, Pelaghia, sora lui Mihail, pe arunci n vrsta de 74 ani, se declara de origine rus"15.Un certificat de nationalitate, emis de Primria comunei Zebil, la 26 iulie 1921, atest faptul c preotul Simion Moruzov, decedat, tatl tnrului Gheorghe Moruzov, a domiciliat n aceast comun12 Istoria Miscrii Legionare scris de un legionar, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1992, p. 102.13 Mihail Sturdza, op. cit., p. 175.14 Horia Sima, op. cit., p. 198.15 Arh. S.R.I.. fond y" dosar nr. 20954, voi. 4, f. 275.23de la anul 1898". Potrivit aceluiasi act, Simion era ndeobste cunoscut ca romn"16.Nicolae Moruzov, tatl lui Mihail, fusese preot, vreme de 40 de ani, la biserica rus din Tulcea. mpreun cu Mria, avusese 5 bieti si dou fete. n acest punct, relatarea surorii Iui Moruzov se distanteaz de cea a lui Veniamin, nepotul su, care stia doar de existenta unei mtusi. Potrivit Pelaghiei, ea a mai avut o sor, Teodosia, care murise la Tulcea naintea tatlui ei. La fel, murise deja, n 1940, si Teodor (Feodor) Moruzov, pictorul. Ceilalti trei erau Simion (mort si el), Ivan (Fedea la Veniamin) si Afanasie. n vreme ce Pelaghia spunea, n 1940, c Afanasie, Ivan si Mihail se aflau la Bucuresti, Veniamin ddea alte date despre ei. Cert este c Mihail a pstrat legtura cu fratii si, pe care i-a folosit n strintate.Tot Pelaghia ne ofer informatii despre averea familiei. Dup moartea tatlui, au rmas 5 pogoane de pmnt si o cas n Tulcea, pe str. Basarabilor nr. 147. Mostenirea a fost mprtit ntre frati. Pelaghia mai primea si 50 000 lei. n 1940, Pelaghia avea 8 ha de pmnt, parte si din ceea ce primise de la Moruzov. Pelaghia i-a administrat si averea fratelui ei, Mihail Moruzov. Pe pmnturile sale, acesta ns construise o cas si o moar de vnt.S vedem acum, pe baza relatrii lui Constantin Maimuca, un om care nu l avea la inim pe Mihail Moruzov, la fel ca si memorialistii legionari, n ce consta averea acestuia la sfrsitul vietii: La arestarea lui Moruzov s-a descoperit o avere destul de important cumprat pe nume strine. Asa, palatul [din Bucuresti n. n.] de la sosea era pe numele unui prieten al su, bulgar de origine, care a mrturisit aceasta. Mobilierul artistic si covoarele scumpe persiene din palat reprezentau sume serioase. Apoi, ferma din Prahova, via din Tulcea, cldirile si scolile pe care le construise acolo pentru folosul public, reprezentau, de asemenea, investitii mari. Mai cumprase unul sau mai multe apartamente pe numele nepoatei sale, de care se spune c era foarte atasat" . Legat de casa lui Moruzov, fiica acestuia, Aurora-Florina, i-a relatat domnului Ion Pavelescu o poveste extrem de interesant, ce se afl n16 Documentul ne-a fost pus la dispozitie de regretatul Simion Moruzov (nepotul lui Mihail Moruzov), depozitarul unor documente de inesimabil valoare istoric despre unchiul su.17 Arh. S.R.I.. fond y" dosar nr. 73865, voi. I, f. 325.24cartea deja mentionat. De altfel, domnul Pavelescu a descoperit si alti urmasi ai lui Moruzov, ntre care o nepoat cstorit cu un sef de sectie la ziarul Romnia liber", n anii '50, si alta cstorit cu cunoscutul publicist si realizator de televiziune Emanuel Valeriu.Mihail Moruzov s-a cstorit n dou rnduri. Prima sotie se numise Vrara; din cstoria lor s-a nscut Aurora-Florina, singura fiic a lui Moruzov. Divortat, Moruzov s-a recstorit cu Teodora Sndulescu, profesoar din Silisrra, dar a divortat si de ea. n ultimii ani, se amorezase nebuneste de o nepoat, care 1-a nsotit si ntr-o cltorit la Paris. Colonelul Gheorghe Petrescu, pe atunci atasat militar la Roma, ne-a lsat o interesant descriere, una dintre putinele n care regsim pe Moruzov omul. Aici [la Paris ..] gsesc pe Moruzov la Grand Hotel, nu singur, asa cum era cu dou zile mai nainte, cnd 1-am condus de la Venetia la Milano, ci cu o doamn pe care mi-o prezentase la Bucuresti, cu o ocazie, ca o nepoat a sa... n cele dou zile ct am stat la Paris, am avut posibilitatea s observ starea de spirit a lui Moruzov si s constat c era cu totul alt om dect acela pe care l cunoscusem. Acest om, care nu a avut niciodat nici o atentie sau slbiciune fat de vreo femeie, care dispretuia femeia, n sensul c o considera un impediment n viata si activitatea unui om, acest om care spunea c nu cunoscuse niciodat ce este sentimentul de afectiune pentru o femeie, era obsedat de data aceasta numai de n-sotitoarea sa de acum. Imposibil s se concentreze asupra unei chestiuni serioase, distrat si indiferent la chestiuni importante, aproape evita s vorbeasc de ele si parc nici nu-1 interesau"'8.Realitatea se mpletea cu legenda"Lucrurile nu sunt prea clare nici n privinta studiilor fcute de Mihail Moruzov. Gheorghe Cristescu stia c numirea definitiv a lui Moruzov n fruntea SSI s-a trgnat pentru c el nu avea studiile superioare pe care le cerea postul. Initial fusese pltit ca diurnist (angajat temporar). Oricum, Moruzov stia din familie limba rus. Vorbea si ucraineana, bulgara, turca si ttara", relata acelasi Gheorghe Cristescu.18 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 40.25O descriere a lui Moruzov ne-a lsat N. D. Stnescu: Ca nftisare fizic, Mihail Moruzov era de statur potrivit, lat n umeri si ndesat, ceea ce determina impresia c era mai scund dect era n realitate, cu nasul putin turtit si cu o fat aducnd ntr-o msur cu tipul melancolic, explicabil, poate, prin ncrucisrile ce s-au produs, n decursul timpurilor, n coltul european din care se trgea.Desi avea extremittile membrelor mici, era dotat cu o fort fizic superioar si cu toate c nu prea suplu, putea fugi cu mare vitez.Ca nftisare general, aducea uneori si ntr-o msur cu Mussolini.Avea ochii verzi, cu reflectii metalice, umbriti de sprncene stufoase si cu putere de ptrundere magnetizant, iar cnd te privea cu ncordare, simteai c te ptrund n strfunduri, ceea ce cred c a contribuit la succesele sale profesionale.Se mbrca sobru si fr variatie, purtnd acelasi costum cenusiu nchis, ca un desen discret" .Despre nceputurile lui Moruzov n munca de culegere a informatiilor s-a vorbit deja. Se pare c era un om nscut pentru asa ceva. stefan Enescu aprecia c pe Moruzov l ajuta o extraordinar energie si voint, o capacitate natural si putere de ptrundere uimitoare. Cazac zaporojan, ntrupa sntate, inteligent, abilitate, voint si ndrznesc s spun c avea geniu"20.Horia Sima considera c Mihail Moruzov era un om fr scrupule si de un rafinament diabolic... simpla evocare a numelui su impunea groaz". Acelasi memorialist mrturisea c, pn s-1 cunoasc direct n primvara anului 1940 , auzise despre el multe lucruri, dar nimic precis, astfel nct realitatea se mpletea cu legenda", n orice caz - continua Horia Sima - pentru legionari ntrupa sistemul organizat de Armnd Clinescu pentru distrugerea miscrii"21.Doctorul serban Milcoveanu l apreciaz pe Moruzov ca inteligenta cenusie" si mult superior n inteligent lui Eugen Cristescu"22.S prezentm acum descrierea fcut de Gheorghe Cristescu: Scund, vnjos, plesuv, dinamic si foarte inteligent, poseda ntr-un grad intens abilitatea profesional detectiv... Ambitios pn la or-19 Magazin istoric", s.n., ianuarie 1991, p. 65.20 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105 443, f. 87.21 Horia Sima, op. cit., p. 198.22 nvierea", nr. 4/1994, p. 162.26goliu, poseda un spirit de dominare despotic, neadmitnd replici sau corectri, fapt ce constituia un mare defect pentru flexibilitatea care se cere sefului unui asemenea serviciu n raporturile cu subalternii si" 3. S-a spus despre Moruzov c avea nervi de otel si o capacitate de concentrare iesit din comun. Adevrat, dar era si el om. Am vzut deja ce ne spune Gheorghe Petrescu despre Moruzov. S mai adugm, n relatarea aceluiasi, cum 1-a gsit la Venetia, cu cteva zile nainte de a fi arestat: Moruzov era abtut, negru la fat, complet absent, preocupat n asa fel nct ncepea o vorb si apoi si pierdea sirul si renunta... mi spune c este obosit, c nervii nu-1 mai sustin si-mi arat minile care tremurau; mi spune c este ferm hotrt s se retrag din functie, undeva la tar si s nu mai vad pe nimeni si s nu mai aud de nimic"24. Era si foarte bnuitor, dup cum ne las s ntelegem medicul su, Andrei Frank, cel care l caracteriza astfel: A fost un om nchis, inteligent, culant ca client, prietenos cnd voia, vorbea foarte putin". Dar iat ce mai povestea doctorul Frank: n 1938 am fost chemat la dnsul personal de vreo dou ori pentru maladii intervenite, n vara acestui an am fost chemat o dat urgent dup ntoarcerea dumisale de la Mamaia, prezentnd fenomene hepato-gastrice si fiindu-i fric de o tentativ de otrvire. Internat n spitalul Elias, s-a constatat un calcul biliar care produsese fenomenele gastrice" . n decembrie 1939, Moruzov a fost operat pentru hernie ombilical.Peste ani, Gheorghe Cristescu si amintea de sprijinul pe care i-1 acordase Mihail Moruzov ntr-o poveste de amor contra fratelui su, Eugen Cristescu. Gheorghe se ndrgostise de vara sa, fiica unui unchi la care sttea n gazd pe cnd era student la Facultatea de drept. Familiile s-au opus cstoriei tinerilor. Eugen Cristescu, subdirector n Directia General a Politiei de Sigurant, si amenint chiar fratele cu arestarea. Moruzov 1-a ajutat s se cstoreasc cu aleasa inimii lui pe ascuns, la Primria de Verde din Calea Rahovei, scutindu-i de dispensa legal ce s-ar fi cerut ntre veri. Tot el le-a fcut rost de pasapoarte si i-a trimis, mpreun cu nepotul lui, Malencu (Veniamin) Moruzov la Paris. Cltoria de nunt a prevzut si o sptmn la Venetia si alta la Milano. Dup cinci luni, tinerii cstoriti au revenit la Bucuresti, pu-23 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 17474, voi. I, f. 10.24 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21 f. 9. 25Ibidem, f. 110-111.27nnd familiile n fata faptului mplinit. Relatiile lui Moruzov cu Eugen Cristescu nu au avut, evident, de cstigat n urma acestui episod26.Mihail Moruzov era un om extrem de abil si care se putea usor adapta mediului. Cea mai bun dovad o constituie isprvile lui din perioada anilor 1917-1918, cnd s-a descurcat, cu mult curaj, cu comitetele revolutionare rusesti din Dobrogea si sudul Basarabiei, episod asupra cruia vom reveni, n timp ns, omul Moruzov s-a schimbat. O spunea, ntr-o manier indirect, si colonelul Gheorghe Petrescu: era si s-a mentinut mult timp un om extrem de modest, foarte sobru si foarte muncitor"27, ntr-adevr, si alti oameni care 1-au cunoscut vorbesc despre modificrile petrecute pe msur ce puterea de care dispunea a sporit. Generalul Ion Gheorghe, care n perioada 1934-1938 a fost atasat militar la Ankara, a avut ocazia s-1 cunoasc pe seful Serviciului Secret, despre care consemneaz n lucrarea sa memorialistic: Moruzov a nceput ca agent de informatie de mna a treia al Statului Major romn. Obraznic si descurcret cum era, a reusit s dea marea lovitur dup ani de activitate neimportant: 1-a informat pe Carol al II-lea despre anumiti politicieni romni. Aceasta i-a adus postul de sef al Serviciul Secret romn. L-am vzut cu prilejul unei serbri din Palatul Regal, n eleganta uniform a Frontului Renasterii Nationale, dup ce figura sa mi atrsese mai nainte atentia pe culoarele Statului Major, fiind mbrcat pe atunci n haine modeste"28. Iat ce declara stefan Enescu, multi ani secretarul su: Moruzov deveni din ce n ce mai nervos si... ftext neclar- n.n.], iar puterea fat de subalterni tot mai dispretuitoare si mai aspr. Ofiteri superiori si generali i fceau anticamer; oameni politici l solicitau pn peste puterile posibile de a-i primi si vorbi cu ei* Pe la serviciu venea din ce n ce mai rar, iar cnd venea era nervos si grbit"29. Ideea este ntrit si de Gheorghe Cristescu: Din pricina influentei pe care o avea, toat lumea, att militar, ct si politic, l adula, cutnd a-i cpta bunvointa si protectia. La Ministerul Aprrii Nationale devenise atotputinte si cum era din26 Ibidem, dosar nr. 4703, f. 2.27 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8.28General Ion Gheorghe, Un dictator nefericit. Maresalul Ion Antonescu (Calea Romniei spre statul satelit), editie ngrijit de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli. Bucuresti, 1996, p. 137.29 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105443, f. 88.28fire foarte vindicativ, nu ierta nicicnd un afront adus"J . Tot acesta i reprosa c desi Eugen, fratele lui, l recomandase clduros pentru numirea n fruntea S SI, Moruzov l dribla" deseori n probleme de serviciu, nclcndu-si si depsindu-si atributiile.Conceptia despre intelligenceConceptia lui Mihail Moruzov n privinta muncii de informatii si contrainformatii fr a fi fost vreodat sistematizat si expus ca atare - era n acord cu ceea ce era modern n epoc, ntr-o serie de rapoarte, care ni s-au pstrat cu semntura lui olograf, Moruzov atrgea atentia asupra necesittii prevenirii evenimentelor ce puteau pune n pericol siguranta national. Pentru aceasta, statul trebuia s dispun de informatii bune despre intentiile posibililor inamici si s elaboreze din timp variante de aprare. Actual era si conceptia lui n privinta modului n care trebuiau tratati spionii. Iat cum ne-o red colonelul Gheorghe Petrescu: O organizatie de spionaj, cunoscut ntr-o tar, nu mai este periculoas att timp ct este urmrit, mai ales n faza ei de organizare... este mai periculos s o distrugi pentru c va lua nastere alta pe care nu o vei mai cunoaste"31.Alte detalii interesante despre ideile lui Moruzov privind activitatea de informatii le ntlnim n mrturisirile lui stefan Enescu: In toamna anului 1939, lui Mihail Moruzov i-a venit ideea nfiintrii unei scoli de secretari de atasati militari. Ratiunea nfiintrii ei, era c Serviciul Secret, fiind o structur a armatei, iar atasatii militari erau usor de descoperit n activitatea lor, trebuia s li se ataseze cte un secretar care s fac n prealabil o scoal de spionaj. Cursantul trebuia s nvete limba trii unde urma s fie trimis, tehnicile de fotografiere, camuflaj, scrieri invizibile, conducerea automobilelor etc. si notiuni de spionaj militar. Moruzov a trimis din fondul su la Sectia a Il-a a M.St.M. suma de 100 000 lei pentru nfiintarea acestei scoli"32. Dup cum stim, precipitarea evenimentelor din primvara si vara anului 1940 nu a mai permis nfiintarea unei astfel de scoli, de pe urma c-30 Ibidem, dosar nr. 17474, voi. l, f. 12.31 Ibidem, dosar, nr. 20954, voi. 21, f. 60.32Ibidem, dosar nr. 105443, f. 98.29reia putea avea de cstigat eficienta activittii informative. Ideea a fost ns preluat si pus n aplicare, aproape un an mai trziu, de Eugen Cristescu.Toti cei ce ne-au lsat mrturii despre Moruzov sunt de acord asupra unui punct: Secretul puterii lui Moruzov a rezidat n compartimente ct mai mrunte si exclusive pentru fiecare". Vintil lonescu, alt colaborator al su, l ntrea pe stefan Enescu: Moruzov era un om foarte conspirativ. Nu puteai afla de la el nimic, mai ales n privinta oamenilor de care se servea... Educatia tuturor era fcut s nu se intereseze unul de ce face cellalt, fiindc imediat ce ar fi cutat s afle sau s ntrebe ceva, era ndeprtat"33. Colonelul Octav Vorob-chievici mentiona n legtur cu discretia lui Moruzov c n-a putut ptrunde secretele pe care stia s le pstreze cu severitate"34. Nici anchetatorii lui Moruzov nu au putut afla prea multe n toamna anului 1940. Fostul sef al Serviciului Secret a refuzat s comunice date n problema agenturii altcuiva dect lui Ion Antonescu, seful guvernului. Cum acesta nu a vrut s l vad, Moruzov a luat n mormnt si acest secret. De altfel, dusese principiul compartimentrii pn acolo nct stnjenea buna functionare chiar a aparatului. Dup cum ne spune Gheorghe Cristescu, doar cu greu a putut fi convins ca sefii sectiilor s comunice ntre ei n problemele de serviciu.Moruzov stpnea un alt secret, absolut necesar oricrui sef de serviciu secret de informatii, si anume necesitatea de a dispune de pro-pria-i agentur, prin care s obtin informatiile cele mai sensibile si cu care s poat controla n orice moment ceea ce i furnizeaz serviciul, ntre informatorii lui Moruzov s-au numrat: Horia Sima (pe care l pltea cu suma de 200 000 lei lunar" - ne spune Gheorghe Cristescu), printesa Caragea (care lucra pentru mai multe servicii), maiorul Cristea Nicolae (rud cu Brtienii, a ajuns n 1944-1945 prefectul Politiei Capitalei, conducea o adevrat retea de informatori pentru Moruzov), Eugen Titeanu (l informa despre ce se ntmpla la Universul si despre Stelian Popescu, cu care nu era n relatii prea bune), Mitit Constan-tinescu si Victor lamandi (i ofereau date despre Dinu Brtianu si btrnii liberali). De mare ajutor i-a fost secretarul su general, Ghit Marincu, care avea legturi n toate partidele politice.' Ibidem, f. 248.' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 6*Momzov frecventa si pe Alexandru Vaida-Voievod, Nicolae lorga (a elaborat unele studii cu caracter istoric la cererea SSI) si pe amiralul Ion Coand, De asemenea, avea rezervate sume de bani pentru personajele cheie din conducerea Ministerului Aprrii Nationale si din Marele Stat Major. O alt metod era s nchirieze de la ei spatii pentru serviciu, pltindu-Ie o chirie cu mult mai mare dect se cuvenea.Moruzov a strns n jurul su o echip de oameni care 1-au sprijinit si care i-au fost credinciosi (att ct se poate vorbi despre un asemenea sentiment ntr-un serviciu de informatii). Principalul colaborator i-a fost Niky stefnescu. si n acest caz, am avut surpriza s ntlnim diferente de preri la cei ce ne-au lsat mrturii despre Moruzov. Potrivit relatrii lui Constantin Maimuca, Niky stefnescu fusese ndeprtat din Sigurant de el, pe cnd era la Chisinu. Maimuca i intentase chiar si o actiune la Parchet. Moruzov 1-a luat ns la el, la Centrul de informatii Chisinu, apoi 1-a adus la Bucuresti, n fruntea Sectiei Contrainformatii. Niky stefnescu era un om fr scrupule, dispus oricnd s lichideze chiar si un colaborator devenit incomod. Mai trziu, potrivit aceluiasi Maimuca, ct si lui Gheorghe Cristescu, 1-a propulsat n fruntea Corpului. Detectivilor din cadrul Sigurantei, plasndu-si astfel omul su n institutia rival. stefan Enescu, secretarul personal al lui Moruzov, ne ofer o alt versiune asupra raporturilor dintre cei doi: stefnescu si Moruzov preau prieteni - impresie care nu a dinuit mai trziu. Nu se produsese nc ntre ei acea diferent colosal de rang, ceea ce i-a adus lui stefnescu dispret din partea lui Moruzov, iar acestuia, din partea lui stefnescu, invidia'^5. Pentru stefan Enescu, numirea lui Niky stefnescu n fruntea Corpului Detectivilor nu a fost dect prilejul de mult asteptat de Moruzov de a scpa de un om incomod, de care s-a ferit tot timpul. Acelasi stefan Enescu ns ne spune c Moruzov se ferea foarte mult si de maiorul lonescu Micandru, iar acesta l ura. Dac ultima afirmatie poate fi valabil, prima ridic serioase semne de ntrebare, pentru c tocmai lui Micandru i-a ncredintat Moruzov delicata sarcin de a initia, n februarie 1937, contacte cu serviciul german de informatii (doc. nr. 3). n cazul lui Niky stefnescu, opinia fostului secretai personal pare a fi contrazis de o scrisoare din 31 august 1940. sem-35 Ibidem, dosar nr. 105443, f. 89-90.31FII,nat de Moruzov si trimis unui ministru (doc. nr. 38). Nu putem preciza cine era destinatarul si nici conditiile concrete n care a fost redactat. In scrisoare, Moruzov asigura c era n posesia tuturor datelor din care rezult c acuzatiile aduse lui Niky stefnescu nu erau ntemeiate. Moruzov ruga ca domnul N. stefnescu, care a dat dovad cu viata sa n attea rnduri de credint si devotament, s fie repus la postul su, mai ales c nc nu s-a dat o decizie formal". Dar, pentru c lumea oamenilor din serviciile de informatii este una aparte, s ncheiem acest paragraf cu o precizare a lui Constantin Maimuca: l vizam pe Nicky stefnescu ca un element de mare folos anchetei [declansat dup arestarea lui si a lui Moruzov, n septembrie 1940 -..], mai ales c se desolidarizase de Moruzov si era dispus ca s vorbeasc pentru ca s-si creeze o situatie mai bun"36.Pentru c am vorbit de conceptia modern a lui Mihail Moruzov, s mai amintim, folosindu-1 pe Gheorghe Cristescu, si dotrile pe care le aveau biroul si masina sefului Serviciului Secret de informatii. Cabinetul lui Moruzov, din str. Saita, era prevzut - conform dorintei lui - cu instalatii tehnice speciale si anume: aparate de nregistrare fonic pe discuri si fir electromagnetic; microfoane; detectoare speciale; oglinzi transparente, prin care poti observa o persoan, fr ca dnsa s te vad; periscoape pentru o observare indirect; celule fotoelec-trice detectoare si altele. Unele se manipulau direct de la biroul su, altele de ctre un operator dintr-o camer alturat... Un automobil Mercedes-Benz, foarte puternic si, de asemenea, o instalatie de imprimat pe discuri convorbirile dintre ocupanti"37. Masina mai dispunea si de un post radio de emisie-receptie, care i permitea s tin permanent legtura cu sediul. Dup 1936, Moruzov a nfiintat scol pentru pregtirea specialistilor necesari serviciului (radio-telegrafisti. filori, foto si cinema, dactiloscopie etc.).Calittile lui Moruzov de sef al Serviciului Secret de Informatii si aportul institutiei au fost si ele diferit apreciate. Cele mai puternice critici i-au venit din partea reprezentantilor Sectiei a Il-a din Marele Stat Major si au fost fcute - trebuie s subliniem - n cursul anchetei, dup moartea lui Moruzov. I se reprosa faptul c informatiile culese n' Ibidem, dosar nr. 73865, voi. I, f. 325.' Ibidem, dosar nr. 88438, f. 141.32exteriorul trii nu au corespuns nevoilor Marelui Stat Major, c erau adesea eronate sau perimate, c priveau dotarea si pregtirea armatei sovietice din Extremul Orient dar nu si pe cele ale trupelor stationate la granita Romniei38. Destul de aspru l critica si un fost sef al Frontului de Sud din cadrul SS1 (compartiment care se ocupa cu culegerea datelor din zona balcanic). Iat ce nota cpitanul Mihail Stnescu: Pn la urm m-am convins c activitatea informativ a acestui serviciu se rezum n a difuza informatiile primite de la unii atasati militari... si de a da ca note informative anumite stiri culese din ziare strine. Totul era numai ca zilnic s plece ct mai multe informatii a cror calitate ns nu avea nici o valoare. Se punea, de asemenea, pret pe orice articol strin care vorbea de regele Carol al II-lea"39.Totusi, nu i se pot nega lui Mihail Moruzov o serie de merite, cum ar fi crearea din vreme a retelei de la Trgu-Mures, care a functionat nedetectat n toat perioada ocupatiei horthyste si care mai trimitea nc note si la nceputul anilor '50, a celor de la Chisinu si Cernuti, care au furnizat informatii n timpul ocupatiei sovietice n Basarabia n 1940-1941. Merite i recunostea si stefan Enescu, care spune c Moruzov afla cele discutate cu usile nchise n Sovietul Comisarilor Poporului din URSS fat de noi" . si i recunostea merite si un ofiter american de informatii, venit n 1944 n Romnia, maiorul Robert Bishop, care spunea c dosarele SS1 contineau cea mai grozav culegere de date despre sovietici din toat Europa, cu exceptia dosarelor gsite n Germania. Prezentau o colectie continu de date, ncepnd cu primul rzboi mondial"41.si-a iubit taraO alt ntrebare, care a strnit multe controverse, s-a pus n legtur cu loialitatea lui Mihail Moruzov fat de statul romn. Suspiciuni au planat asupra lui nc din perioada primului rzboi mondial. Aflm dintr-o adres, trimis la 26 aprilie 1918 de Marele CartierIbideem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 70. Ibidem, voi. IV, f.:39 Ibidem, voi. IV, f. 23.40 Ibidem, dosar nr. 105443, f. 91.41 Robert Bishop, and E.S. Crayfield, Russian astride the Balkans, London, 1949, p 157. '"' --33General ctre Ministerul de Interne, c se hotrse o anchet la care urmau s participe un delegat al armatei si altul din partea Internelorpentru a verifica o serie de acuzatii la adresa lui Moruzov . La 29 mai 1918, acesta solicita aprobarea de a-si face copii dup unele lucrri, pentru a se putea justifica43, n 1920 a fost si arestat, dar nu s-a putut dovedi nimic. Constantin Maimuca declara mai trziu: Comandamentul francez a primit pe acea vreme o serie de informatii care artau c Moruzov ar fi fost spion n solda Consulatului tarist rus de la Galati si c, de asemenea, este spion bulgar. C ar fi existat oarecari legturi ntre el si consulul rus de la Galati reiesea si din unele rapoarte ale Brigzii de sigurant din acel oras ctre Directia General a Politiei, pe care le-am gsit mai trziu n arhive si le-ani copiat"44. Ulterior, pe cnd activa n cadrul Sigurantei din Chisinu, Maimuca 1-a suspectat si el c lucra pentru rusi. S-a speculat mult pe seama locuintei lui de la sosea, care era gard n gard cu Legatia sovietic. Dar nimeni nici mcar ancheta declansat dup arestarea lui Moruzov nu a putut produce vreo dovad n acest sens.Locotenent-colonelul Ion Dumitrescu, un vechi lucrtor al SSI, a tinut s fac, n ziua de 8 martie 1941, urmtoarea declaratie n fata judectorului de instructie; Alexandru M. lonescu care instrumenta cazul" Moruzov:Convingerea mea este c Mihail Moruzov era un bun patriot. Nscut, ca si printele su, preotul Moruzov, pe pmntul trii, la Tulcea, iubea Dobrogea cu o dragoste sincer si fierbinte. Iubea tara cu aceeasi cldur. Iubea acest neam n mijlocul cruia se pomenise si pentru care de attea ori n trecutul su zbuciumat de informator si chiar agent trimis n alte tri strine, a fost n pericol de a fi omort. Nu cred si nici indicii nu am avut, ct timp 1-am cunoscut si am colaborat cu alte servicii de informatii strine. Este just, c a colaborat cu alte servicii de informatii strine, dar ntotdeauna, o afirm pe baza faptului c aceast colaborare s-a fcut cu stiinta si concursul oamenilor din acest serviciu, ofiteri si civili, romni necontestati. Nici un material nu se putea confectiona personal de Moruzov, rar stiinta vreunei persoane din cele mai sus amintite, calificate n materia n care se colabora. Din contr,1 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 101. ' Ibidem, f. 103.1 Ihidem, fond y", dosar nr. 73865, voi. L, f. 316.34Moruzov a avut previziuni precise asupra pericolelor care constituie o amenintare permanent a neamului nostru (pericolul slavo-comunist) si a avut solutii pe care, mult mai trziu, le-a adoptat nssi Conducerea statului (apropierea de Germania)"45.Conditiile n care a murit Mihail Moruzov sunt cunoscute. si Horia Sima si Ion Antonescu (care l ura de moarte, pentru c i strnsese un dosar compromittor) aveau interesul s se debaraseze de Moruzov. S-a vorbit mult si despre interventia personal a lui Canaris pentru a-i salva viata. Ne punem ntrebarea n ce msur dorea sincer acest lucru seful Abwehr-ului, n conditiile n care germanii putuser cpta proba jocului dublu fcut de Moruzov n relatiile cu ei dup capturarea, n mai 1940, a arhivei Serviciului de informatii francez. Iat deci c personajul Mihail Moruzov rmne n continuare o figur , foarte enigmatic, pe care noi cercetri, mai ales n arhivele engleze, franceze, germane si ruse, ar putea s ne ajute s-o ntelegem si s-o.; descifrm mai bine.' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 4, f. 95-96.MIHAIL MORUZOV sl PRIMELE FORMEMODERNE DE ORGANIZARE sl ACTIVITATEALE SERVICIULUI SECRET'Nevoia de informatii este cu att mai mare cu cat ele trebuie s suplineasc inferioritatea si slbiciunile de alt ordin. Informatiile trebuie s fie invers proportionale cu aceste slbiciuni. Vreau s spun c un popor mai slab demografic si cu armat mai putin numeroas trebuie s apeleze mai mult la iscusinta n conducere, la o /v.; complet si sigur informatie si la o mai rafinat conirainformatie".General de divizie (R) TlTUS GRBEA Un serviciu secret nu se poate improviza"v Autorittile politice romnesti de la nceputul acestui secol dar nu numai de atunci nu par s fi fost prea convinse de ideile de mai sus pe care le exprima, acum ctva timp, o alt personalitate a activittii de informatii de la noi. Att Gheorghe Cristescu n declaratiile sale date dup arestare - ct si Mihail Moruzov - ntr-un raport ntocmit, se pare, n 1934 (doc. nr. 2) insistau asupra gravelor lacune care existaser n acest domeniu la nceputul secolului. Un set de cinci documente, din vara anului 1911, ce se pstreaz n Arhiva Ministe-" rului Aprrii. Nationale, ne arat cum stteau lucrurile. Astfel, ? ntr-un Referat din 23 august 1911 se sublima: Serviciul de infor-' matii de la Stat-Majorul General al Armatei nu a avut si nu are nici astzi o organizare care s corespund n adevr misiunii sale. Asa cum functioneaz n prezent, el nu poate obtine informatiuni cu caracter mai confidential asupra organizrii militare a vecinilor, nici mai'' ales s recunoasc si s tin n supraveghere persoanele cari se ocup n tara noastr cu spionajul, asa ca s putem lua la nevoie msurile impuse de mprejurri. Din aceast cauz, suntem inferiori vecinilor nostri, cci pe cnd acestia cheltuiesc sume foarte mari si au astfel de servicii de informatii complet organizate prin care ne pot cunoaste cu36de-amnuntul, noi nu putem face aproape nimic. Cauza, principal a acestei stri de lucruri a fost si este nc lipsa de mijloace bnesti, cari s permit organizarea serviciului cum trebuie" .Un alt document, din 5 octombrie 1911, sublinia si alt aspect: Nu numai att, dar la noi neexistnd o lege n contra spionajului47, n timp de pace, multi, pentru bani, pot oferi serviciile lor, fr s se expun la un pericol prea mare"48.S-au fcut n vara acelui an memorii si proiecte de organizare, fr rezultat, dup cum ne asigur Mihail Moruzov n raportul mentionat: Pn la rzboiul balcanic din 1913, armata noastr n-a dispus de un serviciu de informatii propriu-zis". Abia n acel an, cnd armata romn a naintat n Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu. si atunci s-au luat primele msuri pentru organizarea acestui serviciu" (doc. nr. 2). Moruzov pretinde nu am gsit pn acum confirmarea n alte surse49 - c dup rzboaiele balcanice s-a pus problema crerii unui organism bine structurat, el fiind nsrcinat cu aceast problem. Dar de abia a luat serviciul fiint, abia s-au nceput primele recrutri si formri de elemente, c Sectia II din Marele Stat Major si-a schimbat opinia, prelund asupr-si si latura tehnic a Serviciului Secret". Efectele au fost negative, tinea s sublinieze Moruzov, concluzie ce poate fi pus si n legtur cu interesele lui din 1934. Este adevrat ns c si Gheorghe Cristescu sublinia lipsa de eficient a aparatului de informatii secret existent n cadrul Marelui Stat Major. S-au petrecut, ntr-adevr, n prima faz a rzboiului mondial o serie de evenimente cu consecinte tragice pentru noi si care puteau fi prevenite. S amintim doar cazul cpitanilor Epure si Barcan, rtciti n 1916 din cauza cetii si ajunsi n mijlocul liniilor germane cu planul de operatii al contraofensivei ncepute de armata romn la Neajlov-Arges, pentru salvarea Bucurestilor de ocupatie german50. Sau cele declarate lui Moruzov, n 1917, de un ofiter bulgar, care i s-a46 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 607.47 Prima lege romneasc a contraspionajului a fost votat de Parlament si promulgat de regele Carol I, la 31 ianuarie 1913.48 Arh. M.Ap.N.), fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 621.49 Din documente rezult c Moruzov a debutat ca agent al Sigurantei, infiltrat ntr-un cerc socialist, apoi cooptat n cadrul institutiei.50 Constantin Kiritescu, Istoria rzboiului pentru ntregirea Romniei 1916-1918, editia a Il-a, voi. II, Editura Casei scoalelor, Bucuresti, p. 216.37confesat c la nceputul luptelor din Cadrilatei bulgarii primeau informatii despre noi prin dou cabluri telefonice51. si aduga locotenentul Gageff: Nu stiu ce fcea Statul vostru Major, cnd noi concentram trape pe frontul dobrogean. Noi nici acum nu putem pricepe scopul vostru. Oare credeti c noi eram s asteptm ofensiva voastr? n orice caz, nu noi v-am btut, ci voi singuri v-ati sinucis". Un document gsit n arhiva S SI atest c informatiile despre pregtirile si planurile bulgarilor au existat totusi. O structur informativ, coordonat de comisarul Sigurantei, C. Duca, a obtinut date despre intentia trupelor germano-bulgare conduse de Mackensen de a ataca n cazul n care armata romn trecea muntii n Transilvania, dar Marele Stat Major le-a respins ca nefondate .Trebuie s fim ns obiectivi si s corectm imaginea prea neagr pe care o desena n 1934 Moruzov, cu scopul evident de a-si spori meritele n crearea Serviciului Secret de Informatii. Statul romn a ntreprins o serie de msuri n preajma si n timpul primului rzboi mondial, menite s atenueze din deficientele semnalate. Astfel, n 1915 s-a creat Serviciul Supravegherii stirilor, format din personal de la Palatul Postei Centrale5"3, n 1917, cu sprijinul misiunii franceze, s-a reorganizat Biroul 2 de la Marele Stat Major (partea sedentar), cu misiuni contrainformative . Documente din arhiva SSI vorbesc si de crearea unui Serviciu de informatii si contrainformatii romno-rus55. De asemenea, s-a atasat Marelui Cartier General o sectie special cu cadre detasate din Siguranta general. S-a creat si Sectia Militar Secret, un serviciu foarte putin cunoscut la noi si care a activat cu rezultate excelente n Transilvania si Ungaria56. Nu putem ns s nu51 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 26.52 Ibidem, fond y", dosar nr. 20954, voi. l, f. 572 si dosar nr. 2405, voi. l, f. 23.53 Paul stefnescu, op. cit., p. 35-36.54 Directia Informatii Militare ntre fictiune si adevr, Bucuresti, 1994, p. 55-56.55 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 27-32.56 Sectia Militar Secret era organizat pe 4 sectii: o sectie de spionaj si informatii politice (condus de medicul Carol I. Sotel, o sectie militar (condus de colonelul Emilian Savu), o sectie de propagand (al crui sef era inginerul Gheorghe Chelemen) si o sectie muncitoreasc (condus de preotul militar dr. luliu Florian). Realizrile concrete ale Sectiei Militare Secrete au fost descrise de Aurel Gociman care a publicat si 13 documente (rapoarte). Vezi: Aurel Gociman, Romnia si revizionismul maghiar, editia a Il-a, Tipografia ziarului Universul". Bucuresti, 1934, p. 266-285.3fim de acord cu Moruzov asupra unui punct esential: un asemenea aparat nu se poate improviza".Serviciul de sigurant al DelteiO alt structur informativ si contrainformativ creat n 1917 si de care se leag strns activitatea lui Mihail Moruzov a fost Serviciul de Sigurant al Deltei. O serie de documente elaborate si semnate de Moruzov, cel care a condus acel serviciu, ne permit s aducem o serie de precizri. Mai nti s vedem cum a luat fiint respectiva structur, ntr-un raport naintat la 18 iunie 1917 directorului Sigurantei, Moruzov scria: Ca rezultat al delegatiunei ce mi-ati dat pentru organizarea si conducerea Serviciului [de] contraspionaj din Delta Dunrii, am onoarea a v raporta urmtoarele: n ziua de 14 martie a.c., mpreun cu personalul ce mi s-a ncredintat, am plecat spre Delt"57. Denumirea serviciului apare ntr-un document din 25 septembrie 1917 drept Echipa de Sigurant din Delta Dunrii"58, iar la 31 ianuarie 1918 ca Brigada de Sigurant din Delta Dunrii" . Dup armistitiul cu Puterile Centrale, se pare c s-a transformat n Serviciul de Sigurant al Dobrogei, fiind singura autoritate romneasc de acest gen autorizat s functioneze n zon.Situatia operativ gsit de Moruzov era extrem de complicat. Aceasta provenea - nota Moruzov n raportul din 18 iunie 1917-1) din cauza dezertorilor romni de nationalitate rus; II) din cauza propagandei bulgarilor si a nemtilor printre trupele ruse; III) din cauza viceconsulului rus din Sulina, dl Prezanov"60. Dezertorii de origine rus din armata romn ncercau s obtin sprijinul comitetelor revolutionare din armata rus mpotriva autorittilor romne. A fost nevoie de ntreaga abilitate a lui Moruzov pentru a dejuca asemenea manevre. La rndul lor, bulgarii fceau o propagand intens printre soldatii rusi pentru a-i convinge s nu mai lupte mpotriva lor si pentru a obtine Dobrogea. Se ajunsese pn acolo nct la un moment dat infanteristi rusi au amenintat o unitate proprie de artilerie care57 Arh. S.R.I., fond d, dosar nr. 7702, f. 27-32. :;58Ibidem, f. 108.59 Ibidem, f. 96.60 Ibidem, f. 27-32. o-,.. , '.....'3%deschisese focul mpotriva trupelor bulgare. Prin colaborarea cu comandamentele ruse, Moruzov a determinat o reactie a ofiterilor mpotriva ideilor rspndite de bulgari. Dar autoritatea comandamentelor ruse era serios pus n discutie de evenimentele revolutionare ncepute n februarie 1917. La rndul lui, viceconsulul rus se comporta ca si cum Dobrogea era deja un teritoriu rusesc. S adugm insuficienta personalului de care dispunea Moruzov si eterna problem a banilor, n asemenea situatie complex, Moruzov a fcut din plin dovada capacittilor sale de om de informatii. S l lsm chiar pe el s fac un bilant al reusitelor serviciului pe care 1-a condus n acei ani grei, asa cum 1-a prezentat n Raportul din 1934: capturarea colonelului german von Mayer, seful serviciului de informatii din Dobrogea si de pe trmul Mrii Negre, operatiune desfsurat Ia 75 km n spatele frontului inamic; arestarea a 156 spioni germani n zon; mpiedicarea inamicului s distrug vreun depozit al armatei romne; mpiedicarea ncheierii unui acord ntre Armata Rosie si armatele Puterilor Centrale pe frontul dobrogean prin ptrunderea lui Moruzov si a altor doi agenti n compunerea delegatiei ruse si informarea amiralului Ion Coand despre intentia a dou divizii ruse aflate pe frontul Salonicului de a se preda germanilor; salvarea unor ofiteri si soldati romni din minile bolsevicilor, n sudul Basarabiei; dejucarea actiunilor armatei ruse din aceeasi zon. si aduga Mihail Moruzov: Regret un singur lucru si anume: din cauza unei nentelegeri, luptele de la Vlcov au fost provocate prin surprindere si fr ordin, neasteptn-du-se realizarea unui aranjament fcut de mine, aranjament n virtutea cruia organizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctorva con-tratorpiloare, canoniere, a atelierului naval, a o serie de vedete, slepuri cu munitii si alte vase, care formau flota rus de pe Dunre si Marea Neagr, n punctele Chilia, Vlcov si Sulina". S mai amintim doar propaganda fcut de unii emisari ucraineni, trimisi de serviciul german de informatiile grecii favorabili regelui Constantin si germanilor si de evreii care doreau ncetarea rzboiului.Am vzut deja n capitolul anterior c spre sfrsitul rzboiului, activitatea lui Moruzov a fost pus sub semnul ntrebrii, instituin-du-se o comisie de anchet, n 1919 Moruzov ducea la bun sfrsit afacerea rublelor", prin care se mpiedica introducerea n Romnia, de ctre serviciile speciale sovietice, a unei mari cantitti de ruble40false61. Peste un an ns, Moruzov era arestat, pe baza mandatului cu nr. 2250/13 mai 1920, emis de judectorul de instructie al Tribunalului Constanta, n virtutea art. 14 si 204 combinat cu art. 40 din Codul Penal"62. Era si rezultatul unui conflict dintre Romulus Voinescu, directorul general al Sigurantei statului, si Mihail Moruzov, ce avea s se ntind pe mai multi ani, amplificndu-se dup numirea ultimului n fruntea SSL Dup cum ne spune Gheorghe Cristescu, inspectorul general al Sigurantei din Dobrogea, stefu, s-a simtit lezat, conside-rndu-se ndrepttit s ocupe postul respectiv. Drept pentru care a intervenit pe lng Romulus Voinescu. Cum si Moruzov a atras n serviciul su multe elemente de la Sigurant, fr s se consulte cu conducerea institutiei, a fost nevoie de interventia personal a regelui Ferdinand. In fata suveranului, Moruzov si Romulus Voinescu s-au mpcat formal6 .Momentul crerii Serviciului Secret de Informatii a fost destul de confuz prezentat pn acum n istoriografie. Cert este c imediat dup terminarea primului rzboi mondial, s-a pus problema reorganizrii unui serviciu de informatii si contrainformatii n cadrul Marelui Stat Major. Cum se constatase c atasatii militari dispuneau de prea putin libertate de miscare si informatiile furnizate nu erau suficiente, existnd o stare de alarmism si ncordare, mai ales n regiunea de Est, din care cauz ani de zile armata nu s-a putut bucura de o viat normal, n comandamente domnea ngrijorarea, iar n rndul populatiei o stare de nesigurant cu grave consecinte economice", s-a pus problema crerii unui serviciu secret, paralel, cu angajati civili. Marele Stat Major 1-a luat ns sub aripa sa, ntr-o dependent total de subordonare si o oarecare anchiloz militaristic [ce] nu lsa SSI elasticitatea necesar unui adevrat serviciu informativ modern"64, nota Gheorghe Cristescu. Asa nct n 1922 Consiliul Superior al Aprrii trii i-a acordat mai mult autonomie si pe plan informativ (fat de Marele Stat Major) si pe plan contrainformativ (fat de Siguranta general). Noi reorganizri61 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, n Strict-Secret", nr. 4, din 5 ianuarie 1991.62 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. l, f. 9.63 Ibidem, dosar nr. 17474, voi. l, f. 12.64 Ibidem, f. 14.65 Istoria militar a poporului romn, voi. VI, Editura Militar, Bucuresti, 1989,p. 13-16.41s-au produs n 1923 si 1924, dar ceea ce lipsea noului organism de informatii era un sef care s-ti dea un rost. Dup unele documente, la propunerea generalului Dragu, dup altele la cea a amiralului Coand, n 1924 (sau 1925) n fruntea Serviciului Secret (cum se numise pn atunci) a fost numit Mihail Moruzov. Din acel moment, serviciul de informatii al armatei (condus de colonelul Alexandru Glatz)66 si-a urmat cursul su, devenind Diviziunea II (cu sectia informatii si cea de cotrainformatii), apoi Sectia a Il-a, cu mai multe birouri. Initial, si SSI a avut tot dou sectii: de informatii si contrainformatii. n 1928, lui Moruzov i s-a cerut s elaboreze un proiect de reorganizare, care s aduc serviciul la nivelul echivalentelor sale din S.U.A., Franta sau Anglia. Dup cum ne informeaz colonelul Gheorghe Petrescu, Moruzov a alctuit un proiect de reorganizare a tuturor serviciilor de informatii, concentrndu-le sub o singur directiune general la Presedintia Consiliului de Ministri. Evident, proiectul era prea vast si nu se putea realiza cu mijloacele de atunci" . Deja, n 1928, SSI se mrise considerabil, avnd un secretariat general, mai multe sectii si o organizare important n teritoriu. Desi continua s functioneze sub tutela - nominal - a Marelui Stat Major, structural si operational SSI devenise altceva dect Sectia a Il-a.Nistrul - o frontier a EuropeiUna dintre ratiunile pentru care fusese adus Moruzov n fruntea SSI era buna cunoastere a limbii ruse (Gheorghe Cristescu vorbea chiar despre faptul c Moruzov strbtuse zone ntinse din URS S pentru c le descria cu prea multe amnunte, pe care nu le poti cpta dect la fata locului). Principalul pericol pentru statul romn rezultat la l Decembrie 1918 - nu era nici o ndoial - venea dinspre Rsrit CEKA, apoi OGPU sau NKVD nu neglijaser spatiul romnesc. Dac afacerea rublelor esuase, alte operatiuni reusiser. Astfel, n 1926 (cazul a fost clarificat abia n 1928) serviciul de spionaj sovietic a reusit s infiltreze o agent pe lng generalul Ludovic Mircescu68 si s66 Directia Informatii Militare... p. 73-74.67 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 88301, voi. l, f. 16.688 Generalul Ludovic Mircescu a fost ministru de Rzboi n guvernul prezidat de generalul Alexandru Averescu, instalat la 30 martie 1926 (vezi Stelian42sustrag planul de mobilizare al armatei romne. Documentul de 100 file, cu multe anexe, continea datele cele mai secrete si mai complete despre armata romn. Generalul Mircescu s-a sinucis, ceea ce evident nu a rezolvat problema69.n tot timpul vietii sale Moruzov a fost un dusman declarat al URSS. Mai mult, dup cum nota colonelul Gheorghe Petrescu (care 1-a cunoscut bine, fiindu-i nas la cea de-a doua cstorie), Moruzov era unul din cei mai nversunati, nu rusofobi, ci ceva mai mult, slavo-fob... si-a pstrat aceast linie de conduit si a afisat-o cu mult zgomot. Or, acest zgomot era prea rsuntor, prea strident; el distona si cu numele su si cu originea sa etnic si chiar dac el era sincer, ddea de bnuit... Dup prerea mea ns, ca un observator foarte atent al su, cred c Moruzov ura de moarte regimul sovietic si stia sigur c era urt de acel regim si c i se promisese pieirea"70.tinta sa principal - ne spune Gheorghe Cristescu - a fost mereu de a ntri actiunea contrainformativ ce era ndreptat mai ales mpotriva URSS. De aceea si da o atentie special agenturii sale din Basarabia... Actiunea informativ mpotriva URSS o conducea personal si exclusiv si niciodat nu s-a stiut unde-si stabilise centrul de activitate, care era probabil undeva prin Dobrogea, ntrebuintnd n misiuni informative pe lipovenii si, printre cari avea ntinse relatiuni. Faptul c adeseori, dup ce ncasa fondul informativ, pleca la Tulcea cu multi bani asupra sa vine s confirme acest lucru"71.Ceva mai deschis s-a artat Moruzov n aceast problem - dar foarte trziu - fat de colonelul Gheorghe Petrescu, cruia i-a dezvluit principalele sale surse de informatii asupra spatiului sovietic. O prim surs o constituie reteaua din Romnia a Intelligence Ser-vice-ului britanic, care i asigura practic pe gratis (vom vedea imediat cum) informatii pe care englezii le plteau cu bani grei. O alt surs? era agentura similar francez, care ns nu asigura informatii de ace easi calitate. Mai mult, ajunsese s pericliteze agentii britanici si pe cei ai lui Moruzov, nct acesta i-a ndeprtat pe francezi, blocndNeagoe, Istoria guvernelor Romniei de la nceputuri - 1859 - pn n zilele noastre - 1995, Editura Machiavelli, Bucuresti, 1995, p. 90).69 Directia Informatii Militare..., p. 75.70 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8-9.71 Ibidem, dosar nr. 88438, voi. l, f. 6. ^43;pentru o vreme colaborarea cu ei si n alte domenii. A treia categorie de surse au constituit-o organizatiile nationaliste ucrainene, ce-si aveau sediile n diferite capitale ale Europei si care au avut permanent un om de legtur pe lng Morazov. A patra categorie o formau organizatiile tariste extremiste. Multi din capii si factorii importanti ai acestei miscri, care mai trziu au fost victimele asasinatelor si rpirilor sovietice, au trecut si prin tara noastr, au luat contact cu Moruzov si au fost n slujba lui. De la ei primea un bogat material informativ, mai ales politic, si cred ca mai trziu, atunci cnd Moruzov a dispus de fonduri numeroase, a pltit si ntretinut destul de larg pe acesti refugiati politici". si, aduga Gheorghe Petrescu: Cu aceste mijloace informative si surse