Coperta de I. OPRI$AN

Coperta I: Alexandru Danielopol. Portret.

Coperta IV: Alexandru Danielopol impreunb cu Liviu Vdlenag,autorul cd(ii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDANIELOPOL,ALEXANDRU

Tragedia basarabenilor qi bucovinenilor : 1940-1951 : convorbiri cu Alexandru Danielopol / LiviuVilenaq. - Bucuregti : Saeculum LO.,2018

ISBN 978-973-642-380-2L Vilenaq, Liviug4

ISBN: 97 8-97 3 -642-3 80 -2

@ Toate drepturile sunt rezervate Editurii Saeculum I.O.

LTVIU VAINNIS

TRAGEDIA BASARABEI{IL OR

SI BUCOVINEI{IIOR)

1940 - 1951

Convorbiri cu

ALEXANDRU DAI{IEtOPOL

Editura SAECULUM I.O.Bucuregti 2018

602 LIVIUVALENAS

Vblenag, L., ,,MareSalul lon Antonescu ;i frontul secret, convorbiri cuGheorghe Barbuf', ed. Vremea, Bucureqti, 2001

vdlenaq, L',,in culisele negocieriior cu (Jniunea sovieticd, Ig34-lg4z,convorbiri cu Alexandru Danielopol,,, ed. Vremea, Bucureqti, 2001

Vdlenaq, L., ,,Memoriatul Apocalipsei, Romdnia intre anii lgiO-lgqA--ed. Saeculum I. O., Bucureqti,2002

vdlenaq, L., ,,Memorialul stalinismului, Romdnia intre anii I g4g- l 965- -ed. Saeculum I. O., Bucureqti, 2003

Vdlenaq, L., ,,Cartea Neagrd a Romdniei, lg40_lg4g-,ed. Saeculum I.O.. Bucuregti.2006

Vdlenaq, L., ,Jnsula $erpilor - pdmdnt romdnesc,,, porlalul electronicNeodacii, Strasbourg, 2014

Vdlenaq, L., ,Jnsulele rdpite Romhniei in 1945_194g de URSS, iar dinde Ucraina", portalul electronic Neodacii, Strasbourg, 20 1 4

Vilenaq, L. ,,Pactul Ribbentrop-Molotov, vdzut de presa pSionezd atimpului", porlalul electronic Neodacii, Strasbourg, Z0 1 S

Vdlenag, L., ,,Sinistrul pact Ribbentrop-Molotov, impdrlirea Europei deEst stabilitd la 23 august 1939 ;i cum a evoruat situalia geieratdde el pdnd in l944",portalul electronic Neodacii, Strasbo'ig, 2015

Vdlenaq, L.,,,Tragedia B as arabiei ; i Bucovinei,', portalul elictronicNeodacii, Strasbourg, 2015

Verenca, O., ,ldministra/ia romdnd in Transnistria, I94l_1944,,, ed,.Vremea, Bucureqti, 2000

voicu, M., ,,Tezaurul Romdniei de Ia Moscova. Inventarul unei istorii de100 de ani", ed. Humanitas, Bucureqti, 2017

warlimont, w.,,ll treilea Reich, "omondo

tupremd. in inima cartieruluigeneral^al lui Hitler 1939-1945", ed. Elit, ploieqti,2000

Wats, L., ,in serviciul Mare;alului,,, ed,. Ion Dumitru, Miinchen, l9g5Wats, L., ,,Fere;te-md, Doamne, de prieteni. Rdzboiul clandestin al blo_

cului sovietic cu Romdnia", ed. RAO, Bucuresti, 2012Wilmont C., ,,Stalin's greatest victot!,', ed. Heath, Londra, 1972- - - ,,Enciclopedia Cugetarea,,, ed. George Delafras, Bucuregti, 1937-- -- -- ,flitler's Europe", Time Magazin, 1940-- -- -- ,,Basarabia;i Bucovina. Omagiu Mare;alului lon I. Antonescu,,,

revista Fundaliilor Regale, nr. 8-9 @72) din august-sep tembrie r94r,Bucureqti, 1941

-- -- -- ,,77 de ani de la masacrul de la FAnffina Atbd. Mii de romdni aufost uci;i de trupele sovietice,, , Historia org. Bucureqt i, Z0lg.

Cuprins

CuvAntul autorului. . .

in culisele negocierilor cu Uniunea Sovietici,1934-1947, convorbiri cu Alexandru Danielopol' .17

intre Nicolae Titulescu gi Maxim Litvinov . . . . .23

Masacrul de la Fdntdna Albi. . . . .49

Convenfia de armistifiu de laMoscova . . . . .' . . 53

Salvareabasarabenilor$ibucovinenilor - -..... 69

SalvareavasuluiTransilvania "..'....'93Spolierea RomAniei de c[tre Uniunea Sovietici prin

ComisiaAliatide Control. .....I07

ADDENDA .. 119

AlexandruDanielopol, datebiografice .' . .... 119

Misterul celei de-a cincea valize a lui Nicolae Titulescu. '

t2rAmintirileluiAlexandruDanielopol. . .' .. -.' 137

Tragediabasarabenilor Eibucovinenilor' . ... . I43

Stenograma disculiilor care au ar,'ut loc la ComisiaAliatdde Control, 3 martie, L945 . .. . . .'. 151

Scrisoare adresatl de Nicolae Nitreanu luiAlexandruDanielopol ... ' 'I7l

LIVIU VALENAS

Activitatea desfbguratl de Al. D. Danielopol in cadrulComisiei Romdne de aplicare a Armistifiului(1944-1945) ... ...r7s

inspafiulistorieiinterzise ......195Scrisoare adresati de Radu Borog

AlexandreiDanielopol .....205Cum au fost salvafi de la,,repatrierea" in URSS mii de

basarabeni refugiafi in RomAnia . . .2OB

Scrisoare adresati de Consiliul Nafional al Reintregiriilui Alexandru Danielopol cu ocazia congresuluiRefugiafilor Basarabeni 9i Bucovineni de la Iagi din1995.. .......2t7

Omisiuni ale Exilului romAnesc din Franfa privindpromovarea adevdrului despre istoria RomAniei . 218

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVdlenag ......233

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVilenaE ......235

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVilenag ......239

Au trecut 50 de ani! , . . . .24I

ANEXE .....247in culisele negocierilor cu Uniunea Sovietic[, Ig34-Ig47,

Convorbiri cu Alexandru Danielopol. insemniricritice - Recenzie de carte . .249

Amintiri despreAlexandruDanielopol ..,....253CAfiva din pagii potrivili spre Unirea cu Basarabia . . .265BaretadomnuluiDanielopol ....273Lecturi la zi: Conjuncfia salvatoare . . . .277

TRAGEDIA BASARABENILOR $I BUCOVINENILOR

5 ani fbri Alexandru Danielopol . " " ' 279

Premiul Nicolae Titulescupentru Alexandru Danielopol '

282

RAPIREA BASARABIEI DE CATRE RUSIA -TRATATUL DE LA BUCURE$TI (1812). . . ... .283

ULTIMATUMURILE SOVIETICE ADRESATE

ROMANIEI DIN 26$r27IUNIE 1940 . ' . .. . "289lg40 -Ultimatumulsovietic adresatRomdniei ' ' ' ' ' '321

Ultimatumulsovieticdiniunie 1940.. ' ' "' ' '325

Notele ultimative ale guvernului sovietic din26-27 iunie

1940 gi rispunsurile guvernului romdn ' ' ' 333

Ultimatumul sovietic din26 iunie 1940 " " " 337

MASACRUL DE LA FANTANA ALBA. . ' . . .347

Masacrul de la Fintdna Albi. Cum au fost omorAli 3'000

de romAni, la granifa cu RomAnia pe I aprilie l94I ' '

documentar TVR l. . . . . . .

3s4

357

1 aprilie lg4l -Un Katyn al romAnilor in Bucovina de

Nord: Masacrul de la FAntana Albi - Tltarca' ' ' ' 358

75 de anide la masacrul de la FAntdna Alb[: 3'000 de

civili uciEi de sovietici " " " 368

Masacrul de la Fdntina Alb[: Prelul pe care l-au pldtit

romAnii care au vrut si treacb granila in 1941, in ziua

de Pagte. ,,A fost un adevarat genocid"! ' ' ' 37L

76 de anide la masacrul de la FAntina Albe - o crimlabominabili pentru care rugii nu gi-au cerut

niciodati scrze. M[rturia unui supravie]uitor

inregistrati de Victor Roncea. Cine s-a opus

omagierii oficiale azlleide 1 Aprilie " " '374

60s

Masacrul de la FdntAna Albi - I aprilie 1941, un

LIVIU VALENAS

Activitatea desfbguratl de Al. D. Danielopol in cadrulComisiei Romdne de aplicare a Armistifiului(1944-1945) ... ...r7s

inspafiulistorieiinterzise ......195Scrisoare adresati de Radu Borog

AlexandreiDanielopol .....205Cum au fost salvafi de la,,repatrierea" in URSS mii de

basarabeni refugiafi in RomAnia . . .2OB

Scrisoare adresati de Consiliul Nafional al Reintregiriilui Alexandru Danielopol cu ocazia congresuluiRefugiafilor Basarabeni 9i Bucovineni de la Iagi din1995.. .......2t7

Omisiuni ale Exilului romAnesc din Franfa privindpromovarea adevdrului despre istoria RomAniei . 218

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVdlenag ......233

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVilenaE ......235

Scrisoare adresati de Alexandru Danielopol lui LiviuVilenag ......239

Au trecut 50 de ani! , . . . .24I

ANEXE .....247in culisele negocierilor cu Uniunea Sovietic[, Ig34-Ig47,

Convorbiri cu Alexandru Danielopol. insemniricritice - Recenzie de carte . .249

Amintiri despreAlexandruDanielopol ..,....253CAfiva din pagii potrivili spre Unirea cu Basarabia . . .265BaretadomnuluiDanielopol ....273Lecturi la zi: Conjuncfia salvatoare . . . .277

TRAGEDIA BASARABENILOR $I BUCOVINENILOR

5 ani fbri Alexandru Danielopol . " " ' 279

Premiul Nicolae Titulescupentru Alexandru Danielopol '

282

RAPIREA BASARABIEI DE CATRE RUSIA -TRATATUL DE LA BUCURE$TI (1812). . . ... .283

ULTIMATUMURILE SOVIETICE ADRESATE

ROMANIEI DIN 26$r27IUNIE 1940 . ' . .. . "289lg40 -Ultimatumulsovietic adresatRomdniei ' ' ' ' ' '321

Ultimatumulsovieticdiniunie 1940.. ' ' "' ' '325

Notele ultimative ale guvernului sovietic din26-27 iunie

1940 gi rispunsurile guvernului romdn ' ' ' 333

Ultimatumul sovietic din26 iunie 1940 " " " 337

MASACRUL DE LA FANTANA ALBA. . ' . . .347

Masacrul de la Fintdna Albi. Cum au fost omorAli 3'000

de romAni, la granifa cu RomAnia pe I aprilie l94I ' '

documentar TVR l. . . . . . .

3s4

357

1 aprilie lg4l -Un Katyn al romAnilor in Bucovina de

Nord: Masacrul de la FAntana Albi - Tltarca' ' ' ' 358

75 de anide la masacrul de la FAntdna Alb[: 3'000 de

civili uciEi de sovietici " " " 368

Masacrul de la Fdntina Alb[: Prelul pe care l-au pldtit

romAnii care au vrut si treacb granila in 1941, in ziua

de Pagte. ,,A fost un adevarat genocid"! ' ' ' 37L

76 de anide la masacrul de la FAntina Albe - o crimlabominabili pentru care rugii nu gi-au cerut

niciodati scrze. M[rturia unui supravie]uitor

inregistrati de Victor Roncea. Cine s-a opus

omagierii oficiale azlleide 1 Aprilie " " '374

60s

Masacrul de la FdntAna Albi - I aprilie 1941, un

606

Deportdrile din Basarabia gi Nordul Bucovinei . . . . . .445Pantofiorii .......45gFoametea gi deportiriledinBasarabia. . ..... . 46IDeportiri gi reabilitiri in Basarabia. . . . . . . . . . 478Calvaruldeportdrilor..... .....535OperafiunealUG-Iulie1949 . .......541Siberia a furat multe copildrii, tinere{i qiviefi. . . . . . . . 543FOAMETEA DIN BASARABIA, 1946-1947. ... . . . . 547

TRAGEDIA BASARABENILOR SI BUCOVINENILOR

1946-1947. Foametea organizatd de Stalin in Basarabia.

Copii din Basarabia uciEi de foamete . . . . ' 558

Foametea organtzatl, un macabru scenariu al lui Stalin inBasarabia " " 564

Foametea din 1946-1947 in Republica Sovietici Socialisti

Moldoveneasci. ....568Declaralia de independenli a Republicii Moldova . . . 580

CuvAntdeincheiere . '...583Indicealfabetic ...585

Bibliografie ...-'..599

Soldat romdn pdzind frontiera RomAniei pe Nistru la Tighina,ianuarie 1940.

LIVIU VALENA$

in 1940, RomAnia a fost forfati sd cedeze UniuniiSovietice Basarabia gi Bucovina de Nord. FAntdnaAlbi este localitatea de frontierd in care in ziua de1 aprilie 1941 trupele NKVD au masacrat aproape3.000 de oameni. Aveau o singuri vini.: erau romdnigi igi doreau sd treacd 9i sd triiasci in Romdn ia.. . 377

1 aprilie I94I, una dintre cele mai negre zile din istoriapoporului romAn. 76 de anide la masacrul de laFdntdnaAlbe. ......37g

Masacrul de la Fdntdna Alba. 3.000 de suflete romdnestitrimise mai devreme la ceruri de NKVD sovietic :BZ

Mirftrrii. cupca gi drama romdnilor de la Fdntana Albidinaprilielg4l ....3891 aprilie I94I - masacrul de la FAntdna Albd . . 3g4ELIBERAREA BASARABIEI DE CATRE ARMATA

ROMANA iN COOPERARE CU ARMATAGERMANA, IULIE 1941 _ OPERATIUNEA,,MUNCHEN-.. .....403

DEPORTARILE SUCCESIVE ALE BASARABENILOR$r BUCOVTNENTLOR ORDONATE DE r. V.STALIN.

. . .433

606

Deportdrile din Basarabia gi Nordul Bucovinei . . . . . .445Pantofiorii .......45gFoametea gi deportiriledinBasarabia. . ..... . 46IDeportiri gi reabilitiri in Basarabia. . . . . . . . . . 478Calvaruldeportdrilor..... .....535OperafiunealUG-Iulie1949 . .......541Siberia a furat multe copildrii, tinere{i qiviefi. . . . . . . . 543FOAMETEA DIN BASARABIA, 1946-1947. ... . . . . 547

TRAGEDIA BASARABENILOR SI BUCOVINENILOR

1946-1947. Foametea organizatd de Stalin in Basarabia.

Copii din Basarabia uciEi de foamete . . . . ' 558

Foametea organtzatl, un macabru scenariu al lui Stalin inBasarabia " " 564

Foametea din 1946-1947 in Republica Sovietici Socialisti

Moldoveneasci. ....568Declaralia de independenli a Republicii Moldova . . . 580

CuvAntdeincheiere . '...583Indicealfabetic ...585

Bibliografie ...-'..599

Soldat romdn pdzind frontiera RomAniei pe Nistru la Tighina,ianuarie 1940.

LIVIU VALENA$

in 1940, RomAnia a fost forfati sd cedeze UniuniiSovietice Basarabia gi Bucovina de Nord. FAntdnaAlbi este localitatea de frontierd in care in ziua de1 aprilie 1941 trupele NKVD au masacrat aproape3.000 de oameni. Aveau o singuri vini.: erau romdnigi igi doreau sd treacd 9i sd triiasci in Romdn ia.. . 377

1 aprilie I94I, una dintre cele mai negre zile din istoriapoporului romAn. 76 de anide la masacrul de laFdntdnaAlbe. ......37g

Masacrul de la Fdntdna Alba. 3.000 de suflete romdnestitrimise mai devreme la ceruri de NKVD sovietic :BZ

Mirftrrii. cupca gi drama romdnilor de la Fdntana Albidinaprilielg4l ....3891 aprilie I94I - masacrul de la FAntdna Albd . . 3g4ELIBERAREA BASARABIEI DE CATRE ARMATA

ROMANA iN COOPERARE CU ARMATAGERMANA, IULIE 1941 _ OPERATIUNEA,,MUNCHEN-.. .....403

DEPORTARILE SUCCESIVE ALE BASARABENILOR$r BUCOVTNENTLOR ORDONATE DE r. V.STALIN.

. . .433

l6 LIVIUVALENA$

a Ucrainei intre cele dou[ ![ri. Premierul polonez arefuzat sd

rdspundd la aceastd,,generoasA" propunere. Dupd anexarea Cri-meei, Vladimir Putin a venit cu o alti propunere, de data aceastafacutdpublicS: impdrlirea Ucrainei intre Federafia Rusiei, Polo-nia,Ungaria qi Rom6nia. Iar asta ar insemna revenirea judelelorbasarabene pierdute (Hotin, Ismail, Chilia gi Cetatea Albd), a

HerJei qi a Bucovinei de Nord la Romdnia. Sb ajungd Romdniala mila despotului de la Kremlin? - o ironie a istoriei.

Dedic acest volum memoriei tuturor basarabenilor, bucovi-nenilor gi herlenilor asasinali de Uniunea SovieticS; dedic acestvolum urmaqilor celor asasinali sau deportafi.

Mullumesc in primul rdnd istoricilor qi publiciEtilor dinRepublica Moldova pentru toate studiile Ei articolele pe carele-am preluat si care, pentru prima dat[, sunt reunite intr-unvolum unitar. Efortul acestor istorici qi publicigti de a investigatragicele capitole din istoria Basarabiei sunt absolut remarca-bile. Astfel, pentru prima datl avem acum un tablou aproapecomplet a aftocitiltilor comise de sovietici in Basarabia intreanii 1940-195L

Mulqumesc din suflet Bisericii Oftodoxe Romdne din Paris,superiorului ei, pdrintele ConstantinTdrziu qi trezorierului ei,Dan Galoiu, pentru generosul sprijin financiar acordat tipdririiacestei cdrli. De asemenea mulgumirile mele se indreapt[ gi spre

Mia6aelOlt-eanuldin Statele Unite Ei Johann Heinz din Germaniaqi, nu in ultimul r6nd, cunoscutei publiciste Ana Maria Trduqan,pentru revizuirea Ei ingrijirea intregului text al volumului.

$i nu in ultimul rAnd, mullumiri marelui scriitor Ei patriotromdn, Paul Goma, pentru preluarea competentului slu studiudespre deportdrile qi repatrierile ulterioare din Basarabia.

Cititorule, nu te cutremuralalecttrareacd4li, ci ia aminteqi nu uita!

Liviu Vdlena;

In culisele negocierilor cu (Jnianea Sovieticd,

1 9 3 4 - 1 9 4 7, c o nv o rb iri c u Alexundr u D anielop o l1

in toamna anului Igg4,prinrecomandarea d-lui Neagu Dju-

vara, amajuns sd-i fac o vizitd acasd lui Romulus Cordescu, fost

diplomat de carier6, singura persoanS in viald dintre cei care au

semnat la Moscova, in noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944,

Convenfia de Armistiliu cu Aliafii. Cu aceastd ocazie amtea'

lizrt un interviu, publicat in volumul de fa[6, privind culisele

semn6rii acestei convenfii atAt de inrobitoare pentru Romdnia.

Printre altele, Romulus Cordescu mi-aatdtat o adev[ratd relicvd

istoric[, magina de scris la care a fost bdtut textul romdnesc al

Conven{iei de Armistiliu (nici un muzeu din Romdnia nu a fost

interesat s6 achizilioneze aceasln piesd..') Romulus Cordescu,

in incheiere , mi-a spls: ,,Domnule VdlenaS, fiindcd dumneata

locuieSti in Occident, ai poate posibilitatea sd treci pe la Paris

qi sd stai devorbd cu prietenul meu, Alexandru Danielopol,fiul

academicianului, profesor Danielopolu. El a lucrat in Comisia

Romdnd pentru aplicarea Armistiliului cu Alialii, s-a ocupat de

problema basarabenilor Si bucovinenilor pe care ruSii voiau

sd-i deporteze forlat fn tlRSS. Meritd sd stai de vorbd cu el,

vei afla lucruri deosebite Si trebuie sd stai de vorbd, fiindcd,altminteri, Danielopol este un omfoarte modest qi nu s-a des-

tdinuit pdnd acum, cel pulin nu am cunoStinld de aSa ceva; t|i

dau adresa qi numdrul lui de telefon, cautd-|"...

Nilrnberg, 5 aprilie 2018 1. Prefa{i la edilia din anul 2001, editura Vremea, Bucureqti.

trlliA.t*&-- -

LIVIU VALENAS

Pe data de 28 octombrie 1994 am ajuns la paris gi chiar adoua zi m-am intAlnit cu Alexandru Danielopol ,la mai multepaharc de bere, intr-un bistro oarecum studenfesc, in place deI'Opdra. Era un om m5run{el, cu o privire extrem de inteligentd,pdrea un copil imbbtrdnit prematur, pus pe gotii. Ce mult pot sdinqele aparenfele... Probabil cd qi rugii, in urmd cu 50 de ani,s-au inqelat, uezdnd cd au in falduncopil, pe care il pot pdcblicum vor. Da, aveam in fa[d, o adevdratd,legendd vie, persoanacare a avut curajul s[-l infrunte qi s[-l invingi atdtpe fiorosulViqinski cdt qi pe temutul colonel NKVD, Vladimir Borisov.Alexandru Danielopol, in imprejurdri extrem de grele, a reuqitimposibilul, a reugit sd salveze de la deportare peste 300.000 desuflete de romdni basarabeni, bucovineni qi herfeni! in aceast6lupt[, socotitd de tofi pierdutd, fbrd nici o qansd, singurul cares-a angajat, a crezut gi s-a bdtut pentru soarta basarabenilor qibucovinenilor a fostAlexandru Danielopol, ?n condiliile in careceilaltri nu au vrut sI se angapze. La ce s[ te agiJi, cdnd cauzaeste ca gi pierdutd?

De partea sa, Alexandru Danielopol a avut doar tinere-fea, o serioasd pregdtire juridic5, un patriotism romAnes c fdrdlimite, un curaj ce a p[rut a frizanebunia gi, nu tn ultimul r6nd,o educafie gi o voin{5 de a invinge, datd de profesorii s[i de laEvreux, ienigii... Toate acestea l-au dus aproape la miracol,salvarea de la deportare abasarabenilor qi bucovinenilor, careau rdmas pentru totdeauna ?n Romdnia. Crezdnd cd mai poateface ceva pentru fard, dupi aceastd reugit[ incredibil[, s-a b[tutcu Viginski qi pentru modernele vase de croazierd,romdnegti,,,Transilvania" gi,,Basarabia", reuqind din nou imposibilul: sdscoat[ din ghearele sovieticilor vasul ,,Transilvania',. A primitpromisiunea de a cdldtori gratuit,toatd,viala,pe acest vas, numaicd, autoritdlile romdneqti au uitat a doua zi ceeace au promis...

Rimas in inchisoarea numit[ Romdnia, Alexandru Dani-elopol a sc[pat de la arestare, dat fiind ci regimul comunist al

t8 TRAGEDIA BASARABENILOR $I BUCOVINENILOR

lui Gheorghe Gheorghiu Dej avea nevoie de pregdtirea sa juri-dicd, in dreptul aviatic, pentru aface s[ func{ioneze companiaTAROM. Alexandru Danielopol a pus bazele juridice ale noiicompanii de avialie romAneascd TAROM, care funcfioneazdqiin prezent sub acelagi nume. Ajuns in Exil, in Franfa, AlexandruDanielopol, condus de acelagi patriotism romdnesc, s-a bdtutsingur, ca un leu, pentru recunoaqterea prioritdjilor romAnegti indomeniul aviatic. La venirea sa in Franla, nimeni nu mai voiasd-qi aminteascd de Traian Vuia, de Henri Coandd, de AurelVlaicu qi de alfi mari pionieri ai avialiei mondiale, de origineromdnS. Gralie comunicdriloE articolelor, scrisorilor, participd-rilor la diferite congrese de istorie aviatic6,?ncet, incet, vdlul deuitare avea sd fie ridicat asupra priorititrilor romdneqti in dome-niul aviaJiei gi cuceririi spa{iului cosmic. A reuqit printre altelesI dezveleascd, pe clddirea primdriei din Montesson de ldng5

Alexandru Danielopol ?"Ti]T#tTJ

Greco-catolice Romdne din

I9

LIVIU VALENAS

Paris, o placd in memoria primului zbor autonom (cu decolareprin mijloace proprii) din istoria omenirii, efectuat de TraianVuia in aceastd localitate, la 18 martie 1906.

in ultima zi a gederii mele la Paris, Alexandru Danielopolmi-a promis cd mi insofeqte la prietenul sdu (care stdtea intr-osuburbie a Parisului, la Issy les Moulineaux), Alexandru Drago-mirescu Baranga, fostul gef de cabinet al lui Armand C[linescu,care in perioada 1944-1946 alucrat gi el in Comisia Romdn[pentru aplicarea conditriilor de ArmistiJiu cu Alia(ii. Alexan-dru Dragomirescu Baranga, fintuit intr-un scaun rulant, nu gi-aascuns bucuria lavizitanoastr[, purtdnd cu mine o noud discu-

tie, pe care am onoarea sb o cuprind in cartea de faJ[.Peste doi ani aveam sd mb reintdlnesc cuAlexandru Dani-

elopol, cu ocazia sdrbdtoririi zilei onomastice a Regelui Mihai,pe 9 noiembrie 1996 (s[rbdtorire organizatd de Uniunea pen-tru Regele Mihai - UPRM). Ne-am vdn;i-la Misiunea Greco-Catolicd Romdnd din Paris (din rue Ribera), intr-o sal[ pusi ladispozilie de regretatul monsenior Gheorghe Surdu, un alt marepatriot romdn, o sald unde am pttut realiza un lung film pen-tru Televiziunea din Oradea (TVO). Temele disculiilor au fostaceleaqi ca gi in 1994: Nicolae Titulescu gi Comisia Romdn[pentru aplicarea Conditriilor de Armistifiu cu AliaJii.

Seara am participat la reuniunea in onoarea Regelui Mihai.Acolo, mi-a fost dat sd asist, fdrd sd vreau, la o disculie destulde aprinsd. I s-a reprosat de cdtre o distinsd doamn[ din,,inaltasocietate" a Exilului RomAnesc din capitalaFranfei lui Alexan-dru Danielopol c[, a cdlcat pragul ambasadei Rom6niei de laParis, lin6nd o comunicare despre istoria avia[iei rom6neEti.

,,k-ai dat cu comunistii, Sandule!", i-a spus interlocutoarea sa,pe un ton ce nu admitea nicio replic6. Alexandru Danielopol a

fost foarte afectat, aincercat sd explice cd el aparticipat la acestsimpozion numai fiindcd luau parte gi cAfiva inalli ofileri NATO

20 TRAGEDIABASARABENILOR $I BUCOVINENILOR 21

gi era singura ocazie ca ei s[ poati afla de prioritdfile romdneqti

in domeniul aviatic. ,Pe mine nu md convingi, nu trebuia pur

Si simplu sd calci pragul acestei ambasade, nu aveai dreptul sd

faci acest lucru!", a continuat pattenera de discufie. Excedat,

Alexandru Danielopol a izbucnrt ,,Md duc Si la Dracu' dacd

trebuie, vorbesc Si Dracului, pentru aface cunoscute prioritd-

lile romdneqti in domeniul avialiei!Dupd reuniun ea organizatb de Uniunea pentru Regele Mihai,

plimbdndu-m[ prin Paris impreunl cu prietenul meu, Octa-

vian Mih5escu, la un moment dat anvdzut o siluetd pirpirie

pe o stradl mai ldturalnicd.EraAlexandru Danielopol' trist 9i

abdfrit, pentru,,corecjia" primit[, care, intre noi fie vorba, nu

era dreapt6. Ne-a intreb at'. ,,Spuneli Si voi, dJe Vdlenaq Si d-le

Mihdescu, sunt eu comunist? Am greSit atdt de grav, cd am

linut o conferinld despre istoria avialiei romdneqti la o reu-

niune organizatd de ambasadd? " Ca sd destindem atmosfera,

l-am invitat imediat pe Alexandru Danielopol la un restaurant

gi am reugit, cu greu, sl-itteacd suplrarea. Un paradox, omul

care i-ainfruntat pe Borisov 9i pe Viqinski, in realitate era un

om foarte sensibil, un timid chiar.

Anul trecut aincetat din viaJ[, dupd o lungd boal6, Ale-

xandru Dragomirescu Baranga, aqa cd discu{ia pe care a pur-

tat-o cu mine este ultima lui m[rturie. Tot anul trecut a incetat

din via{[ gi solia lui Alexandru Danielopol. Prin acest volum

le aduc un modest omagiu. Mullumesc in incheiere doamnelor

Alina Martin gi $tefana Bianu, pentru sprijinul material acordat

publicdrii acestui volum, mamei mele, AntoniaClata Marnea,

gi fiului meu, Adrian Vblenaq, pentru corectura pe computer a

textului. Consideraliile mele se indreaptd qi spre d-na Silvia

Colfescu, cate aacceptat imediat acest proiect. Pentru sprijinul

acordat la corectura volumului, mullumiri sincere cunoscutei

scriitoare gi ziariste, Ana Maria Trduqan.

. _.1

Dedic aceast[ cafte tuturor basarabenilor, bucovinenilor qiherfenilor, tuturor descendenlilor lor, care trdiesc qi in prezentin RomAnia!

Niirnberg, 31 decembrie 2001

Livia Vdlenas

Alexandru Danielopol invizitd la cimitirul militar americandin Oise-Aisn e, F ranla, 2004.

intre Nicolae Titulescu qi Maxim Litvinov

Liviu Vilenaq: Stimate d-le Alexandru Danielopol, md

bucur pentru amabilitatea dv. de aacceptaptrtateaunei foarte

lungi disculii, pe marginea unor capitole importante din isto-

ria Romaniei, personalitatea lui Nicolae Titulescu qi mai ales

despre activitateadv' in cadrul Comisiei Romdne pentru apli-

carea Armisti{iului cu Aliafii. Sunt onorat c[ pot discuta cu o

personalitate de Priml mdrime.

AlexandruDanielopol:Eum[simtonorat,darvreausdvdspun, cu toatl obiectivitatea c[, eu nu sunt ceea ce se cheamd

o personalitate...L.V.: Ba da, sunte{i. Sunteli de o mie de ori! LdsAnd la o

parte ilustra familie din care provenili, lasdnd la o parte pefsoa-

nele importante pe carele-a\tcunoscut, llsdnd la o parte intreaga

dv. activitate profesionald (qi cdt de prodigioasd!), numai ceea

ce a{i frcut ii tg+5, pentru salvarea basarabenilor 9i bucovi-

nenilor, v6 recomandd staruitor ca o personalitate luminoas[ a

neamului romOnesc.

A.D.: imi face{i o mare onoare prin aceste cuvinte' Eu am

dorit toat[ viala sd scap de acest atribut, ,fiul academicianu-

lui de renume mondial, profesorul Danielopof'' Acesta este 9i

motivul pentru aare nu m-am frcut medic, pentru c[ atunci aq

fifostovia![intreagd,fiulluiDanielopol",indiferentceaqfifbcut. Orice lucrare aq fi publicat, romdnii, care aD glrdfoatte

re&, arfi spus: ,,Siguri efiul lui Danielopol' a realizat ce a rea-

Iizat pentiu cd efiul lui Danielopol"... Ca s6 scap definitiv de o

astfel de viitoare catalogare,am fbcut Dreptul' Fdcdnd Dreptul

am alrrt posibilitatea s6 particip la anumite evenimente, unele

\1&- . l4

24 LIVIU VALENAS

de o deosebitb importanld, in care mi-am pus tot sufletul deromdn, pentru cd am fost foarte apropiat de aceastd Jard, degiacum locuiesc in Exil, ?n Franfa. Pentru cauza romdneasc[mi-am dat ?nsd toate capacitdtile, atiltintelectuale cAt gi morale.Am ar,rrt la maturitate qi la bdtrdne{e cinstea, deosebita onoare,s[ fiu numit in diferite asocia(ii internafionale, dup6 termina-rea facult[1ii de Drept m-am speciaTizat in dreptul aviatic, inprobleme de aviafie. Sunt activ qi astdz| ?n acest domeniu, inciuda vArstei inaintate.

L.V.: Sd ?ncepem cu inceputul...A.D.: M-am ndscut in Bucureqti,la 17 mai 1916, cu trei

luni inainte ca RomAnia sI intre inrdzboi contraAustro-Unga-riei. Tatdl meu a ar,.ut doi fii, fratele meu, Gheorghe, a lucratla Banca Na{ional[ o viat[ intreagd, avdnd multe succese pro-fesionale, fiind un om foarte capabil. Din p[cate tatdl meu adivorfat cdnd noi eram foarte mici, divorful ne-a despdr{it qi penoi, copiii. Pe mama mea o vedeam rar de tot, eu am rdmas inincredinfareatatei.insd era foarte ocupat, un mare om de qtiinti,cildtorea des in strdindtate la diferite simpozioane gi congresede specialitate qi drept uflnare eu am cam rdmas pe mdna mena-jerelor. Tatdl meu avea un prieten foarte bun, de care era foartelegat. il chema Nicolae Titulescu. El md cunoqtea de mic, de latatdl meu, era foarte generos cu mine, pentru cd mh considerabdiat degtept...I-a spus odatd tatdlurmeu: ,,Dragd Buzicd (i sespunea aqatatei, pentru cd la supdrare igi trdgea btza),pdcatde bdiatul dsta, deStept este, tu fl lasi pe mdna menajerelor, osd-l pierzi. Trimite-l in Franla, trimite-l intr-un colegiufoarteserios, tSi vaface studiifoarte bune qi dupd aceeafd ce vrei cue1... Iar eu il voi lua sub tutela mea, voifi deci tutorele lui, iSiva petrece vacanlele la mine, la Geneva, unde tl voi primi de

fiecare datd cu drag. in fetul ctcesta itri vei salva bdiatul qi voiavea Si eu un copi[!"

L.V.: Titulescu nu avea copii?

TRAGEDIABASARABENILOR $I BUCOVINENILOR 25

A.D.: Cum sd aib6?! Avea anumite deficienfe biologice, era

ca muscalii. Era cdsStorit cu caterina Titulescu, o femeie excep-

!ional[, dar din cavza deficien{ei de care am vorbit cdsdtoria

era neconsumatd. Nu aveau copii. Dar ce mai conta, pentru c5

adevdratul sdu copil era Romania... Pentru acest copil Titulescu

s-a batut gi s-a zb[tut pdn'la moarte. S[ revin insl la nara\i-

unea despre mine. Am ajuns la un renumit colegiu de rezuitri,

la Evreux, in care se intra extrem de greu. Era o gcoal6 foarte

serioasd. De ce? lentiiti,in 1902, cdnd s-a votat o lege absurdd,

carc interzicea ca ei s[ mai profeseze in FranJa, au trebuit s5

plece pe insula normandd Jersey, care aparfinea Marii Britanii.

La colegiul ienitdin Jersey au venit extrem de mulli elevi din

Fran\a,-are, ulterior, au devenit mari personalitdli' mareqali ai

Franiei, membri aiAcademi eiqranceze etc. in timpul Primului

R[zboi Mondial, iezuilii au revenit in Franla, in formele cele

mai modeste, fbcdnd cele mai ingrate munci, in serviciul sanitaq

inclusiv culegeau ranitii din linia intdi, in reztJmat, s-au com-

portat cu totul gi cu totul deosebit, au fEcut sacrificii extraordi-

nare. Franla nu a rdmas nerecunoscdtoare, dup[ Primul Razboi

Mondial le-a permis sd-qi reinfiinleze principalele lor colegii,

atdt de abuziv desfiinlate in1902. Le-a pus insd dou6 condilii:

bacalaureafiil s[ se dealagcolile de stat, laice qi o condilie dra-

conic6: reuqita la bacalaureat sd fie de minimum92o/ot'

L.V.: ?!

A.D.: De ce92%o qi nu 90% sau chiar l\\o/o,nu gtiu"' Iezu-

i{ii s-au finut cu dinlii s6 indeplineasca draconica conditrie a

procentului de 92%(in gcolile laice procentul era cam de 50%);

pentru asta au frcut o seleclie ',la sdnge" qi, in plus, anual, pot

s6 spun c6 qi trimestrial, se frcea o alt6 seleclie, dacdnu cores-

pundeai, nu fbceai fa\dpeparcurs, erai eliminat fbrd mil[' Totul

era f6cut pentru atingerea imposibilului prag de 92%o reugili la

bacalaureat Pentru tdndragenerafie din Romania, care nu gtie

nimic despre iezui{i, pot sd spun cd ei sunt un ordin romano-cato-

26 LIVIUVALENA$

lic, auapdrutin secolul XVI, ca o reacfie impotriva Reformei,pentru a apdra valorile tradifionale ale bisericii catolice. Maimult, ei s-au erijat in apdrareaintregii intelectualitbfi catolice,indatorire de la care nu au abdicat nici p6nd in ziua de astdzi!Fondatorul acestui ordin este Ignatius de Loyora, un spaniol, unom absolut extraordinar, o personalitate fascinantd! Eraun omfoarte invdlat, carelainceput ?nsi a avut o via\d,foartefumultu-oasd, dar pe urmd qi-a asumat cu toatd credinfa aceastd misiunegi s-a decis s[ lupte contra Reformei, crednd pentru catolici uninvrfdmdnt de cea mai inaltr clas[, la care protestan{ii nu aveausd ajungi niciodatd, cu toate sforfdrile lor. Iezuilii au ajuns rapidca un fel de stat in stat, au stdrnit invidii nenum[rate, ajunge sIamintim-c[ superiorul lor era considerat ca un fel de al doilea,,pdpd". insl ei au rdmas tot timpul fideli Romei. ,,papa Negru,,era Marele Maestru al Ordinuluilezuit...

L.V.: Dar dv. ali fost gi suntefi ortodox...A.D.: Da, dar acest lucru nu m-a impiedicat, p6ndinziua

de astdzi, sd am o mare stimd fafd de biserica romano-catolic[.fafd de iezuitriin principar. La coiegiur iezuitam Eur.u* prin.iipala problemi pentru mine nu a fost ?nvdlitura, cireligia, eramortodox. ca sd intru la colegiu nu am dat concurs, nu existaa$a ceva. Era un fel de seleclie, erau nipte probe, se discuta cutine, iezuilii voiau sd vadd ce fel de om eqti, dacd pot sau nu sdscoatd ceva din tine.Ydzdnd c6 nu sunt prost, ci sunt un copilsilitor, mi-au spus: ,,Te primim la colegiu, dar ce sdfacem cutine din couzo religiei? La noi se lin stujbe, sunt titfelul demanifestdri religioase, toate dupd ritul romano-catolic, la carenu poli sd stai deoparte, nu poli sd nu participi, attfel lumease va intreba de ce nu participi, se va naste o intreagd atmo_sferd defovorabild, atdt pentru tine, cdt Si pentru noi',. Ert nugtiam ce s5 spun, iezuilii au continuat: ,,Bine, un an de zile eStiprimit la noi, pe urmd o sd mai vedem',... Temele pentru ziuaurmdtoare le pregdteam in s6li speciale gi este amuzant cd, tre-

TRAGEDIABASARABENILOR SI BUCOVINENILOR 27

cea in flecare zi un fel de pogtag, in a cdrui tolbd puteai pune o

scrisoare pentru orice profesor sau superior al iezuililor. Toliscriam scrisori, pentru cd chestia asta ne qi distra, mai iegeam

pulin din monotonia colegiului. Trebuie sd spun de altfel c5

atmosfera din colegiu era foarte severd. Colegii imi spuneau

mereu: ,,Trebuie sd te faci catolic, profesorii sunt foarte mul-

lumili de tine, trebuie sd tefaci catolic"...L.V.: Exact, de ce nu ali trecut la catolicism? tn fond, la

1700, mai toJi romdnii ardeleni au trecut la catolicism, a[i fiavut un glorios precedent...

A.D.: Mie deja imi intrase bine in cap si devin catolic. Mise p[rea normal, ceva in sfera logicii. Numai cb s-a intdmplatun lucru neaqteptat. Tat6l meu imi frcea anual o vizitd' la cole-giu. Md lua apoi cu el la cel mai bun restaurant din Evreux. Fac

o parantezd. degi tatdl meu s-a ocupat foarte pufin de mine, inmod curios, m[ iubea foarte mult. Mdncam la restaurant, tatdlpufria, nu-mi spunea mai nimic, imi luam desertul in acelagi

nor de fum provenind de latatdl meu gi apoi md reconducea lacolegiu. Pe drum, de obicei tdcea, apoi pleca. intr-o zimr-anrluat inima in dinli qi i-am spus: ,,Tatd dragd, ce ai zice tu dacd

m-aS face catolic? Catolicismul este important, am ajuns sd-lcunosc bine, este o religie deosebitd, ce ai zice sd mdfac cato-

Iic?" Tatdl meu nu a zis nimic, trei minute a pufrit din nou dintrabuc qi mi-a spus doar atdt: ,pragd, sd qtii un lucru, eu qtiu

ce e fn capul tdu, dar un om care iqi abandoneazd religia ldriisale, religie pe care s-a bazat fntreaga apdrare a libertdlii Si

independenlei neamului romdnesc, religia ortodoxd, iSi pierde

larat" Cu asta qi-a luat trabucul gi a pufXit ?n continuare, nu a

mai zis nimic.L.V.: Tat[l dv. v-a spus nigte cuvinte frumoase, dar lipsite

de orice conlinut, cdci reprezentau un sofism evident...

A.D.: Nop{ile eu md gdndeam, cdci nu dormeam mult.tn plus, sub pretextul cd trebuie sl mi duc la WC, invdlam la