+ All Categories
Home > Documents > Continu Tc 3

Continu Tc 3

Date post: 10-Nov-2015
Category:
Upload: mihai-lucaciu
View: 241 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Continu Tc 3
12
1 Partea 3. Organizaţii Virtuale Scopul acestei părţi III, este de a prezenta o nouă modalitate de structurare a unei organizaţii virtuale plecând de la două tipuri de structuri: coaliţia şi structura ierarhică. Această nouă structură intitulată “coaliţie ierarhică” prezintă o posibilă structură a unei organizaţii virtuale cu toate avantajele şi limitele sale. Coaliţia ierarhică este importantă prin faptul că oferă posibilitatea unei noi modalităţi de planificare utilizând organizaţiile ierarhice. O organizaţie virtuală este o combinaţie de persoane sau organizaţii diverse, localizate pe o arie geografică mare, care au în plan atingerea unui scop comun prin contribuţia cu competenţele şi resursele specifice fiecăruia. Partenerii dintr-o organizaţie virtuală se bucură de un statut legal şi depind de conexiuni electronice pentru coordonarea activităţii lor. Un factor critic de succes este infrastructura informaţională sofisticată care conectează companiile membre, dispersate pe distanţe mari. Dacă o sarcină este îndeplinită, structura organizaţională se dizolvă, făcând loc unor noi alianţe. Necesitatea realizării unei astfel de structuri este dată de importanţa creării unor coaliţii care au capacitatea de a integra diferite sisteme independente, cu doctrineproprii, într-un timp cât mai scurt. Capacitatea de a integra sisteme independente fiind necesară pentru a putea face faţă evenimentelor imprevizibile complexe şi pentru a diviza scopul general în sub- scopuri şi distribuirea acestor sub-scopuri sistemelor ce compun această structură. Această parte a cărţii analizează grupul de cerinţe asociate cu dezvoltarea colaborării om-agent, arătând că aceştia pot fi implementaţi, într-un mod unificat, prin ontologii bazate pe constrângeri şi funcţii de legătură. Această parte demonstrează că proprietăţile constrângerilor pot să implementeze concepte colaborative, care pot fi transparente mecanismelor de planificare. Mai mult, folosirea constrângerilor oferă câteva facilităţi pentru a implementa mecanismele adecvate, asociate cu interacţiunea umană. Coaliţiile ierarhice sunt organizaţii a căror componente îndeplinesc diferit planificarea şi planurile activităţilor la fiecare nivel. Unul din obiectivele principale ale instrumentelor bazate pe cunoştinţe pentru coaliţii este să sprijine aceste componente pentru ca ele să poate lucra împreună, fiecare dintre ele în funcţie de planificarea şi de procesul execuţiei. Trăsăturile unui scenariu necesar dezvoltării unei coaliţii sunt: Natura problemei cere un set diferit de abilităţi pentru a duce la capăt sarcinile; Participanţii au nevoia de a colabora deoarece abilităţile şi cunoştinţele lor sunt limitate. Participanţii pot, de asemenea, să colaboreze în timpul procesului de planificare, fiecare dintre ei realizând o parte din plan în care aceştia au cele mai multe cunoştinţe; Organizaţiile necesită o structură de comandă şi control pentru a coordona activităţile participanţilor. Coordonarea este esenţială pentru a evita conflictele şi a îmbunătăţi utilizarea resurselor şi a timpului;
Transcript
  • 1

    Partea 3. Organizaii Virtuale

    Scopul acestei pri III, este de a prezenta o nou modalitate de structurare a unei organizaii

    virtuale plecnd de la dou tipuri de structuri: coaliia i structura ierarhic. Aceast nou

    structur intitulat coaliie ierarhic prezint o posibil structur a unei organizaii virtuale cu

    toate avantajele i limitele sale. Coaliia ierarhic este important prin faptul c ofer posibilitatea

    unei noi modaliti de planificare utiliznd organizaiile ierarhice.

    O organizaie virtual este o combinaie de persoane sau organizaii diverse, localizate pe o arie

    geografic mare, care au n plan atingerea unui scop comun prin contribuia cu competenele i

    resursele specifice fiecruia. Partenerii dintr-o organizaie virtual se bucur de un statut legal

    i depind de conexiuni electronice pentru coordonarea activitii lor. Un factor critic de succes

    este infrastructura informaional sofisticat care conecteaz companiile membre, dispersate pe

    distane mari. Dac o sarcin este ndeplinit, structura organizaional se dizolv, fcnd loc

    unor noi aliane.

    Necesitatea realizrii unei astfel de structuri este dat de importana crerii unor coaliii care au

    capacitatea de a integra diferite sisteme independente, cu doctrine proprii, ntr-un timp ct mai

    scurt. Capacitatea de a integra sisteme independente fiind necesar pentru a putea face fa

    evenimentelor imprevizibile complexe i pentru a diviza scopul general n sub-scopuri i

    distribuirea acestor sub-scopuri sistemelor ce compun aceast structur.

    Aceast parte a crii analizeaz grupul de cerine asociate cu dezvoltarea colaborrii om-agent,

    artnd c acetia pot fi implementai, ntr-un mod unificat, prin ontologii bazate pe constrngeri

    i funcii de legtur. Aceast parte demonstreaz c proprietile constrngerilor pot s

    implementeze concepte colaborative, care pot fi transparente mecanismelor de planificare. Mai

    mult, folosirea constrngerilor ofer cteva faciliti pentru a implementa mecanismele adecvate,

    asociate cu interaciunea uman.

    Coaliiile ierarhice sunt organizaii a cror componente ndeplinesc diferit planificarea i

    planurile activitilor la fiecare nivel. Unul din obiectivele principale ale instrumentelor bazate pe

    cunotine pentru coaliii este s sprijine aceste componente pentru ca ele s poate lucra

    mpreun, fiecare dintre ele n funcie de planificarea i de procesul execuiei.

    Trsturile unui scenariu necesar dezvoltrii unei coaliii sunt:

    Natura problemei cere un set diferit de abiliti pentru a duce la capt sarcinile;

    Participanii au nevoia de a colabora deoarece abilitile i cunotinele lor sunt limitate.

    Participanii pot, de asemenea, s colaboreze n timpul procesului de planificare, fiecare

    dintre ei realiznd o parte din plan n care acetia au cele mai multe cunotine;

    Organizaiile necesit o structur de comand i control pentru a coordona activitile

    participanilor. Coordonarea este esenial pentru a evita conflictele i a mbunti utilizarea

    resurselor i a timpului;

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    2

    Exist problema integrrii sistemelor eterogene care fac parte din organizaii multiple cu

    diferite doctrine i reguli de operare. Aceast problem devine i mai complex atunci cnd

    sunt formate coaliii internaionale unde aciunile sunt nenelese sau pierdute n timpul

    traducerii;

    Ideea principal este luarea n considerare a cerinelor implementrii mecanismelor multiagent

    pentru c ele pot s aduc cteva avantaje activitilor coaliiei ca de exemplu anticiparea

    eecurilor, alocarea de resurse, identificarea conflictelor i aa mai departe.

    7 .UTILIZAREA ORGANIZAIILOR CA SUPORT

    PENTRU STRUCTURILE MULTIAGENT

    Ierarhiile au o lung istorie fiind folosite pentru a coordona (comand i control) o structur, ca

    de exemplu, n organizaiile militare. Unul din principalele avantaje ale ierarhiilor este sprijinul

    lor pentru conceptul divide et impera. Mai mult, folosind ierarhiile pentru care suntem capabili

    s specificm cteva niveluri de luare a deciziilor, participanii execut activiti diferite i

    complementare, ocupndu-se de sarcinile specifice. Intenia este de a se justifica alegerea

    ierarhiei ca structur organizatoric pentru coordonarea coaliiilor, avantajele lui i compararea cu

    alte alternative posibile.

    7.1 Sistemele suport pentru coaliii

    Coaliia este o organizaie n care membrii lucreaz mpreun pentru a rezolva scopurile comune.

    Caracteristica principal a coaliiei este existena unui scop global, care motiveaz activitile

    tuturor membrilor din coaliie. Cu toate acestea, membrii obinuii nu sunt direct implicai n

    deciziile acestui scop, ci doar n subsarcinile n care este divizat scopul global.

    Dezvoltarea instrumentelor bazate pe cunotine pentru funcionarea coaliiilor ia n considerare

    una sau mai multe dintre aceste trsturi n timpul dezvoltrii de teorii i aplicaii. Proiectul

    CoAX prezint paradigma bazat pe ageni ca pe o cale potrivit pentru soluionarea problemelor

    tehnice integrate n diferite tehnologii cu rol de suport pentru coaliii.

    n sistemul CoAX componentele eterogene sunt vzute ca un set de ageni distribuii care au

    capacitatea s mpart cunotine i informaii ntre ei printr-o infrastructur de calculatoare

    Coabs Grid. Proiectul CoAX consider c activitile trebuie s se integreze rapid diverse

    sisteme, putnd fi asamblate n momentul execuiei. n timpul demonstraiei CoAX cteva

    sisteme (Ariadne Knoblock, Minton, etc.) au fost reunite s sprijine un rzboi internaional n

    aceast regiune virtual.

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    3

    Pe scurt, subiectele curente acoperite de instrumentele bazate pe cunotine pentru a cuprinde

    activitile coaliiilor sunt:

    Teorii inovative i tehnici pentru formarea coaliiilor i suport pentru organizaiile virtuale similare;

    Aplicaii i cerine pentru planificarea i managementul coaliiilor bazate pe cunotine;

    Abordarea bazat pe cunotine pentru comand i control i pentru logistica coaliiei;

    Sisteme multiagent i conceptul de agenie n coaliii;

    Unelte i tehnici pentru simularea i modelarea activitilor coaliiei;

    Securitatea i ntreinerea informaiilor private sau a cunotinelor;

    Autonomia vs. centrul managerial al activitilor coaliiei.

    7.1.1 Agenii asisteni i personalizarea lor

    n aceast abordare fiecare participant are un agent ca suport pentru sarcinile sale, furniznd de

    exemplu, planificarea informaiei i opiunile pentru ndeplinirea activitilor. Aceast abordare

    este puternic pentru c n timp ce utilizatorii au abilitatea de a lua decizii, agenii sunt capabili s

    genereze i s compare un numr semnificativ de opiuni, pozitive i negative. Membrii coaliiei

    plasai n niveluri ale acestei ierarhii efectueaz diferit i complementar activiti de planificare.

    Cu privire la acest fapt, agenii care sprijin membrii coaliiei la diferite niveluri de luare a

    deciziei trebuie s fie personalizai astfel nct ei s fie capabili s sprijine planificarea

    activitilor aduse de la fiecare nivel. Dintr-o perspectiv practic, aceast personalizare nsemn

    c agenii trebuie s furnizeze intermediari pentru a sprijini un set specific de activiti (figura

    3.1). Astfel de intermediari sunt utilizai la reprezentarea planificrii, ca de exemplu, noiuni de

    mediu, timp, resurse, prioriti, activiti, stri, etc.

    Figura 3.1 Relaiile dintre cerinele, reprezentrile i mecanismele planificrii

    Cnd agenii execut o parte a unei coaliii, complexitatea proceselor planului sporete datorit

    numrului de cerine care trebuie s fie luat n considerare. Cerinele asociate colaborrii,

    planificarea distribuit, coordonarea i interaciunea utilizatorului sunt intermediate i proiectate

    astfel nct unul s i poat influena pe ceilali ageni. Astfel implementarea de soluii

    independente pentru fiecare set de cerine nu este o bun practic.

    7.1.2 Principalele limitri ale planificrii

    Arhitectura planificrii multiagent (MPA) poate fi o opiune la sistemele suport pentru coaliii

    pentru c ea este un cadru de integrare a diferitelor tehnologii ntr-un sistem capabil s rezolve

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    4

    probleme care nu pot s fie rezolvate de sistemele independente. MPA este utilizat pe scar

    larg la planificarea aplicaiilor, ca de exemplu operaiile coaliiilor.

    Agenii MPA sunt organizai pe baza conceptului de planificare a celulelor. Fiecare celul are un

    agent de management care realizeaz planificarea celulei de la un grup de ageni disponibili i

    distribuind sarcinile printre agenii planificatori selectai. Partajarea informaiilor, generate pe perioada

    procesului de planificare, este pstrat de un plan central i fiecare agent al celulei le poate accesa.

    MPA este o abordare interesant pentru integrarea diferitelor soluii de planificare. Aceast

    integrare prezint limite pentru dezvoltarea sistemelor suport pentru coaliii, ca i orice alt

    abordare care ncearc s ncorporeze instrumentele existente i posibilitile ntr-un cadru

    simplu. Motivul principal este colaborarea dintre rezolvarea problemei pe diferite componente i

    necesitatea de a fi proiectate n sisteme de la nceput. Problema este cum s se ncorporeze

    cerinele colaborative ntr-o distribuie de planificare a proceselor, astfel nct planificarea

    legturii finale s nu fie doar o sum de planuri independente.

    Considernd c cea mai important dintre funciile instrumentelor bazate pe cunotine este

    sprijinul utilizatorilor umani, noi de asemenea trebuie s nelegem cum interacioneaz ei n

    planificarea procesului de colaborare. De menionat este ceea ce nu lum n considerare, aspecte

    de interfa care ar putea s mbunteasc interaciunea om-agent.

    7.1.3 Principalele probleme

    Ideea principal este c putem s reunim grupurile, asociate cu dezvoltarea coaliiilor ierarhice

    suport pentru ageni, printr-un cadru unitar cu o ontologie bazat pe constrngeri i de funciile

    aferente. Putem s argumentm c acest cadru aduce cteva avantaje cum ar fi: un mediu bine

    cunoscut pentru a reprezenta i construi planuri; un mod transparent pentru a integra concepte

    colaborative care completeaz abilitile de planificare; oportuniti pentru a dezvolta

    mecanismele om-agent; i suport pentru personalizarea intermediarilor. Bazndu-ne pe aceast

    afirmaie, putem s formulm probleme specifice. Astfel de probleme sunt:

    Formalizarea coaliiilor ierarhice astfel nct s putem folosi caracteristicile structurale ale

    acestui mod de organizare pentru dezvoltarea mecanismelor de comand i control;

    Investigaiile i clasificarea cerinelor care au influene n dezvoltarea modelelor i proceselor

    utilizate de agenii operaionali n structurile ierarhice;

    Specificarea unei reprezentri unificate de planificare i colaborare care permite o uoar

    personalizare a intermediarilor de activiti;

    Dezvoltarea de aplicaii practice care demonstreaz avantajele reale ale acestei abordri i

    astfel fornd generalizarea lui.

    Dezvoltarea activitilor colaborative ntr-un mod ierarhic poate fi criticat n special n relaiile

    master-slave dintre membri. ntrebarea este dac la consensurile despre ce s fac? i cine s

    fac? trebuie s se ajung prin negociere ntr-o echip egal, sau dac ei pot s fie pur i simplu

    impui ca membri ai echipei. Organizaiile ierarhice sunt captul acestei ultime opiuni. Este

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    5

    important s se arate c noiunea de colaborare nu s-a pierdut n interiorul organizaiei ierarhice

    chiar, din contr, ea poate s ia cteva din avantajele acestei structuri. O abordare unitar permite

    configurarea sistemelor suport pentru coaliii n diferite domenii. Pe msura ce colaborarea a fost

    proiectat ca i procese de planificare, evitm specificaia din planurile adiionale domeniului

    specific, care ar putea s aib nevoie de asigurarea colaborrii echipei. De menionat c aceste

    teorii principale care au investigat aceast idee a colaborrii pot fi puse n practic doar lund n

    considerare abordrile pentru sistemele multiagent.

    7.1.4 Exemple de coaliii

    O coaliie poate fi dezvoltat n orice domeniu numai dac va conine caracteristicile discutate n

    prima parte. Oricum exemplele pot fi cu uurin refolosite de ceilali, ca de exemplu coaliiile

    din domeniul de prentmpinare a dezastrelor naturale i coaliii din domeniul economic care pot

    fi vzute n figura 3.2.

    Dezastrele naturale (figura 3.2.a) necesit unirea agenilor care sprijin activitile pentru cutare i

    salvare. Agenii sunt reprezentai de brigzile de pompieri, ambulane, poliie, unitile de pompieri,

    centrul de ambulane, comisariatele de poliie i un centru de comand de cutare i salvare.

    n figura 3.2.b este descris o coaliie din domeniul economic. Necesitatea unei coaliii n acest

    domeniu poate aprea atunci cnd mai multe ntreprinderi nu au capacitatea de a realiza un

    produs nou dect mpreun, astfel i unesc resursele pentru a-i ndeplini scopul.

    Agenii sunt reprezentai de centrul operaional, de ntreprinderi i departamente.

    Figura 3.2 Exemple de coaliii: a) de dezastre naturale; b) economice

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    6

    7.2 Ierarhia ca structur de coordonare

    Coordonarea poate fi definit ca un proces la care agenii iau parte pentru a asigura aciunile

    echipei ntr-un mod coerent, evitnd conflicte unul cu cellalt i comportndu-se ca un tot unitar.

    Coordonarea sistemului multiagent este tratat ca un model sofisticat de interaciune, mpreun

    cu negocierea i colaborarea, i cteva moduri au fost propuse ca de exemplu folosirea de

    sistemele de tip tabl.

    Exist trei motive principale pentru care aciunile membrilor de coaliie multipli trebuie s fie

    coordonate: a) exist dependene ntre aciunile lor, pentru c apare posibilitatea interaciunilor

    duntoare dintre membri; b) bineneles c membri avnd o vedere global a ntregii coaliii,

    fiecare din ei are vederi locale, scopuri i cunotine care s poat interaciona cu ceilali; c) n

    general, nici un membru independent nu are informaie suficient, competen sau resursele

    pentru a rezolva o problem ntreag;

    Folosirea ierarhiilor uureaz desfurarea mecanismelor de coordonare pentru c mecanismele

    de asemenea pot s exploateze structura organizaiei ierarhice, definete responsabilitatea

    agenilor, posibilitile i conectivitatea. Ierarhiile au urmtoarele avantaje:

    Ele sunt compatibile cu ideea divide et impera. Procesul de divizare a problemei n

    problemele mici este repetat la fiecare nivel;

    Nivelurile ierarhice pot s se ocupe de diferite niveluri de fragmentare ale cunotinelor

    astfel nct pentru fiecare nivel nu este necesar s se dein toate detaliile despre problem.

    Pe de alt parte, exist de asemenea critici pentru folosirea ierarhiilor pentru coordonarea

    echipelor. Prima, membrii superiori au voie s exercite mai mult control asupra aciunilor

    subordonate i deci asupra procesului deliberativ. Acest fapt atenueaz cteva beneficii ale

    inteligenei artificiale distribuite (DAI), ca de exemplu concurena i strangularea minim.

    Cea de-a doua, presupune ca cel puin un agent s aib o vedere global a ntregii coaliii, n

    termenii planurilor, condiii i capaciti. Aceast limitare poate fi relaxat dac lum n

    considerare c fiecare membru are o vedere complet despre el i despre rolurile sale, dar numai

    o vedere parial despre ceilali.

    n cele din urm, proiectanii ar trebui s garanteze c divizarea ierarhic este suficient

    fragmentat pentru a compensa cheltuielile suplimentare care rezult din distribuirea i

    comunicarea scopurilor.

    Alte abordri posibile n coordonarea coaliiilor ar putea fi: arhitectura de tip tabl, contractarea

    protocolului de reea presupunnd descentralizarea structurii de pia, sau negociere.

    n arhitectura de tip tabl membrii expediaz i citesc de la o tabl general. n aceast metod nu

    exist nici o comunicare direct de la membru la membru, rezultnd o trangulare periculoas.

    ntr-un protocol de reea un manager anun o sarcin la un set de pri contractante. Fiecare parte

    contractant liciteaz pentru sarcin i managerul acord ca premiu sarcina prii contractante cu

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    7

    oferta cea mai bun. Aceast abordare este n special limitat pentru c nu are n vedere membri

    cu cererile contradictorii.

    De fapt, un avantaj interesant al ierarhiilor, aceast putere se mparte pe niveluri logice de luare a

    deciziilor. Trebuie s reinem c acest gen de decizie luat cu echipe egale trebuie s fie

    important n cadrul fiecrui nivel. Figura 3.3 ilustreaz acest scenariu:

    Figura 3.3 Echipele egale n cadrul nivelurilor ierarhice de luare a deciziilor

    Conform cu figura, echipele egale ar putea s fie organizate n cadrul fiecrui nivel ca s se

    neleag asupra soluiilor nainte de a emite comenzile la niveluri inferioare.

    7.3 Procesul de planificare

    Procesul de planificare de-a lungul ierarhiilor include paii planului individual. La nivelurile

    superioare sau la nivelurile mult mai abstracte, fiecare pas al planului realizeaz mai multe efecte

    dect un pas al planului la nivel inferior. Baza unei ierarhii este compus de paii primitivi ai

    planului, acestea sunt activitile pe care un agent poate n mod direct s le execute.

    Pentru a evita problema crerii planurilor la nivelurile inferioare, planificarea n ierarhii urmeaz

    centralizarea sau modul distribuit. n modul centralizat, ageni superiori primesc toate planuri

    pariale de la subalternii lor. n schimb, n modul distribuit ideea este s furnizeze fiecrui

    membru al ierarhiei un model membrilor planului. Astfel membri trebuie s comunice n ordine

    pentru a construi i actualiza planurile lor independente i modelele lor cu alii pn cnd toate

    conflicte sunt eliminate.

    Independent abordarea folosit la planificarea proceselor de-a lungul ierarhiilor, trebuie s ia n

    considerare acei membri ai coaliiei, plasai la diferite niveluri ierarhice, ocupndu-se de diferite

    activiti pentru a le crea subplanuri independente. Pe aceast cale, aici este necesar

    personalizarea suportului planificrii conform cu astfel de activiti. Primele intervenii n aceast

    direcie sunt la caracterizarea genului de activiti ce se realizeaz la aceste niveluri. O opiune

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    8

    este analizarea fiecrui nivel prin intrri, ieiri, prelucrri i cunotine necesare pentru astfel de

    procese (figura 3.4).

    Figura 3.4 Caracterizarea unui nivel prin intrri, ieiri, prelucrri i cunotine necesare

    Elementele figurii pot fi definite astfel: intrrile sunt sarcini sub formul de comenzi, scopuri sau activiti pe care un nivel le primete i necesit discutarea pe ndelete, ca unele genuri de reacii s poat fi generate. De obicei intrrile reprezint mecanismul declanator al proceselor; ieirile sunt rezultatele proceselor, reprezentnd activitile primitive sau cererile pentru realizarea activitilor complementare; cunotinele sunt setul de fapte de care are nevoie nivelul pentru a sprijini procesele. n general nivelurile au o cunoatere predefinit despre domeniul lor; prelucrrile sunt mecanismele raionamentului care se comport conform cu intrrile i folosete cunotinele nivelului pentru a crea ieirile.

    7.4 Nivelul de luare a deciziilor

    Bazat pe figura 3.4, aceast seciune analizeaz un caz particular a unei organizri ierarhice, care identific trei niveluri de luare a deciziei (figura 3.5): strategic, operaional i tactic. Aceast parte scoate n eviden nevoia de personalizare a planificrii proceselor fiecruia dintre aceste niveluri.

    Figura 3.5 Conceptul unei organizaii ierarhice pe trei niveluri

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    9

    7.4.1 Nivelul strategic

    Nivelul strategic descrie planurile de dezvoltare ntr-un nivel nalt de abstractizare sau planurile

    Ce s fac?. Cu alte cuvinte nivelul specific ce trebuie fcut, dar nu d detalii despre cum

    trebuie fcut. Tabelul 3.1 nsumeaz trsturile acestui nivel.

    Tabelul 3.1 Trsturile nivelului strategic

    Trsturi Descriere

    Intrri n majoritatea cazurilor un complex de sarcini abstracte

    Ieiri Cererea pentru ndeplinirea planurilor ce sa fac?

    Timp Scopuri pe termen lung

    Influen ntreaga coaliie este afectat de deciziile sale

    Cunotine Global, diversificat i nontehnic

    Procese Analiza problemelor, definirea direciilor i prioritilor

    7.4.2 Nivelul operaional

    Nivelul operaional este folosit pentru perfecionarea planurilor efectuate la nivelul strategic, mai

    ales asigurnd resursele logistice pentru aceasta folosind operaiile de planificare a resurselor i

    echilibrarea solicitrilor. Astfel, cunotinele despre mediul operaiilor sunt mai detaliate i

    grupuri de coaliii limitate vor fi afectate de decizii.

    Tabelul 3.2 Trsturile nivelului operaional

    Trsturi Descriere

    Intrri Planurile ce sa fac? i posibile restricii n performana lor

    Ieiri Pretinderea performanei pentru sarcini specifice

    Timp Scopuri pe termen mediu

    Influen Una sau mai multe subcoaliii sunt afectate de deciziile lor

    Cunotine Mai specializai, n principal pe mediul operaional i resurselor

    Procese Sinteza planurilor, alocarea resurselor, ncrcarea sarcinilor

    7.4.3 Nivelul tactic

    Nivelul tactic este acolo unde execuia operaiilor are loc ntr-adevr. Din acest motiv gradul

    cunotinelor al componentelor tactice sunt foarte specializate pe domeniile pe care opereaz i

    deciziile lor sunt luate n general pe seturi de activiti atomice. Tabelul 3.3 rezum trsturile

    nivelurilor tactice.

    Tabelul 3.3 Trsturile nivelurilor tactice

    Trsturi Descriere

    Intrri Sarcini specifice i restricii posibile asupra performanei lor

    Ieiri Operaii primitive(activiti atomice)

    Timp Scopuri pe termen scurt

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    10

    Influen Deciziile n mod ideal nu ar trebui s aib influene asupra altor niveluri

    Cunotine Foarte specializate

    Procese Deschiztor de drumuri, patrula, proceduri reactive, partajarea cunotinelor

    7.5 Descrierea coaliiilor ierarhice

    Definiia ierarhiilor ca structuri organizaionale pentru coaliii este primul pas favorabil

    definiiei cadrelor de planificare ale legturilor om-agent. Cu toate acestea, o descriere oficial

    a unor asemenea structuri este important s fie utilizat ca baz pentru discuiile viitoare astfel

    nct conceptele relatate pot fi introduse printr-o perspectiv identic. Figura 3.6 ilustreaz

    ideea unei ierarhii generale.

    Agenii care formeaz o ierarhie sunt reprezentate prin i, unde i este o valoare ntreag de la 1 la

    n. Putem defini urmtoarele funcii ale elementelor ierarhice:

    NIVELUL (i) ntoarce nivelul lui i. Conceptul nivelurilor este introdus prin ideea c

    elementele de aceeai profunzime aparin aceluiai nivel ierarhic;

    RELAIA(i, j) ntoarce relaia (ex: superior, inferior sau egal) lui i referitor la j. Dac

    asemenea elemente nu au o relaie, funcia ntoarce o valoare nul.

    Figura 3.6 Exemple de descriere a coaliiilor ierarhice

    Utiliznd asemenea funcii putem deduce cteva proprieti iniiale. Prima, considernd dou

    elemente diferite i i j, dac i este egal cu j atunci ei sunt la acelai nivel. Cu toate acestea,

    reciproca ns nu este adevrat pentru c elementele din acelai nivel pot avea relaii nule.

    Agenii pot stabili relaii doar cu elementele nivelurilor lor sau cu nivelurile adiacente. Aceast

    proprietate poate fi exprimat ca:

    i, j (i j) RELATIE(i,j) = egal

    NIVEL(i) = NIVEL(j)

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    11

    n acelai fel putem deduce pentru cazurile unde i are o relaie superioar sau subordonat cu j.

    n acest caz i i j trebuie s fie la niveluri adiacente.

    i,j (i j) RELATIE(i,j) = superioar

    NIVEL(j) - NIVEL(i) = 1

    i,j (i j) RELATIE(i,j) = subordonat

    NIVEL(i) - NIVEL(j) = 1

    Presupunem c agenii pot avea relaii cu ali ageni la acelai nivel sau la nivelurile adiacente.

    Astfel, diferena dintre aceste niveluri este 0 sau 1:

    i,j (i j) RELATIE(i,j) nul

    | NIVEL(j) - NIVEL(i) | 1

    Relaiile din interiorul unei coaliii sunt ntotdeauna ntre dou elemente. Fiecare relaie de

    asemenea definete un canal de comunicare ntre componente astfel nct ei pot schimba mesaje

    folositoare pentru a mbunti planurile lor. Mesajele pot fi reprezentate cu tupuri < i, j,

    coninut >, unde i i j sunt expeditorul i respectiv destinatarul mesajului, i coninut ar putea fi

    instanele comenzii, scopul activitii, feedback-ul, fapte i aa mai departe. Tipul de relaii dintre

    1 i 2 are influen asupra acestei comunicri, permind sau evitnd trimiterea unor astfel de

    tipuri de mesaje. De exemplu, elementele care au o relaie de la egal la egal ar putea s nu fie

    capabile s schimbe comenzi ntre ele.

    O opiune pentru a descrie o coaliie ierarhic este s se considere o compoziie de

    subcoaliii. Pn la capt, putem utiliza tupluri , unde i este un agent superior i S[1..m]

    este un set de subordonate care pot fi formate din elementele ([1..m]) sau subcoaliii( [1..m]). n

    acest ultim caz fiecare coaliie i poate fi descompus recursiv n elementele sale sau n

    subcoaliii. De exemplu pentru a reprezenta ierarhia din figura 3.6 avem:

    = < 1,[1, 2, n ] >

    = < 1, [, ,] >

    = < 1, [, ,< 8,[]>]>,< m,[]>]>

    O alt cale practic de reprezentare a subcoaliiilor este s se utilizeze conceptul zonelor de

    interaciune. Fiecare zon de interaciune i definete un grup de ageni care prezint o

    comunicare direct ntre ei. De exemplu n figura 3.6 putem defini ase zone de interaciune cu

    respectivii ageni: 1= { 1, 2, 6, m }, 2= { 2, 3, 4, 5 }, 3= { 6, 7, 8}, 4= { 7, 9,

    10}, 5= { 8, }, 6= { m, }.

    De menionat c seturile de ageni n fiecare zon i sunt ntotdeauna reprezentate de un superior

    i unul sau mai muli subordonai. n acest fel, tuplurile pot fi aplicate s reprezinte

    asemenea seturi precum subcoaliiile. Avnd n vedere aceast idee, avem urmtoarele subcoaliii

    pentru fiecare zon de interaciune: 1= , 2= , 3= , 4= , 5= , 6= . Pe scurt o regul general

    pentru coaliia = este:

    IF S[1...m] =[1...m] =

    IF S[1...m] = [1...m] =

  • PARTEA III. Organizaii Virtuale

    12

    Utiliznd o asemenea definiie putem considera c o coaliie are un numr de subcoaliii

    interconectate care sunt ele nsele structurate ierarhic. Fiecare subcoaliie este o form intermediar

    stabil i poate n majoritatea timpului s acioneze fr ajutor de la structura complex. n acest

    moment putem aplica urmtoarea funcie pentru a rentoarce planurile de la o (sub)coaliie:

    PLAN(i, p), rentoarce (sub)planul unei (sub)coaliii i la o propoziie p. Aceeai funcie

    poate fi aplicat s napoieze planul unui element i.

    Planurile sunt unite complex la ideea nivelurilor astfel nct elementele de pe acelai nivel i

    mpart un grad comun de abstractizare a planurilor.


Recommended