Date post: | 20-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | calina-fodor |
View: | 42 times |
Download: | 11 times |
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
Tema de control I –
Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Titular disciplina: Conf. univ. dr. Emil CHIRILĂ Studentă:
Tutore (instrucţional): Fodor Călina Ioana
Lect. univ. dr. Laurențiu DROJ CIG an II , ID
Oradea, 2014
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 2 din 18
CUPRINS:
Capitolul 1. Consideraţii Generale Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului
Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
2.3.1 Situaţia neta(SN)
Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 3 din 18
Capitolul 1. Consideraţii Generale
Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi
a activelor totale ale societăţii
Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă
cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere,
unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi
în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii
vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2011 şi 2012.
Societatea comercială SC DAFORA SA a fost înfiinţată în anul 1995 şi are ca principal
obiect de activitate Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale.
Datorită numărului de angajaţi: 579 şi a valorii cifrei de afaceri/activelor totale societatea este
încadrată în cadrul societatilor mari. Principalii clienţi sunt SNTGN Transgaz Mediaş,
Romgaz Mediaş.
Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC DAFORA SA pentru anii
2011 şi 2012 sunt:
Indicator 2011 2012 Δ Δ%
Cifra de Afaceri 161.787.915 219.100.692 57.312.777 135.4%
Rezultatul Net 1.685.363 22.669.545 20.984.182 1345.08%
Active totale 438.228.317 461.598.138 23.369.821 105.3%
Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrea crestere a principalilor
indicatori financiari, aceasta fiind accentuala in cazut rezultatului net.
0
50,000,000
100,000,000
150,000,000
200,000,000
250,000,000
300,000,000
350,000,000
400,000,000
450,000,000
500,000,000
2011 2012
Cifra de afaceri
Rezultatul net
Active totale
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 4 din 18
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului
Denumire indicator
2011 2012
Δ Δ% valoric procentual valoric Procentual
Imobilizări necorporale 20.145 0.004% 13.330 0.003% -6.815 0.001%
Imobilizări corporale 201.623.856 46.22% 185.355.510 40.16% -16.268.346 6.06%
Imobilizări financiare 98.978.240 22.58% 101.396.151 21.97% 2.417.911 0.61%
Active imobilizate 300.626.132 68.60% 286.766.523 62.12% -13.859.609 6.48%
Stocuri 15.309.569 3.49% 15.543.722 3.37% 234.153 0.12%
Creanţe 117.044.696 26.71% 157.044.433 30.02% 39.999.737 -3.31%
Investiţii financiare pe TS 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00%
Disponibilităţi băneşti 5.141.877 1.17% 2.071.050 0.45% -3.070.827 0.725
Active circulante 137.496.142 31.38% 174.659.205 37.84% 37.163.063 -6.46%
Cheltuieli in avans 106.043 0.02% 172.410 0.04% 66.367 -0.02%
TOTAL ACTIV 438.228.317 100.00% 461.598.138 100.00% 23.369.821 0.00%
Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de
specialitate sunt:
TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI
IMOBILIZAT
Nr.
Crt
Indicator Simbol Perioada analizată
2011 2012
1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*
100
68.60% 62.12%
2 Rata imobilizărilor
necorporale
RIN=In/At*
100
0.005% 0.003%
3 Rata imobilizărilor
corporale
RIC=Ic/At*10
0
46.01% 40.15%
4 Rata imobilizărilor
financiare
RIF=If/At*
100
22.58% 21.97%
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 5 din 18
1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate
la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.
RAI= 100
totalActiv
eimobilizat Active
Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.
Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată,
rata activelor imobilizate înregistrează valori semnificative 62.12% in 2012 din totalul activelor
imobolizate.
a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN) este dependentă de natura activităţii întreprinderii
şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.
RIN = 100 totalActiv
enecorporal iImobilizãr
La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorita
obiectului de activitate al societatii.
58%
60%
62%
64%
66%
68%
70%
2011 2012
68.60%
62.12% Rata activelor imobilizate
0%
0%
0%
0%
0%
0%
2011 2012
0.01%
0.00%
Rata imobilizărilor necorporale
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 6 din 18
b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi
de caracteristicile tehnice ale acesteia.
RIC = 100
totalActiv
corporale iImobilizãr
La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de scadere
de la 46.01% in anul 2011 la 40.15% in anul 2012 , ca urmare a lipsei investitiilor semnificative
si a tendintei reducerilor imobilizarilor corporale in valori absurde. Valorile înregistrate variază
de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente
importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică
slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.
36%
38%
40%
42%
44%
46%
48%
2011 2012
46.01%
40.15% Rata imobilizarilor corporale
c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,
precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul
social.
RIF = 100
totalActiv
financiare iImobilizãr
Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având
valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare
înregistrează o tendinţă de scadere în perioada 2011-2012, reprezentând o pondere de 21.97%
din totalul activelor in anul 2012.
22%
22%
22%
22%
22%
23%
2011 2012
22.58%
21.97% Rata imobilizarilor financiare
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 7 din 18
TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE
Nr.
Crt
Indicator Simbol Perioada analizată
2011 2012
1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 31.38% 37.83%
2 Rata stocurilor RST=St/At x100 3.49% 3.37%
3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 26.71% 34.02%
4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 0% 0%
5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 1.17% 0.45%
2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu
caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
RAC=100
totalActiv
circulante Active
Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. În
dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare
a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele
circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi,
valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de crestere de la
31.38% in 2011 la 37.83% fata de 2012. Situatia poate fi apreciata pozitiv prin reducerea
imobilizarilor in activele circulante si negativ prin valorificarea insuficienta a potentialului
concretizat si in reducerea cifrei de afaceri.
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
2011 2012
31.38%
37.83%
Rata activelorcirculante
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 8 din 18
a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.
RSt = 100
totalActiv
Stocuri
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de
exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de
mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită
corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează valori
nesemnificative 3.49% in anul 2011 respectiv 3.37% in anul 2012.
b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este
influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
RCr = 100
totalActiv
Creante
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact
direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori semnificative cu
tendinta de crestere de la 26.71% in anul 2011 la 34.02% in anul 2012 .
c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor
mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
RDb = 100
totalActiv
plasamente si banesti itatiDisponibil
Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului
financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea
face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o
valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul
disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor
circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei
disponibilităţilor este de 10%. La societatea analizată, rata disponibilităţilor reprezintă ponderea
principala din totalul activelor circulante respectiv 0.45% in anul 2012.
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 9 din 18
Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului
Denumire indicator
2011 2012
Δ Δ% Valoric Procentual valoric Procentual
Capital social 136.448.848 31.14% 136.448.848 31.14% 0 0.00%
Rezerve 46.949.394 10.71% 48.888.969 10.59% 1.939.575 -0.12%
Rezerve din reevaluare 19.730.294 4.27% 19.730.294 4.27% 0 0.00%
Acţiuni proprii(-) - 0.00% - 0.00% 0 0.00%
Rezultatul reportat 25.907.306 4.50% 29.600.843 6.41% 3.693.537 1.19 %
Profit net 1.685.363 0.38% 22.669.545 4.91% 20.984.182 4.53%
Repartizarea profitului 68.600 0.016% - 0.00% -68.600 0.00%
Capital Propriu 134.730.774 30.74% 112.031.411 24.27% -22.699.363 -6.47%
Datorii pe termen lung 177.619.618 40.53% 203.479.150 44.08% 25.859.532 3.55%
Datorii pe termen scurt 124.902.938 28.50% 144.185.821 31.24% 19.282.883 2.74%
Provizioane 974.987 0.22% 1.901.756 0.41% 926.769 0.19%
Venituri in avans - 0.00% - 0.00% 0.00% 0.00%
Datorii totale 303.497.543 69.26% 349.566.727 75.73% 46.069.184 6.47%
Capital permanent 313.325.379 71.50% 317.412.317 68.76% 4.086.938 -2.74%
PASIV TOTAL 438.228.317 100% 461.598.138 100% 23.369.821 0.00%
TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI
Nr.
crt.
Indicator Simbol Perioada analizată
2011 2012
1 Rata stabilitatii financiare RSF RSF= CPMx100/Pt 71.50% 68.76%
2 Rata autonomiei financiare
globale RAFG
RAFG=
CPRx 100/Pt
30.74% 24.27%
3 Rata autonomiei financiare la
termen RAFT
RAFT=
CPRx100/CPM
43.00% 35.30%
4 Rata îndatorarii globale RIG
RÎG=Dtx100/Pt 69.26% 75.73%
5 Rata de îndatorare la termen RÎT RÎT
=Dtlx100/Cpm
56.69% 64.07%
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 10 din 18
1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
RSF = 100 totalPasiv
permanent Capital
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen
mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă
se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să
scadă sub nivelul minim acceptabil.
Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de
66 %. În anul 2011 şi 2012 se situează peste această valoare. Are o tendinţă de scadere in 2012
fata de perioadele precedente reprezentand 68.76% din totalul surselor de finante, ca urmare a
ponderii ridicate a capitalului propriu .
71.50%
68.76%
67%
68%
68%
69%
69%
70%
70%
71%
71%
72%
72%
2011 2012
Rata stabilitatiifinanciare
2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
RAFG = 100 totalPasiv
propriu Capital
Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei
financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare
într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din
totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe
pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.
Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scadere de la 71.50% in
2011 la 68.76% in 2012 reflectând scaderea gradului de autonomie financiară în condiţiile
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 11 din 18
înregistrării unei tendinţe de scadere a capitalului propriu . Pragul minim de 30% a fost depasit în
întreaga perioadă analizată.
30.74%
24.27%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
2011 2012
Rata autonomieifinanciare globale
3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât
precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
RAFT = 100permanent Capital
propriu Capital
Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea
capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.
În perioada 2011-2012 rata autonomiei financiare la termen înregistrează valori putin sub
50 % , valoarea recomandata, respectiv 43.00% in anul 2011 si 35.30% in anul 2012 datorita
scaderii capitalului propriu.
43.00%
35.30%
0%5%
10%15%20%25%30%35%40%45%50%
2011 2012
Rata autonomieifinanciare la termen
4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul
întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
RÎG = 100 totalPasiv
totaleDatorii
Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind
50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se
reduce, respectiv autonomia financiară creşte.
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 12 din 18
Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În
perioada 2011-2012 înregistrează o tendinţă de crestere de la 69.26% in anul 2011 la 75.73% in
anul 2012, in anul 2011 este putin sub linia 67% iar in 2012 este peste linia datoriilor in totalul
surselor de finantare.
5) Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi
lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă
este mai mică decât 50 %.
RÎT = 100permanent Capital
eProvizioanlung simediu termen pe Datorii
In perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori ridicate cu tendinta de
crestere de la 56.69% in 2011 la 64.07% in anul 2012.
56.69%
64.07%
52%
54%
56%
58%
60%
62%
64%
66%
2011 2012
Rata de indatorare la termen
69.26%
75.73%
66%
68%
70%
72%
74%
76%
78%
2011 2012
Rata de indatorare globala
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 13 din 18
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
2.3.1 Situaţia neta(SN)
SN=AT-DT
SN = Activ Total – Datorii Totale
Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans
Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans +
Provizioane
AT0= 300.626.132+137.496.142+106.043 = 438.228.317
AT1= 286.766.523+174.659.205+172.410= 461.598.138
DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans
DTS= datorii pe termen scurt
DTL= datorii pe termen lung
DT0= 124.902.938+177.619.618+974.987+0 = 303.497.543
DT1= 144.185.821+203.479.150+1.901.756+0= 349.566.727
SN0=AT0-DT0= 438.228.317 - 303.497.543 = 134.730.774
SN1=AT1-DT1= 461.598.138 - 349.566.727 = 112.031.411
ΔSN=SN1-SN0= 112.031.411-134.730.774 = -22.699.393
Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii,
adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice sănătoase.
Situația netă negativă reflectă:
- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice slabe.
In ambele perioade analizate, situația neta este pozitiva. Se observă o tendință de
scadere de la o perioada la alta, aspect economic negativ pentru societate.
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 14 din 18
b) Fondul de rulment (FR)
FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente
Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si
lung+Provizioane
Nevoi permanente =Active imobilizate nete
Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 134.730.774+177.619.618+974.987=313.325.379
Surse permanente1 = Capital permanent 1 =
112.031.411+203.479.150+1.901.756=317.412.317
FR 0 = 313.325.379- 300.626.132 = 12.699.247
FR1 = 317.412.317- 286.766.523 = 30.645.794
∆FR= 30.645.794-12.699.247 = 17.946.547
Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se
urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite
evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen
lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele
evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se
alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung,
adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele
evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se
alocă surse permanente.
In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv in ambii ani de analiza.
Se manifestă o tendință de crestere , aspect pozitiv pentru societate.
Fondul de rulment se împarte in:
Fond de rulment propriu (FRP)
FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 = 134.730.774 – 300.626.132 = -165.895.359
FRP1 = 112.031.411 – 286.766.523 = -174.735.112
∆FRP = -174.735.112 + 165.895.359 = -8.839.753
FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul
de autonomie financiară.
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 15 din 18
In prima perioadă analizată, FRP este negativ, ceea ce reflectă faptul ca societatea a utilizat
surse externe de finantare pentru a-si finanta achizitiile de active imobilizate. In perioada
următoare, FRP este negativ.
Fond de rulment împrumutat (FRI)
FRI = FR-FRP
FRI0 = 12.699.247- (-165.895.359) = 178.594.606
FRI1 = 30.645.794 – (-174.735.112) = 205.380.906
∆FRI = 205.380.906- 178.594.606 = 26.786.300
FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt. In
ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive iar acestea au tendinta pozitiva
crescatoare.
c) Nevoia de fond de rulment (NFR)
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans
Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans
Datorii de exploatare = Datorii pe TS-Credite bancare pe TS
Nevoi temporare 0 = 15.309.569+117.044.696+0+106.043 = 132.460.308
Nevoi temporare1 = 15.543.722+157.044.433+0+172.410 = 172.760.565
Surse temporare 0 = 124.902.938
Surse temporare1 = 144.185.821
NFR0 = 132.460.308- 124.902.938 = 7.557.370
NFR1= 172.760.565 - 144.185.821 = 28.574.744
ΔNFR=NFR1-NFR0= 28.574.744- 7.557.370 = 21.017.374
Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen
scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment este POZITIVA în ambele perioade, fiind un aspect economic
dezechilibrat pentru societate.
Se manifestă o tendință de crestere, aspect economic negativ pentru societate.
d) Trezoreria netă (TN)
TN=FR-NFR
TN0 = 12.699.247 - 7.557.370 = 5.141.877
TN1 = 30.645.794 - 28.574.744 = 2.071.050
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 16 din 18
ΔTN = TN1 - TN0 = 2.071.050 - 5.141.877 = -3.070.827
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate
și eficiente
Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există
un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a
investițiilor.
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică
există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este pozitiva în ambele perioade analizate.
Se manifesta o tendință de scadere, aspect negativ pentru societate.
Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune
a)Marja comerciala (MC)
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile
MC0= 2.521.084 – 1.697.443 = 823.641
MC1= 3.236.654 - 2.265.739 = 970.915
∆MC= 970.915 - 823.641 = 147.274
Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea
mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este pozitiva, fiind un aspect favorabil pentru societate; se
manifestă o tendință de crestere favorabila a marjei comerciale.
b) Productia exercitiului (Qex)
Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata
Qex0 = 159.391.050 – 96.692 + 1.262.554 = 160.556.912
Qex1 = 215.869.304 + 92.388 + 545.657 = 216.507.349
∆ Qex= 216.507.349 - 160.556.912 = 55.950.437
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind
apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.
Producția exercițiului este pozitiva și înregistrează o tendință crestere, fiind un aspect
economic favorabil pentru societate.
c) Valoarea adaugata (VA)
VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți
Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți
Consumuri ext de la terți 0 = 21.712.441+745.052+1.289.254+82.877.133=106.623.880
Consumuri ext de la terți 1 = 47.744.655+1.500.726+724.170+114.824.575=164.794.126
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 17 din 18
VA0 = 823.641+106.623.880= 107.447.521
VA1 = 970.915 + 164.794.126 = 165.765.041
∆ VA= 165.765.041 - 107.447.521 = 58.317.520
Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din
utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de
la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci,
diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive ,fiind un aspect
benefic pentru societatea analizata. Se manifestă o tendință favorabila de crestere.
d) Excedentul brut de exploatare (EBE)
EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe
EBE0 = 107.447.521+0-26.632.147-873.035= 79.942.399
EBE1 = 165.765.041+0-28.366.588-970.969= 136.427.484
∆EBE= 136.427.484 - 79.942.399 = 56.485.085
Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a
investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. EBE
înregistrează valori pozitive , aspect favorabil pentru societate. Se observă o tendință favorabila
de crestere.
e) Rezultatul din exploatare (RE)
RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) + Reluări asupra
provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.
RE0 = 79.942.399 + 478.722- 3.445.187+16.253.435+649.942= 93.879.311
RE1= 136.427.484 + 4.207.800 – 5.717.602+19.885.584-816.078 = 153.987.188
∆RE= 153.987.188- 93.879.311 = 60.107.877
Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de
exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive , manifestându-se o tendință
favorabila de crestere in perioada analizata.
f) Rezultatul curent (RC)
RC = RE + Venituri financiare - Ch. financiare
RC0= 93.879.311+17.050.728-29.416.511= 81.513.528
RC1=153.987.188+11.471.733-38.548.587= 126.910.334
∆RC= 126.910.334 - 81.513.528 = 45.396.806
Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014
Nume și prenume Fodor Calina Ioana
Pagina 18 din 18
Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul
financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive , manifestându-se o
tendință de crestere .
g) Rezultatul net al exercițiului (RN)
RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare - Impozitul pe profit
RN0= 81.513.528+0-0-0 =81.513.528
RN1=126.910.334+0-0-0 = 126.910.334
∆RN=126.910.334 - 81.513.528 = 45.396.806
Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul
brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive ,
manifestându-se o tendință favorabila de crestere.