Analiza concurenţei pe piaţa din România

Perioada 2000-2013

IntroducereConcurenta este considerată ca fiind cel mai important factor, prin care

firmele sunt constrânse să devină eficiente , să ofere o gamă cât mai

largă de produse la un preţ cât mai mic, facilitând bunăstarea consumatorilor.

Concurenta desemnează relaţiile dintre toţi cei care

acţionează pe aceeaşi piaţă pentru realizarea propriilor

interese în condiţiile de libertate economică.

Privită din punct de vedere economic, concurenta este întotdeauna legată de tranzacţii pe piaţă, de cerere şi ofertă şi de procesul schimbului.

Principalele scopuri ale concurentei:

VanzareConsum

Producere

Concurenta

Perfecta

Ipoteze pietei cu concurenta perfecta:

• Piaţa de monopol presupune existenţa unui singur producător.

• Piaţa cu concurenta monopolistica reflecta situaţia în care vânzătorii şi cumpărătorii pot

influenţa raportul dintre cerere şi ofertă. • Piaţa cu concurenţa de oligopol reprezintă o formă de concurenţă imperfectă, care, de regulă, cuprinde o ramură sau un domeniu de activitate.

Imperfecta

• Toate firmele dintr-o industrie vând un produs identic;

• Clienţii cunosc natura produsului vândut şi preturile cerute de fiecare firmă;

• Nivelul producţiei optime al unei firme este mic faţă de producţia totală a ramurii;

• Firma decide cantitatea vândută în funcţie de preţul pieţei;

• Nu există bariere în calea intrării unor noi firme sau ieşirii de pe piaţă a celor existente.

Studii de caz

Concurenta pe piata energiei electrice

Surse pentru producerea de energie0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Anul 2008

Carbune Surse Hidro Surse Nucleare

Piata cu amanuntul de energie electrica:

Cotele de piaţă ale furnizorilor de energie electrică pentru clienţii finali

- IANUARIE 2013-

Cote de piață ale furnizorilor de ultimă instanţă pe piața reglementată

- IANUARIE 2013 -

Cote de piaţă ale furnizorilor pe piaţa concurenţială- IANUARIE 2013 -

Concurenta de pe piata bancara

Pe unele pieţe, creşterea gradului de concentrare reprezintă un element de

ingrijoare pentru viitor, creşterea acestui indicator fiind o consecinţă directă a crizei

care a eliminat din piaţa respectivă unii jucători bancari. Criza financiară a afectat serios activitatea băncilor, atât veniturile cât şi ratele de profit fiind semnificativ

diminuate. Băncile mari au suferit corecţii mai puţin semnificative ale acestor

indicatori, spre deosebire de băncile mici care au văzut indicatorii de profitabilitate

trecând în teritoriu negativ.

Evolutia R.O.E. si R.O.A.

Calitatea portofoliilor de credite

Analizând comparativ calitatea portofoliilor de credite ale băncilor româneşti cu cele ale băncilor din alte state membre UE, se observă o degradare abruptă în perioada 2009-2011 faţă de perioada 2006-2008, când sectorul bancar românesc era competitiv din acest punct de vedere, în raport cu alte state din regiune şi chiar din vestul Europei.

Principalele pieţe relevante în sectorul bancar

Majoritatea băncilor din România au caracter universal, adresându-se atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor persoane juridice. Din acest motiv, concurenţa se realizează la nivelul mai multor categorii de produse. Mai remarcăm faptul că nu există bănci cu caracter regional, în sensul unei strategii declarate în acest sens. Băncile mari acoperă practic tot teritoriul naţional, iar băncile mici se concentrează pe anumite poluri urbane sau cu o densitate a populaţiei ridicată.

Concurenta pe piata lucrarilor de constructii de drumuri

O caracteristică a pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi o reprezintă numărul mare de întreprinderi, atât naţionale, cât şi internaţionale, identificate ca fiind active pe piaţă, în perioada 2007 – 2011 (aproximativ 640 de întreprinderi). Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este o piaţă de tip licitaţie.

În România, preţul mediu al unui km de autostrada construit în zona de şes este de 23,34 milioane lei/km, respectiv de 20,87 milioane lei/km pentru un km de autostrada în zona de deal, ambele fiind peste nivelul standardelor de cost, comparativ cu Bulgaria, unde preţul mediu/km de autostrada construit în zona de şes este de aproape 3 ori mai mare.

Din analiza efectuată la nivelul segmentelor de piaţă, au rezultat o serie de trăsături comune pentru unele din sectoarele de piaţă analizate, şi anume: rigiditate şi chiar o reducere a ofertei, intrări puţine de acţionari noi pe piaţă, tendinţa de creştere a gradului de concentrare a pieţei, menţinerea unor cote de piaţă foarte mari ale primilor 5 jucători, aşa cum reiese din următorul grafic. Din punctul de vedere al cererii, atribuirea lucrărilor aferente acestei pieţe se face, de regulă, prin licitaţie publică, organizată de autorităţile publice locale şi central.

Între infrastructura de transport a unei ţări şi dezvoltarea sa economică există o relaţie biunivocă. Potenţialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai modernă.

Concurenta pe piata de telecomunicatii

Piaţa românească de telecomunicaţii continua să fie şi în 2013 una dintre

cele mai avansate din Europa prin serviciile 4G nou lansate şi explozia consumului de Internet mobil. Piaţa

telecomunicaţiilor din România a marcat 15 ani de existenţă în 2012.

Chiar dacă pentru industrie a fost un an puternic afectat de măsurile de

reglementare din domeniu în 2012 s-au înregistrat creşteri semnificative pe

piaţa serviciilor de Internet mobil.

Concurenta pe piata de imobiliare

În România, piaţa imobiliară rezidenţială cuprinde peste 8 milioane de locuinţe, având aproximativ 21

milioane de camere şi o suprafaţă locuibilă totală de peste 300 milioane de m2. În capitală, numărul total de locuinţe este de aproximativ 800 mii, împărţite în aproape 2 milioane de camere şi având o suprafaţă

locuibilă totală de peste 30 milioane de m2. Majoritatea acestor locuinţe a fost construită înainte de 1989, când ritmul de dezvoltare urbană era mult

mai accentuat. Pentru a face fata concurentei ce devine din ce in ce mai apriga in sectorul imobiliar,

agentii economici urmaresc o extindere, o acoperire cat mai mare a cererii existente pe piata imobiliara.

Proiect realizat de:

Olteanu Dan-AlexandruOlteanu Ion-AlexandruOrbeanu BogdanPahontu Ionut-ValentinPaftaluta Elena Patrascu Alexandra-Dumitra Paroiu Dorina Petcu Ionut-FlorinPetre Mihai Piroi Anca-MihaelaPohrib Daniela