Elemente de teorie a comunicării

Definiția comunicării Este procesul de transmitere de informaţii, idei, opinii, păreri, sentimente,

deprinderi, abilităţi, fie de la un individ la altul, fie de la un grup social la altul.

Comunicarea este un atribut al fiinţei umane. Nici un fel de activitate umană (cotidiană şi/sau complexă) nu poate fi concepută în afară procesului de comunicare.

Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul instrument

spiritual al omului în procesul socializării sale.

Comunicarea devine efectivă atunci când mesajul transmis este identic cu cel recepţionat, altminteri avem un mesaj fie incomplet, fie distorsionat.

Tipuri de comunicare

• Comunicarea intra personală;

• Comunicarea interpersonală;

• Comunicarea de grup;

• Comunicarea publică;

• Comunicarea de masă.

Altă clasificare

Comunicarea verbală este aceea în care instrumentul de codificare a informației e limbajul natural,

Comunicarea para verbală este un fel de „câine de pază” al comunicării verbale, deoarece ea se realizează prin intermediul unor elemente ce însoțesc cuvântul și vorbirea: caracteristicile vocii, particularitățile vorbirii, intensitatea rostirii, accentul, intonația, pauza, ritmul, debitul vorbirii. Aspectele paraverbale ale comunicării pot schimba, într-un anumit context întregul enunț.

Comunicarea nonverbală este acea formă a comunicării în care transmisia mesajului se realizează prin alte mijloace decât cuvântul: expresia feței, privire, gesticulație, poziția corpului, proximitate, contactul corporal, înfățișare, îmbrăcăminte.

Elementele de bază ale comunicării

1. Transmiţătorul sau sursa (persoana care iniţiază comunicarea, transmite mesajul).

2. Receptorul (persoana care primeşte mesajul). Între cele două puncte ale comunicării se află mesajul (informaţia) care se codifică într-un semnal. Între transmiţător şi receptor se realizează astfel schimb de informaţii, respective comunicări sau mesaje.

3. Mesajele se pot transmite prin intermediul limbajului VERBAL (cu ajutorul cuvintelor), al limbajelor NEVERBALE (cu ajutorul limbajului corpului, al spaţiului, al timpului, al lucrurilor) şi al limbajului PARAVERBAL, care este o formă vocală de limbaj neverbal (de exemplu tonalitatea şi inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale, etc). O comunicare trebuie să fie astfel transmisă încât receptorul să o înţeleagă, să o poată recepţiona, înregistra şi accepta.

4. Canalul reprezintă mijlocul fizic de transmitere a mesajului, numit şi „drumul" ipotetic sau „calea“ urmată de mesaj.

Canale de comunicare

• Canale tehnologice: telefoane, casetofoane, computere, video, radio;

• Canale scrise: scrisori, rapoarte, afişiere, memo-uri, formulare, cărţi, reviste, ziare;

• Canale faţă-n faţă: conversaţii, interviuri, întâlniri, prezentări, cursuri, lecturi.

Mediul comunicarii

• oral sau scris, în funcţie de modalităţile de comunicare pe care le folosim; vorbim – ascultăm - observăm, deci comunicăm în mediul oral, sau scriem-citim, deci folosim comunicarea în mediul scris.

Răspunsul receptorului

• demonstrează dacă acesta a fost bine înțeles.

• Reacţia respectivă se numeşte feedback şi încheie cercul comunicării deoarece receptorul, la rândul său, codifică o informaţie (răspunsul la mesaj) şi o comunică transmiţătorului.

• Putem deci considera că în procesul comunicării rolurile se schimbă mereu: receptorul devine transmiţător şi invers.

• În procesul de comunicare pot să intervină elemente perturbatoare, care poartă denumirea generic de „zgomot" şi care sunt răspunzătoare de distorsionarea mesajului (zgomote, un miros, o stare fizică necorespunzătoare, etc).

• Prin intermediul feedback-ului se măsoară reuşita procesului de comunicare.

Elemente caracteristice in comunicare • cel puţin doi parteneri (emiţător şi receptor) între care se stabilesc anumite relaţii;

• capacitatea partenerilor de a emite şi de a recepţiona semnale într-un anumit cod;

• (acest cod fiind) cunoscut de ambii parteneri, fiecare fiind, pe rând, emiţător şi receptor;

• existenţa unui mesaj;

• existenţa unui mijloc de transmitere a mesajului;

• mesajul specific prin care emiţătorul primeşte de la receptor un anume răspuns cu privire la mesajul comunicat iniţial (feedback);

• existenţa unor canale de comunicare sau a unor ,,drumuri" urmate de mesaje

• prezenţa unor bariere de comunicare, perturbaţii ce pot interveni în procesul de comunicare (zgomote, filtre).

Bariere in comunicare• Fizice: deficienţe verbale, acustice, amplasament, lumină, temperatură, ora

din zi, durata întâlnirii, etc.

• Semantice: vocabular, gramatică, sintaxă, conotaţii emoţionale ale unor cuvinte.

• Determinate de factori interni:• Implicare pozitivă:• Implicare negativă• Frică• Presupuneri subiective• Agenda ascunsă: • Lumi imaginare

Alte bariere• Diferenţele de percepţie

• Concluzii grăbite

• Stereotipii

• Lipsa de cunoaştere

• Lipsa de interes

• Emoţii

Particularitati ale comunicarii

• 1. Comunicarea are rolul de a-i pune pe oameni în legătură unii cu ceilalţi, în mediul în care evoluează;

• 2. În procesul de comunicare, prin conţinutul mesajului se urmăreşte realizarea anumitor scopuri şi transmiterea anumitor semnificaţii;

• 3. Orice proces de comunicare are o triplă dimensiune: comunicarea exteriorizată (acţiunile verbale şi nonverbale observabile de către interlocutori), meta comunicarea (ceea ce se înţelege dincolo de cuvinte) şi intra comunicarea (comunicarea realizată de fiecare individ în forul său interior, la nivelul sinelui);

• 4. Orice proces de comunicare se desfăşoară într-un context, adică are loc într-un anume spaţiu psihologic, social, cultural, fizic sau temporal, cu care se află într-o relaţie de strânsă interdependenţă;

• 5. Procesul de comunicare are un caracter dinamic, datorită faptului că orice comunicare, odată iniţiată, are o anumită evoluţie, se schimbă şi schimbă persoanele implicate în proces;

• 6. Procesul de comunicare are un caracter ireversibil, în sensul că, odată transmis un mesaj, el nu mai

poate fi ,,oprit" în ,,drumul" lui către destinatar.