Colocviu diferentiat la Igiena pentru studentii facultatii stomatologie pentru anul de studii 2011-2012

1)-igiena ca stiinta,sarcinile, metodele de studii aplicate in igiena. Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si

legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii. Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:*prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si

a duratei vietii biologic active*mentinerea si fortificarea sanatatii*sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective

In plan teoretic igiena studiaza: -sursele de poluare a mediului-influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera-studierea efectelor acestei influente-studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul-legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismuluisarcinile igienei:*elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare*elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman*elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta*supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare*aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu*aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase*desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati*urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca*desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice.Metodele de cercetare folosite in igienaUnii autori, sistematizind metodele de cercetare, le impart in 2 grupuri:

-a factorilor de mediu – a fost inceputa cu observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata. Dupa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea. Au urmat metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc. Au urmat metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor. Apoi metodele biologice – cercetarile microbiologice, parazitologice etc.-a reactiei organismului la actiunea acestor factori:*m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului*m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi*m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de combatere si profilaxie*m. statistice – se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii*m. experimentale – pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor

1

2)Sanitariea,profilaxia-notiuni. Felurile de profilaxie, caracteristica lor.Sanitaria (sanitatia) – activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica. Sanatatea – este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii.Profilaxia – in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:1.preventia primara – include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului, prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar realizata de toata societatea.2.p. secundara – este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii.3.p. tertiara – reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare.

3)Factorii studiati de igiena. Grupele lor. Factorii de mediu:externi – factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior

a) fizici b)chimici – elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de omc) biologici – bacteriile, virusiid)sociali – rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni.

interni – factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in:e) sanogeni – acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea

sanatatii. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.f) patogeni – acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii.

Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. Profesorul roman Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea.

4)Factorii de risc pentru sanatate. Grupele lor.Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:

1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata sedentar2) f. biologici – ereditari si predispunerea personala3) mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale

conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.4) f. de risc legati de asistenta medicala – incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie

5)normarea igienica ca unul din principiile fundamentale ale acestei stiinte. Felurile normative.Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. Dupa Gabovici

normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. Teoria normarii igienice este bazata pe principiile:

p. de garantie al sanatatii p. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile p. complex

Concentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a omului. Aceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. Pot fi:

concentratia maxima momentana, care este cea mai mare conc. permisa in interval scurt, 30 min conc. medie zilnica – valoarea medie a poluantului timp de 24 ore. 12 probe minimum conc. medie anuala conc. de avertizare (alarma) – atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive. Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori.

2

6)Inspectia sanitara preventivasi curenta ca o metoda de realizare a igienei. Sarcinile acestora.Realizarea in practica a normativelor ,regulilor si masurilor elaborate de igiena se numeste – sanitarie.Pentru realizarea normelor igienice colective e nevoe de legislatie.Inspectia sanitaro-preventiva – consta in efectuarea controlului normativelor si regulilor igienici la proectarea si constructia diferitor obiecte, darea lor in explorare. Are functie de control a tuturor articolelor produse in sfera industriala, calitatea carora influenteaza asupra sanatatii omului.

Exemp. Controlul constructiei masinilor,etc.Inspectia sanitara curenta- se efectuiaza sistematic, controlindu-se starea sanitara a obiectelor in functionare.

7)necesitatea cunoasterii igienei de catre medic stomatolog, domeniile de aplicare a acestor cunostinte.Cunoasterea igienei ne permite planificarea si efectuarea corecta a tuturor masurilor obligatorii la studierea bolilor specifice:*diagnosticarea corecta*deductia etiologiei bolii*luarea masurirlor necesare eficace de tratament si profilaxie.

8)igiena alimentatiei ca stiinta, sarcinili ei.Igiena alimentatiei este o ramura a stiintei igienice care elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase. Igiena alimentatiei este partea igienei care urmareste doua obiective principale:

1) cunosterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra sanatatii2) diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina factori daunatori pentru

consumatoriSarcinile

1. de a cerceta componenta chimica si valoarea nutritiva a produselor alimentare si de a stabili normele alimentare atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ

2. de a analiza regimul alimentar si specificul alimetar diferitor contingente de populatie3. de a analiza insuficienta alimentatiei, de a analiza traditiile nationale si particularitatile climato-geografice4. de a analiza cauzele intoxicatiilor alimentare5. de a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare6. de a elabora masuri de profilaxie a insuficientei de vitamine in organism7. de a stabili indici sanitaro-bacteriologici si sanitaro-chimici 8. de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare si de a stabili

regimul lor de functionare9. de a elabora lucrari privind educatia sanitara

9) Alimentatia rationala. Principiile.Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.Principiile alimentatie rationale:

alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare

prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide,

glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive

sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata

asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor

asigurarea varietatii bucatelor deplina digestie a alimentelor

3

10)Tipurile de cheltueli de energie ale organismului. Metodele de determinare. pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede pentru activitatea de secretie de excretie pentru mentinerea temperaturii constante a corpului pentru repararea uzurilor

Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura – Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton. 1 kcal = 4184 kJ 1 kJ = 0,239 kcal 1 MJ = 239 kcal Metodele de determinare a consumului de energie de organism: metoda de calcul – trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii specifice a

alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala. calorimetri directa calorimetria indirecta

11) Metabolismul bazal, factorii ce il determina.Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat – la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani – cu 30%.Factorii care actioneaza asupra MB:

2. virsta (in tinerete MB este mai ridicat)3. inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)4. cresterea5. grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat6. febra creste MB7. stresul creste MB8. temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)9. malnutritia scade MB10. sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)

Metodele de determinare a MB:5) calorimetria directa – avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti e apa. 6) calorimetria indirecta – analiza gazoasa. Avem nevoie de un sac Douglas si un rezervor Holdane Se

determina coeficientul caloric.Conoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala, de starea fiziologica a organismului, de actiunea factorilor externi).

12)actiunea dinamica specifica a diferitor alimente.Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat – la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani – cu 30%.Activitatea dinamica specifica – folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:Proteine – MB va creste cu 20-40%Glucide – MB va creste cu 7-8%Lipide - MB va creste cu 2-5%Hrana mixta – MB creste cu 10% - norma. Norma- 1780kcal.

4

13)Factori ce se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale. alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin

respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare

prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide,

glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive

sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata

asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor

asigurarea varietatii bucatelor deplina digestie a alimentelor.

14)normativile fiziologice de consum pentru diferite grupe de populatie.In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este repartizata in 5 grupuri:

persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi) 18-29 ani – barbati – 2800 kcal; femei – 2400 kcal 30-39 ani – barbati – 2700 kcal; femei – 2300 40-49 ani - b – 2550; f – 2200Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF se determina dupa raportul dintre consumul de energie si

MB. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si

infermieri, lucratori din sfera de deservire) b – 3000, f – 2700 b – 2900, f – 2450 b – 2750, f – 2350 CAF = 1,6

Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor, lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii)b – 3200, f – 2700b – 3100, f – 2600b – 2950, f – 2500 CAF = 1,9.

Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura) b – 3700, f – 3150 b – 3600, f – 3050 b – 3450, f – 2900 CAF = 2,2.

Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne) b – 4000, f – 3500 b – 3900, f – 3400 b – 3800, f – 3300 CAF = 2,5.

5

15)Importanta biologica a proteinelor.

Din punct de vedere al valorii biologice Proteinele se clasifica: de clasa I (complete), cu valoarea biologica superioara, care au caracteristic in componenta lor toti AA

esentiali si care se gasesc in proportii optime pentru organism: P de origine animaliera de clasa II (partial complete), contin in molecula lor toti AA esentiali, dar nu se afla in proportii optime

pentru organism – se gasesc in alimentele de origine vegetala de clasa III (incomplete) – val bio inferioara, nu contin toti AA si nu se afla in raport optim.

Rolul sau functiile Proteinelor pentru organism

Proteinele constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii intercelulare efectueaza un rol plastic participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor vitale ale organismului influenteaza activitatea glandelor endocrine influenteaza rezistenta organismului fata de infectii au functii structurale specifice tesuturilor indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine participa la mentinerea echilibrului osmotic au functie genetica functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza prin mai multe cai

prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza substantele nocive, marindu-le rezistenta

prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor, transformindu-le in substante lipsite de nocivitate

indeplinesc rol energetic secundar – la arderea unui gram de proteine se elibereaza 4,1 kcal.

16)Alimentele surse de proteine. Necesarul cu proteine. Echilibrul proteic.

Un adul zilnic foloseste 118 g de proteine. Pentru mentinerea ehilibrului azotic este necesar de 40-60 g, ce se socoate ca normativ fiziologic. Sunt substante nutritive cu o strucura complexa, care se prezinta ca macromolecule, formate din lantul de AA legati intre ei prin leg peptidice. Proteinele au in componenta lor atomi de C, H, O, N, S, cantitati mici de Fe, Cu, Zn. Proteinele ce se contin in diferite alimente, nimerind in tubul digestiv se descompun in AA, care se resorb in intestine, apoi nimernd in tesuturi, acesti AA se transforma in Proteine noi, specifice organismului. Excesul de proteine:In organism P dezitegreaza pina la amoniac, CO2 si apa. Amoniacul e o substanta toxica, care se neutralizeaza in ficat. Cantitatile sporite de proteine contrubuie la dezvoltarea microflorei putrefiante in intestine, ale caror metabolite toxice (fenolul, crezolul, indolul) nimerind in singele omului cer o detoxicare.

Cele mai bune 10 surse de proteine sunt:1.pestele2. Fructele de mare3. Carnea alba de pui fara piele4. Carnea macra de vita5. Laptele degresat sau cu continut scazut de grasime6. iaurtul degresat sau cu continut scazut de grasime7. Branza degresata sau cu continut scazut de grasime8. Ouale9. Carnea macra de porc10. Leguminoasele.

6

17)Importanta biologica a glucidelor, alimentele surse, necesarul, echilibrul glucidic.Sunt subtsante chimice alcatuite din C, H, O si care au rol energetic in organism. Se impart in:I.monozaharide – se dizolva bine in apa si se resorb repede in organism.*pentoze – in fructe si radacinoase*hexoze – fructoza, glucoza, galactoza. Glucoza este cea mai importanata, fiind prezenta in singe in cantitate de 1 g/litru. In cantitati mari se gaseste in struguri. Froctoza se gaseste in stare libera in unele fructe si in miere (80%)II.dizaharide (oxide) – cea mai importanta este zaharoza (cea mai raspindita in natura, care se descompune in molecule de glucoza si fructoza), lactoza (zaharul din lapte, unicul zaharid de origine animaliera), maltoza (prin hidroliza se descompune in 2 molecule de glucoza).III.polizaharide (oxide)*amidon – form de stocare a hidratilor de carbon*celuloza*glicogenRolul si functiile G in organism:

sunt furnizoare de energie rapida sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva sunt folosite la sinteza de lipide aportul organismului – vitamnele hidrosolubile – indeplinesc functi de substante biologic active, participa

la sinteza acizilor nucleici si AA, la solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor. Necesitatea de G in 24 ore este de 400-500 g. Surse de glucideAlimente de orig.animala-laptele 4,8g/100ml-iaurtul 3g/100ml-branza de vaca 4g/100 ml

Alimente de origine vegetala-legumele si fructele 2-20g/100g-cerealele 42-80g/100g

Produsele zaharoase-includ alimente ce continglucide aproape 100%(bomboane,zahar).

18)Importanta biologica a lipidelor, alimentele surse, necesarul, echilibrul lipidic.-Functiile L:

L reprezinta o sursa de energie concentrata – prin arderea unui de L se elibereaza 9 kcal. L nu consttituie numai o sursa energetica, ci aduc si un aport de material de material plastic influenteza procesele de termoliza functia necesara a organelor interne “de rotunjire a formelor corpului” aport de vitaminele liposubile A, D, E, K si contribuie la asimilarea lor influienteaza functia tubului digestiv inhiba secretia HCl au o importanta din punct de vedere culinar influenteaza asimilarea sarurilor minerale infuenteaza functia sistemului nervos central, endocrin; inhiba functia pancreasului, a glandei tiroide,

micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor, dau senxatii indelungate de sat formeaza apa endogena sporeste rezistenta organismului la sete

Necesarul de L: 0,7-1 g/kg corp zi – la adulti sedentari 1-1,5 g – la adulti 2 g – copii, adolescenti

Necesitatea diferitor grupuri profesionale variaza intre 90-150 g pe zi. In alimenatia echilibrata grasmile ingerate trebuie sa contina 20-30 g uleiuri vegetale, 3-6 g AG polinesaturati, 1 g colesterol, 5 g fosfolipide.Surse: unt, slanina, carne, oua, lapte degresat, branza, ulei de masline, de floarea soarelui, alune si seminte..

7

19) importanta biologica a glucidelor nedigerabile ( fibrelor alimentare) alimentele surse.Fibrele alimentare (substantele nutritive) – sunt indispensabile in alimentatie datorita urmatoarelor efecte:

dau senzatia de sat previn constipatiile stimuleaza muschii tractului digestiv pentru a-si pastra tonusul reduc riscul imbolnavirilor cardio-vasculare constituie un substrat favorabil pentru dezvoltareas florei de fermentatie, ce contriuie la sintetizarea

vitaminelor din grupa B

20) Viteminele- caracteristica generala, clasificarea acestora( denumirea uzuala si dupa componenta chimiva)

Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismuluo pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. Clasificarea vitaminelorI.Solubile –

1. Dupa grad 1. liposolubile A, D, E, K2. hidrosolubile – complexul B si vitamina C

2. Dupa mecanismul de actiune1. care au efect nuclear – influenteaza transcriptia ADN2. cu efect membranar – impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E3. transferarea unor grupari functionale4. transferul de electroni

II.Insolubile

21) Importanta biologica a retinolului si calciferonului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn.a.Vitamina A – retinolEste o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea zilnica necesara de beta-caroten este de 5000-8000 unitati internationale. Sursele de vitamina A:10. uleiuri de peste11. ficat12. lapte13. galbenus de ou14. untHipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate. Norma: 2 mgb. Vitamina Dse prezinta sub orma mai multor substante liposolubile,care au efecte de combatere si prevenire a rahitismului la copii, iar la adulti poate duce la osteomalacie.Vitamina D se obtine la iradierea cu razele UV , a unei provitamine continute in ciuperci,drojdii.se considera necesarul zilnic pentru un om adult 100-120, iar pentru copii 120-200U.IAre menirea de  reducerea riscului de cancer, diabet si a sclerozelor multiple si ajuta corpul in lupta impotriva infectiilor.Surse:se gaseste in special inproduse de origineanimaliera(oua,peste,produse lactate)

8

22) Hipervitaminozele, cauzele, manifestarile clinice, profilaxia.

Hipervitaminozele reprezinta ansamblul fenomenelor toxice (intoxicatiile), datorate prezentei in exces a unei vitamine in organism. Ele sunt caracteristice, in general, numai vitaminelor liposolubile (A, D, K, E), care au tendinta de a se acumula in corp, spre deosebire de cele hidrosolubile, care sunt eliminate daca aportul este cu mult mai mare decat necesarul. Hipervitaminozele se datoreaza exclusiv administrarii de suplimente. Ele nu apar niciodata numai din aport alimentar. Este necesar ca doza sa fie cu mult mai mare decat cea zilnica recomandata, pentru ca o intoxicatie sa se produca.  hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit, hepatosplenomegalie;- hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de hipervitaminoza caracterizate prin hipercalcemie (absorbtie crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee), greata, stari de voma, diaree.La copii se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala;hipervitaminoza E (tocoferol) - - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de menstruatie;- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui buna functionare este necesara;- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari de 5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de asemeni unii specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;- excesul de Ca.- peste 1500 mg., poate determina o usoara constipatie si poate impiedica asimilarea fierului.

23)Importanta vitaminelor grupului B. Necesarul, sursele in alimentatieVitamina B1 – vitamina anti beri-beri-ca. A fost izolata in anul 1911 de Fung din taritele de griu. Viamina B1 este solubila in apa si alcool. Solubilitatea ei creste in mediul alcalin. Are un miros caracteristic, este stabila la o temperatura, peste 100 grade celsius se descompune.Absorbtia si metabolismul:Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacterii se absorbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Prin resorbtie intestinala ajunge in singe sub forma libera. Excretia vit B1 se face pe cale renala in cantitati de 50-250 microgr. Valori mai mici de 40 microgr indica carenta de vit B1.Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procesele generale de oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la sistemul nervos central si periferic si in special al glandelor endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de absorbtie digestiva. Sursele:

alimente de origine vegetala (cereale, mai putin legume) carne peste lapte oua drojdia de bere, coaja si germenii boabelor de griu – cea mai multa cantitate!!!

Antivitamina B1 (piritiamina) produce fenomene paralitice.Vitamina B2 – hidrosolubila de crestereEste termostabila, rezista la temperatura de 120 grade, este solubila in apa si alcool, cu solubilitatea crescuta in mediul alcalin. Pentru prima data a fost izolata in 1933, sintetizata in 1935.Absorbtia si metabolismul:Ribolfavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care ajunge in ficat si rinichi. Nu se depoziteaza in organism. Eliberarea se face prin fecale, mai putin prin urina. Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului vizual si are rol antitoxic (Pb, Hg).Sursele:

9

alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina) crustacee salata verde, rosii

Vit B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Vitamina B3 – PPCuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Nucleul de baza al vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi de C si un atom de N. Acidul nicotinic si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, sunt termostabile.Absorbtia si metabolismul:Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina, fecalii, transpiratie. Vitamina B3 previne si vindeca pelagra, caracterizata prin tabloul simpomatic “a celor 3 D”(dementa, diaree, dermatita). Ea participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.Sursele:

alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere carne rinichi ficat

Vitamina B4 – adenina Are functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia SNC si a sistemului hematopoetic. Carenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Sursele:

alimente de origine vegetala, mai ales drojdia de bereAbsorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare este in hematii. Eliminarea se face prin urina, fecalii, transpiratii.Vitamina B6 Cuprinde piridoxina. Este sensibila la lumina. Absorbtia ei se realizeaza la nivelul intesinului sub forma libera si mai bine se combina cu proteinele. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta.Vitamina B12Este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si mediul alcalin. Rezista la temperatura de 120 grade 20 minute. Se gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in animala – ficat, creier, splina, muschi. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.Absorbtia si metabolismul:Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale. Vitamina B12 absorbita si retinuta pierde proprietatea. Are rol in hematopoeza.

24)Importanta acidului ascorbic in alimentatie. Necesarul diurn. Produsele furnizoare si produsele bogate in vitamina C.Vitamina CAre o importanta mare pentru organism, intervine in procesel de oxido-reducere. Are rol antiinfectios, tonifiant. Participa la detoxifierea organismului si la produsele de fier.E sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante toxice si chimice di mediul ambiant. Ratia zilnica e de70-100 mg.Surse sunt: legume si fructe proaspete*zarzaturile,*ardei*pomusoare*cartofi,*varza.

10

25)Cazuri in care sporeste necesitatea organismului in vit.C. Modalitati de mentinere maxima a Vit. C in alimente.E sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante toxice si chimice di mediul ambiantNecesitatea se mareste in caz de hipovitaminoza, de slabire a imunitatii de alte patologii.

26) Metode de determinare a saturatiei organismului cu vit.CMateriale şi metode de cercetare.Materiale folositeMateriale:• Soluţie HCl 2%;• Soluţie de iod 0.01N;•Soluţie amidon/HCl; •Fructe de măceş uscate la etuvă, timp de 24 ore;•Fructe de măceş proaspăte conservate prin congelare.Metode de cercetarePrincipiul metodei Constă în extracţia vitaminei C din materiale vegetale şi evidenţierea acesteia atâtcalitativ cât şi cantitativ prin diferite metode.Extracţia vitaminei C din materialul vegetal•5-10 g material vegetal proaspăt se mojarează împreună cu puţină sticlă pisată. Astfelmărunţit, materialul vegetal se introduce într-un flacon Erlenmeyer de 250 ml şi seadaugă 100 ml soluţie 2% HCl. Conţinutul flaconului se amestecă cu ajutorul unuiagitator magnetic timp de 30 minute, se filtrează spălându-se pe filtru cu 30 ml soluţie2% HC1. Volumul extractului se completează la 150 ml cu soluţie 2% HCl.

Pentru determinarea conţinutului de vitamina C se folosesc mai multe metode:•Metoda iodometrică•metoda cu reactivul 2,6-diclorfenolindofenol•extracţie cu extractorul SoxhletMetoda iodometricăMod de lucru Din extractul obţinut se iau 10 ml şi se introduc într-un balon cotat de 100 cm3, adăugându-se şi completându-se până la semn, o soluţie de amidon/HCl. Din acest amestec se iau din nou 10ml şi se titrează cu o soluţie de iod 0.01N. Soluţia de iod se adaugă în picături sub agitarecontinuă până la apariţia unei coloraţii albastre persistente. Titrarea se repetă cu alte două probesimilare. Dacă între titrări, eroarea depăşeşte 3% atunci se reface titrarea. Conţinutul de vitaminaC (mg) în 100 g produs se calculează cu ajutorul relaţiei:Cantitatea vitamina C= 1.321x10la puterea 4(VT/Mp), mg/100 g material vegetalUnde:VT- volumul soluţiei 0,01N de iod folosit la titrarea probei de analizat, ml;MP- cantitatea de material vegetal supus extracţiei, g.Soluţia amidon/HCl se prepară astfel: se dizolvă 0.3 g amidon în 200 ml apă distilată prinfierbere 5 minute. Se răceşte şi apoi se introduce într-un flacon cotat de 1 l, se adaugă 12 ml HClconcentrat şi se aduce la semn cu apă distilată.

27) sarurile minerale –clasificarea lor,importanta biologica,sursele de alimentatie. Mineralele reprezintta elemente chimice anorganice, care se afla in diferite stari sau care intra in combinatii cu alte elemente si substante. Sarurile minerale au caractere diferite, in functie de bazele si acizii din care deriva, incit unele sunt alcaline, iar celelate – acide. Acizii organici se gasesc in mod natural mai ales in fructe si au un caracter acid slab. In plante se gasesc multe minerale de origine bazica. Mineralele sunt preponderente in natura. Ele poseda proprietati conducatoare si au sarcini pozitive. Rolul sarurilor minerale in organism este important din punct de vedere al metabolizarii. Metabolismul mineralMineralele isi pot desavirsi rolul lor fiziologic, asigura presiunea osmotica a mediului intern al celulelor, activeaza unele structuri organice, ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase, asigura realizarea fenomenelor electrice, stabilesc echilibrul acido-bazic participa la fenomenele de detoxicare. In reglarea metabolismului mineral participa unele organe: rinichii, ficatul, anumiti hormoni mineralocorticoizii si vitaminele din grupul B.Clorul

11

Cl este un element gazos, galben-verziu, mai greu decit aerul, foarte reactiv, toxic pentru om, cu o mare capacitate combinatorie. Intoxicatiile cu acest gaz sunt cauzate de Cl industrial. Cl este rasindit in natura,. Apare sub forma unor combinatii, ca sare sau ca acid.Rolul Cl in organismAre o mare importanta pentru formarea acidului clorhidric din stomac. In lipsa clorului digestia se desfasoara cu dificultati. Activitatea acestui element incepe din cavitatea bucala, intrind in compozitia salivei, unde stimuleaza secretia enzimei ptialina, care articipa la degradarea amidonului. Cl stimuleaza functia antitoxica a ficatului, reduce glicemia si nivelul acidului uric din singe, participa la formarea si consolidarea tesuturilor care alcatuiesc oasele, dintii si tendoanele, prezinta o actiune dezinfectanta. Cl din apaApa potabila din retelele publice este tratata cu clor, ca masura de protectie impotriva unor germeni. Clorul din apa se elimina foarte repede, insa poate fi nociv deoarece formeaza cu unele elemente si compusi organici si anorganici. Se recomanda ca apa din robinet dupa colectare sa se pastreze cel putin 20 min, dupa ce Cl se volatilizeaza in intregime, dupa ce sa fie fiarta sau inghetata. Se recomnda ca apa de la robinet sa se foloseasca doar pentru gatit si pregatitul bucatelor, ceaiurilor.Sursa de Cl

3) peste4) nuci5) lapte si lactate6) morcov, patrunjel, telina7) salata verde, ciuperci, fasole

Carenta si deficienta de ClDeficienta de Cl se instaleaza cind sursele de hrana sunt lipsite de acest element, cind organismul pierde cantitati insemnate de acest element. In asa caz apar simptomele: varsaturi, diaree, insuficienta renala, transpiratii, abundenta de caldura.. Excesul de Cl provoaca hiperacidiatea gastrica, distrugerea microflorei intestinale, hipertensiune.FierulFe este un element metalic, are forma hemului. In lipsa fierului, organismul este incapabil de a fixa oxigenul, fapt ce provoaca o hipoxie. In organismul uman Fe intra in componenta mai multor structuri sub forma unor compusi cu activitate biologica, ca hemoglobina, mioglobina, enzimele hemice. Fe din alimene nu se absoarbe in intregime, ceea ce inseamna ca o parte din el ajunge in singe, restul eliminindu-se prin ficat. Gradul de absorbtie al fierului este diferit, in functie de individ. Sursele de Fe

15. ficat16. coacaza neagra17. soie18. galbenus de ou19. urzica, patrujnel20. fasole, spanac21. ciuperci, caise22. carne23. nuci

CalciuCa participa la constructia si intretinerea oaselor si a dintilor. Previne fragilizarea scheletului. Este indispensabil pentru contractiile musculare. Asigura functile optime ale celulelor, controleaza transmiterea fluxului nervos. Are proprietati anticancerigene. Reduce tensiunea arteriala. Scade nivelul de colesterol. Intervine in procesul de coagulare a singelui.Sursele de Ca

produse lactate carne oua peste

12

nuciPotasiuK controleaza starea de hidratare a organismului, ajuta la mentinerea unui ritm cardiac normal, stimuleaza transmiterea fluxului nervos.Sursele:

portocale banane caise cartofi ciocolata

CromulAjuta la combaterea oboselii, echilibrind nivelul glucozei in singe, inhiba celulele cancerigene, are actiune eficace contra bolilor infectioase, previne obturarea arterelor si maladiilor cardiace.Sursele:

drojdia de bere orzul ciupercile

CobaltCo intra in componenta vitaminei B12. Are o importanta in metabolismul legat de constructia singelui, este regulator eficace in timpul blocajelor digestive. Co este stocat in semintele plantelor si cerealelor, favorizind formarea carotenului. CupruCu are proprietati antioxidante, intervine in procesul de sinteza a hemoglobinei, are un rol pozitiv in dezvoltarea sistemului osos, are actiune antiinflamatorie la vindecare bolilor infectioase, microbiene si virale. Sursele:

11. germeni de griu12. fulgi de ovaz13. ciuperci

FluorulF participa in fortificarea oaselor. Participa la fixarea Ca in oase si tesuturile dure ale organismului, activeaza sinteza colagenului.Sursele:

7) cafea8) ceai9) bere10) peste11) patrunjel

95% din cantitatea ce se gaseste in organism se gaseste in oase si dinti.MagneziuRegulator al ritmului cardiac. Previne oboseala intelectuala. Are actiune sedativa si relaxanta. Amelioreaza starea generala a organismului. Combate osteoporoza. Are rol constructiv penru oase si dinti. Sursele:

germeni de griu cacao legume verzi ciocolata

ManganParticipa la mineralizarea vaselor, are un rol important in reproducere. Carenta de Mn provoaca sterilitatea . Particpa la sinteza lipidelor. Favorizeaza procesul de metabolizare a grasimilor la nivelul ficatului.Sursele: legume verzi nuci

13

cerealele cu bobul intreg ceaiulFosforulConstituie rezerva energetica din tesuturi. Are rol esential in reactiile celulare.Sursele:

carnea pestele produse lactate legume, fructe

ZinculContribuie la refacerea ranilor si cicatrizare. Are rol regulator al tulburarilor hipofizare, intareste sistemul imun. Are rol de tonificare a firului de par. Are proprietati antioxidante.Sursele:

drojdia de berecarneacerealele

28)regimul alimentelor- notiune, exigenta fata de el.Regimul alimentar-luarea mesei la anumita ora si repartizarea rationala a ratei.Se va lua in consideratie:*activitatea de munca*varsta*ocupatia*deprinderile si particularitatile individuale*timpul de mese sa fie 4-5 ore.Dejunul:-20-30% din valoarea energetica.

-bauturi fierbinti.Micul dejun:-10-25%din energiea zilnikaPrinzul:-30-40%

-Peste, carne , pastaioase.-succesiunea:1.aperitivul rece

2. supa calda3.felul doi4.desertul.

Cina:-15-20%-glucide si lapte.

29)Modalitati de apreciere a calitatii produselor alimentare dupa expertiza egienica.Produsele se pot altera: la preparare, la pastrare, transport.etc.

Factori de influenta:*microorganismele *substantele organice*fermentii *temperatura*aerul *umeditatea.*lumina

Masuri:1. Cunostinta cu certificatele prod alimentare in care sunt expuse, data fabricarii, calitatea, termenul de realizare.2.Inspectia vizuala a latoului de produse, starea ambalajului.3.Controlul selectiv a produselor din acest lot.4.luarea probelor.

14

Aprecierea:Produse valabile fara restrictii:-Sunt calitative cu proprietati orghanoleptica bune, inofensive pentru sanatate, corespund tuturor cerintelor.Produse alimentare valabile de calitate scazuta:Nu corespund in tocmai standartuluide stat sau au unele diferente, ce nu inrautatesc proprietatile organoleptice si nu dauneaza sanatatii omului.%laptele cu grasime mica, smintina cu grad scazut de grasimi.Produse conventional valabile:Au unele dezavantaje, ce fac inutilizabile fara o prelucrare prealabila.Produse alimentare de proasta calitate: au neajunsuri, ce fac inadmesibile pentru alimentatie.Produse alimentare falsificate:proprietatile lor sunt ca cele naturale dar schimbate cu scopul de a insela kumparatorul.Produse surogate: Alimente ce inlocuesc cele naturale.

30)Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie. Indicii corelatiei laptelui conform STAS.Laptele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav, indiferent de virsta. Este un alimentcare prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile organismului copilului si adolescentului, favorizind dezvoltarea,cresterea, dentitia. Este un aliment economic – proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate mult mai usor decit cele din carne. S-astabilit ca 1 litru de lapte sau 90g brinza contin tot atitea proteine cit 100g carne sau 2 oua.Produsele lactate acide au un rol important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Valoarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a laptelui, dar auun avantj : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. Ele se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie mixta – alcoolica si lactica.Pentru a determina calitatea laptelui conform STAS, se vor stabili uramtorii indici :1)Organoleptici•Consistenta (diluat, integru, mucilaginos - viscos)

•Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific)•Culoarea (alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica)•Gustul (placut dulciu, acru, de mucegai)

2)Fizico-chimici•Densitatea (se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre 1,027-1,034)•Procentul de grasime (se determina dupa metoda acidometrica Gerber)•Aciditatea °T (se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 20°T)

3)Proba la :•Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa) •Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat) •Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine

imediat culoarea albastra)31)Importanta carnei, pestelui, oulelor in alimentatie. Expertiza igienica a acestora.Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. Continutul de lipide variaza in limite foartemari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in fosfor. Ea contine mult fier.Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau rosu-deschis,muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare cu degetul nu lasa urme,miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-deschisa), ligamentele sunt elastice, tari,suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma placuta. In cazul in care rezultatele examenuluiorganoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.Pestele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de inalta valoare nutritive. Continutul de lipide variaza in functiede specie (intre 0,2 – 34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in ratie si vi A si D. Untura de pestecontine multi acizi grasi nesaturati. Carnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv iod. Pestele contine mult calciu si mai multemicroelemente in comparatie cu carnea (iod, cupru, zinc).Pestele este un produs usor digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina frecventautilizare a lui in scopuri dietetice.Evaluarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata

15

pestelui e transparenta, faramiros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si bine lipite de branhii, burta nu e umflata, cavit abdom nucontine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele luat in mina nu se indoaie usor, culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasareacu degetul nu se formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu apa. Prin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiilealimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste infectat cu Diphilobotrium Latum si insuficient prelucrat termic contribuie latransmitarea difilobotriozei.Ouale sunt o sursa excelenta de factori nutritivi cu o valoare biologica mare. Ele contin in medie 12,5% proteine. Continutul de lipide variazaintre 12-15%. Sunt practic lipsite de glucide 0,6-1,2%. Ouale contin calciu, fosfor, fier. Contine vit A, B2, D, piridoxina si colina. Ouale contincolesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi,deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii nervoase superioare, creind o stare de supraexcitatie.Expertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor, care se face cu ovoscopul. Ouale proaspete au o camera mica de aer, imobila, unalbus transparent si o umbra a galbenusului, abia vizibila. Ouale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta, apar pete de mucegai. Oul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la suprafata. Albusul de ou contine lizozim, caredistruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot contamina mai usor. Germenii din grupul salmonelelor nu suntsensibili la actiunea lizozimului, pot contamina mai usor ouale, provocind toxiinfectii32)Bolile ce pot fi transmise prin carne, peste, oua.Profilaxie.-Salmoneozele-difilobatrioza-trihineloza33)Importanta piini in alimentatie. Indicii calitatii pinii conform STASPiinea este unul din cele mai raspindite produse alimentare.. Ea contine 6-11% proteine si 43-54% glucide. Ea contine vitamine din grupul B, ocantitate considerabila de saruri de calciu si fosfor.Calitatea piinii depinde de calitatea fainii, de drojdii, de tehnologie. Aprecierea calitatii piiniise face in baza stabilirii urmatorilor indici : forma, culoarea si consistenta cojii si a miezului, mirosul, gustul, porozitata %, umiditatea %,aciditatea °T.Organoleptica piinii.Piinea trebuie sa aiba forma specifica felului, suprafata neteda, lucioasa, fara crapaturi, bule, arsuri si incorporari nespecifice.Coaja nu trebuie sa se desprinda de miez, cu grosimea nu mai mare de 0,5 cm. Miezul trebuie sa fie uniform.Mirosul placut, apetisant.Gustul trebuie sa fie placut, fara nuante straine, nespecifice, la mestecat sa nu fie particule dure.Umiditatea excesiva diminueaza valoarea nutritiva si gustativa a piinii, ingreuiaza digerarea ei. Conform normativelor in vigoare, umiditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 49%, a celei de griu 45%.Porozitatea piinii este cauzata de vacuolele din miezul piinii exprimate in procente. Porozitatea este un indice important al calitatii. Piinea proaspata, elastica se imbiba mai usor cu suc gastric, deci se digera mai usor si mai deplin. Piinea de secara coapta din faina de calitate inferioaraare porozitate de 45%. Porozitatea piini de griu variaza intre 55-75% in dependenta de calitatea fainii, de tehnologie.Aciditatea piinii depinde de acizii lactic si acetic ce se formeaza in timpul dospirii aluatului. Se determina in grade. Aciditatea piinii de secara nutrebuie sa depaseasca 12), acelei de griu 3-8°, in dependenta de calitatea fainii (cu cit calitatea mai superioara, cu atit aciditatea mai redusa).

34)Valoarea nutritiva a fructelor, legumelor, pomusoarelor.Legumele, fructele si pomusoarele sunt alimente de origine vegetala, care ofera un aport important de elemente nutritive, variind meniul.Legumele au in compozitia lor 75-95% apa. Substanta uscata fiind formata mai ales din glucide, care se gasesc sub forma de glucoza, fructoza,zaharoza, amidon si celuloza. Proteinele sunt prezente in cantitati reduse, cu exceptia leguminoaselor uscate. Lipidele se gasesc in proportiiscazute, cu exceptia semntelor oleaginoase. Vitaminele si elementele minerale se contin in proportii mari in majoritatea legumelor verzi.Cantitatea mare de vit C contin frunzele verzi (verdeturile) si unele legume ca ardei, rosiile, tuberculii de cartof, bulbii de ceapa. Surse decaroten sunt frunzele verzi, morcovii, ridichile. Tot in frunzele verzi se gaseste vit K, de asemenea si in varza. Fasolea, mazarea verde, cartofii,sfecla rosie, varza, spanacul, salata sunt surse de vit din gr B, iar spanacul, mazarea verde si varza mai contin vit E. Dintre elementele mineralein organism, se face aport de potasiu (morcovi, ridiche, cortofi, rosii, salata, castraveti), calciu (spanac, loboda, sfecla), fier (fasole si mazareverde, papadie, patrunjel, spanac) si fosfor (in seminte, sub forma de acid fitic si in mazarea verde). Valoarea nutritiva a legumelor poate firedusa din cauza pastrarii sau prelucrarii lor culinare sau tehnologice

16

incorecte.Fructele si pomusoarele au continut mare de apa (80-90%), un continut scazut de proteine, practic lipsite de lipide si bogate in glucide (10-20%).Un continut important de glucide il au strugurii, prunele, merele si perele. Fructele aduc un aport de saruri minerale, insa nu prezinta o sursaimportanta. Ele sunt bogate in vit C (circa10mg%). Cele mai bogate in vit C sunt macesele, coacaza neagra, lamiile si portocalele, zmeura,murele, agrisele. Caisele si prunele uscate contin caroten. Fructele mai contin vit B1 si B2.Legumele, fructele si pomusoarele sunt indispensabile unei alimentatii rationale. Ele trebuie sa reprezinte 17-18% din valoarea calorica, ceea ce pentru un adult echivaleaza cu 500-800g pe zi. Datorita valorii calorice foarte mici si particularitatilor nutritive, ele sunt indicate in regimuriledietetice ale obezitatii, aterosclerozei, hipertens arter, maladii renale.35)Metodele de conservare a produselor alimentare. Aprecierea lor igienica.Conservarea reprezinta pastrarea alimentelor în buna stare în timp mai îndelungat.Procedee importante de conservare - sunt alese în functie de natura alimentului si de conditiile de pastrare. Ele se împart în:a. procedee prin frig,b. prin deshidratare,c. prin încalzire,d. alte metode de conservarea. Frigul ajuta la pastrarea alimentelor pentru ca încetineste sau întrerupe total activitatea microorganismelor. Ea cuprinde doua aspecte:1. Refrigerarea2. CongelareaRefrigerarea - se aplica tuturor alimentelor perisabile. Consta în racirea (în jur de 50C), pastrarea în stare refrigerata, reîncalzire.Refrigerarea se aplica prin mai multe metode, functie de mediul de racire.a. în aer - lent sau rapid, functie de viteza aerului. Se aplica în tunele cu viteza aerului de 2 - 3 m/s.b. în gheata - la peste si uneori pasari si legume.c. în vid - la legume cu suprafete mari de evaporare (salata verde, spanac). Se stropesc cu apa si prin evaporarea ei se realizeaza scaderea temperaturii.d. în apa - la legume, peste si pasari.Se face rapid, fara pierderi de aliment. Durata de racire depinde de urmatorii factori:- proprietatile fizice ale alimentului- forma geometrica a alimentului- starea suprafetei corpului, temperatura initiala si finala a alimentului- natura mediului refrigerent, umiditatea aerului 80 - 90%.Refrigerarea se aplica:- pentru formarea stocurilor- pentru asigurarea conditiilor optime de pastrare în timpul transportului- pentru pastrarea în conditii optime a alimentelor în reteaua comerciala si la consumatori.Depozitarea produselor se face în camere frigorifice în apropierea tunelurilor. Ea nu afecteaza structura produselor.Congelarea - se aplica pentru conservari mai îndelungate 1 - 2 ani.Durata este determinata de factorii:- scaderea temperaturii cu 200C sub punctul de înghetare(- 180C; - 200C)- solidificarea produsului.Aceasta metoda se aplica la carne, pasari, peste, oua, unt, fructe, legume, preparate, semipreparate.Viteza de congelare depinde de grosimea straturilor congelate si de timpul de congelare.Industrial instalatiile au viteze de congelare 1 - 20 cm/h.Dupa viteza de congelare sunt mai multe metode:- cu viteza lenta 0,1 - 1 cm/h- cu viteza rapida 1 - 5 cm/h (-300C; - 350C)- cu viteza foarte rapida 5 - 20 cm/h.Dupa mediul de racire exista:

17

- în aer - se aplica tuturor produselor- rapida în aer - în tunele de racire- în lichide (pentru peste, pasari) temperatura = -200C, -300C- prin contact cu placi metalice racite.Prin congelare se produc o serie de modificari structurale ale alimentelor - apa se transforma în cristale de gheata, se rup membranele celulare. Se aplica la legume, fructe, carne, oua, peste, semipreparate. Daca se realizeaza un lant de frig metoda se numeste surgelarea.b. Conservarea prin deshidratareDeshidratarea reprezinta reducerea continutului de apa din produs. Prin aceasta metoda se asigura stagnarea activitatii enzimelor si oprirea activitatii microorganismelor. Prin concentrare - se întrerupe activitatea microorganismelor din unele solutii - sucul de tomate, sucurile de fructe prin îndepartarea unei parti din apa. Produsele nu sunt însa sterile. Acest procedeu se aplica pastei de tomate, mustul de struguri, sucul de fructe.Concentrarea se poate realiza prin transformarea apei din produs în vapori sau prin transformarea apei din produs în gheata (cu ajutorul frigului).Cu ajutorul frigului se aduc solutiile la temperaturi de sub 00C, se formeaza cristale, apoi se centrifugheaza si se obtine lichidul concentrat (de exemplu la vinuri).Concentrarea la cald se bazeaza pe eliminarea apei prin fierbere. Aceasta se face prin încalzire la presiunea atmosferica în rezervoare prevazute cu serpentine încalzite cu abur. Fiindca se ajunge la temperaturi de 1100C se pot modifica anumite proprietati - aroma (prin caramelizarea zaharului). Este mai eficienta concentrarea în vid (apa fierbe la 450C). În aceste conditii se pastreaza aroma si gustul; de asemenea vitamina C.Pentru reducerea cantitatii de vapori necesari concentrarii s-au construit instalatii cu dublu efect. Conservarea prin uscare - consta în eliminarea partiala a apei continuta de alimente cu ajutorul caldurii.Acestui procedeu sunt supuse legumele si fructele, mai rar pestele si carnea. Uneori se spune cu alimentele sunt deshidratate. Acestea îsi pierd apa printr-o actiune provocata în vreme ce uscarea se realizeaza pe cale naturala.Produsele conservate prin uscare se pastreaza în conditii bune când înmagazinarea este buna. De exemplu 1 m3 de legume uscate si presate cântareste 625 kg si corespunde la 7.500 kg legume proaspete.Avantaje- manopera redusa- nu se adauga substante- ocupa un volum mic si au greutate redusa.Dezavantaje - se pot infesta cu molii, gargarite.Se supun uscarii - varza, morcovi, pastârnacul, patrunjelul, ceapa, mazarea, fasolea, cartofii, fructele.- Deshidratarea prin "atomizare" sau procedeul spray. Lichidele sunt atomizate într-un dispozitiv unde se amesteca cu aer la 170 - 1800C urmata de o evaporare ultrarapida la suprafata a particolelor. Se aplica la lapte, ceai, cafea, oua, supe, legume în pulpe. Ambalarea se face în cutii închise sub vid, în saci de alumina laminati, termosudabili.- uscare cu raze infrarosii care traverseaza lichidul. Vaporii de apa eliminati sunt antrenati de un curent de aer uscat (se aplica mai ales la lapte).- uscare cu radiatii si actiunea ultrasunetelor - laptele se refrigereaza la -160C, vibratiile ultrasunetelor separa apa din constitutia de compusii organici ai laptelui (procedeul se utilizeaza în Anglia).- Liofilizarea- obtinerea de produse liofilizate care în prezenta apei dau o solutie sau o suspensie de structura si proprietati identice cu a produsului initial. Ea reprezinta o congelare urmata de sublimare în vid- congelarea - produsul lichid este repartizat în cantitati egale în platouri dispuse pe etajerele unui cos. Ansamblul este introdus în congelator. Congelarea prin ventilare se face la -500C în 90 de minute. Tehnica este costisitoare, dar se integreaza în circuitul deja stabilit. Avantajul esential - pastrarea prin conservare a valorii nutritive a produselor tratate.Dupa congelare produsele sunt introduse în dispozitive speciale unde are loc sublimarea eventualilor vapori existenti în vid.Liofilizarea propriu-zisa se prezinta: introducerea vidului în incinta. Daca vidul este bun se realizeaza sublimarea. Trei elemente sunt esentiale: vidul, frigul si încalzirea - care trebuie sa se gaseasca în echilibru.

18

Cu tehnica de liofilizare termenul de pastrare este mult mai lung - 2 ani pentru pasari, crustacee, sucuri de fructe si 3 - 5 ani legumele, carnea si  6 luni - 1 an la peste.c. Încalzirea1. Pasteurizarea - încalzirea la temperaturi sub 1000C timp scurt urmata de racirea brusca - se aplica sucurilor de fructe, compoturilor, pastei de tomate.Poate fi:- pasteurizare joasa - 650C timp de 30 minute;- pasteurizare înalta -  80 - 900C timp de 1 - 2 minute;- pasteurizare în strat subtire - 91 - 950C timp de 1 - 2 secunde.Datorita timpului redus al actiunii termice se pastreaza însusirile senzoriale, valoarea nutritiva si sunt inactivate enzimele din produs.metoda se aplica la carne (semiconserve), bere, lapte, peste, sucuri, vin.Durata de pastrare este scurta deoarece bacteriile sporulate nu sunt distruse.Tindalizarea - o pasteurizare repetata de 2 - 3 ori, distruge formele vegetative si sporii microorganismelor între cele 2 - 3 raciri dar, fiind costisitoare nu se aplica pe scara industriala.2. Sterilizarea în autoclave continuu rotative la 115 - 1200C timp de 1 h si 30 minute sau 2 h - dupa greutatea cutiilor.Semiconservele - se lasa sa se subziste "sporii adormiti", carnea se conserva în cutii cu lichid - conservarea fiind foarte limitata determinata de pastrarea la rece. Ele nu sunt obligatoriu sterile.Valoarea lor depinde de curatenia carnii si de aplicarea stricta în industrie a principiilor de igiena si manipulare.Se aplica la lapte, brânzeturi pe baza de lapte.Conditiile unei bune sterilizari depinde de:a. numarul de microorganisme prezente în aliment

45.000 g/cm3 - 65 min.   4.300 g/cm3 - 35 min.   400 g/cm3 - 28 min.    40 g/cm3 - 22 min.

b. rezistenta la caldura a microorganismelor variaza cu forma de dezvoltare, formele vegetative sunt distruse la temperatura de 75 - 800C, sporii sunt foarte rezistenti. Mucegaiurile sunt putin rezistente, drojdiile au rezistenta si mai mica.c. aciditatea mediului - microorganismele sunt distruse în mediul acid.d. viteza de patrundere a caldurii (termopenetratia)Aceasta depinde de: dimensiunile cutiei, materialul din care este confectionat recipientul, consistenta produsului, temperatura initiala a produsului, temperatura de sterilizare, miscarea recipientilor.

36)patologii alimentare- claqsificare FAO|OMSPatologiile, conform FAO OMS, avem 4 grupe de patologii alimetare:Subnutritie – reprezinta patologie cauzata de alimentatia cantitativ insuficienta. In asemenea caz alimentele ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia din propriile tesuturi, cum ar fi tesutul adipos, tesutul muscular, parenchimul. Consecintele subnutritiei:

1. incetinirea ritmului de crestere la copii,2. scaderea in greutate la adulti, 3. reducerea masei musculare, 4. scaderea metabolismului, 5. micsorarea producivitatii de munca, 6. scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene, 7. substantele toxice si alte nocivitati de mediuTipurile etiologice:

a.subnutritia primara – cind sunt consumate produsele alimentare in cantitati insuficicenteb.denutritia secundara – se datoreaza unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare

Formele etiologice: distrofia proteica

19

hipo- si avitaminozele rahitismul colelitiazele – pietre la rinici ateroscleroza anemiile nutritionale gusa endemica caria dentara

Hiperalimentatia – patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele hiperalimentatiei:a.absoluta – in cazul abuzului alimentarb.relativa – declansata de reducerea cheltuielilor de energieConsecintele:

obezitatea diabetul zaharat hepatite cronice fluoroza

Alimentatia calitativ neadecvata – patologie cauzata de carenta sau lipsa totala a unei sau a mai multor substante nutritive.Alimentatia neecilibrata – patologii cauzate de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara.

37)intoxicatiile alimentare- notiune, clasificare.Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni. ParticularitatileSemnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:

Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii

Semnele de deosebire:Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105

Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatosSemne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:

a) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min – 24 ore)b) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentarc) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal. d) toate intoxicatiile nu sunt contagioase

ClasificareaI. IA microbiene

II. IA non-microbieneIII. IA cu etiologie necunoscuta

38)Particularitatile intoxicatiilor alimentare.

ParticularitatileSemnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:

Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii

Semnele de deosebire:Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul

20

alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105

Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatosSemne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:

*debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min – 24 ore)*fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar*in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal. *toate intoxicatiile nu sunt contagioase

39)toxiinfectiile alimentare – bacteriile ce le pot provoca, particularitati clinice,profilaxia.1. Toxicoinfectiile – reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce

contin un numar foarte mare de agenti cauzali vii. Sunt provocate de:

germenii potential patogeni: E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi

germeni insuficient studiati: Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.

Semnele caracteristice toxicoinfectiilor: Dezvoltarea rapida a infectiei Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de

microflora patogena. Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu

anumite incalcari igienice. Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase. Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este

consumat centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.

EpidemiologieToxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc

in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecal-oral. Calea de transmitere alimentara.In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si in majoritatea cazurilor putem deosebi:

procese locale – poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.

procese generale – febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.

40) intoxicatii stafilococice.Toxicoza stafilococica – aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de microorganisme:

personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi purulente, panariciu)

purtatorii facultativi – animalele bolnave de mastita stafilococii din mediul inconjurator

De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:

21

greata voma durerile acute in regiunea stomacului insuficienta cardio-vasculara

60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.

41)Botulismul- etiologia,patogenia, produse ce o provoaca, particularitatile clinice, profilaxia.I. Intoxicatiile microbiene (cele mai raspindite - 85-95%)

Conditiile de care depinde aparitia lor: gradul de contaminare sporit a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine specia si gradul de virulenta a microorganismelor sau tulpinelor lor particularitatile fizice ale alimentului gradul de rezistenta a organismului fata de agentul patogen

IA microbiene se clasifica: toxicozele alimentare – apar la consumul produselor ce contin toxine ale unui agent patogen specific (bacilul botulinic, stafilococul auriu). In produsul alimentar bacilul poate lipsi sau poate fi in cantitati foarte mici.toxicozele bacteriene – botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum. (227 persoane in 2002 in Rusia, dintre care 27 copii). Problema botulismului ramine actuala prin faptul ca agentul patogen poate capata noi caracteristici morfologice, afectind noi grupe de virsta si aparind la folosirea unei game vaste de produse alimentare. Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa (sporii) nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine. In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.Se cunosc 3 variante de botulism:*Botulism alimentar – 99% *de plaga *infantilCaracteristicile de baza ale bacilului botulinic:

*anaerob*imobil*formeaza spori*sporiii sunt rezistenti la factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la 120 grade.*Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de 10-15 minute. *Are mai multe serovariante*la borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul.

Manifestarile clinice:se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentareperioada de incubatie, care depinde de doza de toxina – 6-36 orese caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sistemeSimptomele de baza:-simptomul oftamoplegic-sindromul bular-dureri de cap-indispozitie

22

-slabicuni-dureri in epigastru-tulburari dispeptice-dureri abdominale-meteorism-voma si diaree la inceput care trece in constipatieSimptmele specifice:-diplopie-dilatarea pupilelor sau anizocorie-tulburari de vedere-ptoza palpebrala-paralizia muschilor faringieni-tulburarea deglutitiei-paralizia palatului moale-voce ragusita-pulsul la inceput rar, pe urma accelerat-temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar subfebrila)in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepata dupa boala 2-3 luni.in forma usoara nu apar paraliziile

!!! Un kg de toxina botulinica poate intoxica toata populatia de pe terra.42 micotoxicozele- etiologia, produsele ce le pot provoca, particularitatile clinice,profilaxia.micotoxicoze – intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:

Ergotismul Fuzariotoxicoza Aflotoxicoza

Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice. Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea. Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele ergotismului: convulsiva – se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa – afectarea aparatului neurovascular, mixta.

43) straturile atmosferei. Caracteristica lor.Aerul interactioneaza permanent cu organismul si actiunea lui asupra organismlui poate fi nu numai pozitiva, ci si negativa. Orice deviere in starea aerului poate influenta atit direct, cit si indirect functile organismului, dereglindu-i homeostaza. Amestecul de gaze, vapori de apa, care se mentine ca un invelis in jurul pamintului este numit atmosfera. Inaltimea atmosferei este apreciata la cca 50 000 km, dupa care urmeaza spatiul interplanetar. Fizico-chimic atmosfera are o structura neomogena, aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe straturi (de la suprafata Terrei):

Troposfera – se intinde in mediu pina la 10 km de la suprafata solului, fiind mai inalta la ecuator. In troposfera factorii fizici prezinta variatii mari si consecinte ale acestor variatii sunt depunerile atmosferice, deplasarea maselor de aer, formarea norilor. In troposfera presiunea atmosferica si temperatura aerului sunt in permanenta scadere. Aici se afla cca 75% din tot volumul aerului atmosferic si 90% din vaporii de apa. Starea troposferei este permanent influentata de toate procesele care au loc pe suprafata paminului, astfel in troposfera permanent sunt pulberi, gaze toxice, microorganisme. Dupa troposfera urmeaza un strat de pauza – tropopauza.

Stratosfera – se intinde pina la altitudinea de cca 50 km. Aici temperatura aerului creste cu inaltimea, presiunea atmosferica continua sa scada. In stratosfera se gaseste stratul de ozon, care se formeaza sub

23

actiunea radiatiilor ultraviolete si protejeaza suprafata pamintului de aceleasi radiatii ultraviolete. Stratosfera mai poarta denumirea de hemosfera, datorita faptului ca aerul se afla predominant in forma moleculara. Dupa acest strat exista stratul de tranzitie- stratopauza.

Mezosfera – Aici temperatura scade, presiunea atmosferica scade. La limita superioara a mezosferei care este apreciata aproximativ de 100 km, temperatura ajunge -70 – -80 grade. In mezosfera se propaga si sunt reflectate undele radioelectrice. Strat de tranzitie – mezopauza.

Aceste 3 straturi caracterizate impreuna sunt numite homosfera, deoarece sunt influentate de activitatea omului.

Termosfera – ionosfera sau heterosfera. Se intinde la inaltimi de cca 2 000 km. Aici temperatura creste, presiunea atmosferica scade datorita aerului rarefiat. Elementele atmosferice aici se afla in forma de ioni, electroni liberi. Dupa termosfera este un strat de tranzitie – termopauza.

Exosfera – practic nu are limite. 44)importanta igienica a aerului.

*Prin aer se realizeaza aportul de oxigen si este indepartat bioxidul de carbon.*Prin proprietatile fizice aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului.*Factorii fizici atmosferici determina caracteristicile climatice ale diferitor zone geografice.*Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru intreg globul pamintesc.*Aerul poseda o conductibilitate termica redusa si aflindu-se in porii materialelor de constructie, imbracamintei, are rol de termoizolator pentru organism.*Aerul este rezervor de acumulare al substantelor chimice toxice de origine tehnogena.*Aerul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si deci este factor de transmitere al bolilor infectioase.*Este una din sursele de poluare a solului cu substante chimice toxice.

Este un mediu natural unde au loc procese de autopurificare.

45)Importanta igienica a temperturii aerului,metode de determinare.Temperatura aerului exercită influenţă asupra termoreglării organismului.Temperatura înaltă micşorează posibilitatea de cedare a căldurii, cea joasă o sporeşte.Aflarea îndelungată în mediu cu temperaturi înalte provoacă ridicarea temperaturii corpului, accelerarea pulsului, dereglarea activităţii sistemuluicardiovascular, ceea ce influenţează negativ asupra funcţionării sistemului nervos central, reducîndu-se atenţia, precizia, coordonarea mişcărilor şi viteza reacţiei. In stare de repaus echilibrul termic al organismului cu mediul înconjurător se păstrează la temperatura aerului de 18—24°C. Lao muncă fizică de efort mediu temperatura optimă a aerului va fi de 10—15°C, iar la o muncă grea de 10°C.Dereglarea echilibrului termic duce la supraîncălzire, iar în anumite condiţii (umiditatea înaltă, lipsa mişcărilor de aer) poate provoca un şoctermic.Temperatura joasă a aerului, sporind cedarea de căldură, creează pericolul răcirii organismului. Astfel pot avea loc afectări ale organelor derespiraţie, ale sistemului periferic nervos şi muscular. ,O deosebită importanţă o are temperatura din încăperile spitaliceşti, deoarece la multe'stări patologice are loc dereglarea metabolismului termic.Temperatura aerului poate fi masurata cu :*Termometre stationare maxim(mercur) si minim(alcool), sau cu ajutorul termografelor(pe termen lung)Se masoara temperature in 3 puncte aflate pe diagonal, peretele interior(cald,la 0,2m), in centru si la fereastra (la 0,2m) pe 3 pncte: la 10cm de podea, la 1m si la 1,5m.Aerul uscat, dimpotrivă, influenţează favorabil metabolismul termic atît la temperatură înaltă, cît şi la cea joasă, în primul caz contribuind laevaporarea, iar în al doilea micşorînd cedarea căldurii.Influenţa nefavorabilă a aerului uscat se manifestă numai la umiditate foarte joasă — de 20% şi mai puţin. Ea se exprimă prin uscareamucoaselor, provocînd o senzaţie de uscat în gură, gît, nas, uscarea pielii şi descuamarea ei.

46)Importanta igienica a umeditatii aerului, felurile ei, metode de determinare. 24

Umiditatea aerului se caracterizează prin conţinutul vaporilor de apă. Ea influenţează asupra gradului de cedare a căldurii, stării termice şigenerale a organismului.La temperaturi joase influenţa nefavorabilă a umidităţii înalte se explică prin conductibilitatea tefmică mare a aerului. La temperaturi înalteumiditatea mare îngreuiază cedarea căldurii de către organism din contul evaporării. Umiditatea absoluta este cantitatea de valori de apă în grame în 1 m cub de aer sau în milimetri de presiune ă coloanei de mercur în momentulcercetării.Umiditatea maximă este cantitatea de vapori de apă în grame necesară pentru saturaţia deplină a 1 m cub de aer la o anumită temperatură.Umiditatea maximă se determină după tabel.Umiditatea relativă reprezintă raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă, exprimată în procente.Deficitul de saturaţie este diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută.Umiditatea fiziologică relativă este raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă la temperatura de 37°C, adică la temperatura corpului,exprimată în procente.Pentru determinarea umiditatii aerului se utilizeaza Psihrometrele August si Assman care au la baza 2 termometre unul usca si altul umed. Larezervoruul cu alcool al celui uned e pus un batist cu un capat inmuiat intr-un pahar cu apa distilata.La evaporarea apei din batist scade temperature aratata de termometrul umed. Cu cat diferenta dintre cele 2 e mai mare cu atat umiditatea e mai mic.

47)Importanta igienica a miscarii aerului, caracteristicile ei, metode de determinare, roza vintului.Viteza de mişcare a aerului exercită o influenţă mare asupra schimbului de căldură al organismului, asupra proceselor de respiraţie, consumuluide energie, stării neuropsihice.Influenţa mişcării aerului asupra metabolismului termic se manifestă prin mărirea pierderilor de căldură, mai întîi de toate pe seama convenţiei,deoarece aerul care se mişcă îndepărtează de corp cele mai apropiate straturi de aer încălzite, locul lor fiind ocupat de aerul rece.  Vîntul amplifică, de asemenea, cedarea căldurii prin evaporare.Viteza optima al miscarii vantului in exterior e de 1-4 m/s, Iar in incaperi de 0,1-0,3 m/sIn timpul unei viteze mai joase, de 0,1 m/s, apare senzaţia aerului nemişcat, stătut. Viteza de mişcare a aerului ce depăşeşte 0,5 m/s provoacă osenzaţie neplăcută de curent, care deseori este cauza răcirii locale şi generale.Pentru igiena şi practica sanitară are importanţă nu atît direcţia vîntului ca atare. Un interes cu mult mai mare prezintă cunoaşterea direcţiilor repetate de vînt în localitatea dată. Ele se stabilesc pe baza observaţiilor meteorologice multianuale. Cunoaşterea particularităţilor de repetare avînturilor pe un loc determinat e necesară medicului igienist pentru soluţionarea problemelor referitoare la planificarea localităţilor, laamplasarea raţională a caselor de locuit, a instituţiilor pentru copii, curativo-profilactice. Ele trebuie amplasate pe partea expusă la bătaia vîntuluifaţă de întreprinderile industriale, centralele de energie termică, alte obiective care pot să polueze aerul atmosferic cu fum, gaze etcSe masoara cu ajutorul anemometrelor(cu cupe[1-50m/s] si palete[0,5-15m/s]) si catatermometrelor.Metoda de cercetare cu ajutorul anemometrelor. E nevoie de instalat astfel incat directia curentilor de aer sa fie perpendicular pe suprafata derotatie al paletelor(cupelor)Se masoara numarul de rotatii pe secunda si se calculeaza viteza de miscare al aerului.Catatermometrul se utilizeaza la determinarea vitezelor mici de miscare al aerului. E un termometru cu alcool care e dotat cu un rezervor in jossi o evazare in sus. Daca incalzim aparatul si ii dau un agaz de racier pierderea caldurii se va petrece in mod diferit in functie de microclimatu.Gratie capacitatii termice al alcoolului si al sticlei la coborarea alcoolului in limitele indicate pe parcursul racirii raportate de 1cmde suprafataal aparatului se degaja o cantitate constanta de temperature exprimata in milicalorii pemm Roza Vanturilor e o imagine grafica de repetare predominant a directiei vanturilor dupa carturi(partile lumii) pe o perioada stabile de timp( oluna, un an)Pentru formarea rozei vanturilor e necesar de sumat numarul tuturor cazurilor de vand sit imp linistit in decursul perioadei de timp Suma obtinutase ia ca 100% iar numarul de cazuri de vant din fiecare cart sit imp linistit se calculeaza in procente.Apoi se traseaza o diagram. Din centru se trag 8 liniicare inseamna 8 carturi(S, N, N-E, N-W, E, W, S-W, S-E). Pe toate liniile se depun in proportii egale

25

segmentele marimilor procentuale calculate pentru aceste carturi si se unesc consecutive intre ele.

48) Microclimatul – notiune, actiune asupra organismului.Microclimatul – complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu. Este determinat de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare si radiatiile calorice ale lui de pe suprafetele inconjuratoare. Microclimatul este microambianta mediului dat.

Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. Organismul uman pierde caldura prin 4 mecanisme:

conductibilitatea – 5% convectia – 15-20%. Cu cit temperatura aerului este mai mica iar umiditatea si viteza de miscare mai

mare, termoliza prin convectie este mai mare. radiatie sau termodeperditie – 40-50%, catre obiectele si suprafetele din jur. Termoradiatia este direct

dependenta de temperatura obiectelor si suprafetelor inconjuratoare. Ea poate fi: negativa – in cazul cind suprafetele obiectelor din jur au o temperatura mai joasa decit temp corpului pozitiva - invers

evaporarea – 25-30%, de pe suprafata pielii si a mucoaselor, are loc in mod insensibil. Astfel in mediu se evaporeaza in 24 ore cca 500 ml de apa. La evaporarea 1 ml de apa organismul cedeaza 0,6 kcal. La temperaturi mai mari de 27 grade apare sudoratia vizibila. Cu cit umiditaea aerului este mai mica, iar viteza miscarii mai mare, evaporarea creste.

Tipurile de microclimat:

microclimat cald radiatie pozitiva temperatura si umiditatea aerului crescute viteza de miscare scazutaDin partea organismului: vasodilatare hipertermie transpiratie puternica

microclimat rece radiatie negativa temp aerului scazuta umiditatea si viteza de miscare a aerului crescuteDin partea organismului: vasoconstrictie frison muscular hipotermie

microclimat optim – acel microclimat, la care mecanismul de termoreglare e solicitat minim, confortul termic se asigura prin reactii fiziologice, fara suprasolicitari functionale.

Factorii de microclimat actioneaza organismul complex, sumar. Acest fapt e confirmat de senzatie termica identica a organismului la diferite combinari ale temperaturii, umiditatii si vitezei de miscare a aerului. Senzatia termica a organismului variaza si in dependenta de alimentatie, imbracaminte, activitate. Pot fi create anumite combinari ale factorilor fizici cind actiunea nefavorabila a unuia din factori este neutralizata de actiunea favorabila a altora. Stabilirea unor combinari optime pentru factorii fizici este o conditie necesara pentru

26

prevenirea actiunii nefvorabile a microclimatului, de producere asupra organismului si pentru elaborarea recomandarilor de calire, de climatoterapie.49)Metode de determinare a actiunii ambiantei termice a aerului asupra organismului.

metode fizice – mai frecvent e folosita catatermometria, cu ajutorul careia se determina caldura pierduta de dispozitiv (catatermometru) in diferite conditii de microclimat sau capacitatea de racire a aerului. S-a stabilit ca la o capacitate de racire a aerului:

e) 4,5 – 6,5 mcal/cm2/sec – confort termicf) <4,5 mcal/cm2/sec – microclimat caldg) >6,5 mcal/cm2/sec – microclimat rece

Aceasta metoda are dezavantaje, deoarece aici organismul uman este luat identic cu un dispozitiv fizic, lipsit de posibilitati de reglare si acomodare.

metode fiziologice – ne adresam direct organismului , cercetindu-i diferite reactii la ambianta termica data. Mai frecvent sunt folosite: Temperatura cutanata – se determina pe frunte, stern, degetul mare al piciorului. La un discomfort

termic creste diferenta dintre temp sectoarelor periferice si centrale. Frecventa pulsului – s-a stabilit ca la cresterea temp corpului cu un grad frecventa pulsului se mareste

cu 30 batai/minut. metode psihologice:

de interogare despre senzatia subiectiva se determina temperatura efectiva – senzatia termica a organismului pusa la diferite conditii de

microclimat. Pentru adult sanatos adecvat imbracat cu activitate usoara zona de confort termic pentru temperatura efectiva este 17-21 grade conventionale, iar la valoarea temp efective 19 avem linia de confort. Aici majoritatea au senzatii de confort termic.

Temperatura rezultanta – se determina pentru aprecierea microclimatului in conditii de producere. Temperatura efectiva poate fi determinata dupa tabele speciale sau dupa nomograma, care reprezinta graficul interdependentei dintre temperatura aerului, umiditatea lui si viteza de miscare a aerului.

50)Importanata biologica a radiatiei solare infrarosii.Infrarosii 59%Penetreaa adinc pielea avind un efect caloric.Lung. de unda e de 4000-760nmActiune: termica adinca si efecte biologice ca : intensificrea metabolismului in piele, actiuni energetice.

51)Importanta biologica a radiatiei solare ultraviolete.E de 3 feluri:*Diapazonul A: unda e de 400-290nm. actine: fotochimica, de pimentare.*diapazonul B: unde 315-280nm. Aciune:fotochimica si cu stimularea generala puternica, slab bactericida, sinteza decalciferolului.*Diapazonul C: unda 280-180nm Actiune: stimularea generala bactericida puternica , sinteza clorcalciferolului. Are functie de crestere si regenerare ale tesuturilor, sist. Hematopoetic, imunogeneza.Destrugerea celulara

52)Importanta biologica a radiatiei solare luminoase. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase Stimulează procesele metabolice în organism Asigurară ritmul circadian Asigură funcţia analizatorului optic

54)Vremea, clima, zane climaterice(caracteristica generala)27

Clima – reprezinta totalitatea factorilor fizici atmosferici si telurici cum ar fi relieful, vegetatia, suprafete de apa, caracteristici pentru o anumita regiune. Factori dominanti in formarea climei sunt factorii fizici care variaza permanent si dau nastere fenomenelor meteorologice din troposfera. Caractersticile generale ale climei sunt:

24. stabilitate in timp25. modificarile sunt posibile numai in perioade lungi de timp (zeci, sute de ani)

Dupa situarea geografica suprafata pamintului se imparte in 5 zone climaterice de baza: 2 polare 2 temperate 1 tropicala

In cadrul acestor 5 zone climaterice din punct de vedere bio-climatologic deosebim 3 tipuri de climat: excitant sau specific (alpin, de stepa) indiferent sau nespecific (de ses, de coline) intermediar (subalpin, marin) – cu elemente excitante si neexcitante

Vremea – totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. Ea se caracterizeaza printr-o mare instabilitate, schimbindu-se uneori de citeva ori pe zi. 55) Aclimatizarea ca problema igienica, fazele ei.Aclimatizare – procesul de adaptare functionala si organica a oranismului la trecerea dintr-un climat in altul sau la expunerea in procesul muncii la factori fizici diferiti de cei initiali. Este un proces social-biologic de adapatare activa a arganismului la conditii climatice noi.Realizarea aclimatizarii depinde de:

conditiile de munca conditiile de trai alimentatie rezistenta organismului

Procesul de aclimatizare se realizeaza prin 3 faze: faza initiala (de orientare la factor nou):

se suprasolicita centrul de termoreglarese modifica metabolismul bazalin SNC predomina procese de inhbitiescade capacitatea de muncase deregleaza somnulse pot acutiza bolile cronice existente

faza de restructurare a stereotipului dinamic: favorabila – are loc o trecere lina la faza stabila cu ajutorul unor masuri social-igienice nefavorabila – apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de munca, se

acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nici nu are loc. In organism se intensifica modificarile patologice. In astfel de cazuri este recomandata revenirea la clima initiala.

faza stabila – se stabilizeaza procesele metabolice si capacitatea de munca.

56)Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului asupra organismului.Oxigenul. Impactul.

Scaderi ale conc O2 atmosferic au loc la scaderea presiunii atmosferice, ceea ce duce la hipoxie cu consecinte la nivelul diferitor organe. La scaderea conc O2 pina la 18% in organism nu se produc tulburari. La o scadere pina a 15%, ceea ce avem pina la altitudinea de 3 km, manifestarile sunt usoare, compensatorii, ca tahicardie, hipertensiune, creste nr de hematii la periferia corpului. La altitudini de 3-6 km scade pina la 10% si aici capaciatea de compensare devine ineficienta. Apar tulurai ca dispnee, excitatie, urmata de depresie, apare dezechilibru acido-bazic. La aceste inaltimi apare asa-numitul “raul de munte” sau boala de altitudine, manfestata prn oboseala, tahipnee si dispnee, cefalee, vertij, somnolenta, cianoza, hemoptizii. La inaltimi de 6-8 km conc O2 scade pina la 10-8%. Apare o hipoxie pronuntata. Aceasta inaltime este numita zona critica. Aici se afecteaza centrul respirator, faze succesive de orpire si functioarea centrului, braicardie si scade tens art. In final

28

se produce colaps respirator si cardiovascular. La conc mai mici de 8%, la altitudini de 8 km si mai sus viata lipseste.

57)Influenta variatiei presiunii partiale a bioxidului de carbon asupra organismului.Bioxidul de carbon. Impactul.

Impactul negativ apare la cresterea presunii partiale a CO2, care creste pe seama cresterii concentratiei. La cresterea pina la 1-2% se observa o polipnee. Aici CO2 este exctant al centrului respirator. Aceasta actiune este utlizata in practica medicala si anume in anesteziologie. La cresterea conc CO2 pina la 2-3% se observa cresterea amplitudinii si ritmului respirator, apare dispnee. La conc de 4% dispnea devine accentuata. Apare senzatia de constrictie toracica. La conc de 5% apar si manifestari digestive – gretur, vomismente. La 6-7% la simptomele enumerate se mai adauga vertije, cefalee. La cresterea pina la 10% apare o stare depresiva, pierderea cunostintei. Se produce stopul respirator cardiac. La 15% are loc pierderea cunostintei, exitus. La 20% sfirsitul letal se instaleaza in citeva minute.

58)Influenta presiunii partiale a azotului asupra organismului.Azotul. Impactul.

Are o reactivitate cimica redusa. Nu ia parte activa in actul respiraiei. La presiune normala nu are aactiune nociva asupra organismului Poate influenta sanatatea numai la cresterea presiunii aerului inspirat. Inhalare de azot sub presiune poate fi numai in conditii particulare de munca, in chesoni, la scafandre, la sportivi innotatori, sub apa. La coborire sub apa presiunea creste pentru fiecare 11 m – o atmosfera. Azotul insiprat prin presiune trece membrana alveolara capilara, se dizolva in plasma, apoi in tesuturile boggate in lipide (tes adipos, sist. nervos). La inspiratia azotului sub presiune se provoaca 2 sindroame:

de compresiune – apare la coborire brusca sub apa si este legat de saturarea brusca in azot a trs nervos. Evolueaza in 2 faze: de excitatie – se manifesta prin euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, tulburari senzoriale.

“betia adincurilor” de inhibitie – adimanie, bradicardie, hiporeflectivitate, pina la somn si deces. Acest sindrom se

instaleaza cu atit mai repede, cu cit se coboara mai adinc omul. de decompresiune – apare la revenirea rapida la suprafata. In aceste conditii azotul din tesuturi nu este

eliminat din organism in ritmul respiratiei. Deci o parte se acumuleaza in singe si da nastere emboliei gazoase, cu diverse localizari. Cele mai grave sunt ale creierului si cordului, consecinta carora poate fi infarctul miocardic, pulmonar, paralizii, parastizii, artralgii, mialgii. Se mai numeste “boala de cheson”.

Pentru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa cunoasca simptomele acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. Atit coborirea, cit si ridicarea la suprafata se vor face lent, in trepte cu pauze. Persoanele vor fi selectate medical. Se recomanda si cresterea capacitatii de adapttare a organismului la presiuni crescute metodic permanent.

59)Poluarea atmosferei, definitie, surse de poluare.Poluarea aerului – rezultatul activitatii socio-economice si are loc si in aerul incperilor, si in aerul atmosferic Determinarea vicierii aerului poate fi efectuata prin determinarea separata a temperaturii, umiditatii, vitezei de miscare a aerului si numai cu o singura proba (de CO2). S-a constatat ca la o conc 0,07-0,1% proprietatile fizice sunt modificate, ncit aerul e considerat viciat. Deci CO2 este indicator de viciere a aerului. Prin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , n functie de concentratiesi timp de actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste subsante pot fi dferite de cele care se gasesc in compozitia normla aaerului sau pot fi compusi care fac parte din aceasta, cum ar fi: CO2, ozon, rodon in concentratii care depasesc cele admisibile. Sursele de poluare aa aerului atmosferic se impart in

naturale – Eroziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. Anual in rezultul ei in aer sunt eliminate 30 mln tone de praf. Eruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina CO2, CO, amoniac, oxizi de sulf, praf. Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu CO2, funungina, hidrocarburi

29

Plantele in perioada de inflorire Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati amoniacul,

metanul, hidrogenul sulfurat. artificiale

procesele de combustie – in atmosfera se degaja oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide, hidrocarburi, pulberi

transportul – (terestru in primul rind) – CO2, oxizi de azot, hidrocarburi, plumb procesele industriale

60)Poluantii atmosferici, clasificarea lor dupa actiunea lor directa asupra organismului.1. iritanti – oxizii de sulf, de azot, clorul si compusi lui, amoniacul, pulberii in suspensie2. asfixanti – CO, hdrogenul sulfurat, acdul cianhidric, cianurile, nitritii3. toxici – plumbul, cdmiul, mercurul, arseniul, fluorul, pesticidele4. cancerigeni – hidrocarburile policiclice aromatice, nitrozaminele, aminele aromatice, pesticidele organice,

praful de tutun, substantele neorganice ca plumbul, nickeul, cadmiul, cromul.5. fibrozanti – oxzi de fier, pulberii de azest, boxidul de siliciu, beriliul si toti poluantii iritanti.

61)Efectile poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii(directe si indirecte)Efectele poluariiPoluarea poate avea actiune:

directa aparitia efectelor acute. Efectele acue apar dpa expuneri de scurta durata a substantelor toice in

concentratii mari. Efectele acute se pot manifesta prin intoxicatii sau prin agravarea sau decompensarea une boli existente.

Efectele cronice – apar dupa expunere de lunga durata, ani de zile, a unor conc moderate. Ef. Cronice pot aparea in rezultatul cumularii materiale sau functionale. In rezultatul cumularii materiale in diferite organe, tesuturi toxice se depun in asa numite depouri. In anumite conditi aceste depouri se manifesta prin actiune toxica a preparatului dat. Cumularea materiala poseda plumbul, cadmiul, mercurul. Cumulare functionala poseda poluantii iritanti. Ea se manifesta cu aparita dpa o perioada de timp a imbolnavirilor datorata dereglarii functiei organelor.

Efecte tardive – aparitia fenomenelor patologice dupa o perioada lunga de timp (actiune cancerigena, mutagena)

indirecta se manifesta asupra climatului, astfel creste numarul de zile cu ceata, se reduc radiatiile calorice.

Poluantii influenteazaa si asupra radiatiilor luminoase, astfel la o poluare .. luminozitatea poate scadea cu 10-50%. La poluarea atmosfereai este retinut radiatia ultravoleta. Ea influenteaza asupra plantelor, animalelor, indicator a unui grad inalt de poluare sunt albinile. Poluarea atmosferei se observa in viata – apar mirosuri neplacute, coroziunea metalelor, degradeaza obiectele de cauciuc, metal, scade vizibilitatea. Apar pierderi economice. Degradeaza operele de arta.

62)Masuri de protectie a aerului atmosferic.Masurile pe protectie:

1. tehnologice – pe prim plan!1. reducerea sau excluderea evacuarii subst nocive in atmosfera. 2. Trecerea la procese tehnologice inchise, continue. 3. Recuperarea si utilizarea reziduurilor industriale. 4. Inlocuirea subst toice cu cele inofensive. 5. Epurarea materiei prime de compusi nocivi. 6. Inlocuirea proceselor de prelucrare, care genereaza pulberi. 7. Perfecionarea proceselor de ardere 8. Ermetizarea proceselor tehnologice.

30

1. de planificare1. planificarea corecta a centrelor populate2. stailire zonelor de protectie sanitara3. plantarea zonelor verzi in centrele populate

2. sanitar-tehnice 1. Epurarea reziduurilor (folosirea filtrelor, camerelor de sedimentare, de captare a pulberilor, 2. Folosirea dispozitivelor de prelucrare termica a reziduurilor si anume)3. Epurarea catalitca a gazelor4. Ozonarea gazelor formate5. Construirea cosurilor de evacuare inalte (masuri poliactive)

3. legislative 1. elaborarea CMA pentru substanetel evacuate in aerul atmosferic2. elaborarea masurilor de atingere a emanarilor maxime admisibile3. elaborarea standartelor pentru materia prima

63)Microflora aerului. Rolul aerului in raspindirea bolilor infectioase.Deşi nu oferă condiţii pentru dezvoltare, aerul conţine numeroasemicroorganisme. Acestea sunt reprezentate de bacterii, actinomicete, ciuperci,microorganisme, rikettsii şi virusuri. Microflora aerului este de origine umană,animală şi terestră. Oamenii şi animalele elimină microorganisme atât pe calerespiratorie, cât şi prin secreţii şi dejecţii, care, în urma uscării, devin sursă depraf care, în majoritate, conţin germeni. Aceste microorganisme pot fi saprofite,patogene şi condiţionat patogene. Germenii patogeni şi condiţionat patogeni potprovoca afecţiuni specifice, caz în care, aerul constituie una din căile detransmitere a acestora.Solul conţine un număr mare de microorganisme, dintre care unele suntproprii, iar altele provin din dejecţiile, secreţiile şi excreţiile animalelor şioamenilor. De pe sol, microorganismele pot fi antrenate, odată cu particulele depraf, de curenţii de aer şi transportate, în funcţie de condiţiile atmosferice ladistanţe variabile.Microorganismele din natură au rol important în procesele debiodegradare a unor substanţe.Microorganismele care constituie aeromicroflora nu se găsesc sub formăde corpi microbieni izolaţi, ci în general, sunt înglobate sau aderente laparticulele de praf sau vaporii de apă. În aer se găsesc sub trei forme: picături desecreţie, nuclee de picături şi praf bacterian.Picăturile de secreţiesunt de origine nazală, buco-faringiană sau bronşică.Se produc prin tuse, strănut, vorbit, fiind proiectate până la distanţă de câţivametri. Majoritatea particulelor de secreţie au dimensiuni mari, în jur de 100 μm,deşi alături de acestea se găsesc şi picături cu diametru de 10 μm.Datorită energiei cinetice imprimată în timpul expulzării, acestea pot fiproiectate până la 5 m. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de „ploaia luiFlűgge”, după numele celui care a descris, pentru prima dată, rolul acestora întransmiterea unor boli infecţioase.Nucleele de picături se elimină concomitent cu picăturile de secreţie, audimensiuni de 1-3 μm. Datorită masei reduse şi energiei cinetice foarte mici,dispersia se face pe distanţe mult mai mici (Drăghici, 1982). Înainte desedimentare, acestea pot pierde apa, de-venind mai mici. Aceasta duce lacreşterea stabilităţii în atmosferă.Praful microbianeste constituit din particule de pulberi pe care aderămicroorganismele de origine animală şi umană. Aceasta este cea mai obişnuităformă de existenţă a microorganismelor în aer. Aceşti germeni pot să provină dinpicăturile de secreţie sau nucleele de picături care se depun pe diferite suprafeţesau din dejecţii, secreţii şi excreţii patologice (jetaje, puroi, scurgeri din plăgietc.), care prin uscare se transformă în pulberi. În aerul atmosferic persistenţa germenilor este limitată datorită absenţeisubstratului nutritiv, a deshidratării lor sub acţiunea căldurii, a razelor ultravioleteşi a denaturării unor sisteme enzimatice, care intervin în procesul respirator .Pentru aprecierea aeromicroflorei, se fac determinări cantitative, careurmăresc stabilirea numărului de germeni la un metru cub de aer şi examenecalitative, pentru încadrarea taxonomică şi evidenţierea însuşirilor depatogenitate . În mod obişnuit, examenul igienico-sanitar al aerului nu urmăreşteprezenţa unui germen patogen în aer, ci măsura în care aerul este încărcat cumicroorganisme. Cei mai importanţi indicatori microbiologici de contaminare aaerului sunt:

31

a). Numărul total de germeni mezofili aerobi (N.T.G.M.A.). Aceştia sedezvoltă la 37°C şi dau indicaţii generale asupra condiţiilor de igienă. Prezintădezavantajul că temperatura de 37°C permite dezvoltarea, pe lângă germeniimezofili şi a celor psihrofili, într-o proporţie însemnată. Cu toate acestea, datorităuşurinţei de cultivare, acest indicator este des utilizat.b). Stafilococii.Provin din secreţiile aparatului respirator, din dejecţii şi de pe piele. Datorită rezistenţei crescute se găsesc constant în aer. Semnificaţiaacestora este apropiată de cea a N.T.G.M.A., cu menţiunea că indică mai precisoriginea animală şi umană a contaminării aerului.c). Streptococii hemolitici.Constituie un indicator de contaminare a aeruluicu flora nasofaringiană şi bucală.Germenii coliformi.Prezenţa germenilor din acest grup în aer semnificăun grad ridicat de insalubrizare a mediului şi o mărire a riscului de transmitere peaceastă cale a germenilor patogeni care, în mod obişnuit, se elimină prin dejecţii.64)Metodele de dezinfectare a aerului din incaperile spitalicesti.factorii ce conditioneaza eficienta dezinfectarii.In functie de salon, dezinfectarea aerului are particularitatile sale. De aexmplu in salile de operatie, aerul este poluat cu vapori de eter, fluoretansi alte substante narcotice volatile, bacteria si de aceea masurile trebuie sa fie orientate spre diminuarea potentialului acestor surse de poluare aaerului. Inainte de operatie personalul va face dus in filtrul sanitar al blocului operator, la operatie nu se admit persoanele cu leziuni cutanate saucu eruptii purulente (din rindul personalului). Dupa operatie sala se va deritica riguros, peretii si dusumeaua se vor spala cu o solutiedezinfectanta si apa fierbinte,incaperea se va ventila bine. Insa toate aceste masuri nu pot preveni in masura cuvenita infectarea aerului. Intr-ooarecare masura aerul poate fi dezinfectat cu ajutorul lampilor bactericide. Aceste lampi sunt fixate pe pereti , tavan sterilezeaza aerul,suprafetele perotilor, dusumelelor, mobile, ele fiind introduce in circuitul inainte de operatie sau la intrerupere. O mare importanta au instalatiilede ventilatie mechanica-prin aspiratie-exhaustare.pentru ca in sala de operatie sa se injecteze aer curat, in prealabil se face o epurare dubla- securate de praf si bacteria. In saloane principiile de dezinfectie au aceleasi baze fiind mai simple si mai putin strigente. Ele prevad deritecareariguroasa a saloanelor de cel putin 2 ori pe zi cu substante dezinfectante si punerea in functiune a lampilor bactericide in special in saloanele de boli contajioase.65)Vicierea aerului, cauzele sii determinarea ei.Vicierea aerului – rezulat al unor procese fiziologice, se produce in incaperi inchisePe linga importanta fiziologica CO2 are si importanta igenica. Si anume conc CO2 este indicator de viciere a aerului. Vicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea sau aglomerarea incaperilor. La baza vicierii sta procesul respirator, care produce in aer modificari chimice, si anume scade concentratia O2, creste conc CO2, se modifica proprietatle fizice ale aerului, si anume creste temp, umiditatea. Cu aerul expirat in mediu se elimina produse de metabolism, microorganisme. Dintre toate aceste modificari, efecte nocive au proprietatile fizice ale aerului. Criterii de apreciere a contaminarii aerului din incaperi

proprietatile organoleptice (dupa miros) prop fizice continutul de aeroioni usori – ionii pozitivi sau negatvi la care nu sunt alipiti moleculele de praf comp chimica (O2, CO2, alte substante eliminate in rezultatul prroceselor fiziologice) conc pulberilor Poluarea cu germen dupa indici:

numarul de germeni stereptococii hemolitici si viridans stafilococii coliformii

66) Ventilatia naturala a incaperilor. Tipurile ei si factoroo ce o determina.

Ventilatia naturala1. neorganizata

1. curenti de aer32

2. deschiderea intimlatoare a geamului3. infiltratia

2. organizata1. aeratie2. canale de extragere

67)Ventilatia artificiala – elementele componente si tipurile ei.Ventilatia artificiala

3. locala1. refulare

1. dusuri de aer2. oaze aeriene3. perdele de aer

2. aspiratie1. nise2. umbrele3. sisteme de aspraie la locul de munca

68)Ventilatia artificiala generala si aplicarea ei.Ventilare generala

refularerefulare-aspiratie

a.cu predominarea refularii (+)b.cu predominarea aspratiei (-)

aspiratieV prin refulare – Prin intermediul ventlatiilor artificiale aerul curat patrunde in incapere, iar aerul poluat pe cai naturale se elimina in exteriorul incaperii.V prin aspiratie – Aerul poluat este inlaturat din interiorul incaperii prin intermediul instalatiilor mecanice, iar aerul curat patrunde pe cai naturale.

69)Ventilatia artificiala locala si aplicarea ei.În încăperile aglomerate, în care aerul este puternic impurificat, ventilaţia naturală nu poate asigura schimbul necesar de aer. În aceste cazuri serecurge la ventilaţia mecanică artificială. Ventilaţia artificială poate fi locală şi centrală.Ventilaţia locală de aspiraţie se foloseşte pentru a preîntâmpina răspândirea în toată încăperea a substanţelor nocive ce se degajă la efectuareadiferitelor operaţii. Sistemul de ventilaţie locală de aspiraţie se va amenaja în formă de hotă, umbrelă.Ventilaţia centrală este mai perfectă şi funcţionează fără zgomot. Există următoarele feluri de ventilaţie artificială: prin refulare, prin aspiraţie şicombinată-prin refulare şi aspiraţie. În cazul ventilaţiei prin refulare în încăpere pătrunde aerul atmosferic, iar cel impurificat se elimină prinferestruici sau oberlihturi. La ventilaţia prin aspiraţie aerul este eliminat, în mod mecanic, din încăpere, iar aerul curat are acces prin ferestre,fisuri, porii din pereţi.În cazul ventilaţiei prin aspiraţie şi refulare atât afluxul, cât şi refularea aerului se efectuează pe cale mecanică.În anumite condiţii în cadrul ventilaţiei artificiale, aerul care este introdus în încăpere este supus unor operaţii de răcire sau încălzire, de uscaresau umidificare, de purificare de praf sau de unele gaze şi chiar dezinfecţie. Această operaţie complexă de tratare a aerului poartă denumirea decondiţionare, iar aerul debitat în încăpere se numeşte aer condiţionat.În ultimul timp a căpătat o largă răspândire aerul condiţionat, ca fiind cel mai indicat tip de ventilaţie artificială. Cu ajutorul condiţionatoarelor îninteriorul încăperii se creează, în mod artificial, condiţii microclimatice necesare.Sistemul de ventilaţie, oricare ar fi el, trebuie să corespundă câtorva condiţii igienice şi anume:- să nu introducă din exterior aer poluat care să acţioneze nociv asupra locatarilor;- să nu modifice brusc proprietăţile fizice ale aerului şi îndeosebi temperatura acestuia, pentru a nu avea efecte nefavorabile;- să nu producă zgomot, vibraţii sau alte acţiuni nocive legate de funcţionarea instalaţiei;- să funcţioneze tot timpul anului, indiferent de condiţiile exterioare sau interioare.

70)Metoda de calcul a volumului multiplu de ventilatie necesar in locuintele si incaperile publice.Calculul volulmului necesar de ventilatieVolumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m cub, necesar de

33

a debita in incapere in decurs de o ora pentru o persoanaEl se calculeaza dupa formula L =C/(q-p).L – volumul de ventilatieC – cantitatea de CO2expirata de o persoana pe ora p – CMA a CO2in aerul incaperii, ‰q – cantitatea de CO2din aerul debitat in incapere, ‰La un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu 22.6 litri de CO2, la un lucru de efort mijlociu 30-32litri, la un lucru greu 40. litri si maimult.CMA pentru CO2 in incaperi este 1l/m cubisau 1‰ . Concentratia CO2in aerul atmosferic e luata de 0.4‰ sau 0.4 l/m cubi.Aceasta marime a volumului de ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru incaperile de locuit si cele de productie, unde factorul limitant alimpurificarii aerului este CO2.Deteminarea multiplului de ventilatieMultiplul schimbului de aer se numeste marimea ce arata de cite ori aerul incaperii este schimbat complet in decurs de o ora.P=Q/WUnde:P - multiplul schimbului de aer;Q - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m cuubiW - volumul incaperii, m3.Volumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se determina dupa formulaQ=a*v*3600 (m3/h)UndeQ - volumul de aer, m3/h;a - suprafata gaurii de ventilate, m2;v - viteza de miscare a aerului in gaura de ventilatie, m/s.3 600 - secunde intr-o oraDaca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se de-termina volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si rezultatele se sumeaza.Viteza de miscare a aerului in gaura de ventilate este determinata cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul.

72)exigente igienice fata de iluminarea naturala a incaperilor. Factorii ce o influenteaza.Exigentele igienice fata de iluminarea incaperilor:

sa asigure un nivel satisfacator in intreg cimpul de vedere sa asigure nivel optim pentru diverse activitati sa fie relativ uniforma sa potejeze ocii de radiatiile provenite de la sursa sau reflectare de pe suprafata de lucru sa fie cu radiatie adecvata pentru evitarea umbrelor lumin de la sursele artificiale sa fie de un spectru apropiat celui natural

Factorii ce influenteaza iluminarea naturala a incaperilor:*clima de lumina a teritoriului – rezultata*orientarea geamurilor - *obstacolele din fata geamurilor - *tipul, forma, dimensiunile, amplasarea geamurilor, modul de intretinere al geamurilor

*mijloacele de ecranare a geamurilor, adincimea incaperi, culoarea peretilor si a mobilierului

Carcteristicle luminatului natural: poseda actiune termica actiune psihofiziologica act bactericida

73)Indicii de apreciere a iluminarii naturale, normative pentru diferite incaperi.Indicii (m geom):

coeficientul de luminozitate ungiul de incidenta (ungi de petrundere) unghiul de deschidere

Indicii (m tehn): coeficientul de iluminare naturale coeficientul de adincime a incaperii coef dee uniformitatea iluminatului gradul de retinere al luminii de catre geam

Indicii ce caracterizeaza iluminarea: componenta spectrala (ca sursa de lumina s a cele reflectate) intensitatea gradul de nititate (a surseu sau a suprafetei reflectate)

34

uniformitateaMetodele de determinare a iluminatului natural:

12) metode tehnice13) metode geometrice

74)Surse de iluminare artificiala a incaperilor, caracteristica lor generala.Iluminarea artificiala

In calitate de surse de iluminare artificiala se folosesc lampile incandescente () si lampile fluorescente.

Lampile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. Energia maxima a acestor lampi se afla in diapazonul radiatiilor infrarosii. Pentru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in corpurile de iluminat. Deosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa.Lampile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului:

cu lumina de zi (LZ)cu lumina alba (LA)cu lumina alba rece (LAR)cu lumina alba calda (LAC)

Avantajele lampilor fluorescente: dupa spectrul de radiate lumina se apropie de lumina naturala au o stralucire neinsemnata asigura o lumina difuza, ce nu asigura umbre pronuntate asigura o transmitere mai corecta a culorilor sunt mai econome.

Dezavantajele: efectul stroboscopic – in lampi fluxul de energie se schimba in conformitate cu oscilatiile curentului

alternativ din retea. In cazul efectului stroboscopic are loc denaturarea perceperii vizuale a obiectelor care se misca se rotesc sau isi schimba directia miscarii

senzatie de semiintuneric reulatorul de pornire poate sa creeze un sunet monoton

Iluminarea artificiala poate fi de tip general, local si combinat. Iluminarea locala este destinata pentru iluminarea locului de munca, insa folosirea numai a lampilor ce formeaza numai iluminat local se interzice.In timpul iluminarii combinae iluminarea gemerala treuie sa formeze pe suprafetele de lucru nu mai putin de 10% din valoarea normata a iluminatului.

75)Sistemele de iluminare artificiala, normativele de iluminare pentru dierite incaperi.Lampile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. Energia maxima a acestor lampi se afla in diapazonul radiatiilor infrarosii. Pentru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in corpurile de iluminat. Deosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa.Lampile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului:

cu lumina de zi (LZ)cu lumina alba (LA)cu lumina alba rece (LAR)cu lumina alba calda (LAC)

76)metodele de studiere si apricierea iluminarii artificiale a incaperii.Metode de determinare a iluminatului artificial:

tehnica de calcul

Indicii de apreciere a iluminatului artificial: m. tehnice:

35

luxmetria determinarea coeficientului de refllexie al fondului uniformitatea luminii

m. de calcul: coeficientul “e” metoda Watt

77)Apa ca factor al sanatatiiApa

factori de asigurare a activitatii cu rol biologic si sanogen indice al bunastarii sanitare a centrelor populate factor ce influenteaza asupra sanatatii

factor de risc in caz de folosire a apei cu carente sau exces de subtante chimice78)Importanta fiziologica a apei. Normele fiziologice de consum, factorii ce le determina.Importanta fiziologica a apei Toate procesele biochimice se produc in mediu lichid Este solvent pentru multe substante participa la reactiile chimice asigura echilibrul acido-bazic participa la toate procesele de termoreglare indeplineste functia de transport participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice

Continutul procentual al apei in corpul uman in dependenta de virsta: embrion (de 3 zile) – 97% foetus (de 3 luni) – 91% sugar – 70-75% adult – 60-65% virstnic – 50-55%

Continutul apei in diferite organe: tes adipos – 20% tes osos – 25-70% tes conjunctiv – 60% pielea – 70% muschii striati – 75% plaminii, ficat – 80% tes nervos – 85% plasma sangvina – 90%

Eliminarea apei din organism este conditionata atit de procesele fiziologice, cit si de cele patologice. Cele mai mari piereri de apa in timpul eforturilor fizice, hemoragiilor si in cazul unor maladii infectioase (holera).Caile de eliminare a apei din organism, ml/24 ore:

urina – 1500 tes cutanat – 500aparatul respirator – 350aparatul digestiv – 150

pierderile de apa sunt considerate ca stari critice pentru organism. La pierderea 1-1,5 l de apa organismul simte nevoia de recuperare si apare senzatia de sete. In cazul dehidratarii de 10% se deregleaza procesele metabolice, iar la dehidratarea de 15-20% la temeperatura aerului de 30 C si mai mare poate cauza moartea (mai ales la bolnavi cardiaci), dehidratarea de 25% se considera mortala chiar si la temperaturi joase. Omul poate trai fara apa maximum 5-7 zile.Caile de recuperare a apei:

*consumarea directa a apei*consumarea alimentelor care contin apa

36

Recuperarea pierderilor de apa se efectueaza ind ependenta de necesitate. In conditii obisnuite cantitatea de apa consumata in timpul rece al anului e de 1-1,5 l, iar in timpul cald ajunge pina la 3 l. In cazul eforturilor fizice obisnuite omul consuma 2,53 l de apa pe zi. In cazl eforturilot fizice mari, cantiatea de apa care trebuie recuperata creste pina la 8-10 l si mai mult I dependenta de constitutie, zona climaterica.Odata cu apa se elimina substante mierale. Carenta si abuzul consumului de apa dauneaza sanatatii.

79)Importanta igienika a apei, normele igienice de consum, factorii ce le determina.Importanta igienica a apei

Pe linga utilizarea apei pentru necesitati fiziologice, curative, omul mai utilizeaza calitatile e si in scopuri igienice. Apa este consumata pentru spalatul rufelor, curatenie, igiena personala, prepararea alimentelor, spalatul veselei etc. La distribuirii apei la populatie, se ia in consideratie raportul 100 l la persoana. Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumitor parametri de calitate:

apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol parametrii microbiologic: escherechia – 0, enterococi (streptococi) – 0 parametrii chimici: arsen – 10 microg/l, benzen – 1, bor – 0,5. parametrii cimici indicatori: aluminiu – 200 microg/l, amoniu – 0,5, bacterii coliforme – 0, carbon organic

– nici o modificare anormala, cloruri – 250, clor rezidual – 0,5, conductivitate – 2500, culoare – acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate – 5 mgO2/l, pH – 6,5-9,5, Na – 200 mg/l, sulfat – 250 mg/l, turbiditatea – 5 UNT, zinc – 3 mg/l, radioactivitatea totala – 0,10 mSv/ran, alfa globala – 0,1 Bq/l, beta globala – 1 Bq/l.

80)Compozitia macroelimentara a apei, influenta ei asupra sanatatii.Apa potabilă, prin conţinutul său de elemente minerale naturale, poate influenţa starea de sănătate a populaţiei, participând activ în proceselevitale.Sărurile minerale naturale din apă sunt variate şi concentraţia lor diferă de la o localitate la alta în funcţie de condiţiile geologice, meteorologice,de conţinutul solului. Unele din ele sunt denumite macroelemente, - sărurile de calciu, magneziu, potasiu, cloruri etc. şi se găsesc în cantităţirelativ mari (mg/l); altele sunt denumite microelemente, aşa ca fluorul, iodul, zincul etc. şi se află în cantităţi mici.Majoritatea macro- şi microelementelor necesare organismului sunt asigurate prin alimente.Cu toate că apa este situată pe locul doi după importanţa în aportul de săruri minerale, ea poate influenţa considerabil asupra sănătăţii populaţiei.Elementele minerale din apă sunt absorbite mai bine decât cele din alimente şi concentraţiile lor pot fi diferite chiar în aceeaşi localitate.Circa 55% din populaţia Republicii Moldova nu are acces la apa potabilă de calitate.[1,3] Sănătatea populaţiei (în spaţiul rural mai grav) esteinfluenţată de un şir de factori de risc la consumul acestor ape. Astfel, principalii factori de risc sunt:Sodiul -în conţinut ridicat (peste 200mg/l) poate influenţa nefavorabil sănătatea şi crea disconfort la consumul apei;Sulfaţii -în concentraţii mărite pot provoca efecte gastrointestinale neplăcute şi afecta gustul apei; pot contribui şi la coroziunea reţelei dedistribuire a apei;Clorurile - pot afecta gustul apei şi creşte gradul de coroziune al reţelei de apeduct, care la rîndu-i poate duce la creşterea conţinutului de metale înapă; Duritatea totală -în concentraţii de peste 10 mmol/1 poate afecta schimbul de minerale din organism, gustul apei, spori coroziunea reţelelor deapeduct şi crea disconfort la utilizarea apei; Fierul -în concentraţii masive afectează gustul apei.Mineralizarea excesivă, cauzată de conţinutul ridicat de sulfaţi, cloruri, Ca, Na, Mg, K, hidrocarbonaţi are drept urmare creşterea morbidităţii populaţiei prin litiază urinară,

37

afecţiuni digestive şi cardiovasculare. Numărul populaţiei expuse la acest factor de risc este destul de mare. Duritateaapei este cauzată în general de prezenţa sărurilor de calciu şi magneziu, iar gradul ridicat de mineralizare şi concentraţia ridicată de sulfaţi şicloruri.[2,7] Folosirea apei potabile cu o duritate şi o mineralizare înaltă (mai mult 1 g/ dm), conţinut de nitraţi şi sulfaţi, cît şi a apei cu duritateexcesiv de mică şi conţinut înalt de clor şi sodium sporeşte morbiditatea generală şi mortalitatea prin stări morbide ale organelor digestive,sistemului cardiovascular, urogenital etc.

81)Exigente igienice referitor la calitatea apei. apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol parametrii microbiologic: escherechia – 0, enterococi (streptococi) – 0 parametrii chimici: arsen – 10 microg/l, benzen – 1, bor – 0,5. parametrii cimici indicatori: aluminiu – 200 microg/l, amoniu – 0,5, bacterii coliforme – 0, carbon organic

– nici o modificare anormala, cloruri – 250, clor rezidual – 0,5, conductivitate – 2500, culoare – acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate – 5 mgO2/l, pH – 6,5-9,5, Na – 200 mg/l, sulfat – 250 mg/l, turbiditatea – 5 UNT, zinc – 3 mg/l, radioactivitatea totala – 0,10 mSv/ran, alfa globala – 0,1 Bq/l, beta globala – 1 Bq/l.

82)Grupurile de indici ai calitatii apei patoabile dupa STAS.Drept indice de al poluarii apei serveste capacitatea de oxidare a apei care exprima cantitatea de O2 consumata la oxidarea substantelor prezentein 1 l de apa.In caz de poluare prospata a apei cu rezidurii sporeste cantitatea de saruri amoniacale.nitritii fiind un produs al oxidarii ulterioare a sarurilor deamoniu intro canitate mai mare de 0,002 mg/l sunt un indice important al ;poluarii sursei de apa. Nitratii sunt produsul final al oxidarii sarurilor de amoniu . prezenta lor indica o poluare mai veche a apei ajunsa la perioada de mineralizare complete.Un indice relative sunt clorurile prezenta carora poate fi cauzata de spalarea lor din soluri bogate cu cloruri.87)Bolile contagioase transmise prin apa. Grupurilor lor.Conditii:

existenta unui eliminator de germen viabilitaea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru prod bolii existenta unei populatii receptive

Bolile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii si forme sporadice. Epidemia – forma de manifestare a bolilor infecioase (tifosul).Epidemiile hidrice prezinta o serie de caractere care le diferentiaza de alte tipuri de epidemii si pe baza carora se poate pune diagnosticul si aplica masuri de combatere. Caracterele principale ale epid hidrice:

caracter exploziv – cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece incetarea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput

Ramine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incubatie si apar mai tirziu in contact. Caractere secundare ale epidemiilor hidrice:

aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de boli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatia sensibila

existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epidemiei. Trebuie de mentionat ca poluarea e produsa departe de zona epidemiei.

Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemieiEndemia – o forma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri in comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zona anumita sau localitate. 88)Formele de manifestare a patologiilor hidrice infectioase.Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.

Maladii microbiene38

holera febra tifoida dezineria leptospiroze bruceloza tularemia tuberculoza boala dareica cauzata de coliformi patogeni

Maladii virale: poliomielita hepatita A conjunctvita de bazin retrovirusurile

Maladii parazitare: amibiaza lambliaza tricomoniaza asceoloza opistorcoza filariozele strongoloidoza geohelmintiazele

89)Caracterele principale si secundare a epidemiilor hidrice.Caracterele principale ale epid hidrice:•caracter exploziv – cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt•infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata•suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa•aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece•incearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceputRamine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incuatie si apar mai tirziu in contact.Caractere secundare ale epidemiilor hidrice:•aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de oli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatiasensibila•existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epdemiei. Treuie de mentionat ca poluarea e produsadeparte de zona epidemiei.•Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei

90)Caracteristicile formelor endemice si sporadice apatologiilor hidrice infectioase.Endemia – oforma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri inn comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zonaanumita sau localitate.Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.Schema maladiilor infectioase transmise prin intermediul apelor:1.Maladii microbiene (holera,febra tifoida,dezineria,leptospiroze,bruceloza,tubaremia,tuberculoza,boala dareica cauzata decoliformi patogeni)2.Maladii virale: (poliomielita,hepatita A,conjunctvita de bazin,retrovirusurile)3.Maladii parazitare: (amibiaza.lambliaza,tricomoniaza.,asceoloza,opistorcoza,filariozele,strongoloidoza,geohelmintiazele

91) Bolile neinfectioase ce pot fi cauzate de apa potabilaMaladii necontagioaseContinutul ridicat de fluor poate induce aparitia fluorozei dentare, in conc mai mari de 5 mg/l. Cele mai mai conc de fluor sunt in Balti, Glodeni, Falesti, Riscani. 170 000 de oameni sunt afetati de boala data, dintre care preponderent in virsta de 0-14 ani. Carenta de fluor duce la aparitia careie dentare. Carenta de fluor este in

39

Chisinau, Soroca, Ribnita, aceste orase fiind alimentate din Nistru. Carenta de iod duce la dezvoltarea gusei endemice, la dereglari in functie a SNC, metabolismului proteic, lipidic, glucidic, la copii sunt tulburari in dezvoltarea fizica si psihica. 2/3 din RM e considerata zona endemica. Mineralizarea excesiva consta din continutul ricat de sulfati, cloruri, hidrocarbonati, Ca, Na, Mn si duce la cresterea moriditatii prin ltiaza urinara. Se intilneste inTaraclia, Soroca si Lapusna. Duce la maladii cardiovasculare. Nr de populatie afectate depaseste un milion. Patologii infectioase transmise prin apaMaladii neinfectiase produse din cauza componentei chimice a apei:

insuficieta unor subst minerale■ gusa endemiica■ caria dentara

intoxicatii cu subst toxice facori ce influenteaza toxicitatea

■ nitrati, Pb, mercur, cadmiu, arseniu, pesticde, cianuri, crom, detergenti de dif origine■ hidrocarburi, bariu, seleniu, cobalt

exces unor subst minerale fluoroza endemica maladii cardivasculare si lienale

92)Metodele de ameliorare a calitatii apei Exista multe metode de ameliorare a calitătii apei, metode, prin care apa se epurează de microorganisme patogene desubstantile in suspensie şi huminoase, de cantitatea excesivă de săruri (calciu, magneziu, fier, manangan, fluor, etc.), degaze fetide, substante toxice şi radioactive.Utilizarea diferitelor metode de epurare permite ca sursele locale să fie folosile la maximum pentru aprovizionarea populatiei cu apă potabila. Cele mai răspîndite metode de ameliorare a calităliiapei la apeducte sînt lirnpezirea,inlăturarea impuritălilor sulide din apă, decolorarea -inlăturarea coloratiilor excesive,dezinfectarea - nimicirea agenlilor patogeni şi viruşilor din apă.Exista si o serie de metode special de ameliorare a calitatii apei cum ar fi dezodorarea , eliberarea apei de compusii defier, dedurizarea , desalinizarea , defluorarea fluorizara etc.Cele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UV

93)Caracteristica igienica a metodelor de limpizire si decolararea apei.Limpezirea şi decolorarea apei pot fi obţinute prin sedimentarea îndelungată. Sedimentarea, in condiţii naturale, decurge foarte i:ncet, iar decolorarea practic nu se produce. De aceea pentru a majora eficacitatea acestor procese, înainte de sedimentare in apă, se adaugă substancechimice, care au proprietatea de a accelera sedimentarea particulelor şi de a separa substanţe, care contribuie la coloracia apei.Acest proces numit coagularea apei este un proces de mărire, agregare a particulelor coloidale din apă, care se termină cu formareaagregatelor vizibile - flocoanelor. Coagularea are loc sub acciunea coagulancilor - sărurilor de aluminiu şi tier (cel mai des se foloseştesulfatul de aluminiu). Doza de coagulant se va calcula in funccie de alcalinitatea şi culoarea apei prelucrate, insă neapărat se va determina pecale experimentală.Pentru ca procesul de coagulare a apei să decurgă mai rapid, se folosesc lloculancii sintetici, ca poliacrilamidul etc.Procesul final al limpezirii şi decolorării este filtrarea apei printr-un strat de material granulat (nisip sau antracit). Limpezirea şidecolorarea apei pot fi efectuate după două scheme:1.Decantarea şi filtrarea lentă.2.Coagularea, decantarea şi filtrarea rapidă.

94)Aprecierea igienica a metodelor de dizinfectie a apei.Pentru excluderea perîcolului epidemiologic la statiile de tratare a apei, după filtrare, apa trebuie să fie ulterior dezinfectată.La filtrarea apei nu toate microorganismele sunt retinute şi o parte, rămânând libere in apă, trec prin instalatiile de curătare şi secontin in apa filtrată. Astfel, pentru crearea unei bariere sigure, in căile hidrice de transmitere a infectiilor intestinale apa se dezinfectează.La folosirea apelor de suprafată, dezinfectarea este obligatarie, iar in unele cazuri e obligatorie şi pentru apele subterane. Mai frecvent, in scop dedezinfectare a apei, in conditii de campanie e folosită clorinarea. in acest caz

40

se folosesc două metode: clorinarea cu doze normaie de clor şisuperclorinarea apei cu doze marite de clor. Substantele utilizate in acest scop vor corespunde unor conditia, dintre care:să nu modifice calitatea organoleptică a apei şi să nu lase urme de substrate nocive după tratare,- utilizarea acestor substance să se facă prin metode cat mai simple, rapide, eficiente şi cu pret cât mai redus.Clorinarea apei este efectuată prin diferite procedee, care ne permit a aplica această metodă atât la instalatiile de aprovizionare centralizată cuapă, cât şi la aprovizionarea in campanie.Pentru clorinare se utilizează diferici compuşi clorigeni. La dezinfectarea apei, in apeducte este folosit clorul lichid, care se păstrează in cisterneon baloane de oţel sub presiune. La clori--narea unei cantităci mici de apă, in instalaţiile locale, rezervoare etc,, este folosită clorura de var. Ea trebuie păstrată in butoaie închise in încăperi uscate, bine aerisite, deoarece la păstrare, sub acciunea factorilor de mediu, clorura de var îşi pierdeactivitatea. Înainte de a fi întrebuincată, e necesar de a controla activitatea ei (va concine nu mai pucin de 20-25% clor activ) in afară de clorullichid şi clorura de var, pentru dezinfectarea apei se mai folosesc un sir de substrate clorigene - hipocloritul de calciu sau sodiu, cloraminele etc.

95)Caracteristica igienica a apelor subterane ca surse de aprovizionare cu apa.Apele freatice sunt deseori intrebuintate de om pentru ca au colratie slaba si sunt transparente . cantitea de saruri minerale in ele creste odata cuadincmea dar in majoritatea cazurilor ramine mica.Daca solul este impurificat cu diferite substante se poate inpimpla ca apele freatice sa contina diferiti agenti patogeni ai diferitor boli.Apele freatice sunt folosite in scop de aprovizionare cu apa la sate in acest scop sapundu-se fintini. Daca apele freatice nimeresc intre douastraturi de roci ele formeaza 2 straturi iar fintinile care ajung la o asa adincimee se numesc arteziene.De regula aceste ape sunt transparente , incolore far gust si miros cu concentratie mineral constanta.uneori apele din fintini se caracterizeaza prinduritate inalta , nevel ridicat de saruri si fluor compusi de fier si hydrogen sulfurat.

96)Cerintele igienice catre sistemul local de aprovizionare cu apa(fintini)Cerinte fata de fintini:•Locul pentru instalarea fintinii trebuie sa fie la o inaltime adecvata distant cuvenita fata de sursele eventuale de poluareferita de risculinundatiilor sau inmlastinirilor.•Peretii sa fie impermibili in jurul fintiini sa existe un strat de argila sa fie exclusa impurificarea bacteriana din exterior.•Diametrul de cca 1,2 m iar adincimea de 30 mfundul fintinii impermiabil iar colacul bine ajustat.

97)Caracteristica igienica a apei de suprafata ca surse de aprovizionare cu apa.Toate apele de suprafata sunt poluate din exterior de aceea se considera ca potentiale surse de boli epidemic.in deosebi sunt poluate bazineleacvatice din apropierea centrelor populate si in locul de scurgere a apelor reziduale menajele sau industrial.Proprietatile organoleptice si compozitia chimica depend de multe conditii apa riurilor are o coloratie intense si turbiditate inalta apa lacurilor ocoloratie verde bruna miros si gust neplacut.de obicei concentratia mineral este redusas dar in unele bazine ce se afla in zonele cu clima toridaacesta concentratie ajunge la niveluri destul de ridicate.Autoepurarea apei:Cu toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv constanta . Acesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea apei.Apele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi/o in suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent.Datorita mi/o din apa subs. Organice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica transformindusein compusi finali nitrati, carbonati, sulfati.Pe parcursul autopurificarii bazinelor mi/o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut dispare subs. Organice se mineralizeaza mi/o se distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare

41

98)Sursele de poluare a bazinilor de apa deschise,autoepurarea apei.Autoepurarea apei:Cu toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv constanta . Acesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea apei.Apele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi/o in suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent.Datorita mi/o din apa subs. Organice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica transformindusein compusi finali nitrati, carbonati, sulfati.Pe parcursul autopurificarii bazinelor mi/o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut dispare subs. Organice se mineralizeaza mi/o se distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare.

99)Caracteristica igienica a sistemului centralizat de aprovizionare cu apa.Tipuri de aprovizionare cu apa: decentralizat (local) si centralizatCentralizat – sistem ce consta dintr-o retea care permite aprovzionarea cu apa sub presiune direct la consumator.Avantaje:

 pot fi utilzate atit surse subterane, cit s cele de suprafata

asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa

ofera posibilitatea tratarii apeii in caz de necesitate.

 permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor 

 permiteccontrolul pemranent al calitati apeiDezavantaje: apar dificultati la supravegherea stari tehnice a retelelor de apeduct in cazul nimeriri in retea a agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare de populatiestaţiile de aprovizionare cu apă includ instalaţiile de captare şi epurare, rezervoarele pentru apă curată, staţiile de pompare, turnurile de apă, de lacare merge reţeaua de distribuire. Reţeaua de apeduct trebuie să fie impermeabilă. Corozia şi deermetizarea ţevilor vechi crează condiţii deimpurificare a apei de apeduct. Pentru a preveni aceasta, reţeaua de apeduct va trece departe de gropile de gunoi, closete, reţeaua de canalizare şialte surse potenţiale de impurificare. In caz de intersecţie a reţelei de apeduct cu ţevile de canalizare apeductul trebuie să fie instalat mai sus decîtacestea şi la o distanţă nu mai. mică de 0,5 m.

100)Cerintile igienice catre alegerea sectorului de constructie al institutilor stomatologice.101)Igiena muncii ca ramura a stiintei si practicii sanitare. Sarcinile si obiectivele de studiu/Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor.

ScopulStabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de munca, prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale.

Sarcinile-sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate ------profesiile-previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor nefavorabile de munca-sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate-sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca-profilaxia traumatismului de productie-sa determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca

42

-elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna-identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi-de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice-de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii

Obiectivele de studiu-conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului-procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului-sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de productie

102)Consum de energie. Calcularea lui. Consumul de energie la diferite munci.103)MODIFICARI FUNCTIONALA IN ORGANIZM LA MUNCA FIZICA. METODELE DE DETERMINARE A MODIFICRILORFIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII.MODIFICARI DIN PARTEA:SISTEMULUI CARDIOVASCULAR •Creste debitul cardiac de la 5 l/min in repaus la 26 l/min in efort maxim•Cresterea debutului systolic de la 80-90 ml pina la 120-140 ml. acesta in effort creste rapid datorita unei intoarceri venoase inaltcrescute. Ramine constant timp de 5-10 min dupa care daca efortul se prelungeste peste 10 min descreste usor.•Cresterea frecventei cardiac se face:-In effort usor creste exagerat la inceput pina la un anumit nivel apoi scade pina la un nivel inferior la care se mentine pe toata durataefortului-Daca efortul se prelungeste, frecventa cardiac tinde sa scada, ceea ce semnifica scaderea debutului systolic. Cresterea temperaturiicorpului si acumularea de acid lactic-In efortul maximal frecventa cardiac creste pina la oprirea subiectului sau pina la epuizarea lui, frecvent maximal depinde de sex sivirsta.

SISTEM RESPIRATOR •Efortul fizic determina trecerea in singe a unei cantitati de pina la 4 l de O2/min ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatuluirespirator, cardiovascular si a utilizarii O2de catre muschi, implicind atit reflexe conditionate, cit si cele neconditionate

APARATUL DIGESTIV•Modificarile sunt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de microclimate,astfel la un effort de mica sau medie intensitatefunctiile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica.•In muncile cu effort de intensditate mare sau in microclimate cald aceste functii sunt scazute pina la inhibitia lor •Creste secretia de adrenalina si de hormone ai hipofizei din lobul posterior care determina o inhibitie a activitatii glandelor gastrice si oirigatie mai slab a stomacului si a intestinului. Se nai observa si o crestere a secretiei pancreatice.

APARATUL RENAL:•In raport de intensitatea efortului si condiiile sde microclimate modificarile apar in functie de filtrarea glomerulara, de reabsorbtie sisec retie tubular •In eforturile de intensitate mica sau medie diureza creste putin, compozitia ramine neschimbata•In conditii de marire a intensitatii efortului sau de microclimate cald diureza scade si compoziti urinara este modificata: creste urea,creatinina, ac.lactic, fosfatii.

SISTEMUL ENDOCRIN:•Modificarile sunt prezentate de hiperfunctia hipofizei, suprarenalelor 

ANALIZATORII:•MODIFICARILE SUNT IN FUNCTIE DE INTENSITATEA MUNCII, la munca de intensitate mica sau medie

43

creste/scadesensibilitatea vizuala, auditiva si tactile.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE:-Tremometria (numarul de atingeri intr-o secunda);-Dinamometria (se va determina forta si rezistenta musculara).-Perioada latent a reactiei videomotorii-Pedioada latent a reactii acustomotorii-Memoria operative-Concentrarea atentiei-Frecventa pulsului-Tensiunea arterieala-Presiunea pulsului-Frecventa respiratiei,-Volumul respirator 104) .MODIFICARILE FUNCTIONALE   IN ORGANISM LA ACTIVITATEA INTELECTUALA.METODELE DEDETERMINARE   A   MODIFICAROLOR FIZIOLOGICE   DIN ORGANISM IN   TIMPUL   MUNCII Datorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea si aytomatizarea proceselor tehnologice reduce considerabil munca fizica pura,marinu-se ponderea activitatii intelectuale si a celei neuroemotionale.in procesul activitatii intelectuale intene,metabolismul gazos nu semodifica deloc sau se modifica foarte putin.In procesul activitatii intelectuale frecventa pulsului scade,uneori numai o activitateintelectuala intense poate provoca accelerare pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arterial creste,respiratia seaccelereaza,creste repletiunea sangvinica a creierului,in acelasi timp micsorindu-se repletiunea sanguine a membrelor,cavitatiiabdominale.Totusi bazindu-se numai pe aceste date,e greu de apreciat caracterul si intensitatea activitatii intelectuale.S-a constatat ca activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca o scadere a reflexelor conditionate vasculare si aparitiareactiilor paradoxale.la o activitate intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator.Encefalografia a stabilit ca in organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit concentratia atentiei in timpul activitatiiintelectuale e mai mare.activitatea intelectuala de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.Activitatea intelectuala decreatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de activitatea corticala si a celor subcorticale alesistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,inspeciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata asupra activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuriextero-,intero- si proprioreceptive.O mare influenta o au conditiile mediuli externActivitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si glucidic.Activitatea intelectuala intense solicita o incordaremare a intregului organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica.

105)Metodele de determinare a modificarilor fiziologice din organism in timpul muncii.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL UNCIIModificarile functionale se apreciaza facindu-se investigatii imediat dupa efectuarea lucrului.DETERMINAREA

SISTEMULUI NERVOS CENTRALSe determina perioada latent a reactiei vasomotorii RVM si acusticomotoriiRAM.Cel examinatapasa butonul cronoreflexometrului inmomentul perceptiei semnalului visual sau a celui auditiv de pe panoul de comanda.Perioada latent se determina separat in milisecunde.

SISTEMUL CIRCULAR *frecventa pulsului FP*tensiunea arterial TA*presiunea pulsului PP*tensiunea dinamica medieTDMTDM=PP/3+TD SAU TDM=(TS+2TD)/3*debitul systolic*debitul cardiac*rezistenta vaselor periferice RVR 

SISTEMUL RESPIRATOR Se determina frecventa espiratiilor.Determinarea excursiei cutiei toracice se face cu ajutorul spirometrului.

SISTEMUL NEUROMUSCULAR *determinarea tremurului miinii*determinarea fortei muscular 44

cu dinamometrul*determinarea rezistentei muscular 

DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGENConsumul de oxygen se determina indirect dupa frecventele cardiac si nomogramele Cristensen-Walls.

DETERMINAREA CONSUULUI DE ENERGIEIn depenenta de oxygen determinat dupa nomograma,consumul de energie se calculeaza dupa formulaQ=4,863*COUnde: Q-consumul de energie,cal/min4,863-echivalentul caloric al unui litru de CO2CO-consumul de oxygen

DETERMINAREA GRADULUI DE EFFORT FIZICN=A/T*10UNDE: N-effort fizic,WA-lucrul efectuat,kgmT-timpul de lucru,s10-coeficientul de recalculare a kgm/s,W.

106)Oboseala si surmenajul, profilaxia lor.Oboseala obişnuităeste o stare normală care apare după solicitare şi dispare după repaus.Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aproteja organismul de consecintele epuizarii extreme.Cu altecuvinte ,oboseala se aseamana cu becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului efectuaut,pentru ca aorganismul sa ai ba ragaz a se reface.Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.PROFILAXIA OBOSELIIOdihna zilnica-Somnul constituie o perioada reparatorie a organismului.Nevoia de somn difera in functie de varsta:nou-nascut:21-22ore;1-4 ani :14-18 ore;la 15 ani :8-10 ore,la adult:7-8 ore,la varstinici:5-7 ore.Odihna saptamanala-Rezervati-va o zi de odihna in fiecare saptamana. Avem nevoie de momente si zile de recreeere.Odihna anuala-orice om care munceste isis merita concediul si orice elev sau student are dreptul l avacante.Faceti tot ce depinde de dvs.ca ,pe timpul concediului ,sa va deprindetti si sa va detasati realmente de problemele de serviciu.Odihna activa-Oamenii de stiinta care au studiat functionalitate creierului au constatat ca alternarea diferitelor forme de angajare activacreste potentialul energetic al organismuluiSurmenajuleste oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita instituireaunui program complex de combatere a oboselii. pe care o avem de îndeplinit, oricât de neplăcută ar fi uneori, să fie făcută cu demnitate, conştinciozitate, devenind astfel o sursă deîmplinire şi satisfacţii.• Astenia fizică. Astenia fizică este unul dintre cele mai importante semne şi se traduce prin senzaţia de moleşeală accentuată, de slăbire a forţeimusculare. Persoana în cauză constată că efectuează cu mai multă greutate.• Astenia psihică. Psihiatrii apreciază că această formă de astenie se manifestă prin dezinteres (apatie, inerţie, lipsă de participare şi iniţiativă),sentimente de neputinţă şi de nesiguranţă. Pot să apară tulburări de memorie, dificultăţi în învăţare, răspunsuri mai lente şi greşite, reducereaatenţiei şi multe altele.• Tulburări emoţionale. Pe un alt plan, această oboseală cronică, duce de asemenea la instabilitate emoţională. Individul oscilează de la stări defericire la stări de depresie şi invers. Din pricina nestăpânirii reacţiilor, apar frecvent izbucniri de mânie, nerăbdare, frustrare.• Randament scăzut. Pe lângă toate acestea, se poate constatata o scădere reală a eficienţei în muncă şi chiar scăderea rezistenţei organismului lainfecţii.Cauzele surmenajuluiSpecialiştii consideră că surmenajul apare de regulă atunci când doi sau mai mulţi factori se combină acţionând un timp suficient de îndelungat.Iată principalii factori care contribuie la apariţia surmenajului.• Programul de lucru extins.• Nerespectarea orelor de somn• Organizarea deficitară.• Relaţiile defectuoase.• Gradul de motivare.• Tipul de personalitate.• Nivelul de controlPrevenirea surmenajului:• Reducerea programului de lucru..• Organizarea şi planificarea corespunzătoare a muncii..• Mişcarea şi exerciţiile de relaxare.• Respectarea orelor de somn.• Exploatarea beneficiilor odihnei active.• Igiena relaţiilor de

45

serviciu.• Respectarea repausului săptămânal şi anual.

107)Noxele profesionale: Definitie, clasificarea lor.Prin noxa profesionala intelegem factorul care apartine conditiilor de munca, care are asupra organismului uman efecte negative, determinind sau favorizind starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.Clasificarea noxelor pofesionale:

Dupa apartenenta la conditiile de munca

Noxe profesionale ce apartin organizarii muncii nerationale, nefiziologice intensitatea mare a efortului predominat musculo-osteo-articular (efort fizic) sau

neuropsihosenzorial durata exagerata a muncii ritm de munca nefiziologic (prea rapid si o perioada mare de timp) ritm de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaus

necorespunzatoare din punctul de vedere fiziologic) efort static prelungit a anumitor grupe musculare pozitii vicioase sau fortate, prelungite alternanta necorespunzatoare fiziolgic pentru anumite persoane a celor trei schimburi de munca munca monotona sau cu subsolictari munca mecanizata sau mecanizata cu suprasolicitari

Noxe profesionale ce apartin mediului de munca Factori fizici

■ microclimatul nefavorabil■ radiatiile ionizante si neionizante■ zgomotul■ vibratia■ ultrasunetul■ presiunea atmosferica

Factori chimici ■ dupa caracterul de actiune

substante toxice excintante cancerigene mutagene care actioneaza asupra reproductiei

■ dupa caile de incorporare in organism prin caile respiratorii prin tubul digestiv prin piele

Factori biologici ■ microorganisme

agent patogeni paraziti

■ macroorganisme animale plante

Factori psihofiziologici supraincordarea fizica

statica dinamica hipodinamica

46

supraincordarea neuropsihica intelectuala a analizatorilor emotionala monotona

Noxe profesionale ce apartin relatiei om-masinaPot determina: eforturi intense de scurta durata pozitii vicioase suprasolicitari neuropsihice si senzoriale timp indelungat aparitia unor factori de mediu nocivi (zgomot, trepidatii, substante toxice)

Noxe profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca, relatia om-om relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai sau relatii necorespunzatare intre

membri unui colectiv de munca absenta motivatiei in munca lipsa unor satisfactii morale actiuni de inechitate la locul de munca

Dupa specificitatea factorilor de risc profesional Noxe profesionale generale excluxiv la locurile de munca de anumite procese tehnologice (laser) Noxe profesionale care sunt prezente si in mediul inconjurator general dar concentratiile sau

intensitatea lor sunt insuficientt de mari pentru a putea imbolnavi la persoanele neexpuse profesional

Noxe profesionale prezente la locurile de munca si in mediul inconjurator general108)Pozitia fortata in timpul muncii. Bolile cauzate de suprasolicitarea diferitor organe si sisteme. Profilaxia lor.

109)praful ca noxa profesionala. Clasificarea lui. Metodele de determinare a profului de aer.Praful= particole mici solide disperse ce nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare suspendata.Praful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la explozii.Praful seFormeaza in cantitati consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de ciment,metalurgice,inTimpul incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari agricole.CLASIFICAREA PRAFULUIA)DUPA NATURA:1)organic 2)anorganic 3)mixtDe obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a prafului se va determina cantitatea lui intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor.Clasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucitactiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de praf cu dimensiunilede 0,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole.Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii(praful de zahar,defaina)sau influenta negativa,daca actiunea lor e determinata de componenta chimica(praful de clorura de var).Actiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor.B)DUPA MORFOLOGIE DISTINGEM PARTICULE:*de lemn *de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer *de carbune de pamint*de sticla *de bronz *de la curatirea pieselor turnateIn majoritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea particulelor de 2 mcm constitue 40-90%, el patrunde liber inAlveole.Unele particule de praf,acumulindu-se I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura inalta a focului,scintei,descarcari electrice.

47

110)Afectiunile cauzate de praf, profilaxiaAFECTIUNILE PROVOCATE DE PRAFIn timpul respiratiei praful patrunde in alveole.Partial se elimina cu aerul inspirat,in timpul tusei,o alta parte ramine in alveaole si provoacatulburari in organism.Particulele de praf patrunse in alveole sint fagocitate de macrofage.InMajoritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul conjunctiv se sclerotizeaza,Formeaza cicatrice.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara-Pneumoconioza.INFLUENTA PRAFULUI ASUPRA CAILOR RESPIRATORIIExcitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale cu praf poate provoca aparitia rinitei hipertrofice cronice,u trecerein rinita atrofica.Praful inspirat in cantitati mari afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si astm bronsic.DERMATOZE CAUZATE DE PRAFPraful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a celor sudoripare si poate cauza procese inflamatorii.Obturareaducturilor acestor glande poate duce la eruptii,care,infetindu-se,fac Piodermii.La actiuneaPrafului din compusi ai cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite ulceroase.LEZIUNI OCULARE PROVOCATE DE PRAFCa rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni conjunctivite,mai ales daca el contine zgura de carune de piatra,ce are actiune de fotosensibilator.Praful metalic si cel de tutun are o actiune anestezica asupra corneei.La strungariicu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a corneei,cauzata de traumatizarea ei cu praf. PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAFMASURI TEHNOLOGICE:*ermetizarea proceselor tehnologice*transportul pneumatic*umezirea locului de lucru*substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice*elaborarea unor cicluri tehnologice inchise*reutilizarea deseurilor deproducereB) MASURI DE SISTEMATIZARE:*zonificarea localitatilor *amenajarea spatiilor verzi*respectarea zonelor de protectie dintre zonele locative si cele de producere:1-1000m,2-500 m,3-300 m,4-100 m,5-50 m.C) MASURI SANITAR-TEHNICE:*ventilatia locala*deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea umeda*instalarea mijloacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a prafului,filtre electriceD) MASURI LEGISLATIVE:*respactarea concentrariilor maximal admisibile(CMA)

111)Zgomotul si vibratiile ca noxe profesionale. Actiunea lor asupra organismului, masurile profilaxiei afectiunilor nocive.ZGOMOTULIn conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la diferite utilaje,conducte de aer.In timpulnituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 70-110 dB,in fierarii 90-100dB,zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d nituire 80-90 dB,in cele textile80-100 dB.Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si nervos vegetativ,aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate ,,boala de zgomot’’.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a auzului pina la surzirea completa.VIBRATIILEOscilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de 1 Hz se numesc vibratii.Pentru vibratii sunt caracteristice amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in milimetri sau kilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor intro secunda,si acceleratia miscarii masurate in m/s2.Energia oscilatiilor se masoara in Jouli.Distingem vibratii orizontale siverticale.Vibratiile industriale pot fi generale sau locale.Drept vibratie generala poate fi vibratia podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utilajul in functiune.Vibratiile locale sint mai raspindite,eleau loc la munca cu uneltele pneumatice(perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de sfredelitsau ascutit).Vibratiile influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de actiune indelungata si intensaPot cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.Boala de vibratie se caracterizeaza prin spasmul vaselor sanguine,in special a celor dinfalangele degetelor.Spasmul se manifesta pintro paloare a degetelor,cianoza sihipotermie evidenta a tegumentelor.Cele mai frecventesimptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de durere,tactile,vibratoare, modificarile articulatiilor si dereglarile vasomotorii.Boala devibratie se intilneste mai des la muncitorii nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc

48

cuciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.La femeile ce lucreaza ca tractoriste,conductoare detramvaie si autobuze,vibratia provoaca dereglari ale ciclului menstrual.Vibratia cu frecventa inalta predispune spre hipertonie.Vibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor.MASURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor tehnologice,a constructiilor de mecanisme,ce genereazazgomot.Principalele surse de zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea aerlui invirtej.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de combatere a zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica incazangerii,a pieselor de metal generatoare de zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil zgomotul industrial.O mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.Acolo unde nu pot fi luate masuri radicale de combatere a zgomotului saudiminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare masuri de planificare corecta a incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de celelinistite.Peretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o rezonanta minima,se recomanda de ai face straturi.Zgomotul poate fi inabusit princaptusirea surselor de zgomot cu materiale speciale, spre exemplu pisla,asbest.Pentru diminuarea conducerii osoase a zgomotului sivibratiilor se recomanda ca muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau cauciuc,iar la urechi sa aiba protectoare de zgomot.Pentru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti, se vor face incaperi speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pecare sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii aeriene si materiale elastice. Este necesara elaborarea denoi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si energia oscilatiilor..Pentru inlaturarea vibratiei banchetelor masinilor sefolosescamortizatoare.Pentru a preveni neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi luate masuri necesare.

112)Boala profesionala- definitie, clasificarea bolilor profesionaleBoli profesionaleSunt procese patologice cauztae sau declansate de nocivitatile profesionale caracteristice procesului de munca, exercitarii unei meserii sau profesiuni.

Bolile profresionale se pot manifesta sub forma cronica sau acuta.

Boala profesionala acutaApara in caz daca agentii nocivi la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor in concentrati mari, timp scurt, mai des considerata ca accident de productie (de exemolu intoxicatie acuta cu oxid de carbon, clor, hidrogen sulfurat).

Boala profesionala cornicaApare in cazul daca agenti nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor timp indelungat si cu intensiate redusa. De ex. pneumoconiozele.

Clasificarea bolilor profesionale: specifice

6. absolut specifice – sunt cauzate numai si numai de anumiti factori nocivi de productie (pneumoconiozele)

7. relativ specifice – care ma des se intilnesc in conditii de productie, dar pot fi si in conditii casnice (intoxicatii cronice cu plumb)

nesecifice – sunt bolile care pot apare sub influenta diferitor factori nocivi, insa evolutia bolii se agraveaza sub actiunea factorilor nocivi specifici de productie

Lita bolilor profesionale mai des raspindite: intoxicatii acute si corinice pneumoconiozele berilioza bronsitele cronice cauzate de praf

49

emfizemul pulmonar boli parazitare si contagioase boala de cheson dilatari pronuntate ale venelor neuralgii, neurite, plexite etc. afectiuni de vibratii artrite cronice boala actinica cataracta miopia progresiva etc.

Alte clasificari a bolilor profesionale: Dupa etioloia boli (bolile cara apar sub influenta prafului, toxicele industriale) Dupa sistemele organismului afectate (cardiovasculare, SNC, organelorr respiratorii)

Pentru a hotari diagnosticul unei boli profesionale medicul treuie sa cunoasca urmatorii factori:4. conditiile de munca5. structura procesului de munca, a profesiei6. ruta profesionala (unde a lucrat pina la inveestigatie medicala) – dupa carticica de munca7. date despre astfel de boala la alti muncitori de pe acest sector

Diagnosticare bolii profesionale se face in confirmitate cu ordinul ministerului sanatatii nr. 132 “A atrubui dreptul de concludere si determinare a unie boli profesionale numai Consiliului Medical creat pe baza Centrului Republican de Patologii Profesionale”.

Trecerea la alt luctu inofensiv il ofera Comisia Medicla Consultativa. Gradul de incapacitate de muca se stabileste de Comisia Medicala de expertiza a Muncii.

Directiile asistentei medicale infaptuite de medicul de intreprindere se desfasoara in 3 domenii:2. curativ-profilactic3. igienico-sanitar4. educatie saniatara

Medicul de intreprindere are sarcinile:1. a asigura asistenta medicala curenta si de urgenta2. efectueaza controlul medical periodic3. dispanserizeaza bolnavii de boli cronice sau profesionale4. efectueaza periodic analiza morbiditatii generale, profesionale si cu incapacitate temporara de munca5. elaboreaza planul de masuri medicale curativ-profilactice, igienico-sanitare si de protectie a muncii pentru

prevenirea si reducerea morbiditatii

In domeniul igienico-sanitar:1. studiaza conditiile de munca si procesele tehnologice pentru depistarea conditilor de mediu si de lucru,

care pot actiona asupra sanatatii munctorilor2. recomanda masuri profilactice3. supravegheaza si controleaza modul cum sunt respectate normele igienice

In domeniul educatie sanitare:

1. informeaza muncitorii referitor la morbiditatea generala, profesionala si cu capacitatea temporara de munca

2. petrece instruirea cu privire la facorii de munca care reprezinta risc pentru sanatatea muncitorilor3. petrece instruirea cu privire la respectarea igieniei personale si generale, a normelor de protectie a muncii

50

113)Repartitia si transformarea toxinelor in organism.Toxicele industriale=substante chimice care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca modificari patologice reversibile sau persistente.In industrie toxicele pot fi sub forma de materie prima(aniline,folosita pentru fabricarea colorantilor),produse auxiliare(clorul folosit laalbirea tesuturilor),colaterale(CO de la arderea incomplete).PRINCIPALA CALE DE PATRUNDERE toxicelor industrial in organism este cea respiratory.In unele cazuri ele pot patrunde pe caledigestive sau prin tegumentul intact sau lezat.In organism toxicele patrund sb forma de vapori, gaze si praf,ultimele fiind in dependentde gradul de soluilitate a lor in singe.Toxicele industrial pot patrunde in organism prin tegumentele intact,prin glandele sebacee sau cele sudoripare(substantele neelectroliteliposolubile). Patrunzind in organsm ,toxicele se supun diferitor transformari. Substantele organice se oxideaza,se hidrolizeaza,se supundezaminarii sau reminarii,reducerii,proceselor de sinteza-de formare a substantelor noi netoxice.Substantele neorganice se pot oxidesau pot forma epuneri de compusi insolubili.metalele grele de obicei formeaza depuneri.In majoritatea cazurilor substantele patrunseinorganism se transforma in compusi mai putin toxici pentru ca organismul sai poata neutraliza si elimina.In unele cazuri se formeazacompusi mult mai toxici decit substantele initiale. 114)Caile de eliminare a toxinelor din organism. Caracteristica lor.In majoritatea cazurilor toxinele se elimina din organism prin intestine si caile urinare(metalele,halogenii,alcaloizii,colorantii..) Substantelevolatile(alcool,benzina,eterul s.a.) se eliminaprin caile respiratorii impreuna cu aerul expirat.Plumbul, arseniul se pot elimina prin glandamamara(cu laptele).Eliminindu-se toxinele pot cauza afectiuni cu caracter secundar de eliminare(colite la eliminarea compusilo de arseiu si plumb,stomatite in caz de eliminare a plumbului si mercurului s.a.)

115)Actiunea toxinelor a/a org.si factorii ce i determina.Gradul de toxicitate al substantelor chimice depinde in mare masura de structura lor chimica. Spre exemplu,cu cit mai multi atomi de H sintsubstituiiti de haloizi,cu atit substanta toxica e mai toxica.Astfel C2H2Cl4 e mai toxi decit C2H2Cl2.Toxicitatea substantelor narcotice cresteodata cu numarul de atomi de carboni.Astfel,C5H12 e mai putin toxic decit C8H13.Grupul de NO2 sau NH2 schimba caracterul de actiune a benzenului si toluenului,astfel disparind actiunea narcotica,dar accentueaza actiuneaasupra singelui,organelor parenchimatoase asupra SNC.O anumita importanta in privinta toxicitatii o are gradul de dispersie a substantelor patrunse in organism.Cu cit dispersitatea >cu atit toxicitatea>.Astel zincul si alte metale netoxice in stare solida sau cu dispersitate mare,devin toxice in caz de dispersie mica si patrundere in organism pecale respiratorie.Iata de ce o toxicitate mai mare o au substantele sub forma de aerosol,gaze, vapori.In mare masura gradul de toxicitate depindede concentratia subst. in aer de doza ce patrude in organism pe cale respiratorie,tegumentara sau digestivaActiunea toxinelor depinde si de durata contactului cu ele.Cu cit solubilitatea subst. in mediile lichide ale organismului este mai mare,cu atitcreste toxicitatea ei.O imporatanta deosebita are solubilitatea toxinelor in lichide,astfel ele afectind celule nervoase.Un efect considerabil are actiunea combinata a toxinelor.Combinarea direritelor toxine in aerul incaperilor industriale,actiunea lor asociataasupra organismului e destul de variata.In unele cazuri actunea asociata mareste toxicitatea subs. aparte ,a caror toxicitate e mai mica-actiunesinergica.Spre exemplu actiunea sinergica a combinatiei oxidului de N cu bioxid de C e mult mai periculoasa decit actiunea acestor substanteaparte.In unele cazuri patrunderea de subst combinate in organism poate fi soldata cu neutralizarea unui toxic de altul –actiune antagonista.Combinatia din mai multe toxine poate avea o actiune aditiva,adica o actiune sumara a fiecarui toxin aparteConditiile mediului pot intensifica sau slabi actiunea toxinei.Spre exemplu,temeratura inalta sporeste gradul de toxicitate a substantelor.Deexemplu intoxicatiile cu compusi amidici vara sint mai frcvente.Temperatura inalta influenteaza volatilitatea gazelor,viteza de evaporare.Umiditatea sporita poate modifica actiunea toxinelor printransformarea lor chimica.Munca fizica grea de asemenea sporeste actiunea toxinelor,in special a celor ce influienteaza metobilismul.Influenta toxinelor depinde in mare masura de starea organismului,in special SN.Toxinele pot agrava unele boli sau pot conduce la scaderea rezistentei imunobiologice.Unele toxine pot avea o actiune metatoxica-procesele patologice survin dupa incetarea actiunii toxinei.Drept exemplu pot servi psihozele,caurmare a intoxicatiei anterioare cu oxid de carbon.Unele persoane au o sensibilitate sporita fata de anumite toxine ,ce se manifesta prin alergii.

51

103.Tactica mediului curativ la examenul cazurilor de intoxicatie profesionala.1.Se face examenul medical al celor afectati,se acorda primul ajutor medical,se cerceteaza cauzele aparitiei intoxicatiei,la nacesitate se prescriuinvestigatii suplimentare sau internarea in spital.2.Informatia se transmite la CSE sau se anunta prin telefon despre cazul dat.3.De sine statator sau impreuna cu medicul de la CSE se cerceteaza conditiile de munca,se elucideaza cauzele in urma carora a survenitintoxicatia profesionala.Se iau masuri intru profilaxia altor cazuri de intoxicatie.4.Rezultatele analizelor aerului la compusi chimici,alte investigatii igienice se compara cu CMA si alte normative igienice.5.Avindu-se toate datele despre conditiile de munca,anamneza profesionala,datele clinice, rezultatele investigatiilor de laborator,diagnozadiferentiala,se stabileste diagnosticul definitiv.6.Se analizeaza cazul de intoxicatie profesionala,se intocmeste actul de inregistrare a cazului,se fac recomandarile de profilaxie a cazurilor asemanatore.7.Cazul de intoxicatie se discuta la sedinta administrativa a interprinderii.8.Se controleaza realizarea masurilor de asanare a conditiilor de munca,examenelor medicale periodice105.Particularitatile muncii in agricultura.1.Caracterul sezonier al principalelor procese de munca2.Indeplinirea lucrului la aer liber in conditii meteorologice nefavorabile ce pot cauza supra- incalzirea siracirea organismului.3.Efect fizic sporit ,variabilitatea proceselor tehnologice indeplinite de una si aceasi persoana.4.Distanta mare de la locul de munca si cel de trai.5.Folosirea pesticidelor p/u combaterea insectelor si bolilor plantelor,cit si folosirea ingrasamintelor.6.Prezenta factorilor biologici ce pot duce la aparitia zooantroponozelor.106.Igiena muncii in zootehnie si avicultura.Evaluarea igienica a conditiilor de munca in zootehnie evidentiaza actiunea urmatorilor factori :1.Temperatura in perioada rece a anului variaza de la -5 pina la 15C        ̊2.Umiditatea aerul –in perioada rece a aerului variaza de la 85-95%3.Efortul fizic sporit.Fermele de vite se caracterizeaza prin conditii de munca specifice;unul din procesele cele mai grele –mulsul manual alvitelor 4.Incordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului(sezinda)5.Pulberele contin mi/o (saprofite si conditionat patogene-Proteus vulgaris)Gradul de impurificare microbiologica depinde de :-conditiile de intretinere a animalelor -anotimp-gradul de intretinere a incaperilor principale si auxiliare.-dezinfectia incaperilor Numarul de mi/o la 1 m patrat de aer poate atinge sute de mii,iar a sporilor citeva mii.-mirosul spefic neplacut este conditionat de prezenta in aer a :mercaptourinei,indolului,aminelor, aldehidelor,cetonelor,amoniacului..Cele mai frecvente boli cu incapacitatea temporara de munca in zootehnie sint:-b. ale sistemului respirator 116) Igiena militara ca obiect sarcinile ei.Igiena militara este o disciplina desinestatatoare formata prin consolidarea a igienei ca stiinta normativa si a artei militare si ce studiaza factoriisi legitatile lor asupra efectivelor militare in conditii specifice de habitat,de cantonament si de lupta,elaborind masuri de mentinere a sanatatii si prevenire a maladiilor. Ca disciplina IM a aparut din problemele practice ale mediului militar.Asigurarea sanitaro-igienica include o complexitate de masuri profilactice,ce au ca scop mentinerea sanatatii si capacitatii de lupta a efectivelor militare.

117)Functiile serviciului medical intru controlul aprovizionarii cu apa in conditii de campanie.Functiile serviciului militar in controlul aprovizionarii cu apa :1.Recunoasterea sursei de apa.2.Aprecierea igienica a sursei.3.Cntrolul calitatii apei din surse4.Contrlul functionarii punctului de aprovizionare cu apa5.Controlul igienic ai punctelor de distribuire6.Asigura efectivelor militare cu mijloace de dezinfectie a rezervelor individuale de apa.

118)Modurile de tratare a apei in conditiile de campanie, instalatiile tehnice militare folosite cu acest scop.Sarcinile,metodele si mijloacele de tratare a apei in conditii de campanie :sarcinimetodemijloace1.limpezire-filtarefiltre rapide-sedmentarerezervoare de sedimentare-coagulare+filtrarecoagularea FeCl3-hiperfiltarea-osmoza reversaInstalatii speciale2.decolorarea-coagulare+filtrare-filtrare cu carbune-filtrare prin tesut si cabune

52

3.dezinfectia-clorinare-ozonare-fierbere-tratare cu RUV-tratarea cu argint-iodurarea4.detoxicarea-hemoabsorbtia5.dezactivarea 6.defierizarea7.defluorizarea8.fluorizarea9.deodorarea

119)Dezinfec tarea apei prin hiperclorinare. Mijloacele de dezenfectare a rezervelor individuale de apa.120) Functiile serviciului medical in controlul   alimentatiei ostirilor. *Participarea la intocmirea meniurilor si a tabelelor de repartitie a alimentelor-saptaminal.*Participarea la elaborarea regimului alimentar in dependenta de activitatea efectivelor militare*Controlul organoleptic (permanent) si de laborator (periodic) al produselor alimentare*Controlul asupra transportului,pastrarii si prepararii alimentelor in special al celor perisabile*Prescrierea ratiilor curative si controlul prepararii alimentelor in special a celor perisabile*Controlul vitaminizarii bucatelor *Controlul de laborator si prin calcul al calorajului ratiilor diurne*Aprobarea inlocuirii unor produse alimentare cu altele*Controlul permanent al portajului de bacterii si sanatatii personalului de la obiectivele alimentare.

124)Igiena copiilor si adolescentelor ca ramura a igienii. Continutul, sarcinile

125)perioadele de virsta ale copiilor si adolescentilor.126)dezvolatare fizica a copiilor si adolescentilor.Dezvoltarea fizica este unul din indicii de baza a dezvoltarii copiilor si adolescentilor .De nivelul dezvoltarii fizice depinde si altiindici.Dezvoltarea fizica subintelege starea insusirilor si calitatilor morfologice,functionale si nivelul dezvoltarii biologice .Dezvoltarea fizica infiecare din etapele vietii constituie un complex de proprietati morfofunctionale ce caracterizeaza virsta dezvoltarii biologice atinse si acapacitatii de munca a organismului copiluluiIndicii de apreciere a dezvoltarii fizice:1.Somatometrici•Inaltimea•Greutatea•Perimetrul cutiei toracice2.Somatoscopici•Forma cutiei toracici•Forma coloanei vertebrale•Forma talpii•Tinuta•Depunerile de lipide•Elasticitatea pielii3.Fiziometrici•Capacitatea vitala a plaminilor •Tensiunea arteriala•Forta musculara

127)metodele de studiere si apreciere a dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor.Metode pentru aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor:1.Metoda devierii de la sigma2.Metoda tabelelor de regresie3.Metoda complexa4.Metoda tabelelor centilice

128)sanatatea copiilor si adolesc e ntelor- definitie, gr. De sanatate.\ Starea sanatatii copiilor se apreciaza dupa indicii dezvoltarii fizice ,morbiditate , afectiunile organice sau functionale ale diferitor organe sisisteme,ultimile sa se depisteze starile premorbide.Starea de sanatate si indicatorii ei:bunastare fizica ,mintala si psihologica.Clasificarea pe grupe1.copii sanatosi ,fara de boli cronice nu au fost bolnavi sau bolnavi rar cu boli acute,dezvoltarea fizica si neuropsihica corespunzatoare2.Copii sanatosi

53

cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta,nu au suportat boli cronica,deseori sunt bolnavi in timpul anului3.Copii bolnavi in perioada de compensare,sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in perioada de compensare4.copii bolnavi in perioada de subcompensare,boli cronice si patologii cingenitale in perioada de subcompensare,cu schimbariconsiderabile a starii generale5.Bolnavi in perioada de decompensare,cu forme grave ale bolilor cronice,functii considerabile scazute ale organismului.

129|)

54