CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 14 (248) 31 iulie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

Omul din umbrã - nu se vede,dar se simte! Fiecare om, prinpropria lui muncã exprimã, înfapt, ca într-o operã, propria saenigmã, dar ºi misterul existenþei.Cerebral, în sensul raþionalist, elinvocã miturile unei continuitãþirevelatoare. În acest moment,timpul pare a fi suspendat lanivelul unui concept operaþional,doar în mãsura în care esteasumat ca un reper al trecerii, al succe-

siunii. În ast-fel de împre-jurãri, ideead i a l o g u l u idintre om ºiumbra sadevine eºafo-dajul unorc o m p o z i þ i iprin care celedouã elemente

se potenþeazã reciproc. ((ppaagg.. 66))

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Pasiunea, torentul creaþiei literare

Când întâia zi a lui Gustar îºi mai curteazãstrãlucirea pe lângã soarele vãduvit de fantasmaumbrã, doar tanchiºtii mai pot spune cã virtutease sprijinã pe mãsurã. ªi nu spun doar din de ce-ul pe care de multe ori l-au argumentat în apli-caþiile lungi, la condu-cerile în marile poli-goane sau la tragerile cuarmamentul modern înfavoarea încercãrilor ºiexperimentelor.

Se poate scrie despre oamenii din Batalionul 84Mentenanþã. Deºi nu acþioneazã pe fronturile deape sau pe munþii stâncoºi, totuºi, munca lordevine interesantã. Când intri în hala de prelucrãri

mecanice sau îipriveºti pe cei de lasecþia reparaþii autove-hicule pe roþi, teconvingi de pasiunealor pentru a face totulca la carte. Oamenii deaici vor sã fie citiþi.

A devenit universalã preocuparea noastrã de avorbi despre pasiuni, în ecuaþii de comunicarepotrivite sau nu. Sigur, punctele de vedere suntlansate de pe platforme cu înãlþimi diferite. Înãl-þimi care au corespondenþã cu formaþia intelectu-alã, cu educaþia esteticã ºi, de ce nu, cu actelenoastre de voinþã. Studiul îºi propune sã expliceun concept uzitat în registrele lingvisticeobiºnuite, pasiunea.

Puþini au fost cei care au cunoscut abilitãþileîntr-ale serviciilor secrete ale domnitorului VladÞepeº. Deºi era la începutul secolului al XV-lea,totuºi existau metode ºi tehnici de procurare ºiexploatare a informaþiilor, de folosire pe scarãlargã a dezinformãrii, în ideea manipulãrii adver-sarului, cãruia nu-i rãmânea altceva, decât sã îºirecunoascã slãbiciunea ºi sã îºi ºopteascã înbarbã cã a fost bãtut de cei mici ºi neajutoraþi.

Dragostea învinge totul

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Tanchiºt i i înlãturãprimejdia rãzboiului

Interviu realizat cu locotenent-ccolonelul dr. ing. Ionel LOÞAN,comandantul Batalionului 84 Mentenanþã

Poligonul Cheia. Soarele, lacrimaDomnului, ºi-a mai strâns conuriletoride. Poate din complezenþã, poatedin respect pentru cele trei subunitãþiale Batalionului 21 Vânãtori deMunte, care au executat real o temãinteresantã pentru portofoliulpregãtirii – Grupa de V.M. în apãrareºi în ofensivã cu trageri de luptã ziua.Chiar dacã pe aparatul de fotografiatclipele au devenit eternitãþi, tot me-ritã sã fie spusã povestea vânãtorilorde munte, dar nu la gura sobei, cumne-au obiºnuit tradiþiile, ci la altitu-dine. Acolo, unde brazii înmãnuºaþi

de clorofilã, au fost confesorii pentruaura deschisã a unor pretendenþi lamisiunile internaþionale. ((ppaagg.. 77))

Acþiunea înnobileazã, dorinþa convinge

„Umilul” nu plãteºte birul

PPaaggiinnaa 1100

Cele mai simple strategiipentru îmbunãtãþirea

memoriei

Eternitãþi de-o clipã

Calendarul militarîºi desface fila îndreptul zilei de 23

a lunii iulie. Nu este omiºcare stereotipã. Ea coin-cide cu momentul continu-itãþii cuvântului militar,forþa care dezvoltã o ideedespre coeziunea ºi sintali-tatea instituþiei militare.Actul de naºtere a preseimilitare a fost semnat decãtre domnitorul colonelAlexandru Ioan Cuza, chiarla 23 iulie 1859. De atunci ºipânã în prezent, slujitorii îmbrãcaþi în uniforma de cla-ritate, ºi-au fãcut din scrisul pro instituþie un stindard aldemnitãþii ºi onoarei. Ca reporteri în focurile acþiunilorde anvergurã, ca oameni de concepþie la tehnicile de jur-nalism ºi desk-urle redactorilor, ziariºtii militari au fãcutdin faptele semenilor genuri publicistice inteligente ceau devenit obiecte de patrimoniu instituþional. Astãzi,când ziaristul militar ocupã aliniamente de plecare laacþiune din ce în ce mai mari, când atacã prin procedeelemetaforelor ºi comparaþiilor canonice rezistenþele izo-late ale mentalitãþilor chinuitoare, când se strãduieºtesã cucereascã aliniamentul coeziunii ºi sintalitãþii gru-pale, parcã meritã sã spunem, cã ºtiu sã facã din cunos-cutul cotidian insolitul, iar din insolit cunoscutul accep-tat. Spunea Alecu Russo cã doar cuvântul singur dez-voltã ideea, care conteazã mai mult decât orice act denegociere într-o cancelarie a principiilor. Da, dupã 149de ani, avem presã militarã. ªi încã una de notorietate,gânditã ºi dispusã strategic. Vorbim despre strategie,nu din complezenþã, ci din preocuparea de a înþelegelocul ºi rolul rãzboiului mediatic. Presa militarã,divizatã într-o idee de cutezanþã, adunã în propriulnucleu creativ un trust de presã, trei publicaþii regionalescrise în Bucureºti, Iaºi, Cluj ºi un grup mass-media al

Statului Major al Forþelor Navale. ªi în presã, la fel caîn alte structuri militare, cooperarea existã pe secvenþe,pe semnificaþii ºi actualitãþi ale informaþiilor. Astfel, înspectrul intensificãrii misiunilor marilor unitãþi ºiunitãþilor de arme, specialitãþi ºi categorii de forþe, suntrealizate filiaþii conceptuale de lungã duratã, cu„Revista forþelor terestre”, cu „Cer senin” a SMFA, cu„Gândirea militarã” a SMG, cu publicaþii mensual rea-lizate de colegiile militare liceale, cu cele ale ºcolilor deaplicaþii, ale asociaþiilor cadrelor militare în rezervã ºi înretragere, ale veteranilor de rãzboi. Când Jorge LouisBorges afirma cã „un ziar îl citeºti pentru a fi uitat”,avea în recuzita de ce-ului sãu interior faptul cã ima-ginea, cuvântul, simbolul faciliteazã sugestia simplã,realistã ºi de bun-simþ estetic.

149 de ani în slujba imaginilor ºi cuvintelor tipãritereprezintã un sumum de atitudini, comportamente ºipasiuni fãrã de care comunicarea socialã nu ar mai fi untransfer al semnificaþiilor, ci o simplã prezenþã în cerculstrâmt, care îºi aºteaptã soarta rãtãcitã în labirintulincertitudinilor. De ce ne place presa? Mai întâi pentrucã înþelege Universul. Apoi pentru a-l explora în ideeacãutãrii coeziunii ºi nu a ecoului.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precumºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Bruxelles. Rusia a propus înfiinþarea unui pact desecuritate extins. Rusia a prezentat, la Bruxelles, o seriede propuneri privind înfiinþarea unui pact de securitateextins, care va include NATO ºi celelalte organizaþii desecuritate din Europa, relateazã The New York Times înediþia electronicã. Este puþin probabil însã ca propunerileMoscovei sã fie acceptate de Statele Unite ºi de aliaþii sãieuropeni. Acest demers reflectã însã ultimele eforturiîntreprinse de Kremlin pentru a se reafirma la nivel mon-dial ºi contesta practicile diplomatice tradiþionale, adaugãcotidianul citat. Rusia vizeazã, în special, slãbirea influ-enþei Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare înEuropa (OSCE), din care Moscova face parte, ºi a NATO,scrie The New York Times. Propunerea rusã vizeazãcrearea unui pact extins de securitate la care sã poatãadera ºi alte state, printre care, probabil, India ºi China.Dmitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO, a recunoscutcã Alianþa nu va accepta imediat aceste propuneri, dar asugerat cã Moscova sperã sã poatã demara un dialog înacest sens. Purtãtorul de cuvânt al NATO, JamesAppathurai, a declarat cã NATO va comenta propunerileMoscovei imediat ce Alianþa va primi mai multe detalii.Noile propuneri avansate de Moscova sugereazã cã, odatãce economia rusã s-a revigorat, dupã haosul din anii '90,Rusia încearcã sã identifice noi mijloace de extindere ainfluenþei sale. Potrivit lui Rogozin, propunerile Moscoveiau în centru un nou tratat european de securitate cu carac-ter coercitiv din punct de vedere legal, document bazat peCarta Naþiunilor Unite. El a declarat cã Rusia doreºte, deasemenea, înfiinþarea unui forum internaþional care vareuni OSCE, NATO, UE, CSI ºi Organizaþia Tratatuluipentru Securitate Colectivã. Ottawa-Canada. AliaþiiNATO promit noi trupe pentru a sprijini Canada înAfganistan. Statele NATO au convenit sã trimitã maimulte trupe în sudul Afganistanului, a anunþat sâmbãtãministrul canadian de Externe. Alþi 200 de soldaþi canadi-eni vor fi mobilizaþi, relateazã Reuters. Canada are circa2.500 de militari în Afganistan, majoritatea fiind staþio-naþi în provincia Kandahar, din sudul þãrii, unde au sufe-rit una dintre cele mai mari rate ale victimelor, în luptaîmpotriva insurgenþilor talibani. Soldaþii canadieni ausosit în Afganistan la sfârºitul lui 2001, în cadrul uneimisiuni afgane conduse de SUA pentru a îndepãrtaregimul taliban de la putere. În 2006, trupele canadiene aupreluat operaþiunile din Kandahar, fosta capitalã de factoa talibanilor. Canada, care se confruntã cu cele mai durelupte din Afganistan, a criticat alte þãri pentru refuzul dea trimite trupe în sud, unde insurgenþa este cea mai puter-nicã. Întrebat dacã ºi Canada îºi va spori contingentul dinAfganistan, Emerson a declarat cã ar putea trimite apro-ximativ 200 de soldaþi. Emerson, aflat în prima deplasareîn Afganistan de la preluarea funcþiei în mai, a declarat cãa vizitat "echipa" sa din Kandahar ºi Kabul pentru a seasigura cã este bine organizatã. Întrebat dacã mai multetrupe reprezintã singura soluþie pentru Afganistan, Emer-son a rãspuns cã este nevoie de o "reconciliere completã".

SUA. Comandantul trupelor NATO criticã statelemembre pentru promisiunile neîndeplinite. Coman-dantul trupelor NATO, generalul american BantzCraddock, a reproºat, luni, statelor membre ale Alianþei cãnu furnizeazã nici trupele ºi nici contribuþiile financiarepromise, într-un interviu acordat publicaþiei FinancialTimes Deutschland (FTD), citatã de AFP. "Sunt frustrat",a declarat Craddock în cursul unei inspecþii efectuate înAfganistan. El a amintit cã, la summitul NATO de laBucureºti, statele membre s-au angajat sã îºi respectepromisiunile. Din cele 73 de contingente militare promise,19 nu au fost încã mobilizate. Aceste unitãþi ar trebui sãasigure instruirea militarilor afgani pentru a le permiteacestora sã lupte împotriva talibanilor. Craddock a pre-cizat, de asemenea, cã statele aliate sunt reticente în ceeace priveºte angajamentul financiar. Cehia a pus la dispo-ziþia trupelor NATO din Afganistan mai multe elicoptere,dar nu dispune însã de fondurile necesare transportãriiacestora pe frontul afgan, a exemplificat generalul ameri-can. Bugetul pentru transportarea de material militar esteîn totalitate gol, dar este nevoie de 4,5 milioane de europentru a obþine (acest material) în timpul dorit. Talibaniiau lansat o insurecþie majorã, dupã înlãturarea lor de laputere la sfârºitul anului 2001. Violenþele s-au agravat înultimii doi ani, în pofida prezenþei celor 70.000 de militaridin cadrul forþei multinaþionale. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooiiiinntt.. 00111122

RedactoriSSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C 14/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Anunþ Unitatea militarã 02222, cu sediul în Bucureºti, ªoseaua

Vitan-Bârzeºti, nr. 2 – 4, sector 4, organizeazã în perioada21–22.08.2008 concurs pentru încadrarea funcþiilor de perso-nal civil, astfel:

- medic, medic specialist medicinã dentarã,- muncitor calificat VI-I (instalator).Detaliile privind condiþiile de participare la concurs, te-

matica ºi bibliografia sunt afiºate la sediul unitãþii. Dosarelecandidaþilor se vor depune pânã la 15.08.2008, orele 12.00, laU.M. 02222.

Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul unitãþii sau latelefon 3321340 interioare: 219, 134 sau 127.

29 iulie înseamnã Ziua Imnului Naþional alRomâniei. Marile unitãþi ºi unitãþile din subor-

dinea Diviziei 1 Infanterie „Dacica” au fost solicitate decãtre comunitãþile locale pentru a marca în spaþiile pu-blice evenimentul social. Dupã rostirea unor alocuþiunicare au avut ca mesaje semnificaþia Imnului Naþional,s-au desfãºurat ceremonialele militare ºi intonarea stro-felor 1, 2 ºi 4 din „Deºteaptã-te române!” pe versurile luiAndrei Mureºianu ºi muzica lui George Ucenescu (nuAnton PANN, aºa cum am învãþat pânã acum. De altfel,în urmã cu douã ediþii, s-a consemnat în ziarul„Curierul armatei” despre momentul care a creat con-fuzia de duratã). Cetãþenii din garnizoanele care au datviaþã unui simbol nu au fost impresionaþi de festinulcreat de cãtre militari. S-a pierdut încrederea în valorileculturale proprii ºi se promoveazã cosmopolitismul. Laîntrebãrile reporterilor militari ºi civili despre semnifi-caþia Imnului Naþional, s-au înregistrat rãspunsuri ce nuau prea multe în comun cu patria, patriotismul ºi naþi-unea. Un pensionar din Buzãu, fost profesor de fizicã, aintervenit pe lângã reporterii acreditaþi ºi a dezvoltat cuo logicã de bun-simþ civic ideea libertãþii. Omul crede cã„„lliibbeerrttaatteeaa ii-aa ffoosstt ddaattãã iinnddiivviidduulluuii,, ddaarr ccuu oo ccoonnddiiþþiiee::SSãã-ººii rreessppeeccttee mmiittuurriillee,, ssiimmbboolluurriillee ººii iimmnnuull.. PPrriinn iimmnn,,cceeiillaallþþii nnee ººttiiuu nnuummeellee ººii nnaaþþiiuunneeaa.. PPooaattee ffii cceevvaa mmaaiimmuulltt ddeeccââtt aacceesstt sseennttiimmeenntt??””

Imnul, numele sentimental al naþiunii

23 iul ie , Ziua Presei Mil i tare

Cuvântul militar dezvoltã ideea coeziunii

TTaanncchhiiººtt ii ii îînnllããttuurrãã pprriimmeejjddiiaa rrããzzbbooiiuulluuiiCând întâia zi a lui Gustar îºi mai curteazã strãlucirea pe lângã soarele vãduvit de fantasma umbrã, doar

tanchiºtii mai pot spune cã virtutea se sprijinã pe mãsurã. ªi nu spun doar din de ce-ul pe care de multe ori l-auargumentat în aplicaþiile lungi, la conducerile în marilepoligoane sau la tragerile cu armamentul modern în favoareaîncercãrilor ºi experimentelor. Ofiþerii, maiºtrii militari, sub-ofiþerii care îºi poartã cu eleganþã simbolurile cailor puterepe epoleþi ºtiu cã sunt înnobilaþi de respectul celorlalþi,infanteriºti, artileriºti ºi transmisioniºti, dar nu pentru acþi-unea lor, ci pentru dorinþa de a fi primii pe limita dinainte aadversarului inteligent. Fãrã tancuri, o apãrare nu va fi nicio-datã una formatã din lovituri dibace. Tancul înlãturã peri-colul rãzboiului ºi la o confruntare imediatã cu inteligenþatehnologicã, tancul ºtie sã îºi impunã legile sale. (C.D.C.)

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 14(248) din 31 iulie 2008

Pagina 3

Duminicã, dupã-amiazã, dupã 27 dezile trecute din luna iulie, pe aeroportulBazei 90 Transport din Otopeni, a sositdetaºamentul Batalionului 300 Infanterie“Sfântul Andrei” din Afganistan, însoþitde semnul onoarei ºi cutezanþei, Drapelulde luptã.

Ceremonialul de primire a drapeluluiºi a militarilor a durat câteva minute,suficient pentru a fi lansate mesajele defelicitare pentru ceea ce au fãcut ofiþerii,maiºtrii militari, subofiþerii ºi gradaþiivoluntari în Afganistan, în punctul nodal

al misiunii, Qualat. Batalionul 300 Infanterie “Sfântul

Andrei” a purtat pentru 200 de zile sim-bolul cutezanþei, demnitãþii ºi distincþieiprofesionale. Faptele lor de arme au con-firmat, încã o datã”, cã în faþa obstacolu-

lui, militarul român ºtie sã apere fru-museþea pãcii ºi a adevãrului. Locote-nent-colonelul Adrian Soci, comandantulunitãþii a conchis: “Bilanþul nostru aredoar patru cuvinte: <<Ne-am fãcut dato-ria! Nu oricum, ci cu jertfe ºi dureri>>”.

Militarii din Batalionul 300 Infanterie“Sfântul Andrei” au plecat în misiune lajumãtatea lunii ianuarie 2008, din Galaþi.A executat peste 400 de misiuni depatrulare, escortã, însoþire ºi umanitare,în locul cel mai periculos din Afganistan,Zabul. Aici, în înfruntãrile cu adversarii

nonconformiºti, ºi-au pierdut viaþa doigradaþi voluntari ºi alþi câþiva au fostrãniþi. O datã ajunºi la Galaþi, comba-tanþii vor intra în fluxul programului derecuperare ºi asistenþã psihologicã post-misiune. (C.D.C.)

Semnul onoarei s -a scr isº i la Bucureºt i

Batalionul 205 Apãrare Antiaerianã, “Scorpionii albaºtri” – Craiova a executat,în poligonul Capu Midia, exerciþiul tactic anual cu trageri de luptã.

Elementul nou, de modernitate l-au constituit noile piese de artilerie antiaerianãintrate în “patrimoniul” batalionului, abia în luna mai a acestui an, înlocuind deacum istoricele tunuri 2X30 mm. Noul sistem tractat, automatizat, de calibrul 2X35mm OERLIKON-CONTRAVES rãspunde într-o mai bunã mãsurã necesitãþilor ºispecificului Brigãzii 2 Infanterie, în compunerea cãreia ne aflãm noi, “scorpioniicerului”.

Din perspectiva tinerilor ofiþeri, sublocotenenþi, comandanþi de secþii de tragere,odatã cu adoptarea noii tehnici, schimbarea a constat, nu numai în reducereanumãrului de piese, ci ºi în reconfigurarea bateriei de tunuri OERLIKON-CON-TRAVES ºi, în mod deosebit, în gestionarea ºi operarea Sistemului de Conducere aFocului GUNSTAR – NIGHT, aflate pânã de curând în responsabilitatea coman-dantului bateriei, sistem inexistent în cazul subunitãþilor de tunuri antiaeriene 2X30.Procedurile specifice sistemului GUNSTAR – NIGHT au lãrgit gama atribuþiunilorcomandanþilor de secþii dar, în acelaºi timp, au sporit substanþial capacitatea aces-

tora de indicare, derecunoaºtere ºiangajare rapidã aþintelor aeriene,precum ºi pe aceeade conducere afocului. Acestaspect nu-l poziþi-oneazã pe coman-dantul baterieiîntr-un loc incertprintr-o aparentãdiminuare a res-ponsabilitãþilor, cieste de naturã sãoptimizeze procesul de transmitere a ordinelor dinspre comandament cãtre sub-unitãþi ºi de luare a deciziei.

Este binecunoscut faptul cã aplicaþiile de la Capu Midia sunt un etalon în eva-luarea unitãþilor ºi subunitãþilor de rachete ºi artilerie antiaerianã, materializatã cuprecãdere în rezultatele obþinute la aceste trageri. În acest sens, în calitate de coman-dant de secþie nu pot decât sã-mi exprim satisfacþia în legãturã, atât cu perfor-manþele noii tehnici, cât ºi cu calitãþile de luptãtori ale servanþilor. Am reuºit sã neînsuºim într-un interval de timp record deprinderile necesare operãrii tunurilorOERLIKON-CONTRAVES ºi am onorat, prin rezultatele obþinute, prestigiul Bata-lionului 205 Apãrare Antiaerianã, câºtigat pe parcursul multor ani de instrucþieasiduã, practicã ºi teoreticã.

Primele salve de OERLIKON au însemnat pentru noi, „Scorpionii albaºtri” odovadã a priceperii noastre, a dorinþei de a lupta ºi de a fi performanþi, indiferent detehnica pe care o deservim ºi o operãm.

Personal, mãrturisesc intensitatea emoþiei pe care am trãit-o atunci când, la osecundã dupã ce am comandat “FOC!”, proiectilele au lovit þinta, fãcându-mã pãrtaºla imensa bucurie pe care servanþii ºi-au exprimat-o prin urale.

Deznodãmântul evenimentelor derulate în garnizoanã, pe terenul de instrucþie, însãlile de specialitate, în remizele pentru tehnicã ºi finalizate în poligonul CapuMidia mi-au conferit siguranþa de a putea raporta, oricând, cu fermitate comandan-tului SCORPIONILOR ALBAªTRI, locotenent-colonelul Doru OSNAGA, “GATADE LUPTÃ!”.

Sublocotenent Alexandru-Ovidiu BELEAbeleaovidiu@yahoo.com

BBaattaalliioonnuull 220055 AAppããrraarree AAnnttiiaaeerriiaannãã

Respectul primit prin Oerlikon-Contraves

Cazinoul din Constanþa a devenit, pe 29 iulie, locul de undeBatalionul 341 Infanterie (Rechinii albi) ºi-a salutat coman-danþii, ºefii nemijlociþi ºi direcþi cu respectul pe care îl are o

unitate de elitã a Armatei României. Gesturile ofiþerilor, subofiþerilor ºigradaþilor voluntari din Topraisar au avut o motivaþie susþinutã de mi-siunea importantã pe care o vor executa în Irak, în operaþiunea “IraqiFreedom”, pentru urmãtoarele 200 de zile.

Oblãduiþi de soarele calm ºi primitor, subordonaþii locotenent-colonelului dr. Vasile VREME ºi-au luat rãmas bun de la familii, pri-eteni ºi oaspeþii curioºi.

Topraisarul a mai purtat mesajul bravurii româneºti, în urmã cu doiani, pe timpul misiunii din Afganistan. În prezent, zonele periculoasedin Irak sunt controlate de cãtre militarii Batalionului 151 Infanterie“Lupii negrii” din Iaºi. (C.D.C.)

BBaattaalliioonnuull 334411 IInnffaanntteerriiee

OO uunniittaattee ddee eelliittããssee vveeddee oorriiuunnddee

Echipele de asistenþã umanitarã civilã formate din soldaþiamericani însoþiþi de personal medical român au oferit con-sultaþii medicale locuitorilor din mai multe localitãþi izolatedin România, relateazã publicaþia “Stars and Stripes”, înediþia electronicã. Soldaþii americani cãlãtoresc în loca-

litãþile izolateºi oferã con-sultaþii me-dicale locuito-rilor care mergfoarte rar lamedicul ge-neralist, ori ladentist. Ei facparte din echi-pa de Asis-tenþã umani-tarã civilã ºi

sunt însoþiþi de personal medical din România, oftalmologi,dentiºti, ºi veterinari, în cadrul unei misiuni de ºase sãp-tãmâni, care se apropie de final. Misiunea desfãºuratã de sol-daþii americani face parte din Forþa Operaþionalã Întrunitãdin Est, care presupune detaºarea a 900 de americani înRomânia ºi Bulgaria, pentru a se antrena pe timp de varã.Potrivit cãpitanului Robert Dennis, echipele de asistenþãviziteazã patru localitãþi în fiecare sãptãmânã ºi consultã înmedie între 65 ºi 80 de pacienþi în fiecare sat. În cursul sãp-tãmânii trecute echipele de asistenþã au vizitat oraºulBabadag, în apropiere de baza de antrenament Babadag,unde forþele americane se antreneazã alãturi de soldaþiiromâni din cadrul Batalionului 21 Vânãtori de Munte. (P.I.)

Soldaþii americani oferãconsultaþii medicale

locuitorilor din satele izolate din România

Fot

o: S

g.m

aj. R

adu

Sãc

ãrea

Se poate scrie despre oamenii din Batalionul 84Mentenanþã. Deºi nu acþioneazã pe fronturile de ape saupe munþii stâncoºi, totuºi, munca lor devine interesantã.Când intri în hala de prelucrãri mecanice sau îi priveºtipe cei de la secþia reparaþii autovehicule pe roþi, teconvingi de pasiunea lor pentru a face totul ca la carte.Oamenii de aici vor sã fie citiþi. Dar nu prin abc-ulobiºnuit, ci prin tehnica pe care o exploateazã marileunitãþi ºi unitãþile din subordinea Diviziei 1 Infanterie„Dacica”.

LLuuccrruurriillee bbuunnee,, ffrruucctteellee aaddeevvããrruulluuii

Cãpitanul inginer Marin NICOLAU este ºeful secþieireparaþii autovehicule pe roþi. ªtie multe despre meseria lui,este dinamic ºi vrea sã spunã ºi altora. Ce? Cã pe om, nuacþiunea îl înnobileazã, ci dorinþa sa. El are o dorinþã? Sãdevinã doctor în ºtiinþe tehnice ºi inginereºti. Citeºte un gra-fic al maºinilor ce urmeazã sã termine fluxul reparaþiilormedii. κi urmãreºte ceasul. Da, mai sunt doar patru ore ºi seva despãrþi de câteva autovehicule de mare tonaj. La cutiilede viteze are ceva dubii. Parcã un montaj nu avea toleranþelepotrivite desenului de execuþie. Priveºte corpul cutiei, veri-ficã prin atingere orificiile, discutã cu mecanicul de la mon-taj. Îi sugereazã unui ºef de echipã sã mãsoare cu un dispo-zitiv prevãzut cu un manometru jocurile unor piese mobile.Chiar dacã este fluxul de lucru în continuu, tot nu ai voie sãcomiþi erori. Cartea tehnicã este singura care îþi dezvoltãgândirea, dar ºi judecãtorul dur pentru cel care nu vrea calucrurile sã fie bune. Cum, adicã bune? Ofiþerul ºtie încã dinprimii ani de liceu, cã fructele adevãrului stau nu într-unarbore exotic. Ele se gãsesc în toate lucrurile bune pe care lefacem fiecare.

AAdd vvoocceemm ttrraannssmmiissiiuunnii!! Am profitat de o expresie în latinã, ad vocem, care spune

în traducere ”apropo de”. Noi continuãm sã pictãm tabloulcu cei de la transmisiuni. Apropo de specialitatea în sine, aicilucreazã maistrul militar Nãstase GLOABÃ. Toþi din echipalui îl privesc într-un fel aparte. Nu pentru gradul maxim ºinici pentru duritate. Au admiraþie pentru ceea ce ºtie sã lefacã staþiilor, circuitelor ºi autospecialelor în ansamblul lor.Mai are puþin pânã când va termina sã îl citeascã peHamingwai. Da, cel cu „Adio, arme!”. Trecerea în rezervãnu-i preocuparea lui zilnicã. Vrea sã rãmânã în continuareutil celor care l-au format ºi pe care i-a învãþat sã despicefirele în mai mult de patru. Vorbeºte despre ceea ce se aflãîn lucru, dar nu uitã sã dirijeze atenþia celor din jur. Areîmpliniri frumoase. O familie sãnãtoasã care numãrã copiirealizaþi îi creeazã atitudinea pentru a spune cã „prindragoste, învingi totul!”.

AAttoottppuutteerrnniiccãã ee vvooppsseeaauuaa

Ies douã autovehicule DAC 10215 pe poarta secþiei. Suntvopsite ºi reparate cu gust ºi artã. Dacã cei care le vorexploata se vor gândi la zilele ºi nopþile nedormite ale tehni-cienilor, sigur nu va mai fi nevoie de vreo intervenþie.Mecanicii ºi vopsitorii îºi admirã opera. Le convine, pentrucã, la ce aranjament tehnic de a vopsi au, sã tot practicimeseria. Pa, voi acizi! Regretãm pentru voi aburii toxici!Mulþumim roboþilor ºi platformelor mobile cu zeci de relee!Vopsitorul primeºte totul pe bandã. Când aruncã traiectoriilecu jet pe suprafaþa sablatã, cei din jur pot sã-ºi aranjeze

cãmaºa albã, aºa este de curat. Au dispãrut mãºtile ºi cos-tumele de protecþie, aºa cum se obiºnuia mai demult. Pânã ºiochiul aparatului foto este încântat de puterea vopselei.

CCiivviilliiii „„ccaassssee-ccoouu”” Existã o asemãnare între romanul „Cãpitanul casse-cou”

ºi locul amenajat pentru tehnica declaratã „casatã”. Zgo-mote, aºchii metalice, polizoare, aparate de sudurã pentrutãiere, sunt în decorul platformei. Cine sunt actorii? Câþivacivili care desfac maºinile de transport fãrã nimic pe ele,care plimbã pe braþe corpurile de staþii radio scoase de multdin folosinþã ºi multe alte componente: genþi de la cauciu-curi, arcuri de la sistemele de suspensie, capote de la fosteleSR-uri. Nu poþi înainta decât patru metri, dacã nu eºtiechipat cu bocanci care au tãlpi din lemn. Pentru cei care îºiasumã riscul de a intra între fiare, îi avertizãm cã este la felde periculos ca la grãdina zoologicã.

RRaarr,, oonn-lliinnee!!Tehnicienii spun cã au în dotare o achiziþie superin-

teligentã. Se cheamã staþia ITP, un ansamblu de componenteelectronice care permite vizualizarea defecþiunilor la tipurilede tehnicã planificatã pentru circulaþia pe drumurile publice.Printr-un dispozitiv special, staþia poate sã intre în emisie cusurata ei aflatã, de regulã, în punctele avizate RAR (Re-gistrul Auto Român). De fapt, specialiºtii din Batalionul 84Mentenanþã sunt acreditaþi de cãtre mari firme strãine pentrutestãri ºi încercãri sensibile ale maºinilor aflate în vogã pepiaþa vânzãrilor. Cine deserveºte instalaþia? Deocamdatã,ºeful secþiei, cãpitanul inginer NICOLAU ºi câþiva operatoriinstruiþi în unitate. Pânã acum, diagnosticele înregistrate pemonitoare au fost aproape de sutã la sutã, ca exactitate.

VViitteezzee llaa ccuuttiiee!!Secþia auto este una universalã. Pe lângã felurile

întreþinerilor, mai sunt ºi bancurile pentru reparaþii la cutiilede viteze. Cineva strigã la noi sã nu credem cã suntem laSfântu Gheorghe. De ce? Pentru cã doar acolo se mai fãceaucutii de viteze pentru orice tip de autovehicul. Aici, fluxultehnologic are lipsã doar câteva etape. Nu se face totul de lazero. Dar ceea ce este în interior, se reparã aici. ªi nu estesimplu nici atunci când vezi cutia cu totul, cât despre apregãti fiecare arbore, seturile de roþi, sã fixezi limitatoarele,sã schimbi blocurile de roþi balodoare, te cuprinde teama.Oamenii au plãcere pentru ceea ce fac. Maistrul militarFlorin IOANA devine profesorul pentru câteva minute bune.„Vã rog sã priviþi aici! Sunt douã praguri pentru fixarea pi-nionului intermediar. Dacã îl scoatem pe primul, celelalte iesde la sine. Operaþiunile de reparaþii nu sunt multe. Cam 20.Fiecare ne consumã între cinci ºi douãzeci de minute. Aºa

spun valorile din norme. În practicã, uneori scoatem ºi maipuþin. Sigur, intervine legea compensaþiei. Dacã la unelerepere stãm zece minute, pentru altele putem avea ºi douãzile. Conteazã cât a fost forþatã în trafic. Avem oameni carese pricep. Aici este ca la paraºutã. Dacã ai greºit la pliaj, adoua oarã nu mai ai cum. La cutii se întâmplã la fel. Unmontaj nepotrivit înþepeneºte o maºinã”. Cel care nu are înminte o schemã cinematicã va rãmâne cu ceea ce a vãzut. Cuimaginea vitezelor la cutie!

NNuu ccoonntteeaazzãã ggaabbaarriittuull,,ccii ffiinneeþþeeaa

Un atelier la fel de important este cel pentru reparaþiatehnicii de artilerie. Întreaga activitate din acest sector estecoordonatã de maistrul militar Ilie RUSU.

Tunurile antitanc, aruncãtoarele de grenade AG-9 ºi altetipuri de aparaturi sunt piesele de rezistenþã ale secþiei.

Încã de la început, eºti impresionat de precizia ºiîndemânarea cu care muncitorii desfac legãturile elastice,înlocuiesc ºuruburile de fixare, verificã sistemele de prismela aparatele optice.

Un specialist, care þine în mâna stângã o lunetã, iar îndreapta un bec de semnalizare, scos de la un tun bãtrân, seapropie de ºeful de atelier. Imediat, maistrul militar RUSU îlîndrumã spre un alt coleg, ocupat cu verificarea legãturiielastice a unui tun de calibru peste 70 de milimetri. Dedeparte, omul concentrat pe articulaþiile materialului de arti-lerie pãrea un copil care dorea sã-ºi facã o praºtie.

Atelierul te îmbie sã-i admiri, nu doar oamenii, ci ºi mul-tiplele dotãri de care dispune ºi componentele strânse peparcurs: mecanisme de blocare, de deblocare, sisteme elec-

trice pentru declanºarea loviturilor, truse pentrulucru, de la cele mai fine, pânã la cele rigide.

Despre „piesa de bazã”, maistrul militarRUSU, am aflat cã lucreazã aici de multã vreme.Este pasionat de ceea ce face. Îi place locul,iubeºte oamenii ºi este dispus sã comentezedespre faptul cã „artileria nu înseamnã doar com-ponente de gabarit, ci ºi fineþe. De exemplu, pen-tru aparatura opticã sunt necesare norme de timpfoarte pretenþioase”.

Tehnica de artilerie, alãturi de cea pentrutransport ºi luptã sunt coordonatele în funcþie decare îºi ordoneazã existenþa meseriaºii, tehni-cienii ºi inginerii Batalionului 84 Mentenanþã,oameni care au creat pânã acum valori mai dura-bile decât bronzul.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUDaniela ÞÃRUªI

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008Pagina 4

Dragostea învinge totul

Evitãm sã spunem cã resursastrategicã de referinþã se numeºteinformaþia. Chiar ºi cu apreciereade probabilistã, informaþia tot areefect în evaluarea posibilitãþiloradversarului în timp ºi spaþiu.Despre informaþie, se crede cãreprezintã baza oricãrei acþiuniarmate. Semnificaþia ei, actuali-tatea ºi oportunitatea devin ca-racteristici definitorii ale spe-cialiºtilor ºi liderilor militari.

DDiipplloommaa ddee ssppiioonn,, ddiisspprreeþþ,,

oorrii ssuussppiicciiuunnee??De preferat este sã existe la

nivelul instituþiei militare un servi-ciu de informaþii eficace. „Dacã amcunoaºte totdeauna dinainte intenþi-ile inamicului, i-am fi superiori,chiar cu o armatã mai slabã”, con-sidera Frederic al II-lea, regelePrusiei.

Meseria de spion a fost mereucomentatã ºi acoperitã de rãutãþileomeneºti. Tocmai de aceea, normelede drept internaþional sancþioneazãdrastic pe cel care o practicã. Deºimulþi cãpitani au recunoscut necesi-tatea ei, totuºi, atitudinile de deni-grare au dominat în proiectareastrategiilor pe termen lung. Cândvine vorba despre chinezi sauromani, sesizãm cã misiunile spi-onilor au fost în beneficiul armatelorºi þãrilor pentru care au activat.Mareºalul de Saxa nu s-a ferit sãrecunoascã faptul cã: „Nu am puteautiliza mai bine banii decât pentru aavea spioni buni”. Tot în aceeaºimanierã se destãinuie ºi Frederic alII-lea: „Mareºalul de Soubise esteurmat de 100 de bucãtari, iar eu suntprecedat de 100 de spioni”. PentruNapoleon Bounaparte, serviciile despionaj au fost cele care au schimbatcursul istoriei. Faptele lui FrancescoTobi, spionul care a revigoratdinamica acþiunilor militare în cam-paniile din 1796 ºi din 1800, suntargumentul care poziþioneazãimportanþa omului în duelulinteligenþelor.

Numele spionului sovieticRichard Sorge nu poate fi trecut cuvederea, dacã redeschidem arhivele

cu memoria celor douã rãzboaiemondiale. Pentru secolul al XX-lea,spionajul a devenit o necesitate, maiales când acþiunile agenþilor s-aucompletat cu cele ale mijloacelorinteligente. Concret, exemplul cãpi-tanului francez Painvin, profesor laªcoala politehnicã de mine, rãmâneproba faptului cã inteligenþa nativã aomului se completeazã de minunecu cea datã de coduri. Painvin adecriptat codurile germane ºi adevansat planurile ofensive ale ge-neralului Ludendorff. Pentru izbân-da sa, britanicii i-au decernatVictoria Cross.

AAddeevvããrruull,, cciinnee îîll rreeccuunnooaaººttee??

Pânã ºi informaþia are o filozofiea ei. Pe care, dacã nu o cunoºti, caziîn capcana redundanþelor ºi narco-tizãrii semnificaþiilor. La început,conþinutul mesajului nu prezintãmare lucru. Tendinþa sursei de ainsista pe statistici ºi exemple greudetectabile în contextele comu-nicãrii urgente atrage letargia ºisuperficialul în receptarea sen-surilor. Cineva, pe bunã dreptate,s-ar întreba dacã existã modele deinterpretare a informaþiilor. Am fitentaþi sã le preluãm pe cele postu-late de lingviºti. Dar nu. Cel maibine ar fi sã profitãm de Napoleon,când pregãtea bãtãlia de la Auster-litz. Era de pãrere cã: „Nu trebuieniciodatã sã cauþi sã-þi imaginezi ceva face adversarul”. Pânã sãdeclanºeze ofensiva, el îi transmitealui Bernadotte: „Inamicul nu poatelua decât trei decizii: 1) sã plece înBoemia 2) sau în Moravia 3) sã seconcentreze la Krems. Aceastãultimã decizie pare atât de absurdã,cã n-am vrut sã vorbim despre eadecât pentru a prezenta tot ceea ceeste posibil”. Sesizãm cã discursulîmpãratului se fundamenta peipoteze, pe evaluare ºi pe formularede concluzii. Ceea ce, în registrullingvistic actual, considerãm cã semodeleazã pe proiectarea cursurilorde acþiune. Ipotezele genereazãcapacitatea de a descoperi adevãrul.Importantã devine disponibilitatealiderului de a-l recunoaºte.

PPrreessuuppuunneerreeaa,, ººttiiiinnþþãã ssaauu iinnttuuiiþþiiee??

Cândva, unii analiºti aduceau îndiscursurile despre arta de a coman-da valoarea intuiþiei. Unii coman-danþi, exersaþi în turbionul situaþiilorde crizã, aveau abilitatea de a intuigândurile ºi acþiunile adversarului.De exemplu, ducele de Wellingtonrecunoºtea dezinvolt: „Toatã viaþaam încercat sã ghicesc ceea ce erade cealaltã parte a colinei”. Risculde a greºi în privinþa anticipãriiiniþiativelor forþelor adverse creºtepe mãsurã ce sistemul informaþionalîºi pierde supleþea ºi viabilitatea.Mareºalul Foch scria despre ceea cea pãþit Moltke, atunci când ºi-a sub-apreciat adversarul din cauza infor-maþiilor incomplete susþinute, de alt-fel, printr-o imagine falsã în ceea cepriveºte puterea de intuiþie. Amputea crede cã presupunerea ºi intu-iþia sunt certitudinile uneiinteligenþe eºuate. Nu se pot gândipropriile manevre doar pe unsumum de presupuneri sau intuiþii.Drept este cã, uneori, flerul aresclipirea lui de geniu. Ridicarea luila rangul de premisã a victorieidevine, pe lângã riscul major, o piaþãde imagine pierdutã pe vecie. Pre-supunerea nu are loc în modelul real.Mai mult în cel abstract, dar numaipentru exerciþiul minþii. Transferuldin abstract în real nu seamãnã cuºtiinþa, dimpotrivã, creeazã panicã,tensiuni ºi conflicte de pe urmacãrora mai rãmân regretele.

Specialiºtii militari arondaþiCentrului Internaþional de Dreptsusþineau în lucrarea „Metoda deapreciere a situaþiei militare”, cã„presupunerile nu trebuie niciodatãsã fie o ipotezã asupra manevrei saucomportamentului inamicului”.

Nu întâmplãtor, astãzi, în sce-nariile fictive, informaþiile de luptãau valoare strategicã într-o sursã deputere influenþatã de cotidian.Refuzul de a interpreta critic oriceintervenþie a adversarului va sub-scrie la pierderea unui potenþialuman ºi material. Deci, pre-supunerea nu poate fi nici mãcarintuiþie, cât despre a fi ºtiinþã, nici oºansã.

Curierul ARMATEINr. 14(248) din 31 iulie 2008 Pagina 5

Informaþia, resursã strategicã într-o sursã de putere

(continuare din numãrul trecut)

MMiissiiuunnii pprrooggrraammaatteeîînn ccrreeiieerreellee„„bbeerreetteelloorr””

Cine nu a fost impresionat descenele din „Rambo”, „Cinci pentruinfern” sau „Patrula aerianã”? Nu doarpentru procedeele de acþiune, cât pen-tru dotarea tehnicã. Sã ne imaginãm ocãlãtorie acolo unde se pregãtescForþele Speciale. De exemplu, Tampa(Florida). ªi nu întâmplãtor, ci pentrucã aici se pregãtesc „beretele verzi”.Instrucþia ºi condiþiile sunt dure. Învingdoar cei care au binecuvântarea luiDumnezeu. Adicã, la inteligenþa pestemedie, sunt obligatorii sclipirile demoment, cele de excepþie sunt impre-sionante. ªi, cei care se pregãtesc aiciau în dotare articole din recuzita luiJames Bond. Microcipurile pentruhrãnire, microfoanele montate ladiferite obiecte fac impenetrabile ca-litãþile de „berete verzi”. În schimb, latrupele speciale, mai apare ceva. ªianume, armamentul ºi echipamentul decampanie cu totul diversificate. Astadin mai multe motive. Sunt obligaþi sãse adapteze la zona geograficã speci-ficã acþiunii. Pentru detalii, începem cuarmamentul individual. Pistolul Beretta

F 92 a devenit de domeniul trecutului.Toþi îl desconsiderã ca urmare a unuiincident petrecut la una din trageri,când s-au folosit cartuºe, altele decâtcele standard. Manºonul s-a rupt îndouã. Energia de recul a zdrobit dinþiiunui trãgãtor. Imediat s-au introdusColt-urile 45 ºi SIG-urile 220.Grenadele de mânã, cuþitele speciale ºi„accesoriile” completeazã garderoba„beretelor verzi”.

Specialiºtii laboratoarelor dinTampa nu se opresc aici. Lucreazãîncontinuu la costumele de mascare.Ele sunt calculate cu acel „mimetismreglabil”, în funcþie de configuraþiaterenului pe care se duc acþiuni mi-litare. Nu s-au uitat nici tipurile demateriale „antiglonþ”. Vesta „beretelorverzi” de tip Pedrop are douã plãci deblindaj ceramic. Plãcile sunt ergono-mice ºi calculate la o rezistenþã foartemare. Nici electroniºtii nu stau degea-ba. Îi împãneazã pe luptãtorii de anver-gurã cu sesizoare sofisticate ºiaparaturã performantã pentru vedereape timp de noapte. Zvonurilevehiculeazã ºi o altã idee. Cât decurând, minicomputerele portative vorfi cele care vor completa limba vorbitãde „beretele verzi” populaþieibãºtinaºe, dar ºi invers. Sunt proiectateºi alte variante, deºi ar suna ca ficþiuni.

Misiunea de luptã pentru a doua zi va fi„programatã” în creierul „beretelor” întimpul somnului. Pentru aceasta, sem-nalele pot sosi ºi la câteva sute de kilo-metri distanþã. O altã surprizã va fiproiecþia imaginilor holografice tridi-mensionale. Prin ele, se va realiza ceamai subtilã metodã de introducere îneroare din câte s-au cunoscut vreodatã.

Fãrã prea mult efort, vor fi aduse înacele locuri, personaje care, de fapt,sunt observate numai de þintã, în reali-tate, ele fiind numai o abilã manipularea celor din structurile psihologice spe-cializate.

Avem nevo ie de ho logra f i e?

Dupã efectele care s-au vãzut petimpul simulãrilor în campanii, se parecã holografia ne va diminua dincutezanþa iniþiativelor în acþiunile mi-litare. Mai întâi prin forþa tehnologiei,apoi prin aplicarea ei de cãtre spe-cialiºti. Meritã, mãcar la nivelul teore-tic, sã înþelegem cã puterea laseriloreste tãmãduitoare, dar ºi potrivnicã,atunci când interesele pacifiste nu coin-cid nici mãcar sub impulsul unor ideipozitive.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

IIppootteezzee

Conflictul în spaþiul holografic

DIN LUMEA MILITARÃ

Literatura universalã îi alocã fenomenului rãzboiimagini inedite prin valoarea metaforelor ºi person-ificãrilor. Istoria militarã, în schimb, traduce un aspectinedit, comanda forþelor ºi mijloacelor. Ea este arhe-ologia memoriei noastre, atunci când ne lãmureºte cuce s-a întâmplat la Turtucaia, de ce a pierdutNapoleon în anul 1812 la Borodino sau, mai mult, dece conflictele moderne îºi eliminã dualismul forþelor ºilasã loc scenariilor pe care altãdatã le gãseam dedomeniul science-fiction. Ideea proiectãrii principiu-lui unitãþii de comandã nu a fost deloc punctul forte alcronicarilor de rãzboi. S-a crezut cã doar efectivele„câtã frunzã, câtã iarbã”, vorba lui Eminescu, au fostsecretele succeselor. Din pãcate, aprecierea desuprafaþã a comparaþiei distorsioneazã informaþiadespre arta conducerii. Nu este nevoie sã apelãm lateoriile sociologilor. Meritã sã îl aducem în discuþie pemareºalul francez Ferdinand Foch, cel care afirma cã„nu mãreþia ordinului îþi dã grandoarea, ci felul în carecomanzi”. De ce am preferat comentariul titrat „Oni-ric sau magie”? Tocmai pentru a interpreta cã artamilitarã ºi ºtiinþa conducerii militare nu este pentrudiletanþi. Ea aparþine celor care au pe lângã daruldivin al socializãrii ºi o extraordinarã gândire dirijatã.Pericolul de a cãdea în braþele zeiþei Minerva este pre-vizibil. ªi îl preferãm, doar pentru a face o trimitere la„Scrisoarea III” a lui Eminescu, mai precis la visulelegantului Baiazid care credea cã lumea îi va cãdeala picioare. Orgoliul, aroganþa ºi cunoaºterea superfi-cialã a potenþialului uman au fost metehnele unui con-ducãtor orbit de putere. Baiazid Ilderim Fulgerul acrezut cã victoria armatei lui este indisolubil legatã deimaginea lui. A denigrat concepþia acþiunii, a eludatexecuþia ei ºi a persistat într-un comportament cu multsub decenþa normalului. Spunea cândva scriitorulcolonel Octav VOROBCHIEVICI cã moralul uneiarmate este cel mai puternic scut, mai ales când esteþesut cu lovituri dibace. A comanda presupune sã ai odisciplinã din care sã elimini variantele sau excepþiile.Din ce în ce mai mult, se crede cã peste noapte, în vis,acolo unde se strâng schemele noastre mentale, poþiînvãþa arta conducerii trupelor. În China, pe vremealui Sun Bin, de exemplu, se spunea: „Cel care obþineºase victorii din zece lupte s-a bazat pe astre. Cel careobþine ºapte victorii din zece lupte s-a bazat pe soare.Cel care obþine opt victorii din zece lupte s-a bazat pelunã. Dacã zece victorii sunt obþinute din zece lupte,înseamnã cã generalul este excelent ºi deasupra tutu-ror”. Sã trecem puþin graniþa perifrasticã (la suprafaþã)ºi sã interpretãm cã accentul se pune pe imaginea li-derului. Nici mãcar pe vremea lui Ludovic al XIV-lea,nu s-a omis credibilitatea conducãtorului. MarchizulFevquiere, mâna dreaptã a regelui, susþinea cã „toateevenimentele nefericite nu pot fi arãtate rezonabildecât celor care au fost însãrcinaþi sã comandearmatele”. În faþa adversarului, ai nevoie de ºtiinþã, devoinþã ºi de responsabilitate faþã de subordonaþi. Drepteste cã sensurile cuvintelor nu stârnesc teamã. Poatecã truismul lor conþine o esenþã care nu se preparã niciîn vis ºi nici în bagheta vreunei zâne. Sunt calitãþidefinitorii pentru portretul celui înnobilat sã conducãdestine umane. (C.D.C)

CCoommeennttaarriiuu

Comanda trupelor,oniric sau magie?

Continuã procesul de reînarmare a forþelor militareruseºti. În viitorul cel mai apropiat, armata va primi îndotare cel mai nou sistem de rachete BBuullaavvaa, care va fiinstalat pe cruciºãtoare ºi submarine.

Forþele armate terestre vor primi un tanc de ultimãgeneraþie, a cãrui denumire rãmâne un mister. Potrivitexperþilor, dupã verificarea unor parametri, depãºeºteanalogul occidental. Este vorba de o maºinã de luptãabsolut nouã, inclusiv, în ce priveºte partea mobilã,instalaþia de forþã, sistemul de comandã a focului, dedetectare a þintei, etc”. Denumirea tancului nu a fostîncã dezvãluitã, dar se presupune cã este vorba ddee TT-9955,realizat de biroul de proiectare ºi construcþii din NijniTaghil.

Noul submarin strategic IIuurrii DDoollggoorruukkii, lansat laapã în aprilie 2007 ºi dotat cu noul sistem Bulava, vaintra în componenþa forþelor strategice nucleare marinetot în 2008.

Viceministrul rus al apãrãrii, Nikolai Makarov, aprecizat, în context, cã programul de testare, început în2004, se apropie de final. În ce priveºte noul model detanc, sesiunile de experimentare se vor încheia în 2008pentru ca în 2009 sã intre în dotarea armatei. (P.I.)

Noile armeale Rusie i

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008Pagina 6

Acþiunea înnobi leazã, dorinþa convinge

Omul din umbrã - nu se vede, dar se simte! Fiecare om,prin propria lui muncã exprimã, în fapt, ca într-o operã,propria sa enigmã, dar ºi misterul existenþei. Cerebral, însensul raþionalist, el invocã miturile unei continuitãþi reve-latoare. În acest moment, timpul pare a fi suspendat lanivelul unui concept operaþional, doar în mãsura în careeste asumat ca un reper al trecerii, al succesiunii. În astfelde împrejurãri, ideea dialogului dintre om ºi umbra sadevine eºafodajul unor compoziþii prin care cele douã ele-mente se potenþeazã reciproc.

Omul se defineºte ca un veritabil homo faber, înzestratcu rãbdarea de a medita îndelung la temeiul estetic ºi moralpentru schiþele premergãtoare transbordãrii ideilor înlumea plasticitãþii, a roadelor muncii. Omul ºi umbra sa seasociazã într-o posibilã teorie a dublului, unde umbra parela fel de consistentã ca realitatea însãºi. Dualitatea invo-catã angajeazã alte perechi de cuvinte antonime doar înaparenþã, dar complementare în esenþã. Aºezat deplin ºiconvingãtor în jilþul valorii, omul are ca aliaþi privilegiaþitimpul ºi profesionalismul. Primul îi numãrã anii ºi-idãruieºte puterea de a visa colorat, celãlalt ºansa de a aflamereu expresia potrivitã atributului de întemeietor. Asupralui se revarsã astfel din cornul abundenþei roadele spiri-tuale ale unui artist, a cãrei respiraþie poate anima inertul.Darurile oferite acum le primeºte cu sentimentul cã, dacãn-ar avea înþelepciunea de a se bucura cum se cuvine de ele,ar fi mai sãrac sufleteºte ºi mai singur.

Nu sunt cuvinte aruncate din vârful peniþei doar pentrua umple o paginã, sunt cuvinte ispirate de doi oameni pecare i-am cunoscut la Batalionul 84 Mentenanþã, coman-dantul – domnul lt. col. ing. dr. Ionel LOÞAN - ºi locþiitorullui – domnul mr.ing. Valentin BUHUª, liderul ºi coechi-pierul sãu, omul ºi umbra sa. Doi militari care fac echipãperfectã împreunã!

- DDoommnnuullee ccoommaannddaanntt,, BBaattaalliioonnuull 8844 MMeenntteennaannþþãã aarree ppeerrooll,, ppee llâânnggãã aaccttiivviittããþþiillee ddiinn ssffeerraa pprroodduuccþþiieeii mmiilliittaarree,, ººii ppeecceellee ddee ssttaatt mmaajjoorr.. CCeellee ddoouuãã ddoommeenniiii ppoott ddeevveennii ccoonnvveerr-ggeennttee??

- Ele sunt de la sine înþeles convergente. Avem un per-sonal deosebit în sfera statului major, iar eforturile noastreconverg cãtre armonizarea laturii militare cu cerinþele ope-raþionale, cum ar fi cele legate de alerte, de procedurile stan-dardizate NATO, unitatea fiind angrenatã ºi în pregãtireapersonalului propriu ºi al SMFT-ului pentru misiunile dinteatrul de operaþii. Mentenanþa reprezintã totalitatea acti-vitãþilor depuse de compartimente specializate din cadrulstructurii militare pentru asigurarea funcþionãrii sistemuluila un grad cât mai ridicat, la pace sau la rãzboi, iar cea maiimportantã sarcinã a ei este de a asigura disponibilitateaechipamentelor pe termen lung.

- SSuunntteeþþii oorrggaanniizzaaþþii dduuppãã oo nnoouuãã ffoorrmmuullãã.. FFaaþþãã ddee cceeeeaaccee aa ffoosstt,, ccuumm aapprreecciiaaþþii aaccuumm llooccuull ººii rroolluull uunniittããþþiiii îînnaannssaammbblluull aaccþþiiuunniilloorr mmiilliittaarree??

- Locul ºi rolul ne este definit de necesitãþile de zi cu ziale sistemului militar, care au crescut, atât în anvergurã, câtºi în ceea ce priveºte precizia actului de mentenanþã. Struc-tura actualã este una relativ zveltã comparativ cu cea ante-rioarã, dar prezintã unele limitãri cu referire la înlocuireapersonalului civil contractual, a specialiºtilor în meserie, cusoldaþi gradaþi voluntari, aflaþi la baza carierei militare.Maniera aleasã nu reprezintã o opþiune favorabilãfuncþionãrii sistemului de mentenanþã ºi nu mã refer aicinumai din punctul de vedere al unui calcul simplu, mate-matic. În acest sens, mai sunt multe de fãcut ºi consider cã

statele de organizare trebuie regândite. Statul Major alForþelor Terestre a recunoscut deja aceastã inadvertenþã ºi asolicitat înlocuirea a cinci funcþii de s.g.v. cu funcþii de per-sonal civil contractual.

Batalionul 84 Mentenanþã are o sferã de atribuþii foartelargã care cuprinde activitãþi curente de reparaþii, dereprezentare militarã, pentru parade ºi expoziþii militare, depregãtire a tehnicii pentru diverse vizite oficiale, activitãþicare se desfãºoarã pe locul de dislocare, dar ºi în prima liniedin teatrele de operaþii, demersuri ce þin de exploatarea ºimentenanþa tehnicii de luptã. Astfel, începând cu data de 22iulie, avem în derulare o activitate de pregãtire a personalu-lui tehnic ce va încadra detaºamentul ANA TRAINNINGVI.

- VVãã mmâânnddrriiþþii ccuu ssppeecciiaalliiººttiiii mmiilliittaarrii ººii cciivviillii ccaarree aauuccrreeaatt iimmaaggiinneeaa ssttrruuccttuurriiii nnuu ddooaarr îînn mmaarreeaa uunniittaattee??

- Chiar vreau sã subliniez eforturile deosebite depuse deîntreg personalul batalionului pentru a soluþiona sarcinilecomplexe care ne revin. Pe 26 august, împlinesc 17 ani decând sunt în aceastã unitate. Am crescut alãturi de oameniimei ºi îi cunosc destul de bine. Sunt obligat moral sã le apãrinteresele ºi sã îi protejez , cerându-le ca monedã de schimbperformanþa. Meseriaºii noºtri sunt supuºi unor presiunifoarte mari, o presiune punctiformã, din cauza multiplelorsarcini de zi cu zi. Imaginaþi-vã numai o clipã o piramidã deatribuþii îndreptatã cu vârful în jos pe umãrul fiecãrui spe-cialist. Li se cere performanþã în condiþiile în care au partede o salopetã de lucru compensatã cu doar 50%, când se ºtiecã oricare agent economic o primeºte gratuit; în condiþiile încare beneficiazã de norma de hranã 1, ca un salariat obiºnuitde birou, când munca prestatã de ei presupune un consumcaloric mult mai mare. Am înaintat niºte note raport, caredeocamdatã nu au avut nici un ecou, cu privire la actu-alizarea normei lor de hranã ºi prevenirea astfel a îmbol-nãvirilor profesionale. Nivelul de încadrare al statului deorganizare este de 70% faþã de necesarul de pace, în condiþi-ile în care noi operaþionalizãm unitãþi.

Nu este vorba despre o problemã particularã, ci despre oproblemã sistemicã. Cu toate acestea, dincolo de aparenþe,sunt foarte multe ore de muncã, de dãruire din partea oame-nilor, deºi nu existã o strategie de folosire a batalioanelor dementenanþã astfel încât efortul depus sã fie dozat gradual, ºinu brusc ºi convulsiv, iar forþa de muncã sã fie regeneratã.Toate aceste cauze nu conduc decât la o hemoragie de per-sonal, cu care ne confruntãm de ceva vreme, personal care sedeplaseazã cãtre mediul civil mult mai ofertant, fiind frustrat

ºi dezamãgit de propriul sistem. - RReeffeerriittoorr llaa ddoottaarreeaa ccuu iinnssttaallaaþþiiii ººii uuttiillaajjee,, ccuumm eevvaalluu-

aaþþii sseeccvveennþþaa??- Principalul of al oricãrui comandant al unei structuri de

mentenanþã constã în faptul cã ni se cere performanþã, dar nuni se asigurã resursele necesare în mod constant pentruretehnologizare, dotare cu aparaturã ºi echipamente speciale.Prin abilitãþile noastre manageriale încercãm ºi, practic,smulgem niºte fonduri, care ni s-ar cuveni de drept, pentru amenþine la nivel de uzinã acest batalion, deoarece bata-lioanele de mentenanþã sunt de fapt niºte uzine militare. Nutrebuie uitatã reabilitarea infrastructurii care a fost proiectatãprin anii ‘70. Toate instalaþiile sunt îmbãtrânite, clãdirilesunt uzate fizic ºi moral ºi nu mai fac obiectul secolului XXI.Anul trecut, la final, s-au identificat anumite fonduri care nuau fost cheltuite de alte structuri, fonduri pe care le-amobþinut noi ºi le-am folosit în mod util, achiziþionând eleva-toare, pistoale pneumatice de calitate ºi alte utilaje. Ideeaeste urmãtoarea: ca sã ai o mentenanþã performantã, trebuiesã ºi investeºti!

- BBaattaalliioonnuull aarree ppee llâânnggãã ppllaannuurriillee,, pprrooiieecctteellee,, aacchhiizziiþþii-iillee ººii ffrroonnttuull ddee pprroodduuccþþiiee,, ººii ttooaattee cceelleellaallttee ddooccuummeennttee mmii-lliittaarree.. SSuunntt ppoossiibbiilliittããþþii ddee aa llee ffaaccee ppee aacceesstteeaa ddiinn uurrmmãã,, îînnssccuurrtt ttiimmpp,, ddiinnaammiiccee ººii rreeaalliissttee??

- Pe latura militarã, documentele sunt întocmite, am datsupleþe procesului prin implementarea unor algoritmi foarteclari, am întocmit standardele de operare la pace, proceduriledupã care se desfãºoarã activitatea productivã ºi cea mili-tarã. La noi în unitate, este anacronic sã vorbim de aceacutumã a trecutului – ºedinþa de lucru programatã într-o zianume a sãptãmânii. Bãtãlia este pierdutã dupã o orã într-unbatalion de mentenanþã. Dacã nu te coordonezi continuu ºinu ajustezi din mers toate problemele, pierzi legãtura cu rea-litatea. Starea de clam ºi de echilibru trebuie menþinutã cumult efort din partea noastrã, a tuturor, pentru a potenþa dez-voltarea profesionalã ºi intelectualã a fiacãruia. În anul 2003,a fost înfiinþat sindicatul salariaþilor civili, care este persoanãjuridicã. Astfel, cosilierul comandantului este vectorul ºi tra-ductorul direct al stãrii de spirit din unitate, el pendulândîntre toate nivelurile ierarhice ºi aducând în faþa comandan-tului toate informaþiile necesare pentru detensionarea energi-ilor negative acumulate. La nivel managerial, problemelesunt selectate ºi rezolvate în timp real ºi în mod interactiv.Ca ºi comandant, prefer sã fiu mai mult informal decât for-mal, pentru a asigura echilibrul ºi confortul psihic al celorcare muncesc.

Ca sã construim ceva consistent, trebuie sã lucrãm înechipã, iar ca sã lucrãm în echipã, trebuie sã avemîncredere unii în alþii. Coeziunea este aliatul unei echipebune. Pentru a descrie modul în care funcþioneazã o echipã,aº folosi metafora falangei greceºti, unde toþi luptãtoriiluptã la fel. Fiecare þine scutul astfel încât se apãrã ºi pe el,dar îºi apãrã ºi coechipierul. Istoria a dovedit cã, luptândîn falangã, armate de 300 de oameni au reuºit sã þinã pieptunori armate mult mai numeroase. Aceasta este putereafalangei care se aplicã ºi în Batalionul 84 Mentenanþã. Esteun spirit de echipã cultivat ºi asta îi ajutã sã obþinã rezul-tate bune. A lucra în mentenanþã este o artã, dar este foarteimportant sã-þi respecþi coechipierul, sã-l motivezi, sã-ianalizezi nevoile, sã-i asculþi obiecþiile ºi sã le tratezi cumaximã seriozitate, pentru cã sunt practic obiecþiile unuipartener!

Cristina FRATU

Mi-au fost necesare cinci luni pentrua înþelege cã ºeful meu, comandantul debatalion, îmi fãcea modificãri pe lucrãripentru cã voia sã audã ceea ce îi plãcea.Un aspect asemãnãtor a povestit uncoleg de breaslã, pe vremea cânducenicea la „România literarã”. Dupã cemuncea din greu la creaþia unor genuripublicistice pretenþioase, cronici, recen-zii ºi comentarii avea de trecut prin fur-cile caudine ale scriitorului ValentinSILVESTRU, redactorul-ºef. Ochiulexigent, ºtiinþa într-ale ziaristicii îipuneau în posturi ciudate pe bieþii trudi-tori. Culmea era faptul cã, de fiecaredatã, primeau articolele înapoi fãrã nici oexplicaþie. Abia dupã zece încercãriajungeau pe soluþia ºefului, care, în tra-ducere, însemna cã au spus ceea ce voiasã audã el. Necazul este cã nici astãzi nuau dispãrut stereotipiile în redactareatextelor. Subordonaþii primesc înapoidocumentele fãrã nici un fel de comen-tariu. Dacã reuºesc sã desluºeascã ei sin-guri o nepotrivire la conectorii argumen-tativi (deci ºi totuºi, chiar dacã ori tot),poate abia atunci îºi mai îndulcesc acu-mulãrile masive de calculi din regiuneahipocondrului drept (ficatul ºi colecis-tul). O cerinþã minorã a pedagogiei mo-derne se formeazã foarte simplu. Expli-caþia ºi demonstraþia stimuleazã creaþia.Mi se pare comod sã spui „nu-i bine!”,dar nu agreez lipsa argumentului ce? ºi

de ce? Suntem tributarii unor metehne ceîn istorie figureazã la capitolul „domniilefanariote”. Timpurile moderne pos-tuleazã arta comunicãrii. Sã comuniciînseamnã sã realizezi un transfer de sem-nificaþii. Butada gen „nu eºti pe soluþiamea!” nu stârneºte doar zâmbetul, dargenereazã bârfa ºi imaginea cu multeminusuri pentru lider. „Spune-mi cevreau sã aud!” coincide cu intenþia de afi superior într-un fel artificial. Dacã îladucem în actualitate pe RRaallpphh EEmmeerrssoonn,vom sesiza cã orice om care ne apare încale ne este superior într-o privinþã. Deaici poate cã cei pretenþioºi ar aveanevoie sã desprindã obligativitatea de a-i trata pe cei din faþã cu o treaptã mai susfaþã de propria lor valoare. De ce? Dincauzã cã altfel se vor realiza empatia ºiflexibilitatea în comunicare. Fiecãruiadintre noi îi place sã vadã la subordonatun comportament care sã-i convinã.Urmãriþi de grija conservãrii reacþiiloratitudinale pe duratã lungã, ºefii preferãsã devinã rigizi ºi puþin cooperanþi.„Spune-mi ce vreau sã aud!” este oachiziþie psihicã pãguboasã care nu vaprinde statut de beneficiu decât într-unviitor secol XVII. O fi timpul reversibilºi nu ne-a mai zis nimeni.

N.B. Genul publicistic abordat este oformã prelucratã a pamfletului. Nu arenici o filiaþie cu personajele dinapropiere. (C.D.C.)

SSppuunnee-mmii ccee vvrreeaauu ssãã aauudd!!Nu face pe nimeni respon-

sabil cã evoluþia sa profesio-nalã s-a oprit la doar trei tresefãrã dungã latã pe epolet. Deºidupã vechimea în instituþie arfi fost locotenent-colonel,totuºi, cãpitanul MarcelHOLERIU nu este supãrat. Acomandat ºi subunitãþi, dar are13 ani în domeniul operaþiilorºi instrucþiei. Îi place sãplimbe adversarul pe hartã, sãîl facã modest sau deºtept, aºaîncât sã le stârneascã neuroniivigilenþei celor din trupeleproprii. Este încadrat ofiþer„cu numãr” la o unitate careîncheie acum o misiune inter-naþionalã, Irak. Opþiunea luide a nu pleca în teatru s-a înte-meiat pe un motiv strict per-sonal. Fiica lui, elevã în clasaa ºaptea, se aflã într-o altã gar-nizoanã, la 90 km faþã de ceaunde activeazã, este singurã ºiare nevoie, mãcar la sfârºitulsãptãmânii, de tatãl ei. Mamafetei a pãrãsit domiciliul con-jugal în urmã cu patru ani.Cãpitanul HOLERIU a solici-tat ierarhic sã fie mutat acasã.Credea cã va conta la comisiade selecþie problema luisocialã ºi experienþa ca ofiþer

de stat major. A avut încãpatru concurenþi, în faþa cãroraa pierdut pentru cã nu arestudii superioare. Deºi funcþianu este prevãzutã decât cuabrevierea „CSM”, totuºi, lacriteriul studii a pierdut.Departe ideea de a comentaitemii în tehnica selecþiei. Mãîntreb dacã în grila de departa-jare pentru ocuparea uneifuncþii, existã, cumva, o inter-pretare cu sensibilitate, maiales când vine vorba de uncopil. Fãrã intenþia de a-iadânci rana suferinþei ofiþeru-lui, l-am întrebat dacã ºi-aactualizat fotografia pe memo-riul original. M-am gândit cãun profil adaptat la necazulcotidan ar putea influenþadecidenþii. Chiar am cititdespre valoarea comunicãriisugestive prin perspectivafotograficã. Este o analizã lamodã în armata Germaniei.Pentru majoritatea funcþiilordin sistemul militar german,de bazã este evaluarea candi-datului prin imaginea dinfotografie. L-am consolat doarcu ideea cã timpul, doar tim-pul devine cel mai bun sfetnic.Ofiþerul nu mai poate aºtepta.

Îi este fricã sã îºi mai þinãcopilul doar prin mesajeletelefonice. Simte cã se dis-tanþeazã de universul proprieifiice. ªi-a revãzut biografiaprofesionalã ºi a decis. Vasolicita ieºirea în rezervã. Cumii de regrete, bineînþeles.Liceul militar, ºcoala militarã,cursurile de carierã i-au întãritcredinþa cã va putea fi util uneiorganizaþii. Se va despãrþigreu de ceea ce a fãcut ºi decei pe care i-a cunoscut. La oprimã estimare, s-ar crede cãnu este nici o pierdere pentrusistem, dacã mai pleacã unofiþer cu gradul de cãpitan. Îmieste dificil sã afirm cu atâtaseninãtate cã HOLERIU nueste de neînlocuit. Vreau sãsugerez cã meritã sã trecem debariera obiºnuitului. Sã dãmvaloare omului care s-a formatîntr-un sistem logic ºi coerent.Sã meditãm la faptul cã nu amcâºtigat bãtãlia lui. Oare maitârziu, eºecul va mai putea fipremisa unei victorii? Ceînseamnã victorie? Poate, unchip care nu se vede.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Ton ºi monoton

Chipul care nu se vede

I n te rv iu r ea l i za t cu l oco tenen t - cco lone lu l d r . i ng . I one l LOÞAN, comandan tu l Ba ta l ionu lu i 84 Men tenan þã

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008

Pagina 7

Poligonul Cheia. SSooaarreellee,, llaaccrriimmaa DDoommnnuulluuii,, ººii-aammaaii ssttrrâânnss ccoonnuurriillee ttoorriiddee.. PPooaattee ddiinn ccoommpplleezzeennþþãã,,ppooaattee ddiinn rreessppeecctt ppeennttrruu cceellee ttrreeii ssuubbuunniittããþþii aallee BBaattaa-lliioonnuulluuii 2211 VVâânnããttoorrii ddee MMuunnttee,, ccaarree aauu eexxeeccuuttaatt rreeaall ootteemmãã iinntteerreessaannttãã ppeennttrruu ppoorrttooffoolliiuull pprreeggããttiirriiii –– GGrruuppaaddee VV..MM.. îînn aappããrraarree ººii îînn ooffeennssiivvãã ccuu ttrraaggeerrii ddee lluuppttããzziiuuaa.. CChhiiaarr ddaaccãã ppee aappaarraattuull ddee ffoottooggrraaffiiaatt cclliippeellee aauuddeevveenniitt eetteerrnniittããþþii,, ttoott mmeerriittãã ssãã ffiiee ssppuussãã ppoovveesstteeaavvâânnããttoorriilloorr ddee mmuunnttee,, ddaarr nnuu llaa gguurraa ssoobbeeii,, ccuumm nnee-aauuoobbiiººnnuuiitt ttrraaddiiþþiiiillee,, ccii llaa aallttiittuuddiinnee.. AAccoolloo,, uunnddee bbrraazziiiiîînnmmããnnuuººaaþþii ddee cclloorrooffiillãã,, aauu ffoosstt ccoonnffeessoorriiii ppeennttrruu aauurraaddeesscchhiissãã aa uunnoorr pprreetteennddeennþþii llaa mmiissiiuunniillee iinntteerr-nnaaþþiioonnaallee..

PPiissttoollaarriiii ddiinn…… CChheeiiaaPrivitorul, avizat sau nu, ar fi înþeles clipele

îngroºate cu dinamicã ca pe ceva interesant. Cã înpoligonul Cheia, s-a lucrat la un film western, în genulcelui prins în memoria peliculei, „Ultimul pistolar dinCross Creek”. Personajele noastre au trecut de emoþiiledin studiourile hollyoodiene ºi au luat azimutul unorînãlþimi, din Carpaþii Meridionali, cu nume predestinatpentru ºtiinþã, acþiune ºi comunicare afectivã. S-aunumãrat peste zece aliniamente pe care cutezau celpuþin cinci obiective cu genuliere diferite. Ziua, pe po-ziþia de apãrare, sergentul major Eugen BOTEZATUîºi verificã grupa la douã momente tactice, aviaþia lajoasã înãlþime ºi atacul cu substanþe toxice de luptã detipul persistente. Cu mãºtile contra gazelor pe figurã,cu mantaua de protecþie îmbrãcatã pe mâneci, trãgã-

torii la puºca mitralierã ºi puºca semiautomatã culunetã observau câmpul de acþiune ºi îºi identificaureperele pe tipuri de misiuni. Focurile de petarde,semne clare cã inamicul acþioneazã cu artileria de cali-bru mare, i-au gonit pe vânãtori în adãposturile amena-jate în volum complet. Aparent, este greu sã înþelegiscenariul, dacã nu cobori în tranºeea betonatã, înaltãcât un baschetbalist profesionist, dar protejatã de para-peþi ºi jaloane pentru direcþionarea în sectoarele detragere ºi în barajul general. Ce este inedit la grupasubofiþerului BOTEZATU? Mai întâi faptul cã ei auînceput primii exerciþiul. Pentru ei, adversarul arepotenþialul acþional maxim ºi sfideazã potecile îngusteºi zecile de pante cu unghiuri periculoase. Se apropiede limita lor dinaintea apãrãrii, se desfãºoarã pe unfront de 500 de metri, ajunge la barajul general ºi sedesface precum evantaiul, pentru a pãtrunde întranºeea lor pe la flancuri. Deºi sunt pe o poziþie do-minantã, cu misiunea de supraveghere ºi luptã, totuºi,rezistã cu greu sã menþinã frontul. ªi-au amplasat câte-va câmpuri de mine combinate, marcate, bineînþeles,de geniºtii subunitãþii de stat major, au în sprijin unaruncãtor de calibru 82 mm, iar în interval acþioneazão piesã de aruncãtor de grenade antitanc AG-9. Nicisublocotenentul Rãzvan DOBRE, locþiitorul coman-dantului de subunitate, nu mai spune mare lucru. Esteintrigat de dinamica inamicului, þine cu cei din apãrareºi, ar vrea sã încerce o ambuscadã pe undeva, pe laintrarea în liziera pãdurii. Comenzile sunt clare, semodificã traiectoriile prin mânuirile înãlþãtoarelor ºicorectoarelor de derive. Cãºtile strãlucesc în cãldurasoarelui, atenþia scade la comandã, aºa încât, recunoºticã fenomenul fata morgana ºi-a gãsit adresa. Pistolariidevin ocupaþi cu respingerea inamicului pãtruns înbarajul general. κi mai fac recitalul câte un AG-7 ºi omitralierã pe afet de calibru 7,62 mm. Fruntaºul

Alexandru SPERCHEZ aruncã o grenadã defensivãmai ceva decât un atlet la campionatul european. Parcãnimeni nu mai spune ce se întâmplã. Semnalele cuforþã electromagneticã s-au suprapus ºi ele pe liniºteabruscã. Este clar cã se pregãteºte ceva. Comandantulde grupã ordonã sã fie ocupatã prin salturi poziþia deapãrare de rezervã. Se lucreazã totul manual, dar nueste întreruptã observarea de cãtre trãgãtorul la arma-mentul de serviciu, caporalul Bogdan POPONETE.Din când în când, adversarul mai încearcã sã ripostezecu o rafalã de automat, de la câte un reper greudetectabil, dar vigilentul puºcaº nu se dezminte.Raporteazã ºi, împreunã cu ceilalþi membri ai grupei,lovesc din plin. Comandantul grupei ordonã unui pisto-lar sã îºi pregãteascã grenadele defensive. Trãgãtorul laaruncãtorul de grenade AG-7, caporalul ValentinBRATU, trimite o loviturã cumulativã, formatã, defapt, dintr-un dispozitiv cu þeavã introdusã, exact încentrul dispozitivului. Mirarea cãpitanului CiprianPANGA nu are limite „bravo, Bratule i-ai liniºtit petoþi pânã mâine!”. Ofiþerul de legãturã, cãpitanulMarius PETRACHE îi face cu ochiul locotenentuluiRãzvan DOBRE. Oricine pricepe cã totul este bine. Înpalmaresul acþiunilor, cei din apãrare au acumulatpuncte valoroase. La comanda primitã prin staþie„Compasul1,2,3, executaþi semicercul!”, se schimbãregulile jocului. Grupa sergentului BOTEZATU ajungeîn ofensivã, iar a lui Marius BORDEANU, sergentmajor, în apãrare.

Au trecut abia douã ore, de când gladiatorii dinarena parfumatã cu esenþã de brad luptã pe cotele ºi pecorniºele ce par niºte picturi pe care le poþi prinde înpalmã. Cu arma prinsã doar de apãrãtorile din lemn,poþi alerga cu cel mult douãzeci de paºi pe minut. Pesub casca strânsã ca funia la par, se vede toboganul desudoare. Abdomenul se umflã ca cimpoiul, nãrile selipesc de parcã ar fi acoperite cu lipici, iar faþa pare demagenta. Mai sunt câþiva metri pânã la limita dinainteaapãrãrii. Caporalul BRATU încearcã un procedeu deluptã corp la corp. Marcheazã doar o împungere. Cuarma din poziþia în genunchi, loveºte douã þinte brâunr. 7. Nu ºtie cum de le-a nimerit. În fine, dacã a fostfoc prin ricoºeu ce mai conteazã! Câmpul de þinte se

m i c º o -reazã totmai mult.Apãrareae s t efermã, eorganiza-tã pe ma-re adân-cime ºiscruteazãtotul. Deu n d e v ade la do-uã sutede metril a t e r a l

faþã de dispozitivul în potcoavã, vrea sã execute foc oarmã automatã încadratã de servanþi, adicã, o þintãmitralierã nr.10 înconjuratã de douã þinte piept nr. 6.Din genunchi, Bogdan POPONETE ocheºte scurt labazã. Nimic. Loviturile se duc mult în lateral. Gãseºte

o buturugã decapitatã de corola murdarã cu verde. Seopreºte, respirã adânc ºi priveºte în jur. κi ºterge parade transpiraþie ce-i curteazã sinusurile. Fixeazã înãlþã-torul la gradaþia 4. Aºa crede cã va nimeri, dacã va lualinia de ochire pe umãrul din dreapta. Dar proiectul deacasã, nu este totuna cu cel de la munte. Pierde vreopatru cartuºe la mustaþã. Decide sã ocheascã pe celedouã þinte de genuliere mici. ªi o face cu succes.

IInnaammiiccuull ººttiiee ccee vvrreeaa Este o utopie sã crezi cã poþi urmãri zeci de oameni

care aleargã pe munte ca niºte fluturi dupã fardurilepentru aripi. Puºcaºii mitraliori, pistolarii, servanþii dela mitraliere urcã pantele cu multe grade geodezice însalturi. ªtiu ei unde sunt spaþiile protejate, dar ºi celedefilate. Mai au o orã pânã când vor ºti exact ce au lovitºi ce calificative au obþinut. Dupã cât au alergat pemunte, li s-au dezvoltat muºchii picioarelor mai cevadecât la culturiºti. „Meritã sã alergi pe munte, mai alescând ºtii cã nu este în zadar. Ne obiºnuim cu ceea ce vafi în misiune. Avem o experienþã, dar ceea ce este înplus nu dãuneazã”, crede caporalul POPONETE. Figu-ra lui ºi trupul zvelt ca cel al unui patinator parcã îþisugereazã sã îl însoþeºti în cutezanþa lui. Vin ultimelegrupe la ofensivã. Urcã greu. Trag din poziþii inco-mode. Inamicul îi provoacã. Îi plimbã când pe la flan-cul drept, când pe la cel stâng. Simuleazã o retragere.

Dar ºi-au lãsat rezistenþele apropiate, care îi surprindpe atacatori. De la cota 1600, parcã îi poþi prinde pe toþiîntr-o mãnuºã de basse-ball. Luna dã semne cã vrea sãîºi punã capul pe o pernã de luminã. Abia se mai vãdsiluetele vm-iºtilor. Brazii îºi destind ºi ei muºchii pecare atârnã conurile cu solzii strânºi. Gata! Semnaleleprin staþie dau încetarea luptei. Grupele se adunã înraioanele ordonate. Comandanþii de plutoane îºinoteazã rezultatele înregistrate. Mulþi de foarte bine,plusuri la grenade, minusuri la dinamicã, dar nimeni nuridicã glasul. Se ºtie cã, la efort, legea este aceeaºi pen-tru toþi. Valoreazã clipa. Ea este singura ce va figura cao pecete pentru eternitate. ªi nu oriunde, ci acolo, pevârful de munte ce pare cã îl poþi prinde în degetulinelar, când îl vezi în cartea cu poveºti, dar îþi esteteamã sã îl înfrunþi, chiar cu armele adevãrate.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Bata l ionu l 21 Vânã to r i de Munte

Eternitãþ i de-o cl ipã

În fiecare an, la 15 august, Biseri-ca Ortodoxã prãznuieºte cea mai deseamã dintre sãrbãtorile dedicateSfintei Fecioare, Adormirea MaiciiDomnului.

Între sfinþi, Sfânta Fecioarã Mariaocupã locul cel mai de cinste, fiindmai presus de toate puterile îngereºtiºi atingând cea mai înaltã treaptã adesãvârºirii omeneºti. Cinstirea pecare biserica o dã Sfintei FecioareMaria se numeºte supravenerare sausupracinstire (hiperdoulia), spredeosebire de cinstirea acordatãsfinþilor, care se numeºte venerare(doulia). Sfânta Bisericã o numeºte

Împãrãteasa ºi Doamna, mãrturisindcã este „mai cinstitã decât heruvimiiºi mai mãritã, fãrã de asemãnaredecât serafimii, deoarece s-a învred-nicit sã fie aleasã de Dumnezeu caMaicã a Fiului Sãu.

În mãrturiile existente despreacest eveniment de seamã din viaþaBisericii creºtine primare, se spunecã Dumnezeu, prin intermediul unuiînger a înºtiinþat-o pe Maica Domnu-lui, mai înainte cu trei zile, despremutarea ei de pe pãmânt la cer. Dupãun moment de rugãciune ºi pregãtirepentru înmormântare, Fecioara Mariaºi-a încredinþat sufletul în mâinileFiului Sãu Iisus Hristos, rostind

cuvintele: „Fiule, în mâinile tale îmidau duhul meu”.

Momentul trecerii ei la celeveºnice ne apare ca o adormire, ca unsomn profund, fapt care a fãcut cadenumirea acestei sãrbãtori sã fie„Adormirea Maicii Domnului”.

Ce-ar merita sã mai spunem? Cãadormirea ei ºi ridicarea cu trupul lacer reprezintã ultima tainã dinlucrarea mântuirii oamenilor. DupãÎnvierea lui Hristos, Înãlþarea Sa laceruri ºi Pogorârea Duhului Sfânt,Adormirea Maicii Domnului încheielucrarea mântuirii sãvârºitã de Mân-tuitorul Iisus Hristos.

Daniela ÞÃRUªI

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 114 (248) din 31 iulie 2008Pagina 8

AGENDÃ CULTURALÃ Adormirea Maicii Domnului

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Nici mãcar nu ne-amgândit la vreun joc decuvinte. Autentificãm lucra-rea „Învaþã cum sã înveþirepede – tehnici de învãþareacceleratã” ce a apãrut laeditura „Teora”, în anul2007. Christian Drapeau,creatorul metodelor ºi tehni-cilor de învãþare rapidã, estetradus cu acribie filologicã decãtre Anca MonicaBucureºteanu. Pe 173 de file,sunt aranjate într-o logicãformalã texte care te influ-enþeazã sã pricepi, sã înþelegiºi sã memorezi uºor infor-

maþii. „Universul muzicii”, „Istoria învãþãrii accele-rate”, „Mnemotehnica” ºi „Luarea de notiþe în imagini”sunt capitole care întãresc dovada faptului cã avemnevoie de tehnici de învãþare. De ce? Mai întâi, din con-siderentul potrivit cãruia, a învãþa presupune cã ne pregã-tim pentru trecut. A învãþa sã învãþãm are ca finalitatepregãtirea pentru viitor. Sã lãmurim, pentru frumuseþeajudecãþilor conceptuale susþinute în carte, o practicã de aînvãþa, mnemotehnica, de pildã. Etimologia cuvântuluine lãmureºte cã „mnemos” – este memoria, tehnica –instrumentul care se aplicã. De exemplu, în lucrãrile despecialitate, sunt anunþate cerinþele cercetãrii, în numãrde patru – continuitate, oportunitate, caracter activ, actu-alitate. Pentru a le memora, folosim tehnica asocieriibazate pe literele de la începutul fiecãrui cuvânt – COCA.Cartea este de bun-augur pentru a face faþã oricãrei situ-aþii de învãþare. În orice caz, autorul nu renunþã la ceea cese ºtie în pedagogia modernã – transferul de cunoºtinþe,filiaþia cu experienþele ºi acumulãrile anterioare, con-cluziile experimentelor consacrate. Ceea ce oferã carteafaþã de celelalte apãrute în colecþie pe domeniul ºtiinþeiînvãþãrii este modelul de asistenþã psihologicã, gândit peteme ºi practici de relaxare. Dupã efortul intelectual,încadrat în limitele normalului, avem nevoie de relaxare,de revenire la starea de liniºte interioarã. Dupã lecturalucrãrii lui Christian DRAPEAU, în traducerea MonicãiBUCUREªTEANU, va fi greu sã nu o punem pe aceeaºitreaptã cu „Inteligenþa eºuatã – teoria ºi practica prostiei”a lui Juan Antonio. Aveam ºi noi nevoie sã revenim lavaloarea simbolurilor, imaginilor ºi reprezentãrilor de totfelul în capacitatea noastrã de a învãþa. Dacã aveam reti-cenþã la memorarea de lungã duratã, acum, dupã ce ampetrecut în compania lui Drapeau, sigur ne va rãmâne, pelângã plãcerea de a cunoaºte, încrederea cã achiziþiile sevor pãstra pe timp îndelungat. (C.D.C.)

Cartea din vitrinã

Învãþãm sã învãþãm

A devenit universalã preocuparea noastrã de a vorbidespre pasiuni, în ecuaþii de comunicare potrivite sau nu.Sigur, punctele de vedere sunt lansate de pe platforme cuînãlþimi diferite. Înãlþimi care au corespondenþã cu formaþiaintelectualã, cu educaþia esteticã ºi, de ce nu, cu actele noas-tre de voinþã. Studiul îºi propune sã explice un concept uzi-tat în registrele lingvistice obiºnuite, pasiunea. Ideea cureferinþã la operele ºi personajele din literaturã poate lãmurisecvenþe pe care, odinioarã, le-am explicat prin metaforacreaþiei sau prin inspiraþia unor cercetãtori filologi, dispuºisã interpreteze o epocã, un univers familial sau un destin alsemenilor noºtri.

Pasiunea, inspiraþia creieruluiAristotel, filozoful ºi precursorul silogismului, gãseºte

interpretarea noþiunilor de pasiune ºi acþiune. Din pasiunerãmânem cu o suferinþã la modul general, iar prin acþiunearãtãm conturul voinþei noastre. Rene DESCARTES credeîn „Tratatul despre pasiuni” cã apar toate fenomenele pasiveale sufletului, dar nu oricum, ci prin blocarea voinþei, prin„agitarea spiritelor animale”. Rãmâne valabilã arhitecturapasiunilor, aceea potrivit cãreia ea este generatã de gândurice îºi au nucleul în scizurile scoarþei cerebrale, fãrã a seraporta în vreun fel, aºa cum s-ar fi dorit, la procesul volitiv.Savantul francez DESCARTES decide cã percepþiile, senti-mentele ºi emoþiile sunt „pasiuni”. Dar, ca intensitate,emoþiile tulburã gândurile „care sub vãlul sensibilitãþiloradecvate, ne oferã simþãminte distinse prin forma ºi ocazi-unea lor” – Titu Maiorescu «Critice, vol. I, p. 45». Moraliºtiisecolului al XVII-lea conchid cã pasiunile desemneazã„apetituri” ale fiinþei vii.

Pasiuni multe, zone nevãzute S-a cãutat sã fie realizat un edificiu conceptual – senti-

mente, acþiuni, pasiuni. Despre sentimente, apreciem cã elesunt consecinþele organizate ale unei acþiuni. Sentimentul deurã, de exemplu, este o tendinþã de a redirecþiona energiacãtre o fiinþã, un obiect. Dragostea, ca sentiment uman, pre-supune o deschidere a apetitului plãcerii ºi o încununare apercepþiilor despre bine, frumos ºi inedit. Acþiunea esteevaluarea unei atitudini în care s-a investit energie, dar nuhaotic, ci într-o manierã logicã ºi cu direcþionare precisã.Este o recrudescenþã a sistemului reticular activator, gene-rator de voinþã, limbaj ºi comportament. Emoþia, din latines-cul emovere (miºcare) este sesizatã ca o finalitate a circui-tului stimul ºi ideea despre stimul. Teodule RIBOT a fost depãrere cã pasiunea devine o „emoþie prelungitã”. Numai cã,în pasiune, identificãm ceva precis, organizat. Zgârcenia luiHagi Tudose nu are nimic în comun cu scenariul emoþional.Este o manifestare bine supravegheatã, aceea de a nu lãsa pemâna celorlalþi investiþiile proprii. Immanuel KANT ne tra-ducea cã „emoþia este ca o apã ce rupe digul”, iar pasiuneadevine „torentul care îºi sapã albia din ce în ce mai pro-fund”. Totuºi, nu putem lãsa pasiunea fãrã filiaþia ei cu sen-timentul. Dimpotrivã, se crede cã pasiunea, devine un senti-ment exclusiv, tiranic. Ne sunt încã actuale în memoriemanifestãrile de gelozie ale lui ªtefan Gheorghidiu, din„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi”, care aplecat din raionul de staþionare de la Câmpulung, cu toateriscurile impuse prin legile militare, convins cã o va sur-prinde pe soþia lui, Ela, în braþele bãnuitului amant. Pasi-unea devine o reverberaþie a polarizãrii psihismului asupraunui singur subiect, ceea ce implicã indiferenþa pentru totrestul. Pasiunea apare ca o tulburare a acestei funcþii de va-lorizare a lumii care este sentimentul. În ochii pasionatuluiapare o singurã temã valorizatã (dragostea pentru o femeie,banii, cucerirea puterii, supremaþia ºtiinþificã), restul univer-sului devine lipsit de valoare. Sã înþelegem cã pasiuneagenereazã un dezechilibru, permite o dezvoltare în exces aunui sentiment. Dinu PÃTURICÃ, personajul protagonist alromanului „Ciocoii vechi ºi noi” al lui Nicolae FILIMONeste interesat de arivism, de promovarea fãrã scrupule în ie-rarhia socialã.

Reflecþii despre pasiune în creaþiile perene

Teoretizarea pânã la intertitlul de faþã se justificã printendinþa de a lãmuri o manifestare a omului într-un planinteresant, atât prin convergenþa percepþiilor, emoþiilor ºisentimentelor, cât ºi prin valorizarea excesivã a unuia dintreele, care poate deveni, mai târziu, obiectul unei acþiuni per-

suasive. Creaþia literarã este ºi ea o pasiune la origineacãreia se pot gãsi frustrãrile secrete, complexele de inferio-ritate, miturile unor facilitãþi. Transferul în viaþa unor per-sonaje, în jurul unor acþiuni tensionate, dar nu direct, ci prinefectele figurilor de stil, devine interesant de evaluat prinlectura în sine, prin implicarea în universul cutezanþei ºi prindefinirea unor valori morale. Pasiunea în creaþie devine ocertitudine a faptului cã permite câºtigarea unui beneficiucultural ºi al unuia social.

Cu „Monastirea Argeºului”, pentru argumentare, întâl-nim douã pasiuni, dragostea ºi creaþa. Unde gãsim reflecþiadespre dragoste? „Mândra-ºi sãruta/ În braþe o lua/ Peschele-o urca/ Pe zid o punea/ ºi glumind zicea:/ ªtii, mân-druþa mea/ Nu te spãria/ Cã vrem sã glumim ºi sã te zidim”.Deºi iubirea genereazã plãcere, totuºi, sentimentul deapartenenþã la perenitate prin construcþia unui locaº sfântdevine dominant, aproape obsesiv. „Zidul rãu mã strânge/Þâþiºoara-mi plânge/ Copilaºu-mi frânge/ Manoli turba/ ªimereu lucra”.

Tot pasiune gãsim ºi la I. H. RÃDULESCU, princreaþia de psihanalizã „Zburãtorul”. Aici, dragostea se mo-deleazã dupã opþiunile semidivinitãþii erotice. Florica, figurãproeminentã în aranjamentul comunicãrii versificate, devinepasionatã de propria ei modificare somaticã. „Vezi mamã cemã doare! ºi pieptul mi se bate/ Mulþimi de vineþele pe sânmi se ivesc/ Un foc s-aprinde-n mine, rãcori mã iau la spate/Îmi ard buzele, mamã, obrajii-mi se pãlesc!”. Ideea domi-nantã a sentimentului eludat de alte caracteristici universaleo întâlnim, sub forma pasiunii, în „Un foc s-aprinde-n mine,rãcori mã iau la spate/ Mulþimi de vineþele pe sâni mi seivesc”.

Pentru Eminescu, în „Scrisoarea I”, pasiunea pentrucunoaºtere se confundã cu promiscuitatea cotidianã ºirãmâne doar evanescenþa geniului uman, a geniului capabilsã întreacã, totuºi, pragul ideii ce convieþuieºte cu melodiilemoarte. „Unul e în toþi, tot astfel precum una e în toate/ Dea-supra tuturora se ridicã cine poate/ Pe când alþii stând înumbrã ºi cu inima smeritã/ Neºtiuþi se pierd în tainã ca ºispuma nezãritã”. Viaþa realã nu curteazã rodul pasiunii,dimpotrivã, îl subscrie banalului, nimicniciei – „Ce-o sã-ipese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?/ Ca ºi vântu-nvaluri trece peste traiul omenesc”.

Tot lui Eminescu îi datorãm ºi o particularitate a pasiu-nii, dragostea faþã de þarã, în „Scrisoarea III”. DomnitorulÞãrii Româneºti, Mircea cel Bãtrân, are pe lângã ºtiinþanegocierii ºi pasiunea pentru a-i proteja pe semeni. „N-avemoºti, darã iubirea de moºie e un zid/ Care nu se-nfioreazãde-a ta faimã, Baiazid!”. Dorinþa de dominaþie a lumii decãtre sultan explicã sensul negativ al pasiunii, care îi creeazãun portret de om puternic, neîmplinit psihic, umilit ºi orbitde gloria eternã. „Iar în patru pãrþi a lumii vede ºiruri munþiimari/ Atlasul, Caucazul, Taurul ºi Balcanii seculari/ VedeEufratul ºi Tigris, Nilul, Dunãrea bãtrânã/Umbra arboreluifalnic peste toate e stãpânã/ Astfel, Asia, Europa, Africacu-a ei pustiuri/ ªi corãbiile negre legãnându-se pe lanuri,Mãrile þãrmuitoare ºi cetãþi lângã limanuri/ toate se întindnainte-i … ca pe-un uriaº covor”.

Pasiunea pentru periplul în cetatea sfântã, Meka, o apre-ciem la simbolistul Alexandru Macedonski cu secvenþa dinciclul nopþilor, „Noaptea de decemvrie”. Dorinþa de a intraîn posesia statutului de emir stimuleazã un vis care îºiplaseazã în schema proprie de imagine datele sufleteºti pre-existente. „Spre Meka se duce cu gândul/ ªi-n faþa dorinþei– ce este – dispare/ iar el e emirul ºi toate le are”. Concepþialui Macedonski are la punctul „argumente” o idee ineditã înarmonizarea comunicãrii emoþiilor. Dragostea poetului pen-tru a vedea Meka se susþine pe filonul educaþiei morale, darºi pe cel al socialului ºi pragmaticului. „ªi dulce e viaþa însãli-de-alabastru/ Sub bolþi lucitoare de-argint ºi de-azur/ învie luminã tronând ca un astru/ Cu albele forme de silfiîmprejur/ În ochi cu lumina din lotus-albastru”.

Creaþia literarã nu poate ascunde realul, trivialul, grotes-cul, sublimul, fantasticul. Este o ipotezã aprecierea potrivitcãreia poþi realiza o arhitecturã narativã fãrã sã sesizeziprezenþa percepþiilor, emoþiilor, sentimentelor, dar nu înultimul rând, a pasiunilor.

Studiul nostru nu se va opri aici. Mai avem, cel puþinîncã pe atât, comentarii despre logica pasiunilor în creaþiileliterare.

Scopul a fost unul didactic, altul de naturã sã evidenþiezeomniprezenþa psihologiei sociale, dar nu eludãm nici faptulcã orice amintire despre opere, personaje ºi contexte decomunicare sunt revelaþii ale culturii ºi tradiþiei unei naþiu-ni.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Sã nu se creadã faptul cã Turnul Chindiei, simbolulcetãþii de scaun, Târgoviºte, s-a concurat cumva la fizicastabilitãþii cu Turnul din Pisa. Personificarea fãcutã printitlu este motivatã de activitatea Cercului Militar dinlocalitate, care a avut sãptãmâna trecutã (20 iulie) peste60 de participanþi, vizitatori ai complexului monumentalde la Mateiaº (Câmpulung). Locotenent-colonelul (r)Emil PETRESCU, ºeful instituþiei de culturã din civitasulmilitar Târgoviºte, a organizat ceremonialul militar ºireligios, în locul unde, odinioarã, au luptat în întâiulrãzboi mondial ostaºii, subofiþerii, ofiþerii ºi generaliiArmatei Române. Cum istoria noastrã militarã este ceamai inteligentã poemã a faptelor unei naþii, veteranii derãzboi, cadrele militare în rezervã ºi în retragere, oameniiapropiaþi cu sufletul de instituþia militarã ºi-au continuatlectura ºi memorarea activã la Cetatea Râºnov. Infor-maþiile de semnificaþie culese despre fortul din ÞaraBârsei s-au regãsit, mai târziu, în paginile revistei„Eroica”, publicaþia trimestrialã ce apare sub egida„Cultului Eroilor”, filiala Târgoviºte. Dacã vorbeºtidespre Târgoviºte, numai prin marca unui fapt cotidian,rãmâi neîmplinit în planul ideilor despre culturã ºitradiþie naþionalã. Ce s-ar mai putea spune? Cã aici, laTârgoviºte, se gãseºte cea mai atractivã galerie a foºtilordomnitori ai Þãrii Româneºti. ªcoala scriitorilor de laTârgoviºte, cu imaginea lui Mircea Horia Simionescu,figureazã cu ºtiinþa creativitãþii în tratatele de literaturãcontemporanã. Când spui Târgoviºte, rememorezi ataculde noapte al lui Vlad Þepeº, îi vezi pe negustorii românicare au creat pieþele de schimb comercial cu europenii derang înalt, îþi revin în memoria afectivã lecþiile de hedo-nism ºi eticã ale lui Brãtescu-Voineºti, dar, nu în ultimulrând, se actualizeazã imaginea despre virtuþile oþeluluispecial românesc. Cercul militar din Târgoviºte a ieºit înlume. Cu fapte inedite, cu bunul-simþ conceptual ºi edu-caþia civicã dupã toate ºtiinþele moderne. Ce se va maiface la Târgoviºte? Mai întâi culturã ºi tradiþie. Apoiproiecte ce au la bazã concepþii de management adminis-trativ. Dacã aºteptãm ecouri? Cum speranþa nu are decâtun singur sens – Înainte!, suntem siguri cã vom primi con-firmãrile care ne plac. (C.D.C.)

Turnul Chindiei s-a înãlþatpânã la Mateiaº

Studii

Pasiunea, torentul creaþiei literare

Puþini au fost cei care au cunoscut abilitãþileîntr-ale serviciilor secrete ale domnitorului VladÞepeº. Deºi era la începutul secolului al XV-lea,totuºi existau metode ºi tehnici de procurare ºiexploatare a informaþiilor, de folosire pe scarãlargã a dezinformãrii, în ideea manipulãrii adver-sarului, cãruia nu-i rãmânea altceva, decât sã îºirecunoascã slãbiciunea ºi sã îºi ºopteascã în barbãcã a fost bãtut de cei mici ºi neajutoraþi.

AAnntteecceeddeennttee ccee aauu ssffiiddaatt ccoolloossuull

Vlad Þepeº a intuit cã turcii îºi vor extinde sfera deinfluenþã teritorialã. Situaþia economicã a þãrii era pepunctul de a cãdea în derizoriu, armata profesionistã selimita la strictul necesar, iar aliaþii nu mai prezentauprea multã disponibilitate de cooperare. Ideea reac-tivãrii serviciului de informaþii nu i-a fost doar intenþie,ci a prins contur, mai ales, cã acþiunea unor armateturceºti nu putea fi opritã prea uºor. Cronicarii vremiisusþin cã Þepeº „devenise atât de temut încât fãcea capânã ºi o sutã de duºmani sã-i întoarcã feþele ºi sã fugãdin calea lui”. Ei îi fãceau portretul în culorile superla-tivului absolut „era unic în serdãrie, un al doilea ca elnefiind în þara ghiaurilor”.

A reuºit sã intercepteze informaþia despreMohamed al II-lea care a trecut cu oºtile în Asia Micãpentru a conduce personal expediþia împotrivaTrapezuntului.

Vlad Þepeº dorea sã restabileascã hotarele ÞãriiRomâneºti. Fãrã sã mai aibã nostalgia relaþiilor diplo-matice, a executat atacul în zona Dunãrii.

Isak-paºa era lãsat la comanda taberelor de cãtreMohamed al II-lea. Grea, chiar imposibilã i-a fostîncercarea de a-l îndepãrta pe Vlad, care a creat panicãîn rândul populaþiei ºi a cucerit fãrã prea mare opoziþietoate þinuturile islamice.

Întors la bazã, Mohamed a fost informat de cãtreIsak-paºa. Supãrat la culme pe domnitorul ghiaurilor, adecis cã e momentul sã îi cearã socotealã pentrunesãbuinþa de a-l sfida. Vlad Þepeº a primit înºtiinþareade a se prezenta la Poartã conform obiceiului ºi sãaducã el însuºi haraciul Þãrii Româneºti, sã îl predea

slujbaºilor Pragului.Nu era pentru prima datã, când Vlad auzea ordinele

pe care le dãdea sultanul. A sesizat cã i se va întinde ocursã ºi s-a lãsat doar la mâna propriei sale intuiþii dis-cursive. Nici mãcar nu s-a gândit sã aducã Haraciul,dimpotrivã, a preferat sã devinã umil vânzãtor de iluzii.

Discursul sãu are toate consideraþiile retorice obli-gatorii negocierilor ºtiinþifice.

„Poporul þãrii mele este nechibzuit, iar dregãtorii ºisupuºii mei sunt cu douã feþe. Dacã mã duc sã mãînchin la ocrotitoarea curte a fericirii, atunci ei,supunându-se numaidecât ungurului îl vor primi pecrai în locul meu ºi îi vor preda acestuia tronul ºi avuþi-ile mele. Mã gândesc mereu la prilejul de a sãrutapicioarele tronului ºi de a ºterge praful de pe calulîmpãrãtesc ºi de a arãta supunerea ºi devotamentulmeu. Toate acestea demult trec prin gândul meu, dar,din pricina celor arãtate mai sus, vechea mea dorinþã nus-a împlinit pânã acum. Dacã se crede de cuviinþã sã fietrimis pentru ocrotirea ºi apãrarea þãrii unul dintreemirii de margine, atunci eu sunt hotãrât sã mã duc ºisã mã închin la Poarta cea ocrotitoare ºi sã ºterg cugenele mele tronul împãrãþiei”.

Orbit de mitul rãzbunãrii, Mohamed a dat cursdoleanþelor muºatinului Vlad. Sultanul ºi-a pregãtitoºtirile pentru a merge în Þara Româneascã sã opãzeascã pânã ce voievodul Þepeº „se va întoarce” dela curtea cea ocrotitoare.

AAtteennttaattee aassuupprraa pprrootteeccttoorriilloorr

Episodul pe care l-a creat Vlad Þepeº a fost relatatîn istorie cu metaforele simpatiei sau antipatiei faþã deprotagonist. Lansãm ceea ce a relatat cronicarulSemºeddin Ahmed.

„Cei doi sangceacbei, la rândul lor, arãtândascultare faþã de poruncã, au pregãtit îndatã armele ºi,mergând pe malul Dunãrii cu tobe ºi cu steaguri ºi cuslujitori ºi cu oameni, au stat la serhatul ÞãriiRomâneºti. Dar în timp ce ei, zicându-ºi cã «am venitsã-l slujim ºi sã ocrotim vilaetul sãu», sperau favoruriºi stãteau nepãsãtori, afurisitul acela a dat într-o noapteun atac ºi, galopând pe întuneric ºi trecând Dunãrea pegheaþã a dat peste ei. Fãcându-l martir pe Iunus-bei ºi

prinzându-l de viu pe Hamza-bei, a risipit oºtirile lor.Acel rãzvrãtit a tãiat picioarele musulmanilor careîncãpuserã pe mâinile sale la locul bãtãliei ºi, dându-ºipe faþã revolta sa ºi vestea rãzvrãtirii sale, ºi-adescoperit capul ºi a intrat pe câmpul de luptã. PeHamza-bei, pe care pusese mâna în timpul ciocnirii,luându-l în prinsoare, l-a luat cu el ºi l-a dus în ÞaraRomâneascã. Tãindu-i capul, l-a trimis craiuluiunguresc Matei Corvin ºi, deºi era din vechime duºmancu el, totuºi gândindu-se sã-l facã prieten, i-a zis: «Deazi încolo, pãrãsind prietenia prefãcutã cu turcul, m-amgândit sã merg pe calea duºmãniei. Împrãºtiindu-i oas-tea care venise sã-mi ocroteascã þara, am întors pe dosþinuturile sale aflate în vecinãtatea mea. Tãind capullui Hamza-bei, care era serdarul lor, l-am trimis înpartea voastrã. Pe ºoimii care erau luptãtorii sãi puter-nici i-am fãcut ca ºi când nu s-ar fi nãscut.»”.

Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului,nu a suportat insulta. ªi-a pregãtit oastea sã treacãDunãrea pentru a-l ucide pe Vlad. Intenþiile i-au fostdejucate de cãtre observatorii personali ai lui Þepeº.Mai mult, domnitorul de blazon muºatin, a hotãrât sãaplice un plan îndrãzneþ de a riposta împotriva atacato-rilor. Atacul taberei turceºti pe timp de noapte a rãmasde notorietate în arta militarã universalã. Numai cã,uneori, graba stricã treaba. Confuzia unor repere vitalea compromis acþiunea românilor. Ce s-a întâmplat cuÞepeº? A fugit în Transilvania. Doar cã în loc de pro-tecþie, Matei Corvin i-a oferit carcerã. Motivul? Sim-plu. Câteva uneltiri din partea „mâinilor invizibile”.

DDeessttããiinnuuiirrii aallee mmuuzzeeii CClliioo

Indiferent cât de mult s-ar dori ca strategia sãcâºtige totul, nu avem voie sã neglijãm hazardul,jocurile de culise. Informaþiile sunt liantul într-o acþi-une militarã, fie ºi dacã lupþi în faþa celui mai neînsem-nat duºman. Pe lângã diplomaþie, Vlad a fost ºi un lup-tãtor pe ringul inteligenþelor. Neºansa lui a fost „mân-dria”, cea mai proeminentã formã a nimicniciei umane,singura care creeazã ura ce nu va dispãrea prindragoste, ci prin urã. (C. D. C.)

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008

Pagina 9

Uneori istoria ne însoþeºte spiritul cu discursuriledespre oameni, domnitori, fapte ºi acþiuni militare.Într-adevãr, memorarea mecanicã a unor secvenþe,ani sau dinastii produce disconfortul mintal. Deºi nedorim sã ne pregãtim pentru trecut, prin învãþare,totuºi meritã sã avem în vedere ºi viitorul. Cum? Prina învãþa sã învãþãm. La lecþia de istorie, am ales dinlabirintul memoriei, câteva informaþii legate defenomenul rãzboi.

Arma psihologicãPentru prima datã, operaþiile psihologice au fost

aplicate în bãtãlia de la Salomina, dintre greci ºiperºi. Împãratul Temistocle a avut ideea de a folositehnicile de influenþare (manipularea, persuadarea).

Atacul pe flancuriNe-am vãzut în faþa unui fapt împlinit. Anume, cã

inamicul poate fi nimicit, nu doar prin acþiunilefrontale, ci ºi prin cele executate pe la flancuri.Invenþia o deþine generalul grec Epaminonda.

ªtiinþa se furãS-a fãcut mare caz pe tema pregãtirii acþiunilor pe

timpul Rãscoalei de la Bobâlna, din anul 1437. Mo-delul de apãrare a fost unul coerent ºi capabil sã asi-gure uzura ºi hãrþuirea atacatorilor. Totuºi, cine a fostcu ideea „armamentului” de rãzboi? Conducãtoriimiºcãrii au cunoscut modelul rãzboaielor husite dinCehia, duse în perioada 1419 – 1434.

Doja, un pionier al gherileiNu mai sunt la modã rãzboaiele mici, scurte ºi pe

spaþii incomode. Au cãutare cele din panoplia ficþiu-nii, cu platforme de lansare a rachetelor uriaºe sauarmele cu infrasunete. Dar, sã revenim la cãrþile noas-tre. Ce ºtiu despre Gheorghe Doja? Cã a fost un IisusHristos în Transilvania. Pentru binele semenilor, s-alãsat schingiuit cu fierul roºu. Euforia lui a fost rãs-coalã, miºcare sau rãzboi? Dupã cum spun istoriciimilitari, noþiunea de rãzboi ºi-ar gãsi poziþia în cazulDoja. Numai cã posibilitãþile în timp ºi spaþiu alecelor conduºi de Gheorghe Doja devin motive pentrua pune girul unui rãzboi de gherilã. Procedee speci-fice, atacurile cu obiective limitate, concentrarea unuiminimum de forþe în punctul decisiv, uzura ºihãrþuirea continuã sunt caracteristicile unor lupte degherilã. Din ceea ce ºtim pânã acum, nimeni nu ºi-acerut brevetul de creator în specialitate. Cu ceea ceam susþinut, ºanse are Doja. (C.D.C)

AArrccaannaa HHii ss ttoo rr ii aa

„Umilul” nu plãteºte birul

Statistici pe panoplia lui Mars

În urma înfrângerii armatei române de cãtre germani în1916, primul ministru de atunci, Ion I.C. Brãtianu vrând sãpunã la adãpost averea ºi armata României, ºi având departea sa ºi garanþia celorlalte guverne ale cãror þãri erauimplicate în Primul Rãzboi Mondial, a trimis tot tezaurulRomâniei la Moscova. S-a decis, deci, ca Armata ºi Guver-nul sã se refugieze la Odessa, iar tezaurul, arhivele, averilebãncilor, ale mitropoliilor, bijuteriile ºi obiectele de valoareale Casei Regale, sã fie trimise la Moscova.

Cum ostaºii români n-au mai fost învinºi, nici Armata,nici Miniºtri n-au mai plecat în Crimeea. Doar tezaurul ºibogãþia þãrii au ajuns la ruºi. În decembrie 1918, Lenin, careavea nevoie de bani pentru armament, a decretat legalã con-fiscarea tezaurului românesc. În anii 1919 ºi 1920, lingourilede aur ale României au fost vândute de acelaºi Lenin pepiaþa americanã. Dupã 36 de ani, mai exact în 1956, Uni-

unea Sovieticã a restituit României tezaurul trimis în timpulPrimului Rãzboi Mondial. Mai exact o parte din el, împre-unã cu arhivele Casei Regale, ale mirtopoliilor etc. ºi cuosemintele domnitorului Dimitrie Cantemir.

Piesele din celebrul Tezaur de la Pietroasa, "Cloºca cupui", care s-au întors se gãsesc astãzi la Muzeul Naþional deIstorie, au ansamblul descompletat, pentru cã piesa caredãdea numele tezaurului de la Pietroasa a rãmas în custodiaruºilor. Cea expusã este o copie.

Pentru unicitatea ºi frumuseþea lui, îl descriem foarte pescurt. Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut ºi sub numele po-pular de "Cloºca cu puii de aur" a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi þãrani în timp ce luau piatra de pe dealulIstriþa (750 m).

Din cele 22 de piese, s-au recuperat doar 12, în greutatede aproape 19 kg. Cinci sunt lucrate doar din aur: un platoumare, o canã, o paterã (vas ornamental) cu decor în relief ºio statuetã în centru, un colan cu inscripþie ºi un colan sim-plu, iar ºapte sunt împodobite ºi cu pietre preþioase: uncolan, patru fibule (broºe) ºi douã vase. Cele zece piese pier-dute au fost probabil trei colane, o paterã, nedecoratã, ofibulã ºi douã perechi de brãþãri încrustate cu pietre. Platoulimpresioneazã mai ales prin dimensiuni ºi masivitate, fiindlucrat din aur, cu o greutate de 7,6 kg ºi un diametru de 56cm.

Decorul platoului se compune pe margine dintr-un re-gistru încadrat de douã ºiruri perlate, ritmat de o linie în zig-zag ce înscrie în fiecare dintre unghiurile sale câte o palmetãstilizatã. Cana (oenochoe) a fost reconstituitã. Cu o înãlþime

de 37 cm, ea are o siluetãzveltã, corpul ovoidal-alun-git, fiind decoratã cu caneluriparalele, larg ondulate ºifrunze de acant stilizate. Pa-tera este un platou cu undiametru de 26 cm, lucrat dindouã foi groase de aur,sudate cu multã mãiestrie.Partea interioarã are un orna-ment bogat: o frizã princi-palã cu 16 personaje îndiferite atitudini ºi spre cen-tru una mai îngustã cu ºaseanimale ºi un om. În mijloculpaterei este montatã o sta-tuetã. "Cloºca cu pui" o vomdescrie, probabil, când origi-nalul va fi ajuns acasã. (P.I.)

Despre Tezaurul de la MoscovaCloºca cu pu i i de aur

La 2.000 de ani dupã ce a fostîngropat ºi conservat în urma uneierupþii vulcanice, oraºul antic al Imperi-ului Roman, Pompei este aproape de dis-pariþie. Deceniile de neglijenþã, mi-lioanele de paºi ale turiºtilor ºi efecteledegradante ale razelor soarelui ºi ploilorameninþã serios cel mai faimos sit arhe-ologic din lume, dar ºi principalaatracþie turisticã a Italiei, susþin spe-cialiºtii.

Arheologii ºi istoricii de artã seplâng de ani buni de neglijenþa arãtatã înpãstrarea comorilor din Pompei. Ei aver-tizeazã cã estomparea treptatã a fres-celor, deteriorarea serioasã aacoperiºurilor ºi a pereþilor va duce ladispariþia definitivã a vechiului oraº.

Situl arheologic cu o suprafaþã de 66de hectare, din care douã treimi lãsatenedescoperite de la începerea sãpãturilorîn urmã cu 250 de ani, oferã un tablouunic al vieþii de zi cu zi din anticul oraºroman, îngheþat în timp de erupþia Vezu-

viului în anul 79 î.Hr. Arheologii spun însã cã

autoritãþile nu au intervenit de anibuni pentru a opri degradareanumeroaselor artefacte ce seregãsesc în acest sit. Aºa se facecã multe dintre piesele de rezis-tenþã ale sitului se aflã acum înstare avansatã de deteriorare.Fresce, altãdatã de un specific“roºu Pompei”, au acum oculoare roz-gri, ori s-au cojit întotalitate. Coloanele ºi acope-riºurile în care ani de-a rânduls-a infiltrat apa sunt ºi ele în prag deprãbuºire.

Guvernul italian a declarat în aceastãlunã stare de urgenþã pe o perioadã de unan la situl arheologic al vechiului oraºPompei, permiþând astfel cheltuirea unorfonduri suplimentare ºi aplicarea unormãsuri speciale pentru protejarea ºimenþinerea lui în viaþã.

Experþii susþin însã cã iniþiativa

guvernului nu rezolvã problemele situ-lui, unde este nevoie de o întreþinere spe-cialã zilnicã.

“Rãdãcina acestei probleme estelipsa de viziune ºi de organizare în ma-nagementul general. În acest fel, Pompeise îndreaptã inevitabil cãtre distrugere”,susþine Antonio Irlando, ºeful unuiobservator independent pentru conser-varea moºtenirii artistice din regiuneaNapoli.

Trecerea timpului duce ºi la schimbãri la nivelul cerebral,provocând încetinirea unor procese cognitive care vor îngre-una memoria ºi atenþia distributivã.

Totuºi, deceniile de cercetãri ºi studii au demonstrat fap-tul cã mintea poate fi ajutatã sã nu îmbãtrâneascã odatã cucorpul. Experþii au întocmit o listã a celor mai simple strate-gii care ascut mintea ºi ajutã memoria.

În primul rând, trebuie sã „economisim” creierul folosindcalendare, liste, agende, foldere ºi tot felul de materiale pecare putem nota programul ºi evenimentele zilnice. Apoi,acasã, trebuie sã avem un loc pentru chei, facturi ºi ale obiectepentru a nu ne petrece minute bune, gândindu-ne unde le-amlãsat ultima oarã. Dupã ce facem ordine în lucruri, trebuie sãfacem ordine ºi în gânduri. Nu este obligatoriu sã reþinemnumele tuturor foºtilor colegi de liceu sau facultate sau totfelul de numere de telefon.

Repetaþi informaþiile noi cu glas tare„Sã ne folosim toate simþurile”, ne îndeamnã specialiºtii.

Atunci când vrem sã reþinem ceva este bine sã facem asocieride imagine, de gust, culoare sau miros, astfel încât creierul sãfie „ajutat”. Materia cenuºie trebuie „educatã” pentru a puteafolosi toate regiunile implicate în procesul de învãþare. Citiþicu glas tare, desenaþi sau notaþi informaþiile pe care vreþi sã lereþineþi.

Memoria vizualã ajutã de multe ori mai bine, fãcând maiuºor de înþeles ºi explicat unele lucruri. Apoi, pentru a reþinemai bine o informaþie tocmai aflatã, repetaþi-o cu glas tare, fiecã este vorba de numele unei persoane sau al unui fel de mân-care cu specific.

Însã, atunci când învãþaþi pentru un examen, repetãrile tre-buie sã se facã la o distanþã de câteva zeci de minute, pe operioadã de câteva zile sau sãptãmâni. Distanþa dintre acesteperioade de repetiþie ajutã, în mod special, când vrem sã

memorãm informaþii mai complicate.

Somnul este esenþial pentru minte ºi corpªi prescurtarea unor denumiri ajutã, mai ales, dacã folosim

acele pãrþi din cuvânt care sunt „muzicale” ºi le legãm întreele, dezvoltând un termen la fel de melodios. Apoi, pentrumenþinerea capacitãþilor intelectuale trebuie sã avem mereuactivitãþi care solicitã mintea.

Discutaþi despre cãrþi, filme, faceþi rebus sau puzzle, origãsiþi-vã un hobby care necesitã anumite abilitãþi intelectuale.Apoi, puteþi merge la un curs de îmbunãtãþire a memoriei,dezvoltat de specialiºti în sãnãtatea mentalã sau psihologi.

Feriþi-vã de cursuri pe calculator sau jocuri de concentrarecare nu ajutã deloc la memoria generalã. Cele mai bune suntcursurile care se axeazã pe dezvoltarea unor abilitãþi practicepentru viaþa de zi cu zi. În cele din urmã, îmbunãtãþiþi-vãmemoria dormind bine în fiecare noapte. Somnul esteesenþial, atât pentru sãnãtatea mentalã, cât ºi cea generalã.Deºi specialiºtii recomandã între 6 ºi 8 ore de somn pe noapte,ceea ce conteazã este calitatea ºi nu cantitatea de somn. Încer-cati sã menineþi o rutinã a somnului, având în fiecare zi ace-leaºi ore la care sã vã culcaþi, efectuaþi cele mai dificile exer-ciþii fizice ºi mentale în prima parte a zilei, atunci când minteaeste odihnitã, evitaþi cafeaua ºi alte surse de cofeinã dupãprânz, evitaþi sã aþipiþi în timpul zilei, deoarece vã poate între-rupe ciclul obiºnuit al odihnei.

De asemenea, medicii ne sfãtuiesc sã nu apelam la som-nifere decât în cazuri extreme, atunci când nimic altceva nufuncþioneazã ºi numai la recomandarea specialistului.Experþii mai spun cã nu trebuie sã ne silim sã dormim, dacãnu suntem obosiþi.

Oamenii de ºtiinþã de la Universi-tatea din Liverpool, care au lucrat la bor-dul unor nave din Atlantic, au descope-rit cã plantele din Oceanul Atlantic potcreºte datoritã mineralelor provenite dinfurtunile de praf din Sahara. Ele folosescmateriale organice sau “reciclate” de laplantele moarte când nutrienþii dinocean, precum fosforul, sunt în cantitãþiscãzute.

Profesorul George Wolff, de laDepartamentul de ªtiinþe ale Pãmântu-lui ºi Oceanului al universitãþii, a expli-cat cã cyanobacteria, un tip de phyto-plancton, este esenþialã pentru a înþelege

cum deºerturile oceanice pot susþinecreºterea plantelor. Bacteriile îºi iaunitrogenul din atmosferã, însã apele aucantitãþi foarte mici de fosfor.

“Cercetãrile noastre sugereazã cãfurtunile de praf din Sahara sunt respon-sabile pentru diferenþa între numãrul decyanobacterii din nordul Atlanticului ºicel din sudul Atlanticului. Praful ferti-lizeazã apele nordice ale Atlanticului,permiþând astfel phytoplanctonului sãfoloseascã fosfor organic. Din pãcate,praful nu ajunge ºi în apele sudice”, aprecizat Wolff.

Atlanticul este considerat un deºert

marin, pentru cã mulþi nutrienþi,esenþiali pentru creºterea plantelor, orisunt în cantitãþi infime, ori nu pot fiaccesibili la adâncimi mai mari.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale

Internetulse va schimba radical

Adunarea generalã a ICANN, organizaþia care ges-tioneazã numele de domenii Internet, a decis, la Paris, cãorice cuvânt sau combinaþie de litere poate devenidomeniu de internet (exemple: .popescu, .dragoste,.bucuresti sau .urziceni). BBC precizeazã cã decizia afost adoptatã în unanimitate.

În urma deciziei, consideratã una istoricã pentruInternet, companiile vor putea sã-ºi transforme propriilenume în domenii de net, iar persoanele fizice ar puteaproceda la fel. Noile reguli ar putea facilita, de aseme-nea, lansarea domeniului .xxx, dupã ani întregi denegocieri. De asemenea, ICANN a decis cã trebuie sãpermitã introducerea adreselor numelor de domeniiscrise în arabã sau în limbi asiatice.

ICANN a lucrat ºase ani la acest proiect, care arputea intra în vigoare începând de anul viitor. “În afarãde .com, .net sau .org, cei 1,3 miliarde de utilizatori deinternet vor putea, din 2009, sã acceseze adrese genericefolosind drept extensii cuvinte comune precum .love,.hate sau .city sau nume proprii”, a declarat pentru pu-blicaþia francezã Les Echos, citata de Le Monde,preºedintele ICANN, dr. Paul Twomey.

Domeniile top-level sunt în numãr limitat ºi se referãla þãri, cum ar fi .uk, sau .it, la comerþ (.com), organiza-þii ºi instituþii (.org) sau .net. Potrivit Le Monde, în acestmoment existã aproximativ 250 de extensii.

The Internet Corporation for Assigned Names andNumbers (ICANN) este instituþia care face regulile penet, supervizeazã numele de domenii ºi lucreazã pentru“deschiderea” adreselor de trei ani.

Preºedintele ICANN a afirmat cã schimbãrile înfuncþionarea Internetului vor fi cele mai mari din istoriasa. “Impactul schimbãrilor va fi diferit în diverse pãrþide pe glob. Însã, va permite grupurilor, comunitãþilor ºicompaniilor sã-ºi exprime identitãþile online”. El spunecã, practic, Internetul se va extinde mult, vor fi noi “pro-prietãþi” pe care mulþi se vor grãbi sã le adjudece ºi sã lefoloseascã aºa cum vor dori.

ICANN spune cã, teoretic, orice combinaþie de litereva putea fi înregistratã ca domeniu nou, însã va exista unproces independent de arbitrare, pentru cei care auobiecþii. Comisia de arbitrare poate respinge nume dedomenii, pe motive legate de moralitate ºi de ordinepublicã. Cei de la ICANN spun cã nu s-a decis cât vacosta înregistrarea unui nou domeniu, care ar puteaajunge la câteva mii de dolari, mai scrie BBC.

Aceastã liberalizare va genera, de asemenea, veni-turi însemnate pentru ICANN, ce încaseazã o anumitãsumã pentru fiecare adresã web înregistratã.

“Facem asta pentru a ne recupera banii cheltuiþi.Deja am cheltuit 10 milioane de dolari pe acest proiect”,spune reprezentantul ICANN, care adaugã cã o persoanãfizicã poate sã-ºi punã numele ca extensie a adresei web,atât timp cât poate demonstra cã are “un plan de afaceriºi capacitate tehnicã”.

Terminalul EG100, produs de FreeTek, poate fi pur-tat la mânã în acelaºi fel ca ºi un ceas. Are conectivitate

GSM/GPRS, ecran cudiagonala de 1.3 inch,camerã VGA, Bluetooth,radio FM ºi memorieinternã de minim 512 MBºi maxim 2GB.

Ca ºi în cazul anterior,nici o vorbã, încã, desprecostul sãu sau despre datalansãrii pe piaþã a acestuitelefon. (P.I.)

Furtunile de praf din Saharasusþin viaþa în Oceanul Atlantic

Ideea cãoamenii au unsimþ matematicînnãscut a fostpusã sub semnulîndoielii, dupã ceun studiu a confir-mat cã un trib dinAmazon nu arenici un simþ alnumerelor.

A b i l i t a t e aadulþilor din tribulPirahã de a con-ceptualiza numerenu este mai mare

decât cea a copiilor sau a unor animale, iar limbajul lor, vorbitde doar 300 de oameni, nu are nici un cuvânt care sã exprimeconceptul de “unu” sau alte numere.

Echipa, condusã de Edward Gibson, profesor de ºtiinþecognitive la Massachusetts Institute of Technology, a aflat cãoamenii din tribul Pirahã, aflat în nord-vestul Braziliei, folo-sesc limbajul pentru a exprima cantitãþi estimative precum“câteva” sau “mai multe”, dar nu numere precise.

Pânã acum se credea cã oamenii au abilitatea matematicãînnãscutã, dar Gibson precizeazã cã acest grup este un exem-plu cã tot ce se ºtia, ar putea fi fals. “Ar putea sã înveþe, darnumerele nu sunt folositoare în cultura lor, aºa cã nu au încer-cat niciodatã”, a mai spus Gibson.

Studiul aratã cã numerele au fost inventate de oameni pemãsurã ce au avut nevoie de ele, ºi cã nu sunt o parte înnãs-cutã a limbajului.

Un trib din Amazon nu are cuvinte pentru... numere

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

Cele mai simple strategii pentru îmbunãtãþirea memoriei

Situl arheologic al oraºului anticPompei este pe cale de dispariþie

Telefonul ceas de mânã

Pentru acei dintre noi cu buzunare generoase, darstrâmte, unul dintre cei mai mari producãtori mondialide telefoane de lux, Mobiado, promite sã scoatã pe piaþãcel mai subþire telefon de lux din lume, de numai 10,6milimetri. FreeTek a gãsit soluþia pentru cei care vor catelefonul propriu sã fie ºi ceas de mânã în acelaºi timp,în vreme ce pentru prezentãrile în PowerPoint, de lamuncã sau pentru vizionarea unui film pe unul dintrepereþii apartamentului, Texas Instruments a inventat untelefon cu proiector.

Cel mai recent telefon de lux anunþat de cei de laMobiado este Professional 105 ZAF, terminal care arepretenþia de a fi cel mai subþire telefon de lux din lume,de numai 10,6 milimetri. Potrivit TechGadgets.in, faþa ºispatele telefonului Professional 105 ZAF sunt fabricatedin bucãþi mari de cristale de safir. Carcasa din alu-miniu, folosit ºi la construcþia avioanelor, oferã rezis-tenþã, dar ºi o greutate scãzutã, în timp ce butoanele ºiºuruburile sunt din oþel inoxidabil.

Telefonul nu are doar un aspect luxos. Professional105 ZAF are ecran de 2 inch cu 16 milioane de culori ºio camerã foto de 2 megapixeli, o memorie internã de1GB, conectivitate Bluetooth ºi microUSB. Playerulmuzical suportã formatele MP3, AAC ºi eAAC+. Ope-raþional, atât în reþele quad-band GSM/EGSM precum ºiîn reþele dual-band GSM/WCDMA, Professional 105ZAF va putea fi folosit în America de Nord, Europa,Africa, Asia-Pacific ºi America de Sud. Preþul ºi datalansãrii telefonului nu sunt cunoscute.

Cel mai subþire telefonde lux din lume

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008

Pagina 11

Rege Conan! Fã ceva!

Iatã o ºtire vag îngrijorãtoare: acþiu-nile developer-ului norvegian care ne-adat Age of Conan au cãzut mai rãu decâtpersonajul meu când încerca sã ia oscurtãturã prin munþii cimmerieni! În mai,atunci când acest joc aparent excepþionala fost lansat cu surle ºi trâmbiþe, acþiunileFuncom valorau nu mai puþin de 54 USD.

Acum, însã, auajuns la doar 24de gold piecesa m e r i c a n e .E x p l i c a þ i i l edate de cei cares-au bãgat sãc o m e n t e z eacest eveniment

financiar se referã în primul rând la faptulcã jocul nu ar fi în stare sã-ºi pãstrezejucãtorii. Acum, e adevãrat cã, dupã cetreci de nivelul 20 ºi de primul peripluprin Tortage, nu prea mai vezi acelaºinivel de detaliu. ªi totuºi, chiar dacã numai sunt dialoguri vorbite aºa de multe,cum sã nu te vrãjeascã mãreþia natural-epicã din Connal’s Valley (Cimmeria) saucea urban-epicã din Tarantia (Aquilonia) –în Stygia n-am fost încã. Hm, tot devinprea personalã în ºtirea asta! Totuºi,existã ºi voci avizate care spun cã piaþa eun animal nãbãdãios ºi cã o asemeneascãdere nu va fi de lungã duratã sau mãcarnu va afecta pe termen lung jocul. Când osã-ºi termine de lustruit creaþia cei de laFuncom, în vreo câteva luni, aºa, apoi îiarãtãm noi pieþei ºi acþiunilor ºi altorlucruri neesenþiale de genul ãsta!

Star Trek Onlineengage-azã pe bune!

Iatã cã se întâmplã un lucru de seamãcare ar fi trebuit sã se întâmple acummultã vreme: Star Trek Online. Da, a fostscos din recycle bin ºi pus din nou pemotoare cu antimaterie de cãtre CrypticStudios, tãticul lui City of Heroes. Joculva fi ºi pentru PC, ºi pentru console. Dupãcum ne relateazã Eurogamer, povesteajocului are loc dupã toate Star Trek-urile,adicã tocmai prin secolul cu numãrul 25(Picard fãcea pe deºteptul cu a sa bandãde omuleþi veseli prin secolul 23),moment în care se întâmplã tot felul delucruri interesante ºi quest-oase prinGalaxie.

Nu o sã începi ca biet junior abia ieºitdin Starfleet Academy, ci direct din pos-tura de cãpitan. Tepoþi alãtura, fieFederaþiei, fieKlingonilor. Iargameplay-ul pro-priu-zis se vapetrece, atât în spaþiu, cu nava-þi alergândprintre planete, cât ºi pe propriile picioarecãpitãneºti, explorând ºi câºtigând xp pealte nave sau pe suprafaþa planetelor.

Nava va fi ca un fel de personaj însine, poþi sã o customizezi la nivel deechipaj ºi echipamente.

Jack Emmert, chief creative officer laCryptic, ne spune cã explorarea va juca unrol de seamã în Star Trek Online ºi cã o sãgãsim foarte multe rase de-a lungul dân-sei, a explorãrii adicã, dar cã povestea seînvârte în jurul celor principale ºifaimoase – Humani, Vulcanieni, Klingo-

nieni etc. Încã nu se ºtie nimic desprepublisher, dar cred cã o sã se ia la bãtaiecâþiva hojmalãi ai industriei gaming-uluipe mina asta de trilitiu online care e StarTrek. Aºa cã, bãgãþi impulse speed pânãla site-ul oficial (sau warp 9 direct lascreenshot-uri!)

Tatãl unui anume prinþdin Persia

Cel care a adus în aceastã lume peprea-acrobaticul Prince of Persia nu esteun zeu cu puteri incomensurabile, ci unmuritor numit Jordan Mechner. În modsurprinzãtor, el nu face parte din echipacare lucreazã la noul joc cu prinþul persan(care ne vine pe PC, PS3, Xbox 360 ºi PCcam pe la Crãciun). Domnul Mechner sedeclarã mulþumit de direcþia în careUbisoft îl împinge de la spate pe sãraculprinþ atât de împins în toþi aceºti ani(chiar, când naiba ajunge ºi el rege?).

Iatã ce spune zãmislitorul (grafic) deprinþi: “Sunt foarte incitat de noul joc. Mãbucurã faptul cã [cei de la Ubisoft] gân-desc într-o direcþie nouã... Mi se pare cãaratã foarte frumos. Are acel feelingromantic ºi pitoresc care e mai fidel ade-vãratului spirit de Prince of Persia. Efoarte ambiþios, e spectaculos, ºi e impre-sionant. Îmi place.”

În orice caz, omul ãsta nu stã cumâinile în sân, ci lucreazã la un nougraphic novel cu Alteþa-Sa Prinþul; ba amai scris ºi scenariul pentru filmul ce vasã vinã, despre care a spus cã da, chiar vorjuca în el Jake Gylenhaal, Ben Kingsley ºiAlfred Molina.

Cristina Fratu

SHOWBIZSHOWBIZ

NÃTÂNGI(reg.)

PROªTI

FÃRÃ PENE(pl.)

MIJLOACECIRCULANTE

BÃRBIERITLICENÞÃPOETICÃSPAÞIU

ZGÂRCITÃ

BLEGI

DIAVOL

SPÂN

CONCERTPE LAC

HAINÃBALAMUC

A SEPERINDA

INTRARE ÎN ZID

SETE!

NEBUNII

PROST

RELE !

ÞICNITÃ

C - A A -FOC-B-VIE-C à L D U R à -A V A R I - T E -LEMNE-ILA-C O ª A R -R O ª I E -PLITÃ-ACTE-RAR-SÃ-TR-S I R A - Z I -A B O N A -AOLEU-P-FU-A B A - F I L à -M I A -CENUªÃ-NU-A V A - O R -R I T M -C à M I N -RANÃ

Un numãr special al revistei Forbes îi prezintã peactorii care au câºtigat cei mai mulþi bani în ultimulan, clasamentul fiind condus de Will Smith, JohnnyDepp ºi Eddie Murphy.

Will Smith, în vârstã de39 de ani, este campion abso-lut. Actorul a câºtigat80.000.000 de dolari înperioada 1 iunie 2007 - 1iunie 2008. Pe lângã bani,Will Smith a câºtigat ºifaimã cu rolurile din ultimele

sale filme, primind o nominalizare la Oscar pentrurolul din pelicula "În cãutarea fericirii" (2007). Pelocul doi se aflã Johnny Depp, cu 72.000.000 de dolaricâºtigaþi în perioada amintitã, iar locul trei este ocu-pat de Eddie Murphy, cu 55.000.000 de dolari. EddieMurphy se poate spune cã s-a comportat cu un mãgarîn ultimul an ºi asta i-a adus succesul, pentru cã ceimai mulþi bani în cont i-au sosit de pe urma seriei"Shrek", unde ºi-a împrumutat vocea mãgarului.

În ceea ce priveºte topul actriþelor de la Holly-wood, Cameron Diaz se situeazã pe prima poziþie, cuvenituri de 50.000.000 dolari, graþie rolului prinþeseiFiona din seria "Shrek".

Pe locul al doilea s-a situat actriþa Keira Knight-ley, cu 32.000.000 de dolari, iar pe trei Jennifer Anis-ton, cu 27.000.000 de dolari.

Regizorul TimBurton l-a ales peJohnny Depp sãjoace în nouaecranizare apoveºtii "Alice înÞara Minunilor".Actorul va fiPãlãrierul Nebunîn filmul care sebucurã de unbuget impresio-nant. Johnny s-adeclarat foarte încântat de acest nou rol ºi de oportu-nitatea de lucra din nou cu Tim Burton care, susþineDepp, este regizorul sãu preferat. Johnny a mai avutroluri în: "Edward Scissorhands" (Edward omul foar-fecã), "Ed Wood", "Cãlãreþul fãrã cap", "CorpseBride" (Mireasa moartã), "Charlie and the ChocolateFactory" (Charlie ºi Fabrica de Ciocolatã) ºi SweeneyTodd: The Demon Barber of Fleet Streez" (SweeneyTodd - Bãrbierul diabolic din Fleet Street), filme rea-lizate tot în regia lui Tim.

Filmãrile vor debuta la începutul lui 2009, iar fil-mul va apãrea în cinematografe cel mai repede în2010. Mai multe detalii legate de distributia acesteipelicule nu au fost fãcute publice. Unele zvonurisusþin cã Mia Wasikowska o va interpreta pe Alice.

Cântãreaþa bri-tanicã a primit oofertã de 2.000.000de dolari din parteaprinþului Azim dinBrunei, pentru aparticipa la o petre-cere privatã în lunaseptembrie. Infor-maþia a plecat de laun prieten al artis-tei care a spus cãeste foarte probabilsã ºi accepte oferta.Dacã va lua banii,Amy Winehouse îi

va folosi pentru a-ºi ajuta soþul, pe Blake Fielder, casã îºi rezolve problemele. Este pentru a doua oarãpentru Amy, când câºtigã foarte mulþi bani pentru unconcert privat. În luna iunie, Winehouse a încasat alte2.000.000 de euro pentru un concert la o galerie deartã din Moscova, din partea miliardarului rus,Roman Abramovic.

În prezent, artista se aflã sub tratament. Amy afost diagnosticatã în luna iunie cu emfizem pulmonar,dupã ce a fost suspectatã de tuberculozã. Winehousese confruntã ºi cu dependenþa de droguri. Deºi a avutcâteva tentative de a se interna într-o clinicã de reabi-litare, totuºi cântãreaþa a recunoscut cã ºi în timpultratamentului continua sã consume droguri.

Cristina Fratu

Cei mai bine plãtiþiactori de la Hollywood

Alte câteva quest-uri interesanteJOCURI

DE LA LUME ADUNATE...

CERNEALÃIDIOT

PERICOL

FIR

NUC SEC !

TÂMPIÞI DÂNSUL ZÃPÃCIÞI

ZECE SUTE

ÎNVINSÃ

A SUFERI

LOC DETRECERE

CATE!

MENAJERIE

RECE !

CAIS !

DUMNEATA

INEL

LAREVEDERE

FEL

USTUROIOVAL LA

CAPCOCOª

CASTRAT

Johnny Depp în “Þara Minunilor"

Amy Winehouse, ofertatã de un prinþ arab

Rãspunsurile testului din nr. 13 (247)

1. Drama “Cocoºul negru” a fost scrisã deVictor Eftimiu (1889 - 1972).

2. Zeiþa scandinavã Freyja era reprezentatãcãlãtorind într-un car tras de douã pisici.

3. Câinele face parte din familia canidelor.4. Piesa de teatru “Pisica pe acoperiºul

fierbinte” a fost scrisã de dramaturgul ameri-can Tennesse Williams (1911 - 1983).

5. Zeul egiptean funerar Ambis erareprezentat printr-un câine mare negru sauprintr-un câine sãlbatic asemãnãtor ºacalului.

6. ANONIM (cf. T. Maiorescu, Opere I,902.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

1. Ce pictor francez a pictat, în 1876,tabloul “Fata cu pisica”?

2. Cum se mai numeºte amurgul?3. Din ce ordin de insecte face parte

puricele?4. Cum se numea calul lui Caligula, cel pe

care împãratul l-a fãcut senator?5. Cum se numea soþia lui Herakles, cea pe

care într-o crizã de nebunie datoratã uneltirilorHerei, eroul o ucide odatã cu cei trei copii ailor?

6. Cine a spus: „Obrãznicie e a cere de laalþii mai mult decât þi se cuvine. De obicei setrec sub acest nume fapte care sunt numaibãdãrãnii”?

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

☺☺Englezii, japonezii ºi românii îºi

perfecþioneazã fabricile cu un nouceas cu cuc...

La englezi:-(7:15) Cucu-cucu, bine-aþi venit

la lucru!-(7:25) Cucu-cucu, puteþi începe

lucru!-(12:25) Cucu-cucu, pauza de

lucru...-(17:15) Cucu-cucu, la revedere

s-a terminat lucrul.La japonezi:-(7:15) Cucu-cucu, sunteþi deja

la lucru?-(12:15) Cucu-cucu, e pauza de

lucru...-(17:15) Cucu-cucu, s-a terminat

lucrul.-(19:00) Cucu-cucu, sunteþi încã

la lucru?-(19:30) Cucu-cucu, vã rog, ple-

caþi de la lucru!La români:-(7:15) Cucu-cucu, a venit cine-

va la lucru?-(12:15) Cucu-cucu, pauza de

lucru...

-(15:00) Cucu-cucu, mai e cine-va la lucru?

☺☺Un om se duce sã cumpere un

sicriu ºi-i cere sfatul vânzãtorului:- De care-mi sugeraþi, de zinc

sau din lemn?Acesta se gândi destul de mult,

dupã care rãspunde:- Nu ºtiu ce sã vã spun, de zinc e

veºnic, dar din lemn e... mai bunpentru sãnãtate...

☺☺Mãrci de produseZi obiºnuitã de lucru: Te

trezeºti - Nokia, Colgate, Nesscafe,Hochland, Orbit, Renault, Compaq,Epson, Nokia, Nokia. La prânz -McDonalds, Coca-Cola, Orbit,Compaq, Epson, Nokia, Nokia.Seara – Renault, Tuborg, Tuborg,Tuborg, Tuborg, Tuborg... Nokia...Nokia... Durex... Durex, Colgate.Te culci!

☺☺RADIO EREVAN - Va veni un alt rãzboi mondial?- Nu! Dar va fi o luptã pentru

pace, de nu va mai rãmâne piatrã pepiatrã. (F.C.)

☺☺Nebunii

SFÂNTÃNEGAÞIE

VIE!

LOVITURÃDE TENIS

DEMENTÃIRITARE

INCIPIENTÃ

LÃTURI

CAPIE !

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 14 (248) din 31 iulie 2008Pagina 12

Telegrame pentru Curier...

Comuna Polovragi a fost gazda ospitalierã a celei maiimportante sãrbãtori populare desfãºuratã în aceastã lunã, înspaþiul Olteniei Subcarpatice - târgul tradiþional de Sfântul Ilie.Autoritãþile locale s-au pregãtit temeinic pentru eveniment ast-fel cã programul manifestãrilor a cuprins în afarã de activitãþilecultural-artistice ºi religioase ºi bâlciul tradiþional. Pe loculnumit Câmpul Mare, din vecinãtatea Mãnãstirii Polovragi,ºi-au dat întâlnire comercianþi care au reprezentat peste400 de firme din þarã care au expus ºi au oferit spre vân-zare mãrfuri dintre cele mai diverse, dar mai ales pentrutoate buzunarele. Pentru prima datã la acest târgtradiþional au luat parte ºi comercianþi din RepublicaMoldova. Târgul a fost vizitat în afara localnicilor decãtre mii de cumpãrãtori sosiþi din împrejurimi, dar ºi dinjudeþele limitrofe, din Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Brãilasau Cluj. Ei au þinut sã achiziþioneze suveniruri, produsealimentare tradiþionale, obiecte de artizanat - a seînþelege, clopuri, butoiaºe, chimiruri, linguri din lemn,iconiþe, articole de pielãrie ºi blãnuri, harnaºamente pen-tru atelaje etc. Cum era de aºteptat la acest târg, un spaþiude reprezentare destul de generos a fost ocupat de hainelesecond-hand. Marfã pentru toatã lumea interesatã în aprocura câte ceva din galantarele de la… „ritornata”.

Pentru pasionaþii de senzaþii tari, parcul de distracþiiamenajat a reuºit sã le satisfacã setea de adrenalinã.„Caracatiþa” din oraºul piraþilor, tiribombele, hamer-ul,dar ºi skylift-ul au fost doar câteva dintre sectoarele celemai aglomerate. Lãsând la o parte latura comercialã a eveni-mentului, poate cã pe hãrþile de cãlãtorie ale dumneavoastrã seva regãsi marcatã localitatea Polovragi. Nu doar târgul în sineeste important, ci ºi zona de sub munte încãrcatã de multe posi-bile itinerarii de cãlãtorie la sfârºit de sãptãmânã. Pentru aceas-ta vã prezentãm, secvenþial, câteva date despre mirificulperimetru de desfãºurare a evenimentului, cocheta localitate demunte, comuna Polovragi.

AArrhhiitteeccttuurraa mmeemmoorriieeii ttuurriissttiicceeSituatã în partea de nord–est a judeþului, la poalele

muntelui, în mica depresiune cu acelaºi nume, comunaPolovragi este atestatã documentar din anul 1480, de pe vre-mea lui Radu cel Frumos. Originea numelui localitãþii ar puteafi datã de numele unei plante rare – polvragi- folositã potrivitlegendelor locului de cãtre un vraci sihastru ce sãlãºluia într-opeºterã din apropiere. Alte surse indicã ºi cuvântul grecesc depolovrakos, ce ar însemna îngrãmãdire de stânci sau de lacuvintele slave pole ºi ovrag, ceea ce în traducere ar însemnadefileul din câmpie, acolo unde muntele ºi despicãtura cheilorrãsar direct din netezimea terasei pe care se aflã satul.

În imediata apropiere se aflã Cheile Olteþului, sãpate derâul cu acelaºi nume, în calcarele masivului Polovragi –Cernãdie. Pe o distanþã de mai bine de 2 km, verticala pereþilorºi sãlbãticia peisajului la care se adaugã linia îngustã a defileu-lui sunt doar câteva dintre elementele naturale ce constituie oinvitaþie la drumeþie în supranatural.

Mãnãstirea Polovragi, denumitã în vechile documente,Mãnãstirea de la Braniºtea, este ctitoria din anul 1643, alogofãtului Danciu Piraianu. Aceasta, a fost ridicatã pe loculaltei biserici înãlþatã în perioada 1503-1505, de un strãmoº al

lui Danciu Piraianu. Mãnãstirea se aflã aºezatã într-un loc deun pitoresc aparte, în apropierea unei pãduri de castani.Intrarea în incinta mãnãstirii se face printr-o poartã masivã dinlemn, frumos sculptatã, pe care scrie : “Bine este cuvântat celce vine întru numele Domnului”. Aici, întâlnim comunicareapozitivã a mesajului, spre deosebire de cea din Infernul luiDante, unde trebuia sã ne lãsãm orice speranþã. În partea

dreaptã a porþii este o frumoasã troiþã din lemn sculptat, pepostament de beton, închinatã eroilor ºi martirilor României.Pictura de tradiþie bizantinã, executatã în frescã a fost realiza-tã în timpul lui Constantin Brâncoveanu între 1698-1705(unele surse indicã anii 1703-1712), de primii meºteri ieºiþi dinºcoala brâncoveneascã de la Hurez ca: Andrei Constantinos,Gheorghe Istrate ºi Ranite.

Alãturi de alte edificii monahale, din judeþ, MãnãstireaTismana, Lainici, sau de Mãnãstirea Horezu, din Vâlcea,mãnãstirea Polovragi este o verigã importantã în lanþul trainical ortodoxiei pe aceste plaiuri ºi un punct de atracþie pentruturiºti.

Peºtera Polovragi, localizatã în Cheile Olteþului, este ceamai lungã cavitate din Oltenia, 9186 m ºi a cincea din þarã.Aici au fost descoperite urme materiale din perioada de începuta epocii bronzului (Cultura Coþofeni) ºi din epoca dacicã. Dea-supra peºterii, la altitudinea de 1000 m, a fost cercetatã o cetatedacicã datatã în secolele II-I î.Chr. Peºtera a fost cercetatãpentru prima datã în anul 1868, studii ºi alte observaþii fiindefectuate ºi de cãtre E. Racoviþã ºi R. Jannel. Scriitorul Al.Vlahuþã a inserat în lucrarea sa România Pitoreascã numeleacestei minuni a naturii. În anul 1961, peºtera, avea o lungimecunoscutã de 3 km. Din anul 1974, peºtera este cercetatã despeologii de la C.S. „Focul Viu” din Bucureºti ºi prindescoperirea de noi galerii, peºtera ajunge la lungimea cunos-cutã astãzi. Peºtera este declaratã rezervaþie speologicã, iaraccesul turiºtilor este limitat pe o anumitã porþiune.

P.S. Tot la Polvragi se gãseºte cel mai bun ansamblu defluieraºi din þarã ºi tot aici se coc cele mai bune cãpºuni.

Locotenent-colonel (r) Emanuel BÃRBULESCU

Detaºamente de militari din Iaºi ºi de la Dej, auacþionat duminicã, 27 iulie, în conformitate cu dispo-ziþiile conducerii Ministerului Apãrãrii, la solicitareaautoritãþilor centrale ºi locale, pentru limitarea efectelorinundaþiilor. Astfel, în zona localitãþii Rãdãuþi, judeþulSuceava, camioane DAC ale Ministerului Apãrãrii autransportat apã pentru persoanele sinistrate ºi au asigu-rat corturi militare pentru cazarea persoanelor evacuate,iar în zona localitãþilor Blãgeºti, Rãchiteni, Paºcani,militarii au continuat misiunea de ajutorare a per-soanelor ºi au participat la evacuarea bunurilor ºi la con-solidarea digurilor. De asemenea, elicoptere ale ForþelorAeriene Române au executat, în Maramureº, misiuni deevacuare a persoanelor ºi de transport alimente pentrupopulaþia afectatã de inundaþii.

În urma ºedinþei Comitetului operativ pentru situ-aþii de urgenþã, în care au fost analizate efectele inun-daþiilor din ultimele zile s-a stabilit ca MinisterulApãrãrii sã participe în continuare la sprijinirea popu-laþiei afectate de inundaþii, în special din zonele apropi-ate municipiilor Paºcani ºi Roman, precum ºi la conso-lidarea ºi supraînãlþarea digurile de pe râul Siret. (P.I.)

Pe 23 iulie s-aa sãrbãtorit ziua presei militare. Dela care nu se putea elimina ziarul „Curierul armatei”.Ce reprezintã publicaþia Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca” pentru ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii dinmarile unitãþi ºi subunitãþile subordonate? Mai întâicertitudinea unor dialoguri inteligente. Apoi armo-nizeazã comunicarea instituþionalã. Cã este adevãratãafirmaþia noastrã, ne aratã înseºi telegramele trans-mise de cãtre colaboratorii ºi cititorii periodiculuinostru. (C.D.C.)

General de brigadã dr. Avram CÃTÃNICI –Comandantul Comandamentului GarnizoaneiBucureºti. „Aniversarea ZILEI PRESEI MILITAREîmi oferã plãcuta ºi onoranta posibilitate de a vãadresa sincere felicitãri pentru activitatea deosebitã ºide mare rãspundere pe care o desfãºuraþi.

Vã rog sã primiþi, domnule locotenent-colonel, dinpartea mea ºi a colectivului pe care îl conduc, expre-sia distinselor sentimente, preþuirea pentru înaltulprofesionalism, dãruirea, priceperea ºi puterea demuncã manifestate în activitatea dumneavoastrã de zicu zi.

La ceas aniversar, vã adresez dumneavoastrã ºipersonalului din subordine, urãri de sãnãtate, fericireºi prosperitate, precum ºi noi împliniri în viaþa per-sonalã ºi profesionalã. La mulþi ani!”.

Eduard VRÂNCEANU – Timiºoara. „Suntem alã-turi de cei care scriu la «Curierul armatei». Prezenþalor lângã noi, la necazurile ºi bucuriile zilnice, ne-afãurit un crez. Acela cã «presa e cu noi!». Mai alespresa militarã, singura forþã strategicã aptã sãînduioºeze inimile ºi sã exploreze Universul. Vã dorimsã fiþi pereni pe frontul ideilor pe care ºtiþi sã le mo-delaþi cu penelul creaþiei ºi harului divin”.

Vasile BURGHELEA – Ploieºti. „Cunosc de zeceani ziarul dumneavoastrã. Din el, mi-am scris în ca-ietele de lucru multe informaþii documentate. ªtiu cepresupune viaþa dumneavoastrã mai mult profesionalãdecât personalã. Sunteþi serioºi în ceea ce faceþi. Amîncredere în cuvântul dumneavoastrã, care atuncicând este scris, creeazã emoþii aparte. Mã bucurãideea cã existã o zi a presei militare. Mi se pare un actal inteligenþei decizionale. Pentru mine, ziarul militarînseamnã virtutea bazatã pe mãsurã. Vã felicit ºi vãdoresc sã staþi mereu de vorbã cu noi!”.

Marin RADU – Craiova. „Excelentã iniþiativa dea gândi pentru presa militarã o zi a ei. Meritã adusãcelor care scot din tastele calculatoarelor poemeleinstrucþiei noastre consideraþia pe care o meritã. Pen-tru noi, soarta a decis cã trebuie sã acþionãm pe câm-pul de luptã. Pentru dumneavoastrã, destinul a fãcutsã vorbiþi despre cum luptãm noi. Ceea ce cred cã estemãgulitor. Vã citesc fiecare numãr. ªtiu ce presupunesã vã adaptaþi la gusturile ºi plãcerile noastre ca citi-tori. Vã invidiez pentru calmul dumneavoastrã într-ofurtunã a mentalitãþilor. Sunt convins cã veþi rãmânecu noi, pentru noi ºi pentru ceea ce reprezentãm cainstituþie – liantul fiinþei naþionale. Succes!”.

Ionel PANTELIMON – Constanþa. „Am scris anultrecut, douã articolele de ºtiinþã militarã pentru«Curierul armatei». Mare mi-a fost bucuria, când mi-am vãzut semnãtura pe ziar. Deºi încercasem ºi la altepublicaþii, totuºi, aici, mi s-a certificat valoarea. Deatunci, am rãmas fidel celor de aici, care nu exceleazãprin valoarea efectivelor, dar suplinesc prin putereaanticipãrii consecinþelor previzibile. Pot sã spun pe derost ce teme au avut efect asupra intelectului meu. Îmiplac provocãrile ce apar la fiecare numãr – holo-grafia, holotropia, spionajul ºi psihologia. Articoleledumneavoastrã vor putea rãspunde exigenþelor celormai tari publicaþii de ºtiinþã ºi culturã. Ar fi bine sãieºiþi în decorul societãþii civile. Pentru imagineaArmatei României ºi pentru potenþialul dumneavoas-trã creator. Suntem alãturi de dumneavoastrã ºi vãinvidiem pentru modestia profesionalã pe care oaveþi”.

Forþe ºi tehnicã în spri-jinul populaþiei sinistrate

Un nume de weekendPolovragi , o lume de mult ui tatã

Municipiul Târgu-Jiu gãzduieºte,în perioada 10 iulie - 6 august, artiºtisculptori, români ºi strãini sub egidacelei de a VIII-a ediþii a Simpozionu-lui Internaþional de Sculpturã „Con-stantin Brâncuºi”. Timp de aproape olunã, perimetrul cunoscut sub numelede Digul Jiului, din apropiereaMuzeului de Artã, va fi transformatîn atelier de creaþie. Deschiderea ofi-cialã a simpozionului a fost fãcutã înprezenþa autoritãþilor locale. Sculp-torii participanþi, români, dar ºi strã-ini, vor realiza opere artistice mo-derne, sculptând în travertin deGeoagiu ºi, ca un element de noutate,

în marmurãde Ruºchiþa.În municipiuîºi va avealocul ºi unm o n u m e n tcreat pentru acinsti memo-ria eroilorgorjeni.

La început a fost ideeaManifestarea artiºtilor plastici ,,Brân-cuºiana” se desfãºoarã fãrã întreruperedin 2001. Ideea care a stat la bazaproiectului simpozioanelor de sculpturãa fost exprimatã la vremea respectivã decãtre d-na Teodora Ciobanu, directoareadin acea perioadã a Centrului de Culturãºi Artã ,,Constantin Brâncuºi”. Oraºulcare gãzduieºte o creaþie a marelui Brân-cuºi, un ansamblu monumental unic,emblematic pentru cultul eroismului

(n.r.), trebuia sã creeze la rândul sãu omanifestare prin care sã-l elogieze, într-un fel, pe iniþiatorul sculpturii moderne.

Oraºul în care se creeazãopere moderne

Proiectul de debut, cel de tabãrã naþio-nalã de sculpturã, la Târgu-Jiu, a cunos-cut amploare prin numãrul tot mai marede artiºti palstici participanþi, iar în aniiurmãtori, a urmat firesc ºi apreciereainternaþionalã. La iniþiativa d-neiTeodora Ciobanu, directoarea din aceaperioadã a Centrului de Culturã ºi Artã,,Constantin Brâncuºi” a fost invitat ºi aparticipat câte un artist sculptor japonez.Proiectul ºi ideea au fost preluate decãtre profesorul de sculpturã PaulPopescu care le-a dezvoltat pentru ca,apoi, din 2004, domnul Sorin LoryBuliga, directorul Centrului de Culturã ºiArtã „Constantin Brâncuºi”, sã dezvolteaceastã tabãrã. Manifestarea a cãpãtatdin 2005, caracterul unei tabere inter-naþionale la care ºi-au dat concursulartiºti de renume din alte þãri. Sim-pozionul din acest an se bucurã deprezenþa artistului japonez, ShouTanaka, nominalizat de cãtre ,,Asociaþiade Schimburi Culturale România–Japonia,, precum ºi de participareasculptorilor Stefan Lyutakov ºi TodorLambov din Bulgaria, Iorgos Iliopolosdin Grecia, Petr Horák din Cehia ºi DinuCâmpeanu, din România curatorultaberei de sculpturã. Artiºtii prezenþi lasimpozion vor primi, firesc, drepturi deautor, însã cuantumul sumei, 1000 de

euro pentru fiecare artist, este simbolicîn raport cu valoarea artisticã a operelorrealizate ºi beneficiul de imaginecâºtigat de municipiul nostru, bastion alsculpturii moderne. La încheierea acestei ediþii a taberei de

creaþie, municipiul Târgu-Jiul va avea ºiun monument creat în memoria eroilorgorjeni cãzuþi pe câmpurile de bãtãlie,pentru independenþã ºi libertate. Operade artã va fi creatã chiar de cãtre cura-torul taberei de sculpturã, artistul plasticDinu Câmpeanu ºi se intituleazã,,Eroilor Gorjeni”.

Intersecþ i i culturale Primãria municipiului Târgu-Jiu vaprimi prin act de donaþie cele ºase lucrãrice vor fi realizate la aceastã ediþie decãtre artiºtii sculptori, astfel cã numãruloperelor de artã care întregesc patrimo-niul cultural ºi arhitectonic al urbei, de lao ediþie la alta a simpozioanelor desculpturã, ajunge la 62 de creaþii artis-tice. Operele de artã create la actualaediþie vor fi amplasate, ca în fiecare an,ºi la fel ca ºi operele realizate la ediþiileanterioare, în diferite zone din oraº, înlocuri stabilite de organizatori de comunacord cu artiºtii. La aceastã ediþie a sim-pozionului, oficialitãþile locale au formu-lat ºi un obiectiv de perspectivã: Tg. Jiu,capitala culturalã… naþionalã …pentruînceput. Printr-un parteneriat cu Visarta,de promovare a operelor brâncuºiene,municipiul Tg. Jiu se va putea afirma ºicu alte creaþii artistice de valoare, rea-lizãrile ediþiilor precedente constituindpremisa pentru obiectivul exprimat.

Atelier de creaþie la Târgu JiuSimpozionul Internaþional de Sculpturã

„Constantin Brâncuºi” - editia a VIII-a