“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin Anul IX / Nr. 94 / septembrie 2012 GRATUIT www.primaria-mizil.ro pOstalionul Fondator Emil PROSCAN Editorial EVENIMENT / ÎNVÃÞÃMÂNT Conform unor mãsurãtori radiestezice, BI(N)G BANG! de Emil PROªCAN Pagina 2 de Gabriela NEGOIÞÃ Pagina 5 Programul Sãlii de Sport Pagina 9 Cea mai mare incertitudine statisticã din istoria României S.C.MFA S.A. MIZIL Cei interesaþi sunt rugaþi sa depuna curriculum vitae la nr. fax 0244251912 sau la adresa de e- mail : [email protected]. Numai candidaþii selectaþi vor fi invitaþi la un interviu. Relaþii suplimentare la telefon 0244251366. Seceta, canicula ºi efectele lor asupra agriculturii Martor la sfatul aleºilor Pagina 2 ªTIRI LOCALE * INTERVIURI * ÎNVÃÞÃMÂNT * CULTURÃ * SPORT * SÃNÃTATE * HOROSCOP „...Am ars carnetele de partid, al meu ºi al soþiei, la flacãra aragazului, hotãrând în acelaºi timp sã nu mai intru niciodatã în politicã!“ Oamenii de lângã noi Pagina 6 OAMENI CARE AU NEVOIE DE OAMENI NICOLAI CRÃCIUN - preºedintele Comisiei de buget- finanþe Stadiul de pregãtire al ºcolilor ºi grãdiniþelor pentru începutul de an ºcolar COLOANA INFINITULUI EMITE PE O RAZÃ DE 300 m! Pagina 7 Menþionãm faptul cã, deºi ne aflãm într-o perioadã grea, de accentuare a crizei economice, lucrãrile de investiþii la Parcul Industrial care se edi- ficã pe raza oraºului Mizil continuã. Recent, doamna Fabioara Ionescu, director al Parcului Industrial Ploieºti, împreunã cu condu- cerea Primãriei oraºului Mizil au efectuat recepþia gardului împrejmuitor al Parcului Industrial ºi al reþelei electrice de iluminat ºi de forþã, care vor asigura alimentarea beneficiarilor cu energie elec- tricã, urmând ca în perioada imediat urmãtoare sã se efectueze recepþia la reþeaua de gaze ºi la cea de apã- canalizare, o datã cu finalizarea drumului de acces în Parcul Industrial. de Cristina COLÞ S S E E C C O O N N T T I I N N U U Ã Ã L L U U C C R R Ã Ã R R I I L L E E L L A A P P A A R R C C U U L L I I N N D D U U S S T T R R I I A A L L Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizil angajeazã proiectanþi ingineri, ingineri foraj, frezori CNC, strungari, lãcãtuºi, tratamentiºti, sudori. ªedinþa Consiliului Local Pagina 4 ANUNÞURI Pagina 11 AVEM SPORT DE PERFORMANTÃ SI TREBUIE SÃ NE MÂNDRIM CU ASTA!
Transcript
“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin
Anul IX / Nr. 94 / septembrie 2012 GRATUIT www.primaria-mizil.ro
Stadiul de pregãtire al ºcolilorºi grãdiniþelor pentru
începutul de an ºcolar
COLOANAINFINITULUIEMITE PE O
RAZÃ DE 300 m!
PPaaggii
nnaa 77
Menþionãm faptul cã, deºi ne aflãm într-ooperioadã grea, de accentuare a crizei economice,lucrãrile de investiþii la Parcul Industrial care se edi-ficã pe raza oraºului Mizil continuã.
Recent, doamna Fabioara Ionescu, directoral Parcului Industrial Ploieºti, împreunã cu condu-cerea Primãriei oraºului Mizil au efectuat recepþiagardului împrejmuitor al Parcului Industrial ºi alreþelei electrice de iluminat ºi de forþã, care vorasigura alimentarea beneficiarilor cu energie elec-tricã, urmând ca în perioada imediat urmãtoare sã seefectueze recepþia la reþeaua de gaze ºi la cea de apã-canalizare, o datã cu finalizarea drumului de acces înParcul Industrial.
AVEM SPORT DE PERFORMANTÃ SI TREBUIE SÃ NE MÂNDRIM CU ASTA!
Pagina 2
TEHNOREDACTAREREDACÞIAPRIMÃRIA
Noua Piaþã agroalimen-tarã a oraºului Mizil, edificiugândit ºi realizat în ideea dea conferi un plus de imagineºi modernitate oraºului, seconfruntã acum cu uneleprobleme legate de ocupareaspaþiilor comerciale aflate laetajul clãdirii. Agenþii eco-nomici de la etaj, care oferãspre vânzare produse deîmbrãcãminte, încãlþãminteºi altele asemenea, nu s-auîmpãcat deloc cu "nouacasã", afirmând cã aceastãmutare le-a afectat grav situ-aþia financiarã, clientela lorfiind din ce în ce mai rarã. Ceimai mulþi dintre ei au hotãrât sãse întoarcã la spaþiile în aer liberocupate anterior, refuzând pe celenou amenajate. Deºi conºtienþi defaptul cã spaþiile de la etaj suntmult mai practice, atât pentrudepozitarea mãrfii în condiþiioptime ºi deplinã siguranþã, cât ºidin punct de vedere al prezentãriiproduselor, ei declarã cã suntnevoiþi sã renunþe la aceste avan-taje doar pentru a-ºi reface vadulcomercial anterior.
Vã reamintim cã dinpunct de vedere conceptual, pre-
cum ºi al normelor în vigoare,elemente de care s-a þinut cont înedificarea acestei construcþii,piaþa îºi va pãstra ºi în continuaresistemul adoptat, agenþii eco-nomici care au renunþat în moddeliberat la ideea efectuãrii unuicomerþ civilizat, vor fi nevoiþi sãse mute înapoi, dar pentru astatrebuie ajutaþi, inclusiv de cãtredumneavoatrã!
În urma unei vizite delucru a domnului primar la piaþãºi a discuþiilor avute la faþa locu-lui cu respectivii agenþi econo-mici, li s-au promis acestora lua-
rea unor mãsuri vizând urmã-toarele probleme: reducerea chi-
riei pentru spaþiile desti-nate comerþului cu produsenealimentare, pe perioadaîn care se manifestã con-diþiile specifice crizei eco-nomice ºi pânã la formareaacelui "vad comercial" decare se tot vorbeºte, dândastfel un impuls activi-tãþilor comerciale ºi spriji-nind dezvoltarea zonei atâtîn interesul acestora, cât ºial cetãþenilor; asigurareaunui microclimat optimdesfãºurãrii activitãþii, în
aºa fel încât sã fie asigurat con-fortul termic atât pentru agenþiieconomici, cât ºi pentru clienþi.
Primãria oraºului Mizil,împreunã cu Consiliul Local, vorlua mãsurile necesare rezolvãriiacestor probleme, implicând maimult mijloacele proprii de admi-nistrare, inclusiv publicaþia "Poº-talionul", prezentând în detaliucondiþiile extrem de civilizate încare se desfãºoarã în prezentactivitãþile comerciale în nouaPiaþã agroalimentarã a oraºului.
MMiirreellaa BBoonncciioogg:: Activi-tatea pe care o desfãºoarãS.P.C.L.E.P. Mizil constã în:înregistrarea actelor de naºtere,cãsãtorie ºi deces, transcriereaactelor de stare civilã a cetãþenilorromâni înregistrate la autoritãþilestrãine, efectuarea tuturor menþiu-nilor pe marginea actelor de starecivilã (tot ceea ce înseamnã mo-dificarea statutului persoanei fi-zice), operarea în baza de date acomunicãrilor de naºtere sau de-ces, eliberarea C.I. sau a C.I.P,acordarea vizelor de reºedinþã ºifurnizarea datelor cu caracter per-sonal, în conformitate cu Legea677/2001.
MM..BB:: S.P.C.L.E.P Mizilînregistreazã comunicãrile de
naºtere ºi decese ale persoanelordin oraºul Mizil ºi comunelorarondate transmise de oficiile destare civilã ale primãriilor respec-tive. Baza noastrã de date este ast-fel conceputã încât nu putemdeþine ºi comunica defalcat, pe
fiecare localitate în parte, numãrulpopulaþiei existente, cu atât maipuþin a acelor persoane care au saunu drept de vot. Acest lucru sepoate realiza numai printr-o soli-citare scrisã adresatã B.J.A.B.D(Biroul Judeþean pentru Admi-nistrarea Bazei de Date) Prahova.Altfel spus, S.P.C.L.E.P Mizil nudeþine decât numãrul total al per-soanelor existente în baza de datepentru oraºul Mizil ºi cele nouãcomune arondate, serviciul nostrudoar prelucrând datele cu caracterpesonal ale cetãþenilor, date careajung la B.J.A.B.D ºi apoi secolecteazã la D.E.P.A.D.B (Direc-tia de Evidenþã a Persoanelor ºiAdministrarea Bazelor de Date).Primarii, prin serviciile de starecivilã ale instituþiilor pe care leconduc, doar întocmesc actele destare civilã ºi apoi transmit comu-nicãrile serviciului de evidenþã alpersoanelor la care sunt arondaþi.
Nedispunând de o bazã de dateproprie, care sã le permitã accesulla toate datele personale ale lo-cuitorilor, serviciului nostru ºiimplicit primãriilor, le este impo-sibil sã actualizeze listele elec-torale permanente.
MM..BB:: Activitatea pe careo desfãºoarã serviciul nostru seconfruntã cu aceleaºi dificultãþi pecare toate serviciile publice comu-nitare le întâmpinã, în contextul încare legislaþia în domeniu se aflãîntr-o continuã dinamicã, iar spe-þele sunt din ce în ce mai complexe,dar sperãm într-o simplificare a le-gislaþiei, care sã vinã atât în spriji-nul nostru, cât ºi al cetãþenilor.
Mã simt obligat sã co-mentez afirmaþiile nefondate ºirãutãcioase ale celor ce vor sã sedisculpe, aruncând vina înspinarea altora.
În procesul de elaborareºi centralizare a datelor privitoarela evidenta persoanelor, primãriileau rolul de a furniza datele nece-sare cãtre S.P.C.L.E.P. ºi nimicmai mult! Logistica uzitatã esteastfel conceputã încât centrali-zarea, chiar ºi a unor date elemen-tare, este imposibilã, adicã pro-gramele de calculator impuse facimposibila obþinerea cifrelor sta-tistice.
Aºa stând lucrurile,acuzaþia trimisã cu atâta uºurinþãcãtre noi primarii este jignitoare,nedreaptã, dovedind dezinteres,necunoaºtere, rãutate.
Dar faptul cã pentru sta-
bilirea cvorumului acestui referen-dum s-au folosit datele recen-sãmântului de acum 10 ani ºi nude la ultimul, tot primarii sunt devinã?
Faptul cã din 2007 guver-nul de atunci a renunþat la înregis-trarea persoanelor ce lucreazãpeste hotare, lipsind multe insti-tuþii de aceste date statisticeextrem de importante, pentruaceastã hotãrâre iresponsabilã, totprimarii ºi primãriile sunt de vinã?ªi de ar fi numai asta!
Credeam cã oamenii suntdoar niºte cifre statistice jucate laruleta nesimþirii, dar vãd cã nicimãcar atât nu mai sunt!
Trãim un haos general,guvernat cu mãiestrie de "sindro-mul naivitãþii", speranþei rãmânân-du-i o singurã ºansã: cerul!
EEmmiill PPRROOªªCCAANN
Invadaþide pro-b l e m efel de fel,în mer-sul nos-tru prin
viaþã putem ignora realitatea. Subimperiul gândurilor, putem trecenepãsãtori pe lângã minunea ofe-ritã de un pom înflorit, pe lângãun rãsãrit mirific sau pe lângã unbãtrân neputincios cu faþa plânsãºi tristã.
Putem, din pãcate, igno-ra foarte uºor realitatea, adevãrul!Aceastã necunoaºtere, neºtiinþã,neglijenþã sau cum am mai puteatraduce ignoranþa, chiar dacã apa-rent nu doare ºi nu ne afecteazã, înrealitate poate produce modi-ficãri, de cele mai multe ori ire-versibile, sechelele putând provo-ca rãni grave vieþii, în toatã diver-sitatea trãirilor ei.
Atunci când poporulnostru nu depindea de nimeni ºiera lãsat în pace sã-ºi vadã de alelui, atunci când toatã lumeamuncea aici ºi nu la cãpºuni, þaranoastrã avea o industrie superper-formantã, în multe domenii eramîn topul celor mai buni producã-tori din lume!
Unde este industria noas-trã? Unde sunt fabricile ºi uzinelepe ale cãror produse, rãspândite întoatã lumea, scria "Made in Ro-mania"? Sunt peste graniþã, în alteþãri, sub formã de inox sau fiervechi! Nu au venit strãinii sã leîncarce ºi sã plece cu ele, nu! De-molatul este o operaþiune greoaie,costisitoare, ce nu se preteazã lapalmele lor fine, obiºnuite sã diri-jeze sclavii din þãrile cotropite,sclavi ce le-au construit oraºe cuarhitecturã impunãtoare ºi toatãbunãstarea. "Industria româneas-cã e un morman de fiare vechi!",ne-au trâmbiþat strãinii prin guralui Petre Roman. Preþul industriei
româneºti? Preþul fierului vechi,fãrã cheltuielile cu demontarea ºitransportul. Dacã ar fi sã se întâm-ple o minune ºi poporului românsã i se facã dreptate, ce despãgu-biri ar trebuie sã cerem pentruindustria furatã? Cât valoreazãuna din sutele de fabrici ºi uzinepe care le aveam? Dar producþialor pe 22 de ani, cât valoreazã?Dar pierderile din agriculturã,îmbunãtãþiri funciare, minerit,transporturi (aeriene, feroviare,maritime) ºi toate celelalte acti-vitãþi aducãtoare de locuri de mun-cã ºi profit pentru bugetul þãrii?Dar resursele pe care le-am dat sãle exploateze alþii? Cât profit ne-arfi adus petrolul, apele minerale,zãcãmintele de minereuri, de mar-murã? Poate cineva sã socoteascãaceastã imensã pagubã?
Pentru ce toate astea?Pentru ce a trebuit sã dãm pe apasâmbetei tot ce aveam? Am datsau ni s-a luat? Aceasta e între-barea! Pentru ce poporul român atrebuit sã sãrãceascã în asemeneahal? De ce copiii noºtri merg sãînveþe ºi sã lucreze în alte þãri ºichiar au ajuns sã îºi dorescã asta?Aud tot mai des expresii de genul:"Poporul român ºi mãmãliga suntacelaºi lucru", "L-am împuºcat peCeauºescu..., suntem singurulpopor care ºi-a omorât conducã-torul...", "Am dat totul la strãini","Nu vrem sã muncim, nu ºtim sãne chivernisim, nu ºtim nimic sãfacem ca lumea..." sau "Mi-afurat portofelul la Paris!, Aaa,precis hoþul a fost un român!" In-credibil! Strigãtor la cer!
Ni s-au luat, pãdurile,petrolul, apele minerale, minere-urile, institutele de cercetare,industria, agricultura, zootehnia,întreaga economie ºi multe altele,dar demnitatea ºi mândria de a firomân, cine ni le-au luat?
NNiiccoollaaii CCrrããcciiuunn:: Anulacesta am împlinit 60 ani, fiindnãscut la data de 1 ianuarie 1952,în comuna Mlãjet (Nehoiu),judeþul Buzãu, într-o familie deoameni cu o concepþie sãnãtoasãdespre muncã ºi viaþã. Am cres-cut ºi copilãrit în oraºul Mizil,unde am urmat Liceul Agricol.Sunt licenþiat în ºtiinþe econom-ice, fiind absolvent al Academieide Studii Economice, Facultateade Finanþe-Contabilitate, speciali-tatea contabilitate, promoþia 1976,fãrã frecvenþã. Am parcurs toatetreptele ierarhice ale meseriei, darcea mai mare parte din timp amlucrat la Filatura de lânã Mizil, iardin anul 1983 la Uzina Mecanicã,unde am activat ºi ca ofiþer pânãîn anul 1995, având gradul demaior. Începând cu anul 1996 am
firma proprie de audit ºi expertizecontabile, desfãºurând totodatãactivitãþi independente ca per-soanã fizicã autorizatã, deþinândîn acest scop ºase atestate profe-sionale ºi anume: auditor finan-ciar, expert contabil, consultantfiscal, administrator ºi lichidatorjudiciar, expert tehnic evaluatorînscris în Tabloul MinisteruluiJustiþei ºi expert evaluator deîntreprinderi.
Sunt cãsãtorit cu Ana, deprofesie subinginer ºi ne mândrimcu trei bãieþi, absolvenþi de facul-tate. Ne-am ales cu trei bãieþidatoritã soþiei, care dorea ºi o fatã.De fapt, acum avem cinci bãieþi ºitrei fete, punând la socotealã fe-tele aduse de bãieþi, precum ºi ceidoi nepoþi. Soþia este foarte mân-drã de acest lucru, nefiind convin-sã de realitatea poveºtii "Soacracu trei nurori". Doi bãieti mi-auurmat meseria, dintre care unul s-a stabilit în Germania.
Am intrat în politicã înanul 2000, ca membru PSD, iaracum sunt la al treilea mandat deconsilier local. Din punct devedere politic, ca ºi în cãsnicie,am fost consecvent: cum amînceput, aºa am continuat.
NN..CC..:: Cu intrarea înpoliticã este o altã poveste.Imediat dupã înlãturarea regimu-lui comunist din România ºi con-damnarea lui Ceauºescu, caformã de revoltã a mea împotrivaregimului respectiv, am ars car-netele de partid, al meu ºi al soþiei,la flacãra aragazului, hotãrând înacelaºi timp sã nu mai intru nicio-datã în politicã. Toate acestea audurat pânã în prima parte a anului2000, când unul dintre prieteni,care dorea sã candideze la funcþiade primar al oraºului Mizil, m-aîntrebat dacã vreau sã îmi depuncandidatura pentru consilier local.Cum nu l-am putut refuza peCornel Buzu, am devenit membruPSD, apoi consilier local prinvotul mizilenilor. Singurele satis-facþii în calitate de consilier local,au fost atunci când hotãrârileaprobate de CL erau în concor-danþã cu interesele generale aleoraºului Mizil ºi ale cetãþenilorsãi.
NN..CC..:: În actualul mandat,deþin funcþia de Preºedinte alComisiei buget finanþe, aceastafiind formatã din încã patru mem-
bri: Mareº Vasilica, Minea Victor,Rânceanu Justin ºi RãdulescuNicuºor. Contextul actual, carac-terizat printr-o criza economico-financiarã la nivel mondial, cuimplicaþii majore ºi la niveluleconomiei româneºti, accentuatãde instabilitatea politicã, ne obligãa fi fermi ºi exigenþi, de a acþionaîn spiritul respectãrii legalitãþii, amenþinerii echilibrului bugetar,asigurând totodatã gestionareaeficientã ºi transparentã a resur-selor financiare publice. Asigurcã în cadrul acestei comisii acti-vitatea se va desfãºura corespun-zãtor, în sensul cã proiectele dehotãrâre vor fi analizate, dezbã-tute ºi supuse în mod democraticla vot. Personal, asigur mizileniicã votul meu va fi favorabil doarpentru acele proiecte care înde-plinesc condiþia de legalitate ºicare sunt în interesul cetãþenilor.Misiunea noastrã va fi îndeplinitãcu succes, având în vedere cãexecutivul este format din perso-nal competent, cu vechime ºi ex-perienþã. O garanþie în plus pentrunoi o constituie ºi faptul cã înfruntea acestuia se aflã, la al cin-cilea mandat, domnul Emil Proº-can, persoanã cu experienþã în-delungatã în probleme de admi-nistraþie publicã localã.
CCoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa 66
AUTORITATEA TUTELARÃ Noi prevederi
Începând din luna maia.c, Biroul de Administraþie Pu-blicã din cadrul Primãriei ora-ºului Mizil, a preluat sarcinile deAutoritate Tutelarã.
Autoritatea tutelarã e-xercitã controlul asupra moduluiîn care tutorele s-a îngrijit deminor, a modului cum a adminis-trat bunurile acestuia ºi descarcãanual gestiunea dupã prezentareade cãtre tutore a dãrii de seamã,în termen de 30 de zile de lasfârºitul anului calendaristic.
Potrivit Legii 60/2012,pânã la intrarea în vigoare a Legiinr.134/2010 privind Codul deProcedurã Civilã, numirea cura-torului oficial, care îl asistã sau îlreprezintã pe minor la încheiereaactelor de dispoziþie sau dez-baterea procedurii necesare, seface de îndatã, de cãtre autori-tatea tutelarã, la solicitareanotarului public.
PPeettrree EElleennaa
Se apropie scadenþa celuide-al doilea
termen de platã aimpozitelor ºi taxelor
Vã reamintim cã în con-formitate cu prevederile CoduluiFiscal, impozitele ºi taxele localese plãtesc anual, în douã tranºeegale, termenele de platã pentrusumele din anul în curs fiind 31martie ºi 30 septembrie. Fac ex-cepþie de la regulã taxele pentrureclamã ºi publicitate, taxa pen-tru vehiculele lente ºi impozitulpe spectacole (acestea se plãtesctrimestrial - 31 martie, 30 iunie,30 septembrie ºi 30 noiembrie).
Având în vedere cã seapropie scadenþa celui de-al doi-lea termen de platã a impozitelorºi taxelor, rugãm contribuabilii,persoane fizice ºi juridice, care nuau achitat sumele datorate, sã seprezinte la ghiºeul serviciuluiTaxe ºi Impozite în vedereaachitãrii acestora.
Impozitele ºi taxele lo-cale se pot achita fie în numerar,la casieria serviciului Taxe ºiImpozite locale a Primãriei Mi-zil, b-dul Unirii nr.14, fie prinordin de platã sau mandat poºtal. Pentru întârzierile la platã se vapercepe o majorare de 2% / lunã.
MMuunncciittoorr nneeccaalliiffiiccaatt ppttmmaassiinnaa ddee ccuussuutt - 20 de locuri
MMuunncciittoorr nneeccaalliiffiiccaatt((ttaaiieettoorr tteessaattuurraa)) -1 loc
CCOONNDDIITTIIII DDEE OOCCUUPPAARREE vechime min 1 an,
tichete de masa, prime lunare,perioadã nedeterminata
POLITICÃ ªI ADMINISTRAÞIE
Consiliul Local aloraºului Mizil,
Vãzând Ordinul nr. 331/19.06.2012 al Prefectului Jude-þului Prahova privind constituireaConsiliului Local Mizil, ca urma-re a alegerilor locale din 10.06.2012; prevederile HCL nr. 76/29.06.2012 cu privire la constituireaConsiliului Local Mizil ºi preved-erile HCL nr. 78/29.06.2012 cuprivire la alegerea viceprimaruluiorasului;
În conformitate cuprevederile OG nr.35/2002 pentruaprobarea Regulamentului-cadrude organizare ºi funcþionare a con-siliilor locale, aprobatã prin Legeanr.673/2002;
În temeiul art. 31, alin.(1) din Legea nr.215/2001 - legeaadministratiei publice locale,republicata în 2007, adoptãprezenta:
HH OO TT ÃÃ RR ÂÂ RR EEArt. unic. Se orga-
nizeazã, pe întreaga duratã a man-datului Consiliului Local aloraºului Mizil, cinci comisii despecialitate, dupã cum urmeazã:1. Comisia buget - finanþe, studiiprognoze economice, sociale,
Serviciul Public deGospodãrie Comunalã s-a ocupatde întreþinerea spaþiilor verzi înurmãtoarele zone din oraº: parculdin cartierul Teilor, parcul delângã ªcoala "Sfânta Maria", par-cul din centrul oraºului ºi cel dinpiaþã. Activitãþile de îngrijire aspaþiilor verzi se fac în fiecarelunã, de cãtre lucrãtorii S.P.G.C.
Se confecþioneazã încontinuare pavele (300 - 400/zi),pentru refacerea trotuarelor de pestrãzile pe care s-au produs dete-riorãri. Recent, s-au efectuat ast-fel de lucrãri de refacere pe stradaMihai Bravu, în zona service-ului
auto ºi în zona care necesita tro-tuar, aflatã în apropierea maga-zinului universal Penny. În pe-rioada urmãtoare va fi refãcut pa-vajul pe toate strãzile cu astfel deprobleme.
S-au împrejmuit cu plasãsudatã spaþiile verzi din faþablocurilor de pe strada CuzaVodã, activitate efectuatã la ce-rerea oamenilor ce locuiesc înacea zonã.
S-a început confecþio-narea ºi montarea unor bãnci înfaþa blocurilor din zona Teilor.
Drepturile de asistenþãsocialã se acordã în baza cererii ºia declaraþiei pe propria rãspun-dere, însoþite de actele dovedi-toare privind componenþa familieiºi veniturile membrilor acesteia.Existenþa oricãror alte venituridecât cele care pot fi dovedite cuacte, se menþioneazã în declaraþiape propria rãspundere a persoaneicare solicitã ajutorul social saualocaþia de susþinere a familiei.Declararea unui numãr mai maresau mai mic de membri de fami-lie sau declararea unor veniturimai mici decât cele reale, în sco-pul de a obþine foloase materiale
necuvenite, constituie infracþiuneºi se pedepseºte potrivit dispoziþi-ilor Codului Penal.
În ultima perioadã,Agenþia Judeþeanã de Prestaþii ºiInspecþie Socialã Prahova a sem-nalat mai multe cazuri de benefi-ciari ai acestor prestaþii socialedin oraºul Mizil care nu audeclarat componenþa reala a fa-miliei, precum ºi faptul cã benefi-ciau ºi de alte venituri nede-clarate, urmând ca aceste per-soane sã rãspundã in fata legiiconform art. 292 din Codul Penal.
„...Am ars carnetele de partid, al meu ºi al soþiei, laflacãra aragazului, hotãrând în acelaºi timp sã nu
mai intru niciodatã în politicã!“
Nr. 94 / septembrie 2012
Pagina 4ACTUALITÃÞINr. 94 / septembrie 2012
Pe data de 26 iulie, înprezenþa noului Consiliu Local ºi aconducerii Primãriei, a avut locºedinþa ordinarã sub preºedinþia deºedinþã a domnului consilier AlexeIlie, având înscrise pe ordinea de ziurmãtoarele probleme:1. Depunerea jurãmântului de cãtredomnul consilier Ciobanu Marian;2. Aprobarea procesului verbal dindata de 31.05.2012;3. Proiect de hotãrâre pentru apro-barea Raportului privind serviciileºi activitãþile de asistenþã medicalãcomunitarã derulate la niveluloraºului Mizil în perioada 01.01 -30.06.2012;4. Proiect de hotãrâre pentru apro-barea Raportului cu privire laactivitatea asistenþilor personali aipersoanelor cu handicap grav dincadrul Serviciului Public de Asis-tenþã Socialã Mizil, pe semestrul I-2012;5. Proiect de hotãrâre privind mo-dificarea statului de funcþii alSpitalului Orãºenesc "Sfânta Filof-teia" Mizil;6. Proiect de hotãrâre privind apro-barea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a per-sonalului didactic din instituþiile deînvãþãmânt preuniversitar dinoraºul Mizil, pentru lunile mai ºiiunie 2012;7. Proiect de hotãrâre privind con-stituirea Comisiei speciale pentruîntocmirea inventarului bunurilorce alcãtuiesc domeniul public aloraºului Mizil;8. Proiect de hotãrâre privind apro-barea includerii în linia de gardãpediatrie, pe perioada determinatã,a doamnei dr. Negru - RânceanuElena, medic specialist pneumolo-gie la Spitalul Orãºenesc "SfântaFilofteia" Mizil;9. Proiect de hotãrâre privind mo-dicarea organigramei ºi a statuluide funcþii al aparatului de speciali-tate al Primarului oraºului Mizil ºial serviciului Public de InteresPoliþia Localã, din subordineaConsiliului Local Mizil;10. Proiect de hotãrâre privindnumirea reprezentanþilor Consiliu-lui Local al oraºului Mizil, împu-terniciþi sã reprezinte intereseleoraºului, în adunarea generalã a SCMerenda Prim SRL Mizil (cantinaoraºului);11. Proiect de hotãrâre privind alo-carea sumei de 6.000 lei din buge-tul local al oraºului Mizil, ParohieiFefelei, pentru construirea uneitoalete la sediul bisericii;12. Rediscutarea proiectului dehotãrâre privind aprobarea preþuluiminim evaluat de la care se por-neºte negocierea în vederea vân-zãrii unor terenuri proprietate pri-vatã a oraºului Mizil;13. Rediscutarea proiectului dehotãrâre privind aprobarea PUD -"ridicare restricþie de construire învederea amplasãrii unei locuinþe(S=1485mp)" în oraºul Mizil, DJ102K, nr cadastral 20885, tarla 17,parcela A 263/1, judeþul Prahova,beneficiar Stan Daniel.14. Rediscutarea proiectului dehotãrâre privind scoaterea la lici-taþie publicã în vederea închirierii aterenului în suprafaþã de 25 mp, si-tuat în str. Nicolae Balcescu, f.n.,
teren proprietate publicã a oraºuluiMizil, în vederea amenajãrii unuispaþiu comercial.15. Diverse.
Ordinea de zi a fost apro-batã cu unanimitate de voturi, maipuþin primul punct, motivaþia fiindabsenþa domnului consilier Cio-banu Marian. Proiectele de ho-tãrâre au fost aprobate cu unanimi-tate de voturi, mai puþin proiectulde hotãrâre privind modificareastatului de funcþii al SpitaluluiOrãºenesc "Sfânta Filofteia" Mizil.
La punctul 4, domnul pri-mar a apreciat cã: "Începând deanul trecut, problemele privindfinaþarea asistenþilor personali s-auaccentuat. Pur ºi simplu nu maiprimim bani pentru plata acestorasistenþi. Am încercat sã gãsim osoluþie în aceastã privinþã, iar sin-gura care ne-ar avantaja ar fitragerea sumelor din semestrul IVîn semestrul III, gãsind o primãriecare sã ne dea din surplusul ei(dacã are aºa ceva!) ,iar noi sã ram-bursãm în sem. IV. Deocamdatãsuntem în tratative cu PrimãriaPloieºti în vederea soluþionãriiacestei probleme."
La punctul 7, s-a constitu-it comisia pentru întocmirea inven-tarului bunurilor ce alcãtuiescdomeniul public al oraºului Mizil,comisie formatã din: Emil Proºcan,primarul oraºului Mizil - pre-ºedinte, ªtefan Marcel, secretaruloraºului Mizil - secretar, Dinu Da-niela, director economic în cadrulPrimãriei, Elisei Constantin, in-spector patrimoniu în cadrul Pri-mãriei ºi Panait Victoria, consilierjuridic - membri.
La punctul 9, domnul pri-mar a precizat cã este vorba de ocreºtere a personalului de la PoliþiaLocalã cu douã locuri, motivulfiind cã persoanele în cauzã s-auîntors din concediul prenatal, cumenþiunea cã Primãria Mizil seîncadreazã în cei 150 de angajaþi.Domnul primar a mai precizat cã afost obligat sã disponibilizeze ºiastfel s-a micºorat puterea deacoperire a întregului oraº în cepriveºte paza. "Avem bunuri careni se distrug, cimitirul pare a fi dinnou o problemã, apar din ce în cemai multe probleme în ºcoli, la salade sport, în parcuri, între blocuri -un exemplu ar fi foiºoarele caresunt aproape distruse. Totul dincauzã cã autonomia localã este lapãmânt. Alþii decid pentru noi ºi nunoi! Cu toate acestea, sã ºtiþi cãsuntem sub media pe judeþ în ceeace priveºte infracþionalitatea ºiliniºtea publicã" a adãugat domnulprimar.
La punctul 10, comisiastabilitã sã reprezinte intereseleoraºului în adunarea generalã a SCMerenda Prim SRL Mizil sunt:Drãgan Mihai, Mareº Vasilica,Paºol Nicolai, Crãciun Nicolai ºiMãrgãrit Romeo.
Domnul primar a relatatistoria ºi importanþa cantinei, iarsingurul mod pentru evitarea desfi-inþãrii ei a fost transformarea însocietate privatã cu autofinanþare.Preþurile sunt destul de mici, iarcantina se închiriazã oricãruieveniment, la un preþ destul de
modest. "În momentul de faþãaceastã cantinã se descurcã foartegreu, este "pe roºu", având nevoiede un consiliu de administraþie caresã-i reprezinte interesele. Toateeforturile fãcute pentru menþinereaei pe linia de plutire au meritat, iareu sper ca noul consiliu de admi-nistraþie sã vinã ºi cu idei pentruefiecientizarea ei." a precizat dom-nul primar.
La punctul 13, s-a pre-cizat cã este vorba de un teren dinzona Vadu-Sãpat, domnul primarspecificând cã "nu i se poate inter-zice unui om sã-ºi facã casã acolo,în mãsura în care Comisia tehnicãde amenajare a teritoriului ºiurbanism a judeþului Prahova ºi-adat acordul ºi are toate actele înregulã".
La punctul 14, a fostvorba de închirierea unui teren, pelatura blocului 23, cetãþeanuluiBanu Marcu, în vederea construiriiunui spaþiu comercial, stabilându-se suma de 20 lei/mp/lunã.
La punctul diverse s-audiscutat urmãtoarele: 1.Adresa nr 640/17.07.2012 dinpartea Hidro Prahova, sucursalaMizil, prin care anunþã modificareapreþurilor ºi tarifelor de alimentarecu apã ºi de canalizare, pentruîntreaga arie de operare a SC HidroPrahova SA, începând cu data de01.07.2012, dupã cum urmeazã:serviciul de apã potabilã, se modi-ficã de la 3,17 lei/mc la 3,93 lei/mc,iar serviciul de canalizare de la1,47 lei la 1,82 lei.Referitor la acest acest punct, dom-nul primar a afirmat: "Iniþial acestserviciu a fost al Primãriei Mizil,dar datoritã condiþiilor ºi normelorprevãzute de structurile europene,am fost nevoiþi sã-l cedãm soci-etãþii Hidro Prahova, pentru cãnumai aºa puteam primi bani. Unbun exemplu este programulSAMTID, în urma cãruia am reuºitsã îmbunãtãþim reþeaua de apã-canal, în mare parte din oraº. Însã,din cauzã cã acest serviciu nu maieste al nostru, nu putem lua noihotãrâri în favoarea oraºului ºi alcetãþenilor. Scumpirile care se fac,doar ni se aduc la cunoºtinþã, fãrãnicio posibilitate de intervenþie dinpartea noastrã. Nu mai vorbim defaptul cã a scãzut foarte mult cali-tatea serviciului respectiv. Intenþiamea este ca acest serviciu sã revinãsub conducerea Primãriei, deoa-rece instituþia noastrã ºtie mai bineproblemele ºi necesitãþile oame-nilor. Problema raþionalizãrii apeise datoreazã lipsei celui de-aldoilea fir de apã de la Bãlteºti, pecare îl trãsesem într-un mandat tre-cut, dar la care s-a renunþat într-unalt mandat (nu al meu!), iar din 60l pe care-i pompa Bãlteºtiul, acumavem doar 33. Deºi cu cei de lasucursala Mizil ne înþelegem foartebine, cu operatorul SC HidroPrahova SA au început deja pro-blemele, din cauzã cã vrem sã neluãm acest serviciu înapoi, deoa-rece dorim sã nu ne mai scãrpinãmcu mâna altuia. Ca soluþie, noi ºi cucei care conduc Hidro PH, sucur-sala Mizil, avem în plan realizareaa încã douã puþuri la Bãlteºti, pelângã cele ºase existente, deoarece
apa venitã de la Bãlþeºti este de ocalitate foarte bunã".2. Adresa nr.19405/10.07.2012,din partea preotului Pãun Cergãu,paroh la Parohia "Sfânta MuceniþãFilofteia ºi Sfântul Dimitrie celNou", prin care solicitã un ajutorfinanciar în valoare de 20.000 lei,reprezentând datorii la furnizorii demateriale ºi la constructor. Ho-tãrârea s-a amânat, cu specificarea
ca biserica sã gãseascã mai întâiniºte surse de finanþare, iar dacãacestea nu sunt gãsite, sã revinã cusolicitarea propriu-zisã.3. Adresa nr.19.239 din parteaAsociaþiei Naþionale CultulEroilor, filiala Mizil, prin caresolicitã un spaþiu pentru sediu, rãs-punsul fiind cã momentan PrimãriaMizil nu dispune de spaþii libere.
Victooria PANAIT
CCoonnttiinnuuaarree ddiinn ppaaggiinnaa 22Atâta lipsã de culturã sã
se fi prãvãlit peste noi, încât sã numai ºtim nimic despre istoriapoporului din care facem parte?Hãrnicia, vitejia, priceperea, in-teligenþa, toleranþa, respectul, os-pitalitatea, sufletul deosebit, bunºi toate calitãþile ce caracterizeazãromânul adevãrat, s-au dus ºi elepe apa sâmbetei? Ce anume ne-aschimbat în asemenea hal?
Dumneata, cel care ci-teºti acum aceste rânduri, te con-sideri hoþ, nepriceput, prost, trã-dãtor? Dar pe pãrinþi, vecini,rude, prieteni..., îi consideri totaºa? Ai vinã pentru moartea luiCeauºescu, pentru distrugeriledin þara asta, pentru cerºetoria ºifurturile din þãrile Europei? Aifãcut vreun rãu ºi meriþi asta?Dacã nu, de ce acceptãm, penedrept, distrugerea þãrii, a dem-nitãþii ºi chiar a identitãþii noastrenaþionale? De ce atât de multelucruri împotriva noastrã le tre-cem cu vederea, le ignorãm, iarmai apoi ne ºi acuzãm?
De ce numai la noi înþarã se dezvoltã consecvent stareade anormalitate, care poate ducela pieirea neamului nostru? De ceatâta urã îndreptatã împotrivanoastrã? De ce mimãm necunoaº-terea, neºtiinþa, neglijenþa, naivi-tatea? De ce atâta ignoranþã înturnul de veghe?
BULGARIA a interzistãierea pãdurilor, îºi exploateazãsingurã resursele, pune moratoriuºi învinovãþeºte FMI-ul pentruagravarea crizei, nu cedeazã pre-siunilor americane de a le exploa-ta gazele de ºist, are pãreri propriidespre dosarul iranian, cere Ru-siei respectarea intereselor naþio-nale în proiectul South Stream,iar premierul Boiko Borisov, îndiscursurile sale, face tot maidese trimiteri la Dobrogea!
UNGARIA se pare cãrecupereazã ideologia hortystã,exersând serioase idei revizio-
niste ºi asta pe fondul unei sim-patii tot mai vizibile din parteaUE! Aceeaºi UE, în faþa cãreiaam noi am înþepenit în poziþie dedrepþi!
În SERBIA, imediatdupã alegeri, T. Nikolici a dat ofugã pânã la Moscova, a negociatgenocidul de la Srebenica ºi aavertizat cã nu accepta integrareaîn UE oricum. Comunicatul Pa-triarhiei Serbiei ne aratã izolaþi,chiar ºi din punct de vedere orto-dox.
În REPUBLICA MOL-DOVA s-a impus legea egalitãþii,vorbindu-se de instaurarea unorregiuni separatiste autonome înzonele controlate politic de co-muniºtii ºi episcopii, ce probabilsunt apropiaþi Mitropoliei Mos-covei.
În toate þãrile vecine suntagitaþii pentru mai mult, pentrumai bine, pentru o respiraþie nor-malã. Peste tot în lume oameniireacþioneazã la ceea ce se întâm-plã nefiresc, se îngrijoreazã, iaumãsuri. Peste tot grija ºi respectulomului faþã de OM!
La noi este încã varã ºiîn arºiþa ei simt toate toamnele ºiiernile lumii!
Ar trebui sã militãmpentru un proiect european sauguvernamental care sã ofere posi-bilitatea fiecãrui cetãþean de aavea un clopot uriaº, ca aceleacare vestesc pericolele, începereaslujbelor, intrarea în starea derugãciune sau dimineþile. Întregpãmântul nostru românesc, dinmunþi pânã la Dunãre, sã fiepresãrat cu uriaºe clopote! Seara,în liniºtea luminii ce pleacã, ne-am încleºta toatã greutateapãtimirilor de frânghie ºi amtrage vânjos. De pe pãmântulpaºilor noºtri s-ar elibera þipãtul! Întreg vãzduhul ar vibra, dangã-tul sãu uriaº s-ar auzi ºi simþipeste tot pe Pãmânt, dar cu sigu-ranþã ºi în Cer!
EEmmiill PPRROOªªCCAANN
EDITORIAL
BI(N)G BANG!
ªedinþa Consiliului Local
MMaarrttoorr llaa ssffaattuull aalleeººiilloorr
Pagina 5
Sunteþi cetãþean al UE(cetãþean al unui stat membru alUE), aveþi vârsta la care puteþivota la alegerile pentruParlamentul European ºi doriþi sãsusþineþi o iniþiativã ? Pentruaceasta, trebuie sã completaþi unformular special de declaraþie desusþinere oferit de organizatoriiiniþiativei, pe suport de hârtie sauonline (dacã organizatorii au pusla dispoziþie un site în acest scop).Formularul trebuie sã respectemodelul din regulamentul privindiniþiativa cetãþeneascã ºi sãincludã toate informaþiile solici-tate despre iniþiativã (titlu, obiectºi obiective etc.), precum ºinumãrul de înregistrare atribuitiniþiativei de cãtre Comisie. Dacãdoriþi, puteþi verifica dacã iniþiati-va a fost înregistratã pe site-ulComisiei.
Datele personale pe caretrebuie sã le completaþi în acestformular, depind de statul mem-
bru al UE din care proveniþi (fieþara de origine, fie cea în carelocuiþi). Datele solicitate core-spund cu ceeea ce fiecare þarã aUE considerã necesar pentru averifica o declaraþie de susþinere.Dacã locuiþi într-o þarã din UE ºisunteþi cetãþean al alteia sau dacãsunteþi cetãþean al mai multor þãridin UE, aþi putea avea posibili-tatea de a alege între aceste þãri, înfuncþie de datele pe care acesteale solicitã. În orice caz, puteþisemna în favoarea unei iniþiativedoar o singurã datã.
Declaraþii pe suport de hârtieUtilizaþi formularul care
corespunde statului sau unuiadintre statele membre ale UE dincare proveniþi. Completaþi infor-maþiile solicitate de þara respec-tivã. Semnaþi formularul ºi daþi-lînapoi organizatorilor.
Declaraþii onlineAccesaþi site-ul organi-
zatorilor (puteþi gãsi linkul cãtre
pagina ded-icatã iniþia-tivei res-pective pesite-ul Co-misiei). Verificaþi dacã organiza-torii au obþinut certificarea sis-temului de colectare online decãtre o autoritate naþionalã com-petentã (organizatorii trebuie sãîºi publice certificatul pe site-ulpropriu). Acest pas este importantdacã doriþi sã vã asiguraþi cãdatele dumneavoastrã sunt prote-jate ºi cã nu sunt utilizate în altescopuri. Completaþi informaþiilesolicitate ºi asiguraþi-vã cãfurnizaþi datele necesare solicitatede þara dumneavostrã. În cazuldepunerii declaraþiei de susþinereonline, nu este nevoie de semnãtu-ra dumneavoastrã electronicã.Dupã ce organizatorii au colectatnumãrul necesar de declaraþii desusþinere, aceºtia le vor trimiteautoritãþilor naþionale competentespre verificare. Organizatorii ºiautoritãþile naþionale au obligaþiade a vã proteja datele ºi nu potface publicã lista semnatarilor.
EVENIMENT
STADIUL PREGÃTIRILOR ÎN VEDEREA ÎNCEPERIIANULUI ªCOLAR
Vrem, nu vrem vacanþaeste pe sfârºite ºi ne apropiem cupaºi repezi de un nou an ºcolar,
astfel cã instituþiile deînvãþãmânt mizilenes-au pregãtit sã-ºiîntâmpine învãþãceiiastfel:
Pentru cei mici,în grãdinþe s-au efec-tuat lucrãri de repa-raþii ºi igienizare, ace-laºi lucru întâmplân-
du-se la ªcoala "Sf. Nicolae", darºi la cele douã licee, respectiv
"Grigore Tocilescu" ºi "TaseDumitrescu".
La ªcoala Nr.1, în afaralucrãrilor menþionate, s-a parche-tat o salã ºi s-a cumpãrat mobilierspecial pentru clasa pregãtitoare,iar cu ajutorul instituþiei noastre s-au efectuat lucrãri de reparaþiicapitale la acoperiºul ºcolii.
La ªcola "Sf. Maria", cusprijinul Primãriei, se desfãºoarãample lucrãri de reabilitare: con-
De asemenea, s-auefectuat lucrãri de montarea aunui gard, pe latura dinspre parcºi grãdiniþã.
Din banii obþinuþi înurma valorificãrii de fier vechi,
angajaþii Serviciului Public deGospodãrire vor face 150 descaune pentru elevi.
GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ
Nr. 94 / septembrie 2012
În perioada 2 iulie - 3august a.c., efectivele For-maþiunii de Investigaþii Cri-minale din cadrul Poliþieioraºului Mizil, au fost angre-nate în executarea unor acþiunipe linia prevenirii ºi combateriifurturilor, precum ºi pe liniaprevenirii ºi combaterii fap-telor de prostituþie ºi proxe-netism.
În cursul acestor actiu-ni, lucrãtorii acestei formaþiuniau surprins, în flagrant, douãpersoane, S.E - 23 de ani ºi C.R- 25 de ani, care, cu puþin timpînainte de a fi prinse, sustrã-seserã o cantitate de aproxima-tiv 50 kg deºeuri din incintaunei societãþi comerciale careare ca obiect de activitatecolectarea deºeurilor feroase ºineferoase. Celor douã persoaneli s-au întocmit dosare penale,sub aspectul sãvârºirii infracþi-
unii de furt calificat, riscândpedeapsa cu închisoarea de la 3la 15 ani.
Pe linie de prostituþieºi proxenetism, au fost depis-tate numitele C.A - 20 de ani ºiG.A - 19 ani, care atrãgeau per-soane de sex feminin în vedereapracticãrii prostituþiei ºi aobþinerii de foloase materiale.Cele douã au fost sancþionatecontravenþional, conform Legii61/1991, cu amendã de 500 lei.
Pe aceastã cale, rugãmtoþi cetãþenii sã ia mãsuri învederea protejãrii bunurilor, sãnu-ºi lase în autoturisme, tele-foane, bani, acte etc ºi sã anun-þe imediat, la numerele de tele-fon 0244/2 51.207 sau 112,orice incident de tip infracþio-nal.
Publicaþia francezã LeMatin publicã un amplu articoldespre descoperirea unei fosilede dinozaur în regiunea Aix-en-Provence, pe care paleontologiil-au botezat Astinganosaurusvelauciensis, adicã "dinozaurulþigan"!
Specialiºtii francezisusþin cã dinozaurul identificatrecent ar fi trãit în urmã cuaproximativ 75 de miloane deani ºi cã este înrudit cu o speciecare a fost descoperitã în Ro-mânia! ªi care e problema?Care e legãtura României cuþiganii ºi cu dinozaurul desco-perit de ei? Deci dinozaurul dereferinþã care le-a inspirat de-numirea (culmea ºtiinþificã)aºa-ziºilor oameni de ºtiinþã(politicã) francezi a fost des-coperit în România, nu în Indiade unde provin þiganii! Astaînseamnã cã în opinia francezã(ºi nu numai) România esteasimilatã cu þara þiganilor! Dece? De ce nu ar avea legãturãrecenta descoperire cu þiganiifrancezi ºi cu Franþa? ªi cumpoate un dinozaur sã fie þigan?
Imediat dupã 1990Francois Mitterrand a afirmatcã þiganii sunt originari din Ba-lcani, deschizând astfel "opera"
premeditatã de terfelire a iden-titãþii noastre. A urmat apoi in-ventarea denumirii de "rrom" ºitoate efectele ce au derivat încreearea confuziei dintre românºi þigan n-au întârziat sã aparã.
Cât o sã mai suportãmjignirile acestui popor, care ainventat parfumul pentru aestompa mirosurile de transpi-raþie din cauza repulsiei faþã deapã ºi sãpun ºi grebla de scãr-pinat pãduchii ce le miºunau pesub peruci? Suntem denumiþiþigani, pãduchioºi, cerºetori, ne-spãlaþi. Fac filme, reportje, ex-poziþii despre România, dar nu-mai cu þigani.
Când o sã se spunãadevãrul despre rãzboaiele decotropire duse de-a lungul isto-riei de Franþa, despre coloniilepe care le subjugã ºi astãzi?
O halcã bunã din bo-gãþiile þãrii noastre revin Fran-þei, ca sa nu mai vorbim despreimensa desfacere care se faceîn România prin lanþul Carre-four ºi celelalte, în detrimentulproduselor româneºti, care nuau acces în supermaketuri. Dardacã mai amintim ºi politica desubminare dusã împotriva unorsocietãþii ºi institute româneºtide prestigiu pentru a scãpa de
concurenþã ºi a avea libertatedeplinã pe piaþa internaþionalãde desfacere: Institul de Ge-riatrie Ana Aslan, Institutul Na-þional de Microbiologie-Imu-nologie Cantacuzino ºi altele,care au devenit niºte amintiridureroase a ceea ce erau.
De ce francezii nu semulþumesc cu ce ne iau? Vor sãne ia ºi identitatea?
Când o sã se spunãadevãrul despre poporul român,despre adevãrata sa origine ºivechime, ce-l situeazã în pri-mordia popoarelor lumii?
Ce trebuie sã se maiîntâmple ca cei aleºi de noi sãne reprezinte interesele naþio-nale, sã ia atitudine. Cum esteposibil sã fim consecvent jigniþiºi sã nu avem nici o reacþie?
Diplomaþia româneascãar trebui sã-ºi ridice capul dinnisipul nepãsãrii ºi sã dea unultimatum Franþei, pe care sã ooblige la scuze publice!
În caz contrar sã sistãmorice relaþie cu aceastã þarã!Oare cine ar avea cel mai multde pierdut?
CONSILIUL LOCAL MIZIL, cu sediul în Mizil, bd. Unirii,nr. 14, judeþul Prahova, deruleazã, începând cu data de 17 iulie 2012,proiectul "Centralã fotovoltaicã de producere a energiei electrice dinconversia energiei solare în Oraºul Mizil, judeþul Prahova" cofinanþatprin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, în baza contractului definanþare încheiat cu Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri, în calitate de Organism Intermediar pentru Energie, în numeleºi pentru Autoritatea de Management pentru Programul OperaþionalSectorial "Creºterea Competitivitãþii Economice".
Valoarea totalã a proiectului este de 46.458.212 lei, din careasistenþa financiarã nerambursabilã este de 34.868.926 lei.
Proiectul se implementeazã în localitatea Mizil, pe oduratã de 23 luni.
Obiectivul proiectului este crearea unei capacitãþi de produc-ere a energiei electrice, centralã fotovoltaicã, prin valorificarearesurselor energetice regenerabile ºi utilizarea energiei electriceobþinute în vederea acoperirii consumului de energie electricã al obiec-tivelor aflate în administrarea Consiliului Local Mizil.
Detalii suplimentare puteþi obþine de la: Petronela Sturz - managerde proiect sau Doru Mladin - responsabil comunicare
Oare câte jigniri trebuie sã mai suporte poporul român?
Pagina 6
Citiþi acum aceastãpoveste adevãratã:
"Mã numesc Ivan Luciaºi m-am nãscut la 21 ianuarie1963 în oraºul Urlaþi. M-am cãsã-torit la 17 ani. Îl chema CostacheNicolae. Am stat cu el în concubi-naj 6 ani, dupã care m-amdespãrþit. Erau multe neînþelegeriîntre noi ºi într-o zi nu am mairezistat. Am plecat! Dupã 2 anim-am cãsãtorit legitim cu IvanConstantin; avea 34 de ani ºi eraºofer la Ploieºti. Cu toate cã aveapatru copiii dintr-o cãsãtorie ante-rioarã (Gabriel 21 ani, Emilia 16ani, Costin 14 ani ºi Florin 4 ani),ne-am înþeles foarte bine.
κi iubea foarte multcopiii, mã iubea ºi pe mine, încer-cam sã fac totul cât mai bine, sã lefiu aproape, sã le fiu mamã ade-vãratã. M-am apropiat mai multde copilul cel mic, Florin, pentrucã era handicapat ºi în perma-nenþã avea nevoie de ajutor. Unhandicap psihic a fãcut ca el sãaibã o dezvoltare înceatã, nunumai mintalã, dar ºi fizicã.Primele silabe le-a rostit abia lavârsta de cinci ani. Îi îngrijeam petoþi, dar pe el cel mai mult. Nuconsideram cã este un chin, îmiplãcea chiar foarte mult ceea cefãceam. Datoritã sãrãciei, nu amputut sã-l ducem pe cel mic ladoctor.
Ne obiºnuisem cu greu-tãþile ºi necazurile. Munceamfoarte mult, iar de sãrbãtori încer-cam sã avem de toate, sã nesimþim bine. Din punctul acestade vedere pot spune cã duceam oviaþã liniºtitã, chiar dacã Florinavea mari probleme de sãnãtate.
Toate pânã într-o zi a anului 2000,când, dupã 13 ani de cãsnicie, unbarman mi-a omorât bãrbatul,luându-i ºi banii. L-au condamnatla numai ºapte ani, pentru cã avearelaþii!
Dupã trei luni de lamoartea soþului, pãrinþii lui mi-auspus cã trebuie sã plec, copilul lornemaifiind, nu mai avea niciunrost sã stau la ei. La început amcrezut cã este o glumã, dar în scurttimp am realizat cã trebuia sãplec. Nu ºtiam încotro s-o iau ºiatunci m-am simþit foarte singurãºi fãrã niciun ajutor pe acestpãmânt! Aveam o sorã înConduratu ºi am hotãrât sã mãduc la ea.
Pãrinþii soþului nu au vrutsã-mi dea lucrurile pe care le ago-nisisem împreunã cu soþul meu.Am apucat sã iau doi saci culenjerie ºi atât. M-am suit înmaºinã. Atunci am auzit un strigãtpe care n-am sã-l uit niciodatã:
- Mamã, ia-mã cu tine!Nu mã lãsa aici, ia-mã cu tine,mamã! Era strigãtul lui Florin,strigãt care mi-a sfâºiat inima.Parcã ºi cerul se umpluse destrigãtul lui. Am rãmas pironitã.Nu mã gândisem sã-l iau, era defapt nepotul lor ºi în mod normalar fi trebuit sã rãmânã acolo, cufraþii lui, cu copilãria lui.
- Mamã, ia-mã cu tine!Am simþit ceva ce nu pot explicaºi atunci mi-am dat seama cã n-am sã mã pot despãrþi de el nicio-datã. L-am luat în braþe. Amsimþit cum lacrimile ºi zbuciumulsufletului sãu încercat se liniºtesc.L-am urcat în maºinã. Nu s-aopus nimeni.
Sora de la Conduratu nua putut sã mã primeascã. Am gãsittotuºi acolo o gazdã unde am statºapte luni, apoi am venit la Mizil,unde am stat la mama domnuluiRãdulescu, cu care m-am înþelesfoarte bine. Îi ziceam "mamaie" ºisimþeam cã ºi dumneaei þine lamine ºi la Florin. Dupã alte ºapteluni, "mamaie" a murit. M-ammutat pe strada N. Bãlcescu, la nr.117, unde locuiesc ºi acum, într-ocamerã ºi un hol.“
Recent am vizitat familiaIvan.Trãiesc într-o sãrãcie denedescris în acea curte, alãturi dealtã familie, ºapte câini ºi câtevapisici. Înãuntru descopãr însã ocamerã foarte curatã. Douã paturi,o mãsuþã, un televizor, un ºifonierîn douã canate, o vitrinã, "Cinacea de tainã" ºi ticãitul strident alunui ceas care parcã se încã-pãþâneazã sã-mi demonstreze cãtotul este real, trist de adevãrat.
În aceastã camerã locu-iesc douã suflete. O mamã ºibãiatul ei vitreg. Diagnosticat cu"leucom cornean infero-intern,strabism convergent, nistagmuscongenital", Florin este încadratca persoanã cu grad mare de inva-liditate, conform certificatuluimedical emis de Comisia de Ex-pertizã Medicalã a Persoanelor cuHandicap. S-a nãscut aºa, motivpentru care nu a putut urma nicioºcoalã, a mers o perioadã la uncentru de recuperare, doar pentru
a-ºi ameliora durerea dinsuflet."Nu m-am gândit niciodatãsã-l abandonez. ªi de-ar fi sãrãmân pe strãzi cu el, tot nu l-aºlãsa"! Aflaþi într-o situaþie dispe-ratã, le este jenã sã cearã ajutoruloamenilor. Trãiesc doar din 700de lei, bani din care-ºi plãtescchiria ºi utilitãþile. Le rãmân pu-þini bani pentru mâncare. "Demulte ori, nu mãnânc eu, ca sã-ilas lui" îmi spune doamna Ivan culacrimi în ochi. Pe chipul ei seciteºte tristeþea ºi neputinþa...
Douã suflete atât de chi-nuite... Acum, singura lor dorinþãeste sã gãseascã o locuinþã undesã aibã parte de liniºte, iar Florinsã poatã avea camera lui.
Bãiatul mai are ºi o altãafecþiune oftalmologicã. Sperã caîntr-o bunã zi sã aibã posibilitateade a se opera, de a-ºi recãpãta întotalitate vederea, de a deveni unom integrat în comunitate, alã-turi de tinerii de vârsta lui.
Primãria îi are pe listapersoanelor cu grave problemesociale, oferindu-le ajutorul pecare-l poate da, însã aici estenevoie de mai mult sprijin dinpartea semenilor ºi în acest sens,vã indicãm un numãr de cont,pentru eventuale donaþii:RO25RNCB021312858212000
Cu gândul ºi speranþa cã-i vom putea ajuta mai mult,
NN..CC.. Problema este unafoarte complicatã. În primul rând,trebuie luate mãsuri de con-tracarare a efectelor crizei eco-nomice ºi apoi sã vedem ce putemface pentru a ne îndrepta cãtrenormalitate. Iatã câteva dintremãsurile considerate ca fiind pri-oritare în aceastã perioadã, fãrã aavea pretenþia cã sunt ºi cele maipotrivite: curãþirea clasei politicede acei indivizi care ajung în
politicã numai din dorinþa deînavuþire pe cãi ilicite; eliminareanumirilor în funcþii pe criteriipolitice; încurajarea investiþiilorprin facilitãþi fiscale mai sub-stanþiale; continuarea procesuluide reducere a birocraþiei în toateinstituþiile publice; creºtereagradului de absorbþie a fondurilornerambursabile europene.
Evaziunea fiscalã repre-zintã un adevãrat flagel pentrueconomia României. Pãrerea meaeste cã împotriva evaziunii fiscalear trebui declarat un rãzboi lanivel naþional, având în vederefaptul cã în 2011 aceasta areprezentat între 10 ºi 14 % din
PIB, dar acest nivel este cu multpeste 20%. În concepþia mea, pen-tru diminuarea gradului de evazi-une fiscalã, aº lua urmãtoarelemãsuri: extinderea bazei deimpozitare prin identificarea ºialtor categorii de potenþiali plãti-tori de impozite ºi altor categoriide venituri, concomitent cureducerea cotelor de impunere pefiecare fel de impozit în parte;numirea în funcþie a personaluluidin activitãþile de control sã sefacã doar pe bazã de competenþãprofesionalã ºi probitate moralã,cu asigurarea unei salarizãri moti-vante; înãsprirea pedepselor pen-tru funcþionarii publici, în special
cei din domeniul controlului fis-cal, care au înlesnit, tolerat sauparticipat la activitãþi de evaziunefiscalã; luarea de mãsuri imediateîmpotriva acelor persoane careîntârzie în mod repetat plataobligaþiilor fiscale; stabilizareasistemului legislativ, financiar ºifiscal; depistarea marilor averiacumulate prin eludarea legis-laþiei fiscale ºi impozitarea aces-tora cu pânã la 60%, mergându-sepânã la confiscarea ºi valorifi-carea lor ºi creºterea gradului deconºtientizare a cetãþenilor. Dacãnoi aºteptãm ca aceste lucruri sãfie rezolvate numai de cãtreorganele statului, o sã aºteptãm
mult ºi bine, iar efectele nu se vorvedea niciodatã, cei corecþi ale-gându-se cu plata de impozite dince în ce mai mari, în timp ceevazioniºtii îºi umflã conturile ºiaverile personale.
RR..:: CCaarree eessttee cceeaa mmaaiimmaarree rreeaalliizzaarree aa ddvvss??
NN..CC..:: Consider cã peprimul loc în topul realizãrilormele se situeazã familia, a cãreibazã am pus-o în urmã cu 36 ani,formatã dintr-o soþie iubitoare ºitrei copii minunaþi, bãieþi unul ºiunul.
În aceastã zi, la bisericise fac praznice ºi se dau de po-manã ulcele noi, pline cu apãcuratã, miere sau mied, împo-dobite cu fir roºu la toartã ºiacoperite cu un colãcel sau uncovrig ºi o lumânare. Acestea seîmpart în special la casele cucopii. Acolo unde nu sunt copii,se dau cãni sau vase mai mari.
Se spune cã de ZiuaCrucii se închide pãmântul.Pânã de Alexii (17 martie), gân-gãniile ºi târâtoarele vor rãmânepe pãmânt, iar ºerpii se adunã peun vârf de munte sau într-unaluniº. Aceia care au muºcat unom nu mai au voie sã intre înpãmânt - sunt condamnaþi sã setârascã la luminã ºi sã moarã.De Ziua Crucii nimãnui nu îi eîngãduit sã omoare ºerpi. Deaceea, se mai numeºte ºi Ziuaªarpelui.
În popor se crede cã înaceastã zi începe toamna ºi cule-sul viilor. Iar ca datinã, se ºtie:nu se culeg strugurii de peultimul buºtean al viei, aceºtiafiind lãsaþi ca ofrandã lui Dum-nezeu sau pãsãrilor cerului.Înalþarea Sfintei Cruci se þine,cãci va fi gãsit uºor leacul în cazde boalã.
Cine posteºte postulCrucii, scapã de boli rele, defriguri; în schimb oamenii carelucreazã de Ziua Crucii sigur sevor îmbolnãvi. Se mai spune, deasemenea, cã dacã mai tunãdupã Ziua Crucii, toamna va filungã.
DIVERSE
OAMENI CARE AU NEVOIE DE OAMENI
Sãrbãtori religioase8 septembrie - Naºterea MaiciiDomnului14 septembrie - ÎnãlþareaSfintei Cruci 23 septembrie - ZãmislireaSfântului Ioan Botezãtorul
„...Am ars carnetele de partid, al meu ºi al soþiei, la flacãra aragazului,hotãrând în acelaºi timp sã nu mai intru niciodatã în politicã!“
Lumea, oamenii, relaþi-ile ºi conexiunile care se stabilescîntre ei, constituie arealul spiritu-al în care se desfãºoarã viaþa.Relaþiile afective, dragostea,iubirea sunt coordonate care dauimportanþã ºi frumuseþe vieþii.Dragostea faþã de copii, dra-gostea faþã de pãrinþi, dincolo defrumuseþe ºi normalitate, dausens vieþii pe care o trãim.
Am întâlnit cazuri încare, de cele mai multe ori dinmotive materiale, aceste relaþii sedeterioreazã iremediabil, ajun-gându-se la dispreþ, urã sau jus-tiþie. Am întâlnit oameni care numai ºtiau nimic despre copiii lor,dar îºi rãsfãþau în fel ºi chip câi-nele ori pisica, personajeledevenind ad-hoc parteneri afec-tivi.
Probleme de sãnãtate specificefiecãrei luni a anului
Septembrie - înrãutãþirea simptomelor de astm
Lunga perioadã de secetãcare s-a instalat în Europa, a afec-tat grav producþia agricolã.Producþia de porumb la hectar vascãdea în UE cu 12% faþã de anul2011, respectiv la 6,73 tone pehectar, potrivit datelor ComisieiEuropene, care a revizuit înscãdere cu 8,8% estimãrile dinItalia, România ºi Ungaria. Esteevident cã fenomenul va afecta ºizootehnia, lipsa furajelor ducândla deprecierea preþului cãrnii dar,ceea ce este îngrijorãtor, ºi lascãderi cantitative ale ºeptelului.
România, faþã de alte þãri(Polonia, Franþa, Italia), nu a ºtiutsã-ºi negocieze participarea la CEîn domeniul agricol, ci a mers peacceptarea unor soluþii minimale,astfel încât marii investitori nu auapãrut decât în domeniul cul-turilor de plante pentru „com-bustibili ecologici” ºi în domeniulzootehnic, mai puþin în altedomenii, preferând ca România sãdevinã o piaþã de desfacere. Anul2012 a fost astfel un an extrem degreu pentru þãranii ºi fermieriiromâni ºi implicit pentru asociaþi-ile agricole.
Mizilul, care are o legã-turã strânsã cu agricultura printerenurile pe care localnicii ledeþin în jurul oraºului ºi în co-munele învecinate, nu perfor-meazã în acest domeniu, datoritãtehnologiilor ºi mijloacelor carenu permit decât practicarea unei
agriculturi de subzistenþã, neper-formantã economic.
Principala ramurã agri-colã practicatã în zonã este culturade câmp, dar suprafeþele cultivateau scãzut de la an la an, mulþi pro-prietari considerând cã nu mai erentabil sã se ocupe de cultivareaterenurilor pe care le deþin. Ce-idrept, o parte dintre acestea aufost lucrate datoritã asociaþiilorcare le-au preluat, doar 20% dinterenuri fiind lucrate individual.
Pentru a afla situaþiaprivind producþia din anul acestala culturile de câmp, am stat devorbã cu administratorii a douãasociaþii din zona noastrã, doam-na Brânduºa Constanþa, adminis-trator la Asociaþia „LactoromMizil” ºi domnul Rãdoi Stelian,administrator la Asociaþia „Agro-vitis Fântânele”.
„Seceta actualã – mi-aspus doamna Brânduºa Constanþa– a afectat toate culturile de câmp.Noi am rãmas numai la culturi degrâu, porumb, floarea-soarelui,lucernã ºi sorg. Faþã de anul tre-cut, când am avut o producþie sa-tisfãcãtoare, anul acesta suntemde-a dreptul la pãmânt. Nu ºtim cevom face pentru a ne scoate chel-tuielile.. nu ºtim ce vom face încazul când vom râmâne fãrã aso-ciaþi. Producþiile sunt la jumãtatefaþã de anul trecut sau chiar maimicã. Aproape cã nu existã profit.Fostul ministru al agriculturii,Valeriu Tabãrã, declara cã preþ-urile or sã creascã foarte mult, lagrâu s-ar putea ajunge la ocreºtere de peste 50%. Mulþimembri asociaþi, urmãrind acestedeclaraþii la televizor, cred cãavem producþie, dar realitatea e
alta... Pentru a repara ce se maipoate, cred cã primul pas trebuiesã-l facã administraþia publicãlocalã, care trebuie sã analizezesituaþia creatã ºi sã cearã fonduride la forurile competente. Nuputem cere noi direct ºi nici nucred cã fãrã a fi „pistonaþi”, cei dela guvern vor da aceste fonduri“.
„Agrovitis Fântânele are735 ha ºi 625 de membri.Culturile au fost afectate în pro-porþie de 60 – 70% la floareasoarelui ºi porumb. Stãm foarteprost!...Dacã vom avea ploi latimp, poate anul viitor vom aveamai mult noroc. În primãvarã cul-turile au avut un început decreºtere bun, promiteau o pro-ducþie bunã, dar lipsa de apã sicãldura excesivã le-au afectat dez-voltarea. Preþul va creºte foartemult. Asta ne va da bãtaie de cap,dar nu avem ce face. Situaþia astanu se înregistreazã doar la noi, ciîn mai toatã Europa. Anul acesta afost un an critic în privinþa agri-culturii. Sperãm ca anul ce vine sãfim mai norocoºi!” mi-a declaratdomnul Radoi Stelian.
Doamna Branduºa ºidomnul Rãdoi se aflã printre fer-mierii care se zbat din greu pentrua supravieþui în domeniul agricol.Observãm cã au rãmas din ce înce mai puþini cei care se ocupã decultivarea pãmânturilor ºi acestlucru este datorat atât climei carea luat o întorsãturã drasticã, cât ºilipsei de sprijin din partea statului,cel care ar trebui sã stimulezemunca acestor oameni.
Oricum, toamna a venit,dar bobocii, de ani buni se lasãcãutaþi.
Seceta, canicula ºi efectele lor asupra agriculturii
Sezonul estival a adus înatenþia cabinetului nostru nume-roºi pacienþi cu afecþiuni cutanateprovocate de expunerea neprote-jatã, intempestivã ºi prelungitã laradiaþiile solare. Patologia de a-cest tip a fost diversã. Au venit laconsultaþii pacienþi cu arsuri so-lare, pacienþi cu boli cronice de tiplupus eritematos, la care radiaþiileultraviolete pot declanºa, întreþinesau agrava un episod de boalã,pacienþi cu anumite tulburãri demetabolism care devin evidentepe timp de varã, cum este cazulporfiriilor, pacienþi la care expu-nerea la soare a reactivat o infecþieherpeticã, ducând la apariþia unuinou herpes, cât ºi pacienþi la caresoarele a indus o alergie manifes-tatã fie sub forma unei urticarii, fiesub forma unui prurigo, fie subforma unei eczeme de contact;este bine de ºtiut cã existã anumitesubstanþe, fie de uz intern (anu-mite medicamente folosite în tra-tamentul infecþiilor sau al anumi-tor boli cronice), fie de uz extern(soluþii, creme, unguente de trata-ment sau de îngrijire cutanatã),care pot sensibiliza pielea la radi-aþiile ultraviolete, favorizând apa-riþia unor erupþii pe timp de varã;de asemenea, la anumite persoane,frunzele unor plante de grãdinã,precum þelina ºi pãstârnacul, potprovoca leziuni cutanate la con-tactul cu tegumentul umed, încondiþii de expunere concomitentã
la soare.Conduita personalã faþã
de radiaþiile solare este un factorimportant implicat în apariþiatuturor acestor afecþiuni mai susmenþionate. Pentru evitarea lor,protejarea faþã de radiaþiile solare(fotoprotecþia) se impune ºi estebine a fi respectatã sub toate for-mele prin evitarea expunerii la orede vârf (11.00 - 15. 00), protecþievestimentarã (pãlãrii de soare,bluze cu mâneci lungi, pantalonlung) ºi folosirea de produse foto-protectoare cu factor de protecþiecât mai mare ºi sub o formã adap-tatã tipului de piele. Aceastã prac-ticã este extrem de importantã,mai ales pentru persoanele cupiele de culoare deschisã (blonziºi roºcaþi), pentru cei care au maiavut în trecut probleme cu soarele,fie ei, fie membri ai familei lor, ºiîn special pentru pacienþii cu nevipigmentari (aluniþe), pentru cãeste binecunoscut ºi vreau sãreamintesc faptul cã arsura solarãcreºte riscul cancerelor de piele,iar expunerea neprotejatã ºi exce-sivã poate duce uneori la transfor-marea malignã a anumitor aluniþe.
Recomand tuturor paci-enþilor cu aluniþe, ºi mai ales celorcare au avut neplãceri în acestsezon estival, consultul medicaldermatologic, în cadrul cãruia sevor reevalua aceste aluniþe în sco-pul prevenirii cancerului cutanatºi tratamentului corespunzãtor alunor eventuale aluniþe modificate.
Menþionez cã beneficiemºi de ajutorul dermatoscopului, uninstrument care ne ajutã sã vedemmai mult decât cu ochiul liber, înprofunzimea acestor aluniþe, pen-tru un diagnostic de acurateþe ºi înconsecinþã un tratament adecvat.
A mai trecut o varã peste noi...
DDrr..
SSaabbãã
uu EEll
eennaa
BBrrâânn
dduuººaa
CCoonn
ssttaannþþ
aaNr. 94 / septembrie 2012
În ultima perioadã detimp, cele mai importante pro-bleme cu care s-au confruntatlucrãtorii de poliþie rutierã dincadrul Formaþiunii Rutiere a ora-ºului Mizil, au fost cele legate deevenimente rutiere grave, ce auavut loc atât pe raza oraºuluiMizil, cât ºi pe raza comunelorarondate.
Dacã pe raza judeþuluiPrahova, principalele cauze ge-neratoare de evenimente rutieresunt: viteza, sub cele douã formeale ei (peste limita legalã ºi ceaneadaptatã la condiþiile de drum),neacordarea prioritãþii de trecerevehiculelor ºi pietonilor care auacest drept, abaterile sãvârºite depietoni ºi neasigurarea la schim-barea direcþiei de mers, cu totulaltele sunt cauzele generatoare deevenimente pe raza de compe-
tenþã a lucrãtorilor de poliþierutierã din cadrul Poliþiei oraºuluiMizil ºi anume abaterile sãvârºitede bicicliºti, motocicliºti ºi pie-toni. Pe acest fond, în ultimaperioadã de timp, pe raza decompetenþã au avut loc un numãrde patru accidente, dintre careunul grav ºi trei uºoare, soldatecu patru rãniþi, dintre care unulgrav.
Pentru stãpânirea sis-temului operativ din acest punctde vedere, mai bine zis pentruprevenirea evenimentelor rutierecu astfel de consecinþe, estenevoie ºi de sprijinul dumnea-voastrã, al cetãþenilor, de în-þelegerea respectãrii legalitãþii îndomeniul rutier atunci când cir-culãm pe drumul public, indifer-ent de calitatea de participant latrafic pe care o avem.
Coloana Infinitului dinTârgu Jiu are o înãlþime de29,330 metri ºi o greutate de29,173 Kg. Este construitã dinmetal feros (plãci din fontã),dupã formula 1/2 + 15 + 1/2 ºidupã „legea armoniei plastice“,descoperitã ºi perfecþionatã deBrâncuºi, de forma 1 - 2 - 4,unde 1 = 45 cm (mãrimea laturiimici a triunghiului de piramidã,de forma unui pãtrat), 2 = 90 cm(mãrimea laturii mari a trunchiu-lui de piramidã, de forma unuipãtrat), 4 = 180 cm, înãlþimeatrunchiului de piramidã. Trun-chiurile de piramidã, goale pedinãuntru, sunt fixate cap la cappe un miez central de oþel, cusecþiune pãtratã, uniformã petoatã înãlþimea Coloanei Infi-nitului. Exteriorul Coloanei afost curãþat prin sablare cu nisipspecial, ulterior fiind pulverizatedouã straturi de praf metalic,unul de zinc ºi celãlalt de alamã,
la o temperaturã mai ridicatã.În timpul celui de-Al
Doilea Rãzboi Mondial, Co-loana Infinitului a rezistat efor-turilor zadarnice de a fi doborâtãla pãmânt de tancurile nemþilorºi ruºilor. În urma acestui fapt,coloana prezintã o deviere lavârf semnificativã, de mãrimeaunui triunghi echilateral cu latu-ra de 33 cm.
Coloana Infinitului adevenit obiect de studiu pentruoamenii de ºtiinþã din þara noas-trã. Astfel, profesorul universitardr. ing. A. Mãruþã a fãcut anu-mite mãsurãtori ºi a constatat cãaceastã Coloanã emite radiaþii deenergie pe patru direcþii. Nucunoaºtem cauza care l-a deter-
minat pe ing. Mãruþã sã facãaceastã cercetare ºi descoperireuimitoare, dar ne permitem sãavansãm urmãtoarele conside-rente privind emanaþiile de
energii ale Coloanei Infinitului.
Curentul electricteluric ºi efectul de
piramidã al componentelor
Coloanei Infinitului Intensitatea câmpului
magnetic al Terrei este relativslabã. În general, neperceptibilãde om, variazã între 0,3 gauss laEcuator ºi de 0,7 gauss la poli.Dar existã locuri pe Terra, undeintensitatea câmpului magneticeste de peste 10.000 de ori maiputernicã, formând anumite ano-malii magnetice. Este foarte pro-babil cã sub Coloana Infinituluiexistã o astfel de anomalie mag-neticã, care se poate mãsura.
S-a constatat cã Terraeste o giganticã pilã electricãalcalinã, care mai primeºte elec-tricitate ºi din exterior. OceanulPlanetar (apa lui are un gust sãratºi amar) este un veritabil elec-trolit alcalin care, în interacþiunepemanentã cu rocile limitrofeheterogene (amestec de nume-roase elemente chimice dis-tribuite neuniform), roci ce audevenit veritabili electrozi ma-sivi, au produs curentul electricteluric. Acest curent electric esteamplificat atât de particule elec-trice provenite din radiaþia cos-micã (particule ce se înscriu înspiralã pe liniile de forþã alecâmpului geomagnetic), cât ºi deelectrizarea prin frecare datoritãvânturilor ºi mareelor. Consider-
ãm cã pe sub fundaþia ColoaneiInfinitului trece o fâºie de curentelectric teluric, datoritã configu-raþiei terenului din acel loc.
Numeroºi cercetãtoriau constatat cã piramidele pre-zintã energii enigmatice, care semanifestã în douã planuri verti-cale, perpendiculare pe laturilebazei ºi care se intersecteazãcãtre vârf. Aceste energii au fostnumite „radiaþii de formã“, iarefectul lor poartã numele de„efectul de piramidã“. Energiaemanatã de piramidã este ma-ximã într-o zonã din centrul uneisecþiuni orizontale, plasatã laînãlþimea de 1/3 de la bazapiramidei. Coloana Infinituluieste formatã din trunchiuri depiramidã, cu baza pãtratã, petoatã înãlþimea ei.
Energiile terestre se pre-zintã sub forma unor reþele geo-biologice, iar intersecþiile lor pedirecþii perpendiculare formea-zã, pe suprafaþa pãmântului,noduri geopatologice. S-a con-statat cã fundaþia ColoaneiInfinitului s-a pus în centrul unuiastfel de nod, colector de energii.Deci, Coloana Infinitului captea-zã energiile terestre pe care leemite în exterior. Suprafeþele la-terale ale acestei Coloane (deforma unor trapeze rãsturnate)emit radiaþii pe direcþii perpen-diculare ale acestei suprafeþe, denaturã magneticã ºi teluricã, ge-nerate de factorii arãtaþi mai sus.Energiile emanate de suprafeþeleColoanei Infinitului au fostmãsurate pânã la distanþa de 200de metri.
CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorrAACCTTIIVVIITTÃÃÞÞII::- DANS MODERN ªI CON-TEMPORAN- CULTURÃ ªI CIVILIZA-ÞIE ENGLEZÃ- CREAÞIE CONFECÞII- TEHNOREDACTARE PE
CALCULATOR - INFORMATICÃ
Activitatea "ClubuluiCopiilor" va începe la 1octombrie, pânã atunci vãaºteptãm, sã vã înscrieþi lacercurile mai sus menþionate!
CLUBUL COPIILOR
Conform unor mãsurãtori radiestezice,
Constantin Brâncuºi (19.02.1876 - 16.03.1957) a creat laTârgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer
liber, unic în lume: Masa tãcerii, Poarta Sãrutului ºiColoana Infinitului. Coloana Infinitului capteazã energiileterestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate desuprafeþele Coloanei Infinitului au fost mãsurate pânã la
KK karateHHCC handbal juniori 16-18 ani, Cornel Rusoiu, echipa C.S.O. MIZIL
hhcc handbal copii 6-12 ani, Costel Teleru, echipa C.S.O. MIZILPPOOLL Poliþia, pregãtire fizicãMMFFAA ººii UUMM ore închiriate sãptãmânal (tip abonament)
09 10LUNI
MARÞIMIERCURI
JOIVINERI
10 11 11 12 12 13 13 14 14 15 15 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 21 21 22K K K p.m. M THAI M THAI TAE BO
p.m. POL POL hc hcDANS DANS DANS p.m. MFA HC HCDANS DANS DANS p.m. M THAI M THAI hc hc TAE BO
K K K p.m. POL UM UM HC HCPPrrooggrraamm îînn ttiimmppuull vvaaccaannþþeeii,, îînn ttiimmppuull aannuulluuii ººccoollaarr.. ªªccoolliillee ººii lliicceeeellee bbeenneeffiicciiaazzãã ddee oorree ggrraattuuiittee,, 33hh//ssããppttããmmâânnãã ffiieeccaarree ººssccooaallãã..
CCããttããlliinn MMaarreeºº:: Am auzitºi eu multe voci, mai ales înrecenta campanie electoralã, cã"cineva se opune sportului", cã"nu se doreºte a se face perfor-manþã". Nu ºtiu pe ce anume sebazeazã unii oameni când afirmãcã nu avem sport în Mizil, avândîn vedere secþiile pe care Sala deSport le-a organizat ºi le gãz-duieºte, concursurile organizateatât pe plan local, cât ºi la niveljudeþean sau naþional. Bineînþelescã avem sport în Mizil ºi i-aº invi-ta pe toþi cei care susþin contrariulsã vinã la salã, sã vadã ce seîntâmplã acolo. Nu este o ruºinesã te informezi, ruºine este sãminþi în mod deliberat!
CC..MM..:: Referindu-mã laultimele noutãþi sportive aleoraºului, rãspund astfel "cârcota-ºilor" care afirmã: "Nu se doreºtepracticarea sportului de perfor-
manþã în Mizil":11.. În urma desfiinþãrii ºi
vânzãrii S.C. M.FA., noul patronnu a dorit sã mai sponsorizezeechipa de juniori II la handbalmasculin "STEAUA MIZIL",astfel cã în ultima ºedinþã aConsiliului Local am fost nevoitsã propun preluarea echipei decãtre C.S.O. Mizil ºi participareaei în campionatul naþional subculorile acestui club. Propunereaa fost aprobatã în unanimitate, aºacã din toamnã, aceºti juniori vorparticipa la toate competitiilenaþionale de profil.
22.. Acum ºase luni, lapropunerea domnului Adi Vlãs-ceanu, un pasionat antrenor ºipracticant al artelor marþiale, laC.S.O. Mizil a luat fiinþã o secþiea ºcolii de Tae Bo ºi Muay Thai(box thailandez - o combinaþieîntre artele marþiele ºi miºcãri deaerobic - n.r.) K.O. GYMPLOIEªTI, activitatea desfãºu-rându-se sub directa îndrumare aacestuia. OK! De ce nu, mai alescã mã bazam pe faptul cã diversi-tatea ºi ineditul vor constitui oatracþie pentru copiii noºtri. ...ªinu m-am înºelat!
ddeesspprree aacceesstteeaa?? CC..MM..:: Despre Muay
Thai, unde doamnele ºi domni-ºoarele încep deja sã vadã cumpot ajunge la greutatea ºi formelela care visau cu numai douã orepe sãptãmânã, nu doresc sãvorbesc foarte mult acum, dar aºvrea sã punctez activitatea ºirezultatele bãieþilor la box tailan-dez. Totul a început ca o joacã.Prima datã au venit cinci tineri,apoi 10, pânã când ne-am trezit cãaveam 35 de luptãtori în salã. Laînceput totul a pãrut o joacã, darapoi a început munca, antrena-mentele, meciurile amicale, aºacã numãrul sportivilor a începutsã scadã. "E greu, e de muncã,nene!". Aºa ºi este: dacã vrei sãfaci performanþã, trebuie sãmunceºti din greu, performanþanu se face prin parcuri, cafenelesau baruri! ªi iatã cã a venit ºiperformanþa! Pe 17 iunie, a avutloc la Bucureºti CampionatulInternaþional de Box K1 - "ZIUAJUDECÃÞII", competiþie la careau participat cluburi din toatã þaraºi sportivi din Europa, iar dintrepersonalitãþile în domeniu amin-tesc pe domnii Ciprian Sora ºi IonGârbea. Domnul Vlãsceanu aparticipat cu bãieþii noºtri doar lacâteva categorii de greutate, cu
scopul declarat de a-i pregãti pen-tru adevãratele înfruntãri careurmau, pentru a le înrãdãcinamentalitatea de sportiv de perfor-manþã ºi când colo, ce sã vezi:63,5 kg - Dragoº Lubine (17 ani)CAMPION, 70 kg - PãunaEugen (16 ani) CAMPION, iar lacategoria +91 kg - Elisei Marius(20 ani) CAMPION, acesta dinurmã fiind nevoit sã-ºi încerceabilitãþile cu un luptãtor din Iaºi(125 kg!), pe care l-a fãcut KOchiar în prima reprizã .
CC..MM..:: Da! Profitând deaceastã ocazie, doresc sã îl felicitatât pe Adi pentru munca depusã,cât ºi pe sportivi. Totodatã, invittinerii sã participe, în numãr câtmai mare, la ambele cursuri orga-nizate de domnul Vlãsceanu,pentru cã, dupã cum vorbesc pre-miile, s-au obþinut rezultate foartebune într-un timp foarte scurt ºicine ºtie, poate cã din Mizil se vaalege viitorul campion al uneipiramide în K1.
Muzeul Naþional alSatului "Dimitrie Gusti" ºiFederaþia Românã de Oinã, alã-turi de Comisia Naþionalã pen-tru Salvgardarea PatrimoniuluiCultural Imaterial, organism despecialitate al Ministerului Cul-turii ºi Patrimoniului Naþionalcu atribuþii de coordonare aactivitãþilor ºi programelor deprotejare, salvgardare, conser-vare, transmitere, punere în va-loare ºi promovare a patrimoni-ului cultural imaterial, audemarat activitãþile pentruîntocmirea dosarului necesarintroducerii jocului de oinã pelistele UNESCO.
Considerând jocul deoinã ca fiind un elementreprezentativ al României, sedoreºte realizarea documen-
taþiei necesare recunoaºteriiacestei creaþii a poporului nos-tru. Federaþia a susþinut întot-deauna faptul cã oina reprezintãunul dintre elementele de bazãale identitãþii noastre naþionale,salutând aceastã recunoaºterecare vine în momentul în caresportul nostru naþional aînceput sã fie din nou apreciat.Finalizarea acestui demers vaconstitui, cu siguranþã, cea maiimportantã realizare pentrusportul nostru naþional.
În sprijinul acestuidemers, din partea FederaþieiRomâne de Oinã a fost desem-nat preºedintele acesteia,Nicolae Dobre, care, alãturi despecialiºtii în domeniu, voraduce informaþiile necesareîntocmirii dosarului, acordândastfel sprijinul necesar mem-brilor Comisiei Naþionale pen-tru Salvgardarea PatrimoniuluiCultural Imaterial.
SPORT
AVEM SPORT DE PERFORMANTÃ SI TREBUIE SÃ NE MÂNDRIM CU ASTA!
Carierele Berbecilorimplicã, de cele mai multe ori,un anume grad de duritate. Eipot deveni exploratori, medicifoarte competenþi, filosofi saumuzicieni, buni organizatori înorice domeniu al industrieispectacolului sau militari decarierã. Pot excela în profesii ceau legãturã cu capul: stomatolo-gi, oculiºti, frizeri sau pãlãrieri.
Profesiile care li sepotrivesc Taurilor sunt îndeose-bi cele legate de pãmânt, ca:agricultor, miner etc. Pot fi deasemenea foarte buni arhitecþi,constructori, bijutieri, dansatori,desenatori, pictori, actori, ban-cheri, administratori sau negus-tori. Foarte sportivi, nativii dinacest semn agreeazã mai alesboxul, fotbalul ºi tenisul.
Gemenii au mari încli-naþii spre jonglerie cu idei ºicuvinte, deci se pot îndreptaspre literaturã, jurnalisticã,diplomaþie sau oratorie. Potlucra în comerþ, ori ca tipografi,corectori sau în relaþiile cu pu-blicul. În industria spectacoluluisunt foarte buni iluzioniºti, jon-gleri, imitatori sau sunetiºti.
Profesiile Racului core-spund în mod firesc înclinaþiilorsale naturale. Gustul pentrucãlãtorii îl pot determinã sã de-vinã marinar sau pescar (estesemn de apã, lucru ce îl poateîndrepta ºi cãtre sporturilespecifice, precum nataþia). Pa-seismul sãu îl impinge cãtreistorie, arheologie, numismaticãsau filatelie.
Profesiile potriviteLeului sunt, în general, cele cepresupun un rol de lider ºi debun organizator. Se instaleazãdeci în funcþii de director,bancher, politician sau avocat.Poate fi medic cardiolog, bijuti-er, negustor, director de teatru,de cabaret sau al unor publicaþii.Se remarcã în artele frumoase,literaturã, muzicã.
Poate fi un bun om deafaceri, contabil ori informati-cian. κi gãseste de multe orilocul între cadrele armatei, undeeste un executant fidel ºi exact.Are aptitudini pentru artã ºi pen-tru muzicã. Mari actori ºi mai
ales actriþe s-au nãscut sub acestsemn.
Profesiile nativilor dinsemnul Balanþei vor fi alese îndirecþia calitãþilor lor artistice,diplomatice ºi sociale. Vor fideci muzicieni, scriitori, artiºti,coregrafi, pictori, coafori, ma-nichiuriºti, fizioterapeuþi, mane-chine, modele, creatori de modã,decoratori, diplomaþi, amba-sadori, avocaþi, judecãtori, biju-tieri sau medici de chirurgieplasticã.
Scorpionii pot fi,datoritã simþului lor tactil foartedelicat, mari chirurgi, dar ºi cea-sornicari. Ingeniozitatea ºi per-fecþionismul îi pot direcþionaspre inventicã, ºtiinþã saupoliticã. Inclinaþiile artisticefoarte pronunþate îi inclinã spremari realizãri în literaturã, mu-zicã, actorie. Pot de asemeneaajunge filosofi.
Sãgetatorii îºi aleg pro-fesiile în funcþie de trãsãturilelor esenþiale. Pot fi vânãtori, darºi medici, pedagogi, magistraþisau funcþionari superiori.Dragostea pentru animale îideterminã sã devinã dresori sauveterinari. Sunt de asemeneaatraºi de sfera muzicii.
Reuºesc în profesiilelegate de pãmânt, în construcþiiºi în sfera didacticã. Pot fi bunimuzeografi, bibliotecari sauarheologi. Dintre sporturipreferã fotbalul, boxul ºi înotul.
Meseriile spre care seorienteazã aceºtia sunt pre-cumpãnitor spirituale ºi maipuþin fizice. De aceea, nativiidin Vãrsãtor vor fi savanþi, scri-itori ori artiºti strãluciþi. Îipasioneazã tot ceea ce þine demecanicã, iar interesul lor poatetrece ºi asupra sporturilor ce autangenþã cu acest domeniu, însãniciodatã mai mult de atât.
Nativii zodiei Peºti suntfiri artistice, le place muzica,dansul ºi sunt adeseori exhibi-þioniºti. Sunt de asemenea încli-naþi spre ocultism. Pot fi deciexcelenþi decoratori, predica-tori, învãþãtori, modelatori, darºi figuri celebre ale unor do-menii precum muzica, pictura.
IINNGGRREEDDIIEENNTTEE::Ingrediente pentru 3 porþii:• 3 dovlecei mici • 6 ouã •caºcaval afumat • roºii • verdeaþã• sare • piper
care îi curãþãm ºi le tãiem ca-petele. Îi tãiem în douã, pe lung,ºi îi curãþãm de miez. Aºezãmdovleceii într-o tavã, condimen-tãm cu sare ºi piper, dupã carepunem în fiecare jumãtate dedovlecel câte un ou.
Adãugãm caºcaval ras,
verdeaþã, sare ºi piper. Adãugãmîn tavã o canã de supã de pui ºi îidãm la cuptor pentru 10-15minute la 180 grade. Dupãaproximativ 15 minute, scoatemdovleceii din cuptor ºi îi servimalãturi de roºii proaspete ºicaºcaval ras.
la naºterea folcloristului SimionFlorea MARIAN (d. 24.04.1907) 3 septembrie -125 de ani de
la moartea lingvistului TimoteiCIPARIU 4 septembrie -100 de ani de
la naºterea istoricului ºi criticuluide artã Raoul ªORBAN(d.18.07.2006) 7 septembrie - 85 de ani de la
naºterea sociologului IonALUAª (d. 25.02.1994) 10 septembrie -140 de ani de
la moartea revoluþionarului ºiomului politic Avram IANCU(d.10.03.1872) 11 septembrie - 65 de ani de
la naºterea regizorului de teatru ºifilm Alexa VISARION 12 septembrie -130 de ani de
la naºterea prozatorului IonAGÂRBICEANU (d. 28.05.1963) 18 septembrie - 65 de ani de
la inaugurarea teatrului LuciaSturdza Bulandra din Bucureºti 28 septembrie -130 de ani de
la naºterea istoricului ºi arheo-logului Vasile PÂRVAN (d.26.06.1927)
- 165 de ani de la naºterea com-pozitorului, dirijorului, pianistu-lui ºi pedagogului GheorgheDIMA (d. 04.06.1925) 29 septembrie - 465 de ani de
la naºterea romancierului spaniolMiguel de CERVANTES (d.22.04.1616)
DIVERSE
ORIZONTAL1) Pod plutitor - Alb pe pereþi. 2)Contribuþie bãneascã de micãvaloare - Vechii curieri. 3)Untdelemn sfinþit - Plicticoasã.4) Sancþionat. 5) Spin - Lipsitãde glas - Dânºii. 6) Drapelulromânesc. 7) Om cu pielea nea-grã (pop.) - Paner. 8) Zbârcit - Autila. 9) Cuvânt de limitare -Galben la faþã. 10) Natural - Aci.
VERTICAL1) Fast - Colb. 2) Lucru - A se ivicu capul. 3) Miazãnoapte -Spaima vitezomanilor. 4) Tel! -State arabe. 5) Prins cu mâna. 6)Magazin deschis permanent (2cuv.) - Plic gol! 7) Devotat -Duna! 8) Larg - A înconjura. 9)Document - Legat de dragoste.10) Monede din Iran - A planta.
Rez
olva
rea
în n
umãr
ul u
rmãt
or
CCAASSÃÃ DDEE PPIIAATTRRÃÃ
CU
M E
CO
RE
CT? Place sau
plãcea
Scãdea sauscade
Apare sauapãrea
Mi-ar place sã cãlãtoresc.
Va scade cursul valutar.
Crezi cã i-ar place filmul?
Când va apare filmul pe ecrane?
Mi-ar plãcea sã cãlãtoresc.
Va scãdea cursul valutar.
Crezi ca i-ar plãcea proiectul?
Când va apãrea filmul pe ecrane?
Verbele “a plãcea”, “a scãdea”, “apãrea/a apãrea/a dispãrea” iºi pas-treaza forma de baza la:- Conditional-optativ: (nu) arplãcea/scãdea/pãrea/apãrea/dispãrea- Viitor: (nu) vaplãcea/scãdea/pãrea/apãrea/dispãrea
66 sseepptteemmbbrriiee - Ziua DiplomaþieiRomâne77 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Europeanã aCulturii Iudaice88 sseepptteemmbbrriiee - ZiuaInternaþionalã pentruAlfabetizare- Ziua Petrolistului99 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Mondialã aFrumuseþii1133 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Pompierilor1144 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Inginerului1155 sseepptteemmbbrriiee - ZiuaInternaþionalã a Democraþiei1166 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Europeanãde Prim Ajutor- Ziua Internaþionalã pentruProtecþia Stratului de Ozon1199 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Artileriei ºiRachetelor Antiaeriene dinRomânia2211 sseepptteemmbbrriiee - ZiuaInternaþionalã a Pãcii 2233 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Mondialã aCurãþeniei2244 - 2288 sseepptteemmbbrriiee - Zilele bib-liotecilor de cartier2266 sseepptteemmbbrriiee - Ziua LimbilorEuropene2277 sseepptteemmbbrriiee - Ziua Mondialã aTurismului3300 sseepptteemmbbrriiee - ZiuaInternaþionalã a Traducãtorilor
Nr. 94 / septembrie 2012
RREEBBUUSS - BBrrooddeerriiii
Pagina 11
Zona Persoana responsabilã Telefoane1. Calea Buzãului, Tohaneanca, Plutar
Mareº, Anastasiu, Gh. BratianuCrãciunescu, N. Iorga, N. Stãnescu
Mihaela Dinu 250 020
2. Bacovia, Leonida Condeescu, TaseDumitrescu, Paralela 45, M. Bravu -de la intrare dinspre Buzãu pânã la
inters. cu str. Eroilor (pod)
Constantin Elisei 250 008 int 30
3. Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã
Simona Petrescu 250 020
4. Decebal, Nuferilor, Democraþiei,Victoriei
Aniºoara Doleanu 250 008 int 33
5. ªtefan Cel Mare, 13 Decembrie Petre Elena 250 008 int 346. Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 8977. 13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 0208. N. Balcescu - de la pod pânã la B-
dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-dul
Unirii (fãrã bl. 112)
Gabriela Negoiþã 252 722
9. I.L.Caragiale, Avram Iancu, Alba Iulia Mirela Paraschivescu 250 008 int 2610. 24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 4011. Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 89712. B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 2913. Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 4014. 1 Mai Loredana Tãnase 250 02015. G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 30916. Mr. Ivanovici, G-ral Praporgescu Elena Mãrãcine 250 008 int 2917. M.Basarab, Spitalului, Spiru Haret,
AlbineiAna Gicã 250 020
18. N. Bãlcescu de la intersectia cu B-dul Unirii pânã la inters. cu str. Er.R. Nicolae, Eminescu, Ardealului,
Bucovinei, Vasile Lupu
Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28
19. M. Bravu de la inters. cu B-dulUnirii (inclusiv bl. 112) pânã la str.Er. R. Nicolae, Sos. Vadu Sãpat
Mirela Bonciog 253 309
20. Er. R. Nicolae, Stadionului, Primãverii Emilia Ionescu 250 02021. Transilvaniei, Agricultori, Toamnei Ionela Duþu 250 008 int 2822. N. Bãlcescu de la intersectia cu Er.
R. Nicolae pânã la UM Mariana Plaiaºu 250 008 int 16
23. 22 decembrie, Þepes Vodã, Ioan Vodã Maria Mastragociu 250 008 int 3824. Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, 11A,
cãmin nefamiliºti (bl. 14)Puica Sacuiu 250 132
25. Teilor casuþe + bl. 5, 5A, 6, 6A, 7,7A, 8, 8A
Daniela ToaderCristina Colþ
250 008 int 42
26. M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 1627. Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Ionescu
Gh, Cap. Pândaru D-tru, NucilorMadi Pãtraºcu 250 008 int 21
28. Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008 int 2429. Carpati, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 06230. Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec. Teodoroiu Buciu Eustafie 250 008 int 2931. Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 02032. Bradului + cartier nou zona Bradului Gheorghiþã Elisei 250 06233. Griviþei, Bucegi, Fnd.Lalelelor
Aleea CrizantemelorVictoria Panait 250 008 int 25
34. M. Bravu - de la inters. cu str. Er.R. Nicolae + blocuri uzinã
Aurelia Dragomir 250 020
Executãm la comandã: ziare, reviste,
agende, postere, calendare,
tipizate, formulare financiar - contabile
Telefon0769 610 015
Problemele primãriei sunt problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului, deci, trebuie sã vile cunoaºtem pentru a vi le rezolva.
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi completatãde Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit funcþionar, care înfiecare zi de vineri are obligaþia sã se deplaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemeleexistente acolo (reclamaþii, sesizãri) ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.
Publicaþia gratuitã a primãriei, POªTALIONUL, trebuie sã vã fie adusã acasã desalariatul în a cãrui arondare aveþi domiciliul.
În cazul în care nu aþi fost vizitat pânã acum sau problemele ridicate de dumneavoas-trã au fost tratate cu superficialitate, vã rog sã mã contactaþi personal. Telefonaþi-mmi la 250 027,interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mmi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mmail [email protected]
Petrescu Auricã (1928)Dumitru Vicenþiu (1928)Bãbãrãu Steriana (1918)Coman Nicolae (1929)Stan Maria (1932)Matei Ioan (1937)Dragostin Maria (1934)Vasilescu Eleonora(1920)Ilie Elena (1922)Drãgoi Vasile (1935)Duþu Nicolae (1954)Dumitru Dobra (1954)Popa Costel (1955)Stamate Georgeta (1920)Iamandi Tudor (1948)Moise Georgeta (1951)Orãºanu Niculina (1926)Burduja Dumitru (1932)Rãmulescu Minea (1925)
Vineri:08.00 - 09.30, mai puþinRegistratura, Impozite ºi taxe,care au program pânã la 13.30
ÎN SLUJBA TA, OMULE!
S.C. MERENDA PRIMS.R.L. MIZIL
(cantina Primãriei)
ÎNCHIRIAZÃ SALÃ PENTRUORGANIZARE EVENIMENTE
(ºedinþe, instruiri, parastase,mese festive)
Tarifele diferã înfuncþie de numãrul de per-soane, astfel:
25-330 persoane - 300 lei30-550 persoane - 400 lei50-880 persoane - 500 lei
Zilnic preparãm di-ferite feluri de mâncare, carepot fi servite atât la sediulsocietãþii (subsolul primãriei),cât ºi la punctul de lucru dinPiaþa oraºului Mizil.
Aveþi diverse necazuri cuutilitãþile? Sunteþi nevoiþi sãapelaþi serviciile de urgenþã?
Vã reamintim urmã-toarele numere de telefon pe careeste bine sã le reþineþi:
AAppãã-ccaannaall - 0244/251.237,Str. Mihail Kogãlniceanu,
nr. 2A GGaazzee - 0244/251.092, str.
Tohani, nr. 4 EEnneerrggiiee eelleeccttrriiccãã -0244/251.350 sau
0244/251.437, str. Ion LucaCaragiale, nr. 1
PPoolliiþþiiee - 0244/251.207, str. ªtefan cel Mare, nr.4
PPoommppiieerrii - 0244/250.959, str. ªtefan cel Mare, nr. 2
UUTTIILLEE
NNuummããrr uunniicc ddee uurrggeennþþãã -111122
Tabelul cu salariaþii primãriei caretrebuie sã vã viziteze!
Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi completatã prinDispoziþia 1672/6.06.2011
Pagina 12
TREBUIE SÃ ªTIÞI CÃ...
SPECIFICUL LUNII SEPTEMBRIE
CARTEA LUNII
Septembrie este anoua lunã a anului în calendarulgregorian ºi una dintre cele patruluni gregoriene cu o duratã de 30de zile.
Septembrie începe(astrologic)cu soarele însemnul Fe-cioarei ºi sfâr-ºeºte în semnulBalanþei. Dinpunct de ve-dere astro-nomic, lunas e p t e m b r i eîncepe cusoarele în con-stelaþia Leuluiºi se sfârºeºtecu soarele înconstelaþ iaFecioarei.
N u m e l elunii septembrie (latinã: septem-ber) vine de la cuvântul latinescseptem (ºapte), pentru cã lunaseptembrie era a ºaptea lunã încalendarul roman.
Grecii numeau luna sep-
tembrie Boedromion. În Ro-mânia, luna septembrie, popular,se numeºte Rãpciune. Luna sep-tembrie este luna cea mai impor-tantã pentru cei care au truditpãmântul, acum fiind culese
roadele munciide peste an.
Septembrieîncepe în aceeaºi zi
a sãptãmânii caºi Decembrie,
în fiecare an. Pe23 septembrie
este echinocþiulde toamnã, cândziua este egalãcu noaptea.
I.L.Caragialespunea în "Ca-
lendar" despreluna septembrie:
""PPllooii mmaarrii..DDââmmbboovviiþþaa ssee
uummffllãã.. PPrriimmããrriiaa pprrooffiittãã ddeeooccaazziiee ppeennttrruu aa oo ddeeccllaarraa nnaa-vviiggaabbiillãã ººii aa ppuubblliiccaa lliicciittaaþþiieeppeennttrruu lluuaarreeaa îînn mmoonnooppooll aannaavviiggaaþþiieeii ddââmmbboovviiþþeennee ppee 1100aannii""..
Rãpciune, rãpciuni, vin-imeriu, viniceriu, viniþel (lunavinului; începe culesul ºistoarcerea strugurilor pentru vin)
SSffaattuurrii ggeenneerraallee:: "Araþi câmpurile de grâu
ºi semãnaþi-le pânã pe la 13.Sãmãnaþi încã varza nemþeascã,spanac, morcovi, rãsãdiþi salatade iarnã; adunaþi seminþelecoapte de prin grãdini; culegeþicastraveþii copþi. Tãiaþi colþurilede pe pomi. În luna aceasta seîncepe culesul poamelor. Soiurile
iernatice se culeg cu mâna ºi seîmpãrþesc în clase dupã mãrime ºifrumseþã, ca sã aibã un preþ maibun. Înainte de a le aºeza înpivniþã, se întind la soare, ca sãiese umezeala din ele. Fã gropilepentru altoii ce voieºti a-i sãdimai târziu în toamnã. Rãreºtefrunza de pe pomii pitici ºi ceipuºi în ºir des, ca razele soareluisã-i poatã strãbate. Seamãnãbucate tomnatice. Nu fi zgârcit lasemãnat, cã te vei cãi la secerat.Pe la capãtul lunei se ia mierea dela stupi. De sunt încã flori nu tegrãbi, ca albinele sã poatã încãaduna. Livezile prãjite de arºiþasoarelui, pe unde vezi ca a secat
colþul ierbii, le seamãnã cusãmânþã de iarbã ºi flori de fân."
rece ºi umed. Tunetul din septem-brie vesteºte neauã multã în Faurºi an mãnos. Ducerea timpurie arândunelelor înseamnã cã ºi iarnase va pune iute. Vântul de sep-tembrie e vânt bogat. Dacã înflo-resc scaieþii în septembrie, atunciva fi toamnã frumoasã.
Memoria vegetalã reu-neºte noile reflecþii ale luiUmberto Eco despre lumeastrãveche ºi fascinantãa cãrþilor, despre bi-bliofilie, despre me-morie ºi bucuria lec-turii. Un volum ele-gant ºi rafinat, în careEco face un elogiu alcãrþilor, al lui "bi-blos" ºi al lui "liber",nãscute înaintea ti-parului sub formasulurilor de hârtie, ºi acãror etimologie trimite lascoarþa de copac, la acea memo-rie vegetalã nãscutã mai întâi cuscriitura, apoi cu papirusurile ºihârtia de carte. Un dialog fãrã
limite de timp, care te duce cugândul la memorie ºi ºtiinþã, laemoþii ºi experienþe altfel pier-
dute.Cu inteligenþa,
umorul ºi competenþaobiºnuite, autorul tre-ce în revistã câtevaopere, povesteºte anec-dote, traseazã un cri-teriu de valoare, cu altecuvinte, ne conduce înlumea magicã a bi-bliofiliei. Pentru cã, ºi osubliniazã de mai multe
ori, Eco nu se adreseazã celorcare sunt deja bibliofili, ci tuturorcelorlalþi, care sunt nenumãraþi ºicare poate încã nici nu ºtiu cãsunt potenþiali iubitori de carte.
Cunoscutul actor deteatru ºi film George Mihãiþã s-anãscut pe 23 septembrie 1948, înMoreni - Dâmboviþa ºi a absolvitInstitutul de Artã Teatralã ºiCinematograficã din Bucureºti,promoþia 1971, clasa profesoru-lui universitar Sanda Manu.
A interpretat zeci deroluri memorabile în piese deteatru puse în scenã la Teatrul deComedie, la Teatrul L.S. Bu-landra ºi la Teatrul Naþional I.L.Caragiale etc., în film (Re-constituirea - 1968, regizat deLucian Pintilie, un film de refe-
rinþã al cine-matografieiromâneºti)ºi în televi-ziune.
Într-ozi geroasãde iarnã,m e r g e ,dupã spec-tacol, la oc a f e ne a ,unde îºi în-tâlneºte ac-
tuala soþie, Delia Seceleanu, peatunci studentã în anul doi lateatru (în prezent actriþã a Tea-trului de Comedie din Bucu-reºti), ocazie cu care îi propuneacesteia o colaborare la revista"Salut". Se îndrãgostesc, se cãsã-toresc, iar acum au împreunã doibãieþi: Andrei ºi Vlad.
Considerat un adevãrat"om orchestrã" de prieteni ºi depublicul larg, este un omdeosebit de activ ºi la aceastãvârstã, din 2002 fiind directorulTeatrului de Comedie din
Bucureºti. Patron ºi o excelentãgazdã la cafeneaua sa aflatã înburicul oraºului, asociat în pro-iectul-pilot de reintegrare socio-profesionalã prin artã a categori-ilor defavorizate din Bucureºti -"Opera Prima" - citeºte, alãturide studenþi ºi actori, în licee,texte din programa ºcolarã, ºi,mai presus de toate, iubeºte sin-cer adolescenþii...
Este deþinãtor a nu-meroase premii atribuite pentruactivitatea sa prestigioasã înteatru ºi cinematografie.
