EDITORIAL „Reinventarea“ elitelor Cãtãlin Croitoru Am trãit la sfârºitul acestui an evenimente ce dovedesc încã o datã (deºi nu cred cã mai era nevoie) cât de marcaþi suntem de efectele perioadei comuniste ºi cât de greu ne este sã ne rupem de acest mare rãu. pag. 2 DEZBATERE SUB LUPA Învãþãmântul în 2007 Sistemul educaþional va trece în acest an prin mai multe schimbãri. Aceste modificãri îi vor afecta atât pe elevi, cât ºi pe profesori. Pe lângã investiþiile prognozate, vor apãrea unele modi- ficãri ºi în legislaþie. pag. 3 CIFRA ANULUI Chiar dacã scandalurile s-au þinut scai de min- istrul Hãrdãu ºi de premierul Tãriceanu trebuie sã recunoaºtem cã, prin rectificãrile de buget din timpul anului, Guvernul a reuºit sã pro- moveze la limitã clasa, oferind sistemului de învãþãmânt în 2006 un buget de 5.07% din PIB. {coala româneascq revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt Anul VI nr. 15 decembrie 2006 educaþie ºi atitudine Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu www.scoalaromaneasca.ro Singura revistã care spune lucrurilor pe nume 5,07% PREÞ: 3 RON Retrospectiva anului 2006 2006 a fost, din punct de vedere financiar, anul cu cele mai multe fonduri alocate de Guvern sistemului de învãþãmântului. Per total, bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii a ajuns la 5,07 % din PIB. Cu toate cã a avut bani foarte mulþi, ministrul educaþie nu a avut un an liniºtit. Scandalurile de la examenele naþionale ºi presiunea sindicatelor au arãtat însã cã mai sunt multe lucruri de fãcut în sistem pentru a ajunge la un nivel la care ne putem compara cu celelalte state din UE. pag. 4-5 2006 – un an al succeselor ratate Cu sau fãrã voia multora dintre noi, 2006 a însemnat ultimul an al efortului de a fi admiºi între membrii UE. Raþiunile care au condus la luarea acestei decizii au fost foarte puternice ºi bine fundamentate. pag. 7 La mul]i ani! La mul]i ani! (
Am trãit la sfârºitul acestui an evenimente cedovedesc încã o datã (deºi nu cred cã mai eranevoie) cât de marcaþi suntem de efecteleperioadei comuniste ºi cât de greu ne este sã nerupem de acest mare rãu.
pag. 2
DEZBATERE
SUB LUPA
Învãþãmântul în 2007Sistemul educaþional va trece în acest an prinmai multe schimbãri. Aceste modificãri îi vorafecta atât pe elevi, cât ºi pe profesori. Pe lângãinvestiþiile prognozate, vor apãrea unele modi-ficãri ºi în legislaþie.
pag. 3
CIFRA ANULUI
Chiar dacã scandalurile s-au þinut scai de min-istrul Hãrdãu ºi de premierul Tãriceanu trebuiesã recunoaºtem cã, prin rectificãrile de bugetdin timpul anului, Guvernul a reuºit sã pro-moveze la limitã clasa, oferind sistemului deînvãþãmânt în 2006 un buget de 5.07% din PIB.
{coalaromâneascqrevistã naþionalã
pentru
promovarea reformei
în învãþãmântAnul VI � nr. 15 � decembrie 2006 educaþie ºi atitudine
Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºuwww.scoalaromaneasca.ro
2006 – un an al succeselor ratateCu sau fãrã voia multora dintre noi, 2006 aînsemnat ultimul an al efortului de a fi admiºi
între membrii UE. Raþiunilecare au condus la luarea acestei
decizii au fost foarte puternice ºi binefundamentate.
pag. 7
La mul]i ani!
La mul]i ani!
(
2 {coala româneascq � decembrie 2006ACTUALITATE
Am trãit la sfârºitul acestui an evenimente ce dovedesc încã o datã(deºi nu cred cã mai era nevoie) cât de marcaþi suntem de efecteleperioadei comuniste ºi cât de greu ne este sã ne rupem de acestmare rãu. Un maimuþoi politic, un personaj sinistru, care sepretinde a fi un mare poet ºi patriot român, ºi-a permis sã calce înpicioare tot ceea ce poate însemna respectul pentru ParlamentulRomâniei, pentru instituþiile statului de drept ºi pentru democraþie,agresând bunul-simþ a milioane de telespectatori, parlamentari,ambasadori ºi invitaþi de marcã printre care Regele României ºiPatriarhul. Un golan ieftin, venit parcã din rândul gãºtilor de car-tier cu o hoardã întreagã de grobieni, pe mãsura lui, postaþi la bal-coane.Printre cei agresaþi verbal de „marele tribun“ s-a numãrat ºi cel carea publicat, de curând, la editura Humanitas, o carte intitulatã„Despre bucurie în est ºi vest ºi alte eseuri“, Andrei Pleºu. Este obli-gatoriu sã citiþi aceastã carte dacã doriþi cu adevãrat sã fiþi ºi sãrãmâneþi „învãþãtori“. Pentru a vã suscita interesul îmi permit sã citez câteva pasaje dinaceastã minunatã scriere, care sper cã vã vor lãmuri de ce autoruleste atât de urât de saltimbancul CVT:„Susþin cã programul cel mai caracteristic ºi efectul cel mai durabilal comunismului a fost suprimarea elitelor. Susþin, de asemenea, cãdificultãþile cu care se confruntã Europa de Est în perioada post-comunistã se explicã, în mare mãsurã, prin insuficienþa numericãºi calitativã a elitelor, drept care „reinventarea“ lor e vitalã. [...]Nivelare, rãsturnare, dislocare, destabilizare – acestea suntmanevrele cotidiene ale regimului. Raportul dintre centru ºi peri-ferie, dintre superior ºi inferior e inversat. Cine are autoritatearealã n-are putere, iar cine are putere n-are, de regulã, nici o autori-tate. […] Elitele sunt corelativul unei comunitãþi care are intuiþiaperformanþei de elitã ºi o admirã. „Aristrocaþia“ competenþei nuexistã, cu alte cuvinte, fãrã aristofilia corpului social. Or, lucrul celmai dramatic care s-a întâmplat în fostele þãri comuniste a fost, pelângã subminarea elitelor, erodarea strategicã a respectului pentruelite. Consecinþele se vãd acum, când ne dãm seama cã, dacã nelipsesc elitele, este ºi pentru cã nu mai avem „organ“ pentru ele.„Reeducarea“ la care am fost supuºi a reuºit: nu ne mai plac superla-tivele, nu mai suportãm anvergura. Dupã mai multe decenii de obe-dienþã mutilantã, asistãm la explozia compensatorie a unui spiritcritic devastator: nimeni nu e la adãpost de voluptatea generalã adiscreditãrii. În loc sã fie valorificate, solicitate, stimulate, elitelesunt mai degrabã obiectul unei dezlãnþuite culpabilizãri. Cali-ficarea de elitã e dizolvatã ºi transferatã, prin atomizare, asupratuturor. Fiecare cetãþean se simte îndreptãþit sã conteste oriceformã de excelenþã. […] O paginã din Tocqueville publicatã dupãîntoarcerea din America descrie ambianþa francezã din 1835: Oare unde ne aflãm? Oamenii religioºi combat libertatea, iar pri-etenii libertãþii atacã religiile; spirite nobile ºi generoase laudãsclavia ºi suflete josnice ºi senile preconizeazã independenþa;cetãþeni cinstiþi ºi luminaþi se împotrivesc oricãrui progres, în timpce oameni lipsiþi de patriotism ºi de moralitate devin apostolii civi-lizaþiei ºi ai luminilor! (...) O lume în care nimic nu se leagã, în carevirtutea nu are geniu ºi geniul nu are onoare, în care dragostea deordine se confundã cu atracþia pentru tirani, iar cultul sacru al li-bertãþii cu dispreþul pentru legi; o lume în care conºtiinþa nu aruncãdecât o luminã incertã asupra acþiunilor omeneºti, în care nimic numai pare sã fie nici interzis, nici permis, nici cinstit, nici ruºinos, niciadevãrat, nici fals.“ Încercaþi sã începeþi noul an, pe drumul pe care am schimbat maivechii comisari cu alþii noi, cu aceastã lecturã ce vã va lumina ºiîntãri. La Mulþi Ani!
„Toþi Diferiþi – Toþi Egali“Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Bi-roul de Informare al Consiliului Europeila Bucureºti au lansat la 21 decembrieConcursul Naþional de Eseuri: „Toþi Di-feriþi – Toþi Egali“. Concursul este orga-nizat în perioada 20 decembrie 2006-15februarie 2007 în cadrul Campaniei Eu-ropene de Tineret pentru Diversitate,Drepturile Omului ºi Participare „ToþiDiferiþi – Toþi Egali“. „Toþi Diferiþi – ToþiEgali“ reprezintã Campania Europeanãde Tineret pentru Diversitate, Drepturi-le Omului ºi Participare, iniþiatã de Con-siliul Europei în cele 46 de state mem-bre în perioada 2006-2007. În România,Campania vizeazã cu precãdere pro-movarea ºi încurajarea participãrii tine-rilor în definirea politicilor locale în do-meniul tineretului ºi la procesul decizio-nal din cadrul unitãþilor de învãþãmânt,promovarea unei atitudini ferme împo-triva violenþei, rasismului, intoleranþeiºi discriminãrii prin apãrarea drepturi-lor fundamentale ale tinerilor, sensibi-lizarea comunitãþii ºcolare asupra pro-movãrii ºi participãrii la viaþa localã atinerilor din mediile defavorizate ale so-cietãþii fãrã nicio discriminare. La con-curs pot participa tinerii între 15 ºi 19ani. Regulamentul de participare la con-curs poate fi gãsit ataºat acestui comuni-cat sau la adresa: http://www.coe.ro/secþiunea Proiecte Prioritare.
Gala directorilorMinistrul Educaþiei ºi Cercetãrii, dom-nul Mihail Hãrdãu, a premiat, în cadrulevenimentului „Gala Directorilor“, pes-te 200 de directori de licee ºi colegii na-þionale din toatã þara, pentru activitateaprofesionalã. Premiul a constat în acor-darea sumei de 10.000 de lei (100 mili-oane de lei vechi) pentru fiecare liceusau colegiu al cãrui director a fost nomi-nalizat. Nominalizarea directorilor s-arealizat pe baza propunerilor inspecto-ratelor ºcolare judeþene ºi a avut ca re-per urmãtoarele criterii: utilizarea fon-durilor pentru investiþii ºi performanþaîn activitatea didacticã (numãrul de par-ticipanþi la loturile naþionale, numãrulde premii la etapa naþionalã, numãrulde gradaþii de merit în ºcoalã, procentde promovabilitate).
Universitãþi premiate Universitãþile care s-au distins în 2006prin rezultate deosebite în activitãþilede învãþãmânt, cercetare ºtiinþificã ºimanagement academic au primit premiidin partea Ministerului Educaþiei ºi Cer-cetãrii. Printre premiile acordate s-aunumãrat: Premiul pentru cercetareaºtiinþificã: valoarea contractelor de cer-cetare ºtiinþificã raportatã la valoareatotalã a veniturilor din universitate afost acordat Universitãþii Politehnicãdin Bucureºti; Premiul pentru dezvol-tarea infrastructurii: valoarea cheltuieli-lor pentru dotãri ºi investiþii raportatã
la numãrul total de studenþi a fost acor-dat Universitãþii de Artã Teatralã dinTârgu Mureº; Premiul pentru dezvolta-rea bazei materiale a învãþãmântului:Valoarea cheltuielilor pentru cãrþi, revis-te ºi manuale raportatã la numãrul totalde studenþi a fost acordat Universitãþiide Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila“din Bucureºti; Premiul pentru investiþiiîn IT: numãrul de calculatoare din patri-moniul universitãþii raportat la numã-rul total de studenþi a fost acordat Uni-versitãþii Tehnicã din Cluj-Napoca; Pre-miul pentru susþinerea proiectului „Si-biu – capitalã culturalã europeanã –2007“: Universitatea „Lucian Blaga“ dinSibiu. Pentru premierea acestor univer-sitãþi s-au alocat 5.500.000 de lei. Aceas-tã sumã se adaugã celor alocate pentrumodernizarea unor laboratoare univer-sitare pentru ciclul I de licenþã (128.075mii de lei) ºi dezvoltarea laboratoarelorde cercetare interdisciplinarã pentru ci-clurile de master ºi doctorat (38.956 demilioane de lei).
Olimpici recompensaþi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a orga-nizat la 11 decembrie 2006 festivitateade premiere a elevilor români laureaþila concursurile internaþionale pe disci-pline. În cadrul acestei gale, au fost re-compensaþi 65 de olimpici care au obþi-nut în 2006, medalii de aur, argint ºibronz sau menþiuni la olimpiadele inter-naþionale sau regionale de matematicã,biologie, geografie, chimie, fizicã, infor-maticã, astronomie ºi limba românã.Conform reglementãrilor în vigoare, ºiîn acest an prin ordin al ministruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, cuantumurilepremiilor acordate medaliaþilor la olim-piadele internaþionale sau regionale pediscipline au fost indexate. Astfel, noilecuantumuri pentru premianþii la olim-piade internaþionale sunt: 9.300 de lei –premiul special pentru punctaj maximºi medalie de aur, 7.200 de lei – premiulI/medalie de aur, 6.100 de lei – premiulII/medalie de argint, 4.400 de lei – pre-miul III /medalie de bronz ºi 3.000 de lei– menþiune (sau diplome echivalente).Valorile noilor cuantumuri pentru re-compensarea elevilor premiaþi la com-petiþiile regionale sunt: 3.800 de lei –
premiul special pentru punctaj maximºi medalie de aur, 3.300 de lei – premiulI/medalie de aur, 2.800 de lei – premiulII/medalie de argint, 2.200 de lei – pre-miul III /medalie de bronz/medalie debronz ºi 1.900 de lei – menþiune (saudiplome echivalente). Aceleaºi sume debani le vor primi profesorii care i-aupregãtit pe olimpicii români, dar ºi ºco-lile din care aceºtia provin. Fondul totalde premiere alocat de MEdC este deaproximativ 1.000.000 de lei (10 miliar-de lei vechi).
Icoanele nu vor fi scoasedin ºcoli
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu seva implica în înlãturarea simbolurilorreligioase din sãlile de clasã. Potrivit re-prezentanþilor MEdC decizia va aparþinepãrinþilor, comunitãþii locale ºi nu înultimul rând ºcolii. „În virtutea principi-ilor democratice, considerãm cã existãprerogative naturale ce nu trebuie în-grãdite de acte normative. În consecin-þã, dorim ca într-o unitate ºcolarã nor-mele interne care sã reglementeze pre-
zenþa simbolurilor religioase sã fie sta-bilite de comunitãþile locale ºi suntemde acord cu o abordare diversificatã,funcþie de apartenenþa religioasã a popu-laþiei. Cu o singurã condiþie: respectareaLegii învãþãmântului care interziceprozelitismul religios în ºcoli“, au pre-cizat reprezentanþii MEdC.
Sistemul educaþional va trece în anul ur-mãtor prin mai multe schimbãri. Acestemodificãri îi vor afecta atât pe elevi, câtºi pe profesori. Pe lângã investiþiileprognozate, vor apãrea unele modifi-cãri ºi în legislaþie. Astfel, în 2008 existãºansa sã avem un învãþãmânt totalschimbat faþã de ceea ce se ºtia pânãacum, mai ales cã se prognozeazã ca dela 1 ianuarie 2008 sã se facã ºi descen-tralizarea totalã.
Teza unicã Introducerea tezei unice va fi una dintrecele mai importante modificãri în învã-þãmântul preuniversitar. Chiar dacã laprima vedere aceastã mãsurã nu pare aavea prea multe repercusiuni, în aniicare vor urma se prevede ca aceste tezeunice sã þinã locul testelor naþionale.Potrivit reprezentanþilor MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii tezele cu subiectunic la clasa a VII-a vor fi introduse dinsemestrul al doilea, dupã ce iniþialanunþase cã teza va fi introdusã din se-mestrul întâi. Totuºi, modul de admi-tere în liceu nu se va schimba în 2007.Ministerul Educaþiei subliniazã cã no-tele de la tezele unice nu vor conta la ad-miterea în liceu. Accesul în clasa a IX-aîn anii 2007 ºi 2008 în cazul elevilor cla-selor a VII-a ºi a VIII-a din anul ºcolar2006-2007 se va face ca urmare a desfã-ºurãrii testelor naþionale. Trebuie spuscã toate probele vor fi scrise ºi vor cons-ta într-un subiect unic elaborat la mate-maticã, limba ºi literatura maternã ºilimba ºi literatura românã. Conform proiectului MEdC, elevii declasa a VII-a vor da teza cu subiect unicla matematicã la 4 mai, la limba ºi litera-tura maternã la 10 mai ºi la limba ºi lite-ratura românã la 17 mai. Subiectele pentru teze vor fi elaboratela nivel naþional de Serviciul Naþionalde Evaluare ºi Examinare (SNEE).
Noi reguli la testele naþionale ºi la bacalaureatAbsolvenþii claselor a VIII-a ºi a XII-a vorsusþine anul acesta testele naþionale ºibacalaureatul dupã noi reguli, princi-
palele modificãri fiind publicarea va-riantelor de subiecte pe site-ul MEdC, la15 ianuarie, iar candidaþii vor avea posi-bilitatea sã îºi vadã lucrarea, la cerere.Prin aceastã schimbare, Ministerul Edu-caþiei încearcã sã evite o repetare a hao-sului organizatoric apãrut în 2006, laexamenele naþionale. În primul rândmodul de distribuire a subiectelor a fostmodificat, atât la testele naþionale, cât ºila examenul de bacalaureat, subiectele
pentru toate probele scrise fiind publi-cate pe site-ul MEdC, pânã la 15 ianuarie2007. Dintre acestea, în ziua aferentãsusþinerii fiecãrei probe va fi extrasãvarianta pentru rezolvarea cãreia va fielaborat, în cursul aceleiaºi zile, bare-mul de corectare.În ceea ce priveºte contestaþiile ºi eva-luarea lucrãrilor, dupã ce s-a constatatcã 16 la sutã dintre acestea au fost su-praevaluate, în varã, conducerea Minis-terului Educaþiei a decis ca recorectarea
lucrãrilor contestate sã se facã la niveluljudeþului de care aparþine centrul deexamen. De asemenea, candidaþii voravea posibilitatea sã-ºi vadã lucrarea, lacerere, dupã afiºarea rezultatelor fina-le. În cazul în care sunt contestate lu-crãri care au obþinut note iniþiale cu-prinse între 4,50 ºi 4,99 sau o notã celpuþin egalã cu 9,50, nota definitivã va ficea obþinutã în urma recorectãrii.De asemenea, în cele douã metodologii
a fost introdus un capitol distinct pri-vind rãspunderea disciplinarã. Toatecadrele didactice implicate în organi-zarea ºi desfãºurarea examenelor naþio-nale vor semna cu Ministerul Educaþieiun contract în care vor fi precizate expli-cit drepturile ºi obligaþiile fiecãrei pãrþi. Absolvenþii de liceu vor putea susþine ºiproba la Educaþiei fizicã, asta în condiþi-ile în care ministrul Mihail Hãrdãu ahotãrât sã revinã asupra deciziei luateanterior privind eliminarea acestei dis-cipline.
Studenþii româniplãtesc taxe la nivel european Dupã 1 ianuarie 2007, statutul studen-tului român se va schimba, în Europa,cel puþin din punct de vedere financiar.Dacã pânã acum tinerii români carevoiau sã studieze în spaþiul european ºinu au reuºit sã obþinã o bursã plãteautaxe mult mai mari decât cei din þãrilemembre UE, din 2007 vor fi pe picioregal cu tinerii europeni. Acelaºi lucru e valabil ºi pentru studen-þii europeni care vor sã înveþe la noi.Aceºtia pot învãþa gratis, cu condiþia sãtreacã prin criteriile de admitere, datfiind faptul cã în România învãþãmântulsuperior este gratuit.Spre exemplu, un an de studii la Univer-sitatea Cambridge din Marea Britanie îlcosta pe studentul român înainte deaderare între 9.054 ºi 21.954 de liresterline, la care se mai adaugã 10.000
de lire sterline cazarea. Din 2007 el arputea plãti 3.000 de lire sterline pe an,aºa cum plãtesc în acest moment toþistudenþii din þãrile UE. Trebuie spus cã în Uniunea Europeanãmulte universitãþi percep taxe de stu-diu, spre diferenþã de România, unde în-vãþãmântul superior este gratuit. Astfel,peste tot în Marea Britanie ºi în pestejumãtate dintre instituþiile de învãþã-mânt superior din Olanda ºi Belgia stu-diile superioare se plãtesc.
Legislaþie nouã Chiar dacã trebuia sã aparã în 2006,MEdC prevede ca în 2007 sã trimitã înParlament trei noi acte normative, carevin sã schimbe major actuala lege aînvãþãmântului. Astfel, este prevãzut sãaparã Legea învãþãmântului superior,Legea învãþãmântului preuniversitar ºiun nou statut al cadrului didactic. Prima lege, cea a învãþãmântului supe-rior, se aflã deja în dezbatere publicã,însã pânã în acest moment multe pre-vederi sunt contestate de rectorii uni-versitãþilor, nemulþumirile fiind legatemai ales de modul de alegere a conduce-rilor universitãþilor, scãderea praguluide la ºase la cinci pentru media de ab-solvire ºi de lipsa unui buget pentru în-vãþãmânt superior. Conform noului proiect de lege, condu-cerea universitãþilor nu s-ar mai alegeprin vot secret ºi direct de cãtre Senat,rectorul fiind ales prin concurs, iar Con-siliul Director ar avea puterea sã demitã
rectorul. Din perspectiva mai multorprofesori universitari, acest lucru arînsemna o schimbare de culturã fãrãprecedent în istoria universitãþilor dinRomânia. În plus, aceºtia cred cã proiec-tul ar deschide calea cãtre „o nouã co-rupþie“, rectorul universitãþii fiind pre-ºedintele tuturor comisiilor de concurspentru profesori.
Dragoº Constantin Neacºu
Fonduri maimulte pentruînvãþãmânt În 2007, ministrul Hãrdãu vadispune de cei mai mulþi banidin câþi au fost alocaþi educaþiei pânã în prezent.Guvernul a alocat pentrueducaþie ºi cercetare în 2007 un buget record pentruRomânia. Fondurile alocatereprezintã 5,2 la sutã dinProdusul Intern Brut, o creºterecu 132,1 la sutã faþã debugetul alocat în 2006 ºianume suma de 19.767,7milioane de lei noi. Esteprima oarã când educaþia ºi cercetarea primesc peste 5la sutã din PIB dupã anii ’90.Ministerul Educaþiei susþine cãaceste fonduri vor fi utilizatepentru investiþii în infrastructuraeducaþiei, consolidãri ºi reabilitãri de unitãþi scolare,dotãri de laboratoare,finanþarea de bazã aînvãþãmântului superior destat, susþinerea cercetãrii ºi a dezvoltãrii. Potrivit reprezentanþilor MEdCse va continua acordarea derechizite ºcolare. În 2007, se estimeazã cã vor primirechizite 829.298 de elevi. În plus, se vor mai cumpãraaproximativ 62.000 de calculatoare ºi se estimeazãachiziþionarea a încã 800 demicrobuze ºcolare. Ministerulpromite ºi continuarea unuiprogram pentru dotareaunitãþilor de învãþãmânt preuniversitar cu mobilierºcolar. Se estimeazã cã vor fidotate cu mobilier ºcolar alte149 de ºcoli ºi 780 de grãdiniþe. Tot în 2007, MEdC vrea sã reabiliteze 92 de campusuri ºcolare ºi sã construiascã 28 de campusuri noi. MEdC va finanþa din bugetulalocat în 2007 ºi o serie deproiecte noi. Se vor înfiinþa84 de ºcoli de arte ºi meseriiºi se vor asigura utilitãþi sanitare pentru 1.000 deunitãþi din mediul rural.
Învãþãmântul în 2007
4 {coala româneascq � decembrie 2006RETROSPECTIVÃ
Cele trei examene naþionale au fostmarcate în 2006 de scandaluri care auscãzut considerabil credibilitatea Minis-terului Educaþiei. Totul a debutat cu sustragerea subiec-telor de la proba de istorie a testelornaþionale de admitere în liceu, a conti-nuat cu un incident similar la bacalau-reat ºi au culminat cu titularizarea, cândun inspector din cadrul ministerului afost acuzat cã a încercat sã sustragã unsubiect.Examenele naþionale s-au încheiat cutrei anchete penale ºi douã anchete in-terne din Ministerul Educaþiei ºi Cerce-tãrii (MEdC), însã nici pânã în prezentnu s-au fãcut publice rezultatele acestorinvestigaþii. Singurele decizii rãmâncele referitoare demiterea secretaruluide stat, Paloma Petrescu, ºi cea a direc-torului Serviciului Naþional de Evaluareºi Examinare (SNEE), Adrian Stoica. Scandalul de la Testele Naþionale a înce-put dupã ce un jurnalist de la cotidianul
„Adevãrul“ a intrat în sediul ServiciuluiNaþional de Evaluare ºi Examinare(SNEE) din MEdC, pretinzând cã este in-
spector ºcolar în judeþul Dâmboviþa, ºi aplecat cu subiectele pentru proba de is-torie la testele naþionale de admitere în
liceu. La Bacalaureat, problema aapãrut la proba scrisã de limba ºi litera-ture românã, subiectele fiind fãcutepublice înainte cu o zi de începerea exa-menului. Cu toate cã subiectele au fostschimbate, acestea fiind compuse încirca trei ore pe timpul nopþii, exame-nul s-a desfãºurat fãrã probleme. Însã,nici pânã în acest moment nu a fostdescoperitã persoana care a fãcut publi-ce subiectele. Ultimul scandal l-a avut în centrul aten-þiei pe un inspector din cadrul ServiciulNaþional de Evaluare ºi Examinare(SNEE), care a încercat sã sustragã unuldintre subiectele de la titularizare.Subiectul ar fi fost copiat pe o hârtie, depe cd-ul pe care se aflau toate subiectelepregãtite pentru probele examenului detitularizare. Ministerul Educaþiei a sesi-zat, din nou, ca ºi în cazul celorlalte douãcazuri, organele de anchetã. Cu toate cãau trecut însã ºase luni de la aceste inci-dente nimeni nu a fost gãsit vinovat.
ªcoli fãrãautorizaþii sanitare Potrivit datelor MEdC, 55 lasutã dintre unitãþile ºcolare aureuºit sã primeascã autoriza-þia sanitarã de funcþionare, laînceputul anului ºcolar 2006-2007. Mai exact, 9.429aveau autorizaþie sanitarã,2.970 (18 la sutã) erau încurs de autorizare, iar 27 lasutã, adicã 4.550 de ºcoli,nu sunt autorizate. În septem-brie, ministrul Educaþiei, MihailHãrdãu, a promis cã investiþi-ile din urmãtorii doi ani vorasigura elementele pentru canicio unitate de învãþãmânt sãmai rãmânã neautorizatã. În ceea ce priveºte reabilita-rea termicã a unitãþilorºcolare, ministrul a precizatcã acest proces va fi finalizatpânã în 2011. Practic, avândîn vedere condiþiile existente,este posibil ca mulþi elevi sãse încãlzeascã la sobe culemne încã cinci ani.Cele mai mari probleme suntîncã cele legate de toalete.Potrivit MEdC, 70 la sutã din
unitãþile ºcolare au grupurisanitare în curte, majoritateafiind din mediul rural. Doar30 la sutã dintre unitãþile deînvãþãmânt au grupuri sanitare în incintã.Legat de alimentarea cu apãa unitãþilor din învãþãmântulpreuniversitar, 13 la sutã nusunt alimentate cu apã, 40 lasutã sunt racordate la reþea,iar 47 la sutã îºi iau apã dela fântâni.Toate aceste neajunsuri i-aufãcut pe mulþi elevi sã refuzesã mai intre la ore. Astfel decazuri, ca cel din Bistriþa,unde era mai frig în clasãdecât afarã, s-au întâmplat în mai multe judeþe ale þãrii.La începutul iernii, sute deunitãþi ºcolare au avut probleme cu încãlzirea, dincauza neplãþii facturii lagaze, reabilitãri sau defecþiunila centralele termice.
Pagini realizate de Dragoº Constantin Neacºu
Buget recordDin punct de vedere financiar, 2006 afost anul cu cele mai multe alocaþii de labuget pentru sistemul de învãþãmânt.Per total, în urma rectificãrilor bugetuleducaþiei a ajuns la 16.360,9 milioanelei reprezentând 5,07% din PIB. Totuºi,majorarea salariilor profesorilor nu afost foarte mare, în 2006 creºterea fiindde doar 11,83%.Trebuie menþionat însã cã alocarea fon-durilor se datoreazã în primul rând per-
sonalului din învãþãmânt, fiind obþi-nutã în urma grevei generale din no-iembrie 2005. Cu toate rectificãrile însã pânã acum nus-a alocat toatã suma promisã prinacord. În plus, din cauza lacunelor deordin managerial al unor directori, darºi a alocãrii întârziate a banilor, multedintre fonduri au fost pierdute, sumelefiind returnate în decembrie la bugetulde stat.
Rectificãri bugetare Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a beneficiat, în acest an, de patru rectificãribugetare, situaþia repartizãrii fondurilor financiare destinate învãþãmântuluifiind urmãtoarea:– prima rectificare bugetarã – luna mai – 555 mil. lei– a doua rectificare bugetarã – luna august – 1.362,1 mil. lei– a treia rectificare bugetarã – luna septembrie – 1.115 mil. lei– a patra rectificare bugetarã – luna noiembrie – 274,6 mil. lei. Tot în noiembrie, MEdC a primit 690,2 mil. lei pentru salariile personalului dinînvãþãmântul preuniversitar. În total, MEdC are o suplimentare financiarã de 3.997,3 mil. lei (1,126 mil. euro),sumã care depãºeºte suma investiþiilor realizate în învãþãmânt în ultimii 8 ani. Înacest an, bugetul alocat investiþiilor de capital a crescut de 11 ori faþã de anul trecut.
� AApprriilliiee 22000066 – Cu toate cã ministerulEducaþiei avea finalizate proiectele, pre-mierul declarã cã nu poate acorda baniipentru cã nu are pe ce.
� AApprriilliiee 22000066 – Discuþiile pe temaînvãþãmântului se aprind în Alianþã, iarTãriceanu îi cere demisia ministruluiHãrdãu.
� AApprriilliiee 22000066 – Mihail Hãrdãu prezin-tã proiectele ºi spune cã nu are fondurisã le punã în practicã.
� AApprriilliiee 22000066 – Guvernul alocã primatranºã de circa 100 de milioane de euro.
� IIuunniiee 22000066 – FEN cere stabilirea uneiîntâlniri pentru evaluarea Acorduluiaºa cum s-a stabilit între pãrþile sem-natare.
� IIuunniiee 22000066 – Dupã mai multe amâ-nãri, premierul Tãriceanu stabileºte oîntâlnire cu reprezentanþii federaþiilorsindicale ºi anunþã acordarea unei noitranºe de bani de circa 360 de milioanede euro, care a ajuns în vistieria MEdCîn urma unei rectificãri de buget.
� IIuunniiee 22000066 – Ministrul Educaþieirecunoaºte cã ºtia de la început cã baniivor întârzia. Potrivit acestuia, dacã cei1,1 miliarde de euro se dãdeau de la în-ceputul anului ar fi apãrut probleme laraportul de þarã care era vital pentruintegrarea în Uniunea Europeanã.
� 3300 aauugguusstt 22000066 – Federaþia EducaþieiNaþionale i-a cerut premierului Tãricea-nu sã stabileascã în cel mai scurt timpposibil o întâlnire la care sã se discutemodul în care a fost respectat acordulîncheiat în 2005, care a condiþionat stin-gerea conflictului de muncã.
� 55 sseepptteemmbbrriiee 22000066 – Întâlnire infor-malã între liderii sindicatelor dinînvãþãmânt ºi reprezentanþii guvernu-lui. Ministrul Finanþelor, Sebastian Vlã-descu, prezent la negocieri, a promis cãprocentul de creºtere a salariilor pro-pus va fi mai mare decât rata inflaþiei ºiva asigura o creºtere coerentã a venitu-rilor cadrelor didactice.
� 1122 sseepptteemmbbrriiee 22000066 – PremierulTãriceanu le-a cerut sindicatelor dineducaþie sã trateze cu „responsabilitate“dialogul cu guvernul ºi sã ia în calculsituaþia realã din învãþãmânt. A avut loc
o nouã rundã de negocieri între Execu-tiv ºi sindicate, guvernul oferind o creº-tere salarialã în douã etape: prima ma-jorare a salariilor de la 1 aprilie 2007,cu 6 la sutã, iar a doua creºtere sala-rialã de 7,5 la sutã, de la 1 octombrie2007.Liderii sindicali au cerut o majorare cu30 la sutã în 2007, urmând ca urmã-toarea majorare de 30% sã fie fãcutã în2008.De asemenea, FEN a mai cerut ca su-
mele rãmase necheltuite, alocate de labuget sã fie raportate pe 2007, astfelîncât bugetul alocat învãþãmântului sãatingã 6 la sutã din PIB.
� 1133 sseepptteemmbbrriiee 22000066 – Federaþia Edu-caþiei Naþionale i-a cerut preºedinteluiTraian Bãsescu sã intervinã în negocie-rile cu Guvernul.
� 1155 sseepptteemmbbrriiee 22000066 – În prima zide ºcoalã, profesorii au organizat un
miting ºi un marº în Bucureºti ºi auboicotat festivitãþile de începere anoului an ºcolar. Aproximativ 8.000de sindicaliºti din toate judeþele þãrii s-au adunat la un miting de protest înPiaþa Revoluþiei, urmat de un marºpânã la Palatul Victoria. La miting auparticipat toate federaþiile sindicaleîmpreunã cu liderii lor, mai exactFederaþia Sindicatelor Libere dinÎnvãþãmânt (FSLI), Federaþia Educa-þiei Naþionale (FEN), Federaþia „Spiru
Haret“ ºi Federaþia „Alma Mater“. Pre-ºedintele Traian Bãsescu iese pentruprima datã ºi spune cã este supãrat peliderii sindicali, susþinând cã nu eranormal ca profesorii sã boicotezeprima zi de ºcoalã.
� 44 ooccttoommbbrriiee 22000066 – Negocierile cuguvernul au fost reluate, dar discuþiiledintre liderii federaþiilor din învãþã-mânt ºi reprezentanþii Executivului aurãmas, din nou, fãrã rezultat, sindica-
liºtii solicitând o creºtere mai mare de-cât cea oferitã de Executiv.
� 55 ooccttoommbbrriiee 22000066 – Toate cele patrufederaþii sindicale din învãþãmânt audecis sã cearã guvernului o creºteresalarialã de 30 la sutã, 10 la sutã de la 1ianuarie ºi de 20 la sutã de la 1 septem-brie.
� 99 ooccttoommbbrriiee 22000066 – A avut loc o nouãrundã de discuþii între reprezentanþii
profesorilor ºi cei ai Executivului, darprocentul de creºtere salarialã de 16oferit de guvern a rãmas neschimbat.
� 1111 ooccttoommbbrriiee 22000066 – Sindicatele auprimit din partea reprezentanþilor gu-vernului o nouã ofertã de creºtere a sa-lariilor cu 18 la sutã, însemnând 7% dela 1 aprilie 2007 ºi 11% de la 1 octom-brie 2007. FEN a atras atenþia cã ofertafãcutã nu asigurã nici mãcar protecþiesocialã. Profesorii au acuzat faptul cã
negocierile au fost de la început ºi pânãla sfârºit conduse de la guvern, iar echi-pa interministerialã nu a fãcut altcevadecât sã gãseascã scuze pentru ofertelemediocre prezentate.
� 2255 ooccttoommbbrriiee 22000066 – În urma discuþi-ilor avute cu parlamentarii din cadrulcomisiilor pentru învãþãmânt s-a hotã-rât alocarea a 420 de milioane de leipentru creºterea salariilor profesorilor,banii urmând sã fie luaþi din sumele alo-cate pentru proiecte de investiþii.
� 66 nnooiieemmbbrriiee 22000066 – Ministrul Educa-þiei, Mihail Hãrdãu, a anunþat în cadruldezbaterii comisiilor reunite de buget-finanþe cã nu va susþine amendamentulla bugetul educaþiei ce prevede ca 420de milioane de lei sã fie transferaþi de lafondurile pentru investiþii la mãrireasalariilor profesorilor, iar amendamen-tul a fost respins.
� 77 nnooiieemmbbrriiee 22000066 – Liderii federaþi-ilor sindicale au luat poziþie faþã dedecizia Ministerului Educaþiei de a nususþine amendamentul la bugetul edu-caþiei ºi au anunþat cã pregãtesc acþiunide protest surprizã.
� 88 nnooiieemmbbrriiee 22000066 – Sindicatele dinînvãþãmânt au început demersurilepentru un referendum care ar puteaduce la blocarea efectivã a sfârºituluianului ºcolar 2006/2007. Decizia sindi-catelor a venit în urma respingeriiamendamentului de cãtre parlamenta-rii din cadrul comisiilor de buget-finan-þe. În paralel, FEN a început ºi o campa-nie prin care a arãtat oamenilor dinºcoli cine sunt persoanele care au votatîmpotriva amendamentului. Campania,care s-a desfãºurat sub sloganul „Nepare rãu cã v-am votat! Promitem sã numai greºim“, a dus chiar ºi la ameninþãridin partea unor parlamentari care ºi-auvãzut imaginea ºifonatã.
� 55 ddeecceemmbbrriiee 22000066 – Liderii celor pa-tru federaþii sindicale din educaþie aucerut Internaþionalei Educaþiei sã adop-te o rezoluþie prin care sã amendeze Gu-vernul României pentru încãlcareaLegii învãþãmântului ºi nerespectareadialogului cu partenerul social. Cele pa-tru federaþii reprezentative din învãþã-mânt au depus la Luxemburg o scrisoa-re în care cereau Internaþionalei Educa-þiei sã reglementeze problema sistemu-lui educaþiei din România.
� 88 ddeecceemmbbrriiee 22000066 – Adunarea Gene-ralã a Comitetului European al Interna-þionalei Educaþiei a adoptat în unanimi-tate o rezoluþie de sprijin a cererilor justi-ficate ale federaþiilor sindicale din învã-þãmânt, reprezentative în România, pre-zentate plenului prin scrisoarea semnatãde cei patru lideri români la 1.12.2006.
Nemulþumirile legate de nerespectarea acordului semnat în 2005 cu Guvernul au dus la noi proteste alesindicatelor din învãþãmânt în anul care tocmai s-aîncheiat. Chiar dacã majoritatea punctelor din acord aufost respectate, nu înainte însã de presiunile exercitate de federaþii, mai sunt unele probleme la carepânã acum nu au fost gãsite rezolvãri, în special legea
salarizãrii personalului bugetar. Din punct de vederesindical, 2006 a însemnat ºi o schimbare de macazpentru unele sindicate. Pentru prima datã, unele dintreorganizaþiile sindicale au ales sã punã mai mult accentpe presiunea mediaticã, obligând clasa politicã sã iaatitudine faþã de problemele apãrute. În felul acesta s-a reuºit în urma negocierilor, care s-au
desfãºurat de fapt pe toatã durata lui 2006, ca procentul de majorare al salariilor profesorilor, în 2007, sã fie cel mai mare din sistemul bugetar.Aceastã realizare a venit pe fondul acuzaþiilor dure la adresda sindicatelor fãcute atât de reprezentanþiiGuvernului în frunte cu premierul Cãlin Popescu-Tãriceanu, cât ºi de preºedintele Traian Bãsescu.
Anul sindicatelor
6 {coala româneascq � decembrie 2006REPORTAJ
6 milioane, lunar, pe fiþe!
Când am vãzut câte maºini tari sunt înfaþã, am crezut cã am greºit adresa! M-am uitat mai bine ºi scria mare: Cole-giul Naþional Vasile Alecsandri din Ga-laþi. Cel mai mare ºi mai tare din Galaþi.Este ora 8 fãrã vreo câteva minute. Orãla care de regulã încep cursurile. ªtiamdespre câþiva elevi cã ar urma sã vinã laºcoalã la volanul unor bolizi de fabri-caþie germanã. Prima care apare este oelevã de a 12-a, care-ºi lasã Mercedes-ulceva mai departe de ºcoalã ºi vine agalespre poarta ºcolii. O întreb din startcum e sã fii fatã de bani gata! Îmi zâm-beºte ºi-mi spune cã nu este o etichetãtocmai potrivitã pentru ea. Maºina estea ei, primitã cadou la majorat, dar înrest nu este o fatã foarte risipitoare. Îiplace sã fie „trandy“, dar fãrã a se spar-ge în figuri. Îi cer sã-mi arate telefonul.Scoate din rucsac un 3G de ultimã gene-raþie care la liber depãºeºte 20 de mi-lioane de lei vechi. Se explicã: un alt ca-dou de ziua ei! „Dar ºtiþi pentru ce amprimit acest cadou?! Pentru cã am luatnote bune“, a þinut ea sã se justifice. Oîntreb cam câþi bani de buzunar i-ar tre-bui pe lunã. Spune cã nu mai mult de 10milioane de lei vechi. Discuþia este între-ruptã de motorul turbo al unei maºinigermane de mare putere. Ajunºi în faþaliceului, doi elevi îºi parcheazã maºinacu geamuri fumurii, care sare de 30.000de euro preþ de catalog ºi intrã pe poar-ta ºcolii. Nu înainte de a-ºi pune ochela-rii de soare pe creºtetul capului. O aban-donez pe tânãra cu care discutasempânã atunci ºi încerc sã intru în vorbã cucei doi. Mã lovesc de un „sictir“ autenticdin partea unuia dintre ei. Îmi reco-mandã sã-mi vãd de treaba mea. Înschimb, îºi salutã ºmechereºte colegii ºiintrã în ºcoalã. Dacã ar fi dupã ei, liceenii cu fiþe de laLVA ar sparge pe zi sume enorme, „fãrãnumãr!“ – cum ar spune un manelist ce-lebru. Din calculele noastre, sumamedie de care au nevoie zilnic liceeniide la „Vasile Alecsandri“ este de 30 lei.„Mi-ar trebui mai mult, dar mama estemai limitatã. Ea nu înþelege cã la vârstamea am nevoie de bani mai mulþi! E-adevãrat, noi fetele suntem mai cheltui-toare, dar trebuie sã fim înþelese!“, spu-ne Laura, elevã într-a 11-a. Cum pe lunãsunt cam 20 de zile de ºcoalã, calculãmrepede ºi ies 600 lei noi, lunar. De altfel,
dacã ne uitãm la preþurile barurilor ºi afast-food-urilor din jurul liceului vedemimediat cã au preþuri adaptate dupãbanii de buzunar ai elevilor cu fiþe. O ºa-orma mare costã puþin peste 10 lei noi,iar o cafea sare de 5 lei. Sunt ºi tinericare, deºi ar putea cheltui bani mulþi,preferã sã strângã pentru alte hobby-uricum ar fi DVD-urile originale sau jocu-rile cu licenþã. Evident cã în liceu sunt ºimulþi copii care nu au bani mulþi. „Amcolegi care, dacã au în buzunar 10.000de lei sunt fericiþi, pentru cã au bani decovrigi. Dar atât!“, ne-a spus puþin în-gâmfat Sorin, un elev care este adus ºiluat zilnic de la ºcoalã cu o maºinã careaparþine unei instituþii publice din oraº. Un alt colegiu plin de elevi cu fiþe este„Alexandru Ioan Cuza“. Diferenþa estecã aici mai mult elevele sunt cu fiþe. Lasfârºitul orelelor de curs parcarea dinfaþa liceului seamãnã cu un salon auto.ªcolãriþele au trecut demult de la sta-
diul de simplu elev. Se îmbracã numaide la firme cu renume ºi au telefoanemobile de ultimã generaþie, iar pacheþe-lul de acasã s-a transformat într-o pizzacomandatã de la colþul strãzii. Multedintre ºcolãriþe mi-au spus cã totul sedatoreazã puºculiþelor. Acolo îºi puneconomiile pe care le folosesc apoi învacanþã. Alte fete mi-au spus ca îºi ali-menteazã puºculiþele din banii obtinuþide la pãrinþi pentru transport sau mân-
care. Când rãmân fãrã bani, puºculiþaeste sacrificatã în dauna unor pârdalnicide blugi la modã pe care mama sau tatanu vor sã-i cumpere. ªi pentru ca paletacategoriilor de elevi sã fie completã nuputem sã nu-i amintim pe cei care audeschise conturi în bãnci, în care pãrin-þii varsã periodic sume de bani, în aºafel încât scumpele odrasle sã nu sufereîn faþa vitrinelor cu lucruri de firmã.Dacã cei de-a 12-a sunt mai cu capul peumeri, tinerii dintr-a 8-a sunt completfuraþi de mirajul modei. Mi-a sãrit înochi o tânãrã care pãrea abia ridicatã depe un scaun de coafor. Irina o cheamã ºi-mi spune cã tocmai a lipsit de la primaorã pentru a merge la coafor. „Am dat500.000, cu tot cu bacºiº! Eu zic cã meri-ta sã dau banii aºtia ca sã arãt binedesearã la bairamul de Crãciun organi-zat de gaºca de la mine din ºcoalã!“,spune tânãra domniºoarã. Vorbele eimã fac la rându-mi sã-l înþeleg ºi eu peCãtãlin Botezatu care spunea cã modaporneºte din ºcoalã.În fine, al treilea, dar cu siguranþã nu ul-timul liceu în care moda este la ea acasãeste Colegiul Mihail Kogãlniceanu, unuldintre cele mai bine cotate licee dinGalaþi. Amplasarea lui într-o zonã co-mercialã de renume le-a uºurat într-unfel accesul tinerilor la ultimele rãcneteîn modã. Ca ºi la celelalte douã colegii,ºi la LMK parcul auto din faþã seamãnãde multe ori cu revista Magazin Auto. Fe-
ritã de privirile colegilor sau ale pro-filor, o tânãrã destul de maturã încât sãdeduc cã era foarte aproape de anul ter-minal flirteazã cu cineva. La câþiva metride ei, o maºinã scumpã are poziþiaaprinsã ºi avaria pornitã. Este clar cãbãiatul din piesã este proprietarul maºi-nii. O întreb dacã este de la LMK. Îmispune cã are o „fereastrã“ ºi stã la bârfãcu un prieten. Când aflã cã sunt ziaristse schimbã brusc la faþã ºi se retrag în
maºinã. Prin geamurile fumurii nu maipot zãri nimic. Decid sã revin mai târziu,poate gãsesc figuri mai prietenoase. Aºase ºi întâmplã! Anamaria este într-a 11-aºi spune cã Bac-ul e departe. Tocmai deaceea are timp sã meargã destul de desla coafor. „Mama are bani. Îmi dã oricâtîi cer! Dar sã ºtiþi cã nu arunc baniiaiurea… Îmi îngrijesc þinuta ºi am grijãsã arãt bine. ªi ºtiþi de ce? Pentru cã suntla concurenþã cu colegele mele. Sincerãsã fiu n-aº fi vrut sã mã bag în vrãjealaasta, dar sunt mulþi bãieþi tari care vinaici la agãþat“, ne-a spus cu o sinceritatedebordantã Anamaria. ªi nu minþeadeloc! Am mai pierdut timpul vreo
jumãtate de orã prin preajma ºcolii ºiam vãzut multe eleve urcând sau cobo-rând din maºini scumpe. Curios sã aflu opinia unui psiholog vi-zavi de aceste comportamente am luatlegãtura cu Diana Bulai, psiholog încadrul Centrului Judeþean de Resurse ºiAsistenþã Educaþionalã. Aºa cum bãnu-iam, Diana Bulai mi-a explicat cã acestcomportament nu este dãunãtor decâtîn momentul în care elevii nu mai auvalori educaþionale. „Conteazã caracte-rul fiecãruia. Teoretic activitatea profe-
sorului nu are cum sã fie afectatã. Ei seghideazã dupã un sistem de valori, peanumite principii... Când au intrat în sis-temul educaþional ºtiau care este situa-þia financiarã. Eu cred cã sunt lucruricare þin de modul în care au fost educaþioamenii. Mulþi cred cã dacã au bani estenormal ca ºi copiii lor sã consume. Aºacã, este normal ca odraslele lor sã aibã omaºinã. Mai grav este dacã nu au res-pect pentru profesori. În schimb, dacãprofesorul are tendinþa de a se rãzbunape elev pentru cã este mai bogat decâtel, atunci este o dovadã de neprofesio-nalism, de imaturitate psihologicã. Dece sã mã rãzbun pe el? Am regulamentulºcolar la îndemânã, atunci când nu-l res-pectã, îl aplic“, susþine directorul Cen-trului Judeþean de Resurse ºi AsistenþãEducaþionalã. M-am gândit atunci cã ati-tudinea aceasta uºor sfidãtoare a unorfiþoºi ar putea dãuna colegilor de clasãcare ar putea emite pretenþii nerealisteîn sânul familiilor din care provin. ªiaici rãspunsul Dianei Bulai a venitprompt: „Conteazã foarte mult tipul devalori educaþionale care sunt transmisedin familie. Dacã existã tendinþa de a de-valoriza ºcoala, atunci este grav. Atitu-dinea unor fiþoºi le poate schimba cursul unora. Îi poate ambiþiona sau îipoate face sã ignore acest lucru. Sigur cãpot apãrea pretenþii nerealiste de la pã-rinþi, dar aici depinde de fiecare pãrinteîn parte cum ºtie sã rezolve problema“,a concluzionat Diana Bulai.
Bogdan Nistor
Trei colegii de prestigiu are Galaþiul ºi în toate trei moda este la ea acasã. Bãtãlia nu prea se mai dã în note sau calificative, ci în maºini, telefoane mobile sau îmbrãcãminte. Ca sã nu mai vorbim despre faptul cã de multe ori orele de curs sunt pãrãsite în detrimentul unor tipi cu maºini fiþoase. Psihologul Inspectoratuluiºcolar crede însã cã aceastã atitudine poate fi dãunãtoare profesorilor doar atunci când elevii, dar mai ales elevele, dau dovadã cã au înlocuit valorile educaþionale cu… caii putere.
Cu sau fãrã voia multora dintre noi,2006 a însemnat ultimul an al efortuluide a fi admiºi între membrii UE.Raþiunile care au condus la luarea acesteidecizii au fost, probabil, foarte puterniceºi bine fundamentate. Oricum, în modsigur, aceste raþiuni nu þin de îndeplini-rea integralã a condiþiilor de aderare.Acest lucru a fost afirmat ºi de factori ex-terni ºi de actuala conducere politicã ºiadministrativã a þãrii, iar acest adevãr nuse referã doar la agriculturã, administra-þie sau sãnãtate, ci ºi la învãþãmînt.Dacã ne însuºim aceste afirmaþii nu ofacem pentru a ignora tot ceea ce s-arealizat în domeniul condiþilor de ade-rare, ci pentru a sublinia cã efecteleacestui efort financiar ºi uman ar fi fostmult mai mari dacã toate guvernele ºiechipele de conducere ale ministeruluinostru din perioada tranziþiei ar fi lu-crat profesionist ºi cu bunã-credinþã, pebaza unui consens general, lipsit de pa-timi politicianiste sau interese de grupsau de partid.
Apropierea de EuropaToate platformele electorale ale parti-delor care au acces la putere începîndcu 1990 au avut înscris în conþinutul lorobiectivul de modernizare a tuturor sec-toarelor de activitate economico-socia-lã ºi de asigurare a condiþiilor de ordinjuridic ºi administrativ care sã facã posi-bilã admiterea României în familia þã-rilor civilizate ale Europei ºi ale întregiilumi.La realizarea acestui obiectiv au aderatºi oamenii din ºi de învãþãmînt.ªi în învãþãmînt, ca în toate sectoarelede activitate, asigurarea condiþiilor deintegrare a avut în vedere crearea unuicadru legislativ de organizare, conduce-re ºi organizare adecvate, de pregãtire,selecþie ºi promovare a cadrelor, compa-rabil cu cel din þãrile Uniunii Europene
Cadrul legislativPrimul lucru cu care trebuia început eracrearea unui cadru legislativ care sãfacã posibilã transformarea învãþãmân-tului supercentralizat, ideologizat ºimonocolor într-un învãþãmânt suplu,variat, echitabil ºi deschis, deopotrivãcãtre comunitate ºi cãtre Europa. Ace-laºi cadru legislativ trebuia sã asigure omai bunã administrare a ºcolilor, ºi oselecþie ºi promovare a personalului,feritã de arbitrariu ºi interese politicesau personale ºi bazate exclusiv pe cri-terii de performanþã.Demersurile de creare a cadrului legis-lativ au fost declanºate în mod real în-cepând cu 1992 ºi au fost finalizateîntr-o primã etapã prin adoptarea în1995 a Legii învãþãmântului ºi a Legiiprivind statutul personalului didacticîn 1997. Din pãcate, aceste legi s-au dovedit a fiimperfecte ºi toþi anii care au urmat augenerat o luptã de perfecþionare a lorfinalizatã prin numeroase modificãri le-gislative – modificãri care au generatprogres, dar ºi o pãguboasã instabilitate.Pare paradoxal dar, principalii promo-
tori ai corecþiilor legislative au fost nuconducerile succesive ale ministerului,ci sindicatele reprezentative din învãþã-mânt sau alþi factori guvernamentalisau reprezentanþii unor organisme in-ternaþionale.Fiecare nouã echipã de conducere aministerului nostru din perioada 1996-2006 a promis o nouã lege a învãþãmân-tului ºi un nou statut al personaluluididactic, dar niciuna nu a reuºit sã fina-lizeze aceastã promisiune. Mai rãu a fostcã fiecare echipã care a urmat a abando-nat vechiul proiect pentru a realiza ea,vezi doamne!, unul mai bun. Finanþaterea ºi administrarea ºcolilor aconstituit un obiectiv legislativ distinctîn strategia modernizãrii învãþãmântu-lui. Cele mai curajoase iniþiative în acestdomeniu le-a avut echipa de conducerea lui Andrei Marga. În acea perioadã afost conceput ºi experimentat într-unnumãr de ºcoli ºi licee-pilot un sistem deconducere ºi politici de personal, des-centralizate. A fost, de asemenea, lansatprincipiul editãrii manualelor alterna-tive ºi al curricumum-ului la dispoziþiaºcolii, precum ºi al alocãrii fondurilorpe baza unei formule de finanþareavând ca principal indicator de alocarea fondurilor costul pe elev.Lipsite de un suport legislativ coerent ºistabil ºi puternic erodate de lipsa de pro-fesionalism ºi mai ales de teama spe-cialiºtilor din minister de a-ºi pierde in-fluenþa ºi puterea de promovare a inte-reselor personale în sistem aceste iniþia-tive nu au avut finalitatea scontatã. Eleau lãsat urme pe care noua conducere aministerului nu le-a putut ignora.Perioada 2001-2005 a însemnat pentruînvãþãmînt, între altele, un efort susþi-nut de creare a cadrului legislativ menitsã asigure aplicarea principiului descen-tralizãrii administrative în domeniul fi-nanþãrii ºi administrãrii învãþãmântu-lui. Acest efort a fost finalizat în douãlegi, adoptate în 2004 – legile nr. 349 ºi354/2004 – de modificare a legii învãþã-mântului ºi a statutului personalului di-dactic ale cãror prevederi se aplicã azi înopt judeþe-pilot din þarã.În 2005 au fost adoptate Metodologiilede aplicare a legilor din 2004 ºi, maiales, a fost elaboratã o nouã strategie demodernizare a învãþãmântului mai cla-rã ºi mai cuprinzãtoare decât cele prece-dente.2006 a gãsit învãþãmântul în curs de apli-care a prevederilor legilor adoptate în2004 ºi cu o strategie modernã ºi atotcu-prinzãtoare. Aceastã strategie vizeazãtoate domeniile de conþinut ºi orga-nizare a învaþãmântului – reþea ºcolarã,curriculum, politici de pregãtire, recru-tare ºi promovare a personalului, con-ducere, finanþare ºi administrare a ºcolii.Noua echipã de conducere a ministruluinu trebuia decât sã punã în aplicare pre-vederile strategiei agreate ºi de guvernºi de sindicate, respectiv:� sã extindã în toate unitãþile de învãþã-mânt preuniversitar prevederile legilordin 2004, care, în prezent, se aplicã îndoar opt judeþe ale þãrii;
� sã realizeze proiectele de legi privindînvãþãmântul preuniversitar, statutulpersonalului didactic ºi salarizarea înînvãþãmânt;� sã continue studiile care sã conducãla aprobarea standardelor de cost în în-vãþãmânt ºi aplicarea formulei de finan-þare bazatã pe costul pe elev;� sã relanseze cu o vigoare sporitã pro-cesul de perfecþionare a personalului deconducere ºi de specialitate din ºcoli îndomeniile managementului educaþio-nal, administrativ ºi financiar.Toate aceste obiective au fost însuºitepublic de cãtre domnul ministru Hãr-dãu, pentru fiecare dintre ele au fost sta-bilite termene de finalizare, dar nimicdin toate acestea nu s-a finalizat.
Cauzele eºeculuiSpuneam în titlu cã 2006 este un an alsucceselor ratate, deci un eºec din punctde vedere al continuitãþii procesului demodernizare, inclusiv de descen-
tralizare a învãþãmîntului. Cauzele aces-tui eºec trebuie cãutate, în opinia noas-trã, în faptul cã:� luptele din cadrul Coaliþiei de la pute-re, dar mai ales al Alianþei, au condus labruiaje reciproce între funcþionarii dinminister, inclusiv a celor cu funcþii deconducere;� lipsa de profesionalism a echipelortehnice create în minister pentru elabo-rarea de acte normative si a metodolo-giilor de aplicare a acestora;�permanenta ignorare de cãtre factoriide decizie guvernamentali a semnale-lor pe care, prin forme specifice, le-audat în toatã aceastã perioadã preºedin-tele României, dar ºi sindicatele repre-zentative din învãþãmînt.Este clar pentru toatã lumea cã emanci-parea ºi modernizarea învãþãmântuluiromânesc nu se poate face în condiþiileunei crize financiare cronice de caresuferã ºcoala de toate gradele din þaranoastrã de aproape patru decenii.
A fost evident ºi bine venit ºocul finan-ciar de sãnãtate creat de suplimentarea,în 2006, a bugetului învãþãmântului cuaproximativ un miliard de euro. Deaceastã binefacere se mândreºte în chipelectoral guvernul Tãriceanu uitân-du-se cã aceastã suplimentare a fost ge-neratã de demisia ministrului Miclea ºigrevele sindicatelor din învãþãmânt.Politicienii noºtri ignorã, de asemenea,cã, în condiþiile actuale de salarizare apersonalului din învãþãmânt, intrareaîn Uniunea Europeanã va genera oextraordinarã migrare a cadrelor didac-tice spre alte profesii ºi domenii de acti-vitate mai bine plãtite, la noi sau ori-unde în Europa.Ar fi foarte înþelept ca în 2007 sã lãsãmîn urmã bucuria aderãrii României laUE ºi sã reluãm, la modul cel mai seriosºi profesionist cu putinþã, efortul dealiniere a învãþãmântului românesc lastandardele europene.
Ilie Dogaru
{coala româneascq � decembrie 2006 7DEZBATERE
Descentralizarea învãþãmântului
2006 – un an al succeselor ratate
2020
www.fen.ro � www.s
L M M J V S D11 22 33 44
55 66 77 88 99 1100 1111
1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188
1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255
2266 2277 2288
FEBRUARIEL M M J V S D11 22 33 44 55 66 77
88 99 1100 1111 1122 1133 1144
1155 1166 1177 1188 1199 2200 2211
2222 2233 2244 2255 2266 2277 2288
2299 3300 3311
IANUARIE
L M M J V S D11 22 33
44 55 66 77 88 99 1100
1111 1122 1133 1144 1155 1166 1177
1188 1199 2200 2211 2222 2233 2244
2255 2266 2277 2288 2299 3300
IUNIE
L M M J V S D11 22 33 44 55
66 77 88 99 1100 1111 1122
1133 1144 1155 1166 1177 1188 1199
2200 2211 2222 2233 2244 2255 2266
2277 2288 2299 3300 3311
AUGUSTL M M J V S D
11 22
33 44 55 66 77 88 99
1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166
1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233
2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300
SEPTEMBRIEL M M J11 22 33 44
88 99 1100 11
1155 1166 1177 1188
2222 2233 2244 2255
2299 3300 3311
OCTOM
L M M J11
55 66 77 88
1122 1133 1144 1155
1199 2200 2211 2222
2266 2277 2288 2299
MAR
0707
scoalaromaneasca.ro
J V S D44 55 66 77
11 1122 1133 1144
88 1199 2200 2211
55 2266 2277 2288
MBRIEL M M J V S D
11 22 33 44
55 66 77 88 99 1100 1111
1122 1133 1144 1155 1166 1177 1188
1199 2200 2211 2222 2233 2244 2255
2266 2277 2288 2299 3300
NOIEMBRIEL M M J V S D
11 22
33 44 55 66 77 88 99
1100 1111 1122 1133 1144 1155 1166
1177 1188 1199 2200 2211 2222 2233
2244 2255 2266 2277 2288 2299 3300
3311
DECEMBRIE
L M M J V S D11
22 33 44 55 66 77 88
99 1100 1111 1122 1133 1144 1155
1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222
2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299
3300 3311
IULIE
J V S D22 33 44
88 99 1100 1111
55 1166 1177 1188
22 2233 2244 2255
99 3300 3311
RTIEL M M J V S D
11
22 33 44 55 66 77 88
99 1100 1111 1122 1133 1144 1155
1166 1177 1188 1199 2200 2211 2222
2233 2244 2255 2266 2277 2288 2299
3300
APRILIEL M M J V S D
11 22 33 44 55 66
77 88 99 1100 1111 1122 1133
1144 1155 1166 1177 1188 1199 2200
2211 2222 2233 2244 2255 2266 2277
2288 2299 3300 3311
MAI
10 {coala româneascq � decembrie 2006PROIECTE
Noul an aduce douã noi proiecte cufinanþare internaþionalã. Potrivit direc-torului Unitãþii de Manangement a Pro-iectelor pentru Învãþãmâtul Preuniver-sitar, Tiberiu Velter, de la sfârºitul luiianuarie se vor demara douã noi proiec-te, mai precis Proiectul pentru reforma
educaþiei timpurii, care are alocat unbuget de 105 milioane de euro din care68 de milioane vin de la Banca deDezvoltare a Consiliului Europei, ºiunul pentru incluziune cu accent pepopulaþia defavorizatã, care va fi fi-nanþat cu 9 milioane de dolari de Banca
Mondialã ºi Guvernul României. Tot încursul lui 2007 vom începe negocierilecu Banca de Dezvoltare a ConsiliuluiEuropei pe marginea unui alt proiectcare face parte din strategia ministeru-lui, ºi anume proiectul E-learning pen-tru învãþãmântul rural, care are ca
obiectiv informatizarea ºcolilor din me-diul rural, mai precis circa 1.800 de ºcoli.În ceea ce priveºte primul proiect, sco-pul principal al acestuia este acela de aîmbunãtãþi calitatea infrastructurii sis-temului ºi de a rãspunde nevoilor con-crete ale copiilor prin asigurarea unorservicii îmbunãtãþite, care sã favorizezeatingerea potenþialului maxim al fie-cãrui copil, totul în conformitate custandardele educaþionale internaþio-nale. „Mai concret, proiectul pentru re-forma educaþiei timpurii doreºte: sãîmbunãtãþeascã infrastructura actualã asistemului de educaþie prin reabilitareaºi dezvoltarea unitãþilor preºcolare, sãridice nivelul educaþiei preºcolare prinperfecþionarea cadrelor didactice ºiasigurarea unor materiale didacticecorespunzãtoare ºi sã eficientizeze sis-temul educaþional prin crearea Centru-lui de Resurse pentru Educaþie ºi Dez-voltare, precum ºi prin dezvoltarea sis-temului de management educaþional alMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii.
Construcþii noi Prin acest proiect toate grãdiniþele vorfi dotate cu materiale didactice iar unelevor beneficia fie de construcþii noi, fievor fi reabilitate actualele imobile. Înplus, în cadrul proiectului va exista unprogram de formare continuã. Este unfel de activitate de mentorat care va
cuprinde tot personalul din grãdiniþe.Vor fi organizate module specifice deperfecþionare pentru educatori (aproxi-mativ 35.000 de persoane), pentru per-sonalul din centrele de îngrijire, îngriji-tori/asistenþi/personal medical (aprox.13.000), pentru manageri (cca 2.500) ºipentru pãrinþi“, a declarat directorulUMPIR. Trebuie spus cã de construcþii seva ocupa o altã unitate de managementa proiectelor care rãspunde de reabilita-re care este condusã de Mirela Dârstaru. Potrivit directorului UMPIR, la nivelullocalitãþilor se va încerca realizareaunor centre de resurse pentru educaþieºi dezvoltare care vor putea fi folositeatât de cadrele didactice, cât ºi de pã-rinþi. În aceste centre se vor putea desfã-ºura diferite activitãþi precum: progra-me de educare ºi consiliere a pãrinþilor;organizarea unor cursuri de perfecþio-nare pentru personalul din grãdiniþe;crearea ºi furnizarea de material didac-tic; organizarea unor evenimente publi-ce ºi invitarea/implicarea comunitãþiilocale; promovarea proiectelor destina-te familiilor defavorizate; desfãºurareaunor activitãþi de înþelegere a diferen-þelor culturale, etnice sau de altã naturã;programe de consiliere pentru pãrinþiiunici sau foarte tineri; schimburi deexperienþã între educatori ºi profesoriide psihopedagogie. „Sper sã primim ajutorul inspectorate-lor ºcolare pentru cã numai cu ajutorullor putem implementa cât mai bine pro-iectul. Ei ºtiu cel mai bine care trebuie sãfie direcþiile pe plan local“, a adãugatVelter.
Servicii speciale De asemenea, în conformitate cu strate-gia MEdC referitoare la integrarea copi-ilor cu nevoi speciale în sistemul gene-ral de educare, proiectul va crea ºi pro-mova servicii destinate copiilor cuvârste între 0-6/7 ani cu dizabilitãþi. Ast-fel, proiectul se va putea adresa nevoi-lor speciale ale copiilor cu dizabilitãþi,începând de la o vârstã foarte micã ºi încontextul integrãrii lor în sistemul edu-caþional de masã. Cu cât problemelecopilului sunt abordate mai devreme,cu atât mai mari sunt ºansele acestuiade a se integra mai târziu în alte grupuride copii, în mod special în momentulînscrierii în clasa I. Proiectul va crea, în cadrul grãdini-þelor selectate, încãperi speciale desti-nate activitãþilor cu copiii cu nevoi spe-ciale, de la vârste foarte mici, de pre-ferat între 0 ºi 3 ani. Astfel, la împli-nirea vârstei de 3 ani, aceºti copii vorputea fi înscriºi la aceeaºi grãdiniþã,ceea ce va facilita integrarea lor în sis-temul educaþional de masã, precum ºicontinuarea terapiei, acolo unde estenecesar. Pentru asigurarea unor servicii ºi a uneiterapii de calitate, va trebui ca autoritã-þile locale sã punã la dispoziþie perso-nalul necesar acestor activitãþi din ca-drul ºcolilor speciale din judeþele/loca-litãþile respective.
Dragoº Constantin Neacºu
105 milioane de euro pentru reforma educaþiei timpurii
Proiecte cu finanþare internaþionalãpentru grãdiniþe
Harta ºcolarã se lasã aºteptatãÎn cadrul interviului de la începutul lui 2006 Tiberiu Velter ne promitea cã anul acesta vom avea accesla harta ºcolarã, unde vom putea afla informaþii despre toate ºcolile. Cu toate acestea, la ora actualãmulte dintre unitãþile deînvãþãmânt lipsesc. „Ce a þinutde noi, am realizat. Softulmerge, este funcþional. În multejudeþe este încãrcat peste 98%.Sunt încã judeþe care nu au înþe-les rolul acestei aplicaþii. Nu auînþeles cã atât organismele cen-trale, cât ºi cele locale aunevoie de aceste detalii pentrua lua decizii ºi a stabili opoliticã educaþionalã. Dinpãcate în ciuda insistenþelornoastre sunt în actuala situaþie”,a precizat Velter. Trebuie spuscã ºi Bucureºtiul se aflã pe lista neagrã a restanþierilor cu informaþii pentru baza de date. „Domnul ministru a semnat un ordin prin care obligã inspectoratele sã încarce baza de date. Acum cã avem ºibaza legalã sper ca în curând fiecare sã poatã accesa aceastã hartã ºi sã gãseascã informaþiile decare are nevoie“, a mai spus directorul UMPIR.
Aºa cum am prezentat în articolul dinnumãrul 13, declanºarea grevei presu-pune eºecul etapelor anterioare declan-ºãrii acesteia (medierea, conciliereasau, dupã caz, de arbitrajul).Astfel, dacã, în prealabil, au fost epui-zate posibilitãþile de soluþionare a con-flictului de interese prin procedurileprevãzute de prezenta lege ºi dacã mo-mentul declanºãrii a fost adus la cunoº-tinþa conducerii unitãþii de cãtre organi-zatori cu 48 de ore înainte, salariaþii potdeclanºa greva. Conform art. 40 din Le-gea 168/1999, aceasta constituie o înce-tare colectivã ºi voluntarã a lucrului în-tr-o unitate ºi poate fi declaratã pe dura-ta desfãºurãrii conflictelor de interese. Hotãrârea de a declara greva se ia de cã-tre organizaþiile sindicale reprezentativeparticipante la conflictul de interese, cuacordul a cel puþin jumãtate din numãrulmembrilor sindicatelor respective. Grevele pot fi de avertisment, pro-priu-zise ºi de solidaritate. GGrreevvaa ddee
aavveerrttiissmmeenntt nu poate avea o duratã maimare de douã ore, dacã se face cu înce-tarea lucrului, ºi trebuie, în toate ca-zurile, sã preceadã cu cel puþin 5 zilegreva propriu-zisã. GGrreevvaa ddee ssoolliiddaarrii--ttaattee poate fi declaratã în vederea sus-þinerii revendicãrilor formulate desalariaþii din alte unitãþi. Hotãrârea de adeclara greva de solidaritate poate filuatã de cãtre organizaþiile sindicale re-prezentative afiliate la aceeaºi federaþiesau confederaþie sindicalã la care esteafiliat sindicatul organizator. Greva desolidaritate nu poate avea o duratã maimare de o zi ºi trebuie anunþatã în scrisconducerii unitãþii cu cel puþin 48 deore înainte de data încetãrii lucrului. Pe toatã durata grevei, în relaþiile cu uni-tatea, inclusiv în faþa instanþelor judecã-toreºti, în cazul în care se solicitã sus-pendarea sau încetarea grevei, salariaþiisunt reprezentaþi de sindicatele repre-zentative sau, dupã caz, de reprezen-tanþii aleºi.
În situaþia în care, dupã declararea gre-vei, jumãtate din numãrul salariaþilorcare au hotãrât declanºarea grevei re-nunþã la protest, aceasta înceteazã. Greva poate fi declaratã numai pentruapãrarea intereselor cu caracter profe-sional, economic ºi social ale salariaþilor.Greva nu poate urmãri realizarea unorscopuri politice. Participarea la grevãeste liberã, astfel cã nimeni nu poate ficonstrâns sã participe sau nu la grevã.Pe durata unei greve declanºate într-ounitate pot înceta activitatea ºi salariaþiiunor subunitãþi sau compartimentecare nu au participat iniþial la declan-ºarea conflictului de interese. Organizatorii grevei, împreunã cu con-ducerea unitãþii, au obligaþia ca pe dura-ta acesteia sã protejeze bunurile unitãþiiºi sã asigure funcþionarea continuã a uti-lajelor ºi a instalaþiilor a cãror oprire arputea constitui un pericol pentru viaþasau pentru sãnãtatea oamenilor. Pe durata grevei conducerea unitãþii nu
poate fi împiedicatã sã îºi desfãºoare ac-tivitatea de cãtre salariaþii aflaþi în gre-vã sau de organizatorii acesteia. Condu-cerea unitãþii nu poate încadra salariaþicare sã îi înlocuiascã pe cei aflaþi îngrevã. Pe durata grevei salariaþii îºi menþintoate drepturile ce decurg din contrac-tul individual de muncã, cu excepþiadrepturilor salariale. Conducerea unitãþii poate solicita sus-pendarea grevei pe un termen de celmult 30 de zile de la data începerii saucontinuãrii grevei, dacã prin aceasta s-ar pune în pericol viaþa sau sãnãtateaoamenilor. Cererea de suspendare sesoluþioneazã în termen de 7 zile de la în-registrare, iar hotãrârile pronunþatesunt irevocabile. În timpul grevei, organizatorii acesteiacontinuã negocierile cu conducereaunitãþii, în vederea satisfacerii reven-dicãrilor care formezã obiectul conflic-tului de interese. În cazul în care organi-
zatorii grevei ºi conducerea unitãþiiajung la un acord, conflictul de intereseeste soluþionat ºi greva înceteazã. În situaþia în care greva s-a derulat pe oduratã de 20 de zile, fãrã ca pãrþile impli-cate sã fi ajuns la o înþelegere, ºi dacã con-tinuarea grevei ar fi de naturã sã afec-teze interese de ordin umanitar, condu-cerea unitãþii poate supune conflictul deinterese unei comisii de arbitraj, care vafi soluþionatã de organele care au efec-tuat ºi concilierea conflictului.Dacã unitatea apreciazã cã greva a fostdeclaratã ori continuã cu nerespectarealegii se poate adresa judecãtoriei în acãrei circumscripþie teritorialã îºi aresediul unitatea, cu o cerere prin caresolicitã instanþei încetarea grevei. Jude-cãtoria examineazã cererea prin care sesolicitã încetarea grevei ºi pronunþã, deurgenþã, o hotãrâre prin care, dupã caz,poate respinge cererea unitãþii sau poa-te admite cererea unitãþii ºi dispune în-cetarea grevei ca fiind ilegalã.
{coala româneascq � decembrie 2006 11JURIDIC
Consilierul tãu juridic,Alexandra ICHIM
Greva generalã
http://www.scoalaromaneasca.ro
12 {coala româneascq � decembrie 2006DIDACTIC
Revista „SSccooaallaa rroommaanneeaassccaa“ XX
www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II
În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.
sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;
[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;
[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;
corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.
Hârtie creponatã, lipici, mãrgele, bucãþi de lemn ºimultã imaginaþie. Aºa se pot descrie în câtevacuvinte lucrãrile fãcute de copii în cadrul celei de-adoua ediþii a expoziþiei-concurs „Lumini ºi sclipiri desãrbãtori“. Festivitatea de premiere, care a avut loc în sala deconferinþe a Primãriei Sectorului 1, la 12 decembrie,a fost un real spectacol susþinut de micuþii veniþi sãprezinte ce au învãþat ei la grdiniþã. Îmbrãcaþi în cos-tume populare, copiii au urat ºi colindat sub îndru-marea învãþãtoarelor care au cântat împreunã cu ei.Dupã acest spectacol filmat ºi pozat din toatecolþurile de pãrinþii emoþionaþi pânã la lacrimi demicuþii lor, a urmat festivitatea de premiere. Trebuiespus cã în concurs au intrat lucrãri având ca temã
sãrbãtorile de iarnã realizate de preºcolari ºi elevidin unitãþile de învãþãmânt din Bucureºti ºi din ju-deþele Argeº, ilfov, Teleorman, Vrancea ºi Giurgiu.Prezentã la festivitate, Lucreþia Bãluþã, expertUNESCO, a declarat cã aceastã acþiune i-a adus amin-te de copilãrie. „Suntem într-o lume a copiilor. Cuaceastã ocazie am trãit din nou bucuria copilãriei“, adeclarat Lucreþia Bãluþã.Acþiunea, pornitã din iniþiativa colectivului condusde directoarea Grãdiniþei nr. 203, Sorina Lupu, afost sponsorizatã de Firma RTC, care a oferit 3videoricordere ºi produse de biroticã, de revistaPIPO, SC Ditheo Cultural SRL, SC University Interna-þional SRL, Eco Consulting SRL ºi de comitetele depãrinþi de la Grãdiniþa nr. 203.
În Cartierul Rahova, „la margine de Bu-cureºti“, a început sã se dezvolte, încãdin 1946, o ºcoalã. Chiar dacã la începuts-a numit ªcoala mixtã nr. 2 „La Teiu“(1946 – 1954), apoi ªcoala elementarãde 7 ani nr. 139 (1954-1971), ªcoalageneralã nr. 139 (1971-1989), ªcoala cucls. I-VIII nr. 139 (1990-2001), iar dupã2001 ªcoala cu cls. I-VIII nr. 139 „MirceaSântimbreanu“, aceastã instituþie a în-semnat mult în educaþia copiilor dinaceastã zonã.Nici mãcar faptul cã nu a existat de laînceput un local în care aceastã ºcoalãsã funcþioneze nu a împiedicat existenþaei. Astfel, la început, ºcoala a funcþionatîn casa intendentului cimitirului „TudorVladimirescu“, apoi în localurile unorfoste cârciumi. În 1952, ªcoala mixtã nr.2 s-a mutat în localul unei foste fabricide lumânãri. De abia în 1954 a începutfuncþionarea într-o clãdire proprie, cu 8sãli de clasã, aici fiind ºcolarizaþi 300 deelevi.Astãzi ºcoala funcþioneazã în douã cor-puri de clãdire (cel de-al doilea fiindconstruit în 1971) având 30 de sãli declasã, cabinete ºi laboratoare, un labo-rator de informaticã + conexiune per-manentã la Internet, douã cabinete me-dicale (având ºi medic stomatolog), ca-
binet de psihopedagogie, toate moder-nizate între 2002-2004, o bibliotecã mo-dernã, cu salã de lecturã, ºi o salã desport construitã în 2004. În ºcoalã în-vaþã în douã schimburi peste 1.300 deelevi anual.
Alãturi de primul director al ºcolii, pro-fesorul Gheorghe Niculescu, au slujit cadascãli profesorul de matematicã Gri-gore Gheba ºi profesorul de istorie Mir-cea Sântimbreanu. Nota dominantã aºcolii era constituitã, încã de atunci, de
disciplina ºi de respectul pentru muncã,pentru OM în general.De ce ºcoala poartã astãzi numele„Mircea Sântimbreanu“? Pentru cã aici afost „aruncat“ în 1952 (pânã în 1960)Mircea Sântimbreanu, ca profesor de is-torie ºi tot aici, inspirat de realitatea lo-calã, de glumele fãcute de micii ºcolari,a început sã scrie literaturã pentrucopii.Datoritã activitãþii pe care a desfãºu-rat-o ca profesor în aceastã ºcoalã, s-aunãscut volumele „Cu ºi fãrã ghiozdan“,„Lângã groapa cu furnici“, „Recreaþiamare“, „Extemporale ºi alte lucrãriscrise“ etc.ªi pentru cadrele didactice de astãzi rã-mâne valabil ceea ce voia Mircea Sân-timbreanu sã facã: din ºcoalã – o oazãde luminã, din profesor – omul dãruit,iar din elevi, ceea ce sunt de fapt – spe-ranþa ºi eternitatea vieþii.
ªcoalã de topProcentul de promovabilitate a fost de-alungul anilor între 90-99%, iar la exa-menele de capacitate sau testãrile naþio-nale acest procent a fost în fiecare an depeste 80%, dar întotdeauna peste pro-centul sectorului ºi chiar al municipiu-lui. În fiecare an ºcolar elevii obþin peste
200 de premii ºi menþiuni la etapele pesector ºi municipiu ale olimpiadelor ºiconcursurilor ºcolare.Dupã 2000 au cãpãtat o amploaredeosebitã ºi proiectele europene: „SpringDay“, „Clasa EUROPAtru“, „Europe atSchool“ (desfãºurat pe Internet). Astfel,pe lângã parteneriatele din þarã (deexemplu cu ªcoala cu cls. I-VIII „NicolaeBãlcescu“ din Bacãu) au fost desfãºu-rate proiecte comune cu ºcoli din Spa-nia, Polonia, Cipru, Turcia, elevii noºtrifiind pregãtiþi de mult pentru a faceparte din Uniunea Europeanã.Alãturi de cadrele didactice au fost întot-deauna ºi ceilalþi angajaþi ai ºcolii: per-sonalul didactic auxiliar, personalulnedidactic, personalul medical, care ausprijinit prin activitatea lor buna desfã-ºurare a demersului didactic ºi au con-tribuit la realizarea fiecãrei etape dinviaþa ºcolarã.Acestei echipe minunate îi mulþumesc ºiîi urez acum, la împlinirea a 60 de ani defuncþionare a acestei instituþii de edu-caþie ºi culturã, numai succese. Fie caacestea sã ajute la recunoaºterea ºcoliinu numai la nivel naþional, dar ºi la ni-vel european!
Director,Prof. Ionescu Maria
La ceas aniversar
ªcoala cu Clasele I-VIII Nr. 139„Mircea Sântimbreanu“ 1946-2006
Lumini ºi sclipiri de sãrbãtori
ww
w.sc
139.
hom
e.ro
{coala româneascq � decembrie 2006 13ªCOALA INTERNAÞIONALÃ
„Coloranþii ºi substanþele artificiale potprovoca reacþii alergice. Organismelecopiilor sunt foarte sensibile la contac-tul cu produse chimice“, aºa ºi-a motivatdecizia Ministerul leton al Sãnãtãþii. Maimult, potrivit acestuia, Uniunea Euro-peanã permite þãrilor membre sã in-terzicã vânzarea oricãror produse careconþin substanþe artificiale. În loculbomboanelor, a chipsurilor ºi a bãuturi-lor carbogazoase, cantinele din ºcoli aufost aprovizionate cu alune nesãrate,fructe, apã mineralã ºi sucuri fãrã zahãr.Interesant e faptul cã decizia cabinetu-lui leton a venit la scurt timp dupã cefostul secretar de stat american Ma-deleine Albright a fãcut lobby pe lângãpreºedintele Letoniei pentru menþine-rea vânzãrii produselor Coca-Cola înunitãþile de învãþãmânt!
India a desfãcut…dopul!Anunþul ministerului din Letonia vinedupã ce, la mijlocul anului trecut, maimulte provincii din India au luat aceeaºimãsurã. Startul a fost dat de autoritãþiledin Gujarat (vestul Indiei), Madhya Pra-desh, din centrul þãrii, respectiv Rajah ºiPunjab, din nord, unde s-a interzis co-mercializarea Coca-Cola ºi Pepsi Cola înºcoli ºi în clãdiri oficiale. Decizia acesto-ra a survenit dupã publicarea concluzi-ilor unui studiu realizat de Centrul pen-tru ªtiinþã ºi Mediu, conform cãruia 57de eºantioane prelevate din 11 sorti-mente de bãuturi produse de cele douãcompanii conþineau un nivel ridicat depesticide. De asemenea, la 9 august, oaltã provincie, Kerala, a intrat în „club“,hotãrârea conducãrilor de aici fiind ºimai drasticã: interzicerea producþiei ºivânzãrii bãuturilor produse de celedouã companii pe întreg teritoriul sãu!Nu în ultimul rând, oficialitãþile din Kar-nataka (sudul Indiei), au anunþat cã de la14 august 2006, 11 sortimente produsede Pepsi ºi Coca-Cola nu vor mai putea ficomercializate în ºcoli sau în spitale.
Litigiu, soluþionat la tribunalLa scurt timp dupã ce liderii indieni audecis sã scoatã bãuturile gen Cola dinconsumul ºcolarilor, cele douã com-panii rivale au anunþat cã produsele lornu sunt dãunãtoare sãnãtãþii. „Testeindependente realizate de laboratoareacreditate în India ºi din afara Indiei audemonstrat clar cã produsele noastrenu prezintã niciun risc pentru sãnãtateºi cã nu existã niciun motiv pentru a leinterzice“, se preciza într-un comunicattrimis de Coca-Cola. „Cola pe care o con-sumi în India este la fel de «curatã» pre-cum cea pe care o bei în Paris“, a de-clarat ºi directorul de comunicare alCoca-Cola pentru Asia, Kenth Kaer-hoeg. Mai mult, compania a demaratacþiuni juridice împotriva embargouluitotal impus produselor sale în Kerala.
Pe de altã parte, oficialii PepsiCo auspus cã „rapoartele fãcute publice decãtre ONG-urile din India au fost dejarespinse de fabricanþii de rãcoritoareprin înaintarea cãtre guvern a unordate ºtiinþifice. De fapt, atât aici (înIndia, n.a.), cât ºi în întreaga lume, pro-dusele noastre sunt fabricate conformstandardelor locale ºi internaþionale desiguranþã.“ Acþiunea în instanþã nu arãmas de izbeliºte ºi în septembrie anultrecut, Înalta Curte de Justiþie a statuluiKerala a dispus ridicarea interdicþieiregionale totale, considerând deciziaguvernului local „neconstituþionalã“.Cu toate acestea, în ºcolile din provinci-ile menþionate mai sus, Pepsi ºi Coca-Cola sunt în continuare produse pro-hibite!
America, tãrâmul libertãþii deplineBãuturile rãcoritoare nu ar trebui sã fievândute în ºcolile americane, deoarececonsumarea acestora în cantitãþi maripoate provoca probleme de sãnãtate,între altele obezitate ºi distrugerea din-þilor, afirma la începutul lui 2006 ungrup de medici pediatri din Chicago. Înplus, Academia Americanã a MedicilorPediatri a dezvãluit cã multe ºcoli auîncheiat contracte exclusive cu anumitecompanii producãtoare de rãcoritoare,de pe urmã cãrora 200 de milioane dedolari intrã anual în bugetul respective-lor ºcoli. Acest lucru a fost confirmat deAsociaþia Naþionalã a Bãuturilor Rãco-ritoare din SUA: 200 din cele 1.200 dedirecþii ºcolare au semnat astfel de con-tracte. Prin urmare, medicii au cerutadministraþiilor ºcolare ºi pãrinþilor sãînlocuiascã aceste bãuturi cu sucuri na-turale de fructe, apã ºi lapte. „Nu sun-tem împotriva bãuturilor rãcoritoare,dar ºcoala nu este un loc ideal pentruele. Bãuturile consumate în timpul pro-gramului ºcolar ºi chiar ºi dupã aceea artrebui sã fie sãnãtoase“, a afirmat doc-torul Robert Murray. Or, ele nu sunt,lasã el sã se înþeleagã spunând cã 85%dintre elevii americani consumã zilniccel puþin o cutie de suc suprasaturat cuzahãr. Situaþia este ºi mai dramaticã dacã luãmîn calcul demonstraþia fãcutã de un chi-mist, fost angajat al Cadbury Schweppes,prin teste realizate la un laborator inde-pendent din New York. Acesta a arãtatcã în multe dintre bãuturile rãcoritoarecarbogazoase de pe piaþa americanãconcentraþia benzenului depãºeºte depânã la 10 ori limita admisã de legislaþiainternã ºi de pânã la 5 ori standardeleOrganizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. Lamijlocul lui februarie 2006, FDA (Foodand Drug Administration – organismulguvernamental american însãrcinat cucontrolul alimentelor ºi medicamen-telor) a confirmat depãºirile concen-traþiei admisibile a benzenului în maimulte bãuturi rãcoritoare testate.
Asociaþia americanã a producãtorilorde bãuturi rãcoritoare, din care facparte, printre alþii, Coca-Cola ºi PepsiCo,a fost avertizatã încã din 1991 de FDA cuprivire la consecinþele nefaste ale ames-tecului benzoatului de sodiu cu acidulascorbic. Conform publicaþiei bevera-gedaily.com, Greg Diachenko, un chi-mist al FDA, spune cã producãtorii s-auangajat sã nu mai utilizeze benzoatul desodiu drept conservant în bãuturilecare conþin vitamina C. Iar testele efec-tuate în 1993 au confirmat respectareaangajamentului...
A rãmas cum s-a stabilit, adicã nicicumNumai cã nu s-a stabilit nimic oficial, iarpiaþa a evoluat: managerii companiilorproducãtoare s-au schimbat ºi au apãrutîn branºã sute ºi mii de companii noi(pãstrând proporþiile, situaþia e valabilãºi în România, ºi chiar dacã marii jucã-tori Pepsi ºi Coca-Cola îºi asumã ºi res-pectã regulile, existã o puzderie de alþiproducãtori care le încalcã flagrant).
Din ianuarie 2002 ºi pânã în prezent,numai în Europa ºi în cele douã Americis-au lansat peste 1.500 de bãuturi rãco-ritoare noi, conþinând acid ascorbic ºibenzoat de sodiu. Implicit, ºi piaþa ro-mâneascã este invadatã de asemeneaproduse, dupã cum se poate constata înorice magazin sau chioºc alimentar.Glen Lawrence, chimistul care este cre-ditat cu descoperirea benzenului ca pro-dus de reacþie al celor doi compuºi, sus-þine cã producãtorii nu au motive înte-meiate sã adauge vitamina C ºi nici sãfoloseascã drept conservant benzoatulde sodiu în cazul bãuturilor care au vita-mina C în mod natural. Totuºi, compa-niile preferã sã „pompeze“ vitamina Cîn bãuturile rãcoritoare ºi chiar promo-veazã acest lucru, în ideea cã acidul as-
corbic ar ajuta la întãrirea sãnãtãþii.Fals! Efectele sunt adverse. Motiv pen-tru care mai multe somitãþi din lumeamedicalã a statului Connecticut aucerut autoritãþilor interzicerea vânzãriiîn ºcoli a bãuturilor carbogazoase careconþin acid ascorbic ºi benzoat desodiu/potasiu, nominalizând Pepsi Dietcu aromã de cireºe, Pepsi Vanilla, FantaOrange, Punch Hawaian, Mug RootBeer, Tropicana Lemonade, Sierra Mistºi Sunkist.
O propunere bizarã:bere pentru elevi în ºcolile belgieneÎn urmã cu doi ani, o societate belgianãproducãtoare de bere a propus ºcolilorca la micul dejun sã serveascã elevilorbere, pentru cã – spuneau responsabiliicompaniei – este mult mai sãnãtoasãdecât bãuturile rãcoritoare, ce conþinfoarte mult zahãr. Propunerea a fostsusþinutã ºi de„Societatea iubitorilor debere“, care a trimis mai multe apeluriºcolilor belgiene, în care cerea exactacelaºi lucru: introducerea în masa de
prânz a berii cu un conþinut redus dealcool! Respectiva asociaþie a adus însprijinul solicitãrii sale rezultatele unuiproiect-pilot (desfãºurat, ce-i drept, într-o singurã ºcoalã!) din care reieºeafaptul cã aproximativ 80% dintre elevifuseserã încântaþi cã primiserã bere lamicul dejun. „Nu trebuie sã ne gândimcã elevii vor ajunge beþi în clase: bereaconþine foarte puþin alcool, iar copiiivor primi numai câte un pahar“, a decla-rat purtãtorul de cuvânt al societãþii.Acesta a mai declarat cã pe lângã faptulcã elevii au fost mulþumiti, berea maiprezintã ºi avantajul cã este „foarte sã-nãtoasã“, invocând în acest sens opiniaspecialiºtilor, conform cãreia bãuturilerãcoritoare bogate în zahãr ºi sucurilede fructe cresc riscul de obezitate la
copii. Diriguitorii învãþãmântului bel-gian au considerat propunerea o glumã,iar ºcolile nu i-au dat curs.
Situaþia din RomâniaSectorul european al bãuturilor nealco-olice, reunit în federaþia UNESDA (Uni-on of European Beverages Associa-tions), a adoptat un „cod de conduitã“prin care se angajeazã sã „nu plasezeanunþuri publicitare în media, pe Inter-net ºi în programele televizate destinatecopiilor sub 12 ani“. Fabricanþii promit,totodatã, sã-ºi limiteze activitãþile co-merciale în ºcoli ºi sã scoatã pe piaþãbãuturi în recipiente mai mici, în scopul„reducerii supraconsumului“. Dinaceastã organizaþie fac parte mari com-panii precum Coca-Cola, PepsiCo ºiCadbury Schweppes. Aceste angaja-mente au fost asumate în urma presiu-nilor exercitate de Comisia Europeanã,preocupatã de incidenþa tot mai mare aobezitãþii la copii.Atât Coca-Cola, cât ºi Pepsi BeveragesEurope susþin, conform propriilor de-claraþii, toate prevederile UNESDA Ast-
fel, Coca-Cola România a început sã im-plementeze un angajament voluntardenumit Platforma Uniunii Europenepentru Sãnãtate, Dietã ºi Activitate Fizi-cã, un document susþinut de cãtre foru-rile UE. Mai precis, compania a reco-mandat conducerii ºcolilor sã permitãcomercializarea restrictivã a anumitorbãuturi. „În ºcolile generale, în cazul încare dumneavoastrã solicitaþi în modexplicit, se pot comercializa numai apã,nectar, ceai ºi bauturi rãcoritoare car-bonatate fãrã adaos de zahãr. În licee,vom comercializa apã, nectar, ceai, bãu-turi rãcoritoare carbonatate fãrã zahãr,în recipiente care permit porþionareacontrolatã“, se specificã în scrisoareaadresatã de companie conducerii insti-tuþiilor de învãþãmânt din þarã.
Alin Bratu
Guvernul de la Riga a interzis vânzarea în ºcoli, de la 1 noiembrie 2006, a produselor ºi a bãuturilor care conþincoloranþi, cofeinã ºi substanþe artificiale, pe „lista neagrã“, alãturi de chipsuri ºi dulciuri, fiind menþionate produsele giganþilorCoca-Cola ºi Pepsi Cola.
O combinaþie explozivã:
ªcoala ºi bãuturile rãcoritoare carbogazoase
14 {coala româneascq � decembrie 2006DOSAR
Agenþia Românã pentru AsigurareaCalitãþii în Învãþãmântul Superior(ARACIS) ºi Agenþia Românã pentru Asi-gurarea Calitãþii în Învãþãmântul Preu-niversitar (ARACIP) sunt douã instituþiicare le-au înlocuit pe cele vechi ºi care ºi-au schimbat mai mult titulatura, fãrãsã aibã o activitate cu adevãrat demnãde luat în seamã. În anul care abia s-a în-cheiat, pe la cele douã instituþii a fostmare vânzolealã, mult timp fiind pier-
dut pentru alegerea membrilor ºi a con-ducerii, angajarea de personal, dar ºi areglementãrii activitãþii acestora, pre-cum ºi a stabilirii noilor tarife. Oricum,dacã ARACIP a mai miºcat ceva, sãzicem, ARACIS s-a confruntat cu foartemulte critici, care au venit nu doar dinmediul academic, ci ºi studenþesc, uneleorganizaþii ale studenþilor acuzând cãnoua instituþie nu aduce mai nimic nouºi va continua sã scoatã „ºomeri“ pebandã rulantã. Mai trebuie adãugat cãîntârzierea cu care s-au ales membrii ºiconducerea au fãcut ca activitatea deautorizare ºi acreditare sã fie amânatã,spre marea nemulþumire a instituþiilorde învãþãmânt superior care aveau de-puse dosarele la fosta instituþie, Consi-liul Naþional de Evaluare Academicã ºiAcreditare, ºi aºteptau o decizie.
„Nãscutã moartã“Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Stu-denþeºti din România (ANOSR) ºi-a ex-primat nemulþumirea vizavi de noua in-stituþie încã din varã, dupã ce la primeleºedinþe reprezentanþii studenþilor nuau fost convocaþi sã participe, nici mã-car ca observatori, deºi legea stipulaclar acest lucru. De altfel, studenþii acu-zã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii cã aîncãlcat mai multe protocoale ºi angaja-mente asumate privind includerea re-prezentanþilor studenþilor printre
membrii cu drept de vot ai ARACIS. Înfinal, reprezentanþii studenþilor auajuns doar observatori ºi la primeleºedinþe nici mãcar nu au fost invitaþi.„ARACIS este compromisã în stilul încare sunt compromise majoritatea co-misiilor care graviteazã în jurul Minis-terului Educaþiei ºi Cercetãrii. Cu insti-tuþii de stat nãscute moarte, precumARACIS, facultãþile vor continua sã pro-ducã ºomeri pe bandã rulantã. Toate
aceste încãlcãri ale protocoalelor ºiprevederilor legislative vor face ca ac-tuala stare de fapt din învãþãmântulsuperior sã se pãstreze ºi în urmãtoriiani: facultãþi ce produc ºomeri pe bandãrulantã, facultãþi în care asistenþii morde foame ºi facultãþi în care unii profe-sori iau salarii prea mari pentru calita-tea muncii prestate la catedrã sau încercetare“, declara conducerea ANOSRîn varã, nemulþumitã cã la reuniuneaConsiliului Interimar al ARACIS repre-zentanþii studenþilor nu au fost invitaþisã participe. Abia spre sfârºitul anului,ARACIS ºi-a amintit cã parcã ar trebui sãfie invitaþi ºi câþiva studenþi.
Declinul universitar,nestingheritMulte critici ºi, evident, mult mai consis-tente au fost aduse ARACIS de incisiveleasociaþii profesionale Ad Astra ºi EduCer. Potrivit acestora, învãþãmântul su-perior îºi continuã nestingherit declinulgenerat de politica înalþilor responsa-bili care conduc educaþia ºi cercetareadin România de peste 15 ani. „Cea mai recentã expresie a acesteipolitici o constituie „numirile“ membri-lor agenþiei care ar trebui sã evalueze«calitatea» în învãþãmântul superior(ARACIS). În ciuda faptului cã AsociaþiiProfesionale sau personalitãþi ale soci-etãþii civile insistã de câþiva ani pentru
impunerea unor standarde de calitateoccidentale în evaluarea învãþãmântu-lui superior din România, înalþi demni-tari ai statului român care fac politica«ºtiinþei» (sau a propriului interes), sfi-dând aceste cerinþe, sfidând bunul-simþºi sfidând faptul cã România va fi mem-brã UE din ianuarie 2007, au numit olistã de persoane în conducereaARACIS. Cu una, douã excepþii, aceºtianu îndeplinesc criteriile de calitateacare ar trebuie sã certifice titlul de pro-fesor universitar la nivel internaþional(articole publicate în fluxul principal dereviste ºtiinþifice, aºa-numitele revistecotate ISI). Având în vedere lipsa aproa-pe generalizatã de performanþã ºtiinþi-ficã (articole publicate în reviste cotateISI), manifestatã de distinºii membrialeºi în conducerea ARACIS, asociaþiaEDU CER manifestã rezerve serioaseprivind capacitatea acestui organism, înstructura actualã, de a implementa nor-mele de calitate europene în învãþã-mântul superior din România. Conside-rãm cã normele respective sunt cu atâtmai necesare având în vedere situaþiaactualã criticã în care se aflã universi-tatea româneascã, aproape unanimcontrolatã într-o manierã feudalã de di-verse grupãri de interese, demodatãºtiinþific, îmbãtrânitã, supra-dimensio-natã, incapabilã de a oferi studenþilor opregãtire cu adevãrat utilã“, este de pã-rere Comitetul Director al EDU CER.
„Metodologia de evaluare, un bluf previzibil“Nici metodologia de evaluare a instituþi-ilor de învãþãmânt superior, care a fostelabortatã de ARCIS ºi care s-a dorit celpuþin declarativ sã fie în ton cu practi-
cile internaþionale, nu este foarte reuºi-tã, în realitate având multe goluri. Înopinia Ad Astra, asociaþie care mereu aluat poziþie ºi a militat pentru dezvolta-rea învãþãmântului românesc ºi alinie-
rea acestuia la Occident, deci la calitate,ºi care a fãcut o serie de sugestii, meto-dologia de evaluare externã a învãþã-mântului superior este un „bluf previ-zibil“. Deºi mereu, la nivel tot mai înalt, cândvine vorba de educaþie se vorbeºte definanþarea învãþãmântului superior ºinu numai dupã calitate, ierarhizare etc.,metodologia ARACIS, aprobatã prin ho-tãrâre de guvern, nu pomeneºte nimic. „Metodologia nu prevede mecanisme ºiproceduri prin care universitãþile sãpoatã fi ierarhizate! Ne-am fi aºteptat caevaluarea externã, promovatã deARACIS, sã preia acest obiectiv pe carenoi chiar l-am fãcut, anume ierarhizareauniversitãþilor dupã criterii ºi mecanis-me clare, printre care, la loc de frunte,sã se afle «producþia» de articole recu-noscute ISI ºi alte criterii acceptate în ie-rarhiile internaþionale. Dacã ar exista,aceste mecanisme ar trebui sã fie expli-cite, transparente ºi cunoscute de toatepãrþile interesate. Dar nu existã! În locde aceasta, ne sunt prezentate criterii,standarde ºi indicatori de performanþã,a cãror îndeplinire sau neîndeplinire nuºtie nimeni ce consecinþe produc, în ca-drul evaluãrii externe periodice. Nu existã calitate în afara competiþiei ºinu existã competiþie care sã nu producãclasamente. În loc de aceastã schemãsimplã, care a dus America acolo undeeste astãzi, noi o bãlmãjim în conti-nuare într-o ceaþã abulicã, din care fie-care înþelege ce-i convine“, subliniazãAd Astra.
Recomandãrile UE,ignorateCu alte cuvinte, în bine cunoscutul stilneaoº românesc, ne ascundem dupã de-
gete ºi fugim de adevãr. De altfel, adevã-rul, despre care prea puþini vor sã audã,deranjeazã cel mai mult incompetenþa. Pãstrarea evaluãrii calitãþii actului edu-caþional de cãtre instituþiile statului con-
travine chiar recomandãrilor comisaru-lui european pentru educaþie, Jan Figel.Într-un interviu, acesta explica mai multdecât clar: „Evaluarea calitãþii actuluieducaþional trebuie sã treacã din sarci-na statului, care o gãseºte adesea sufi-cientã, în gestiunea unor organismeindependente acreditate ºi stabile caresã exercite acest proces foarte transpa-rent. Statul trebuie sã investeascã în po-litici care sã conducã spre calitate, darnu organismele sale sã o ºi controleze.Statul trebuie însã sã aibã experþii capa-bili sã analizeze indicatorii de calitate.Atât! Restul este conflict de interese ºiaceasta este politica Comisiei pe care otransmitem statelor membre“.Ei bine, în ciuda recomandãrilor UE,cele douã instituþii – ARACIS ºi ARACIP(instituþii ale statului sau finanþate de labugetul de stat) menþin, sã-i zicem, mo-nopolul privind evaluarea externã aeducaþiei. Altfel, ar fi trebuit sã aparã ºialte agenþii de evaluare care sã pro-moveze, prin competiþie. Acesta este ºimotivul pentru care nu apar ºi alteagenþii de evaluare, care sã promoveze,prin competiþie, calitate ºi credibilitateîn activitatea de evaluare externã. „O altã scãdere importantã a legii calitã-þii ºi prezentei metodologii de evaluareexternã, este cã nu precizeazã cine plã-teºte pentru aceste servicii. Universitã-þile? N-au niciun interes, nici mãcar celebune, pentru cã operaþia de evaluare nuse terminã cu un rating. Cele slabe niciatât, doar n-o sã plãteascã sã afle lumeade lipsa lor de performanþã. Atuncicine? Statul? În concluzie, apare tot mai evident ris-cul ca evaluarea externã a educaþiei sãse transforme într-o nouã formã fãrãfond, într-o nouã acþiune din ciclul „do-
sarul ºi sacoºa“. Iar peste un numãr deani vom constata iarãºi cã nicio univer-sitate româneascã nu se aflã în primele500 din lume“, conchide ComitetulDirector al Ad Astra.
Cu ochii cãtre Uniunea Europeanã,
ARACIS ºi ARACIP încearcã sã aducã un strop de calitateîn învãþãmântul românesc
La rândul sãu, dl profesor ªerban Iosifescu,preºedintele ARACIP, face o analizã a instituþieipe care o conduce ºi rãsunde punctual întrebãrilor pe care i le-am adresat.
Pentru prima datã în România avem o definiþie reglemen-tatã legal a calitãþii educaþiei. Prin lege, în mod explicit, be-neficiarii direcþi ai serviciilor educaþionale (în cazul nostru,elevii) sunt situaþi în centrul proceselor educaþionale. Vorexista standarde naþionale atât pentru autorizare ºi acredi-tare (standarde care se referã la funcþionarea unitãþilor ºco-lare), cât ºi pentru evaluarea calitãþii (standarde de referin-þã, de calitate propriu-zise), iar etapele evaluãrii externesunt identice pentru unitãþile de învãþãmânt publice ºi pri-vate. Trebuie sã subliniez cã rapoartele de evaluare – inter-nã ºi externã – sunt publice. De asemenea, ºcoala este res-ponsabilã de asigurarea internã a calitãþii, dar calitatea vatrebui asiguratã prin dialog ºi pe bazã de parteneriat cu toþiactorii implicaþi. Alte noutãþi se referã la înfiinþarea de struc-turi responsabile cu asigurarea calitãþii la nivelul instituþiilorºcolare – Comisii pentru evaluarea ºi asigurarea calitãþii,evaluarea externã urmând a se realiza de experþi în evaluareºi acreditare, formaþi ca atare.
În primul rând, elaborarea unor documente programaticepentru viitorul sistem naþional de management al calitãþii,precum „Repere conceptuale ºi metodologice privind siste-mul naþional de management ºi de asigurare a calitãþii edu-caþiei“, generalizarea instrumentelor de asigurare a calitãþiiîn educaþie ºi formare profesionalã la nivelul reþelei învãþã-mântului profesional ºi tehnic, realizarea ºi pilotarea instru-mentelor de evaluare instituþionalã, pilotare realizatã în 67de unitãþi ºcolare de stat ºi particulare, revizuirea respec-tivelor instrumente, în urma dezbaterii publice ºi a pilotãrii,propunerea proiectelor de acte normative pentru aproba-rea lor etc. Foarte important, de asemenea, este faptul cã aufost analizate toate cererile înregistrate la ARACIP pânã ladata publicãrii în Monitorul Oficial a legii privind evaluareaºi s-a realizat expertiza documentaþiei de autoevaluare pen-tru 72 de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar particular,fiind promovate, acolo unde era cazul, ºi ordinele de minis-tru corespunzãtoare. De asemenea, s-a amplificat prezenþaîn conºtiinþa publicã a problematicii calitãþii. S-au organizatconferinþe de presã ºi s-au promovat circa 30 de comunicatede presã, a fost creat site-ul propriu al ARACIP – http://ara-cip.edu.ro – ºi o „imagine de marcã“ a ARACIP (prin logo,slogan, formatul materialelor de diseminare etc.), au fosttipãrite afiºe, pliante ºi un Ghid pentru Comisia de evaluareºi de asigurare a calitãþii de la nivelul unitãþii ºcolare, dis-tribuite în toate ºcolile etc. Deloc lipsit de interes este ºi fap-tul cã am dezvoltat capacitatea instituþionalã a ARACIP, prinorganizarea de concursuri ºi angajarea de personal ºi au fostselectaþi circa 170 de potenþiali evaluatori. Primii 50 au înce-put un program de formare ºi vor realiza trei evaluãri încondiþii reale (la începutul lui 2007) înainte de a fi înscriºi înregistrul propriu al experþilor ARACIP în evaluare ºi acre-ditare. A fost obþinutã finanþarea pentru participareaARACIP la proiectul de mobilitate Leonardo da Vinci „Efor-turi comune pentru asigurarea calitãþii în educaþie ºi a fostiniþiat, împreunã cu CNDÎPT ºi alþi parteneri din România ºidin Europa, un alt proiect Leonardo da Vinci, dedicat reali-zãrii unui ghid de bune practici în asigurarea calitãþii edu-caþiei. Nu în ultimul rând, a fost procurat echipamentul in-
formatic ºi de comunicare absolut necesar activitãþii curen-te, iar spaþiile primite au devenit funcþionale.
Da, din urmãtoarele motive:� Evaluarea externã va fi fãcutã pe baza unor standarde
naþionale prin care se asigurã respectarea dreptului laeducaþie pentru toþi cetãþenii, atât pentru ºcolile publice,cât ºi pentru cele private.
� La nivel de sistem, evaluarea externã a unui numãr sem-nificativ de unitãþi ºcolare în fiecare an (reamintim cãfiecare unitate ºcolarã va trebui evaluatã o datã la cinciani) va permite identificarea unor probleme ale sistemu-lui de învãþãmânt ºi va permite o intervenþie „þintitã“,acolo unde este realmente nevoie. De exemplu, estimãmcã, în acest fel, problemele legate de infrastructurã arputea fi rezolvate în perioada 2007-2013, cu finanþareprin Fondurile Structurale.
� La nivel de unitate ºcolarã, evaluarea internã (autoevalua-rea) va permite, de asemenea, conceperea ºi realizarea unorprograme ºi acþiuni de îmbunãtãþire permanentã a calitãþiiîn funcþie de nevoile beneficiarilor direcþi ºi indirecþi.
� Importanþa sistemului de asigurare a calitãþii va creºte încondiþiile descentralizãrii, pentru a se asigura unitatea ºicoerenþa sistemului de învãþãmânt.
� Implicarea beneficiarilor de educaþie ºi creºterea satis-facþiei acestora faþã de serviciile educaþionale vor duce laîmbunãtãþirea imaginii ºcolii în societate ºi, nu în ultimulrând, la creºterea resurselor alocate, din fonduri publiceºi private.
Treptat, vor fi elaborate standarde comune de calitate, la ni-vel european. Acest proces a început deja pentru învãþãmân-tul superior ºi pentru învãþãmântul profesional ºi tehnic.
În principiu, nu. Dar anticipãm urmãtoarele probleme: instituþiile publice nu au mai fost supuse unei proceduri deevaluare prealabilã în vederea autorizãrii ºi acreditãrii, elefiind, pânã acum, înfiinþate direct printr-un act normativ. Caatare nu au obiºnuinþa autoevaluãrii pe bazã de standarde ºinu este posibilã formarea tuturor actorilor pânã la demara-rea procesului de evaluare. Astfel, va trebui ca, pentru mulþidintre cei implicaþi, învãþarea sã se facã „din mers“.Procedura de luare a deciziei la nivelul ARACIP, aºa cum eprevãzutã de Lege, pe baza analizei dosarului de autorizare,acreditare sau evaluare periodicã, este destul de complicatãºi eficienþa activitãþii noastre va depinde mult de modul încare vom ºti sã ne organizãm activitatea.Vom avea nevoie de mulþi experþi evaluatori (circa 2.000),care vor trebui recrutaþi ºi formaþi. Ei fiind, practic, imagineaARACIP în ºcolile evaluate, vor trebui foarte atent recrutaþi,formaþi ºi monitorizaþi.
În primul rând, pentru consolidarea instituþionalã ºi creº-terea vizibilitãþii ºi credibilitãþii instituþionale, trebuie com-pletatã schema de personal ºi formarea personalului pro-priu, recrutarea ºi formarea a circa 500 de experþi evalua-tori. De asemenea, trebuie sã ne afiliem la organizaþii inter-naþionale de profil, sã realizãm sistemul propriu de manage-ment al calitãþii, sã elaborãm materiale promoþionale ºi deinformare ºi sã organizãm o conferinþã naþionalã, seminare,mese rotunde ºi dezbateri pe teme de calitate. Alte proiectese referã la propunerea (pânã la 1 februarie), pilotarea ºidezbaterea, la nivel naþional (pânã la 1 septembrie), a stan-dardelor de referinþã (de calitate). Apoi, adoptarea, pânã la1 februarie, a trei HG, care sunt deja la Guvern ºi privescaprobarea standardelor pentru autorizare ºi a celor pentruacreditare ºi evaluare periodicã, aprobarea metodologiei deevaluare instituþionalã ºi aprobarea tarifelor de evaluare(pentru autorizare, acreditare ºi evaluare periodicã). Nu înultimul rând, avem în vedere iniþierea formãrii în masã apersonalului din învãþãmânt (inspectori, directori, membriai Comisiilor de evaluare ºi asigurare a calitãþii din ºcoli),evaluarea în vederea autorizãrii ºi acreditãrii a circa 500 deunitãþi ºcolare, de stat ºi particulare ºi publicarea, la sfârºitullui 2007, a unui prim „Raport de stare“ privind calitatea edu-caþiei.
{coala româneascq � decembrie 2006 15DOSAR
O radiografie a activitãþii ARACIS –prezent ºi viitor, face chiar profesorulIon Cutui, preºedintele respectiveiinstituþii, care a avut amabilitatea sãne rãspundã întrebãrilor pe care i le-am adresat.
ARACIS continuã aspectele pozitive aleCNEAA. S-a întocmit ºi obþinut HG pen-tru metodologia referitoare la standar-dele, standardele de referinþã ºi criteri-ile de asigurare a calitãþii în învãþã-mântul superior românesc, care se vaaplica experimental în 2007. DacãCNEAA se ocupa numai de autorizareºi acreditãri a specializãrilor ºi insti-tuþiilor de învãþãmânt superior, ARA-CIS se ocupã ºi de evaluarea ºi asigu-rarea calitãþii programelor de studiuuniversitar (specializãri) ºi ale univer-sitãþilor de stat ºi private acreditate, înconcordanþã cu cerinþele UE pentru in-tegrarea în spaþiul european al învãþã-mântului superior. Metodologia estetradusã ºi în limba englezã. S-a întoc-mit un cod de eticã pentru toþi cei careactiveazã în ARACIS ºi cu ARACIS. S-aîntocmit ºi registrul evaluatorilor cali-tãþii instituþiilor furnizoare de învãþã-mânt superior (circa 700 din þarã, 52din Franþa, Spania, Italia, Germania,Polonia, Canada, SUA, Cehia, Ungaria;50 de studenþi). S-au recalculat noiletarife ºi s-a obþinut HG iar prin OUG selegifereazã cã ARACIS are venituri pro-prii ºi nu bugetare, pentru ca sã nu maifie „remorca“ nimãnui (minister, par-lament etc.). Douã treimi din membriiconsiliului (zece persoane) au fost re-înnoite prin concurs naþional; s-au în-tocmit ghidurile pentru autorizãri ºiacreditãri de programe (licenþã, mas-terat, ID), pentru evaluarea ºi asigu-rarea calitãþii la programe de studiu(specializãri) ºi instituþii furnizoare deînvãþãmânt superior; s-a constituit co-misia consultativã ºi de auditare, com-pusã din 13 personalitãþi de marcã(preºedinþii academiilor ºi alte per-soane implicate direct în educaþie); s-au constituit cele 13 comisii de spe-cialitate ce conþin experþi permanenþide evaluare; a început procesul de in-struire a persoanelor cu responsabili-tãþi pe linia calitãþii din universitãþile
de stat ºi private; s-au primit primelecereri de autorizare ºi acreditare.
ARACIS sperã ca, prin noile reguli deevaluare a calitãþii se vor realiza maimulte obiective: revigorarea acþiunilorºi activitãþilor din instituþiile de învãþã-mânt superior, pe linia asigurãrii cali-tãþii (comisii, departamente de asigu-rare a calitãþii, la nivel de universitãþi ºifacultãþi); implementarea unei „culturia calitãþii“ în învãþãmânt; conºtienti-zarea faptului cã de calitate este rãs-punzãtor fiecare membru al comu-nitãþii universitare; conºtientizareafaptului cã „vom fi mereu comparaþi“cu alþii din UE ºi din lume (SUA, Japo-nia, Canada etc.); conºtientizarea fap-tului cã nu vom rezista decât fiind„buni“ de „calitate“, deci trebuie sã rea-lizãm „eurostudenþi“ ºi „eurocadre di-dactice“.
Se fac mult mai dificil deoarece proce-durile europene sunt de detaliu, se re-ferã la structura, eficienþa educaþio-nalã, pe activitãþi de cercetare, pe ma-nagementul universitãþii ºi se va puneaccentul „pe studenþi“. Toþi trebuie sãînþeleagã cã existenþa studenþilor ducela existenþa cadrelor didactice.
Ca sã le enumãr pe cele principale,este vorba de evaluarea calitãþii la celpuþin zece instituþii de învãþãmânt su-perior – de stat ºi private (din comisiivor face parte evaluatori români, celpuþin unul strãin în fiecare comisie, 1-2 studenþi ºi evaluatori indepen-denþi în funcþie de structura universi-tãþilor evaluate); acreditarea speciali-zãrilor autorizate (aproximativ 400 peþarã); dacã nu vor fi acreditate îºi pierddreptul de funcþionare; evaluarea tutu-ror departamentelor pentru pregãti-rea personalului didactic, de care de-pinde direct pregãtirea cadrelor didac-tice din întreg învãþãmântul; evalua-rea sectorialã a ID; acreditarea unormasterate de tip Bologna.
Pagini realizate de Mirela Dalais
„Vrem sã implementãm cultura calitãþii“,promite preºedintele ARACIS
„Pentru prima datã avem o definiþie reglementatã legal a calitãþii educaþiei“
16 {coala româneascq � decembrie 2006ULTIMA PAGINÃ
Nume ºi prenume................................................
Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sauprin poºtã pe adresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copiea documentului de platã. Livrarea abonamentelor se face dupã achitareasumei menþionate în contul FEN.
Semnat „Un anonim“Românul suferã de o boalã grea, aceea dea-ºi pãstra anonimatul atunci când faceanumite dezvãluiri, de fricã sã nu fie trasde urechi de ºeful cel mare. În numãrul trecut am prezentat, tot încadrul acestei rubrici, problema deta-ºãrilor/delegãrilor actualului director alSNEE. Dupã ce persoana care ne-a dat in-formaþiile a citit ºtirea ne-a mai trimisîncã o scrisoricã în care vine cu noi pre-cizãri. Printre altele, anonimul nostru ne-a scriscã cele trei ordine prin care actualuldirector a fost delegat sunt OM 4.304/17.06.2006 (delegare pentru douã luni),OM 4922/18.08.2006 (prelungirea dele-gãrii cu douã luni) ºi OM 5.422 (prelun-girea delegãrii cu încã douã luni ºi jumã-tate). Din informaþiile „domnului ano-nim“, directorul SNEE chiar ar fi câºtigat
procesul intentat acum doi ani MEdCînsã, în urma numirii pe funcþia actualã,ar fi cerut Curþii Supreme anulareasentinþei. În plus, acesta anunþã ºi altedezvãluiri incendiare, acte care vor fi pre-date organelor de anchetã. Trebuie sã menþionãm cã am încercat sãfacem ºi noi rost de ordine, însã am fostinformaþi cã acestea conþin informaþiipersonale ºi nu pot fi date presei. Dincauza lipsei de transparenþã a MEdC amhotãrât sã publicãm ºi informaþii. Cutoate acestea, dorim sã-i transmitemdomnului „Anonim“ cã normal ar fi sãiasã din starea de anonimat ºi sã se pre-zinte, pentru cã atâta timp cât stã înspatele un zid putem considera cã acesteinformaþii sunt date doar pentru a se rãz-buna pe unii colegi.
