70
CONTABILITATEA CAPITALURILOR Prof.univ.dr. Adriana TIRON TUDOR
CONTABILITATEA
CAPITALURILOR
Prof.univ.dr. Adriana TIRON TUDOR
Contabilitatea capitalurilor
2. Conţinutul, rolul şi structura capitalurilor
3. Organizarea contabilităţii financiare a capitalurilor
1. Obiective
3.1. Contabilitatea capitalurilor proprii
3.2. Contabilitatea rezultatelor financiare
3.3. Contabilitatea provizioanelor
3.4. Contabilitatea capitalurilor împrumutate
Obiectivele cursului
Înţelegeţi şi cunoaşteţi obiectivele contabilităţii financiare a capitalurilor;
Analizaţi şi detaliaţi formele de constituire, majorare şi micşorare a
capitalului social al entităţilor economice;
Explicaţi modalităţile de formare şi repartizare a rezultatul financiar degajat
de activităţile entităţilor economice;
Descrieţi formele de capitalizare externă a entităţilor economice prin diferite
modalităţi cum ar fi: împrumutul obligatar, împrumutul bancar, intersocietar
şi alte forme de finanţare;
Cunoaşteţi şi să aplicaţi diferitele forme de acoperire a riscurilor prin
mecanismul provizioanelor;
Rezolvaţi aplicaţiile cu caracter practic ce privesc contabilitatea financiară a
capitalurilor.
Conţinutul, rolul şi structura capitalurilor
Noţiunea de capital are cel puţin trei accepţiuni principale:
1. O accepţiune economică, potrivit căreia capitalul este o categorie
economică care exprimă totalitatea resurselor materiale, acumulate şi
reproductibile, care, prin asociere cu ceilalţi factori de producţie participă la
realizarea de noi bunuri economice, în scopul obţinerii unui profit (capital
real, capital tehnic sau fizic, bunuri investiţionale, bunuri capital, bunuri
instrumentale, capital echipament).
2. O accepţiune financiară, potrivit căreia capitalul este resursa care, cu
timpul, produce avantaje(profit). Este în relaţie pozitivă cu investirea şi
negativă cu consumul.
3. O accepţiune juridică, potrivit căreia capitalul este un drept, o relaţie între
individ sau grup de indivizi si ansamblul de bunuri cuprinzând: bani,
maşini, echipamente, clădiri, materii prime şi materiale, pământ, hârtii de
valoare, creanţe, deci total active.
Delimitări, clasificări, evaluare, prezentare
Potrivit accepţiunii juridice, cu largi implicaţii financiar-contabile, categoria economică de capital cuprinde:
• Capitalurile proprii;
• Patrimoniul propriu şi public al regiilor autonome;
• Capitalurile împrumutate şi datoriile asimilate, pe termen lung;
Corelat cu această ultimă accepţiune, “din punct de vedere financiar-contabil capitalurile deţinute de asociaţi sau acţionari (agenţi economici) reprezintă componente ale pasivului patrimonial destinat a finanţa de o manieră durabilă activul patrimonial.
Pe considerentul că ele se află la dispoziţia agenţilor economici pe o perioadă mai mare de timp, de regulă mai mare de un an, ele poartă denumirea de capitaluri permanente”.
Cls. 1 CAPITALURI - grupe
10. CAPITAL ŞI REZERVE
11. REZULTATUL REPORTAT
12. REZULTATUL EX. FINANCIAR
14. CAŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,
RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU
TITLUL GRATUIT SAU ANULAREA
INSTRUMENTELOR DE CPITALURI PROPRII
15. PROVIZIOANE
16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
Conţinutul economic
Din punct de vedere al provenienţei capitalurile
îmbracă următoarele forme:
Capital propriu;
Capital străin (imprumutat) ;
Provizioane
Capital propriu-
drepturile titularilor de patrimoniu
asupra activelor persoane juridice
dupa deducerea tuturor datoriilor.
NOMINALIZAT
Capital social
NENOMINALIZAT
Prime legate de capital
Rezerve
Rezultat curent
Rezultat reportat
Capital social:
constituire,
majorare,
micsorare
Prime legate de capital:
emisiune,
fuziune,
aport,
conversie a
obligatiunilor in actiuni
CAPITAL SOCIAL
Valoarea totala a aporturilor subcsrise
Capitalul social Cs. subscris- act constitutiv a p.j.
Cs. vărsat – doc.justif. a vărsămintelor de capital.(chitanta,foaie de varsamant,
proces verbal)
Contabilitatea analitică a CS pe acţionari/asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea
nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Capitalul social-
componenta actiuni –societati de capitaluri SA;SCA.
parti sociale- societati de persoane SRL,SNC,SCS
evaluare Valoare nominala VN = CS/nr.titluri emise
Valoare de piata (cotare) cerere/oferta
Pret de emisiune PE = ,>,< VN pret platit
de subscriitori
Valoare financiara = dividend/actiune
dobanda medie
- Valoare contabila = activ net/nr.titluri
CS- principalele operaţiuni
constituire
majorare:
subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni,
încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni,
micşorare:
reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale
sau diminuarea valorii nominale a acestora ca
urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi,
răscumpărarea acţiunilor,
acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi
sau alte operaţiuni, potrivit legii.
Conturi utilizate
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
456 Decontari privind capitalul (B)
Filiera constituire CS
subscrierii capitalului social 456 = 1011
aporturi aduse % = 456
5121
5311
212x
301x
transformare csn in csv 1011=1012
Exemplu cifric-consituire SRL
CS subscris 200.000 lei (200 p.s. cu VN 1.000 lei.
c.val a 150 ps se varsă în numerar în conturi bancare
150.000 lei
c.val a 50 ps - aport în natură o clădire 50.000.lei
Subscrierea CS 456 = 1011 200.000
Aducerea aporturilor % = 456 200.000
5121 150.000
212 50.000
Transformare csn in csv 1011 =1012 200.000
Variante filiera constituire
Aducerea aportului in perioade diferite de
gestiune
Aport in valuta cu diferente de curs intre
momentul subscrierii si cel al varsarii
……
Majorare CS- emisiune de titluri
subscrierii capitalului social 456 = 1011
aporturi aduse
In numerar 5121 = 456
In natura 212x = 456
transformare csn in csv 1011=1012
Majorare CS- incorporare
elemente capitaluri proprii
Incorporare % = 1012
Rezultat reportat 1171
Rezerve 106x
Prime 104x
Majorare CS- compensare datorie
% =1012
401
162
Diminuare CS
Acoperire pierdere reportata 1012=1171
Retragere actionar, restituire nr
Diminuare CS 1012 = 456
Achitare c.val. In numerar 456 = 5311
Reducere CS
Rascumparare actiuni la VN 109=5121
Anulare actiuni 1012=109
Rascumparare la alta valoare ca VN, la anulare apar
diferente de valoare: contabilizate în structura capitaluilor
proprii: câştig 141; pierdere 149.
PRIME LEGATE DE CAPITAL
Suplimentul de aport neincorporat in CS. de emisiune PE= VE-VN
Rol: acopera ch. de emisiune siegalizeaza drepturile act. noi cu ceivechi
de fuziune, PF=V.bunuri primite-cresterea CS
de aport, PA=V.bunuri aportate-VN act. Atrib.
Rol- idem PE
de conversie, la conversiei datoriilor in actiuni.
Conturile corespunzătoare primelorlegate de capital pot avea numai soldcreditor.
Conturi utilizate
104. Prime de capital1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în
acţiuni (P)
Filiera prime
Subscrierea CS 456 = %
1011 VN
104x P
Aducerea aporturilor 5121= 456
Transformare csn in csv 1011 =1012 VN
Incorporare prime in capital 104x =1012 P
Exemplu: prime emisiune PE
se emite 1 actiune cu VE 7 lei, VN 5 lei cu incasare
in numerar. PE se incorporeaza in CS.
Subscrierea CS 456 = % 7 VE
1011 5 VN
1041 2 PE
Aducerea aporturilor 5121= 456 7 VE
Transformare csn in csv 1011 =1012 5 VN
Incorporare prime in capital 1041=1012 2 PE
Exemplu: prime aport PA
un SRL isi majoreaza CS printr-un aport in natura -
utilaj 20.000 si primeste 18 p.s. a cate 1.000 lei, PA
se incorporeaza in CS.
Subscrierea CS 456 = % 20.000
1011 18.000
1043 2.000
Aducerea aporturilor 2131= 456 20.000
Transformare csn in csv 1011 =1012 18.000
Incorporare prime in cs 1043=1012 2.000
Rezervele din reevaluare
Sunt generate de reevaluarea imobilizărilor, de regula imobilizari corporale la valoarea justă de la data bilanţului
În contabilitatea curentă rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale se contabilizează cu ajutorul contului
105 “Rezerve din reevaluare”
Reevaluarea imobilizarilor corporale poate afecta:
În conturile bilanţiere:
Valoarea brută a imobilizărilor corporale (D/C 21x)
Amortizarea imobilizărilor corporale (D/C 281x)
Rezervele din reevaluare (D/C 105)
În conturile de rezultate:
Alte cheltuieli din exploatare (D 6588), dacă o descreştere de valoare nu poate fi “compensată” de o rezervă din reevaluările precedente
Alte venituri din exploatare (C 7588), dacă o creştere de valoare trebuie să “compenseze” o cheltuială precedentă din reevaluare
reevaluarea
V reeval > V contab.neta
R.initiala rezerva reev.
R.ulterioara (descrestere, ch.) venit, rezerva
V reeval < V contab.neta
R.initiala cheltuiala
R ulterioara (crestere, rezerve) rezerva reev.,
cheltuieli
Tratamentele contabile
ale rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale:
Metoda recalculărilor proporţionale a valorilor
contabile anterioare (cost istoric, amortizări)
Metoda substituirilor valorilor contabile
anterioare cu valoarea justă (de la data
reevaluării)
Exemplul 1: REZERVE DIN EVALUARE
-1.07.N-3 achiziţie mijloc de transport,cost de achiziţie 100.000 lei,TVA 24%, amortizare liniara, durată normală de utilizare de 5 ani.
-reevaluari (valori juste, ţinând cont de uzura fizică şi morală).
- 31.12.N-2 la valoarea de 105.000 lei,
- 31.12.N-1 la valoarea de 30.000 lei
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N-3
1) Achiziţionarea mijlocului de transport:
% = 404 “Furnizori de imobilizări” 124.000
2133 “Mijloace de transport” 100.000
4426 “TVA deductibilă” 24.000
2) Înregistrarea amortizării aferente exerciţiului financiar N-3
[(100.000 lei : 5 ani ) x 6 luni/12 luni = 10.000 lei]
6811 “Cheltuieli de exploatare = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, 10.000 privind amortizarea imobili- mijloacelor de transport,
zărilor animalelor şi plantaţiilor”
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N-2
1) Înregistrarea amortizării pentru ex. financiar N-2
[(100.000 lei : 5 ani ) x 12 luni/12 luni = 20.000 lei]
6811 “Cheltuieli de exploatare = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, 20.000 privind amortizarea imobili- mijloacelor de transport,
zărilor animalelor şi plantaţiilor”
2) Înregistrarea diferenţei din reevaluare:
- metoda recalcularii proportionale
- metoda substituirii valorii contabile
a.Metoda recalculărilor proporţionale:
(R vcn/vcv=105.000:70.000=1,5)
Înainte de După Diferente
reevaluare reevaluare .
a) Valori contabile brute 100.000 lei 150.000 lei 50.000
b) Amortizări cumulare 30.000 lei 45.000 lei 15.000
c) Valori contabile nete (a-b) 70.000 lei 105.000 lei 35.000
2133 “Mijloace de transport”= % 50.000
105 “Rezerve din reevaluare” 35.000
2813 “Amortizarea instalaţiilor 15.000
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
MRP
Val.contabila bruta si amortizarea N-2
2133 .
100.000
50.000
150.000
2813 .
10.000
20.000
15.000
45.000
b. Metoda substituirilor valorilor contabile:
Înainte de După
reevaluare reevaluare diferente
a) Valori contabile brute 100.000 lei 105.000 lei 5.000
b) Amortizări cumulare 30.000 lei 0 lei 30.000 .
c) Valori contabile nete (a-b) 70.000 lei 105.000 lei 35.000
% = 105 “Rezerve din reevaluare” 35.000
2133 “Mijloace de transport” 5.000
2813 “Amortizarea instalaţiilor, 30.000
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
MS
Val.contabila bruta si amortizarea N-2
2133 .
100.000
5.000
105.000
2813 .
30.000 10.000
20.000
30.000
Calcul amortizare
Cost achizitie 100.000 Am anuala 100.000: 5 20.000
N-3 ½ am 10.000
N-2 am 20.000
Val.cont.neta 70.000
Reevaluare 105.000 DUram Am anuala 105.000:3,5 30.000
N-1 am 30.000
Val.cont.neta 75.000
DUN 5 ani: ½ N-3, N-2, N-1,N,N+1, ½ N+2,
Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N-1
1) Amortizarea aferenta exerciţiului financiar N-1:
6811 “Cheltuieli de exploatare = 2813 “Amortizarea instalaţiilor, 30.000
privind amortizarea imobili- mijloacelor de transport,
zărilor animalelor şi plantaţiilor”
2) Înregistrarea diferenţei din reevaluare, (descrestere)
Metoda recalcularii proportionale (30.000 : 75.000=0,4)
Înainte de După
reevaluare reevaluare diferente
a) Valori contabile brute 150.000 lei 60.000 lei - 90.000
b) Amortizări cumulare 75.000 lei 30.000 lei - 45.000
c) Valori contabile nete (a-b) 75.000 lei 30.000 lei - 45.000
Întrucât această “descreştere” are corespondent într-o rezervă din
reevaluare anterioară 35.000, se va utiliza cu prioritate această rezervă
iar diferenţa neacoperită, de 10.000 lei (45.000 – 35.000), va afecta
rezultatul exerciţiului curent.
% = 2133 “Mijloace de transport” 90.000
105 “Rezerve din reevaluare” 35.000
6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 10.000
2813 “Amortizarea instalaţiilor, 45.000
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
MRP
Val.contabila bruta si amortizarea N-1
2133 .
100.000 90.000
50.000
60.000
2813 .
45.000 10.000
20.000
15.000
30.000
30.000
Metoda substituirii valorii contabile
Înainte de După
reevaluare reevaluare diferente
a) Valori contabile brute 105.000 lei 30.000 lei - 75.000
b) Amortizări cumulate 30.000 lei - 30.000
c) Valori contabile nete (a-b) 75.000 lei 30.000 lei - 45.000
Înregistrarea contabilă ar fi:
% = 2133 “Mijloace de transport” 75.000
105 “Rezerve din reevaluare” 35.000
6588 “Alte cheltuieli de exploatare” 10.000
2813 “Amortizarea instalaţiilor, 30.000
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
MS
Val.contabila bruta si amortizarea N-1
2133 .
100.000 75.000
5.000
30.000
2813 .
30.000 10.000
30.000 20.000
30.000
Rezerve
Legale
Statutare
Alte rezerve
3.1. Contabilitatea capitalurilor proprii
- rezervele de capital -
106 ”Rezerve”
1061 “Rezerve legale” se constituie anual potrivit legii comerciale(Legea nr 31/1990 privind societăţile comerciale. din profitul brut al societăţilor comerciale pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată în proporţie de cel puţin 5%, până când rezerva legală va atinge o cincime din capitalul social. Rezerva legală nu poate fi utilizată pentru majorarea capitalului social şi nici pentru acoperirea pierderilor.
1063 “Rezerve statutare sau contractuale” se constituie din profitul net al tuturor formelor juridice ale societăţii comerciale, în conformitate cu prevederile din actele constitutive. Utilizarea acestor categorii de rezerve se face tot în conformitate cu actele constitutive sau a hotărârilor adunărilor generale ale asociaţiilor/acţionarilor dacă actele constitutive ale societăţii prevăd acest drept.
1064 “Rezerve de valoare justă” fac obiectul, doar a contabilităţii consolidate, în cazul în care se optează pentru evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă.
1065 “Rezerve reprezantând surplusul realizat din reverve din reevaluare”. reprezentând câştigul realizat din rezerva de reevaluare
1068 “Alte rezerve” neprevăzute de lege sau din actele constitutive, pot fi constituite facultativ, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte scopuri.
Rezerve legale
Prelevări anuale a pană la 5% din profitul brut, până
se ajunge la maxim 20% din capitalul social
Se utilizeaza la acoperirea pierderilor
Cont utilizat 1061 “Rezerve legale”
Exemplul: rezerve legale
Situatia conturilor la 31.12.N este următoarea:
1061“Rezerve legale” – Sf.C din ex.fin.preced.: 25.000
101“Capital social” – Sf.C 500.000
121“Profit şi pierdere” – Sf.C inainte de înreg. ch. cu imp.profit 100.000
Să se calculeze şi înregistreze constituirea rezervei legale.
Rl ex.preced. 25.000 < 500.000 x 20% = 100.000
în ex.fin. N se constituie Rl 5.000 lei (100.000x 5% = 5.000)
129 “Repartizarea profitului”=1061 “Rezerve legale” 5.000
Rezerve statutare sau contractuale
1063 “Rezerve statutare sau contractuale”
Se creditează: cu repartizările din profitul anual net reportat :
1171 “Rezultatul reportat = 1063 “Rezerve statutare sau
reprezentând profitul contractuale”
nerepartizat sau pierderea
neacoperite”
Se debitează: cu utilizările rezervelor, conform statutului, cum ar fi acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare preced.
1063 “Rezerve statutare sau = 1171 “Rezultatul reportat
contractuale” reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperite”
Sold: creditor, rezervele statutare existente la un moment dat
Rezervele reprezentand castigul realizat din reevaluarea imobilizarilor corporale la data derecunoasterii (scoaterii din evidenta) aacestora sau pe masura folosirii lor de catre entitate.
1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
Se creditează:
» cu câştigul din reevaluare efectiv realizat:
105 “Rezerve din reevaluare ” = 1065 “Rezerve reprezentând
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare “
Se debitează:
» cu câştigul din reevaluare încorporat în capitalul social:
1065 “Rezerve reprezentând surplusul = 1012 “Capital social subscris realizat din rezerve din reevaluare “ varsat”
Rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare
Alte rezerveneprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite facultativ pe seama
profitului net, pentru: acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte
scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor,
cu respectarea prevederilor legale 1068 “Alte rezerve”Se creditează: cu repartizările din profitul anual net pentru constituirea de alte rezerve
decât cele legale şi statutare potrivit Hotărârii AGA:
129 “Repartizarea profitului” = 1068 “Alte rezerve” x
Se debitează: cu acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare precedente sau din exerciţiul financiar expirabil, potrivit Hotărârii AGA:
1068 “Alte rezerve” = % x
117 “Rezultatul reportat” x
121 “Profit şi pierdere” x
Sold: creditor, alte rezerve decât cele legale şi statutare,existent la un moment dat.
Actiuni proprii
Rascumparearea de pe piata a a actiunilor proprii
1091 ACTIUNI PROPRII DETINITE PE TERMEN SCURT
1092 ACTIUNI PROPRII DETINITE PE TERMEN LUNG
141 CASTIGURI legate de vanzarea sau anularea AP
149 PIERDERI legate de vanzarea sau anularea AP
Exemplu
Se rascumpara 1.000 AP la pretul de 6lei/a 1091=5121 6.000
Se vand 200 a cu 700 lei 5121= % 1.400
1091 1.200
141 200
Se vand 100 a cu 550 lei % = 1091 600
5121 550
149 50
Distribuire catre angajati 100a ( prima participare la profit) Vn 5 lei
% = 1091 600
424 500
149 100
Diminuare CS prin anularea a 200 a % = 1091 1.200
1012 1.000
149 200
Rezultat reportat
În principal: (cont 1171”Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”)
Profitul nerepartizat sau propus a fi repartizat ca dividente (pentru a nu fi reportat în bilanţ ca datorie):
121”Profit sau pierderi” = 1171 ”Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”
Pierderea neacoperita
1171 ”Rezultatul reportat reprezentând = 121 “Profit sau pierdere”
profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită”
Rezultat curent
121 “Profit şi pierdere”
Se creditează: cu preluarea soldurilor ct. de venituri, asigucându-se prin aceasta închiderea tuturor ct. de venituri utilizate în cursul ex.:
7xxx “Conturi de venituri” = 121 “Profit şi pierdere” x
Se debitează: cu preluarea soldurilor ct. de cheltuieli, asigucându-se prin aceasta închiderea tuturor ct. de cheltuieli utilizate în cursul ex:
121 “Profit şi pierdere” = 6xxx “Conturi de cheltuieli” x
Soldul contului poate fi:
creditor: reflectă profitul net al exerciţiului;
debitor: reflectă pierderea netă a exerciţiului.
În ex. financiar N+1 contul 121 “Profit si pierdere” se
inchide astfel:
1. daca rez. Ex. N este profit,
121 “Profit şi pierdere” = 1171“Rezultatul reportat x
reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”
2. daca rez.ex. N este pierdere, AGA poate hotărî:
- reportarea pierderii pentru ex. fin. următoare,
1171 “Rezultatul reportat = 121 “Profit şi pierdere” x
reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”
-acoperirea pierderii din rezerve şi/sau din capitalul social,
% = 121 “Profit şi pierdere” x
106x “Rezerve” x
1012 “Capital subscris vărsat” x
129 “Repartizarea profitului”
Se debitează cu profitul repartizat:
129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve” x
În 1171 “1171“Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” se înregistreaza toate repartizările propuse, altele decât cele pentru constituirea rezervelor legale, precum a se evita înregistrarea repartizărilor de profituri în datorii.
După aprobarea Sit. Fin. anuale, profitul reportat se repartizează pe destinatii: plăţii dividendelor, vărsămintelor obligatorii la bugetul de stat
1171 “Rezultatul reportat” = % xreprezentând profitul 457 “Dividende de plată”
x nerepartizat sau pierderea 446 “Alte impozite, taxe şi x
neacoperită” vărsăminte asimilate”
129 “Repartizarea profitului”
Se creditează cu: profitul repartizat ca rezervă legală, după aprobarea repartizării acestuia de către AGA (la SC) şi a Consiliului de administraţie (la RA):
121 “Profit şi pierdere” = 129 “Repartizarea profitului” x
Sold: debitor şi reflectă, în perioada dintre “momentul” închiderii exerciţiului financiar expirabil N şi aprobarea repartizării definitive a profitului în exerciţiul financiar N+1, profitul net realizat în exerciţiul financiar N repartizat la rezerve legale.
Provizioane
sunt datorii probabile cu scadenta incerta.
trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi chel. estimate.
la data bilantului se revizuiesc, ajusteaza pentru a
reflecta cea mai bună estimare curentă. (majorare,
diminuare, anulare)
se constituie pentru elemente cum sunt:
litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune, alte datorii incerte;
cheltuielile de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor;
pensii şi obligaţii similare;
impozite;
alte provizioane.
15 Provizioane
151 Provizioane 1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor
1514. Provizioane pentru restructurare
1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare
1516. Provizioane pentru impozite
1518. Alte provizioane
FC pasiv
C la constituire, majorare (cheltuieli = provizion)
D la diminuare, anulare (provizion = venit)
Provizioane pentru litigii
se constituie la sf ex. pentru litigiile aflate in curs, cand exista
riscul pierderii litigiului.
se constituie la nivelul sumei aflate in litigiu
trebuie constituite pentru reflectarea corecta a profitului net.
Provizioane pentru garantii
In limita cheltuielilor prevazute pentru efectuarea reparatiilor
in perioada de garantie
Venituri din vanzari bunuri cu garantie X cota medie a
cheltuielilor cu reparatiile din exercitiile precedente
Se anuleaza la expirarea perioadei de garantie
Exemplu: provizion litigii
penalitatile probabile din neachitarea la termen a unei
datorii, ce vor fi platite in ex. N+1, sunt de 5.000 lei. In ex.
N+1 penalitatile ce trebuie achitate si se achita sunt in
suma de 4.000 lei.
Constituire provizion 6812 = 1511 5.000
Achitare penalitati 6581 = 5121 4.000
Anulare provizion 1511 = 7812 5.000
Exemplu: provizion garantii clienti
O sc livreaza produse finite in valoare de 40.000 lei
si TVA pentru care acorda clientilor garantie 1 an.
Cota medie a ch. Cu remedierea produselor in
perioada de garantie realizate in ex pecedent este de
3%
Constituire provizion 6812 = 1512 1.200
40.000 x 3% = 1.200
Anulare provizion la expirarea
perioadei de garantie 1512 = 7812 1.200
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
SA – imprumut prin emisiune de oblig. maxim ¾ din CS
Obligatiunea- valoare mobiliara negociabila ce ofera
detinatorului calitatea de creditor. Valoare nominala minim 2,5 lei.
nominative, sau la la purtator
emise in forma materiala sau dematerializata
Detinatorul - dreptul de a incasa de la emitent dobanzile
aferente sumei date cu imprumut.
Obligatiuni ordinare, cu dobanda fixa sau periodica
cu prima de rambursare PR=VN – PE
cu loterie
Imprumuturi obligatare
161 Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni (P) 1614 Împr. externe din emis. de obligaţiuni garantate de stat
1615 Împr.externe din emis. de obligaţiuni garantate de bănci
1616 Împr. interne din emis. de obligaţiuni garantate de stat
1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1681 Dobânzi aferente împr.din emis. de obligatiuni (P)
169 Prime privind rambursarea obligatiunilor (A) D: prima de rambursare aferenta imprumuturilor contractate
C: prime de rambursare amortizate
SD: prime de rambursare neamortizate
Alte conturi: 505 Obligatiuni emise si rascumparate,
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea PR a obligatiunilor
Exemplu: Imprumut din emisiune de obligatiuni
ordinare
Se emit 1.000 oblig. ce se vand la VN de 10 lei/buc, dob. an 25%. Dupa 2
ani oblig. se rascumpara si anuleaza.
Emisiune obligatiuni 461 = 161 10.000
Incasare in nr. la VN 5311 = 461 10.000
Chelt cu dobanda an I 10.000 x 25% 666 = 1681 2.500
Chelt cu dobanda an II 10.000 x 25% 666 = 1681 2.500
Achitarea dobanzii prin banca 1681=5121 5.000
Rascumpararea in nr. A oblig. 505 = 5311 10.000
anularea oblig.rascumparate 161 = 505 10.000
Exemplu: Imprumut din emisiune de obligatiuni cu
prime
Se emit 1.000 oblig. VN de 3,5 lei/buc ce se vand cu PV 3 lei cu incasare
prin banca. La scadenta se ramburseaza imprumutul si se amortizeaza
prima de emisiune.
Emisiune obligatiuni % = 161 3.500
461 3.000
169 500
Incasare in nr. la VN 5311 = 461 3.000
Rascumpararea in nr. A oblig. 505 = 5311 3.500
anularea oblig.rascumparate 161 = 505 3.500
Amortizare prime de rambursare 6868= 169 500
Exemplu: Imprumut din emisiune de
obligatiuni cu loterie
Se emit 2.000 oblig. ce se vand la VN de 15 lei/buc, cu
castig in numerar prin loterie 5.000 lei. Dupa 2 ani oblig. se
rascumpara la VN si anuleaza.
Emisiune obligatiuni 461 = 161 30.000
Incasare in nr. la VN 5311 = 461 30.000
Castig acordat prin tragere la sorti 668 = 5311 5.000
Rascumpararea in nr. a oblig. 505 = 5311
30.000
Anularea oblig.rascumparate 161 = 505
30.000
Credite bancare
Creditele bancare sunt sume imprumutate de la banci ce
trebuie rambursate intr-un anumit termen (scadenta) si
pentru care se achita o dobanda.
Credite pe termen peste 1 an
credite in moneda
in lei
In valuta (diferente de curs valutar 665,765)
Credite bancare
162 Credite bancare pe termen lung
1621 Credite bancare pe termen lung
1622 Credite bancare pe termen lung neramb. la scadenţă
1623 Credite externe guvernamentale
1624 Credite bancare externe garantate de stat
1625 Credite bancare externe garantate de bănci
1626 Credite de la trezoreria statului
1627 Credite bancare interne garantate de stat
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe t. lung
Exemplu: credite bancare
se contracteaza un credit bancar pe 4 ani, 24.000 lei,care se
ramburseaza in transe lunare egale. Dobanda anuala 30% se
calculeaza si achita lunar.
Incasare credit 5121=1621 24.000
Dobanda luna 1 666 =1682 600
24.000 x 30%:12
Achitare dobanda 1682=5121 600
Rambursare rata 1 1621=5121 500
24.000:48 luni
Dobanda luna 2 666= 1682 587,5
23.500 x 30%:12
Achitare dobanda 1682=5121 587,5
Rambursare rata 2 1621=5121 500
Datorii privind imobilizarile financiare
Actiunile unei SC pot fi cumparate de alta SC sub forma
titlurilor imobilizate.
Societatile pot face parte sau nu din acelasi grup de societati.
SC ce a cumparat titlurile poate acorda imprumuturi emitentei
titlurilor.
DETINATOR TP acorda imprumut EMITENT TP
Creante imobilizate Datorii priv. Imob.fin.
Datorii privind imobilizarile financiare
166 Datorii privind imobilizările financiare 1661 Datorii faţă de soc. afiliate
1662 Datorii faţă de soc. cu interese de partic.
168 Dobanzi 1685 Dobânzi la datorii faţă de soc. afiliate
1686 Dobânzi la datorii faţă de soc. cu int. part.
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
1687 Dobânzi la alte împrumuturi şi datorii asimilate
Exemplu: Datorii privind imobilizarile
financiare
O filiala primeste de la societatea mama imprumut
8.000 lei, pe care il restituie dupa 18 luni, cand achita
si dobanda de 1.500 lei.
Primire imprumut 5121=1661 8.000
Dobanda datorata de filiala 666 = 1685 1.500
Achitare dobanda 1685= 5121 1.500
Rambursare imprumut 1661=5121 8.000
