Me~te~ugurile vechi, precum zidaritul, mai au inca un rol vital in constructia cliidirilor. Dar tehnici cum ar fi pulverizarea materialelor ~i asamblarea componentelor prefabricate necesita muUe meserii noi. p rimel cl di i erau f~cute, de nevoi , di mater il diponii care puteau fi t~iate ~i modelate cu unelte primitive, precum topoare din piatra ~i cu1;ite ~cute din oase asc u1;ite.Printre aceste rnateriale se num~r~ ramurile, turba, pietrele ~i lutul. Cl~dirile, mod elate manu al din lut ~i uscate a soare, erau folosite pentru construc1;ii in regiunea mediteranean~ de est aproximativ din anul 2000 .e.n.: acesta a fost un progres important. O Catedrala, baptisteriul ~i "turnul inclinat" O O cladire moderna cu pere~ii exteriori din placi de sticla. Sticla este deja folosita ca material pentru acoperi~ ~i acoperire de protec~ie. ~i poate va fi. odata, folosita ca material de sus~inere. O O casa din Abu Dhabi, acoperita cu beton armat cu sticla. Un astfel de beton consta din 5% fibre de sticla, ca greutate, intr-un mor- tar din ciment ~i nisip. mizile la o temperatura inalta ~i producea c~ramizi mai tari ~i mai rezistente decat cele ~ uscate a soare. De asemenea, c~r~mizile erau e modelate in matrite din lemn, astfel se pro- § duceau cu u~urint~ serii de marimi identice, ~ care puteau fi folosite mai avantajos. ~ Diferite materiale erau folosite drept mortar pentru imbinarea c~ramizilor. In Mesopotamia (azi parte din lfak), me~te~ugarii oloseau o substanta aseman~toare cu gudronul, numita bitum. E giptenii foloseau gips (sulfat de calciu), iar grecii ~i romanii foloseau la inceput var nestins oxid de calciu). Ins~ mortarul de var se uza prea u~or din cauza ploii. De aceea, mai tarziu, grecii ~i romanii au adoptat un mortar de ciment, mai rezistent, ~cut dintr-un amestec de var nestins, nisip ~i cenu~~ vulcanic~. Apoi romanii au inceput sa adauge prund~ la noul mortar, pentru a obtine hetonul. Si, spre deose- bire de greci, care au continuat sa construiasca cu blocuri de piatra solida sau mannura, roma- nii foloseau straturi subtiri din aceste materiale pentru a acoperi structurile din heton. Materiale moderne Majoritatea cara mizilor sunt acum facute prin modelarea utului in blocuri ~i arderea acesto- Unelte din Epoca de bronz in jurul anului 4000 l.e.n., introducerea unel- telor din metal, precum topoarele, fernstraiele ~i daltile, le-a permis constructor ilor sa valorifice mai bine materialele. Acum ei puteau sa doboare copaci mari ~i sa li taie cu fiernstraulln scanduri ~i grinzi, pe care sa le utilizeze In locul ramurilor. De asemenea, uneltele din metalle- au permis constructorilor sa taie, sa modeleze ~i sa polizeze piatra. Acest fapt a avut un efect puternic asupra dezvolt:Irii vechilor civilizatii. Pe langa caminele permanente, se puteau acum construi palate, temple ~i monumente impre- sionante ~i decorate cu piatra decorativa. Un alt progres important aparut In jurul anului 2500 l.e.n., a fos t produc1;ia carnrnizilor Intr-un cuptor de ar dere. Acesta Incalzea carn- 241 din Pisa, Italia. Aceste cladiri din piatra au fast canstruite in secalele XI ~i XII.
Transcript
7/27/2019 Cladiri
http://slidepdf.com/reader/full/cladiri 1/4
Me~te~ugurile vechi, precumdaritul, mai au inca un rolital in constructia cliidirilor.ar tehnici cum ar fi
t~iate ~i modelate cu unelte primitive,recum topoare din piatra ~i cu1;ite ~cute dinase ascu1;ite. Printre aceste rnateriale seum~r~ ramurile, turba, pietrele ~i lutul.l~dirile, modelate manual din lut ~i uscate a
oare, erau folosite pentru construc1;ii ingiunea mediteranean~ de est aproximativn anul 2000 .e.n.: acesta a fost un progres
mportant.
O Catedrala, baptisteriul ~i "turnul inclinat"
O O cladire moderna cu pere~ii exterioridin placi de sticla. Sticla este deja folosita ca
material pentru acoperi~ ~i acoperire deprotec~ie. ~i poate va fi. odata, folosita camaterial de sus~inere.
O O casa din Abu Dhabi, acoperita cu betonarmat cu sticla. Un astfel de beton consta din5% fibre de sticla, ca greutate, intr-un mor-tar din ciment ~i nisip.
mizile la o temperatura inalta ~i produceac~ramizi mai tari ~i mai rezistente decat cele ~uscate a soare. De asemenea, c~r~mizile erau emodelate in matrite din lemn, astfel se pro- §duceau cu u~urint~ serii de marimi identice, ~care puteau fi folosite mai avantajos. ~
Diferite materiale erau folosite drept mortarpentru imbinarea c~ramizilor. In Mesopotamia(azi parte din lfak), me~te~ugarii oloseau osubstanta aseman~toare cu gudronul, numitabitum. Egiptenii foloseau gips (sulfat de calciu),iar grecii ~i romanii foloseau la inceput varnestins oxid de calciu). Ins~ mortarul de var seuza prea u~or din cauza ploii. De aceea, maitarziu, grecii ~i romanii au adoptat un mortar deciment, mai rezistent, ~cut dintr-un amestec devar nestins, nisip ~i cenu~~ vulcanic~. Apoi
romanii au inceput sa adauge prund~ la noulmortar, pentru a obtine hetonul. Si, spre deose-bire de greci, care au continuat sa construiascacu blocuri de piatra solida sau mannura, roma-nii foloseau straturi subtiri din aceste materialepentru a acoperi structurile din heton.
Materiale moderneMajoritatea caramizilor sunt acum facute prinmodelarea utului in blocuri ~i arderea acesto-
Unelte din Epoca de bronzjurul anului 4000 l.e.n., introducerea unel-
lor din metal, precum topoarele, fernstraiele ~ialtile, le-a permis constructorilor sa valorificeai bine materialele. Acum ei puteau sa
oboare copaci mari ~i sa li taie cu fiernstraullncanduri ~i grinzi, pe care sa le utilizeze In loculamurilor. De asemenea, uneltele din metalle-u permis constructorilor sa taie, sa modeleze ~ia polizeze piatra. Acest fapt a avut un efectuternic asupra dezvolt:Irii vechilor civilizatii.e langa caminele permanente, se puteau acumonstrui palate, temple ~i monumente impre-onante ~i decorate cu piatra decorativa.
Un alt progres important aparut In jurulnului 2500 l.e.n., a fost produc1;ia carnrnizilorntr-un cuptor de ardere. Acesta Incalzea carn-
241
din Pisa, Italia. Aceste cladiri din piatra aufast canstruite in secalele XI ~i XII.
7/27/2019 Cladiri
http://slidepdf.com/reader/full/cladiri 2/4
O Cladirea banciiNationalWestminster de peOld Broad Street,Londra. Turnul de183 de metri esteconstruit in jurulunui miez central dinbeton armat, inal1atpe o pluta de fun-
da1ie masiva dinbeton armat, av§nddiametrul de 54 demetri ~i grosimea de4,5 metri. Podelelebirourilor sunt facutedin beton u~or .Grinda Gerber de labaza sus1ine aripilecomplexului debirouri.
O O cladire mo-derna cu antabla-ment de o~el, aflatain construc~ie.Macaraua ramane peloc pana in ultimelefaze. O data ceantablamentul debaza e terminat, sefixeaza inveli~ul deo~el.
ra Intr-un cuptor de ardere. Carnmizile segasesc ntr-o gama larga de culori ~i texturi.Cele trei tipuri principale sunt: carnmizi obi~-nuite, de constructie ~i aparente.
Caramizile obi~nuite se folosesc pentru lu-crnri generale de constructie, unde aspectul nueste prea important. Carnrnizile de.constructie,deosebit de tari ~i rezistente, se folosesc acolounde cele obi~nuite ar fi prea slabe de exem-plu, pentru sustinerea grinzilor portante.carnmizile aparente sunt colorate ~i texturateastfellncat sa dea zidariei exterioareun aspectatragator, de exemplu la cladirile particulare.
Mortarul pentru zidit consta dintr-un ames-tec de ciment ~i nisip, la care se adauga apa.Uneori se adauga var nestins, pentru a 1mbu-natati capacitatea de aderenta a mortarului ~ipentru a preveni uscarea prea rapida a acestu-ia. Se pot adauga plastifianti, pentru ca ames-tecul sa fie mai u~or de aplicat pe carnrnizi.Plastifiantii capteaza aer In amestec, modi-ficandu-i astfel textura. Uneori se folosesc pig-menti pentru a colora mortarul ~i a 1mbunatatiaspectul zidariei. Cimentul este folosit laobtinerea betonului -un amestec de ciment,
pietricele sau prundi~, nisip ~i apa.Piatra, cararnida ~i cheresteaua erau princi-palele materiale de constructie pana cind audevenit disponibile stocuri ieftine ~i mari defier, la sfa~itul secolului XVIII. Folosirea fie-rului ca material de constructie a crescut con-stant In secolul XIX. El avea o larga utilizarepentru poduri ~i statii de cale ferata. Apoi aaparut otelul ca material de constructie ~i, In1900, el 1nlocuia deja fierul aproape In lntre-gime. insa otelul era mai mult decat un simplu
/ ""'--
242
7/27/2019 Cladiri
http://slidepdf.com/reader/full/cladiri 3/4
O Cladirea Operei din Sydney, Australia,a costat peste 100 milioane de dolari.A fost considerata revolu'ionara lainaugurare, in 1973, cu aproape 1 5 anidupa inceperea construc,iilor .
O Portland Building din Oregon, SUA, a fostun protest impotriva blocurilor monotone debirouri. Pe partea frontala a cladirii se gasescoglinzi decorative ~i alte ornamente, care iiconfera o fa,ada placuta.
Tocurile de u~a se fac de obicei din lemn,iar cele de fereastra pot fi din lemn, otel saualuminiu. Deasupra deschiderilor pentru u~i ~igeamuri se gasesc grinzi numite buiandruguri.Acestea sustin zid:1ria de c~r;Imid:1 e deasupra,care altfel ar tinde sa se lase ~i s~ se pr;Ibu~eas-c~. Odinioar;I buiandrugurile erau din lemn,astazi se fac din otel sau beton (armat sau nu).
Case cu schelet de lemnin Scandinavia, Australia, Canada ~i SUA, case-le cu schelet de lemn sunt rnai frecvente. intimp ce rnajoritatea lucr;Irilor de constructiepentru casele din c~r;Imid:1 rebuie f~cute pe~antier, pentru casele cu schelet de lemn se potfolosi tehnici de prefabricare. Componentelestandardizate, precum p~rtile de antablament~i panourile de perete, sunt produse n serie nfabrici. Acest fapt reduce m~lt timpul necesarconstruirii unei case, deoarece majoritatealucr~rilor de pe ~antier constau din simplaasamblare a componentelor prefabricate.
in unele regiuni rurale din t:lrile In carecheresteaua se g~se~te din bel~ug antabla-mentul este acoperit cu plan~ee de lemn. inalte cazuri, scheletul din lemn poate s~sustin~ panouri de perete din beton.
Folosirea betonuluiin loc s~ se adapteze panouri din beton pre-fabricate a un antablament, adesea betonul sepulverizeaz~ pe acesta ~i se las~ s~ se fixeze.Intr-un astfel de sistem, betonul se pulverizea~pe un antablament metalic prefabricat, care
, ~'
~~
1
din el se infi1tra intre ele. Cand se infuea, mor-tarul era unit cu $ipcile.
Scheletul de lemn al acoperi$ului este sus-tinut de perelii principali. Scheletul se acoperacu un strat de material impermeabil, precumpasla bituminat;l. Fa$ii de lemn, numite pl~ci,sunt dispuse peste acoperi$ $i fixate cu cuie degrinzile inclinate. Apoi t;lblitele sau tiglele suntprinse in cuie sau in scoabe de pl~ci.
Peretii desp~rtitori interiori impart casa incamere, dar nu sustin structura. Ace$ti peretipot fi f~cuti din c~ramizi, blocuri de beton saumortar de pardoseal~ fixat in cuie pe unschelet de lemn.
,ocuitor ai fierului. Otelul putea fi folosit ~intru a arrna betonul, care, In sine, era rezis-
nt la comprirnare, dar se sp;lrgea u~or dac;la supus la forte de tensiune. Annarea betonu-i cu otell-a f;lcut rezistent ~i la tensiune, ast-l c;l acum el putea fi folosit la structuri In caretonul netensionat ar fi fost nepotrivit.
Ast;lzi, betonul ~i otelul sunt cele maimportante materiale de constructii, de~i c;l-
mida ~i cheresteaua sunt ~i ele Inc;l impor-nte, In special pentru casele particulare.
Case de caramidarnajoritatea tarilor europene, multi oameni
cuiesc In case de c;lrnmid:l. O cas;l obi~nuitae c;lrnmid:l este ~ezat;l pe fundatii ce constaun fa~ii de beton formate In gropi de fundatie.ceste fundatii sunt acoperite cu un strat numiteton de suprafat;l. Podeaua la nivelul soluluioate fi f;lcut;l din beton sau scanduri din lernn,entru du~umea, puse peste grinzi numiterinzi transversale ale podelei. Capetele acestorrinzi transversale sunt sus1;inute de peretii ex-riori ai casei. Acolo unde este necesar, grin-le transversale ale podelei de la nivelul solu-
ui sunt sustinute~i de ziduri de reazem- ziduricunde din c;lrnmida construite pe betonul de
uprafat;l ~i acoperite cu o grinda de lernnumit;l rama de reazem. Scandurile de du~u-mea sunt dispuse In unghi drept fat;l de grinzile
ansversale ale podelei ~i fIXate cu cuie.Plafoanele se fac de obicei potrivindu-se
i'inzi transversale lntre peretii principali, iaredesubt izolat cu pardoseal~ din gips. Par-oselele etajului superior sunt b;ltute In cuie peartile superioare ale grinzilor transversale dinavanul etajului inferior. jn casele rnai vechi,lafoanele se faceau flXiindu-se lntai fa~ii deernn, numite ~ipci, peste grinzile transversalein tavan. Se lasau spatii lntre ~ipci astfellncat,and se aplica un amestec de mortar, o parte
I! 1\3
8~~
\'ii4
-7
10
~4 ~s
-63
~115 ~s
F
1 I ~..i..:.
~.:1t~,~:t.,-",4,
"I"?'
~
~~
-":::;.,
~;r:u~
O O sec,iune a unei case tradi,ionale dearamida din Marea Britanie, prezentand
materialele folosite. Pere,ii portan,i externiin caramida au o cavitate pe dinauntru,
pentru a asigura izola,ia termica.
88
~ ',". "
~~,,~
.2r"!;'1
243
7/27/2019 Cladiri
http://slidepdf.com/reader/full/cladiri 4/4
LADIRI
O inlocuirea stufului pe acoperi~. Asemeneaacoperi~uri se fac tradi1ional din paie ~i stuf,dar acum se fac ~i din fibre de sticl3.
O Aranjarea 1iglelor de beton pe un acope-ri~. Acestea sunt fixate cu cuie de scanduri d~lemn, sub care se afla pasla impermeabila. .
Una dintre cele mai frecvente modalitati dea construi cli1diri inalte este folosirea tehniciistructurii cu miez. Cli1direa se construie~te nconsoli1, pornind de le un miez central, gol pedini1untru, i1cut din beton armat, ~i care adeseaadi1poste~te u1;urile ascensoarelor. O aseme-nea cli1dire are de obicei o pluta (dali1) masivi1de beton drept fundatie. Miezul din beton alstructurii este construit pe aceasta dali1de fun-datie, ~i apoi se monteazi1 un schelet din otelsau beton pe grinzile masive ce ies din miez.
Otelul folosit In scheletele structuraleconsti1 n cea mai p1are parte din grinzi cu ointersectie In forma literei H. Aceasta formi1
confer:I grinzilor o mare rigiditate pentrugreutatea or, care este mica In comparatie cugrinzile mai scumpe din otel solid. in afaracladirilor lnalte, antablamentele de otel sefolosesc ~i pentru mici sedii industriale ~8comerciale, blocuri mici de locuinte ~i, din ceIn ce mai mult, pentru case obi~nuite.
CIMENT ~I BETON
gur;l annarea. in alt sistem de pulverizare,onul contine fibre minuscule de otel, care j:Jrnai rezistent. Betonul este unul din cele rnai
portante rnateriale folosite pentru compo-te de construqii prefabricate: grinzi $i CO-ne structurale, dale pentru podele $i acoper-uri, scari, panouri pentru acoperirea peretilorp~rti ale zidurilor portante. in unele sisteme
construqii, asemenea p;lI1i ale zidurilortin greutatea cl~dirii, f~r;l a fi nevoie de unablament structural de coloane $i grinzi.nourile de perete exteme din beton suntmizate de fabrici, avand deja f~tuieli decora-
$i, 1n multe cazuri, geamurile gata instalate.
Armare cu sticlaele componente se fac pe $antier, turnan-se amestecul de beton 1n fonne de lemnolosibile, numite cofraje. O altemativ~ esterajul pennanent, f~cut din be:ton annat cul~. Acest cofraj devine parte a structurii cl~-i. El se pune pur $i simplu 1n pozitia dorit;lpoi se umple cu beton. Cofrajul pennanent
e fumizat In forrna, m:lrimea, culoarea $i cuura de suprafat~, specificate de arhitect, $iuce munca depus~ 'pe $antier .
..I. beton turnat-..4-
capetele taiate ale cablului de intindere intindere bararinda .i din beton armat
bara de o\el
j::;
~I;:u~
nis,ip prundi~ apaimentbeton: un agr~ga,t grosier cand se adauga apa, par ticulele de
ciment se transforma in cristale,care in cele din urma inconjuranisipul ~i prundi~ul, legandu-Ie
10.L- 8. 9.
O Cu ajutorul unei nivele cu bula se verificadaca un zid din caramida este vertical. Ase-menea verificari se fac regulat in timpul con-struc1iilor, inainte ca mortarul sa se inta-reasca. Daca este nevoie, pozi1ia caramizilorse corecteaza cu batai laterale u~oare.
O O sarcina pe ° grinda din beton ( 1) poateprovoca tensiune, care ° crapa. Armarea cu
o1el (2) precum ~i solicitarea prealabila (3, 4)~i ulterioara (5, 6) fac betonul rezistent latensiune. Betonul este un amestec de nisip,prundi~, ciment ~i apa (7-10).
