CURS 1 24.10.2007 I.Pregatiri preoperatorii: 1. contentia; 2. pregatirea campului operator; 3. linistea operatorie:tranchilizare si anestezia loco- regionala care se poate realiza prin blocaj cu procaina 4% si xilina 2% si prin infiltratie cu procaina 1-2%; 4. instrumentar (incizie- hemostaza-sutura) si instrumente speciale; 5. pregatirea operatorului si ajutoarelor. II.Tehnica operatorie III.Tratamentul postoperator. OPERATII PE REGIUNEA CAPULUI DECORNAREA LA BOVINE Decornarea este interventia chirurgicala prin care se impiedica dezvoltarea coarnelor la vitei sau se practica amputarea coarnelor la tineret si bovinele adulte. 1
regionala care se poate realiza prin blocaj cu procaina 4% si xilina 2% si prin infiltratie cu procaina 1-2%;
4. instrumentar (incizie-hemostaza-sutura) si instrumente speciale;
5. pregatirea operatorului si ajutoarelor. II.Tehnica operatorie III.Tratamentul postoperator.
OPERATII PE REGIUNEA CAPULUI
DECORNAREA LA BOVINE
Decornarea este interventia chirurgicala prin care se impiedica dezvoltarea coarnelor la vitei sau se practica amputarea coarnelor la tineret si bovinele adulte.
Interventia se practica in scop economic mai ales in fermele cu crestere intensiva si in stabulatie libera prevenind traumatizarile intre animale si accidentele pentru om. Se executa si in scop terapeutic in caz de fracturi,cresteri vicioase,avulsii.
Observatiile practice au demonstrat ca bovinele cu coarnele amputate sunt mai docile.
In raport cu varsta animalelor,decornarea se sistematizeaza in:
a) decornarea viteilor;b) decornarea tineretului si adultelor.
1
a)Decornarea viteilor se practica pana la 2-3 saptamani urmarind prevenirea cresterii coarnelor prin distrugerea sau excizia mugurilor cornuali.Se executa prin metode sangeroase si printr-un procedeu nesangeros prin cauterizare chimica sau termica.
DECORNAREA PRIN EXCIZIA MUGURELUI CORNUAL
Se executa inainte de aparitia mugurelui cornual.PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumental:-bisturiu; -decornator Roberts; -pense hemostatice,chirurgicale ; -foarfece.Contentia:-in decubit lateral mai intai pe o parte si apoi pe
cealalta.Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.Campul operator:-tunderea perilor si dezinfectie.TEHNICA OPERATORIECu ajutorul bisturiului se practica o incizie circulara in jurul
mugurelui cornual si lamboul din interiorul inciziei se excizeaza.Hemostaza se asigura prin tamponament si forcipresura(strivirea cu pensa hemostatica).Prevenirea infectiei se face prin pudraj cu substante cicatrizante.
Se procedeaza identic si cu celalalt mugure cornual.Postoperator plagile se trateaza deschis.Se poate folosi si decornatorul Roberts care este asemanator
cu trepanul.Se aplica decornatorul pe mugurele cornual si prin rasucire se executa incizia circulara,dupa care I se da decornatorului o pozitie tangentiala si executam si excizia lamboului cutanat.
2
DECORNAREA PRIN CAUTERIZAREA CHIMICA
Se aplica in prima saptamana de viata cu scopul de a distruge mugurele cornual.Pentru aceasta se folosesc substante chimice: NaOH,acidul cromic,acid salicilic,acid tricloracetic. Frecvent se foloseste hidroxidul de sodiu sub forma de creioane.
PREGATIRI PREOPERATORIIContentia:-in picioare.Nu se foloseste anestezie.Campul operator:-tunderea perilor; -umectare cu apa.TEHNICA OPERATORIECu ajutorul creionului se frictioneaza zona mugurelui cornual
aproximativ 30 sec. sau pana la aparitia unui exsudat rosietic.In timpul manoperei se urmareste prinderea intregii zone a mugurelui cornual pentru a preveni cresterea rudimentelor de corn.
Identic se procedeaza si la celalat mugure cornual.Accidente in timpul decornarii chimice:
Frecarea prea mult timp duce la leziuni ale osului;
Exsudatul se poate scurge in globul ocular rezultand conjunctivite.In cateva zile rezulta necroza lamboului care se detasa
sub forma de escara in 30-40 de zile.
DECORNAREA PRIN TERMOCAUTERIZARE
Distrugerea mugurelui cornual se realizeaza cu termocauterul care trebui sa fie cilindric si cu zona de aplicare usor concave.Este o interventie dureroasa.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.TEHNICA OPERATORIECauterul incalzit la rosu-ciresiu se aplica pe mugure si
se mentine 3-4 secunde.Apasarea trebuie sa fie moderata,sa distruga mugurele cornual,dar sa nu lezioneze osul frontal.Daca rudimentul de corn are deja formata o cutie cornoasa se aplica termocauterul,prin temperatura se detasa cornul,iar pe tesutul denudat se mai aplica o data cauterul.
DECORNAREA TINERETULUI BOVIN
Se practica la tineretul bovin la 3-6 luni care au coarnele destul de bine dezvoltate cu o lungime de 4-6 cm cu cepul osos compact,fara sinus cornual.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-bisturiu; -cleste pentru amputarea coarnelor sau cel
pentru ajustarea ongloanelor; -fierastrau; -pense hemostatice; -foarfece.Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.Contentia:-in travaliu sau langa un perete.Campul operator:-tunderea perilor.TEHNICA OPERATORIECu ajutorul bisturiului se executa o incizie circulara de
jur imprejurul cornului dupa care pielea se decoleaza.Cu clestele sau cu fierastraul se executa amputarea cornului si a lamboului cutanat.Hemostaza se asigura prin forcipresura,iar la vasele intraosoase se introduce prin orificiu varful bisturiului ascutit si prin torsiune se rasuceste vasul in canalul osos.
Postoperator pot creste rudimente de corn daca bureletul cornual nu a fost excizat in totalitate.
4
DECORNAREA BOVINELOR ADULTE
La aceasta varsta se pot aplica metode sangeroase si nesangeroase.
Metode sangeroase:a)amputarea simpla a coarnelor;b)amputarea coarnelor cu excizia mugurelui cornual se
executa ca la tineret;c)amputarea coarnelor cu autoplastie cutanata.
AMPUTAREA SIMPLA A COARNELOR
Reprezinta procedeul care se aplica atunci cand trebuie decornat un efectiv mai mare intr-un timp scurt.Metoda consta in sectionarea coarnelor la 1 cm de la baza fara a traumatize pielea.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-bisturiu ascutit; -fierastrau cu sarma sau cu lama; -pansamente.Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la
animalele retive si tranchilizare.Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului; -dezinfectie.TEHNICA OPERATORIEIn cazul fierastraului cu sarma,operatorul se aseaza in
fata animalului trece axa fierastraului dupa corn si prin miscari de du-te-vino executa amputarea.
In cazul celui cu lama,operatorul se aseaza tot in fata animalului si executa amputarea din spatial intercornual spre exterior.
Pentru amputare se prefera fierastraul cu sarma deoarece prin producerea piliturii de corn si prin temperatura
5
ridicata se realizeaza o hemostaza mai buna.Hemostaza se asigura prin torsionarea vaselor in conductul osos.
Postoperator,pe bonturile cornuale se aplica un pansament in 8.
AMPUTAREA CORNELOR CU AUTOPLASTIE CUTANATA
Procedeul e mai laborious,dar vindecarea se produca in 14-16 zile resultant o cicatrice cutanata estetica.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -fierastrau cu sarma sau cu lama.Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la
animalele retive si tranchilizare.Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului; -dezinfectie.TEHNICA OPERATORIESe delimiteaza lambourile cutanate printr-o incizie
circulara la baza cornului dupa care se mai executa una liniara pe ceafa si una liniara pe orbita.Se decoleaza lambourile cutanate.Cu ajutorul bisturiului se amputeaza cornul si bureletul cornual.Hemostaza se asigura prin forcipresura si torsionarea vaselor.Se ajusteaza lambourile cutanate rezultand o plaga aproximativ liniara.Plaga cutanata dupa ce a fost pudrata se sutureaza cu matase nr.5 in fire separate.
DECORNAREA BOVINELOR PRIN CONSTRICTIE ELASTICA
Metoda consta in aplicarea unui inel de cauciuc la baza cornului cu diamertul mai mic decat cel al cornului.Inelul va
6
exercita o presiune permanenta impiedicand circulatia astfel incat dupa 30-40 zile cornul cade.
Metoda nu se foloseste pe scara larga intrucat durerea este de durata.Pentru a preveni acest neajuns,Vladutiu recomanda blocajul nervului cornual cu Denervin.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-reneta; -inel de cauciuc; -extensor pentru inelul de cauciuc.Contentia:-in picioare.TEHNICA OPERATORIECu ajutorul renetei se executa un sant la baza cornului
dupa care cu ajutorul extensorului se introduce inelul de cauciuc in santul de la baza cornului.Pentru a preveni miazele cutanate,vara, la baza cornului se aplica un unguent iodoformat.
OPERATII PE URECHI
REZECTIA PERETELUI LATERAL AL CONDUCTULUI AUDITIV
Interventia este indicata in otita externa cronica rebela la tratament sau cand conductul auditiv e obstruat cu tumori care intretin infectia si supuratia sau in cazul unor corpi straini.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -sonda canelata.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala pe
peretele lateral al conductului auditiv.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
7
Campul operator:-tunderea perilor si toaleta conductului auditiv.
TEHNICA OPERATORIEIn conductul auditiv se introduce sonda canelata.Pe
santul sondei se introduce bisturiul si se face o incizie dinauntru in afara a conductului auditiv.Cu ajutorul foarfecelui,de o parte si de alta se excizeaza doua lambouri triunghiulare.Hemostaza se asigura prin tamponament.Plaga se sutureaza cu matase in fire separate,respectiv tegumentul intern la tegumentul extern.Uneori ca structura sa fie mai rezistenta se poate trece si prin cartilajul auricular.
CURSURI 2 SI 3 31.10.2007
AMPUTAREA PAVILIONULUI URECHII
Se executa in scop terapeutic si estetic.In scop terapeutic,la toate speciile in cazul unor leziuni grave cum ar fi tumori,ulcere, necroze.Scopul estetic urmareste corectarea formei si portului urechii in vederea incadrarii in standardul rasei.Locul de unde se executa interventia depinde de scopul urmarit.In cea terapeutica,clupa auriculara se aplica pe pavilion auricular sanatos in asa fel incat sa poata fi indepartata leziunea,iar cartilajul sanatos ramas sa aiba forma de ureche.Pentru a pastra aspectul estetic al capului se recomanda si amputarea celuilalt pavilion sanatos.
In scop estetic se tine cont de rasa si structura cartilajului auricular. La Boxer si Dog urechea trebuie sa fie ascutita si usor
8
concava,la Doberman ascutita si dreapta,la Pitbul scurta iar la Ciobanescul caucazian si mai scurte.
Varsta de amputare este de aproximativ 3 luni.Amputarea mai timpurie impiedica aprecierea formei deoarece urechile si cartilajul nu sunt dezvoltate.Amputarea tarzie nu asigura un port corect deoarece cartilajul pare a fi “fracturat”.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -clupa auriculara: -termocauter.Contentia:-decubit sterno-abdominal.Linistea operatorie:-tranchilizare.In fiecare conduct auditiv se introduc cate doua tampoane de
vata pentru a preveni otita.TEHNICA OPERATORIEPe pavilionul urechii se aplica clupa auriculara in sens
vertical dand forma urechii in functie de standardul rasei.La inceput clupa se strange moderat si pielea auriculara se trage spre baza urechii,dupa care clupa se strange definitiv.Cu ajutorul bisturiului se executa amputarea pe langa clupa.
Hemostaza definitiva se asigura prin sutura sau termocauterizare.Termocauterizarea are avantajul ca este o manopera rapida,dar poate duce la cicatrici retractile sau animalul isi poate traumatiza crustele de la termocauterizare sau postoperator plagile termocauterizate raman depilate.
Sutura necesita mai mult timp,dar este sigura in ceea ce priveste hemostaza.Se va urmari ca firul de sutura sa nu treaca prin cartilaj pentru ca pot aparea supuratii.
Succesiunea acestor manopere se executa si la celalalt pavilion auricular.
Postoperator se aplica un pansament protector care se mentine 24 ore.Firele se scot dupa 12 zile,timp in care se executa zilnic masaj auricular.
9
OPERATII PE CUTIA CRANIANATREPANATIA CUTIEI CRANIENE
Operatia consta in rezectia unei portiuni de os sub forma de rondela cu ajutorul trepanului.
Dupa locul unde se executa operatia distingem:a)trepanatia sinusurilor paranazale;b)trepanatia cavitatilor nazale;c)trepanatia cutiei craniene.
TREPANATIA SINUSURILOR PARANAZALE
Se executa in scop terapeutic si explorator.In scop terapeutic,se executa in caz de sinuzita pentru drenarea continutului purulent,iar in scop explorator pentru precizarea diagnosticului sau pentru crearea accesului operator in respingerea molarilor.
La cabaline sunt abordate pentru trepanatie numai sinusurile situate extern:frontal,maxilar superior si inferior.La bovine se trepaneaza sinusul frontal care comunica cu cel cornual si maxilar.La carnivore se trepaneaza doar sinusul frontal.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -decolator de periost; -trepan.Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-blocajul nervilor regionali: -la animalele retive-tranchilizare.Locul de electie este in raport cu sinusul si specia se tunede si
se dezinfecteaza.TEHNICA OPERATORIE
10
Se executa o incizie verticala care intereseaza pielea,tesutul conjunctiv si periostul.Cu ajutorul decolatorului de periost se decoleaza periostul.In mijlocul plagii se aplica trepanul si se indeparteaza o portiune de os circulara.In continuare conduita terapeutica este in functie de scopul urmarit.In caz de sinuzita plaga ramane deschisa pentru a asigura drenajul si a putea executa tratamentul local. Plaga se va cicatriza prin inmugurire.
Executarea interventiei pentru indepartarea de tumori sau explorator,plaga cutanata se va sutura cu matase in fire separate.
Locuri de electie:Cabaline-sinusul frontal se abordeaza la doua nivele:-unul inferior reprezentat de linia care uneste unghiurile
interne ale ochilor,2 cm lateral de planul median;-unul superior reprezentat de linia imaginala care uneste
arcadele orbitale la 3 cm de planul median. -sinusul maxilar superior-in mijlocul triunghiului
delimitat de marginea inferioara a orbitei,creasta zigomatica si linia care uneste unghiul intern al ochiului cu spina maxilara.
-sinusul maxilar inferior-in raport cu varsta animalelor astfel:la animalele tinere inapoia spinei maxilare,iar la cele peste 10 ani deasupra spinei maxilare.
Bovine-sinusul frontal la egala distanta dintre planul median si orbita.
TREPANATIA CAVITATILOR NAZALE
Operatia este indicate in extirparea tumorilor nazale,rezectia cornetilor nazali,indepartarea parazitilor,indepartarea corpilor straini.
Locul de electie:-fata dorsala a regiunii nasului si trepanatia se executa la 2-2,5cm de planul median.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -decolator de periost; -trepan;
11
-dalta dreapta sau curba; -ciocan chirurgical; -chiureta; -instrumentar pentru traheotomie.Contentia:-decubit lateral asezand capul animalului decliv
prin introducerea unei perne sub gat.Linistea operatorie:-tranchilizare si blocajul nervului
infraorbitar.Campul operator:-tundere si dezinfectie.Interventia este foarte dureroasa,iar postoperator se
recomanda administrarea de hemostatice.TEHNICA OPERATORIEPentru a preveni asfixia animalului se executa traheotomia
provizorie.Pe fata dorsala a regiunii nasului se executa o incizie de 6-8 cm la 2-2,5 cm de planul median care intereseaza pielea,tesutul conjunctiv si periostul.Se decoleaza periostul cu ajutorul decolatorului.Cu ajutorul trepanului se executa 3-4 trepanatii succesive.Cu ajutorul daltei si a ciocanului puntile de legatura se excizeaza o plaga aproximativ dreptunghiulara.Astfel se creaza acces operator in cavitatile nazale.
Hemostaza se asigura prin introducerea in cavitatea nazala a unor tampoane imbibate in solutii hemostatice.Pentru a putea fi extrase postoperator,la fiecare tampon se ancoreaza cate un fir de matase care se scoate la nivelul narilor.
Plaga cutanata se sutureaza cu matase in fire separate.Mesele de tifon se scot dupa 24-48 ore si traheotomia provizorie se mentine pana cand se restabileste tranzitul normal aerofor.
TREPANATIA CAVITATII CRANIENE LA OVINE
Interventia se recomanda in tratamentul chirurgical al cenurozei ovine.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -decolator de periost;
12
-trepan; -foaie de jales; -ac de seringa lung si bont; -pensa anatomica.Contentia:-decubit lateral cu capul foarte bine fixat la baza
coarnelor sau la urechi.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.Pentru a preveni hemoragia se recomanda administrarea de
hemostatice.Se vor respecta riguros masurile de asepsie si antisepsie pentru a preveni meningoencefalita ce efect letal.
Campul operator:-tundere,radere si dezinfectie cu tinctura de iod.
Locul de electie:-in raport cu localizarea vezicului manifestata clinic prin semne locale si functionale.Cele functionale sunt oculare:amauroza si semne locomotorii caracterizate prin deplasarea animalelor in cerc sau prin dromomanie.Semnele locale apar in fazele avansate ale bolii si atunci cand vezicula parazitara este situata superficial si se caracterizeaza prin ramolismentul osului in zona veziculei.Uneori,din punct de vedere clinic,diagnosticul se precizeaza greu cand vezicula parazitara este situata profund si este voluminoasa sau cand exista mai multe vezicule in lobi cerebrali diferiti.
TEHNICA OPERATORIESe executa o incizie de 7-8 cm la nivelul modificarilor locale
coroborate cu cele functionale.Incizia este paralela cu linia mediana la 1 cm de aceasta.Incizia intereseaza toate straturile inclusiv periostul.Se decoleaza periostul dupa care cu trepanul se rezeca rondela de os..Daca osul prezinta modificari locale(este mai moale)apasarea cu trepanul trebuie sa fie mai moderata.Extirparea portiunii de os se poate realiza si cu foaia de jales.
Dupa trepanatie,in campul operator apare dura mater.Aceasta poate fi deschisa linear sau in cruce.Daca vezicula este situata superficial dupa deschiderea durei mater aceasta proiemina in campul operator.Aceasta se extrage fara a fi rupta.In cazul in care
13
vezicula este situate profund prin tatonare cu ajutorul acului se precizeaza localizarea veziculei prin aparitia lichidului pe lumenul acului.Acul ramane pe loc ca punct de reper.In prealabil cu ajutorul seringei se extrage o cantitate de lichid vesicular.Pe langa ac se introduce pensa anatomica,se prinde vezicula parazitara si se extrage fara a o rupe.
Daca dupa extragere in masa encefalului ramane o cantitate de lichid,acesta se extrage prin aspirare cu seringa.Hemoragia se asigura prin tamponament.
Plaga cutanata se inchide cu matase in fire separate.Postoperator se administreaza antibiotice cu spectru larg.
OPERATII PE GLOBUL OCULAR SI ANEXELE SALE
BLEFARORAFIA
Reprezinta sutura pleoapelor si este indicata in plagi prin agatare,muscatura sau sfasiere sau in coloboma palpebrala(boala congenitala).In coloboma palpebrala lipseste din pleoapa o portiune sub forma literei “V” cu deschiderea “V”-ului spre marginea pleoapei.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul
bine fixat.Linistea operatorie:-tranchilizare si instilatii oculare.TEHNICA OPERATORIE in functie de profunzimea plagii
palpebrale.In plagile superficiale cand nu este traumatizata conjunctiva
palpebrala,plaga se sutureaza cu matase in fire separate(frecvent la cabaline).In plagile profunde cand este traumatizata si conjunctiva
14
palpebrala se face o sutura bietajata:conjunctiva palpebrala cu catgut in fir continuu si pielea cu matase in fire separate.
In caz de coloboma se vivifiaza buzele plagii si se executa o sutura bietajata:conjunctiva palpebrala cu catgut in fir continuu si pielea cu matase in fire separate.
OPERATIA PE ENTROPION
Afectiunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre inauntru a marginii libere a pleoapei.Se observa mai des la unghiul temporar si la pleoapa superioara,mai rar la cea inferioara sau la ambele pleoape.
Interventia urmareste redresarea marginii pleoapei intrucat cilii palpebrali irita conjunctiva si cornea si este frecventa la caini si pisici.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -termocauter.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine
fixat.Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.Campul operator:-aseptizarea globului; -tunderea perilor.TEHNICA OPERATORIESe realizeaza prin trei procedee:a)cauterizare;b)sutura;c)excizie.a)Prin cauterizare-cu creionul dermatograf se demarca linia
de indoitura a pleoapei.Se redreseaza marginea libera a pleoapei si se traseaza o linie de demarcatie la nivelul indoiturii.Cu termocauterul incalzit la rosu se fac treceri succesive de la unghiul nazal spre cel temporar pana cand pleoapa isi mentine pozitia
15
anatomica.Postoperator se recomanda administrarea de unguente cu antibiotice in sacii conjunctivali si pe linia de cauterizare.
b)Prin sutura.Reprezinta o metoda nesangeroasa care redreseaza marginea libera a pleoapei prin mortificarea unui lambou cutanat.Cu ajutorul unei pense se prinde pleoapa,i se da pozitia anatomica realizand un pliu.La baza pliului se face o sutura in “U” sau in lingurita.
c)Prin excizie-metoda sangeroasa.Se face un pliu care redreseaza marginea libera a pleoapei
care se excizeaza.Plaga cutanata se sutureaza cu matase subtire in fire separate.
In cazul entropionului temporar cu afectarea ambelor pleoape se va executa la unghiul temporar o excizie sub forma de varf de sageata cu deschiderea spre globul ocular.Se executa sutura cutanata,pleoapele recapatandu-si pozitia anatomica.
OPERATIA IN ECTROPION
Leziunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre in afara a marginii libere a pleoapei si apare frecvent la pleoapa inferioara.
PREGATIRI PREOPERATORII Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -termocauter.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine
fixat.Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.Campul operator:-aseptizarea globului; -tunderea perilor.TEHNICA OPERATORIEPleoapa se poate redresa prin doua procedee:a)cand ectropionul e redus se practica o incizie in “V” pe
pleoapa inferioara cu deschiderea spre marginea libera.Se excizeaza pielea si prin sutura pleoapa isi capata pozitia anatomica.
16
b)cand este extins se rezeca de la unghiul temporar un lambou triunghiular.
EXCIZIA PLEOAPEI A III-A
Se recomanda in tumori sau in conjunctivita cronica foliculara.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-pensa anatomica; -foarfece.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-instilatii oculare.TEHNICA OPERATORIECu pensa se prinde pleoapa a III-a si cu foarfece se
sectioneaza de la baza.Sectionarea trebuie sa cuprinda si portiunea cartilaginoasa.Dupa excizie,portiunea adipoasa se retrage retrobulbar.Hemostaza se asigura prin tamponament rece. Postoperator,in sacii conjunctivalise administreaza unguente cu antibiotice.
ABLATIA GLANDEI PLEOAPEI A III-A(HARDER)
Glanda este situata pe fata posterioara a pleoapei a III-a. Ablatia se executa in caz de luxatia glandei sau a hipertrofiei neoplazice.Apare mai frecvent la cainii cu fanta palpebrala.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-pensa anatomica; -foarfece.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-instilatii oculare.TEHNICA OPERATORIECu pensa se fixeaza glanda ,iar cu foarfecele se sectioneaza
de la baza.Hemostaza se asigura prin tamponament rece.
17
OPERATII PE APARATUL LACRIMAL
EXTIRPAREA GLANDELOR LACRIMALE
Interventia este recomandata in tumori ale glandelor lacrimale si in fistule ale glandelor lacrimale.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -pensa pentru prins limba.Contentia:-decubit lateral.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.Locul de electie:-marginea superioara a orbitei sub arcada
orbitara unde se gaseste fosa glandei lacrimale.TEHNICA OPERATORIECu ajutorul bisturiului se face o incizie pe marginea
superioara a orbitei spre unghiul temporar.Incizia intereseaza pielea si tesutul conjunctiv subcutan.Prin accesul operator creat se patrunde cu sonda canelata intre arcada orbitara si aponevroza muschiului ridicator al pleoapei superioare.Prin aceasta se izoleaza marginea anterioara a glandei lacrimale.
Polul anterior al glandei se fixeaza cu pensa pentru prins limba si se izoleaza cu ajutorul unor comprese de tifon.Inchiderea plagii cutanate se executa cu matase in fire separate sau printr-o sutura incolocita cu ace.Pentru asigurarea drenajului la unghiul temporar al ochiului se aplica un dren capilar.
18
OPERATII PE GLOBUL OCULAR
EXTIRPAREA(ENUCLEAREA) GLOBULUI OCULAR
Interventia este recomandata in panoftalmie,avulsia globului ocular,tumori oculare.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-foarfeci; -foarfece curb cu brate lungi pentru sectionarea
cordonului nervos.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-tranchilizare,blocajul nervului optic cu
procaina 4%,instilatii oculare.Campul operator:-aseptizarea globului ocular; -tunderea perilor.TEHNICA OPERATORIEExtirparea se poate executa prin doua procedee:a)extirparea globului ocular cu pastrarea integritatii
pleoapelor;b)extirparea prin anchiloblefaron artificial.a)Cu ajutorul foarfecelui se executa incizia conjunctivei la
nivelul limbului sclerocornean de jur imprejur.Aceasta manopera este usurata prin trecerea a doua fire prin marginile libere ale pleoapei.Dupa sectionarea conjunctivei se sectioneaza tendoanele muschilor oblici si drepti ai globului ocular cat mai aproape de sclera,globul ocular ramanand fixat numai prin cordonul vasculo-nervos si muschiul retractor.
Cu ajutorul foarfecelui cu brate lungi se patrunde in spate globului ocular si se sectioneaza cordonul vasculo-nervos si
19
muschiul retractor.Prin miscari de basculare a foarfecelor se executa enuclearea.
Hemostaza se asigura prin tamponament compresiv(mese compresive).Pentru ca mesele sa fie mentinute in cavitatea oculara pe pleoapa se aplica 2-3 fire de sutura.Mesa compresiva se indeparteaza dupa 48 ore,indepartand si firele de sutura.Interventia are dezavantajul ca in timp se produce entropion.
b)Operatia este indicate la carnivore.Cu ajutorul bisturiului se executa pe fiecare pleoapa o incizie
paralela cu marginea libera,incizii care se unesc in unghiul nazal si unghiul temporar.Cu ajutorul foarfecelui se sectioneaza conjunctiva palpebrala urmata de sectionarea muschilor globului ocular si a tuturor anexelor sale inclusive pleoapa a III-a.
Hemostaza se asigura prin introducerea unei mese de tifon in cavitatea orbitara.Marginile libere ale pleoapei se sutureaza cu matase in fire separate,avand grija ca firul se sutura sa nu prinda si mesa de tifon.La unghiul nazal al ochiului se pastreaza un capat din mesa pentru asigurarea drenajului.
INTERVENTII CHIRURGICALE PE DINTI
NIVELAREA MOLARILOR (OPERATIA DE RABOTAJ)
Se recomanda la cabaline in neregularitati dentare.Apare la aceasta specie pentru ca tabla maxilara este mai larga decat cea mandibulara.Prin mecanica masticatiei apar creste taioase pe marginile laterale ale molarilor maxilari si pe marginile interne ale celor mandibulari.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-speculum bucal; -pila de rabotaj; -clesti pentru sectionat coltii.
20
Contentia:-pe animalul in picioare de multe ori fara capastru si cu iavasaua la ureche.
Campul operator:-cavitatea bucala se aseptizeaza prin spalaturi cu permanganat de potasiu.
TEHNICA OPERATORIECu speculum se deschide gura animalului.Un ajutor prinde
limba animalului si o tine la una din comisuri.Se introduce mana in cavitatea bucala si se repereaza crestele taioase.Cu ajutorul pilei de rabotaj care se fixeaza pe crestele taioase prin miscari de du-te-vino crestele se niveleaza.Se schimba contentia limbii la cealalta comisura si se niveleaza si celelalte creste.Eventualii colti se sectioneaza cu clestele.
Postoperator se aseptizeaza din nou cavitatea bucala cu permanganat de potasiu si obligatoriu serurizare tetanica.
EXTRACTII DENTARE
Se indica in scop terapeutic pentru remedierea unor anomalii dentare(cresteri vicioase,in carii dentare,fistule dentare,fracture dentare).
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-speculum bucal; -clesti pentru extractie; -bisturiu; -instrumentar pentru trepanatie; -dalta; -ciocan.Campul operator:-lavajul cavitatii bucale.Contentia:-decubit lateral cu capul bine fixat.Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul
nervului infraorbital in conductul sau osos sau blocajul nervului alveolomandibular pentru dintii mandibulari.
TEHNICA OPERATORIESe realizeaza prin doua procedee:a)prin avulsie;
21
b)prin respingere.a)Se deschide cavitatea bucala cu ajutorul specumului,apoi se
examineaza tabla dentara si se identifica dintele bolnav.Se decoleaza gingia si se prinde dintele cu clestele si se imprima o usoara miscare de rotatie pentru a rupe ligamentul alveolo-dentar. Prinderea coroanei va fi stransa moderat.Avulsia propriu-zisa sa realizeaza prin imprimarea directiei de tragere a clestelui in raport cu dintele extras.
Pentru incisivi,clestele se tractioneaza in directia axului dintelui.Pentru premolari,clestele se sprijina de tabla dentara congenera,pentru molari clestele se fixeaza in directia tablei dentare si intre cleste si tabla dentara se pune un corp dur.
Postoperator se plombeaza cavitatea alveolara cu o mesa de iodoform.La cabaline se administreaza ser antitetanic,iar furajarea va fi semilichida.
b)Metoda este mai laborioasa si se recomanda atunci cand clestele nu poate prinde coroana dintelui.
Se executa incizia cutanata si a tesuturilor subiacente si a periostului in dreptul radacinii dintelui.Se executa trepanatia maxilarului/mandibulei la nivelul radacinei dintelui.Cu dalta si ciocanul se incearca respingerea dintelui spre cavitatea bucala.Loviturile de ciocan vor fi moderate pentru a nu produce fracture ale osului.Cand dintele proiemina suficient in cavitatea bucala acesta poate fi extras cu clestele.Plaga cutanata se sutureaza cu matase in fire separate.
APLICAREA INELULUI NAZAL LA TAUR
Interventia este impusa de protectia muncii.Aplicarea inelului nasal pe septumul nazal bogat inervat confera siguranta.La taurii reproducatori se adauga pentru toti indiferent de comportament.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-inel nazal; -cleste pentru aplicarea inelului nazal(Flesa)
capete ascutite ale inelului se fixeaza pe septul nazal si prin strangere acesta se perforeaza.Se insurubeaza si se taie floarea surubului.In lipsa clestelui,perforarea septului se poate face cu un trocar.
Fara tratament postoperator.
CURS 4 07.11.2007
OPERATII PE LIMBA
OPERATIA IN TICUL SUPTULUI
Tulburare de comportament cu implicatii economice deosebite caracterizate prin scaderea productiei de lapte,afectiuni ale glandei mamare,dereglari hormonale,intreruperea dezvoltarii fiziologice a glandei mamare.Afectiunea se intalneste la taurine.
Tulburarile de comportament se prezinta sub doua forme:ticul autosugerii si ticul sugerii altor vaci.Pentru combatere s-au folosit metode conservative prin aplicarea unor botnite cu ace cu rezultate de 40-50%.In ultimul timp s-au impus metode operatorii prin extirparea unei portiuni din varful limbii pentru a impiedica formarea santului necesar sugerii.
In 1978,s-a utilizat un procedeu prin excizia unui lambou eliptic de pe fata ventrala a limbii.Prin aceasta se impiedica formarea santului de prindere a mamelonului.Interventia nu influenteaza prehensiunea si masticatia.
PREGATIRI PREOPERATORII
23
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -speculum bucal.Contentia:-animalul contentionat in picioare.Linistea operatorie:-tranchilizare,infiltratie locala si uneori
blocajul nervilor limbii la animalele retive.TEHNICA OPERATORIESe aplica speculum bucal de un ajutor care in acelasi timp
contentioneaza si capul animalului.Un alt ajutor evidentiaza limba la una din comisuri.Operatorul executa pe fata ventrala a limbii doua incizii eliptice(in felie de pepene).Incizia intereseaza numai mucoasa linguala ventrala.Cu ajutorul foarfecelui mucoasa dintre incizii se excizeaza.Daca manoperele pe excizii sunt mai profunde se poate deschide accidental artera sau vena linguala.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate sau in fir continuu.Prin afrontare,limba va avea o forma triunghiulara ceea ce impiedica sa se formeze santul.
Postoperator se recomanda evitarea furajelor grosiere.Firele de sutura se scot dupa 14-16 zile.
DEBECAREA
Consta in amputarea varfului ciocului la pasarile de reproductie pentru combaterea canibalismului,loturile se uniformizeaza,scade consumul de furaje.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-foarfeca; -costotom(clesti pentru sectionarea ciocului)sau
aparat electric pentru sectionare si hemostaza.Preoperator,pasarile vor primi in hrana vitamina K timp de 2-
3 zile.TEHNICA OPERATORIESe executa prin doua metode in raport cu varsta si gradul
debecarii:1)debecarea moderata la pui si tineret;2)debecarea severa la pasarile adulte.
24
1)Se sectioneaza 2/3 din extremitatea superioara si jumatate din extremitatea inferioara,manopera care se executa cu foarfeca la pui si cu clestele la tineret.
2)Se sectioneaza 2/3 din tot ciocul.Dupa amputare,hemostaza se asigura prin cauterizare.Postoperator se recomanda timp de 10-14 zile jgheaburile de
furajare sa fie pline pentru a nu traumatiza ciocul.
OPERATII PE GLANDE SI CANALE SALIVARE
OPERATIA IN CALCULI SALIVARI
Calculii salivari apar mai frecvent la cabaline si bovine cu localizare in canalul Stenon(parotidian).Acesti calculi se localizeaza in portiunea terminala a canalului sau la nivelul scizurii vasculare.In cazul calculilor localizati la nivelul tuberculului parotidian se debrideaza deschiderea si se elimina calcului prin compresiune.Localizati in alte zone abordabile chirurgical se impune interventie.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -sonda butonata din plumb sau material plastic.Contentia:-in decubit pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.Linistea operatorie:-tranchilizare.Campul operator:-tunderea si raderea perilor.TEHNICA OPERATORIESe executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente in directia
canalului.Izolare canalului se excuta prin dilacerarea longitudinala cu sonda canelata fara a-l izola de jur imprejur pentru a avita formarea unor buzunare cu retinerea de exsudat.Canalul Stenon se
25
deschide cat este lungimea calculului dupa care este extras cu o pensa.
Dupa indepartarea calculului surplusul de canal se excizeaza.Canalul Stenon se inchide printr-o sutura bietajata cu catgut 000:in primul strat o sutura in bloc si a II-a sutura care prinde tesutul conjunctiv din jurul canalului.
Daca regiunile nu permit sutura se recurge la creerea unui canal artificial de scurgere sau suprimarea glandelor parotide prin injectarea unor solutii iritante(clorura de zinc,solutie Lugol).
OPERATII IN CHISTI SALIVARI
Obliterarea glandelor salivare este urmata de retentia salivei ducand la formarea chistilor care pot fi localizati bucal sau cervical.In cei bucali sau broscute sau renule tratamentul se realizeaza prin chistectomie pentru ca chistotomia sau chistocenteza nu dau rezultate.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala cu
procaina 2%(suprima durerea si ajuta la dilacerarea tesuturilor din jurul chistului).
Contentia:-decubit lateral cu gura deschisa cu ajutorul unui speculum.
TEHNICA OPERATORIECu ajutorul bisturiului se sectioneaza chistul in sens
longitudinal.Dupa drenarea secretiei se excizeaza peretii laterali de o parte si de alta a inciziei longitudinale.Partea profunda care este aderenta de tesuturi nu se poate exciza.Aceasta se pensuleaza cu tinctura de iod sau solutie clorura de zinc 10%.
CHISTI SALIVARI CEREBRALICHISTUL GLANDEI MANDIBULARE
26
Formatiune nedureroasa de dimensiuni relativ mari situate la nivelul triunghiului alcatuit din ramura recurbata a mandibulei si cele doua vene ale jugularei.
Tratamentul este chirurgical prin chistectomie insotita de ablatia glandei mandibulare.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.Contentia:-decubit lateral cu capul intins pe gat.TEHNICA OPERATORIEI.Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente.Cu
ajutorul bisturiului se executa o incizie in jgheabul jugular incepand de la ramura recurbata a mandubulei pe o lungime cat este marimea chistului.Incizia intereseaza pielea,tesutul conjunctival,fascia cervicala superficiala,muschiul parotido-auricular si fascia subparotidiana.
II.Izolarea si ablatia glandei.Cu ajutorul foarfecelui prin incizii scurte si cu comprese de
tifon se izoleaza chistul avand grija sa nu lezionam vena jugulara sau cele doua vene maxilare.Dupa izolare,pe pedicul se face o ligature transfixica cu catgut.Dupa ligatura se face ablatia chistului. Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATIA IN FISTULA CANALULUI PAROTIDIAN LA CAL
Aceasta fistula apare datorita deschiderii accidentale a canalului parotidian in zona faciala.Interventia se executa prin trei posibilitati:
1)restabilirea tranzitului prin sutura canalului;2)crearea unui canal artificial cu deschidere endobucala;3)ligatura canalului si distrugerea glandei.
27
1)RESTABILIREA TRANZITULUI PRIN SUTURA CANALULUI
Interventia este indicat in plagi recente ale canalului Stenon,plagi prin intepare sau taiere incomplete.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -o sonda butonata.Campul operator:-tundere si dezinfectie.Contentia:-decubit lateral.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.TEHNICA OPERATORIESe controleaza permeabilitatea canalului prin introducerea in
lumen a sondei butonate.Sonda se introduce la nivelul plagii faciale si se palpeaza endobucal.Buzele plagii se vivifiaza (conservativ pentru a nu stramta lumenul canalului prin sutura).Mentinand sonda pe canal,canalul se sutureaza bietajat cu catgut 000 in fir continuu.Dupa inchiderea canalului,sonda ramane pe loc timp de 4-5 zile dupa care este extrasa,iar plaga se sutureaza cu matase in fire separate.
2)CREAREA UNUI CANAL ARTIFICIAL CU DESCHIDERE ENDOBUCALA
Se recomanda atunci cand canalul Stenon este sectionat in totalitate si nu mai poate fi suturat.Se face prin doua procedee:
a)clasic;b)modern.
a)Procedeul classic se executa in doua etape.Distanta dintre etape este de doua saptamani.
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
28
-departatoare; -sonda canelata; -trocar; -andrea; -mesa de tifon; -speculum bucal.TEHNICA OPERATORIEEtapa I.Se executa incizia pielii la nivelul fistulei faciale.Se
izoleaza capatul central al canalului si se ancoreaza la piele.Se creeaza canalul artificial.Se aplica speculum bucal,apoi in mijlocul plagii faciale se introduce trocarul protejand cordonul vasculo-nervos,imprimandu-i o directie de sus in jos,dinapoi spre inainte si din afara spre inauntru.Se scoate stiletul trocarului,canula ramane pe loc.Cu ajutorul andrelei, pe canula se introduce mesa de tifon.Dupa care,mesa se prinde prin cavitatea bucala,se extrage si canula si capetele mesei se innoada la comisura buzelor.Mesa e mentinuta 10-12 zile,timp in care se misca zilnic pentru a favoriza crearea unui canal artificial.
Etapa a II-a.Se indeparteaza mesa.Plaga se dezinfecteaza,se dezancoreaza capatul periferic al canalului dupa care capatul acesta se sutureaza la canalul artificial.Aceasta sutura se recomanda a fi facuta pe sonda.Plaga cutanata,dupa asepsia mecanica,se sutureaza cu matase in fire separate.
b)Procedeul modern se executa intr-o singura etapa.TEHNICA OPERATORIEEste similara cu etapa I din procedeul clasic ,dar in locul
mesei de tifon pe canula trocarului se introduce un tub de plastic flexibil care se va sutura la capatul periferic al canalului.Plaga se sutureaza cu matase in fire separate.
Daca niciuna din aceste tehnici nu dau rezultate se procedeaza la legarea canalului si distrugerea glandei.Pentru aceasta se izoleaza capatul periferic al canalului si se face o ligatura cu matase.Prin retentia de saliva glanda se atrofiaza.Pentru a grabi distrugerea glandei,inainte de ligatura canalului se introduce o substanta iritanta.
29
OPERATII PE REGIUNEA GATULUIOPERATII PE TRAHEE
TRAHEOTOMIA
Deschiderea chirurgicala a canalului traheal cu scopul de a creea o cale artificiala de patrundere a aerului in pulmon.Dupa momentul in care se practica deschiderea si dupa durata mentinerii orificiului artificial poate fi:
a)provizorie(temporara);b)permanenta.
a)Traheotomia provizorie poate fi si de urgenta.Se impune atunci cand viata animalului este
amenintata prin moarte prin asfixie.Traheotomia de urgenta in caz de edem glotic,spasm laringian,corpi straini in laringe si cavitatile nazale,flegmonul paralaringian,fractura oaselor nazale,faringita banala acuta,intepaturi de insecte.
Traheotomia provizorie cu caracter preventiv se impune in caz de trepanatia cavitatii nazale,laringotomie. Si este frecventa la cabaline.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza; -departatoare; -canula traheala; -traheotomul Tompson; -comprese tifon.Contentia:-in cea de urgenta in pozitia in care se afla
animalul; -in cea provizorie si cea curative in decubit.
30
Locul de electie:-treimea superioara a fetei ventrale a gatului in dreptul inelelor traheale 4-6;
-in cazul corpilor straini traheali,tumori deschiderea se face unde sunt localizati acestia.
Campul operator:-in traheotomia de urgenta nu se face tunderea si dezinfectia;
-in celelalte tipuri de traheotomie-tundere,radere,dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIETraheotomia de urgenta-prin doua procedee:a)cu traheotomul Tompson;b)cu bisturiul.a)se aseaza traheotomul inchis intre doua inele traheale si
printr-o lovitura cu pumnul se sectioneaza pielea,tesutul conjunctiv,inelele traheale.Prin deschidere patrunde coloana de aer in pulmon.
b)printr-o lovitura se sectioneaza toate straturile anatomice, inclusiv inelele traheale.Se introduce o canula traheala sau se pun doua carlige de sarma cu care se trag plagile traheale si se leaga de gat.
CURS 5 14.11.2007
TRAHEOTOMIA CURATIVA
Se poate executa prin doua procedee:a)cu canula;b)fara canula.
a)Traheotomia curativa cu canula.TEHNICA OPERATORIE
31
Se descopera fata ventrala a traheei printr-o incizie in planul medio-sagital care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv subcutanat,muschii sterno-hioidieni si sterno-tiroidieni se dilacereaza bont.Deschiderea chirurgicala a traheei se realizeaza prin doua procedee:
i)cu pierdere de substanta;ii)fara pierdere de substanta.
i)Deschiderea cu pierdere de substanta se realizeaza prin doua procedee:
1)cu pierdere de substanta dintr-un singur inel traheal;2)cu pierdere de substanta din doua inele traheale successive.
1)Se executa o incizie dreptunghiulara dintu-un singur inel.Are dezavantajul ca scade rezistenta inelului traheal.
2)Se sectioneaza jumatate dintr-un inel si jumatate din celalalt inel.Nu scade rezistenta inelelor traheale.
ii)Deschiderea fara pierdere de substanta presupune sectionarea longitudinala a 2-3 inele traheale.
Indiferent de procedeu dupa executarea traheotomiei se aplica canula traheala.
b)Traheotomia curative fara canulaTEHNICA OPERATORIEDupa ce se ajunge la trahee se sectioneaza inelele traheale
fara a sectiona mucoasa traheala.Mucoasa se sectioneaza longitudinal si se sutureaza la piele.
Postoperator animalul va fi supravegheat.La 24-48 de ore se scoate canula,se dezinfecteaza si se aplica din nou.
In traheotomia preventiva dupa restabilirea tranzitului aerofor normal,traheostoma se inchide.Se scoate canula traheala,se vivifiaza buzele plagii traheale,dupa care traheostoma se inchide printr-o sutura cu catgut in fir continuu care intereseaza mucoasa traheala,firul de catgut trecand si dupa inelele traheale rezultand o
32
sutura etansa.Prin aceasta se previne aparitia emfizemului subcutanat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATII PE ESOFAG
Chirurgia esofagului grupeaza o serie de interventii efectuate in scopul de a dezobstrua lumenul,de a evacua gazele din stomac,pentru administrarea unor alimente sau medicamente intrastomacal.Acestea sunt reprezentate de:
1)cateterism esofagian;2)extragerea corpilor straini esofagieni;3)esofagotomia la mamifere;4)ingluviotomia la pasari.
1)CATETERISMUL ESOFAGIAN (SONDAJUL ESOFAGIAN)
Reprezinta introducerea in lumenul organului a unei sonde tubulare flexibile.Manopera se indica pentru dezobstruarea esofagului,evacuarea gazelor,administrarea de alimente sau medicamente.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-sonda nazo-esofagiena; -sonda buco-esofagiena; -speculum bucal pentru ovine; -un mandren pentru sonda; -emolient pentru sonda.Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala; -la animalele mici in decubit lateral.TEHNICA OPERATORIEDifera in functie de specie,astfel:
33
-la bovine: calea de acces este cea bucala.Se aplica speculumul bucal,iar in lipsa acestuia se aplica un calus.Sonda lubrefiata se introduce prin cavitatea bucala,faringe si se ajunge in esofag.Prin palparea jgheabului jugular se urmareste inaintarea sondei spre prestomace.Nu se va forta inaintarea sondei deoarece in traiectul ei intalneste trei obstacole:valul palatin,intrarea esofagului si cardia.
Atunci cand prin cateterism se urmareste impingerea unui corp strain situat in esofagul toracic asupra sondei se va exercita o presiune moderata si continua pentru a invinge contractia spasmotica a esofagului pe corpul strain.
Patrunderea sondei in stomac este marcata de un zgomot de lichid.Permeabilizarea esofagului este urmata de reluarea imediata a deglutitiei si eructatiei.In cazul in care cateterismul esofagian se practica pentru dezobstruarea esofagului se recomanda punctia rumenului.
-la cabaline: contentia in picioare cu iavasaua la ureche.Se executa sondajul nazo-esofagian care evita primul obstacol-valul palatin.
La animalele mici se executa cu reserve.Daca sonda forteaza glota animalul va reactiona prin tuse.Se
intrerupe sondajul si se reia dupa ce animalul se linisteste.
ACCIDENTE SI COMPLICATII-introducerea sondei in trahee –se retrage sonda si i se
imprima directia corecta;-desirarea peretelui esofagian atunci cand se forteaza sonda
sau daca aceasta este prea rigida;-cand se desira mucoasa esofagiana vindecarea se produce in
3-4 zile;-cand desirarea intereseaza tot perete apar abcese si
flegmoane care vor afecta starea generala a animalului;-afectarea esofagului intratoracic-apar flegmoane cu evolutii
grave producand compresiuni pe cordonul vago-simpatic rezultand moartea animalului.
34
2)EXTRAGEREA CORPILOR STRAINI ESOFAGIENI
Se recomanda in cazul localizarii corpilor straini in portiunea cervicala a esofagului cand prin palpari corpul strain poate fi adus spre faringe si extras prin cavitatea bucala.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-pense pentru extragerea corpilor straini pentru
animalele mici; -pense pentru extragerea corpilor straini la
bovine cu brate lungi.Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala; -la animalele mici in decubit lateral.Linistea operatorie:-nu se recomanda.TEHNICA OPERATORIESe deplaseaza corpul strain spre faringe.In acest
scop,operatorul se aseaza in partea dreapta a gatului,trece bratul stang peste gat si prin palpari bimanuale pe corpul strain se incearca aducerea acestuia spre faringe.In cazul fericit,odata corpul strain ajuns in faringe,animalul il poate expulza printr-un acces de tuse.
Daca nu-l expulzeaza se aplica speculum bucal,se introduce mana in cavitatea bucala inarmata cu o sarma cu carlig care se introduce in corpul strain,dupa care se extrage.
La animalele mici,frecvent, se intalnesc obstructii cu oase cervicale.Pentru oase exista pense speciale cu un brat fix si unul mobil cu ajutorul carora se prinde corpul strain si prin tractiuni usoare si sacadate se incearca extragerea.
Cand corpul strain nu poate fi extras se recomanda esofagotomia.
35
3)ESOFAGOTOMIA
Consta in deschiderea longitudinala a esofagului.Se practica pentru extragerea corpilor straini deglutiti opriti in portiunea cervicala a esofagului.Afectiunea se intalneste la bovine si la carnivore.Se mai recomanda in crearea unei fistule esofagiene,extirparea unor tumori sau remedierea unui diverticul esofagien.Interventia este contraindicata in cazul in care corpul strain prin forma si dimensiuni a determinat leziuni grave a peretelui esofagian.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -matase nr.5 si nr.10; -catgut nr.1 sau nr.0.Contentia:-in decubit lateral drept cu capul intins pe gat.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie.Locul de electie:-difera functie cu specia sau in cadrul
aceleeasi specii exista mai multe posibilitati de abordare a esofagului.
La cabaline incizia pielii si straturilor se face in jgheabul jugular stang in dreptul vertebrelor 4-6 sau la locul de stationare a corpului strain.Incizia poate fi deasupra jugularei pe marginea inferioara a cleido-mastoidianului sau sub jugulara deasupra sterno-mandibularului.Pe deasupra jugularei calea de acces este mai scurta,sub jugulara se asigura un drenaj mai bun.
La rumegatoare calea de acces poate si ca si la cabaline sau pe fata ventrala a gatului printre muschii sternomandibulari.Asa se previne traumatizarea jugularei,carotidei.
La carnivore calea de acces este pe fata ventrala a gatului.Instrumentarul se aseaza in doua tavi:pentru interventia
aseptica si una pentru interventia septica.
36
La locul de electi se face o incizie cat marimea corpului strain care intereseaza pielea si tesutul subcutanat,se aplica departatoare si stratul muscular se dilacereaza bont.Plaga va avea forma unui trunchi de con cu baza mica spre esofag pentru a se evita formarea buzunarelor.Peretele esofagian se izoleaza partial(este contraindicata izolarea peretelui de jur imprejur pentru ca profund se formeaza buzunare si se acumuleaza secretii).
Deschiderea esofagului:-se aplica al II-lea rand de campuri,cu bisturiul se face o butoniera in sens longitudinal si cu foarfecele sau cu bisturiul pe sonda canelata incizia se largeste.Prin plaga create cu o pensa se extrage corpul strain fara a traumatiza mucoasa esofagului.
Sutura esofagului:-sutura pe segmentele tubului digestive se fac trietajat: -sutura muco-mucoasa cu matase: -sutura musculo-musculoasa cu catgut; -sutura sero-seroasa cu catgut.Sutura 1. se face cu matase in fir continuu si trebuie stransa
bucla langa bucla;Sutura2. se face cu catgut in fir continuu;Sutura 3. a tesutului periesofagian cu catgut in fir continuu.Suturile se fac cu ac drept si fara portac.Stratul muscular dilacerat se poate sutura cu cateva fire de
catgut separat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate si decliv se aplica un tub de dren ferestruit.
4)INGLUVIOTOMIA
Deschiderea chirurgicala a gusii in indigestia ingluviala cronica cand procedeele terapeutice nu au dat rezultat.
Contentia:-pasarea se va contentiona in pozitie naturala sezand sau in decubit lateral.Cea in decubit dorsal produce moartea pasarii prin asfixie prin compresarea gusii pe trahee.
Campul operator:-fata ventrala a gusii se pregateste prin deplumare.
Nu se anesteziaza.TEHNICA OPERATORIEDeschiderea gusii se face printr-o incizie de 5-6 cm in planul
median care intereseaza pielea si peretele ingluvial.Dupa deschidere se evacueaza continutul cu o spatula,dupa care se face lavajul buzelor plagii ingluviale,apoi se sutureaza printr-o sutura bietajata:o sutura in bloc cu matase in fir continuu si una de infundare cu catgut in fir continuu.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate sau in fir continuu.
Postoperator se recomanda regim lactat.
CURS 6 21.11.2007
OPERATII PE VENA JUGULARALEGAREA VENEI JUGULARE
Urmareste oprirea reversarii de sange in caz de accidente grave sau tromboflebita hemoragica.In cazul tromboflebitei poate fi iatropatie cand injectii i.v. sunt facute defectuos.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -acul Deschamps; -snur pentru legat vasul.Contentia:-decubit lateral.Linistea operatorie:-tranchilizare.
38
TEHNICA OPERATORIEDescoperirea vasului.Cu bisturiul se face o incizie
paralela cu vena deasupra muschiului sternomandibular interesand pielea si muschiul pielos.
Izolarea vasului.Cu sonda canelata sau cu o pensa hemostatica inchisa-se face pe o lungime incat peretele venei sa fie sanatos.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.
Legarea vasului.Cu acul Deschamps se trece un fir gros de matase sub capatul vasului realizand o ligatura mediata.Folosirea atei chirurgicale simple este contraindicate pentru ca prin strangere poate taia vasul.
Inchiderea plagii cutanate se executa cu matase in fire separate si decliv se aplica un tub de dren.
Postoperator:animalul supus cateva zile la dieta,dupa care alimente semilichide deoarece miscarile de masticatie pot mobilize ligatura.Dupa operatie se va produce un edem al regiunii cervicale si a capului.Acest edem va ceda in cateva zile prin instalarea circulatiei sanguine colaterale.
Tubul de dren se scoate dupa incetarea secretiilor.Vindecarea se face dupa 2-3 saptamani cand animalul se poate utiliza la serviciu.
REZECTIA VENEI JUGULARE
Extirparea unei portiuni de vena in caz de tromboflebita supurativa.Lungimea portiunii de vas excizate poate fi de la cativa centimetri sau pe toata lungimea jghebului.Cand portiunea de vas traumatizata este mica se opereaza prin procedeul clasic,cand este traumatizata toata vena se opereaza prin procedeul Cebotarev.
-acul Deschamps; -snur pentru legat vasul.Contentia:-decubit lateral.Linistea operatorie:-tranchilizare.TEHNICA OPERATORIESe executa incizia pielii si a muschiului pielos in
jghebul jugular pe toata lungimea vasului afectat descoperind si vas sanatos.Se izoleaza vasul pe lungimea afectata plus 2-3 cm de vas sanatos.Cu acul Deschamps se leaga cele doua capete ale vasului,mai intai cel periferic si apoi cel central.Unii autori recomanda doua ligaturi pe fiecare capat din care una mediata permanenta si una la 2-3 cm imediata,rezectia venei executandu-se intre ligaturi.Prin aceasta se previne scurgerea materialului purulent in plaga operatorie.A doua ligatura poate fi inlocuita prin aplicarea penselor hemostatice.Odata cu rezectia venei jugulare se excizeaza si tesuturile necrozate din jgheabul jugular.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate sub tub de dren.
Procedeul CebotarevTEHNICA OPERATORIESe practica mai multe incizii succesive:prima spre
ramura recurbata a mandibulei pe tesut venos sanatos si ultima la intrarea pieptului pe tesut venos sanatos.Prin aceste incizii se face rezectia venei in totalitate.Plagile se sutureaza.
OPERATII PE COLOANA VERTEBRALA
AMPUTAREA COZII
Se recomanda in scop terapeutic,estetic si economic.In scop terapeutic,la toate speciile In caz de tumori,
In scop economic,la miei si purcei.La purcei pentru a impiedica codofagia,la miei pentru a preveni murdarirea lanai,mamelei si a miazelor cutanate.
In scop estetic la diverse rase de caini pentru incadrarea in standardul rasei.
Interventiile economice si estetice se fac de obicei in prima saptamana de viata.Aceasta are avantajul ca socul este minim si hemoragia mica.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -garou; -termocauter sau electrocauter.Contentia:-la animalele mari in picioare ca pentru
monta; -la animalele mici in decubit sterno-
abdominal.Linistea operatorie:-tranchilizare la animalele mari; -infiltratie locala la animalele mici.Locul de electie:-tunderea si raderea perilor; -dezinfectie; -in functie de scopul urmarit:
terapeutic-o portiune din coada sanatoasa;economic-2-3 vertebre;estetic-dupa standardul rasei.
TEHNICA OPERATORIEIndiferent de forma dorita,amputarea cozii se executa la
nivelul unui disc intervertebral.Identificarea discului se realizeaza prin palpare sau prin tatonare cu acul(acul nu patrunde prin capul vertebrei).
Coada poate fi amputata:a)circular;b)cu lamboul.a)La animalele mari cu ajutorul codotomului,la miei si
purcei cu termocauterul,iar la catei cu bisturiul sau cu foarfece.
41
La catei se executa in prima saptamana de viata dupa urmatoarea tehnica:un ajutor contentioneaza coada tragand pielea spre baza cozii.Se asigara astfel contentia si hemostaza provizorie.Cu foarfece si bisturiul se executa amputarea circulara.
b)Se practica la carnivore in scop estetic incepand de la varsta de o saptamana.
Un ajutor contentioneaza coada tragand pielea spre baza cozii.Operatorul cu bisturiul executa doua lambouri(unul dorsal si unul ventral) cu concavitatea spre baza cozii.Aceste lambouri trebuie sa fie suficient de lungi sa acopere portiunea musculo-osoasa,dar nu prea lungi deoarece dupa sutura se formeaza o cavitate in care se aduna exsudat.Dupa executarea lambourilor se sectioneaza coada la nivelul unui disc intervertebral.
Sectionarea corpului vertebrei sau bontul cozii postoperator ramane dureros.
Hemostaza definitiva se asigura prin ligatura cu catgut. Ajutorul slabeste contentia cozii.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
OPERATII PE PERETII SI ORGANE TORACICE
OPERATIA IN FLEGMONUL GREBANULUI
Se indica in flegmonul grebanului la cal cu urmatoarele manifestari clinice:infiltratia supurativa a spatiilor conjunctive supra- si subscapulare cu afectarea ligamentului cervical si necroza apofizelor dorsale cu urmatoarea etiologie:muscaturi intre animale,hamuri rau ajustate.
42
Interventia este remediul unic care asigura drenajul si favorizeaza cicatrizarea.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza; -chiureta; -cutitul Buss; -fierastrau cu sarma; -cleste ciupitor de os.Contentia:-pe animalul in picioare,in travaliu cu
iavasaua aplicata.Contentia in decubit lateral asigura o liniste operatorie buna dar nu asigura un bun drenaj.
Locul de electie:-versantii grebanului.Locul operator:-tundere si dezinfectie; -spalarea cu apa si sapun.TEHNICA OPERATORIEInainte de operatie se recomanda ca pe versantii
grebanului sa se aplice o vezicatoare cu biiodura de mercur ¼.Se recomanda a se excuta pe versantii grabanului incizii verticale paralele,uneori recomandandu-se ca unele din incizii sa treaca si prin fistulele purulente.Distanta dintre doua incizii se recomanda a fi de 5-6 cm in asa fel incat postoperator sa nu se necrozeze pielea.Lungimea inciziilor este executata in asa fel sa asigure drenajul si sa nu se formeze buzunare.
Dupa executarea inciziilor,cu chiureta se racleaza tesuturi moi necrozate.Hemostaza se asigura prin aplicarea pe tesuturile incizate a unor pense hemostatice care se mentin 24 de ore.In cavitati se introduc mese de tifon imbibate in Lotagen(Racilir) care are efect hemostatic si elimina tesuturile necrozate.Mesele se schimba la 48 de ore dupa care plagile se trateaza prin aspersiuni cu eter iodoformat 10%.
Tratamentul postoperator dureaza 30-40-60 de zile.Postoperator animalul se recomanda a fi cazat in adapost igienic,iar furajele sa fie administrate la nivelul
43
gatului(infectia purulenta astfel nu poate ajunge la ligamentul cervical).
CURS 7 28.11.2007
TORACOTOMIA
Deschiderea cavitatii toracice in scop terapeutic in unele interventii pe organe toracice (pericard, esofag,pulmon).Toracotomia in raport cu specia poate fi prin:
a)rezectie de coasta;b)toracotomia intercostala.
REZECTIA DE COASTA
Se executa la animalele mari pentru crearea accesului operator in vederea abordarii viscerelor toracale.Se executa si in scop terapeutic in caz de fractura costala cominutiva (coasta este zdrobita),osteomielita costala sau tumori costale.
La bovine coasta se rezeca mai usor decat la cabaline deoarece fascia endotoracica este mai rezistenta.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -decolator de periost; -cleste ciupitor de os; -reneta; -foaie de jales; -costotom: -fierastrau cu sarma.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul
muschilor intercostali si infiltratie pe linia de incizie.
44
Campul operator:-tundere si dezinfectie.TEHNICA OPERATORIE-toracocenteza pentru a crea pneumotoraxul artificial.-descoperirea coastei rezecabile.Cu bisturiul se face o
incizie longitudinala pe mijlocul coastei care intereseaza pielea,fascia superficiala,muschiul pielos si stratul muscular pana la periost.
-deperiostarea si rezectia coastei.Cu ajutorul departatoarelor se trag lateral buzele plagii musculare descoperind coasta acoperita cu periost.Cu bisturiul se sectioneaza longitudinal periostul ,iar la extremitatea posterioara si cea inferioara pe coasta se incizeaza periostul transversal.Cu decolatorul de periost sau foarfecele inchis se decoleaza periostul de pe fata externa a coastei.
Coasta fara periost va fi sectionata cu ajutorul costotomului sau cu ajutorul fierastraului.Avand in vedere ca aceasta manopera este dificila prezentand riscul de a deschide fascia endotoracica,unii autori recomanda ca sectionarea coastei la nivel superior sa se faca cu ajutorul clestelui ciupitor de os sau al renetei.Dupa sectionare se trage de coasta sectionata si cu foaia de jales se desprinde periostul de pe fata interna a coastei.Dupa decolarea periostului in unghiul inferior,coasta se sectioneaza cu fierastraul cu sarma. Periostul costal,fascia endotoracica si pleura parietala se sectioneaza cu bisturiul.
-inchiderea plagii operatorii.Daca rezectia de coasta a avut scop numai aceasta interventie,plaga se inchide printr-o sutura bietajata:
-in primul plan periostul costal cu catgut in fir continuu,musculature cu catgut in fir continuu;
-in al doilea plan pielea cu matase in fire separate.Inchiderea plagii se face numai sub tub de dren.Daca prin rezectia de coasta se patrunde in cavitatea
toracica,plaga se sutureaza trietajat:
45
-pleura parietala,fascia endotoracica,periostul cu catgut in fir continuu;
-musculatura cu catgut in fir continuu; -pielea cu matase in fire separate.
TORACOTOMIA INTERCOSTALA
Se practica la animalele mici la care elasticitatea arcului costal permite departarea coastelor si crearea accesului operator.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -aparat de intubatie traheala pentru
respiratie etajata.Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.Linistea operatorie:-intubatie traheala,blocajul nervilor
intercostali,infiltratie pe linia de incizie.Locul de electie:-tundere si dezinfectie.TEHNICA OPERATORIE-sectionarea pielii si a tesuturilor subiacente.Incizia
cutanata intereseaza toata lungimea peretelui toracic din regiunea spinala pana la articulatia condrocostala.
-se sectioneaza tesutul muscular intercostal cat mai aproape de coasta posterioara.Prin aceasta se evita traumatizarea cordonului vasculonervos intercostal.
-in momentul deschiderii cavitatii toracice se insufla aer in pulmon fara a desprinde pulmonul producand leziuni alveolare.
-incizia fasciei endotoracice si a pleurei parietale se va executa intr-un moment de expiratie pentru a nu traumatiza pulmonul.
-inchiderea cavitatii toracice.Unii autori recomanda o sutura trietajata:
46
-pleura parietala si fascia endotoracica cu catgut in fir continuu;
-stratul muscular cu catgut in fir continuu; -pielea cu matase in fire separate.Sutura bietajata: -pleura parietala,fascia endotoracica si musculature cu
catgut in fir continuu; -pielea cu matase in fire separate.Pentru ca plaga sa fie inchisa etans un ajutor apropie
coastele adiacente si operatorul trece cu firul de catgut si dupa coasta.Ultima bucla se executa intr-un moment de inspiratie.
PERICARDOTOMIA LA BOVINE
Consta in deschiderea sacului pericardic.Ca operatie adjuvanta-rezectia de coasta.Deschiderea sacului pericardic are drept scop indepartarea corpilor straini si a continutului purulent in pericardita traumatica
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura; -instrumentar pentru rezectia de coasta.Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie intre
intercostali.Contentia:-rezectia de coasta se recomanda a fi facuta
pe animalul contentionat in decubit; -toracotomia propriu-zisa si pericardotomia se
face pe animalul in picioare prin aceasta asigurandu-se un bun drenaj.
47
TEHNICA OPERATORIESe executa rezectia de coasta,respective a coastei a
cincea.Se deschide cavitatea pleurala prin incizia periostului costa,fasciei endotoracice si pleurei parietale.Se examineaza pulmonul stang,cordul si sacul pericardic,apreciind gravitatea leziunilor si identificarea corpului strain.
Daca nu sunt leziuni grave ale sacului pericardic se aduce o portiune din sacul pericardic in plaga operatorie,dupa care se executa pericardopexia(pexie=a fixa).Pentru aceasta sacul pericardic se sutureaza la perete plagii musculare. Sutura se face cu un fir subtire de matase fara a perfora sacul pericardic.Prin aceasta manopera se previne revarsarea continutului purulent din cavitatea pleurala in cavitatea toracica.Se aplica al doilea rand de campuri.In mijlocul pericardopexiei se executa deschiderea pericardului. Se dreneaza continutul purulent,se desprind aderentele fibrinoase,se cauta si se indeparteaza corpii straini.
Se executa lavajul cavitatii pericardice cu solutie de antibiotice.
Inchiderea sacului pericardic se face printr-o sutura bietajata cu catgut.Se indeparteaza pericardopexia si sacul pericardic se repune in cavitatea toracica.
Se executa inchiderea cavitatii toracice bi- sau trietajat.In cazul in care procesul inflamator face ca sacul
pericardic sa adere la pleura parietala in momentul in care se deschide cavitatea toracica avand in vedere aderentele se deschide si sacul pericardic.In acest caz nu mai e nevoie de pericardopexie.
48
OPERATII PE PERETELE SI VISCERE ABDOMINALE
LAPARATOMIA(CELIOTOMIA)
Se executa in scop de diagnostice sau ca operatie adjuvanta in interventii pe organele din cavitatea abdominala.
PREGATIRI PREOPERATORIIIn interventiile pe cavitatea abdominala preoperator se
recomanda cu 24 de ore dieta alimentara,iar in ziua operatiei si dieta hidrica.Rolul este de a evita balonarea anselor intestinale care prin aceasta stare se pot angaja intraoperator in plaga abdominala ingreunand actul operator sau pot fi traumatizate.
Linistea operatorie:-tranchilizare,anestezie epidurala inalta sau joasa,anestezie(blocaj)paralombar(a),infiltratii pe linia de incizie.
Contentia:-datorita faptului ca laparatomia se poate executa la diferite nivele in raport cu specia si scopul urmarit, alegerea pozitiei depinde de locul de electie adoptat de chirurg.Animalul poate fi contentionat in decubit dorsal,lateral,la taurine in interventii pe rumen,intestine,ovare contentie in picioare.
Locul de electie:-difera dupa scopul urmarit.Din acest punct de vedere deosebim urmatoarele tipuri de laparatomie:
1)laparatomia mediana ventrala;2)laparatomia paramediana ventrala;3)laparatomia ventrolaterala in cezariana la bovine;4)laparatomia laterala in golul flancului sau in tesitura
flancului;5)laparatomia ingvinala;6)laparatomia pe cale vaginala.
49
1)LAPARATOMIA MEDIANA VENTRALA
Se practica la animalele mici intrucat permita accesul operator la toate viscerele abdominale.Este putin traumatizanta,iar hemoragia este mica.La animalele mare prezinta dezavantajul ca cicatricea formata prezinta o rezistenta scazuta in raport cu greutatea viscerelor abdominale.Se practica la animalele mari in caz de hernie abdominala.
Pentru interventie,animalul se contentioneaza in decubit dorsal,iar dupa locul unde se executa laparatomia pe linia alba,in raport cu cicatricea ombilicala,laparatomia poate fi preombilicala(de la stern la ombilic) si postombilicala(de la ombilic la pubis).In primul caz se abordeaza organele postdiafragmatice,in al doilea caz in ovariectomii,etc.
TEHNICA OPERATORIESe executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente
inclusive peritoneul.Cu ajutorul bisturiul se practica o incizie la nivelul liniei albe care intereseaza pielea si aponevrozele muschilor care alcatuiesc linia alba.Hemoragia este absenta.De cele mai multe ori ,odata cu deschiderea stratului aponevrotic se incizeaza si peritoneul parietal.
La animalele cu stare buna de intretinere intre stratul aponevrotic si peritoneu se interpune un strat adipos.In acest caz se prinde peritoneul cu o pensa,se executa un pliu avand grija ca in acel pliu sa nu fie ansa intestinala,dupa care in pliul format se face o butoniera.Prin aceasta plaga operatorie se largeste printr-o incizie cu foarfece pe pulpa degetului sau prin butoniera se introduce sonda canelata si plaga se largeste cu ajutorul bisturiului printr-o incizie dinauntru in afara.In ambele cazuri se executa o incizie pe conducator.Se exploreaza cavitatea abdominala prin palpare si inspectie.
Inchiderea cavitatii abdominale se face printr-o sutura bietajata:una musculoperitoneala si una fibroperitoneala.
50
Aceasta sutura se face cu catgut in fir continuu,avand grija ca intre buzele in timpul suturii sa nu fie prins tesut adipos.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.
2)LAPARATOMIA PARAMEDIANA VENTRALA
Se recomanda la animalele mici,in special la masculi,in laparatomia postombilicala la care localizarea furoului impiedica executarea laparatomiei pe linia alba.
Patrunderea in cavitatea abdominala se executa prin traversul muschiului drept abdominal.Prezinta avantajul ca cicatricea operatorie este mai rezistenta,dar are dezavantajul ca interventia este mai hemoragica si portiunea de muschi dintre linia alba si incizie,postoperator,se poate atrofia.Pentru a preveni acest neajuns se executa paramedian ventral numai incizia cutanata,dupa care pielea si furoul se imping lateral,iar laparatomia propriu-zisa se executa pe linia alba.
Plaga operatorie se inchide similar cu laparatomia mediana ventrala.
CURS 8 05.12.2007
3)LAPARATOMIA VENTROLATERALA
Se recomanda in histerotomie.Locul de electie este in regiunea ventrolaterala stanga ,deasupra pliului iei si deasupra venei mamare.Incizia peretelui abdominal este paralela cu vena mamara si intereseaza toate straturile pe o lungime de aproximativ 30-35 cm.
51
Incizia intereseaza si muschiul drept abdominal formand o cicatrice rezistenta.Postoperator,prezenta rumenului face sa nu se produca aderente.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.
Laparorafia se executa trietajat:-peritoneul cu catgut in fir continuu;-stratul muscular cu catgut in fir continuu;-pielea cu matase in fire separate.Decliv se aplica un tub de dren.
4)LAPARATOMIA LATERALA IN TESITURA FLANCULUI
Se executa in jumatatea inferioara a flancului si creaza acces operator in criptorhidie,ovariectomie,histerotomie.
Tehnica previne postoperator pericolul eventratiei si evisceratiei.Patrunderea chirurgicala in cavitatea abdominala prin acest procedeu se poate realiza prin dilacerarea stratului muscular sau prin sectionarea tuturor straturilor cand este nevoie de acces operator larg.
Incizia cutanata poate fi verticala sau oblica in directia fibrelor musculare a oblicului extern sau a oblicului intern. Cand se executa prin dilacerare in fiecare strat muscular se face cate o butoniera dupa care musculature se dilacereaza. Prin dilacerare hemoragia este minima.
In cazul sectionarii,se sectioneaza toate straturile anatomice,se ajunge la peritoneu pe care se face un pliu dupa care se sectioneaza.
Laparorafia se executa in functie de tehnica laparatomiei.In caz de dilacerare se sutureaza peritoneul,musculatura putand ramane nesuturata ,pielea se sutureaza cu matase in fire separate.In cazul sectionarii
52
tuturor straturilor se face o sutura bietajata musculoperitoneala si cutanata.
4)LAPARATOMIA LATERALA IN FOSA PARALOMBARA
Se executa in scobitura flancului in interventii pe rumen,ovare,rinichi.
Locul de electie:-la egala distanta dintre ultima coasta si unghiul extern al iliumului sau la 2-3 cm de ultima coasta si 3-4 cm de apofizele transverse lombare.De obicei se executa prin sectionarea tuturor straturilor.Laparorafia se executa trietajat.
5)LAPARATOMIA INGVINALA
Se recomanda in caz de hernie ingvino-scrotala sau la carnivorele femele in hernia uterului.
6)LAPARATOMIA VAGINALA(COLPOTOMIA)
Locul de electie:-in fundul de sac dorsal al vaginului deasupra cervixului.
Se recomanda in ovariectomie la vaca si iapa.Plaga operatorie nu se sutureaza.
Tratamentul postoperator in laparatomie:-indiferent de calea de acces animalul va fi cazat intr-un
adapost igienic,animalele mari trebuie sa fie legate scurt
53
pentru a nu traumatiza plaga,la animalele mici se pot face camasi sau aplica coliere;
-plaga va fi supravegheata zilnic pentru a interveni precoce in caz de accidente;
-alimentatia va fi redusa cantitativ si administrata in tainuri mici si dese;
-plaga se va pensula cu tinctura de iod sau la animalele mari se pot aplica vezicatori;
-pentru a preveni peritonita se administreaza antibiotice pe cale generala.
Accidente si complicatii in laparatomie1)Eventratia;2)Evisceratia;3)Peritonita;4)Supuratia plagii operatorii.1)Eventratia este consecinta cedarii suturii musculo-
peritoneale si viscerele abdominale se deplaseaza subcutanat.Se produce cand firul de catgut nu a fost cel recomandat,adica fir prea subtire.Se ami preduce cand animalul isi traumatizeaza plaga sau cand nu se respecta regimul alimentar postoperator.
Eventratia poate sa apara si tardiv cand in timpul suturii nu a fost prins peritoneul sau cand in sutura s-a interpus tesut adipos.
Tratamentul este tot chirurgical si consta in indepartarea firele cutanate si refacerea suturii.
2)Evisceratia apare consecutiv cedarii tuturor suturilor si viscerele abdominale iau contact cu exteriorul.Accidentul impune interventia de urgenta prin toaleta organelor eviscerate,verificarea integritatii lor,viabilitatii anselor dupa care se repun in cavitate si se refac suturile.
3)Peritonita se datoreaza nerespectarii regulilor de asepsie si antisepsie sau cand traumatismul operator este violentPoate sa apara si prin prelungirea exagerata a actului
54
operator.Se trateaza cu instituirea tratamentului cu antibiotice de ultima generatie.
4)Supuratia plagii apare atunci cand nu s-au respectat regulile de asepsie si antisepsie si cand firele cutanate nu au fost scoase la timp sau cand la sutura musculoperitoneala s-a folosit fir neresorbabil.
In cavitatea peritoneala se intra si se iese repede.La sutura peretelui muscular obligatoriu trebuie prins peritoneul.
RUMINOTOMIA LA BOVINE
Reprezinta interventia de deschidere a rumenului.Indicatii si contraindicatii:-in toate cazurile in care exista in rumen sau retea un
corp strain susceptibil de a produce ruminite si reticulite.Se recomanda a se face in primele 8-10 zile de la aparitia semnelor clinice;
-in indigestia prin supraincarcare a rumenului.La recomandarea interventiei se tine cont de varsta,starea de intretinere,rezistenta si valoarea economica;
-este contraindicata la animalele cu stare foarte buna de intretinere cand valorificarea prin abataj este mai avantajoasa.Nu se recomanda la animalele cu tulburari circulatorii grave,cu edem de staza la nivelul salbei,puls venos pozitiv,dureri toracice,respiratie grea.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -departatoare ; -pense speciale in “T” pentru peretele
ruminal.In lipsa acestora,pense hemostatice obisnuite a caror brate se protejeaza cu tuburi de cauciuc ;
55
-manson de cauciuc pentru protectia mucoasei ruminale si pentru protectia mainii operatorului.
Instrumentarul va fi asezat in doua tavi pentru operatia aseptica si cea septica.
Linistea operatorie :-anestezie epidurala sau blocajul paralombar si infiltratie pe linia de incizie.Nu se recomanda tranchilizarea pentru ca animalele se culca.
Contentia :-animalul in picioare,in travaliu sau langa un perete.
Locul de electie :-golul flancului stang.Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.TEHNICA OPERATORIESe executa laparatomia in golul flancului stang prin
incizarea tuturor straturilor pe o distanta de 25-30 cm.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.Se exploreaza cavitatea abdominala,operatorul introducand mana in cavitatea abdominala si se exploreaza prin palpare peretele ruminal,reteaua,ficatul pentru a descoperi eventualele aderente a unor procese septice.In cazul unor leziuni grave plaga peretelui abdominal se inchide si animalul se dirijeaza spre abator.In cazul in care nu sunt leziuni cu mana se prinde o portiune din sacul dorsal al rumenului si se aduce in plaga executand ruminopexia.
Aceasta fixare se recomanda a se executa de jur imprejur si previne scurgerea continutului ruminal in cavitatea abdominala.Se foloseste fir de matase care trece numai prin seroasa peretelui ruminal.
Se deschide rumenul in mijlocul fixarii pe o distanta de 20-25 cm.Se aplica pensele pentru rumen,se introduce mana in rumen si se cauta corpii straini si se extrag.Pentru a nu introduce mana de mai multe ori in rumen,se poate introduce un magnet sau un cartof in care se infig corpii straini.
In caz de indigestie prin supraincarcare se evacueaza continutul.In caz de sedimentoza depunerile se indeparteaza.
56
In cazul fitobezoarelor cu material textil acestea intai se zdrobesc si apoi se extrag.
Ruminorafia se executa printr-o sutura trietajata :-muco-mucoasa cu matase in fir continuu executand o
sutura stransa ;-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;-sero-seroasa cu catgut in fir continuu.Se executa lavajul peretelui ruminal,se indeparteaza
ruminopexia dupa care pe plaga ruminala se aplica un unguent(asocilin) pentru a preveni aderentele sau se poate executa omentopexia care consta in aducerea unei portiuni de epiplon pe plaga ruminala si sutura acesteia la seroasa ruminala.
Laparorafia se face trietajat:-peritoneul cu catgut;-musculatura cu catgut;-pielea cu matase in fire separate sub tub de dren.Pentru a grabi cicatrizarea,postoperator, se poate aplica
o vezicatoare cu biiodura de mercur.
GASTROTOMIA LA CARNIVORE
Se recomanda la carnivore pentru extragerea corpilor straini localizati in stomac sau in portiunea terminala a esofagului toracic.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie
pe linia de incizie.Campul operator :-tundere si radere.Contentia:-decubit dorsal.TEHNICA OPERATORIESe executa laparatomia mediana ventrala
intre apendicele xifoid si cicatricea ombilicala.Se cauta stomacul si se aduce in plaga
57
operatorie.Tractiunile pe stomac vor fi moderate pentru ca tractiunile pe ligamentele gastrice sunt foarte dureroase.Prin palpare se identifica corpul strain si se aduce in partea stanga a stomacului.Perete gastric se deschide intre mica si marea curbura intr-o zona putin vascularizata.Corpul strain se extrage cu o pensa.Cand corpul strain este stationat in portiunea terminala a esofagului,stomacul se deschide spre cardia.
Gastrorafia se executa printr-o sutura trietajata:
-muco-mucoasa cu matase;-musculo-musculoasa cu catgut;-sero-seroasa cu catgut.
CURS 9 12.12.2007
OPERATII IN DEPLASAREA ABOMASULUI LA BOVINE
Stomacul glandular la bovine este plasat in partea ventrala dreapta si nu prezinta legaturi anatomica directe cu peretele abdominal.El este mentinut prin marele epiplon care se insera pe rumen si marea curbura a cheagului si micul epiplon pe mica curbura a chiagului si fata exterioara a ficatului.Destinderea sau desirarea,modificari topografice fac posibila deplasarea cheagului.Se poate deplasa spre stanga pe sub rumen sau spre dreapta urcand
58
mult in flancul drept.Spre dreapa este insotit si de torsiune.
Tratamentul conservativ : dieta, palpari profunde, rostogolirea animalului nu dau rezultatele scontate. Tratamentul operator este singurul remediu.Operatia urmareste aducerea abomasului si prevenirea recidivei prin omento- sau abomasopexie.
paralombar,infiltratie pe linia de incizie.TEHNICA OPERATORIEIn raport cu calea de acces operator.In cazul
deplasarii abomasului spre stanga se executa laparatomia in flancul stang ca in ruminotomie.Se introduce mana in cavitate si se palpeaza abomasul destins cu gaze.Prin evacuarea gazelor se aduce o portiune de abomas in plaga operatorie se delimiteaza cu un al doilea rand de campuri si prin seroasa organului se executa o sutura in punga de tutun a seroasei.In mijlocul suturii se introduce trocarul.Dupa evacuarea gazelor firul se strange si se extrage trocarul.Sutura cu fir de matase se infunda printr-o sutura cu catgut.Dupa evacuarea gazelor se impinge cheagul de sus in jos pe sub rumen.
In caz de nereusita se executa laparatomia si in flancul drept.Se exploreaza cavitatea abdominala,se identifica duodenul si prin tractiuni usoare se aduce cheagul din partea stanga in partea dreapta.Interventia se poate opri aici inchizand cele doua plagi.Pentru a
59
preveni recidiva se fixeaza marele epiplon la perete ventral.
Cu un fir de matase lung de aproximativ 4 m se executa pe insertia marelui epiplon pe curbura chegului in asa fel incat capetele firului sa ramana aproximativ egale.La cele doua capete ale firului se adapteaza cate un ac chirurgical pe care il protejam cu dopuri de cauciuc.Operatorul dupa depunerea abomasului introduce mana in cavitatea abdominala cu un ac,scoate dopul de cauciuc si trece firul cu acul in dreptul cicatricei ombilicale,procedeaza identic si cu celalalt fir.Firul se innoada spre exterior.
In deplasarea abomasului spre stanga accidentul se poate remedia prin laparatomie ventrala dreapta.Se introduce mana in cavitate,se palpeaza cheagul si se aduce in pozitia anatomica.Pentru prevenirea recidivei la sutura se fixeaza si sutura abomasului.
In deplasarea abomasului spre dreapta este o urgenta chirugicala intrucat deplasarea este insotita si de torsiune.
TEHNICA OPERATORIESe excuta laparatomia in flancul
drept.Sectionarea peritoneului se va face cu atentie pentru ca imediat sub acesta se gaseste cheagul destins de gaze.Se executa punctia cheagului si evacuarea gazelor dupa care se detorsioneaza si se repune in pozitie anatomica.Laparorafia se executa printr-o sutura trietajata.
60
INTERVENTII PE INTESTINEENTEROTOMIA
Reprezinta operatia de deschidere a intestinului printr-o incizie longitudinala executata in partea opusa insertiei mezenterului.Interventia este indicata pentru indepartarea corpilor straini.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -departatoare ; -pense de baraj intestinal.Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal; -la cabaline in decubit lateral ; -la bovine in picioare.Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.TEHNICA OPERATORIESe executa laparatomia la locul de electie.Se exploreaza
cavitatea abdominala si se identifica ansele obstruate.Ansa obstruata se aduce in campul operator si se aplica al doilea rand de campuri.De o parte si de alta a corpului strain se aplica pensele de baraj intestinal.Daca in zona obstruata intestinul prezinta leziuni usoare,se incearca deplasarea intestinului pe o portiune de intestin sanatos.Cu bistruriul se deschide intestinul in sens longitudinal pe o lungime cat marimea corpului strain.Incizia se recomanda a fi executata intr-o zona putin vascularizata.Cu ajutorul unor pense se extrag corpii straini dupa care buzele plagii se aseptizeaza dupa care se executa o sutura trietajata :
-muco-mucoasa cu matase in fir continuu ;-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;-sero-sroasa cu matase in fir continuu.Se aplica un unguent pentru a preveni aderentele si organul
se repune in cavitatea abdominala.
61
ENTERECTOMIA SI ENTEROANASTOMOZA
Enterectomia reprezinta rezectia unei portiuni de intestin care prezinta modificari ireversibile.
Enteroanastomoza reprezinta manopera de refacere a continuitatii si restabilirea tranzitului.
Se recomanda in caz de plagi ale intestinului,dupa accidentul de evisceratie cand peretele nu mai poate fi refacut prin suturi,in caz de gangrana intestinului,hernia strangulata,invaginatia intestinala,tumori.Prin gravitatea leziunilor interventia constituie o urgenta chirurgicala.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -departatoare ; -pense de baraj intestinal.Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal; -la cabaline in decubit lateral ; -la bovine in picioare.Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.TEHNICA OPERATORIESe executa laparatomia,se exploreaza cavitatea abdominala,se
identifica si se aduce in plaga operatorie segmentul de intestin cu afectiune.Manoperele de aducere in plaga operatorie nu vor fi brutale pentru a nu se rupe perete intestinal si continutul intestinal sa nu ajunga in cavitatea abdominala.Se aplica al doilea rand de campuri si se verifica viabilitatea ansei cu clorura de sodiu.Daca ansa isi schimba culoarea inseamna ca aceasta este viabila.
Rezectia de intestin se executa intre doua pense de baraj intestinal care se aplica pe perete intestinal sanatos.Rezectia se executa langa pensele de baraj sau la o distanta de 2-3 cm de pense in functie de tehnica ulterioara de realizare a enteroanastomozei. Odata cu intestinul se rezeca si lama de mezenter sub forma triunghiulara dupa ce in prealabil au fost ligaturate vasele mezenterice.
62
Vasele mezenterice se ligatureaza in asa fel incat sa nu fie ligaturate vase care iriga intestin sanatos.
Dupa rezectia de intestin se procedeaza la refacerea continuitatii si restabilirea tranzitului : 1.enteroanastomoza termino-terminala care consta in asezarea capetelor intestinale cap la cap dupa cere se sutureaza ; 2.enteroanastomoza latero-laterala-capetele intestinului se sutureaza bont ,se aseaza in pozitie izoperistaltica dupa care se sutureaza ; 3.enteroanastomoza latero-terminala.
1.Enteroanastomoza termino-terminalaSe aplica pensele de baraj intestinal.Rezectia de intestin se
executa la aproximativ 3 cm de pensele de baraj.Odata cu intestinul se rezeca si lama de mezenter.
Vladutiu recomanda a se executa trei suturi.Un ajutor apropie cu pensele de baraj capetele intestinului si le prezinta cu deschiderile spre operator.Operatorul executa o sutura sero-seroasa cu catgut pe marginile adiacente pastrand capatul lung al firului,o sutura musculo-seroasa pe marginile adiacente pastrand capatul lung al firului si o sutura muco-mucoasa de jur imprejur cu matase.Se continua sutura musculo-seroasa si pe cealalta jumatate si sero-seroasa si pe cealalta jumatate.Interventia se termina prin sutura lamei de mezenter pentru a preveni hernia transmezenterica.
In urma acestor trei suturi postoperator se va forma un burelet care va ingusta lumenul intestinal.
Alti autori recomanda doua suturi :musculo-seroasa si muco-mucoasa.
2.Enteroanastomoza latero-lateralaRezectia de intestin se executa langa pensele de baraj
intestinal.In spatele pensei se executa o sutura in punga de tutun cu matase,dupa care se indeparteaza pensa,bontul se infunda printr-o sutura cu catgut in fir continuu.Se procedeaza identic si la celalalt capat.
63
Intestinele suturate se aseaza in pozitie izoperistaltica.Pentru refacerea tranzitului,ansele asezate in pozitie izoperistaltica sunt mentinute de catre un ajutor.Operatorul executa o sutura sero-seroasa pe o lungime de 7-8 cm pe fata opusa lui si pastreaza capatul lung al firului,dupa care cu ajutorul bisturiului sectioneaza sero-musculoasa la fiecare bont.Sectiunea se executa spre operator.Incizia se executa fara a traumatiza mucoasa.Cu ajutorul unui fir de catgut se sutureaza si musculoasele pe partea opusa lui pastrand capatul lung al firului.Cu bisturiul se deschid si seroasele.Cu ajutorul unui fir de matase se sutureaza muco-mucoasa din partea opusa continuand si pe partea dinspre operator de jur imprejur.Se continua sutura musculo-musculoasa si cea sero-seroasa.Se sutureaza si lama mezenterului.
OPERATIA IN INVAGINATIA INTESTINALA
Consta in angajarea si strangularea unei anse in ansa imediat urmatoare.Prin continut sau prin angajare se determina obstructia.
Interventia urmareste descoperirea ansei,devaginarea ei,iar in cazul in care prezinta modificari ireversibile se executa enterotomia.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -departatoare ; -pense de baraj intestinal.Contentia :-la animalele mici in decubit dorsal ; -la cabaline in decubit lateral ; -la bovine in picioare.Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.TEHNICA OPERATORIESe executa laparatomia la locul de electie si se exploreaza
cavitatea abdominala.Se identifica ansa obstruata si se aduce in plaga operatorie.Ansa se procedeaza cu un al doilea rand de
64
campuri.Se produc desirari ale seroasei.Se executa toaleta ansei,se aplica un unguent si se repuna in cavitate.
OPERATII PE RECT SI ANUSOPERATIA IN PROLAPSUL RECTAL
Reprezinta prolabarea mucoasei sau a intregului perete rectal prin orificiul anal.Din acest punct de vedere prolapsul poate fi mucos(partial) sau adevarat(total) cand prolabeaza tot rectul.
In cazul prolapsului rectal total masa prolabata este formata din doi cilindri care adera la interior prin seroase si la exterior prezinta mucoase.In functie de aspectul clinic tratamentul prolapsului rectal poate fi conservativ sau radical.
Ca frecventa apare la toate speciile in special la purcei si carnivore.
Tratamentul conservator-repunerea mucoasei sau intregului perete prolabat in cazul in care nu sunt modificari ireversibile si contentia organului in pozitie anatomica prin sutura anusului in punga de tutun.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-sutura .Contentia :-la purcei in pozitie verticala cu capul in jos ; -daca este animal mare in pozitie patrupodala.TEHNICA OPERATORIEMasa prolabata se spala cu permanganat de potasiu dupa care
se aplica un unguent.Dupa ce pe masa prolabata s-a aplicat o compresa de tifon,un camp operator se incearca repunerea masei prolabate prin compresiuni usoare.Dupa repunere se verifica daca seroasele s-au dezlipit una de alta.Aceasta manopera se realizeaza prin explorare transrectala sau tuseu rectal.
Prevenirea recidivei se realizeaza printr-o sutura in punga de tutun la nivelul anusului fara a traumatiza mucoasa rectala.Firul se va strange in asa fel incat sa fie posibila defecarea dar sa nu produca recidiva.Firul se scoate dupa 7-8 zile.
65
Tratamentul operator se executa in toate cazurile cand repunerea este imposibila sau prezinta leziuni grave.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -andrele .Contentia :-decubit lateral.Linistea operatorie :-tranchilizare si anestezie epidurala.TEHNICA OPERATORIEIn fata acului prin masa prolabata se introduc andrelele in
forma de cruce sau se pot trece doua fire de matase.In fata lor se executa rezectia masei prolabate.
In cazul folosirii firelor la locul de incrucisare se prind cu o pensa,se sectioneaza rezultand patru fire.Acestea se innoada intre ele.Refacerea continuitatii se realizeaza printr-o sutura musculo-seroasa care poate fi catgut in fire separate sau in fir continuu,mucoasa cu matase in fire separate sau in fir continuu.Se scot andrelele si plaga cutanata se repune in cavitatea pelvina.
CURS 11 09.01.2008
OPERATII IN PROLAPSUL RECTAL LA CARNIVORE
Prolapsul rectal se poate remedia numai prin operatia de colopexie.
PREGATIRI PREOPERATORII :-similare cu cele din laparatomie.
66
Locul de electie :-mijlocul flancului stang.Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.TEHNICA OPERATORIE-laparatomia in flancul stang:peritoneul se prinde intre
doua pense,intre pense se sectioneaza si se pastreaza in pense pentru sutura.
-explorarea cavitatii abdominale :se identifica colonul si se aduce in plaga operatorie.Prin tractiuni usoare pe colon se incearca remedierea colonului.
-fixarea colonului la peritoneul parietal.Pentru aceasta se executa cateva scarificatii pe seroasa colonului si pe peritoneul parietal.La acest nivel se trece cu un fir de catgut prin seroasa colonului si prin peritoneul parietal.Prin aceasta fixare se mentine recidiva.
Laparorafia se executa etajat.
OPERATII IN ATREZIILE ANORECTALE
Anomaliile congenitale de dezvoltare anorectale sunt mai frecvente la purcei si vitei si se caracterizeaza prin imperforarea anusului,lipsa anusului,lipsa anusului si rectului, fistula ano-vaginala.
IMPERFORAREA ANUSULUI-dezvoltarea normala a orificiului anal,insa lipsa tranzitului se datoreaza unei membrane plasata la 2-3 cm in adancime.
Tratament :-cu o pensa sau cu o sonda canelata se perforeaza aceasta membrana.
ATREZIA ANALA(LIPSA ANUSULUI)In dreptul anusului neperforat se practica doua incizii in
cruce,se excizeaza lamboul pe jumatate sau din prima se executa cu foarfecele o incizie eliptica.Cand se executa aceste incizii se va preveni traumatizarea sfincterului anal.Cu o pensa
67
se prinde capatul infundat al rectului dupa care se deschide.Perete rectal se sutureaza cu matase in fire separate la piele.
ATREZIA ANO-RECTALASe executa inciziile cutanate ca mai sus.Cu o pensa
hemostatica se tunelizeaza conductul pelvin si se incearca identificarea colonului descendent terminat in fund de sac uneori cu rudiment de rect.Daca bontul reuseste sa fie adus in plaga se deschide si se sutureaza la piele.Daca bontul nu se poate aduce in plaga animalul este irecuperabil.
EXTIRPAREA GLANDELOR PERIANALE
Interventia se practica in inflamatii cronice supurative la caine,in fistule sau in caz de tumori.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura.Linistea operatorie :-tranchilizare.Contentia :-decubit ventral cu trenul posterior mai sus.Se videaza rectul si se blocheaza cu o compresa.TEHNICA OPERATORIE-se introduce sonda pe canalul glandei pentru a putea fi
reperata mai bine.In dreptul glandei se face o incizie verticala, cu foarfecele se dilacereaza tesutul conjunctiv,se descopera glanda care se extirpa impreuna cu canalul ei.Hemostaza se asigura prin tamponament.Plaga se sutureaza cu matase in fire separate.Daca este cazul se intervine si la glanda pereche.
INTERVENTII OPERATORII IN HERNIA ABDOMINALA
Hernia reprezinta deplasarea unui organ din cavitatea in care este mentinut in mod normal printr-un inel congenital sau dobandit(de natura traumatica) si se intalneste in zonele herniale unde peretele abdominal este alcatuit din fascii.
68
Dupa modul de producere, herniile sunt :a. congenitaleb. dobandite(eventratie)Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii pot fi :-simple sau reductibile- prin palpare sau prin schimbarea
pozitiei animalului organul herniat se repune in cavitate-complicate sau ireponibile- la palpare organul herniat nu
poate fi repus in cavitate. Uneori, animalul prezinta semne clinice de colica si semne de auto-intoxicare.
Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii sunt alcatuite din :
-inelul hernial, uneori canalul hernial-sacul hernial care e dat de peritoneul parietal-continutul hernial care de cele mai multe ori este
alcatuit din epiploon, intestin, uter, colon, vezica urinara, ficat, etc.
Tratamentul herniilor urmareste repunerea organului ectopiat in cavitate si inchiderea inelului.
Tratamentul poate fi :-paleativ-in caz de inel hernial mic, injectarea de
substante iritante care sa inchida inelul-radical(operator).Tratamentul cert este cel operator.
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA
Hernia ombilicala reprezinta deplasarea unui organ prin inelul ombilical si de cele mai multe ori e congenitala. Din punct de vedere clinic, hernia ombilicala poate fi reductibila si ireductibila.
Linistea operatorie-tranchilizare si anestezie locala.Instrumentar- incizie, hemostaza, sutura, sonda canelata.
69
TEHNICA OPERATORIEPrin palpare se identifica inelul hernial. Pe sacul hernial
si pe inelul hernial se face o incizie simpla sau una in felie de pepene in functie de marimea sacului hernial. Inciziile trebuie sa depaseasca 1-2cm buzele inelului hernial.
Pe cale bonta, cu degetele, cu comprese de tifon sau cu foarfecele prin incizii scurte se izoleaza sacul hernial. In hernia simpla se incearca repunerea sacului hernial in cavitate, fara a-l deschide, dupa care inelul hernial se inchide printr-o sutura cu catgut sau matase in fir continuu sau in fire separate. In cazul in care sacul hernial este voluminos se izoleaza pana la inelul hernial dupa care se prinde fundul sacului si prin torsiune obligam continutul hernial sa refuleze in cavitatea abdominala.
La baza sacului se face o ligatura transfixica, pastrand capetele lungi ale firului. Excesul de sac se rezeca. Cu capetele firului se trece dinauntru inafara prin buzele inelului hernial. Prin strangere si innodare se inchide inelul hernial, bontul de sac hernial avand rol de tampon biologic.
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA IREDUCTIBILA
Din punct de vedere clinic, se manifesta prin imposibilitatea repunerii organului in cavitate. Din punct de vedere etiopatogenetic este produsa prin strangulare, prin aderente intre continut si continator sau prin impastare sau prin continut.
TEHNICA OPERATORIEIn caz de strangulare, dupa izolarea inelului hernial la
comisura inelului se introduce sonda canelata si pe sonda se largeste inelul hernial. In cazul herniilor prin aderente se
70
procedeaza la tehnica herniotomiei. Dupa izolarea sacului, acesta e deschis la baza printr-o butoniera in asa fel incat sa nu traumatizam ansa intestinala, dupa care cu foarfecele pe pulpa degetului se deschide sacul hernial. In caz de aderente acestea se vor rupe cu atentie in asa fel incat sa nu se deschida ansa intestinala. Organul se repune in cavitate, sacul se rezeca la baza inelului hernial dupa care se inchide prin sutura in fir continuu.
OPERATIA IN HERNIA INGVINALA
Hernia ingvinala e rezultatul angajarii epiploonului, al unei anse intestinale, a uterului prin inelul ingvinal superior, traiectul ingvinal si inelul ingvinal inferior.
Clinic, deformarea subcutanata apare cu frecventa mai mare la masculi, in special la vier si mai rar la armasar si caine. La masculi sunt cunoscute ca hernii ingvino-scrotale si ca evolutie pot fi acute si cronice.
OPERATIA IN HERNIA INGVINO-SCROTALA ACUTA LA ARMASAR
Este o urgenta chirurgicala si trebuie executata cat mai repede intrucat ansele intestinale strangulate produc semne de colica.
PREGATIRI PREOPERATORIIInstrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ; -clupa ; -cleste pentru prins clupa.Contentia-in decubit lateral ca pentru castrare pe partea
opusa herniei cu membrul de deasupra in flexie fortata.Linistea operatorie :tranchilizare.
71
Locul de electie :la nivelul pungilor scrotale.Campul operator :spalare. TEHNICA OPERATORIESe executa o incizie pe pungile scrotale la 1-2cm de
rafeul median. Incizia intereseaza teaca scroto-dartoica. Se dilacereaza celuloasa si se evidentiaza teaca vaginala care formeaza si sacul vaginal alcatuit din testicul si cordon testicular,ansa intestinala herniata si o cantitate de lichid de staza.
Dupa izolarea sacului, la baza lui se face o butoniera pentru drenarea lichidului. Pentru a putea repune organul in cavitate, cu bisturiul se largeste inelul hernial printr-o incizie la comisura inferioara sau in peretele lateral al inelului. Prin bresa in sacul hernial se verifica integritatea functionala a intestinului. Daca intestinul nu prezinta modificari, prin palpari se repune ansa in cavitatea abdominala.
Inelul hernial se inchide printr-o sutura cu catgut, nylon, matase in fir continuu. Celalalt testicul se castreaza normal. Plaga cutanata se sutureaza cu matase.
OPERATII IN HERNIA INGVINO-SCROTALA CRONICA
Este frecventa la vier si mai rara la armasar. La vier :Pregatiri preoperatoriiInstrumentar : incizie, hemostaza, suturaContentia :in decubit dorsal, cu membrele posterioare
spre inapoi.Tehnica operatorieLa nivelul inelului ingvinal se practica o incizie
anteroposterioara care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv, dupa care tesutul conjunctiv se dilacereaza si se izoleaza gatul tecii vaginale.
72
Cu degetul se tunelizeaza traiectul ingvinal pana se ajunge la nivelul scrotumului unde se rupe ligamentul testicular. In plaga operatorie se aduce sacul hernial. In fundul sacului hernial se contentioneaza testiculul si prin torsiune obligam ansa herniata sa refuleze in cavitatea abdominala.
La baza inelului ingvinal, pe cordonul torsionat se face o ligatura transfixica cu matase, pastrand capetele lungi ale firului. Se rezeca sacul herniat si se executa castrarea. Cu firele se trece prin buzele inelului hernial dupa care se innoada si se inchide inelul. Daca inelul nu se inchide perfect, se trece cu firul pana se inchide. Celalalt testicul se castreaza normal.
OPERATIA IN HERNIA PERINEALA
Hernia perineala reprezinta deplasarea epiploonului, vezicii urinare, rectului, prostatei in stanga sau dreapta anusului. Se datoreaza desirarii peritoneului pelvin la cainii batrani, mai freecvent la cei de talie mare, la cei care adopta des pozitia cainelui sezand, cand se acumuleaza urina in vezica, iar aceasta se raboteaza spre peritoneul pelvin pe care il desira.
Pregatiri preoperatorii Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura.Contentia : decubit ventral cu trenul posterior mai sus.Linistea operatorie : tranchilizare.Preoperator se face clisma si se blocheza anusul.Tehnica operatorieSe executa o incizie verticala la 2-3cm lateral de anus, se
dilacereaza tesutul conjunctiv si se evidentiaza sfincterul anal extern. Masa herniata se impinge spre inainte. In caz de aderente, acestea se desprind cu atentie. Cand este herniata vezica, cateterismul este negativ. Pentru golire, se introduce acul si se evacueaza urina.
Refacerea diafragmei pelvine este o manopera dificila pentru ca nu este un inel hernial clasic. Firul de catgut se trece
73
prin muschiul sfincterului anal extern si muschii coccigieni si lateral prin ligamentul sacrosciatic.
OPERATII IN HERNIA VENTROLATERALAAcest tip de hernie e de natura traumatica. Apare
frecvent la animalele mari, prin lovituri, dar si la cele mici, prin muscaturi. In urma traumatismului, poate fi desirat si sacul hernial=eventratie.
Pregatiri preoperatoriiInstrumentar : incizie, hemostaza, sutura.Linistea operatorie : tranchilizare.Contentia : decubit lateral sau dorso-lateral.Locul de electie : tundere si dezinfectie.Tehnica operatorieSe examineaza animalul si se identifica inelul hernial
prin palpari profunde, exploratie transrectala sau prin trantirea animalului. Se face o incizie verticala sau oblica sau in functie de comisurile inelului hernial in asa fel incat post-operator sa se asigure drenajul. Organele herniate se repun in cavitate. Inchiderea inelului hernial se face cu matase nr.5 in fir continuu. Cand bresa este mare, se poate executa aloplastia cu fire sintetice sub forma de plasa. Plaga se inchide cu matase in fire separate sub tub de dren.
CURS 12 16.01.2008
OPERATII PE ORGANELE GENITALE SI URINARE
CASTRAREA MASCULILOR
Castrarea reprezinta interventia de suprimare a functiei testiculare si se executa in scop economic, terapeutic si
74
zootehnic. In scop terapeutic se practica in diverse afectiuni, iar in scop zootehnic pentru eliminarea unor masculi de la reproductie.
TEHNICA CASTRARII MASCULILOR IN GENERALPregatiri preoperatoriiContentia:decubit dorsal sau lateral.Locul de electie:regiunea pungilor testiculare care se
pregateste prin tundere si dezinfectie.Instrumentar -incizie-hemostaza-sutura -pense de castrare(pensa Reimers,
Burdizzo) -clupe auriculare.Tehnica operatorieCastrarea masculilor se poate executa cu testicul acoperit
si testicul descoperit. In cea cu testicul acoperit se executa doua incizii paralele cu rafeul median care intereseaza numai punga scroto-dartoica(se mai practica inca castrarea vierilor printr-o singura incizie). Lungimea inciziilor este cat axul longitudinal al testiculului.Dupa care teaca vaginala si testiculul se izoleaza,izoland si cordoanele testiculare cat mai mult.
Ablatia testiculului se poate executa prin urmatoarele manopere :
1.ligatura-se executa cu fir de catgut sau de matase, executand o ligatura transfixica. Cu firul se trece prin grosimea cordonului testicular, se leaga o jumatate apoi cealalta si pentru siguranta de jur-imprejur.2.torsiune-care poate fi lemitata si nelimitata.Torsiunea nelimitata se asigura cu ajutorul unei pense hemostatice si prin torsiunea cordonului acesta se rupe dar necontrolat. Torsiunea limitata-se aplica o pensa hemostatica dreapa pe cordon spre pungile testiculare si la 1 cm se mai aplica una curba dupa care se executa torsiunea. Cordonul testicular se rupe intre cele doua pense.
75
3.aplicarea pensei Reimers-se practica la armasar de regula.Pensa se mentine pe cordonul testicular 5-8 minute.Dupa ablatia testiculelor,pungile testiculare se pudreaza,
iar la armasar si vier se administreaza ser antitetanic.
CASTRAREA LA ARMASAR
Preagatiri preoperatoriiContentia: decubit lateral stang cu membrul posterior de
deasupra legat in opt.Linistea operatorie:tranchilizare.Dupa izolarea cordoanelor se aplica pensa Reimers mai
intai pe testiculul de dedesubt. Pensele se mentin pe cordon 5-8 min. Fara a sectiona cordonul testicular. Dupa 5-8 min. Se sectioneaza cordonul, se mai mentin pensele inca 1-2 min.dupa care se deschid usor lasand cordonul sa alunece singur spre inelele ingvinale.
Post-operator :administrarea de antibiotice pe cale generala,administrarea de ser antitetanic. Dupa 24 de ore animalul se plimba zilnic.
CASTRAREA LA RUMEGATOARE
Contentia :culcareInterventia este o metoda sangeroasa.Inciziile se pot executa astfel :-incizii antero-posterioare paralele cu rafeul medial-de jur imprejur perpendicular pe rafeul medial-incizii mai scurte e o parte se de alta perpendiculare pe
rafeul medial.Izolarea testiculului este foarte usoara avand in vedere tesutul conjunctiv.
-sectionarea fundului pungilor testiculare.Castrarea propriu-zisa- prin aplicarea penselor de
castrare, dar este recomandata ligatura transfixica cu matase.
76
La rumegatoare se face castrarea si prin metode nesangeroase cu pensa Burdizzo.
Tehnica operatorieSe contentioneaza cordonul intr-un pliu lateral al gatului
pungii testiculare si se aplica pensa Burdizzo care se mentine 30 sec. Pentru siguranta se mai aplica o strivire. Pe celalat cordon se executa tot doua striviri, dar sa nu fie la acelasi nivel.
CASTRAREA VIERULUI ADULT
Manopera de castrare este mai dificila pentru ca celuloasa se sclerozeaza. De aceea, cateodata, se poate executa castrarea si cu testicul descoperit.
La vierusi manopera de izolare este foarte usoara.La vierul adult, ablatia se executa cu pensa de castrare,
prin ligatura transfixica cu matase.La vierusi interventia, se poate executa si prin acces
ingvinal.
CASTRAREA LA COTOI
Contentia :in cutii speciale.Ablatia se executa prin torsiune sau prin ligatura cu
