Onsoru Scorr CaRo s-a nEscut la 24 august 1951, in Richland,Washington. Descinde din primii mormoni americani 5i a fostmisionar in Brazilia pentru Biserica lui lsus Cristos a Sfinlilordin Zilele din Urm5. gi-a inceput cariera literara ca poet, apoia fost atras de dramaturgie 5i a adaptat opere literare pentruteatrul radiofonic, dup6 care a scris piese originale. DupE cepi-a infiinlat propria companie teatrald, Card a lucrat pe postulde corector, apoi de redactor la Editura BYU press. A devenitscriitor liber-profesionist dupd ce a semnat primele contractepentru dou5 romane SF.locul lui Enderpi continuareasa, Vor-bitor in numele martilor, au primit premiile'Hugo pi Nebula.Card fiind astfel singurul c6ptigdtor al celor mai importante pre-mii SF, ?n doi ani consecutivi. De asemenea, a obfinut premiul

John W. Campbell pentru cel mai bun tdn6r autorin 1978. Din-tre lucririle sale amintim: Jocul lui Ender (premiile Nebula, 1 985,Hugo pi SF Chronicle in 1 986), ,, Hatrack River" (premiul WorldFantasy, 1987), Vorbitorin numele morlilor (premiile Nebula,1986, Hugo, Locus 5i SF Chronicle in 1987 pi Kurd LaBwitz,Germania, 1989), ,,Eye for Eye" (premiile Hugo, 1988, pi Seiun,Japonia, 1989), Seventh 5on (premiile Mythopoeic Society gi

Locus ?n 1988 5i Ditmar, Australia, 1989); Rd prophef (premiul

Locus, 1989), ,,Lost Boys" (Premiul Locus, 1990), How to WriteScr'ence Fiction and Fantasy (Premiul Hugo, 1991), Maps in aMirror: The Short Fiction of Orson Scott Card (premiul Locus,1 991), ,,Jocul lui Ender" (Premiul tgnotus, Spania, j994), AlvinJourneyman (Premiul Locus, 1996), Patwatch: The Redemp-tion of Christopher Columbus (Premiul Geffen, lsrael, 1999);

The Chron icles of Afu i n Maker (Premiul lmaginai re, Franla, 2 000),IJmbra tui Ender(Premiul Geffen, lsrael, 2001).ln prezent, Cardlucreaz5 la scenariul unui film inspirat de Jocul lui Ender.

ortonscott cordchemsreo pdmdnlulul

Traducere din limba enfleztRoxeNe BniNcpeNu

NEMIRA

CU PRINS

Mulpumiri

Diminative

Ghid, pmtru pronunfurea nurnelor

Prolog..

1. TnAoenre

Visul Generalului

E

I

TRADAR EA

Visul Generolului

Generalul Yozmuzhalnoy Vozmozhno se trezidin vis asudat, gemAnd. Deschise ochii qi intinse mAna,strAngAnd. O mAnI i-o prinse gi o relinu.

O mAni de barbat. Era Generalul Plodorodnuy.Subalternul sdu cel mai de incredere. Cel mai bunprieten. Cel mai profund suflet.

- Ai visat, Moozh.Era o porecld pe care numai Plod indrdznea s-o

foloseasci de fali cu el.

- Da, aqa-i, ficu Vozmuzhalnoy - Moozh -, gi se

cutremuri amintindu-qi. Ce mai vis.

- IJ""l de riu augur?

- Ingrozitor, oricum.- Poveste$te-mi. Ma descurc cu visele.

chemoreo pdmdnlului 17

- Da, gtiu, la fel 9i cu femeile. Dupd ce terminicu ele, spun tot ce vrei tu!

Plod rAse, dar agteptd. Moozh nu era sigur de ce

cz.ita si-i povesteascl acel vis. Doar ii povestise ate-tea altele.

- Bine atunci, uite visul meu. Vedeam un berbatstAnd intr-un lurninig 9i de jur imprejurul lui nigtecreaturi zburdtoare oribile - nu pisiri, aveau blani,dar erau mult mai mari decAt liliecii - se ror roreau,coborau in picaj, il atingeau. El stitea acolo qi nu fecea

nimic. $i cAnd in sfArgit roare crearurile l-au arins, auplecat, cu excep[ia uneia, care s-aatezatpe umirullui.

- Aha.

- N-am terminar. Imediat au apirut nigte gobolaniuriagi din vizuinile lor de sub pImAnt. Aveau cel pujinun metru lungime gi jumitate din inilgimea unui om.I)in nou, au tot venit pAnd cAnd l-au atins to1i...

- Cu ce? Cu dinlii? Cu labele?

- $i cu boturile. fr, atingeau,asra e tot ce pot spune.Nu-mi distrage atenfia.

-Iartd-md.- P"pa ce l-au atins togi au plecat.

-In af.ard, de unul.- Da. S-a agdlat de piciorul lui. Observi tiparul.- Ce a urmat?Moozh se tnfiori. Fusese lucrul cel mai oribil, insi

acum, cAnd cuvintele ii iegeau de pe buze, nu maiinjelegea de ce.

- Oameni.

- Oameni? Veneau siJ atingl?

18 orlon scoll cqtd

- Se... sdl sdrute. Pe mAini, pe picioare. Sd-l ame-

run. Cumiile. Numai cd ei nu-l sirutau doar pe bErbat.

Sirutau gi... zburitoarea. $i gobolanul uria lipit de pi-cioarele lui. ti sdrutau pe toji.

- Ah, zise Plod, plrind ingrijorat.- Deci? Ce e? Ce rdu prezice?

- Evident, berbanrl pe carel-ivdzuteste lmparanrl.Uneori interpretlrile aduceau cu adevirul, dar de

data asta inima lui Moozh se revolti la ideea de aface

legitura intre tmparat gi berbatul din vis.

- De ce e evident? Nu semlni deloc cu Impiratul.

- Pentru cd toatd natura gi omenirea il vene-

reazd, desigur.Moozh ridicl din umeri. Nu era una dintre cele

mai subtile tAlcuiri ale lui Plod. $i nu auzise nici-odati de turme de lighioane adorAndu-l pe tmperat,care se lauda ce ar fi un mare vAndtor. Bineinleles,vAna numai in parcurile sale, unde toate jivinele fu-seserd imblAnzite ca si-gi piarde teama de oameni,

animalele de prada dresate ^sI

se comporte feroce,

dar si nu atace niciodati. Impiratul trebuia sd-gi

joace rolul in marele spectacol al intrecerii dintreom gi animal, dar el niciodati nu era tn pericol intimp ce ele se expuneau nevinovate sdgelii lui rapide,

sulilei sale, sabiei lipsite de mila. Daci asta insemna

venerare, daci asta insemna naturl, atunci da, se

put^ea spune cdintreaga naturi 9i omenire il venera

pe Impirat...Plod, desigur, nu gtia nimic despre astfel de idei

ale lui Moozh; dacx cineva era atit de nefericit tncAt

chgmoreo pdmdntulul 19

sI aibi gAnduri causrice despre imperct,avea griji sinu igi impovdrezeprietenii cu informalii despre ele.

Agadar, continul cu interpretarea visului.- Ce rdu prezice venerarea tmparatului? tn sine,

niciunul. Dar faptul cd" te-a reaohat, cd gi-aprovocarscArbe...

- Sirutau un gobolan, Plod! Strutau zbvrdtoareaaia dezgustitoare...

Dar celelalt nu zise nimic cAnd vocea lui se stinse.Doar continui sI-l priveascd.

- Nu mdscArbegte faptul ci oamenii ilvenereazdpe Impdrat. Chiar eu am ingenuncheat in fala Tro-nului Invizibil gi am fost coplegit deprezengalui. Nua fost ceva oribil, a fost... innobilator.

- Aga spui. Dar visele nu mint. Poate ai nevoiesl-ji purifici inima de vreun riu.. - Uite ce e, t t ai tAlcuit cd visul meu esre despretmp*at. De ce str nu fie omul ela - gtiu gi eu - guver-natorul din Basilica?

- Pentru cd mizerabilul orag Basilica este condusde femei.

- Nu Basilica atunci. Totuqi, cred ci visul era...- Despre ce?

- De unde sd gtiu eu? Me ooi pwifica, poate idreptate. Eu nu gtiu sI interpretez vise.

Insemna si-gi piardi cAteva ore din aceaziin cor-tul mediatorului. Era foarteplictisitor, dar in acelaqitimp necesar din punct de vedere politic si-gi petreaciacolo un anumit timp in fiecare luni, altfel rapoar-tele despre impietlli ar fi ajuns pAnI in Gollod, unde

20 ot$on scolt cord

implratul decidea din cAnd in cAnd cine era vrednic

sd primeascd funcgii qi cine merita si fie degradat sau

executat. Moozh oricum trebuia si faci o vizitd la

templul mediatorului, dar ii displacea la fel cum un

copil urdqte baia.

- Lasi-mi in pace, Plod. M-ai flcut foarte nefericit.

Plod ingenunche in fala lui 9i ii lun mAna dreaptlintr-ale sale.

- O, iartd-mi.Bineinleles, il iertn imediat fiindcd erau prieteni.

Maitdriruin cursul diminegii iegi gi ucise cipeteniile

a vreo zece sate khlame. Imediat toli sdtenii iurafi,dragoste gi devotament etern imperatului, iar cindGeneralul Yozmuzhalnoy Vozmozhno intri seara

si se purifice in templul sacru, mediatorul ii acorde

imediat iertarea, cdci in acea zi el sporise onoarea gi

mirelia imperatului.

in Bosilico - Ei nu in vis

Veniserd s-o asculte cAntAnd pe Kokor, veniserr

din intregul orag Basilica, iar ea fusese incAntati sivade cum li se luminaseri felele cAnd - in cele dinurmd - ea iegise pe scend gi muzicanlii incepuserl si-qi

ciupeascl blAnd strunele sau si sufle ugor prin instru-

mente creAnd unda moale de sunete care rePtezenta

tntotdeauna acompaniamentul ei. in sfArgit o si ne

cAnte Kokor, ,p,rt."r, chipurile lot. ti pldcea acea

expresie mai mult decAt orice, chiar mai mult decAt

chemoreo pdm6ntului

vederea unui birbat copleqit de doringd in ultimeleclipe dinaintea satisfacerii depline. Cici gtia foartebine cd unui bdrbat ii pasi prea pu{in cine ii oferiplterile iubirii, in timp ce auditoriului ii pisa foartemult de faptul cd era ea cea care stltea in faga lor pe

scenl gi deschidea gura emipAnd notele acute, avAn-

tate ale glasului siu'liric incredibil de dulce, care plu-tea peste muzicdprecum petalele pe un pArAu.

Sau cel pu{in a$a igi dorea si fie. Aga igi imaginlpane clnd p4i in realitate pe sceni gi ii vdzu privind-o.[n seara aceea audienfa era compusd in cea mai mare

parte din barbali. Ai ciror ochi se plimbau in sus gi

in jos pe trupul ei. Ar trebui si refuz sd mai cAnt inteatrele de comedie, igi spuse inci o dati. Ar trebuistr insist si fiu luati la fel de ln serios ca iubita measord Sevet, cu vocea ei joasd, masculine, ca de broasci.Of,la ea se uitd cu chipuri luminate de extaz estetic.Blrbali gi femei deopotrivi. La corpul el nu se hol-beazd,sd,vadd cum se migci pe sub materiale. Binein-

1eles, probabil gi din pricini ci trupul ei este atAt de

clrnos incAt nu e o plecere siJ privegti gi se migcd pe

sub costume ca un pietroi, biata de ea. Sigur ce inchidochii 9i ii asculte vocea - e mult mai bine decAt se

o priz.teascd.

Ce minciuni. Ce mincinoasi sunt, chiar gi cAnd

vorbesc doar cu mine inslmi.Nu trebuie si fiu atAt de nerdbditoare. E numai o

problemi de timp. Sevet e mai in vArstI - eu abia amoptsprezece ani. $i ea atrebait sI cAnte prin teatrelecle comedie o perioadi, pind a devenit cunoscuti.

22 or$on scolt cord

Kokor gi-o amintea pe sora ei povestind in acelezile - cu mai mult de doi ani in urmd, cAnd Sevet avea

aproape $aptesprezece ani - despre cum era nevoitlin mod constant si lnmoaie ardoareaadmiratorilor ei,care aveav tendinja si intre in vestiarul eiin cdutareaiubirii rapide, pAni cAnd fusese nevoite sd angajezeun bodyguard ca sd-i descvajezepe cei mai pitimaSi.,,E vorba doar despre sex, spunea ea pe atunci. CAnte-cele, spectacolele, totul e doar despre sex, numai la astaviseazi publicul. Trebuie doar sI fii atenti sI nu-i facisi viseze prea bine - sau prea precis!"

Un sfat bun? Nu chiar. Cu cdtviseazd,mai multla tine cu atat mai mulli bani aduce numele tdu peafigele piesei. Pine cAnd tn cele din urmi, dacd ainoroc, daci egti destul de bund, afigul nu va mai tre-bui st pomeneasctr deloc numele piesei. Numai nu-mele tdu qi locul, data, ora... iar cAnd apari eivor fiacolo cu to1ii, sute, gi cAnd incepe muzicanu se voruita la tine ca la ultima speranle a unui infometat,ci cala cel mai inalt vis al unui suflet elevat.

Se indrepti spre locul ei de pe sceni - iar cAndintrd se auzird aplauze. Se intoarse spre public ai emiseo note inalta sfredelitoare.

- Ce-a fost asta? intrebe Gulya, actorul care jucarolul bitrAnului libidinos. lipi deja? Nici nu re-amatins incd.

Audienla rAse - dar nu suficient. Piesa avea pro-bleme. Avusese de la tnceput slebiciuni, gtia prea bine,dar cu asemenea rAsete superficiale era condamnati.Agadar, in cAteva zile va fi nevoiti sd reinceapd cu

chemoreo p6mdnlulul 23

repetidile. Alt spectacol. Alta serie de versuri stupide

9i melodii stupide pe care si le memoreze.Seaet igi ategeasingurx cAntecele. Compozitorii ve-

neau la ea qi o implorau str interpreteze lucririle lor.Seoet nutrebuia si-gi foloseascd aiurea vocea doar

ca sl faci oamenii si rAdi.

- Nu am fipat, cintd Kokor.- Tipi acum, declamd Grly", furigAndu-se aproape

de ea qi incepind s-o pipiie.Vocea sa gravi de bas era intotdeauna potrivite

pentnr rAs atunci cAnd o utilizaastfel, iar publicul era

altrturi de el. Poate reu$eau in cele din urmi si scoatispectacolul din noroi.

-Dar acum mi ati,ngi!Glasul ei se indlld pe cele mai inalte culmi gi ri-

mase acolo in aer...

Ca o pasire, ca o pasdre avAntAndu-se, dacdcineva

ar fi ciutat si asculte frumuselea.Gulya fecu o mutrl oripilatd gi igi retrase mAna de

pe sAnul ei. Imediat vocea ei cobori cu doutr octave.

Obpinu rAsete. Cele mai bune de pAnd acum. Dar gtia

cI jumitate din public rAdea din cauzafegeipe care ofdcuse el cAnd ii luase mAna de pe piept. Era cu adevdrat

un maestru. Pdcat ca,genul acesta de clovnerii se cam

demodase in ultima vreme. Pe misuri ce inainta invA:sti devenea tot mai bun, gi ton4i auditoriul se rdrea.

Ciuta comediile mai amare gi mai rduticioase ale ti-nerilor satirigti fizici. Comedia brutale, violenti, ofe-

rise intotdeauna cel pujin lltzia cd rdnegte pe cineva.

24 or$on scolt cqrd

Scena continul. Apiruri .hohotele. Scena se

incheie. Aplauze. Kokor fugi de pe sceni u$urati -gi dezamigiti. Nimeni din public nu ii scanda nu-mele; nici mdcar nu fusese strigat ca de un motan incdlduri. CAt va mai trebui sd agtepte?

- Prea drigul, spuse Turnannu, administratoareateatrului, cu f.a1a acrd. Nota aia trebuia si sune ca gi

cAnd ai fi atins orgasmul. Nu ca o pasdre.

- Da, da. Imi pare foarte rdu.

Era intotdeauna de acord cu toati lumea gi dupnaceeafeceace voia. Comedia aceean-ai fimeritat os-

teneala dacd nu-gi punea vocea in valoare cel puginuneori. $i doar oblinuse rAsete gi cind ficuse dupdmintea ei, nu-i aga? Nu prea putea spune nimeni cd

gre;ise. Tumannu dorea doar si fie supusi, iar Kokornu avea intengia. Supunerea era pentru copii, sogi gi

animalele din gospoddrie.

- Nu ca o pasire, repetd ea.

- Ce zici de o pasire atingAnd orgasmul? intrebeGulya, care iegise de pe sceni imediat in urma ei.

Kokor chicoti 9i chiar gi Tumannu etald,unzim-bet ingust gi acru.

- Te aqteapticineva" Kyoka, spuse administratoarea.

Era un barbat. Dar nu cineva pasionat de muncaei, altfel ar fi fost infald,urmirind-o cAntAnd. il maivlzuse qi inainte. A, da - apdreacAteodati atunci cAnd

sogul permanent al Mamei venea in vizitd,. Era slu-jitorul lui principal, nu-i aga? Administratorul afa-

cerii cu flori exotice pe perioadele cAnd'Wetchik era

plecat cv caravana Cum il chemal

chemoreo pdmdnlului 25

- Sunt Rashgallivak, zise, prrAnd foarte grav.

- Da? facu ea.

- tmi pare extrem de rdu si te inform ez cd' tatil'dumitale a intAlnit o violengl extreml.

Ce lucru extraordinar. Pe moment, abia dacd reugi

sI injeleagd.

-L-a finit cineva?

- Fatal, doamni.

- oh.Toate astea aveau un sens gi ea avea sI-l giseas.cd.

- Oh, asta ar insemna cd e... mort?

- A fost acostat pe stradi gi ucis cu sAnge rece,

spuse Rashgallivak.De fapt nu era nicio surprizd, dacd. sdteai si te

gAndegti. Tatnl ei devenise in ultima vreme ata unhuligan, scolAnd toli acei soldaii mascali pe strdzi.Terorizape toatd lumea. Dar era atit de puternic ai

de rezistent incAt cu greu i1i imaginai ceva care si ise opuni pe termen lung. Cu siguranll nuLpe/rnanutt.

- Nu existd speranfd de... recuperare?

Gulya stdtuse destul de aproape 9i acum intervenilejer in conversafie.

- Pare a fi o moarte din cauze naturale, doamnd, ceea

ce inseamni cd. prognoza nu e bund, rosti gi chicoti.Rashgallivak il imbrAnci cu reutate gi il trimise

impleticindu-se mai incolo.

- Asta n-a fost amuzant, zise.

- Acum au voie criticii in culise? tntrebi Gulya.f n timp ul spectacolului?

- Pleacd, ii ceru Kokor.