VASILE ANDRU s-a nescut in an ulLg42,in sarul Bahrine'ti, in nordul Bucoyinei.urmeazi studii universitare r" r"gi. nur "rriultu

proruro, gi gapte ani lecror uni-versitar la suceava. Dupi publicarea a ,t"i uoro*" a e prozi devine membru aluniunii scriitorilor gi se stab'egte in Bucuregti. oin rgio "r,u

."a".r* principalal revistei ,,viafa Romaneasci"- i" tnnr, u"ot Revolugie, este ares geful secgieiFroziaAsociafieiScriitorilorerr*r"g-J.' -Face stagii de documeparis(reeo,,rrr."#TJ:iTl',1,ff,':l;"ii,:,,11'*iil?'il11!ffi p.Tconferi titlul de master in Filosofia vedan; ranicip; la simpozioane intema_Fonale de istoria reugiilorla?aris, rvrountailr,Lo,,"r"-, shimla, Loano, Atena.In 1ggo, intemeiazi centrul d.e practici tsitrasta ain Bucuregti. organizeaze,ta_bere isihaste in Bucovina gi in ttansilvanJ.i"." tr"r oritorii la sfintul MunreAthos' Are o efemeri rezidengi in N""" i""i""a;, 1999-2000.

'n zoor-zorz faceparte din Iuriul Internaponal Balkanika. iin ,oor, este redactor la revista

;THlifl","TTiil:,?f,H:ll*u'""o'u.i"drumistasiis,pr""ii"l"*qi""A publicat 3o de ci4i, dintre care amintim:Nuvelegiromane: MireleegT5),arnro.a,giaiorinlelor(tgV),Noaptealmpdratutui(rgTg,tradusin5limbi), rurlu!(tsSg,irirrr:rrf'r;itulsecolului(t984),progresiaDiana gs8), Muntete catvarutui (,tssti, vn ,iriii ,u o singurd iegre iggz), pdsdritecerului (tggg, tradus in 6 limbi), Crdd,inile o,rrurrr(zoo6), Veacul meu, fiara mea(zot), Opt chipuri ale singurdtdlii (zot).ce$i de infelepciune ;i spirilu:Uate: ia;d ;i semn eg8g), Terapia destinului (rlgg4),Intdtniri cu mae;tri ;i rrrro:.o:r r:?.o.r7 , trtorir';i-ioiru'r" {irrrr"l^rrir,ii,iiiir, <r""rl,tsihasmul sau me'tetugut lini'tjrii (zooz), i-L"ir*rr. De la origini p6nd la Tanacu(zoo4), psihoterapie isihastd (zoo6), suria, arri ,rirf (zoo8).

Vasile Andru

Misticidin Carpafigi alti oameni sliivili din istoria mintuirii

ValumulII

MISTICA

Maica veronica de-acum videa murti ingerepciune, gi-n ros-tire, gi-n fEptuire, si-n scris. Am vizitat-o dupi. r99o. Mi_a ri.masimaginea unei fiinfe intelepte. vorbea cu o cumpi.tare ecleziasti.DobS.ndise intelegere realisti. in legituri. cu unele episoade con-troversate din legenda ei personali. gi a vladimirestelor. spuneaci nu mai are viziuni. poate se ispriviseri,, poate ci. dinsa nu semai li.sa r5.pita. Vine o virsti. cand dai viziunea pe intelepciune...

s-a opus ferm ca numele ei si fie forosit de d.iver;i ingi cu inigia-tive exaltate; nu avea nici o legituri. cu pseudo-ci.lugirigele turbu-lente care, din motive tenebroase, se di.deau drept ,,vladimiriste,,.

rruternica personalitate a Maicii veronica a fi.cut ca autori-tifile ecleziale actuale si o ,,ingiduie". ceva d.iplomatie a do-bindit gi inattul cler, poate si acea ,,sophrosyne,,, sau doar unpic de prudenqi. fafi de postumitate.

Maica veronica gi-a pistrat mereu acea ,,agaria", veselia d.u-hovniceasci: ii privea cu infelegere pe infantilii ei prigonitorilocali, admigind ci. or fi avind. gi ei un rost la mintuire.

Septembrie 2oo5. cind trupur maicii Veronica era pus inmormint, sora celestina, pictoriti. de icoane in mini.stire, atitde atagati de stareta ei, a cizut in legin.

Apoi au trecut nigte ani...obgtea de miicute inci. nu poate gisi ,,bucuria intristi.rii,,.De acolo, de sub dud, Maica veronica re readuce in minte in-

demnul de foc, asa cum ea insi.si il primise:,,Pistreazi pacea cit vei putea, cici spinii ii ard Eu.,,

Cuprins

Partea IAscegii inchisorilor

,,Rugul Aprins" - un grup contemplativ prigonit 7

Tit Simedrea, promotor din umbri al ,,Rugului Aprins" 24

Vasile Voiculescu, de la fabulosul dacic la Rugiciunea inimii ..... 29

Perintele Filaret gi viziunea care i-a schimbat viaga ... 34

Pastorul Wurmbrand, botezat episodic Valeriu .. 39

Valeriu Cafencu gi curentul filocalic in inchisoarea de la Aiud.... 47

Partea a II-aFericili cei prigonigi

Cu Pirintele Arsenie Boca pe ,,Ciratea impiriqiei"MonsenioruI Vladimir Chika, pring apostolic gi martir

N. Steinhardt sau convertirea ca iluminare ......Sora Ionela. O viagi pe deplin slivitoare

Maica Veronica de la Vladimiregti.

6r

69

78

86

95

,,Rugul Aprins" - un grup

contemplativ prigonit

Etopa athonitd;i etapa slavizantdln anul 1943 se constituie gnrpul contemplativ ,,Rugul Aprins",

cerc de studiu, de conferinge gi de practici a rugi.ciunii inimii.Erau intXlniri de ,,prieteni duhovnicegti", participau clerici 9imireni, teologi gi literagi, medici, profesori gi studengi - totulsub semnul unei relansiri spirituale de anvergurS.. Cercul, con-

ceput la Cerni,uqi la sugestia mitropolitului Tit Simedrea, s-a

constituit in jurul controversatului poet 9i polemist SanduTlrdor (pseudonim literar de laAlexandruTeodorescu), care a pro-pus expunerea unor prelegeri gi conferinfe pe teme religioase,la Ministirea Antim din Bucuregti.

La inceput, cercul are o dominante pastorali gi paideici: ex-

puneri teologice, predanii filocalice; treptat, s-a accentuat as-

pectul inigiatic, evoluind spre dominanta mistici. Evident, 9iaspectul social-pedagogic, de ini.Igarea neamului, s-a congtien-tizat;i s-a inti.rit mereu.

in prima etapi, acest cerc spiritual a avut un caracter atho-nit, s-a condus dup5. modele athonite gi dupi Eilocalia.

ln a doua etapi, pe care o fixim cronologic in jurul lui 1946,

cercul a avut un caracter slavizant. Modelele sunt inspirate de

vestitele minS.stiri rusesti valaam si optina, prin misticul IvanI(ulighin sau Ioan cer striin cum e numit ra noi. De altfer,mulgi dintre primii paiticipanti erau basarabeni, mai d.eschisispre misticii rugi.

Am fi.cut aceste distincgii oarecum didactic, ci.ci in rearitateduhul athonit si cel slavizant se intregesc armonios. $i mai muit:prin tematica murtor expuneri si prin orientarea generali. a cer-cului, vedem un apel insistent ra tradigii isihaste rominesti.

sandu Trrdor (rs96-r963) a cunoscut er insusi o schimbare,de genul unei convertiri. La inceput, scriitor frond.eur, ommonden, genul sportiv-neasti.mpirat, cu trei ci.sitorii gi treidivorturi la activ... Chemarea sa crestini. autentici se arati. dupio ci'li'torie pe Athos , in rgzg , ra 33 de ani. sandu Ttrd or a pisit peAthos nu din evlavie, ci din indirjire ziaristici - imbinati to-tusi cu spirit justitiar si ortodox, adici. a vrut si corecteze ,rigt"opinii defi.imitoare despre Athos, proferate de o ziaristi occi-dental5.. Asadar, s-a dus cu o intentie reportericeasci, si. ri.s-pundi. unui pamflet. Ajuns pe Sf. Munte, Sandu Tudor incepeprin a imita evlavia, cum mi.rturiseste er insusi, gi sfirgegte prina fi coplegit de evravie pini ra hohoiul de plins aI cerui care trd-ieste rS.pirea in Duh.

CilS.toria pe Athos i-a schimbat cugetul si existenta. Tot ceva scrie de aici inainte va fi retigios. Apoi un accident aviatic, opri.bugire, din timpur rizboiurui, cind scapi cu viati. in chipmiraculos, va pune pecetea mistici pe soarta sa. ln fine, intil_nirea providentiali. cu Mitropolitul Tit simedrea al Bucovineimarcheazi- categoric optiunea sa rerigioasi. $i impreuni. cu pi.-rintele Benedict Chius, structureazi Cercul ,,Rugul Aprins,..

in faza athoniti/ grecizanti, mod.elele,,Rugului Aprins,, suntcu siguranfi din Eilocalia. sanduTudor gi-l aresese ca patron spi-ritual pe ,,cel mai controversat" d.intre togi misticii eisericii ofto-doxe, pe Simeon NourTeolog, .rlfer de violent si nonconformist

B

ln raporturile lui cu formalismul gi legalismul Bisericii ofi-ciale", cum scrie arhim. Roman Braga.

Vinzindu-gi averea, Sandu Tudor face danii gi donalii gi re-

noveazi chiliile ministirii Antim, unde devine frate-rasofor,cu numele Agaton, in vederea cilugiririi.

$edingele cenaciului se lineau in chilia lui Sandu'Iudor.Apoi, cu blagoslovenia stareqului Vasile Vasilachi, intilnirile se

1in in biblioteca ministirii.

Simbolist ica numeluiNumele grupului provenea de la o icoani numiti ,,Rugul aprins

.rl Maicii Domnului", care astizi se afli la ministirea Antim.Icoana aceasta provenea de la Athos, adusi de Sandu Tudor

irt 1926. Mai tirziu, in 1946, cind a sosit la noi monahul loan cel

Striin, avea gi el cu sine icoana ,,Rugul aprins..." Coincidenqaoste semnificativS..

Icoana o reprezinti pe Maica Domnului deasupra unui. rugrprins. Sunt aici asociate doui revelagii: Vechiul Testament gi

NoulTestament. Cici simbolul rugului e preluat din Eacerea, c5'nd

Moise a vorbit cu Dumnezeu lingi. acel ,,rug" (,,tufig"), din care

.ru qignit fliciri, adici. iogos divin arzirtor. Iar raportat Ia MaicaI )omnului, rugul simbolizeazi intr up ar e a iogosului divin. Logo-

sul, care la Moise era doar ,,grai de foc", la Maica Domnului, ca-

pata trup viu: Hristos - cuvintitor gi ti.miduitor pentru toatilumea.

Persecugiile contra grupului contemplativ se intensifici pe

rn5.sur5, ce se inispresc controlul ideologic gi intenfia de nimi-cire a oricirei opozilii la regimul comunist.

inainte de a avea loc un proces in bloc al grupului, unii din-tre aderengii de frunte au fost arestagi qi intemnitati, in anii'5o, dar pe alte motive decit apartenenga la ,,Rugul Aprins".

Ico ana ro mb oid"al d Rugul Aprins...

loan cel Strdin (t885-r949?) una dintre primele victime,om cu o implicare profundi. in sporirea ,,Rugului Aprins", a fostpirintele Ioan cel Striin, sau Ivan Kulighin. Era un cilugir gi unmistic rus format'la ministirea Optina; cind ministirea a fost

anihilati de comunigti gi mulgi cilugiri au fost uc$i, Ivan KuIi-ghin scapi, ajunge la Rostov gi devine duhovnicul Mitropolitu-lui Nicolae al III-lea al Rostovului. impreuni cu acest mitropolit,au ajuns in Bucuregti in 1943, fugind din faga arrnatelor ruse gi a

atipinirii bolgevice. Ei au fost g5;zduili la Mini.stirea Cernica.

Mitropolitul Nicolae al Rostovului avea si moari curind aici.Ioan cel Stri,in ia legitura cu ,,Rugul Aprins" in 1945 gii im-

primi o puternice tente inifiaticd. Se poate spune cifazapasto-rald, catihetici. a ,,Rugului Aprins" a luat sfirgit odati cu venirea

lui Ivan Kulighin. Acesta aducea aici ascetismul maximal. Ioan

cel Striin are con$tiinga c5. se afli,la apogeul misiunii sale pe

pimint. inzestrat cu harisme, avind;i experiengi mistici, el

exerciti. o fascinagie asupra grupului. Mai are, realmente, 9iaura striinului, a trimisului.

El insista pe aspectut inigiatic al isihasmului 9i pe transmi-terea tainici. El impune gi ritualul confirmirii in isihasm, unritual dehirotesie de citre maestrul spiritual.

Prin, ,,iniliatic" in[elegem: mutarea mingii de la veacul acesta

spre ,,alt veac". Este o mutagie mentali, o schimbare de atitu-dine liuntrici. Dobindirea unei stiri superioari de congtiingi.Un salt delainformalionalLarevelatoriu. Mutare de la simquri laDuh. De la timpul subiectiv Ia perceperea acelui prezent conti-nuu al meditagiei, prezentul liturgic.

Acest pas iniqiatict se trece cu ajutorul unui mare indru-mitor, al unui duhovnic niptic, care iqi relevi cele trei faze aIe

1 Conceptul ,,ini$.atic" apare o singuri dati in NoulTestament, la Sfintul Pavel,

Fllipeni 4tz; dar ca sugestie, apare abundent Ia Hristos, de exemplu in afirmaqia:

meditafiei isihaste: purificativi., iluminativi ;i unitivi sautheosis.

Pi,rintele Daniil (sandu Tudor) a impulsionat etapa pastorarea grupului isihast. Etapa iniliaticd a ,,Rugului Aprins,, s-a cris-talizat odati cu venirea cilugi.rului Ioan cel Striin.

Chiar gi pini la venirea lui, la ,,Rugul Aprins., era vizibil as_pectul mistic (alternativ cu cel pastoral). Astfel, fiuntasii gru-pului depuneau un juri.mint ,,d.e striduinqi,,.

Dar Ioan cel striin aduce in prus ritui de investire tainici.,luat din tradigia mi.nistirilor varaam gi optina. Ioan isi alege rzucenici ci.rora le conferi taina isihiei. interegem ci. acegtiaaveau ingi.duinti. s5. practice ,,nrgi.ciunea vizitoare,., iar ceilaltiputeau practica numai faza ,,Iucritoare.,. Dih acegti rz, pe ci-tiva i-am aflat in viatd in anii optzeci, cirid ciutam triitoriintru isihasm. Smerenia ror, sau poate vitregia vremilor auf;i.cut ca ritui transmiterii si nu fie continuat intocmai ca atunci.

Ioan cel stri.in a fost arestat gi ridicat de la cernica. De curinds-au publicat scrisorile rui Ioan cer striin din acer timp, princare el cere cu disperare ajutorul; se adreseazi unor cterici gi ie-rarhi romini cu influenga ra noua putere boisevici.. unele dinaceste scrisori au atita jale piminteani, incit cineva a spus ci.asta contrasteazi. cu dirzenia unui martir ,,clasic.,. spuneam insic5.-lnceriirea unui misionar de a-gi satva ui"g" paia irr,rr,r*"

: itipa nu micsoreazi. varoarea l ertrei sale . Mai ciud.ati. mi se pare'prudenta - sau neputinfa - unui mare ierarh romin de a seimplica in salvarea acestui om ares. (Este ca-n cazuLlui vasile

,'Eu nu sunt din lume". Acest concept comporti. trei aspecte: a) Iniqiatic inseamnitransmisie tainici. de la maestru ra ucenic. b) inseamni producerea mutatieimentale de la timpul subiectiv la timpul continuu (prezentui liturgic ,"" .o#i.,sau ,,alt veac", cum zice Sfintul vasile). c) Iniaqiatic inseamni trecerea de lacunoasterea informafionali. la cea revelatorie.

L213

Cuvio s ul I o n a c el St r din (Kul i ghi n)

Voiculescu, citiva ani mai tXrziu, cind s-a apelat cu disperare,zadarnic,la oameni cu influenfi care s5.-l scape de temnigi.)

Ioan cel Striin a fost deportat. Ultimul strigit disperat a fostin 1948, de cind dateaze ultima sa scrisoare, trimisi din inchi-soare de Ia Odessa.I s-a pierdut urma prin inchisorile Siberiei.in Scrisoare testamentard cdtre ucenici scria: ,,eu fiind cili.torulcare umbli. de 64 de ani prin aceaste viati". inseamni c5.Ia 1949inci. tr5,ia.

,,Rugul Aprins" s-a mutat de la MS.nistirea Antim la Mi-nistirea Plumbuita, apoi la Schitul Crasna, unde fusese inchi-noviat Sandu Tudor.

Ajuns staref la Schitul Rariu, SanduTirdor (numit pirinteleDaniil, de-acum) a adunat in jurul lui rz monahi, cu care ficeameditagie isihasti. Aici a intrat in legituri. cu un grup antico-munist din Mungii Bucovinei.

Arestarea in bloc a fruntasilor grupului ,,Rugul Aprins', s-apetrecut in august 1958. Clerici si mireni, care au avut o legi,-turi. reali. sau episodici cu ,,Rugul Aprins" au fost ridicali deacasi. noaptea. Contextul in care a fost arestat ,,lotul RugulAprins" este dat de spaima stirniti, in bolsevici de revolutia un-gari; atunci s-au strins chingile ideologice si s-a nimicit oriceumbri. de opozitie la regim, orice grupare sau asociatie non-gu-vernamentali (o explicagie pertinentS. a istoricului Marian popa).

in ,,lotul Rugului Aprins" au intrat gi oameni care aveau d.oaro intimplitoare legiturS. cu migcarea spirituali. Daci in timpulanchetei apS.rea citat un nume, eI devenea damnat. Astfel DanCrigore Pisiol, un functionar, a fost arestat gi condamnat la 5 anide temniqi grea doar pentru faptul ci. se spovedise o dati.lapirintele Daniil (Sandu Tirdor). ta fel, Emanoil Mihiitescu, stu-dent la arhitecturS., a primit 5 ani munci. silnici, pentru ci-i ce-ruse lui Sandu Ttrdor asistenti duhovniceasci. intr-o problemS.

r4

crnofionale. La proces nu se ficea distincgie intre aderenfi con-

srituiti in grup sau participanli tangenfiali.

Astizi avem multe informagii despre ancheti 9i proces, cicis au dat publicitiqii documentele scoase din arhivele Securiti-

{ii sau din arhivele Tfibunalului Militar. A apirut recent cartea

vasile Voiculescu ;i Rugul Aprins, edigie ingrijiti de Sabina Mi-rluqi (Editura Florile Dalbe, zoor). Se publicS. aici dosarul penal

,rl ,,Rugului Aprins", dosar aflat in Arhivele Tribunalului Mili-t.rr Pitegti. Avem o imagine mai complete despre samavolnicia,r r.estirii, mascarada anchetei gi cinismul procesului.

Inculpirile sunt abuzive gi arbitrare, atribuire de infracqiuni

;i crime precum ,,apartenenfi la un grup contrarevolugionar" 9i,,intentia risturnirii regimului". Se urmirea anihilarea orici-rt.i umbre de opoziqie Ia sistem. Inculpalii sunt declarafi toli,,tlugmani ai ordinii de stat, ai poporului muncitor", aclza\iIoti de ,,crimi impotriva ordinii statului", chiar daci vina lorcr.r o lecturi publici din Ioan Scirarul, sau au ascultat ,,Europaliberi", sau au citit poeme de Vasile Voiculescu...

Anchetatorii se interesau insistent dace membrii grupuluis ru intersectat cu migcarea legionari. in afari de una-doui. ex-

t cptii, acest grup era apolitic, axat pe spiritualitate.Mai este in disculie relagia lui SanduTudor cu luptitorii an-

ticomunisti din muntii Bucovinei. Nu deginem datele acestei

irnpliciri, nu gtim daci a fost de ordinul tiinuirii sau aI spriji-nirii materiale.

Din dosanrl procesului, publicat de Sabina Miduqi, extragem

rl.rtele din sentinga din 8 noiembrie 1958. in lotul ,,Rugul Aprins",v.rlul 1958, au fost 16 inculpagi gi 16 condamnagi. Nici un caz de

,rt-lritare, oricite dovezi de neimplicare s-ar fi adus.

Pedepsele sunt de o cruzime neinchipuiti:

Teodorescu Alexandru, zis Sandu Tudor (nirintele Daniil),este condamnat la z5 de ani temni!5. grea, plus r5 ani deten-

liune riguroasi.Fi.geteanuAlexandru: zo de ani de munci silnici., plus zo de

ani detentiune grea.Chiug Vasile Benedict: rB ani munc5. silnici.Braga Roman: rB ani munci silnici. Vom nota c5. ,,inculpatul"

participase o singuri dati,la o meditagie condusi de SanduTtrdor.Boghiu Serghei Sofian: 16 ani munci. silnici. Din declaratii

la proces ale parinteiui Boghiu aflim ci. vina lui consta, in prin-cipal, ci citise poeme de Radu Cyr gi de Vasile Voiculescu.

Papacioc Anghel Arsenie : zo de ani munci silnici, plus zo deani detentie grea.

Mironescu Alexandru, profesor de filosofie : zo de ani munci. sil-nici,. Fiul acestuia, Mironescu Serban, filolog: B ani munci silnici.

Visii Gheorghe, student la arhitecturi: B ani munci. silnici.Dabija Cheorghe, medic cercetetor: 5 ani munci. silnici.Staniloaie Dumitru: 5 ani munci silnici..Vasile Voiculescu: 5 ani temniti grea.Mai adi.ugim ci., la toti, se menlioneazS.: intre 5 gi ro ani de-

gradare civici. si confiscarea totali. a averii.in anchetele LotLllui ,,Rugul Aprins", apare frecvent numele

lui Agenor Danciul (cunoscutii il strigau Bob). El a fost arestatin septembrie r95B gi a primit z5 de ani de munci, silnic5.. Lui ise imput6. gi ,,intentia de a intemeia o organizalie de tineri ca-tolici de rit bizantin".

Unii dintre aderengii de seami la ,,RugulAprins" au scipatde arestare in acel an, fie pentru ci s-au ascuns, fie pentru ci. auplecat din fari. Andrei Scrima, de exemplu, se gisea in Occi-dent, in drum spre India, unde primise o bursi. de studii.

Sunt pireri c5.Ia originea identificdrii grupului de citre secu-ritate ar sta un reportaj entuziast publicat la Paris de profesorul

r6

St ar ef ul D aniil (S a n du T u do r) in timp uI an ch et ei (t g S 8)

L7