SVEN HAssEL, pe numele siu Sven Pedersen, s-a nescut pe 19 aprilie

1917, la Fredensborg, in Danemarca. La vArsta de 14 ani a intrat in marina

comercialtr, iar in 1937 Hassel va mutat in Germania pentru a se inrola ca

voluntar in armattr. A luptat pe mai multe fronturi, fihd rtrnit de mai multe

oi. in cele din urmtr, a ajuns la gradul de locotenent. 9a predat trupelor

sovietice de la Bedin in 1945 qi qi-a petrecut anii urmitori in diverse lagire

de prizonieri. A inceput sa scrie prima sa carte, Legiunea blatema1ilor, in

rimp ce ereprizonierin lagare. in 1987, ea va fi ecranizatl sub titlul "Fronrul

terorli Qhe Misf't tuigadc).

A fost eliberat in 1949, iar in 1951 ea cisitorit cu Donhe Jensen, solia sa {iind

cea care l-a irrcurajat si scrie despre experienl eIe saJe dn trzboi' legiunea bles'

tetrwpihr, romanlluide debut, a fost publicat in 1953. tn 1957, Sven Hassel

a rimas paralizar 5i rimp de doi ani s-a luptat cu boala. Dupd recuperare' qi-a

continuat activitatea de scriitor. L 1964 s-a mutat la Barcelona, unde a lreit

pinn la sflrqitui vielii. S-a stins la 21 septembrie 2012'

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internalional' printre care: Legiunea blestemapilor, Blindatele mo4ii,

Camatazi de front, Gatapo, Generul SS, Impuitl iadulai, Moarte si oiscol,

Drarn ngeros cdtre ,noarte, Ctnea Ma4iald 1i Comisaral.

$llrlr ll[$$ttIillPIRIlJT

tillltlllEdilia a V-a

Traducere de

Guenasm JIc

NETIIRA

ei erau ln afara legii qi nu aveau drept la apel. De aceea

au fost impugcali flrn judecatd.

Pulinii civili care au mai ramas dupi masacrele din tim-

pul noplii au fost adunagi 9i inghesuili, ca vitele, intr-un

imens lagtrr de concentrare situat"in nord-vestul Vargoviei.

Acolo, au fost ,tinugi fern hrani gi api, fd'ri asistenll sanitari

adecvati, feri nicio ingrijire a bolnavilor sau bitrAnilor,

pAnn cind s-a organizat transportarea lor in Germania.

Mu$ dintre ei au murit pe drum.

irrtre timp, companiile de pionieri a fost trimise siinceapi operaliunea de distrugere totali ordonatl de

Himmler. Doar la sfArgitul lui ianuarie ruinele Varqoviei

au fost, in cele din urmI, hsate sI moari in pace. N-a mai

rimas nimic de ars, nimic de demolat. Oamenii fuseserl

toli ucigi, cladirile toate distruse. Ordinul lui Himmlerfusese executat cu o minugiozitate tipic prusaci. Toli ber-

ba1ii, femeile 9i copiii; togi cAinii gi toate pisicile; toate

strizile gi toate cledirile...

tn cele din urrni, totul se infiptuise. Vargovia fusese

gtearsi de pe hanl.

Lagirul de la Sennelager

Dezenorii

Maiorul din corpul de pionieri..............,

io jos pe coasta muntelui...............

Trecerea rAului ..

La,.Capra Ospitaliern"........

Guprins7

70

t72

175

272

252

289

306

Aceastd. carte este dedicatd

Sold,atului Ne cunoscut Si tuturor rtictitnelor

celui de-Al Doiba Rdzboi Mondial,

in Eeranla cd politicienii

nu ne oor rnai arwnca niciodatd

in n ebunia iresPon sabil d

a unui mdcel ln masd.

lagirul$ennElaIErile la

Ceea ce orem noi este p terea. $i o aoem,

o ztom pdstra. Ninteni nu oa putea sd ne-o ia.

Hitler. Discurs tinut la Miinchen,

in 30 noiembrie 1932.

Niciunul dintre soldapii Companiei a V-a nu aoia

sd ajungd in {Jnitatea de pazd de la Sennelager. Dar

ce contedzd ce orea satt nu erea n soldat? Soldatul

este o lna.tindria. Singurul scop al soldatului este acek

de a executa ordine. Doar o singard greseala dacdface,

se porrrenette foarte curind transferat k degradantul

Baulion disciplinar numdrul 999, ghena dc gunoi a

t u t ur o r de I inco e nY i I or.

imperiul iadului

Exemple sunt nen .rndrdte. Sd-l Ltutun, de pild,z, pe

comandantul unitdgii dz tancuri care a refuzat sd as-

' culte ordinul de a ardn pina tn temelii an sat impreurd

cu nli locuitorii lui: Curtea Mar,tiald, degradn'rea p2'nd

h grad,ul de soldnt, Germersbeim, 999... Succesiunea

era raPi.dd ti ineoituAk.

Sau sd-l ludrn pe Obersturmfuhrentl SS, care s-a

opus transferdrii sale in senticiul securitdpii: Curtea

Marpi.ald, degradarea pdnd la gradul de soldat,

Torgau,999...

Toau exenplele au o monotonie lugubra. $ablonul,

od"ata sabilit, nu mai putea fi. modifi'cat, dc;i dupd o

o.treme rdndurile batalioanelor dirciplinare au tnceput

sd fie ingrosate atit prin transferarea criminalihr, cit

5i prin cea a delincoenlilor m.ilita.ri.

tn paragraful 1, partea I a Regulamentului

Armatei Germane pot fi. citite nndtoarele: .Serukiulmilitar este o datorie dc onoare..."

Iar in paragraful 13: ,Oricine prirnegte o condam'

nare la tnchisoare mai mare de cinci luni nu oa mai

fi considerat dzntn pentru sertsiciul rnilitar, iar pe oi-

itor i. se oa refuza drEtwl dz a serut in Lyeuna d'intre

forpele armate de uscdt, marititne sdu aeri'ene,*

in paragraful 36 tnsd: .in imprejurari excepfio-

nale, paragraful 13 poate fi ignorat, iar persoanele

care executd condarnniri k inchisoare rnai rnai de

SVEN HASSEL

cinci luni pot fi. tnrohte tn arrnatd cu cond.ipia sd fi.e

trimise la companii disciplinare speciale.

Delincompii cei rnai tnniipi oorfi repartizapi doar

la daasammte de dczantorsare a minehr sau la serai-

ciile de inmormdntare; aceste dza5amente nu trebuie

dotate cu arme dc foc. Dupd sase luni de seroiciu satis-

f,icdtor, aceste pernane potrt transferate k Baali.onul

999 de k Sennekger, impreund cu mldatii care au fostdc,tzdli de abateri pe cimpul dc luptd. Pe tinp de rdz-

boi, subofiperi.i trebuie sdfi. pe*ecut cel pulin douhpre

zece luni tn senticiul activ pe linia frontului; pe tirnp

de pace, zece ani. Topi ofiperii si subofi,terii aor fi. agrulnustrali, daai se oor face oinooapi de manifestdri de

indulgenpd nepotrioit,i fap,i de oamenii d.e sub co-

manda lor. Orice remtt care sa?ortd di.sciplina sel.)erd

fara sa se pling,i si se dooedepte dcmn pentru serairiul

militar poate fi transferat h un regirnent obisnuit al

armatei, unde oa aoea dreptul la promooare pe calea

obisnuia. Tou.rsi, inainte ca un astfel de transfer *ifieaprobat, soldatul trebuie *i fi fost recomandat pmtru

Crucea de Fier de cel putrin patru oi, ca urrnare a ac-

yiunilor pe cimpul de lupd."Numdrul 999 (cei trei nowd, curn era canoscut) era

o glum.d. Saa, in orice caz, se presupunea af. o glumd.

Trebui,e recwnoscut cd, h tncEat, Comandarnentul

Suprem n-a reuSit dcloc sd inpel.eagd aceasta glumd,

imperiul iadului

deoarece acele nowd sute fuseserd totdeauna rezerTLate

regimentelor speciale de elita. Apoi, cineoa le'a expli-

cat cu amabilitate c,i niplul noui era numdrul de te-

lefon al Scotland Yard'ului din Londra. $i ce putea fimai swbtil sau mai amuzant pmfuu mintea nazistd dc-

cAt sd dai exact acela;i' numdr unui batalion forrnat

in tntregime din infractori? Comandammtul Suprem

gi-a tng,iduit un zimbet birocratic for.tdt ti a tncuvi-

inpat cu o inclinare inyeleapt,i din cap. Sd fie noud-

noud-no .d nun drul; Si pentru un pic de distracpie in

plug de ce sd nu-i pund inai'nte un V mare tdiat cu o

Iinie rogiel Semnifi'cind: anulat. Suprimat. $ters"'

Ceea ce, fi.regte, se putea referi fie la Scotland Yard, fi'e

la batali.onul insusi. Dar asta era glurna. O glum'i ne-

maipomenitd. Oricum ai fi' luat-o' era dc'ajuns ca s'i

te facd sd te pnipdde;ti de ris. Caci, sd prioim lucru'

ile in fapa, porcii care serceaw tn Batalionul 999 nu

prea erau ceea ce s'ar putea numi dezirabili' Hopi' uci'

gaSi ;i infraaori mdrunli, trddlitori, lati Si rnaniaci re'

ligio;i; cele mai abjecte lepaddturi' ale pdmdntului,

bune doar pmtru a muri.

Aceia dintre noi care trdgeau din greu pe linia

frontului. nu considcrau lucrurile cbiar asa. Nu t1i pu-

ted.u perlnite dsta. Duci' sau gunoieri, sfinpi sau escroci,

pe noi ne intercsa doar dacd un catnarad era dispus

sd-Si impartd ubimul lui cbi;toc cu tine in oremuri

10 SVEN HA S SEL imperiul iadului 11

de restri;te. La naiba cu ce fdcase un om inainte! Ceea

ce conta pentra noi era ce fdcea aici Si acutn. CindeSti in armatd, na poli trdi singur. Fiecare este pentru

celdlalt, iar legea bunei camaraderii are precdd.ere asu-

pra tuturor celorlabe.

O locomotivi anticn gAfiia incet, trigAnd dupi ea un

gir de vagoane de marfi ce scA4Aiau.

Pe peron, pasagerii priveau curiogi trenul care se

oprea. irrtr-rrnlrl dintre vagoane se gisea o grupl de pazL

dotati cu armament suficient incAt sI distrugi un intreg

regiment.

Noi qedeam pe unul dintre peroanele de plecare gi ju-

cam ci4i cu cili.va prizonieri Irancezi qi britanici. Porta

qi un sergent scotian ne curifaseri practic pe togi ceilalf,

iar Micupl 9i Gregor Martin jucau de o ori pe un credit

destul de dubios. Sergentul primise deja pentru chitanle

IOU1 de la ei.

Tocmai se impd4eau ci4ile cAnd locotenentul L6we,

comandantul companiei noastre, a pus brusc capit jocu-

lui cu una dintre intreruperile lui neghioabe.

- Gata, beiegil Haideli, migcali-vr! E timpul sl plecnm!

Porta, qt-e azvirlit cn4ile, nemullumit.

1 IOU - t"".rtto"5r"re formala a unor datorii prin inscriplia "IOU"( owe yon. - .Yt datorez", in engl,, in orig.) (n. tr).

- Nemaipomenit! a zis plin de inverqunare' Cum, nu

se mai poate? Nici nu te-apuci bine de un joc de ci4i ca

lumea, ctr trebuie si qi aparl un tArnpit care si inceapi iar

nenorocitul de rizboi. E de-ajuns ca si-qi provoace greala'

Ldwe gi-a aruncat brapl inainte, indreptAndu-9i un de-

get spre Porta.

- Te avenrzez, a zis. Dtcit-,ti mai aud spurcata aia de

gurI, o si...

- Domnule locotenent! Pofta a sirit repede in picioare

;i a salutat. Nu putea rezista si nu aibi ultimul cuvAnt'

Fiihrerul instssi ar fi rdmas blocat in fala lui' Domnule, a

zis pe un ton serios. Ag vrea sn qtigi cI, daci-mi gisili vo-

cea supiritoare in vreun fel, voi {i pe viitor fericit sd nu

vorbesc, daci nu mi se va vorbi mai intAi.

Ldwe a scos un sunet de iritare cu limba 9i s-a indepir-

tat inlelept, fari niciun alt comentariu. Bitrlnul s-a ridi-

cat anevoie de jos ;i a tras un ;ut gdelii rlsturnate pe care

gezuse. $ia aranjat bereta pe cap 9i gi-a luat centura de

care atarna tocul revolverului'

- Plutonul doi, fili gata de plecare!

Ne-am ridicat in picioare firi nicio tragere de inimi qi

am privit cu repulsie la locomotiua care aslePta, cu siru-i

deprimant de vagoane de marfi. Cum de n-a reuqit inami-

cul si distrugi mizeria asta cu bombe? Prizonierii de rLz'

boi, ind tolanili in voie pe pimAnt, rAdeau de noi.

t2 SVEN H ASSEL imperiul iadului 13

-!araare nevoie de tine, soldatulel Sergentul scolian

gi-a luat dintre buze ligara pe jumitate fumati qi i-a prins

capitul intre aritltor gi degetul mare. N-o sI te uit, a pro-

mis. A fluturat chitangele Miculului intr-un gest de adio.

O si te astept sl-1i urez bun venit cind te vei intoarce.

- $tii ce? a zis Micugul firi ranchiuni. Ar fi trebuit si

va fi lichidat o dati pentru totdeauna la Dunkerque.

Sergentul a ridicat din umeri, prietenos.

- Nu-1i face griji, camarade. O sI mai fie multe ocazii...

O si-!i pastrez un loc cAnd o si ajung in ceruri. Vom

relua jocui de unde l-am llsat.

- Nu in ceruri, a zis Micuqul. Nicio qansi! A aritat

brusc cu degetul mare spre pimAnt. Locul meu e acolo

jos, amice! Tu poli merge unde vrei, dar n-o sd mi con-

vingi si urc acolo ca siJ intAlnesc pe afurisitul de Sfintu

Petru 9i gaqca lui de ingeri.

Sergentul a zimbit doar 9i qi-a vArnt chitanlele in bu-

ztnar. A scos Crucea de Fier pe care o cAgtigase de la

Micupl gi a lustruit-o cu griji pe tunici.

- Omule, a$teapti pAnn ajung yankeii aici! O sn fie o

distraclie pe cinste...

A privit admirativ crucea, bucuros la gindul preplui pe

care i-l va aduce. Americanii erau renumili pentru suveni-

ruri de rlzboi. Exista deja un come4 tnfloritor cu bandaje

prtate de sAnge gi bucili de uniforme imbibate cu sudoare.

Porta avea un cuftr mare plin de amintiri infiorltoare,

pregitite pentru dmPul cAnd piala avea si fie fioane Ia-

vorabill O afacere uriti, dar cel pulin asta lnsemna in-

ceputul sfArgitului in privinla rizboiului.

Locomotiva cu giru-i de vagoane deschise a pufrit 9i s-a

oprit incet, scAnAind, iar noi am urcat posaci Pe Peron'

apoi in tren. Pioaia cidea netntre rtpt de patnt irle gi-acum

ajunseserim aproape si ne impicim cu ea. Ne ridicam gu-

lerele vestoanelor qi ne vAram mAinile tn buzunare, stAnd

adugi de spate lntr-o ticere nepisitoare. Nu de mult ni se

diduserl uniforme noi gi mirosul greu de naftalini era in-

grozitor. intr-o zi frumoasl se simlea de la o mild depir-

tare, iar in spalii inchise era de-ajuns ca si te sufoce. Din

fericire, nici piduchilor nu le pldcea mai mult decAt noui,

aqa ci ne ptrrisiseri en m'dsse in favoarea prizonierilor'

Aga, cel putin, eram scutili de a ne scoate mereu mina

din buzunar ca si ne scirpinim tn vreo parte inaccesibih

a trupului.

Pe pn4ile laterale aie primelor vagoane erau scrise cu

vopsea numele uitate deja pe jumlt ate Bergm 9i Trondheim'

Vagoanele erau folosite pentru un transPort de ponei de

munte. Ne-am oprit o clipi ca sn-i privim. Seminau unul

cu altul intr-un mod absurd, avAnd o dungi de culoare tn-

chisi de-a lungul spinrrii ;i boturile negre' catifelate'

Unuia i-a cizut cu tronc Micugrl 9i a inceput si-i lingtr {aqa,

ca un ciine, la care Micupl, totdeauna dispus si adopte

primul animal sau copil care-i arata cea mai mici

l4 SVEN HASSEL imperiul iadului 15

afecfune, a decis numaidecit ci poneiul face pafte din pro-

prietatea 1ui personali gi cr pe viitor il va tnsogi peste tot

unde va merge. incerca si-l despartl de restul hergheliei 9i

sil scoati din vagon, cAnd au apirut doul santinele inar-

mate, agitAndu-gi revolverele gi ricnind cAt ii ginea gura.

CAteva secunde m u tirzitt, zgomotul combinat al santine-

lelor damblagii, al poneilor speriagi gi cel al Micugului, care

injura de mama-focului, l-a adus la fala locului pe locote-

nentul Liiwe plin de furie.

- Ce naiba se petrece aici?

A impins santinelele la o parte din calea lui, intrAnd in

mijlocul inciierlrii impreuni ct Danz, 9efu1 pazei de la

Sennelager qi cea mai odioasi bestie de pe pimAnt, pngind

alituri de el, plin de tngAmfare. Lowe s-a oprit uimit la

vederea Micugului gi a poneiului.

- Ce dracu' crezi cdfaci cu calul ila?

- fl iau, a zis Miculul. Vreau si vini cu mine. E mas-

cota mea. Poneiul l-a lins plin de extaz., iar Miculul i-a

pus o mini posesivi tn jurul gAtului. il cheami Iacob,

a zis. N-o si fie o povari. Poate cilitori cu mine peste

tot. Cred ci in curind o si-i plactr viaga militarl.

- O, nu mai spune?! L<iwe respira greoi prin nirile di-

latate. Du afurisitul ista de cal inapoi de unde l-ai luat!

Noi trebuie si luptim in rlzboi, nu si umbltrm cu circul.

A plecat ca o fununtr, urmat de Danz, iar Miculul s-a

uitat dupi el cu o privire incruntati.

- Si-i ia dracu' pe tofi! a zis Porta vesel. $i-a scos o mAnd

din buzunar 9i a gesticulat nepoliticos in direcaia spatelui

1ui Lciwe. Nu-1i face griji, camarade, o si rAdi minzeqte

nltiflelii nqtia de ofileri cAnd o si se termine aiureala asta" '

o si se ducl dracului cu to1ii, negregit. S-a tntors 9i a ridi-

cat din spranceand spre Julius Heide, care, ferd nicio tndo-

iall, era ce1 mai fanatic subofiger din intreaga armati

germani. Nu crezi? a zis.

Heide l-a privit cu o incruntiturl rece, plinl de uri'

ii displaceau disculiile de o asemenea naturr. ii pto"o""tt

frisoane pe coloana-i rigida de nazist.

- Mai degrabe caporalii, a zis, privind sever la tresele

lui Porta. Mai degrabn o si cadl capetele caporalilor'

- Ei, na! a zis batiocoritor Pona. $i cine o sl le adune pe

toate atunci? Nu afurisilii de ofileri, i1i pot spune asta de

la inceput. Cili caporali crezi c5 sunt in armata asta bles-

temati? Al naibii de mul1i ca si se lase batjocoriqi, atita

i1i pot spune. $i-a vlrAt degetul in pieptul lui Heide'

Trebuie sl-1i clarifici lucrurile, a zis. Ya trebui s[-1i des-

chizi ochii qi sI te uili in jur odati gi odati. Oalele pentru

gitit sunt deja puse la fien, camarade, 9i noi suntem dia

de vom giti totul, nu tu gi adunitura ta de ofileri cu

moace de qobolani!

Heide gi-a indreptat umerii inguqti.

- Continutr, a zis glainJ'. Continul 9i te spAnzuri' O str

fn minte toate astea.

l6 SVEN HASSEL imperiul iadului 77

Total degajat, in spatele lui, Micuqul a tras un $ut

unui bidon de ulei rlticit, trimilindu-l prin aer in directia unui poli[ist militar care trecea pe-acolo. Lovit in

umlr de bidon, polilistul s-a intors imediat. FIri si

scoatl o vorbl, Miculul gi-a rlsucit capul spre Heide.

Polilisrut s-a lansat ca un elefant infuriat. Cu ani in

urmtr, dirijase probabil circulalia oPt ore Pe zi, necrv

tetor cu cei care nu parcau unde trebuie gi cu pietonii

nearenti. Rnzboiul ii oferise qansa, iar acum ii venise

unicul siu moment de glorie. inainte de a-qi da seama

ce se intAmph, Heide s-a pomenit ci i se face raport, in

timp ce Pona rAdea ca un cretin, iar Micupl bombinea

ca un papagal plictisitor.

- L-amvizut cu propriii mei ochi. L-am vlzut cAnd a

dat cu piciorul. L-am vdzutl

Locotenentul Lciwe a pus caplt intregii tiri$enii cu

cAteva cuvinte scurte gi tiioase gi un gest furios din mAne.

- Ce vrei sI spui? CI ornul Lsta te-a aracat? Nu cred o

vorbi din ce zici. in viata mea n-tm auzit ceva mai tras

de pir! Sergentul Heide este un soldat excelent. Daci

rc-;Lr fr atacat, te pot asigura ci n-ai mai fi viu acum ca si

vorbegti fleacuri... $terge-o din faqa mea pinl nu-mi ies

din EfuAni! Du-te qi gise$te ceva mai bun de ficut decAt

si-1i irosegti vremea.

A mototolit raportul, l-a azvArlit disprequitor pe calea

ferati gi s-a intors spre BitrAnul.