Marenuca;i ceti zt:ce cozonaci mu;ca[iCopyright @2019 Editura BergCopyright a2019 Ana-Maria PitragcuToate drepturile r ezervate

Toate drepturile de reproducere, integral sau parlial, prin oricemijloace, inclusiv stoc:area neautorizati in sisteme de ciutare sunt re-zervate. Reprodu<rcrea se poate face doar cu acordul scris al editurii,cu exceplia unor scur:te pasaje care pot constitui obiectul recenziilorqi prezenti:rilor.

Descrierea CII'a Bibliotecii Nationale a RorninieiPATRA$CU, ANA-MARIA

Marenuca qi cei zece cozonaci mugcafi / Ana-Maria Pitragcu.- Bucureqti: Berg, 2019

ISBN 978-606 -9036-20 -4

82 1.1 35.1

ISBN 978-606 -9036-20-4

Editura Bergwww.edituraberg,roe-mail: redactia@edituraberg.ro

Ana-Maria PE tragcu

[UlTRTt'tUcR

$t cfl zrct 0[z0]tlncr tlllll$cfiTr,rl

;i?l-1.1,'.*sh.#k

L'i K\]

20t9

Cuprins

Prefald / 9

Prefal|t / 1.4

Ceaugescu la Cotnari/ 1-5

La babajeli... de Petru Pavel Pitragcu / 26

Marenuca gi cei zece cozonaci mugcali / 32

ChipdruS / 40

Coca in viziti la mdmicula / 45

in tdrg la HdrlSu / 51

Bitr6ncioasa / 58

Marenuca gi primul mS$iSor / 65

Vacan!5 in tren I 68

Marenuca ;i televizorul / 75

Alele / 82

Ni!-Fan-Fan / 88

' Un altfel de Mo; Criciun / 95

Recenzie / 102

Recenzie / 104

Recenzie / 106

Prefatd

CarteaAne i-M aria Pdtraqcu pr ezintd amintirile copi-

ldriei ei, amintiri plScute, vesele, comice, din ultima peri-

oadd aregimuhri comunist Ei prima perioadd a regimului

postcomunist. Acliunile te duc intr-o c[l5torie de explo-

rare unde te poli regdsi 9i ili poli aminti intlmpldri din

propria copildrie.Conturate irtcd din cele mai vechi vremuri' jocul 9i

joaca sunt o fonnd ineditd de exprimare, de provocare a

inteligenlei, priceperii 9i iscusinlei omeneqti'La o primd

interpletare, Jocul qi joaca par a defini vdrsta inocenfei, a

"opileri"i tlpsite de griji Ei greutdfi'

Prin ochii Anei-Maria Pdtraqcu, ins6, primii ani din

viald nu sunt atdt de iipsifi de griji ca in ,,Amintirile" lui

creanga qi aslfel asistdm la transformarea jocului intr-o

formd de a evaclil clin strdnsoarea realitdlii'

Jocul este sulprins ca un mod de existenfd, de expri-

mare a sufletuh.ri ;i a trdirilor umane, iar in poveEtile din

carlea de fa[d,cititorul poate explora dimensiunea ludicd

a copilSriei autoarei pe de-o parte qi a copiilor acesteia, pe

d" aita parte,realiz1ndu-se astfel o interesantd paraleld ce

surprinde Ei captiveazd'it acelaqi timp'

b lecturd interesantd Ei cu siguranld retrospectivd"'Lucrelia Tdnase,

Consul General al RomAniei la Bari

Ceausescu la Cotnari

Frdliorului meu Petricd, Ltn nurre hotoman...

Era in vara anului 1983, intr-o diminea{ir toridd de iulie.

Soarele se pregdtea de nunta lui de foc, ddnfuind diabolicprin cercul de lumin6, arunc0nd scdntei invdpdiate pe pe-

ticul de iarbd p6rjolit de la capdtul casei. Pe el se afla o

balie mare si rotundd, din acelea folosite prirr casele de la

sate, atunci cind se frceabaia sdptdmdnali, de obicei sAm-

bdtd seara, dacd nu era cruce rogie in calendar. Balia nu

mai folosea de mult timp acestui scop inalfirtor, pentru cd,

odati spartd, cdqtitd, Ei iar spartd, fusese inlocuitd cu o alta

cumpiratd tocmai de la Hdrldu,ma\ea, c6ncl e t0rgul mai

in toi. De cdnd cu balia cea nou6, aceastil {usese scoasb

afard qi acum stdtea neclintitS, plin[ ochi cu qtiuleli de

porumb de anul trecut. $oarecii au mai rorrfdit qi ei cdte

ceva, atunci cdnd porumbul stdtea risfirat prin pod. Une-

ori, in noplile pustii de iarnd, atunci cind viscolul se maipotolea ca sd risufle, de cdte ori nu auzealt1 stdnd covrig

sub plapumS, duruieli prin pod. $i atunci rnamaia ii zicea

tataiei: ,,anzi, bre omule? $oarecii ne minincd pdpuqoiul,

Ana-Maria Pitrascu16

'iI1l

o s[ ne cad6-n cap cu pod cu tot!" $i tataia, in loc de rds-

puns, iEi dregea vocea qi zicea: ,,Ei"'"Pe ling[ ba]ie tronau mai mulli gdinali uscali' rdspin-

dind in jur un ntiros dulce-inlepdtor de poiat5 de giini' In

balie stateau abandonate doud desficdtori, una cu manerul

,,bandajat" cu un tifon murd at, iar o alta Fard, cate se des-

frcuse Ei c[zuse pe undeva. in rest, pustiu, doar vreo cA-

teva grdunle ghiogate ardlau c[ cineva a inceput sd fac[

treabdpe aici qi cir, cine gtie de ce, s-a abdtut deodatd pe

cdrdrr ldturalnice.

Prin crdpdtura ingustd a porlii din grddind' patru copii'

o fatd Ei trei blieli, o Etergeau englezeEte, cu picioarele

goale, ca sd nu lirc[ zgomot, strecurindu-se 9i lungindu-se

ca niqte nevdstuici, de teamd sI nu ating[ scdndura care

suslinea plasa cu ochiuri care nu le 15sa pe gdini sd ajungd

in vie qi sd ciuguleascd la ,,poam6"' $i doar: cu cdteva clipe

inainte stdteau cu tolii smerili in jurul baliei qi ghioqau

boabe de porunrb. Cu toatd aparentalor supunere' mintea

le era in' altdptrte' vorba mamaiei ,,pe coclauri" sau "pepustii cu oala-n cap", prin huci la,,adunat potcoave de la

cai morfi" sari,,belind ochii pe pere{i dupd cai verzi"' Nu-

mai la mdncare llu erau obosili, iar Petricd, cel mai ,,lene$

Ei mai mincinos" clintre to!i, venea intr-o mare "gonet6"'ca sd fie primul la mas6. Se aqeza repede, uitind sb se

spele, pe bdncula de lemn din fala patului de scdnduri'

folosit ocazional qi ca mas[, atunci cdnd mamaia punea

un qervet lung, curat, la marginea acestuia'

- Te-ai spdlat, rnd puqlama? il ;i lua mamaia la rost'

Ceaugescu la Cotnari

- Ddda, mai inainte c6nd nu vd uitali la mine... Si mor

eu, mdmaia!

- Sd mori tu, ia vino-ncoa' Ei aratd-mi rn0inile!Petricd o dldea din col! in col1, dar pAnd la urmd nu

avea incotro qi, clipind des din ochi sau diind mdrunfel din

buze, deschidea pumnii, ardtdnd lumii oele mai rdpdnoase

palme vdzute vreodat[. Mamaia ii dddea vreo c6teva sca-

toalce peste urechi gi altele peste coate, in timp ce Petricd

o ruga disperat ,,s[-l in{eleagd Ei pe el" qi sd se mai uite

?ncd o datd, cd poate n-a vdzut bine prima datd.

- Nu, mAmaia, deci eu m-am spdlat,.jur, dar a;a sunt

mAinile mele... sunt bronzat!

- MAi, eqti ho!, bandit qi mincinos , exact ca mogu-tu

Mihei!6, sd nu fii de-o mdsurS.

- Ba nu!

$i Petricd se apuca de urlat ca un buhai de baltd, ca ;icum i s-ar fi fEcut cea mai mare nedreptate.

- A, incd mai rispunzi,las' ca-!i dau eu dacd vrei sd

buhdieqti fbrd rnotiv!

-Nu, m6maia, am greqit, am crezut cd m-am spilat, dar

am uitat... dar sunt ;i bronzat, uitali!Copiii se spdlau in grabd, lindnd cu rindul o ulcicd

verde de tab15, cu smalful s6rit pe fund. Unul turr'a apa,

iar ceilal{i stdteau cu picioarele depdrtate, ca sd nu se

stropeascd, pregdtifi cu mdinile fbcute pdlnie, unind de-

getele ca sd lind apa cit mai mult in ciruEul palmei. Luau

sdpunul de rufe, f6cut din sodd caustic[ Ei pelin, ?1 invAr-

teau de cdteva ori prin mdini, trecAndu-l de la unul lacelSlaIt, atenli s[ nu-l scape pe jos gi s[ se murddreascd

17

18 Ana-Maria Pitra5cu

de pdmdnt cu paie. Se temeau sd nu fie ,'bunghi!i" qi apoi

,,felicita1i" de mamaia. Din gtabd, trdnteau ulcica pe

treuca de piatrii a.ldturi de s[punul cleios, iqi scuturau

mdinile prin aer sau se stropeau reciproc intre ochi, se

qtergeau de fun<lul pantalonilor, dupd care veneau imbu-

jorali la mas6. tEi ocupau locurile, dupd vdrstd Ei rang:

Mariana, cd eril mai mare Ei preferata bunicilor, avea

locul ei la masir. intre acegtia. ceilalli trei fraliori ocupau

locurile de la nrasa improvizatd, uitdndu-se fix in fundul

castroanelor de tabl[, ca qi cum s-ar fi aEteptat ca mAn-

careas[ iasd, ca printr-o minune, chiar de acolo' Un po-

lonic mare alb umplea castroanele cu,,bors de mamaia",

frcut din ,,buruieni" de prin gridin6: bob, cartofi, ceapd'

lobodd, leuqteatr;i,,pitrinjdl", dres cu otl qi cu o lingur[

de smdntAnd de la vaca lu' Gaqila b6lb6ita, ,,be!6vucd qi

cam curvucS, sdr[cu!a", dupd cum o descria chiar bdrba-

t6-s[u, gdngdvil. Ei el, mai ales dupd vreo doud pahare de

vin din dla acnr,,de-!i sare pdldria, dom'le!" Hdpdiau cu

zgomot din lirrgurile duse ochi pdnd la gurd, iar cdnd

mamaiaii privea rnustrdtor, ei le aqezau incet in farfurie,

finAndu-le prea nrult prin aer ca sd nu atragd atenlia'

AEteptau pocdiJi telul doi, m[mdligufd cu scrob qi o lin-

gurS de tochitura adus6 tocmai din paravanul din spatele

casei. CAteva felioare de castraveli murali, aduqi de la

rece, completau firfuriile, ddndu-le un aspect din cale-a-

fard de ispititor, lEcdndu-i pe copiii geloqi sd se uite in

farfuriile celorlalli ca sd controleze dacd sunt la fel'

Acum, in schirrrb, se aflau pe coclauri ,,cu oala-n cap"'

Mamaia tocmai descoperise delictul qi rupsese o rdpc[

Ceausescu la Cotnari

numaf bund de iuqnit pe fundul qi pe picioarele puqlama-

lelor. Pe ea o mira doar comportamentul nepoatei ei. ,,Sd

fi fdcut ea una ca asta? Cu siguranld are o explicafie. S-o

fi dus dupd ceilalli sd-i caute? O fi pdlit ceva'/ Oricum,las'cd se ?ntorc ei acasd ;i le dd ea de cheltuial5!"

in timpul acesta, cei patru copii se fofilau pe cdrarea

dintre sfecld Ei ceapd, ajungdnd p6nd la veceul din tabld

roqie ruginitd Ei de acolo pdnd lahat, [a lanti Maria a lu'Chircu. Tocmai c6nd voird sd coboare hatul, iaca qi tantiMaria care-qi f;icea de treabdprin gridin[ la dAnsa, pe sub

viqin. Rupea crengufe de vigin Ei le punea in pestelcd. Se

pregdtea sd pund castravefi la murat. ,,O bundtate!" Cu o

mdnd linea pestelca gi cu alta rupea rdmurele mici dincopac. Aducea cu una dintre cdprilele tataiei, atunci cdnd

se agdlau pe garduri ca sd mdndnce spini de cdtind qi pelin.

S-au cam temut de ddnsa cd se va duce repede la mamaia

gi ii pdraqte. Dup[ ce i-au zis ?n modul oel mai ceremonios

,,sdrut mdna", Mariana incercd sd ingairne o minciunS,

precum cd a pierdut un pui cu gAtul gola; qi cd acum,veziDoamne, nu-i, poate s-a strecurat prin gardul de spini E-o

fi plecat pe drum de unul singurel. Petricii, la fel de cere-

monios, o anun![ ;i pe tanti Maria cd CeauEescu ii in vizit1la Cotnari, dar nu-i spune cd-i in pdpu;oi la nenea Sandu.

- Vai di mini Ei di mini, qi eu cu capotul ista zdrenfu-

ros? $i cu baticu' ista urdt in cap? $i undi l-a!i vdzut2 A,trebuie si fie la Gostat, parcd am auzil elt geava la aparat,

da' n-am bdgat di sam[, cu atdta treabir...

$i o ia repejor la deal, uitAnd de crengufele de vigin...qi de murdturi. Ceilalli frali, dacdau mai auzit-o qi pe tanti

Ana-Maria Pitragcu

Maria cd parcd, a avzit,,Eeava la aparat", despre venirea

lui Ceauqescu la Cotnari, se uitau la Petricd ca la un no-

rocos'fiindu-ledefaptciuddc6nul-auv|azlteimaiintii.Atunci au inceput si mdreascd paEii qi chiar sd fugd prin-

tre bolovanii tad din vie, ocolind cu grijd paiele uscate Ei

groase care i-ttr fi putut inlepa la tdlpi' inainte mergea

lanfosd Mariana, cel mai mare dintre copii' Dupd ea, !i-

nind un bd!, cu care s[ se apere de ciini, venea fluierdnd

$tefrnel, cel mai mare dintre bdiefi' De cdnd invdlase sd

fluiere, pdrea mai curajos qi fluieratul era un fel de a-i line

de urdt mai ales noaptea, atunci cdnd trebuia sd meargd

prin grddind singtrel' Dupd el urma Costel, cel mai mic

dintre frali. Jirrea qi el un b[!, nu ca sd se apere de cdini'

doar aEa, sd semene cu fratele cel mare, cu $tefdnef in-

cerca Ei el s6lluiere, dar nu reu$ea decdt un pufiit expirat'

invSlase, in schimb, sd scuipe in ldturi ca nenea GhiF'

atunci cdnd urca la deal cu calul.

Petricd era rnijlociul dintre cei trei bdiefi, cam mincinos

qi cdruia ii pldcea sd facd treab6, precum c6inelui a linge

sare. in toiul treburilor, fralii ceilalli stdteau cu ochii pe el

ca pe butelie qi a.sta pentru cd iqi fdcea pierdutd unna ca

m6garu1 in ceald. Ba aveao bubd la picior qi trebuia sd o

studieze indelung sd nu fie ,,cevapericulos", ba il apuca

durerea de burtd qi trebuia sd meargd la veceu de cdte

cinci-Ease ori intr-o ord, sau il mtnca in cap Ei poate'

Doamne fereqte, a luat pdduchi de la gdinile din poiatd

etc... $i dacd intr-adevdr il apucau ,,durerile facerii"' se

punea pe cdutat o frunzd,,potrivitd" pentru tteaba pentru

Ceau;escu la Cotnari

care se pregdtea. Cddacd doarpomenea de hdrtia igienicd,

mamaia i-o qi reteza:

- J-o adus m5-ta hArtie igienic[? Nu! Si-!i fie de bine!

Ia-ti o frunzd!

$i Petricd tocrnai asta filcea, doar cii nu era u;or s[ onimereEti pe cea potrivitd. Cele de cireE et:au prea mici Ei

nu foloseau la nimic; frunza de fasole ar 1i fost ea bund

cumva, doar cb inlepa al dracului de tire. Mai rdm6neau

frunzele de sfecl[. Destul de mari, ce-i clrept, doar cd nu

prea te puteai bazape ele. Md rog, o frunzd. musai trebuia

sd gdseascd. Mai erau caietele qi c[rlile acluse de prin pod.

Foile ingdlbenite erau scrise cu un stilou albastru deschis,

trdddnd o caligrafie fird cusur. Mai toate caietele erau lip-

site de coperfi, ca Ei cum cineva le-ar fi deposedat mai

intdi de identitate, pentru a servi unui scop mai pulin nobil.

Acum zdceau aruncate intr-o gdleatd de tabld ruginitd,

aflxd,intr-un col1, in interiorul,,cabinei telefonice". Chiar

aqa ;i ardta, mai pulin cu tronul de sc6ndurS cu gaurd ro-

tundd in mijlocul lui. Poate cd de asta ;i zicea cdteodatd

tata: ,,md duc s[ dau un telefon!" qi se inlrtrcea dupd ceva

timp. Petrici lu[ un caiet qi citi: ,,sfecla r<lqie qi rapila se

pIanteazl..." aici cineva intrerupse in rnod nemilos infor-

mafia,lu0ndu-gi exact collul cel mai irnllortant. Gdleata,

dupd cum a constatat chiar Petricd, era plind de caiete dr:

agriculturd qi de mecanizare. A, mai era o carte, tot frrdcoperli, de economie politic5. O deschise. induntru era o

poz[. Nicolae CeauEescu privea triumf?itor cdtre popor. incarte, bdiatul mai gdsise Ei altele qi-i pirnr r[u ci ,,tovard-qul" nu st5 intr-un loc de onoare. Rupse foile qi le puse

27

22 Ana-Maria Pitragcu

sub bra!, apoi ieEi uqurat, nu inainte de a studia o pdnzd de

pdianjen Ei de a omori un muscoi chiar cu,,tovariqul Ni-

colae Ceauqescu" in persoand.

Elicopterul de stropit la vie huruia undeva in depdrtare,

deasupra viilor de la gostat. Cdteodatd se mai rotea 9i pe

deasupra casei qi copiii se imbulzeau s[ iasl din casi 9i

sd-i fac[ repecle cu mAna:

Avion cu motor,

Ia-md gi pe mine-nzborSI m[ fac aviator!

Nu te iau

Cd egti mic

$i te cheami Polonic!

Petricd a venit ?ntr-un suflet la fralii lui qi i-a anunlat

cdl-avdzutpe tovardqul Nicolae CeauEescu cu tovardEa

Elena in pdpuEoi la nenea Sandu.

- Md dracrtle, dac6-i minciunS, te batem cu bolovani

pdnd acasd qi-1i mai rupem qi picioarele!

- Dacd vd spun cd l-am vdzut, a venit cu elicopterul de

stropit la vie!

- Ia jurd, ia!

- Jur, uite cd-nri fac cruce de trei ori, si mor eu!

- Treaba ta, ai jurat!

- Jurd qi pe rorsu, ia!

- Uite cd ju1 na, jur pe rogu cd l-am vdzut in pdpuqoi

la nenea Sandu!

- Si cum t:ra irnbrScat, md rog, ia?

Ceaugescu la Cotnari

- Pdi cum sd fie, iac-aga cu o ;ubd ca a lu'tdticu qi cu

cdciula aia alui de 10nd brumdrie, md t'og, asa cum apare

la televizor.

- $i tovard;a Elena Ceauqescu cum era intbrdcatd", ia?

- Cu o rochie albS cu guler de dantelS, na! $i mai avea

gi o poqetd in mAnd, tot de la televizor!

- $i te-a vdzrft, ia?

- Pdi nu, cd tocmai atunci c6nd sir se intoarcd spre

mine, am luat-o la fugd si vin qi sd vd spun.

,,Tot ar fi ceva sd fie adevdrat", se g6ndea Mariana. ,,i1idai seama ce-or s-o md invidieze copiii de la qcoald? Darce-o s[ mai povesteascd la ?ntoarcere!" O sd se opreascd

la nenea Emil qi la tanti Mariana ca sd le dea gi lor vestea

cea mare. Cum o sd vind Coca qi cu nenea Fdnicd tocmaiprin vie gi o s5-l invite in cas5. O s[ le clea pAine de cas6,

ficutd de tanti Mariana, cu margarind gi cu magiun de

prune pe deasupra. $i bineinleles cd o sd le dea gi 1or, cd

aqa-i frumos, doar au venit impreund.

Pe urmd Coca o sd le zicS: ,,dar haiclefi oleculdcd qi pe

la mimicula!" Ar putea s-o ia pe drunr cu tot alaiul 1or,

dacd e prea strAmt prin vie, s[ nu se irnpiedice, fereascd

Dumnezeu, tovarar5;a Elena Ceauqescu cu pantofii ei de

lac de la televizor! Ar putea sd rdm0nd peste noapte la ei.

Mamaia i-ar culca in odaia de curat qi i-ar inveli cu pla-puma cea noud, cu miros puternic de nafta.lini. Chibrit de

la capdtul casei i-ar pdzi cuminte gi o sd ajungd la televi-zor, precum cAinele lr'Pistruiatu'. Parc[ avea un c6ine,

nu? Sau parcd o biciclet5? Nu mai contr:ttzd. Cd el tot ocasd din asta are la Scorniceqti, aga cd nu ar face prea multe

23