Capitolul ICererett cle chemure in .jttrlecutti

1.1. Cererea cle chemare in judecati(l)

1.1.1. No1iuni introductive. Elementele cererii de chemare tn.judecatd

No{iune - mijlocLrl procedural prin care o persoand fizicd, sau jr-rridica, adresAndu-se instanfei, deduce judecdtii o pretentie

invocAnd aplicarea legii Ia un caz cert qi declang6nd astfel procesul civil.

Potrivil art. 109 alin. (l) C. proc. civ., oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sd facd o cerer(

tnaintea instanlei competente.

Elementele cererii de chemare in judecati sunt prevlzute de art. I ll C. proc. civ.'l):

a) numele, domiciliul saureSedinlaparlilor ori, pentrupersoanele jw"idice, denuntirect Si .sediul lor, prectun;i nttmcit'ul clt

inrr:gistrare in registrul conterlului sau, dnpd caz, de inscriere tn registrul persoanelor juridice, codul unic de inre

gisn'are/fiscal Si contul bancar;

Precizlri:- intereseazd nu nurnai domiciliul in sensul de locuin{6 legald sar"r principala. ci locr-rl unde efectiv persoana poate fi gasita

domiciliLrl poate fr Si ales (prin conven{ie, fie prin sirnpla rnanifestare de vointd r,rnilaterald);

- daca reclarnantul locuiegte in strdindtate, ar1. I 12 pct. I C. proc. civ. mai prevede c5. in cerelea de chemare in .ir"rdecati

reclarnantul trebuie sd indice gi domiciliul ales in RomAnia;

- cAnd reclamantul nu cunoagte dorniciliul pdrdtr"rlui, trebuie sd men{ioneze acest fapt in cerere, iar ulterior sd dovedeasci

ci a ficut tot posibilul pentru a afla domiciliul patii adverse.

b) numele Si ca.litatea celui care reprezintd partea tn proces, iar, in cazul reprezenldrii prin at,ocat, numele aceslttiati) ;sediul pro.fesional;

c) obiectul cererii si valoarea lui, dupd preluirea reclantantului, atunci cand preluirea este cu putinld.

Obiectul cererii de chemare in judecata - pretentia concretd a reclarnantnlui (exernplu: obligarea la plata unei surre dr

bani, revendicarea r,rnr:i br,rn, rezilierea I rezohrliunea / anularea unui contract, incuviinlarea adoptiei, partajul sllccesora

etc.). Precizdri privind obiectul :

- trebuie sd fre licit (sd nr,r vind in conflict cu legea);

- posibil (sa nu solicite instan{ei obligarea pAr6tLrlui la ceva ce nu s-ar pr-rtea realiza),

- determinat sau deterntinabil (in fa{a instanlei se rezolvd o Lrn litigiu concret, iar nu o problerna de principiu);

- in conditiile art.132 C. proc. civ., reclamantr-rl poate sd completeze / modifice obiectul initial indicat in ac{iune.

Art. 112 pct. 3 C. proc. civ. are in vedere 9i obiectul material al dreptulr,ri pretins, referindu-se at6t la valoarea acestuia. cA

gi la modr-rl de identificare a imobilelor.

Interes practic:

- llxeaza limitele,ludecatii, instanla fiind obligatd sd" hotSrascd numai asupra celor ce formeazd obiectLrl pricinii Sripugq

iLrdecatii (art. 129 alin. final C. proc. civ.);

- poate determina competenta generald, materiald sar,r teritoriald;

(') Similar, se utilizeazd gi: cerere, pl6ngere, cerere principalS, cerere introductivd de instantd, cerere iniliald, petilie,ac{iune etc. (n.n.).(?) intlucdtpreveclerileaft. ll2C.proc.civ.secompleteaz|cudispoziliilegeneraleinrlaterieclecereri adrestrteirrstanlelor'judecdtoreqti (art.82-84 C. proc. civ.), in cererea de chemare in judecatd trebuie sd se indice 1i instanla cdreia i se

adreseazd acea cerere. Degi, art. 1 l2 C. proc. civ. reprezintd dreptul comun in privinla elementele cererii de chernare injudecati, existd gi nonne speciale care derogd de la acesta (n.n.).(" In cazul in care reprezentantul nu-gi indicd aceastA calitate in cererea pe care o formuleazd, se presupune cd a

licut-o personal, in nume propriu, nemaiputdnd sus{ine apoi, in instanla, cd a ac{ionat ca reprezentant al pd4ii. caz incare acliunea urrneazd a fi respinsa ca fiind introdusd de o persoand lird calitate procesualS activd (n.n.).

- atrage o anurnitd constiturire a instanfei;- detennind fixarea taxelor jr-rdiciare de timbru;- i'fluenleaza admisibiritatea sau inadmisibiritatea unor mijroace cre probd;- intereseazd litispendenta, conexitatea gi puterea cle lucru ir-rdecat.Va I o ar e a o b i e c tul ui prezintd i nteles pentrll :

- stabilirea taxelor de tirnbru;- admisibilitatea sau inadmisibilitatea probei prin declarafiile martorilor sau a prezurntiilor simple- competenfd.

d) ardtarea motiveror de.fapt si de drept pe care se intemeiazd cerereaPrin motivarea cererii, in sensul art. 112 pct.4 c. proc. civ. se irr{elege indicarea circurnstantelor in legaturd. cu obiectulactir"rnii' dar 9i arStarea principiilor de drept, a articolelor de lege sall a categoriilor sau regr_rlilor jr_rridice i'cidente.Reclamantul nu este obligat sd indice chiar textele de lege pe care se intemeiazd cererea sa, judecdtorur put^nd faceitrcadrarea juridicd, in fr-rnctie de obiectul gi motivele de fapt prezentarede parte (o).

considerS'm cd instanfa nLl poate schimba temeiul juridic al actiunii(s), chiar daca - de principiLr - judecatorul nu este finutde fundamentul juridic indicat de palte' Apreciem cd instan{a, inbazarorurui s6u activ, ii poate pune irr vedere par{ii s6-giprecizeze corespunzStor cererea in drept, p6na cel rnai tarziu la prirna zi de inlitigare.e) ardtarea dovezilor pe cQre se spriiinit.fiecare capdt de cerere presllpllne indicarea probelor gi a nijloaceior de prorra crrcare paftea inlelege sa-gi dovedeascd pretentiile, iar dacd se solicita proba cu ?nscrisuri, cere existente trebuie ata$atecererii' in copii cerlificate pentru confonnitate cu originalul, in atatea exemplare c6te pdr{i sunt, plus un exemplar pentruinstan!d;

f) sernnatura

Prin semnatura se confirmd vointa certaconsiderente. cererea trebr-rie sern natd. fiecererea trebuie sernnata personal de sofLrl

612 gi ar1. 613'alin.(l) C. proc. civ.

a partii de a deschide procesul civil, clar gi contirrLrtgl actiLrrrii sale. Dirr acestede reclarnant, fie de reprezentantur acestuia. Iixceptie: in procesur de crivort.

reclamant sau de ambii sofi, in cazur divor{r-rrui prin consirn{dmAnt, potrivit art.

I . I.2.

Nrtrnele'obiectul 5i semndturasuntprevdzutedeart. I33alirr.(l)c.proc.civ.subsanctir_rnea nutirdtii[vatarnar.ealacaref2iccret'erire art. 105 alin. (2) C. proc. civ. se prezumdl.in ce"a ce privegte semndtltra, mijlocul oro""ruu, de invocare il constituie excepfi.a lipsei sentndturii, careeste o excepfiede fond' absollttd si mixtd$ncepe prin a avea un efect dilatoriu gi tinde spre Lrn efect peremptoriu). De principir-r, ripsasemnaturii se poate irnplini in tot cursuljudecatii, potrivit I33 alin. (2) c. proc. civ. insd, atunci c6nd pdr'tul invoca lipsasemndturii' reclamantul trebuie sd-gi semneze cererea cel mai tdrziu raprirnur termen de jLrdecata urrndtor, iar dacd. esteprezent in instanta' va semna in chiar gedinta de jLrdecatd in care s-a invocat exceptia. Dacd recramantur nu serrneaza"inStanJa vA AnUIU Ceferea.

'---ri'*' rJqvq 'uvrorrr4rrtLrr llu I

Pentru toate celelalte elemente ale cererii de chemare in jLrdecata, nuritatea va surveni numai ?n cazul in care s-a aauzat ovdtdmare pdrtii adverse' vdtdmare care nLt poate fi ?nlaturatd decdt prin anularea acturui; in aceastd ipotezd,,nemaifiindvorba despre o nulitate necondilionatE, / prezumatd, vdtdmareatrebuie sd se dovedeascd.in ipoteza in care persoana care a fonnulat ac{iunea nu a men{ionat faptLrl c6" aclioneaza in calitate de reprezentant altitr-rlarr"rlui dreptului pretins' sanc{iltnea va fi respingerea cererii ca.fiincr introclusd de o persctand./iira carir,re pr.,ce.sucrrriactivd; Dar' atunci cdnd s-a rnenlionat cd se ac{ioneazdin calitate de reprezentant, insd nll s-a fhc.rt dovada caiitatii dereprezentant' rniilocr-rl procesual de invocare vafi excep[ia lipsei clovezii coritdlii de reprezentant, careeste o excepfie de.fond, absolutd si tnixtd, astfel ca cererea va putea fi anLrlatd potrivit art. 161c. proc. civ.

C. Boroi., ctp. cit., p.305.lclem, p. 306.

(4)

(5)

Atr-rnci c6nd reclamantul ornite sd arate in cererea de chemare ?n

foloseascd ?n dovedirea pretentiilor sale., iar acestea nu s-aLr propLrssanctiLlnea deciiderii, confornr art. 138 ali'. (1) C. proc. civ.

jr-rdecatd rniiloacele cle probd de

nici la prirna zi de inl?figare. cle

care ?ntelege sd se

principiu, intervine

I'l'3' Introducereu cererii cle chemare tn juctecutit. Constituireu clgsurului

Cererea de chemare in judecatd se d.pLrne de cdtre reclamant personal,,cornpetentd, potrivit legii. De;i este mai pr-rtin indi cat,in cazuri exceptio'ale,9i prin poqta, cu scrisoare recolnandatd, clt col'lfirmare de prirnire.cererea se va depune in atdtea exemplare par6{i sunt, plus un exemplar pentrlr instanfa; cdnd este cazul, lacerere se voraldtura 9i alte dovezi, cum ar fi: chitanla de plata a taxeijLrdiciare de timbru, clovada calitatii de reprezentant (delegafieavoca{iald sau procur[ speciala), dovada indeplinirii procedurii prealabile, copii certificate de pe inscrisuri etc.in ipoteza in care pdrdtii all un reprezentant comun ori dacd pdrdtul are mai rnulte calitdli juridice se comunicd o singurdcopie de pe cererea de chemare injudecata gi de pe inscrisurile anexate acesteia.c6nd cererea s-a depus prin pogtd, aceasta va primi la registratura instanfei data cefta, dupa care se va preda pregedinteluiinstanlei pentru rezolu{ia de primire, aldturAndr-r-se gi plicr,rl cu data gtarnpilei poqtei.C6nd cererea de chemare in judecatd este depr-rsd de parte personal sau prin mandatar, vaprezentarea ei pregedintelui sau judecatorr-rlui de servicir-r, de la registratura instantei. Acesta,taxelor judiciare de timbru gi a tirnbrr,rlui judiciar, dupd. care va fixa, prin rezolutie, termenulsolu{iona cauza.

ori de cate ori cererea de clremare in jr'rdecata prezintd lipsr-rri ale cerinlelor legale, iar reclarnantul este pfezent. i se vapune in vedere acestuia sd completeze / sd rnodifice cererea, eventual sd depr-rnd copii certificate de pe inscrisurile pe carese intemeiazd cererea; reclallantul va completa cererea de pe loc, iar atunci c6.nd acest fapt nu este posibil, cererea se vainregist|a 9i i se va acorda reclamantului un termen scurt, in care sd suplineascd. lipsurile constate.cand cererea s-a primit prin poqta, lipsurile acesteia vor fi comunicate ?n scris reclamantului, cu mentiunea ca, p6nd latermenul acordat, acesta sd facd modificdrile sau completdrile necesare.in toate cazurile, acordarea termenului pentrll completarea / modificarea cererii de chernare in -jurdecata se va f-ace, i' toatecazurile, cu tnentiunea cd neindeplinirea acestor obligatii pana la terrnenul fixat poate conduce la suspendarea jLrdecatii.Tennenul fixat pentru completarea sau moclificarea cererii de chemare in judecatd nu trebuie confundat cu primul tennende judecata' Abia dupa ce reclamantr-rl gi-a completat / modificat cererea, preqedintele va fixa primul termeri de jLrdecatd[an.1141alin. (l) C. proc. civ.].ln cazul in care reclamantu I nu-gi modi fi ci / compl et eazd cerereain termenu I stabi I it,va putea fie sd pronun{e suspendarea jLrdecatii potrivit art. l55l c. proc. civ., fie va

sall prin reprezentantul acestuia, la instan.ta

se admite cd cererea poate fi trirnisa instantei

prirni data cer16 ?n rnomentul

va verifica, ?n prealabil, plata

de judecata li completr_rl ce va

pre$edintele instantei. pr-i n incheiere,

fixa direct terrnen cle iucleciiti. lrrancl

persoane fizice saLl persoane j uridice, conformmandatr-rlui trebr-rie depr-rs6 de cdtre reclamant inc. proc. civ., iar de c6tre pArat simultan cLr

alte mdsLlri prevdzute de lege.

Reprezentarea se va putea face prin LlnLll sar: mai mlllti mancla tari,prevederilor aft.68 C. proc. civ. gi ale art. 114' C. proc. civ. Dovadatermenul acordat de pre$edintele instantei, potrivi t art. 114 alin . (2)?rrtArnpinarea.

Dacd' se constatd cd sunt indeplinite conditiile prevdzute de lege pentru cererea de clrernare in jLrclecatd, pregedinteleinstanlei va fixa termenul de judecata.

Prirnul termen de judecatd va fi astfel fixat inc6t, de la data primirii cita{iei, p6r6tul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile(in pricinile urgente, cel putin 5 zile) in vederea pregdtirii apdrarii. Pentru termenele urmdtoare si primr-rl termen fixat dupdcasarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, rdmAn aplicabile dispozitiile art. g9 alin. (l).in cazul in care pdrAtr-rl locr'rieqte in straindtate, se poate acorda Lln termen rnai indelr-rngat, insd, prin citatie. pAratul va fiinforrnat ca are obligatia de a-$i alege un dorniciliul ?n Romania, la care i se vor face toate comunicdrile privind procesLrl.Dacd pdrAtul nu se confonneazd acestei obligatii, comunicdrile i se vor face prin scrisoare recomandatd , caz in carerecipisa de predare la poqta romdnd a scrisorii, in cuprinsul cdreia se vor menfiona actele ce se expedi azd,, valine loc dedovada de indeplinire a procedurii.

DacS reclamantltl este prezent la stabilirea termenului de judecata, acestuia i se va dac;tat pentru prirnul termen de jr-rdecatd gi nici pentru termenele de jLrdecatd ulterioare. termenul in cunostinld' el nernaifiind

Prin rezolu{iain care se fixeazdtermenul de judecat6, pregedintere instanfei vadispune gi citareap6r6tLrrui (gi recramantur,cdnd acesta nu a fost prezent' personal sau prin reprezentant , ra fixareatermenurui;, cdruia i se vor comunica cererea de::::fiilii',#;l1i'li:niffi::;j';ILT0"""""'*'arnant ei va n inetiinlat cd rreb.ie sd depund int6npinare

i:r';:';::::,i"i|^,;::::ea rezolutiei pe cererea de chemare in judecata. aceasta

'a primi ,rn numdr qi se va inscrie in(lererea se inai inscrie: in opisttl rtlfttbetic (in care se trec numere gi prenr"rmele tuturor partiror din ritigiire inscrise inregistrul general de cjosare' indicdndir-se numdrui dosarrlui in dreptur fiecarei parti). in regishztr inform.ativ(in care, se facmentiuni in dreptLrl fiecdrr-ri dosar cu privire la: prirnul terrnen iie-fLrdecata qi ra te'lenere urterioare fixate cre instanti; ladata iegirii dosarului respectiv clirr arhiva;i petsoana sa.r organur c6rura i s-a preciat. r;r data reintrarii dosarurui in arrriva: ranumdrul 9i data hotardrii; la soluiia rrronuntat,; la data trirniterii dosaruiui ra artd instanta ri data revenirii: ra conexarea cuun alt dosar e1c') 9i in crtndica cle termene al at'hivei(in care se rrec toate dosarere, pe termenere de ji-rdecata fixate)"

1.1.4- Efectele introducerii cererii ele chemare fn .juctecatd.' investeqte instan{a cu judecarea pricinii la cart: se referl;

;.r"f:ffiIffi::J::iil:::1,;ff,:;1." .""t"'a1u'r""ata. atdt sub aspecti.rr pdrriror (recrarnanr ei p6r6t), c6t si sub

P,c''iza,e" insranla nLl al'e'J'eptul 'Je a extinrle cadrul procesrral. introcJucand. clin ollcirr" alte persoane in proces orimodificand obiectului ac{iu'ii' aceasta posibilitate fiind recunoscutd. ?n conditiire regii, exclLrsiv partiror.. ir.t cazcontrafcottstitttirrd o i'r-:?ilcare a piincipirrlLri disponibiliralii prevazLrt de art. 129 alin.(6) c. pr.c. civ.;' dreplul su;rtts valorilicrrii prin int'oducerea cere'ii de chemare in judecatr, devine un drept ritigios:' dacd este caz de contpelenfr teritorialE alternatir'5. introducerea cererii de chemare ?n judecata incricd 9i opfiuneareclarnantului pentru una dintre instan{ele deopofrivr competente (aft. r2 c. proc. civ.), aregere dupa care,feclalnantltl ntr niai poate re'n'etti asupra ei gr nici p6rilui nu ar mai putea oere crecrinarea cornpelen{ei:

;,,.,,::#';-Jj:T,ffi,,;':jii:TJ::],i;;jJ:jil' cererea s-a introdus ra o instanld neco rperenra (saL ra u r air o,ga,r cre

P.escripria extincti'li se considerd ittlreruptd nL'rnai caca instanta sesizatd ipi crecrina cornpefe,ta. nLr gi in ipoteza in care

ff:T,l1ilrtJ,ffiffi"o n" cotnpetenta instanlelor rorn6ne ori ca inacrmisibira pe motiv cd. ar fi competent un organ

Definitivarea i consolidarea ef-ectului intreruptiv de p'escriptie extinctir,,a este conditionati cle aclnriterea cererii gi derdtn'lnerea irevocabili a hotareirii prin care s-rr acimis cererea r'espectiva. i'cazur in.ur. acti.rnea este iespinsa. anurat..perirnatd sau dacd reclaman'tul renunid Ia"iiidccat'i, efec';Lri intreruptiv de prescriptie extinctivd di-rpare cu efect retr-oactiv.l)a*t' irt con<jitiile art' 132 c' proc' civ'' reclanrantrrl i;i rnodifica sau igi compreteazd cererea de c'ernare in jurecatii,dedLrcand jLrcleczitii o noLtd pre'terl[ie' intrer:'tperea prescriptiei extinctive privind nolla preten{ie se procruce ra momenturmodificzirii sau completdrii cercrii, iar nr-t la c:e! al introcr'cerii cererii de chemare irr.jLrclecati initiare.Cu toate cii actirrnile strict peisonale' ntl pot fi introclr-rsd,lecat cre titr,rrar,r drepturi-ri ra actrune. in anLrrrite sitLratii. acesteapot fi transrrtise mo;tetritorilor aces;irria, r*rrnai aacii, anterio, u.r;.-u",,;;;;ln,,,l..-,r, o" catre riturar (,J) ,,.xt:nlttrr:revocrarea donatiei oentru ingratitutli.e art 833 c. eiv. Ar1. 1023NCC, stabirirea firialiei fata de mamd art. 52(_.. fam.

{6) in anumite cazuri'sirnultan cu fix:area ternre,nului cle juciecata, pregecintele poate incu'iinta at6t chemareapdrAtulur la interrrgatoriu (acesta fiincl citaicu ac.easia men{iune), numai dacd ,:".i;;;;1,; solicitat proba. precunrqi alte mdsuri privind adminitttut"u f'ar"tlt""-solicitate,r. r."ru*rni. sub rezerva.rir.rtalii .o,nisibirititii acestor.a incontradict.riu' rn pe'di'tade jrrclecat6, t*.ritt. in .o;irf i;i;;i;. fr.-sedintere pc-ate incuviinra. prin inchaiercexeL'Lttorte' misrtri asigtrrdtorii' rnisuri pentru asigul'area d.vezilcr sau pentru constatarea r-rrrei sit,atii de tapt {n.n.l.

art. 408(l) NCC 9i aft.422 NCC, stabilirea paternitdlii .- art. 59 C. farn. afi.425 NCC. tagadLrirea paternitatii - art. -5zl C.

fam. art. 429 NCC. etc.).

in situalia ?n care debiton-rl nu era de drept ?n intdrziere ori nu era pr-rs in ?ntArziere prin notificare, prin introducerea cererii

de chemare in judecata opereazd" gi punerea in intdrziere a pdrdtulr,ri, cu toate consecinlele legale ale acestui fapt.

Prin introducerea ac{iunilor reale imobiliare sau a celor mixte, se considerd cd.inceteazd. br,rna-credin{5 a pArAtLrlLri, acesta

devenind posesor de rea-credin{a, astfel cd. va datora fructele din momentul introducerii cererii, in cazul adrniterii actiunii.

Capitolul IIActele de procedurii uk pArfuului tn proces

2.1. intdmpinarea

intimpinarea ^'actul de procedtu"d prin care paratul rdspunde la cererea cle chemare in jttdecctlci, urntdrincl sit .se u1'tet'c

fa\d de pretenliile reclamantuhti, se nume;te intdmpinare.

Natura juridicS: aceea a unei simple apirdri.

' Precizare.'lajlrdecatain prirnd instanfd, in apel, in recurs qi in cdile extraordinare de atac de retractare, intAmpinarea

este obligatorie; exceplii: cazurrle expres prevdzute de lege, cdnd intdmpinarea are caracter .facultativ (ex: procesele de

divor{, procesele privind posesia etc.).

Potrivit art. 115 C. proc. civ. prevede cd intdrnpinarea va cuprinde:

- excepliile de procedurd(t) pe care pArdtul le ridica la cererea reclamantului;

- rdspunsul latoate capetele de fapt gi de drept ale cererii;

- dovezile cu care se apdrd pArdtul impotriva fiecdrui capdt de cerere;

- semndtura;

intdrnpinarea va cuprinde gi apararile de fond (in fapt qi in drept), pentru fiecare capat de cerere al reclamantulr-ri.

CAnd se cere proba cu inscrisuri, trebuie sd anexeze Ia int6rnpinare copii certificate pentrll conformitate cu originalr"rl) de

pe inscrisuri, in atAtea exentplare c61i reclaman{i sunt, plr"rs cdte un exemplar pentrr-r instantd, iar cdnd se solicita proba

testirnonialS. p6rAtr"rl va indica nurnele gi locuin{a acestora.

Cdnd int6mpinarea nu este formulatd personal de cdtre pdrdt, ci de cdtre un reprezentant al acestuia, se va preciza acest

fapt, aldtr-rr6ndu-se gi dovada calit6tii de reprezentant.

Lipsa semn[tLrrii pAratr-rlui de pe ?nt6rnpinare atrage sanctiLlnea nLtlitAtii,

cererii de chemare in iLrdecatS" nesernnate.

La intdrnpinare se anexeazd. atdtea copii de pe aceasta c6Ji reclaman{i sunt. Cdnd mai mulli reclarnanti au un singur

reprezentant, ori un reclamant stdin proces itr nume propriu, ca reclamant, dar gi ca reprezentant al altui reclamant, se va

depune la dosar, pentrll aceste pdr{i, cAte o singr-rrd copie.

in caz de coparticipare procesuald pasiv5, pArA{ii sau numai o parte dintre ei pot rdspr,rnde printr-o intdrnpinare unica.

Termenul

Potrivit art. ll4t alin. (2) C. proc. civ., int6rnpinarea se depune cu cel pu{in 5 zile inainte de termenul stabilit pentrlr

judecatd, atunci cdnd pArAtul a avut la dispozilie, de la data primirii citatiei gi a copiei de pe cererea de chemare injudecatd, cel pu{in 15 zlle pentru a-gi pregdti apdrarea. Excep{ie: pricinile Lrrgente, cAnd termenul pentru pregdtirea apdrdrii

se redtrce la cel pu{in 5 zile de la data primirii citaliei, pdr6tul pr-rtAnd depune intArnpinare chiar la termenul de judecata.

)CAnd pArAtul nu a depus ?ntdmpinarea in termenul prevdzut de lege, instanfa nLl are dreptul sd acorde un termen pentru

depunereaintArnpinarii, sancfinnea decaderii neputAnd fi inlaturata decdt in sitLratiile expres prevdzLrte de lege.

)potrivit art. 114' alin. (2) C. proc. civ., intdrnpinarea se depune cu cel pu{in 5 zile inainte de termenul stabilit pentrlr

judecat5, atunci cAnd pdr6tr-rl a avut la dispozi{ie, de la data primirii cita{iei gi a copiei de pe cererea de chemare in

care opereazd in aceleagi concjitii. .a $i ?n caz.Ltl

(t) Inclusiv excepliile de fondlipsa de interes, litispendenfa.(n. n.).

pot fi invocate in int6.rnpinare; ex.: excepliile privind nulitatea cererii, necompetenta,exceptiile de prernaturitate a cererii. cele privind lipsa de calitate procesuald etc.

jLrdecata. cel pr"rtin l5 zlle pentru a-gi pregdti apdrarea. Excepfie: pricinile urgente, c6nd tennenul pentru pregdtirea apardrii

se reduce la cel pu{in 5 zile de la data prirnirii citaliei, pdrdtul pr"rtdnd depune intdrnpinare chiar la termenul de judecatd.

Fsanc{iunea nerespectdrii terrnenului: ar1. ll8 alin. (2) C. proc. civ.(8) prevede expres sancliunea clecaclerii pdrAtLrlLri. daca

acesta nu a depus intArnpinarea in termenul stabilit de ar1. ll4r alin. (2) C. proc. civ.. deci. pdrdtLrl nu va mai putea invoca

excepliile relative pe care trebuia sd le ridice prin int6rnpinare, va fi decdzut din dreptul de a mai formula cerere

reconven{ionald sau cerere de intervenlie forlatd (dacd" reclamantul nu ar fi de acord cu primirea acestora in cursul judecatii

la prima instanld), din dreptul de a propune probe, cu excepfia inciden{ei art. 138 C. proc. civ.; totugi, pdrAtul va putea

discuta probele gi temeinicia susfinerilor reclamantului (art. l7l C. proc. civ.), ceea ce echivaleazd cu o posibilitate de

apdrare, dar mai redusd;

Fc6nd pdr6tul nu a depus intdmpinarea in termenul previzut de lege, instan{a nu are dreptlrl sa acorde un termen pentrLl

depunereaintdmpindrii, sanc{iunea deciderii neput6nd fi inlStr-rratd decdt in situa{iile expres prevdzute de lege;

)derogare: cdnd pdrAtr,rl nu este reprezentat sau asistat de avocat, la prima zi de inf6{igare, potrivit art. 118 alin. (3) C.

proc. civ., instanfaii va pune in vedere sd arate excepfiile, dovezile gi toate mijloacele sale de apilrare, despre care va face

vorbire in incheierea de gedinfd, iar la cerere, ii va acorda un termen pentrlr pregdtirea apdrdrii qi depunerea intdmpinarii.

Derogare: cdnd p6r6tr"rl nll este reprezentat sau asistat de avocat, la prirna zi de infhtigare. potrivit art. 118 alin. (3) C.

proc. civ., instanfa ii va pune in vedere sd arate excep{iile, dovezile gi toate rnijloacele sale de aparare, despre care va fhce

vorbire in incheierea de gedin{a, iar la cerere, ii va acorda un termen pentru pregdtirea apf,rdrii gi depunerea intdmpinarii.

2.2. Cererea reconventionalS

Cererea reconven(ionald - miilocul procedural prin care pdrdtul formuleazd pretenlii proprii.fayd de reclantant, adopt6nd

o pozilie ofensivd.

in tirnp ce prin intAmpinare, pArdtul se apdrd cornbatdnd afirrnaliile reclarnantului, urmdrincl doar respingerea cererii de

chemare in judecata/sau admiterea numai in parte a acesteia, prin cererea reconventional5., el poate sa pretinda tot ceea ce

ar putea solicita gi printr-o cerere proprie de chemare in judecatd (pe cale principald).

Natura juridicl: aceea a unei veritabile cereri de chemare tn judecatd.

Scopul introducerii unei cereri reconven{ionale:

'/ neutralizalea obliga{iei pe care reclarnantul a fonnulat-o impotriva pArdtr-rlr-ri;

,/ atenuarea obligafiei pArAtulr,ri fald de reclarnant;

'/ obfinerea unei obligari la platd gi a reclamantului;

Cererea reconvenlionald are caracter facultativ, pdrdtLrl avAnd posibilitatea de a alege intre valorificarea pretenliilor propliipe calea incidentala a cererii reconventionale sau pe calea unei cereri principale, separate.

Nu e necesar ca preten{iile pArAtului sa-gi aiba izvorul in acelagi raport jr"rridic, pretentiile partilor pLrtAnd proveni qi dincauze difer.ite. insa, in materia cle arbitraj sau in materie comercialS, in general, pdrdtul poate face cerere reconventiorrala

numai dacd pretentiile sale deriva din acelagi raporl jr"rridic.

Cererea reconven{ionala trebr,rie sd indeplineascd toate condiliile prevazute de lege pentru cererea de chemare in jr-rdecatd,

ca gi acelea specifice oricdrei cereri in jr-rsti{ie.

Termenul: se depune o datacu intArrpinarea,iar c6nd aceastanu este obligatorie, cel mai tdrziulaprimazi de infiligare;cAnd reclamantul igi rnodificd acfiunea, cererea reconventionald se depune cel mai tdrziulatermenrll ce va fi incr-rviintat de

cdtre instan{d pdrAtr"rlui.

Sanc{iunea nerespectlrii termenului:- cAnd p6rAtLrl nu respectd termenul de depunere a cererii reconven{ionale, aceasta poate fi judecata impreund cu cererea de

chemare in judecata, nurnai dacd reclamantul este de acord.

- c6nd pdrlile nu cad de acord, sancliunea depunerii peste tennen a cererii reconven{ionale constd in.judecureu ei separatd

(art. 135 C. proc. civ.), iar nu in respingerea ei ca tardivd; practic, se va constitr-ri un dosar distinct. Iixceplii:

(8) Cuftea Constitutionald, prin Dec izia

neconstitutionalitate a dispoziliilor art.

nr. 128116.4.2002, publicat[ in M. Of. nr. 3]0131.5.2002, v respins excepfia deI I B C. proc. civ. (n.n.).

- in Inateria divorfr-rlr-ri, aft. 610 C. proc. civ. sanc{ioneaz1,cu decdderea neintroducerea cererii reconventionale in tenrren;

- pdrlile nu pot insd conveni ca pdr6tul sd. introducd o cerere reconven{ionala direct in apel. intrucdt s-ar incdlca dispozitiile

aft.294 alin. (1) C. proc. civ., insd, in materia divor{r-rlui se perrrite pdrAtLrlui sd formuleze cererea reconventionala directin apel, dacd rnotivele despdrleniei s-au ivit dupf, inceperea dezbaterilor la prima instanla;

- se apreciazA (e)cd

cererea reconven{ionald poate fi introdusa qi in cadrul rejuclecdrii fonclului dupd casarea cu trimitere,insd doar atunci cAnd s-a casat cu trimitere la prirna instan{d (solulia ar putea fi prirnita cel putin in cazr-rl casdrii totale).

Fiind o cerere incidentald, cererea reconven{ionald este de competenla instantei sesizate clt cererea principald (art. l7 C-.

proc. civ.), indiferent dacd s-ar incalca sau nu o normd competen{d materiald sau teritoriald" exclusivS.

Conform arr. 120 C. proc. civ., cererea reconven{ionald se judecd o datd cu cererea principald, insd. cdnd numai aceasta dinurmd este in stare de a fi judecatS, se va dispune disjungerea(10) qi deci cererea reconvenlionald va fi judecata separat, dar

de cdtre aceeagi instantd (efectele prorogf,rii de competenfd subzistd).

Asupra cererii reconven{ionale, instanla nu trebuie sd se pronunte asllpra admisibilitatii in principir-r, ci direct prin hotdrAre,

o datd cu cererea principalS. Dupd caz, c6.nd dispune prin incheiele' ' ') dislungerea ei, o va solutiona separat.

Cererea reconventionald trebr"rie solulionata chiar daca reclamantul a renunlat la judecatd sau la dreptul subiectiv pretins

ori daca acliunea introductivd a fost respinsd ca prescrisd, anulatd ori s-a perimat.

in cazul unei cereri reconvenlionale subsidiare, daci se respinge cererea de chemare in judecatd, atunci se va respinge gi

cererea reconven{ionald,, ca lipsitd de obiect sau de interes.

De principiu, la cererea reconven{ionala a pArdtr"rlui, reclatlantul initial poate forrnula, la r6ndr-rl sdu, ?ntArrpinare gi celele

reconventionalS.

(e) V.M. CiobanLl, G. Boro i, , op. cit., p.202.('o) Acest fapt nu e posibil in cazul in care rezolvarea cererii reconvenfionale este

pronunta cu privire la cererea principal[ qi nici atunci cdnd pretentiile celor doudcdnd procesul are ca obiect desfacerea cAsdtoriei (n.n.).(") incheierea prin care s-a cJispus disjLrngerea nu poate fr atacatd separat (n.n.).

intirn legatd de solutia ce s-arparti decurg din acelaqi titlLr sau