Cererea si oferta de munca Pia a mun cii ț reprezi ntă spa iul econ omic în car e tranza c ione ază în mod lib er ț ț utilizatorii de muncă (de inătorii de capital) în calitate de cumpărători i posesorii resursei de ț ș muncă, în calitate de vânzători, în care, prin mecanismul pre ului muncii, al conc uren ei ț ț libere între agen ii economici, al altor mecanisme specifice, se ajustea ză cere rea i oferta de ț ș muncă. Cererea de muncareprezintă cantitatea tota la de muncă ne cesara de sfă urării ș activită ilor economico-sociale dintr-o ară la un moment dat. Ea are ca punct de plecare ț ț nevoia de muncă, dar nu este egală cu acesta. Deci, din cererea de muncă nu fac parte muncile nesa larizate, precum munca femeilor casnice, a militarilor în stagiu , a elevilor i ș studen ilor, altor persoane care nu vor să munceasc ă, având alte venituri. !stfel spus, cererea ț de munca este reprezentată de nevoia de muncă salarizata. "atisfacerea nevoii de muncă se realizează, prin utilizarea disp onibilită ilor de muncă e#istente în societate , adică cantitatea de ț muncă ce poa te fi depusă de po pula ia aptă a ării respec tive în perioada dată. i în acest c az ț ț ș trebuie avut în vedere faptul că nu toate disp onibilită ile de muncă se constituie în oferta de ț muncă ci numai cele care urmează să fie salarizate, remunerate. Cererea şi oferta de muncănu sunt determinate direct de pia$a muncii. %ererea deriva din nevoia de bunuri care se pot ob$ine recurg ând la muncă salariată. &ferta de muncă are la bază procese demografice, care condi$ionează dinamica popula$iei' genera$iile de tineri nu se nasc pentru pentru că părin$ii lor ar avea în vedere faptul că , pestr un număr destul de mare de ani după natere, ei ar putea deveni salaria$i. actorii care in fluen ează cererea de munc ă suntț a) *i velu l sal ariilor b) %ostul margina l c) +ro duc tiv iat ea ma rgi nal ă a muncii d) itmul d e cre te re eco no mic ă ș Oferta de muncăeste reprezentată de totalitatea r esurselor de muncă disponibile într- o ară, la un moment dat, c are apare pe pia a muncii ca oferta de m uncă salariza tă. ț ț &ferta de muncă se delimitează în ca drul poten ialului demografic printr -o serie de ț criterii, de condi ii soc io-demografice, de op iuni ale persoanelor cu vârsta legală de muncă i ț ț ș apte de muncă. actorii principali care influen ează oferta de muncă la acest nivelț a. mărimea sa lar iulu i (n ormal, rea l)' b. raportul dintre utilitatea i dezutilitatea muncii (respectiv, rela ia dintre efortul ș ț individual i costul de oportunitate)' ș c. nevo ia de a subzista a sala riului i a familiei sale. ș
Pia a munciiț reprezintă spa iul economic în care tranzac ionează în mod liberț ț
utilizatorii de muncă (de inătorii de capital) în calitate de cumpărători i posesorii resursei deț ș
muncă, în calitate de vânzători, în care, prin mecanismul pre ului muncii, al concuren eiț ț
libere între agen ii economici, al altor mecanisme specifice, se ajustează cererea i oferta deț ș
muncă.
Cererea de munca reprezintă cantitatea totala de muncă necesara desfă urăriiș
activită ilor economico-sociale dintr-o ară la un moment dat. Ea are ca punct de plecareț ț
nevoia de muncă, dar nu este egală cu acesta. Deci, din cererea de muncă nu fac partemuncile nesalarizate, precum munca femeilor casnice, a militarilor în stagiu, a elevilor iș
studen ilor, altor persoane care nu vor să muncească, având alte venituri. !stfel spus, cerereaț
de munca este reprezentată de nevoia de muncă salarizata. "atisfacerea nevoii de muncă serealizează, prin utilizarea disponibilită ilor de muncă e#istente în societate, adică cantitatea deț
muncă ce poate fi depusă de popula ia aptă a ării respective în perioada dată. i în acest cazț ț ș
trebuie avut în vedere faptul că nu toate disponibilită ile de muncă se constituie în oferta deț
muncă ci numai cele care urmează să fie salarizate, remunerate.Cererea şi oferta de muncă nu sunt determinate direct de pia$a muncii. %ererea
deriva din nevoia de bunuri care se pot ob$ine recurgând la muncă salariată. &ferta de muncăare la bază procese demografice, care condi$ionează dinamica popula$iei' genera$iile de tinerinu se nasc pentru pentru că părin$ii lor ar avea în vedere faptul că , pestr un număr destul demare de ani după natere, ei ar putea deveni salaria$i.
actorii care influen ează cererea de muncă suntț
a) *ivelul salariilor b) %ostul marginalc) +roductiviatea marginală a munciid) itmul de cre tere economicăș
Oferta de muncă este reprezentată de totalitatea resurselor de muncă disponibile într-o ară, la un moment dat, care apare pe pia a muncii ca oferta de muncă salarizată.ț ț
&ferta de muncă se delimitează în cadrul poten ialului demografic printr-o serie deț
criterii, de condi ii socio-demografice, de op iuni ale persoanelor cu vârsta legală de muncă iț ț ș
apte de muncă.actorii principali care influen ează oferta de muncă la acest nivelț
a. mărimea salariului (normal, real)'
b. raportul dintre utilitatea i dezutilitatea muncii (respectiv, rela ia dintre efortulș ț
individual i costul de oportunitate)'ș
c. nevoia de a subzista a salariului i a familiei sale.ș
Cererea i oferta de muncă au i alte caracteristici:ș ș
a) se formează în timp îndelungat. &ferta de muncă presupune timp pentru cretereai pregătirea noilor genera$ii de oameni. +otrivit dreptului muncii din omânia, angajarea înmuncă este permisă numai celor în vârstă de peste ani. %ât privete cererea de muncă,
pentru că este derivată din cererea de alte bunuri, implică e#tinderea unită$ilor economicee#istente i apari$ia altora noi, ceea ce generează investi$ii prin care se creează noi locuri demuncă, iar acestea se realizează cu importante capitaluri i presupun timp'
b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul factor de producie variabil petermen scurt. /odalită$ile prin care, la nivelul firmei, cererea i oferta de muncă seadaptează pe termen scurt, în sensul creterii sau scăderii, sunt orele suplimentare,diminuarea programului de muncă, munca temporară, munca cu orar redus i atipic, omajulte0nic, desfacerea contractului de muncă etc'
c) satisfacerea lor este, în general, o problemă de urgenă. +entru a-i onoraobliga$iile contractate, o firmă trebuie să-i asigure for$a de muncă necesară cât mai repede. &
persoană în situa$ia de salariat trebuie, la rândul său, sa se angajeze cât mai repede pentru cănu are din ce trăi'
d) sunt perisabile. /unca e#istă numai în măsura în care omul realizează efectiv oactivitate economică. Dacă nu este angajat sau este, dar în timpul programului angajatul, dindiferite motive, nu lucrează, munca pe care ar fi putut s-o realizeze este o pierdere' atâtcererea, cât i oferta corespunzătoare muncii care nu au fost depuse (realizate) rămânnesatisfacute.
Piata muncii reflecta sc0imbarile din mediul economic si introduce, la randul sau,anumite influente asupra acestuia. 1n conditiile actuale, cand relatiile dintre tari se dezvoltatot mai mult, interactiunile dintre economie si piata muncii se intensifica si se diversifica inmod evident. "ub influenta acestora, pe piata muncii se pot sesiza sc0imbari deosebit deimportante, dintre care
• Cererea de munca, generata multa vreme aproape in e#clusivitate de cresterea economica si
cererea de bunuri interne,deriva de acum tot mai mult cererea e#terna de bunuri ca urmare adezvoltarii sc0imburilor economice internationale si globalizarii economiei.&ferta de munca aresi ea aceeasi tendinta, dar evolueaza mai lent in aceasta directive
• "tructura cererii de munca se deplaseaza rapid in favoarea cresterii muncii calificatein mod deosebit in
tarile dezvoltate. &data cu aceasta a crescut simtitor oferta de munca de acest gen datoritainvatamantului superior in toate tarile. 1n activitatea economica, munca bine pregatita estemai greu si mai putin substituibila de catre capital, pe cand munca necalificata este mult maisubstituibila atat de capital, cat si de cea calificata.
• "c#imbarile calitative din structura pietei muncii au determinat aparitia unei noi clasificari aacesteia cu caracter dual good jobs si bad jobs. +rimul sector se caracterizeaza prin insuficientaofertei de munca, al doilea prin e#cedent de oferta.
• $ crescut instabilitatea ocuparii locurilor de munca. %nstabilitatea desemneaza faptul ca ocuparea unuiloc de munca este limitata in timp. !ceasta nu decurge neaparat din dorinta proprietarilor de a-i
face pe salariati sa accepte salarii mai mici ci si din transformarile te0nice, te0nologice,organizationale si economice care au loc in cadrul firmelor. 1nstabilitatea genereaza
insecuritatea locului de munca numai daca persoanele afectate nu gasesc alte locuri demunca, iar acest fapt survine adesea unui somaj ridicat. E#perienta mai arata ca ocupareamultor locuri de munca temporare este un semnal negativ pentru angajatori. 1nstabilitateaafecteaza in mod deosebit tinerii, varstnicii si pe cei cu e#perienta insuficienta pentruocuparea unui loc de munca.
• !le&ibilitatea muncii ca factor de productie creste foarte mult datorita diversificarii orarelor demunca, diminuarii stocurilor de produse fabricate pentru a produce c0iar la momentul candapare cererea, adaptarii activitatilor productive la cresterea, diversificarea si modificarearapida a nevoilor, la progresele stiintei si te0nicii. le#ibilitatea muncii presupune adaptarea acesteiala sc0imbarile care decurg din mediul economic care se remodeleaza continuu.ormele fle#ibilitatii - angajarea cu contracte pe timp determinat cat mai scurt'
-angajarea cu munca la domiciliul angajatorului pentru anumite zile din saptamanasi2ore din diferite zile
-angajarea la firme cu timp partial si modular sezonier sau saptamanal-angajarea cu orar aleatoriu anuntat de angajator cu 3-45 de ore inainte.-individualizarea muncilor pe salariati in functie de e#igentele postului si de interesul
si participarea angajatului.• Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii este in crestere evidenta.
+roductia este din ce in ce mai direct pilotata de client iar competitia dintre producatori pentru preluarea cererii si satisfacerea clientilor induce, stres, responsabilitate, e#tindereamanifestarii creative a salariatilor si toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii.
• "tabilitatea ocuparii fortei de munca, desi dorita, a devenit practice imposibila in conte&tual actual. Deaceea se pune din ce in ce mai mult problema securizarii parcursului professional al salariatilor. !ceasta nuinseamna sa se diminueze fle#ibilitatea, ci sa se asigure in decursulo vietii active salariale protectia necesaracontra efectelor negative ale fle#ibilitatii.
le#ibilitatea pietei muncii se refera la capacitatea de a adapta rapid si fara costuriocuparea fortei de munca la nevoile economiei, asigurand diminuarea somajului.
Probleme ale ocupării forei de muncă ' măsuri(propuneri
6n ultimii ani, situa$ia for$ei de muncă s-a îmbunătă$it, se observă o scădere continuăa ratei omajului. enomenul a apărut ca rezultat al dezvoltării economice, dar i ca oconsecin$ă a migra$iei economice (controlate sau nu) din ultimii ani. !adar, problemele
legate de ocupare s-au modificat în ultima vreme, fiind în mod special legate de calitateaocupării, dar i de omajul unor segmente de popula$ie (popula$ie de peste 3 de ani i tineriifără calificare, persoane cu dizabilită$i, persoane discriminate pe pia$a muncii). 6n 7abelul nr. am sistematizat principalele probleme legate de pia$a for$ei de muncă, măsurile de rezolvarei legisla$ia e#istentă.
asuri in domeniul ocuparii
Probleme Politici asuri("trategii *egislatie e&istenta
de reorientare profesională'+articiparea laincubatoare deafaceri'
8otărâre a9uvernului *r.5: 2 ;33 privindaprobarea"trategiei pe termenscurt imediu pentru formare
profesională continuă,;33< ;33 /& :4:2:august ;33
+asive +restatii financiare =egea nr.:>2;33; privind
sistemul asigurărilor pentruomaj i stimulareaocupăriifor$ei de muncă < /&nr.3?2;33;'
%onditii de munca +olitici pentrusecuritatea muncii
!sigurarea securită$iii
protec$ia sănătă$ii
lucrătorilor'+revenirea riscurilor profesionale'1nformarea iinstruirealucrătorilor'!sigurarea cadruluiorganizatoric i amijloacelornecesare securită$ii i
sănătă$iiîn muncă.
=egea nr. ?@ din 4iulie;33> a securită$ii i
sănătă$iiîn muncă
+olitici cu privire latimpul de muncă itimpul de odi0nă
"ăptămâna de lucru de43de ore'Dreptul la concediu deodi0nă'Dreptul la repaussăptămânal.
%odul muncii ;33?,;33>
"alarizare +olitici cu privire lasalariu minim pe $ară "alariu minim peeconomie %odul muncii ;33?,;33>
+olitici cu privire laobligativitateaîncadrării oficiale aangaja$ilor
Discriminare pe pia$a muncii
+olitici pentru prevenirea isanc$ionareatuturor formelor dediscriminare
Educarea popula$iei înspiritulegalită$ii de anse'+edepsirea formelordediscriminare.
=egea 452;33;
"tudiu de caz
Cererea i oferta de muncă în +omniaș
%apitala este ora ul care oferă cele mai multe joburi pe plan na ional, se caută maiș ț
ales speciali ti tineri în domenii precum 17, ela ii %lien i i Aânzări, iar românii sunt atra iș ț ț ș ș
în special de joburile din Aânzări, 17, /arBeting i !dministra ie.ș ț
!cestea sunt principalele concluzii la care au ajuns speciali tii în recrutare din cadrulș
platformei "martreamers.com, care au realizat un studiu pornind de la oferta de joburi iș
aplicări. !stfel, au fost identificate cele mai atractive domenii de activitate, precum iș
ora ele i jude ele cele mai active pe pia a de recrutare.ș ș ț ț
Cucure tiul oferă cele mai multeș joburi la nivel na ional, 45 din totalul ofertei, fapt ceț
denotă că nivelul de atractivitate a unei cariere în capitală este unul ridicat. %lujul este, cu;5, jude ul care urmează capitala în topul joburilor, dar la o distan ă totu i foarte mare. =aț ț ș
nivel na ional, 1a iul este jude ul care completează podiumul numărului de pozi iiț ș ț ț
- interesul scăzut al angajatorilor pentru a utiliza ca for$ă de muncă persoanele din grupurilevulnerabile'
- lipsa de monitorizare a persoanelor neocupate care au ieit din eviden$a agen$iei de ocuparea for$ei de muncă'
- lipsa mentalită$ii pro-active fa$ă de muncă'
- motivare redusă a tinerilor pentru începerea activită$ii profesionale'
- fluctua$ia for$ei de muncă'
- dezec0ilibru între cerere i ofertă pe pia$a muncii'
- motivare insuficientă a angaja$ilor'
- standard nesatisfăcător al facilită$ilor acordate angajatorilor'
- scăderea semnificativă a numărului de locuri de muncă vacante'
- dezec0ilibru între nivelul de calificare a for$ei de muncă i cerin$ele pie$ei muncii'
- infrastructură insuficient dezvoltată'
- număr foarte mic de angajatori în mediul rural'
- scăderea numărului de angajatori, ca urmare a crizei economice, mai ales în oraele mici'
- insuficientă dezvoltare a sectorului de prestări servicii in anumite zone'
=a iulie ;33 popula$ia stabilă a jude$ului "uceava a fost de :35.4??locuitori. "tructura pe se#e a popula$iei la nivel de jude$ eviden$iază o repatizare ec0ilibrată,4@,4 din totalul popula$iei fiind bărba$i i 3,> femei. - ;: - +opula$ia jude$ului "uceavareprezintă ?,? din popula$ia omâniei i @,3 din popula$ia regiunii *ord-Est, ocupând
locul apte pe $ară.
ata de substituire, indicator calculat prin împăr$irea popula$iei din grupa devârstă de -;4 ani la popula$ia din grupa de vârstă de ->4 ani, este supraunitară i indică
presiunea demografică care va fi e#ercitată pe pia$a muncii de tinerii care vor intra în rândul popula$iei active. !nalizând în timp rata de substituire se observă o cretere de la ,:@ în anul;333 la ,54 în anul ;33, scăzând la ,4? în anul ;33. ata de substituire din jude$ul"uceava, în anul ;33, este mai mare fa$ă de rata de substituire la nivel na$ional (,;?), darmai mică fa$ă de rata de substituire la nivel regional (,4:). +entru jude$ul "uceava în anul;33, rata de substituire este supraunitară (,4?), însemnând că popula$ia care va intra pe
pia$a muncii este mai numeroasă decât cea cu vârstă de pensionare (pentru fiecare ; persoanecare vor părăsi pia$a muncii vor intra în sc0imb apro#imativ ? persoane).
amurile industriale reprezentative din jude$ul "uceava sunt - industria dee#ploatare i prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corela$ie cu suprafa$amare a fondului forestier e#istent' - industria alimentară, dezvoltată în corela$ie directă cuagricultura jude$ului, se bazează pe prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) i a
produselor vegetale' - industria construc$iilor de maini, reprezentată prin societă$icomerciale care produc mainiunelte, scule, rulmen$i, etc. - industria uoară, reprezentată prinunită$i de confec$ii, tricotaje i încăl$ăminte. =a produc$ia fizică industrială în anul ;33@
jude$ul "uceava s-a situat pe locul la produc$ia de lapte, pe locul ; la c0erestea i pe locul ?la produc$ia de brânzeturi.
