COORDONATORI
$rnn^o,'tt F. CTocULESCU
OcravrAN MnNE^q. SIrvlu Prrnn
Fa[a intunecatla globalizilrii
Rizboaie civile, state eguategi rad icalizare religioaslin lumea contemporanl
I
tfreditura rao
CUPRINS
Listaautorilor..... .........7Cuvdntintroductiv.. ....'.' 15
I, EFIGIILE VIOLENTEI SOCIETALE
Rizboaiele civile: trenduri contemporane. Despre mlsurarea
dezastrului umanitar in epoca globalizirii($rnneNFrr,rpCrocur,rscu). ..........33
trnsurgenii qi contrainsurgenli in secolul al XXIlea(OcrevreNMnNneqrlulnfoJe) .......7L
II.BUROPA
Europenizarea post-conflict gi ,,politica excepliilor de la reguli"in reconstructia Balcanilor de Vest (MmuNa. Tnor.rcori) . . . . .' . 111
ConflicteleperenealeCaucazului(BocoenNrore).. ..... L47
Instabilitatea Turciei etnocratice in context regional(DnecogC.Marnrscu)...... .......' 163
Turcia - de la statul- soluli e la statul-problemd?(AunreNCronou.Nu) .........L92
III. ORIENTULMIJLOCIU $I AFRICA
Iadul din Siria: un rizboi civil ,,sectar", puternic suslinut din exterior($rnreN F. Croculrscu, SILvIU PETRn, OcrevraN MaNr,l) . . . . 2Lg
Dictaturi, revolulie qi rlzboi civil in Libia. Cauze, lectii invl]ate 9i
scenariideviitor($nnrlxFrr-rpCrocurrscu) . ....... - 264
Compozitul rizboaielor civile din Africa: Nigeria 9i Mali(ArexeNonuVoIcu). ......... 31o
Strategia Arabiei Saudite pentru Generalia Y: reforml 9iintervenlionismmilitar(MIH.IIPirnu) .'."... 331
6
IV. ASIA $I AMERICA LATINA
Sri Lanka sau cronica unei pici neterminate (Srrvru Prrnr). . . . . . . . 31;19
Afganistan - provocare complexl pentru Alianfa Nord-Atlanticiinafaraspaliuluieuropean(LrvruThru). ...... 4t2
Dominioane de putere provinciali, fiefuri de autoritate autonoml gi
warlordism in Afganistanul contemporan (Eouann R. RorH) . . . 432Conflictele interne din Columbia gi Peru (Gronce-Veurvr TrucEa) . . 476
v. REACTIA LUMTI "CMIZATE",ileatrul" justiliei internafionale: fIrI locuri pentru terorigti
(SnrroNal.Jt-rluraNu) ........5o1Spre o geopoliticlamicilorputeri (SlrvruPrrnn) ......... 54:-
Index de nume Si noliuni . . . 558Listaabrevierilor... .......563
VI.ANEXE
ISIS - a revolutionary group, fighting a textbook insurgency(interviucuprof. dr. Sreulrs K,trrvns) .. -..... t.67
Future of Warfare in a Post-COIN Conflict Climate(interviucudr.DavroKrrcur;,rN) .....575
Reflections on the ,Counterinsurgency Decade": Small Wars
fournal (interviucugeneralulDevm H. Pnrnerus) ... ........ 592The Accidental Counterinsurgent (interviu cu dr. Eurvm. Sxv) . . . . . . 6t3
CUVANT INTRODUCTIV
S-a spus, pe drept cuvint, de citre strategi gi experli in studii derecuritate, ci perioada post-Rizboi Rece este mult mai calmi qi maipugin sanguinolenti decAt prima jumitate a secolului trecut. Dacine apucirn si comparim acegti 25 de ani cu ceea ce a fost acum peste:aptezeci de ani, vedem ci: atunci decedafii in rizboaiele interstatalesi cei rezultafi din crimele regimurilor totalitariste se numirau cuzecile de milioane. Ca si nu mai menfionim milioanele de refugi-att - si ne gindim doar la valurile umane nesfirgite puse in miscarede disparifia imperiilor antebelice (farist, otoman, austro-ungar)si situafiile derdzboicivil, apoi de invazia Germaniei in URSS (ince-pute in 1941), urmati la patru ani de pr[buqirea Reich-ului hitleristri "gonirea'milioanelor de germani din Europa Centrali de citrePolonia, Cehia, in timp ce URSS (care prin avansul Armatei Rogiiproyoca gi ea fuga a milioane de germani spre patrie) ciuta si iiimbarce in bou-vagoane spre a-i duce la munci in fabrici qi mine,unde speranta de a supraviefui primei ierni siberiene era infiml.Z*cide milioane de destine spulberate, generafii intregi decimate.
Prin comparafie, perioada actuali, dominati de,,mici" rilzboaiecivile in state din Orientul Mijlociu, Africa qi Asia, pare mult maiolajinn. Nu mai mor zeci de milioane, ci mii, zecide mii sau sute demii de persoane. De pildi, in Siria, conflictul intern pornit in 2011 arntrat in al gaselea an qi a dus la peste 250 000 de decedafi, plus pesterreo gase milioane de refugiafi, ftri perspective clare de finalizare,in ciuda acordului ruso-american din 9 septembrie 2016. Tot cam
16 CUVANT INTRODUCTIV
cet rizboiul civil din Columbia (220 000 de decedali qi gase milioane
de persoane refugiate), care insi a durat cam 50 de ani qi e conside-
rat incheiat printr-un recent acord de pace. Ceea ce arati ci violen[a
e mult mai intensi in Siria, stat fragmentat in numeroase grupurietnice gi religioase, fiecare cu sponsorii gi susfinitorii sii din afari.Terorigtii comit gi ei cam 10 000 de atacuri pe an, cu cel pufin 15 000
de victime - cam 40o/o dintre atacuri au loc in Irak gi Afganistan,
state despre care gtim ci Washingtonul a clutat si le democratizeze
cu forfa armati gi si le curefe de teroriqtii islamigti. Dupi cumaratiGlobal Terrorism Index (edigia din 2015), intre 2000 gi 2015 au fost
peste 61 000 de incidente, soldate cu peste 140 000 de victime lanivel planetar, iar numirul de victime a crescut de la 3 329 in anul2000 la 32 685 in20I4.L Nigeria singurd a ,,sirit" cu 3007o in peri-
oada20l3-2014 in ce priveqte numirul de victime, astfel incdt ISIS gi
Boko Haram sunt probabil cele mai ucigitoare grupiri teroriste. Ele
au ,,incubat" in starea de anarhie qi conflict etno-religios din Irak gi
Nigeria, apoi s-au rispandit citre statele vecine (Siria, Libia, respec-
tiv Camerun, Ciad etc.), iar in cazul ISIS qi cltre alte continente.Dimensiunea globali a ISIS se explici prin fenomenul migra[ieitranscontinentale, dar gi prin ,,social media", fenomen specific glo-
balizirii, care i-a permis s[ recruteze oameni din culturi gi civiliza{iidiferite, aflali la mare distanfi de ,,centru" (Raqqa, Siria, e ,,capitala"proclamati a acestui grup) qi uneori frri si aibi nevoie de agenp de
recrutare in carne si oase, ci doar de site-uri qi bloguri internet care
au ,,inspirat" atacuri sau tentative de atac - a se vedea fenomenul
,,lupilor singuratici". ISIS atrigea in 2015 cam 10 000 -15 000 de lup-titori striini pe an in Siria, Irak qi Libia, in schimb B.H. se bazeazL
mai mult pe ,,localnicit' fanatizali, inclusiv femei gi copii care comitatacuri sinucigaqe. Ambele grupuri sunt ,,finta" operafiilor militarela care participi mai multe state (SUA, Marea Britanie, Franfa,Iordania, Rusia etc., respectivNigeria, Niger, Ciad, Benin, Camerun)
Ei care pe termen lung le vor micina forfele jihadigtiloa insi, flrimodificarea situafiei care a permis emergenfa lor, e aproape sigur cIalte grupiri teroriste similare vor apirea spre a ocupa locul gol.
CUVANT INTRODUCTIV 17
ISIS (sau Daesh) e, din picate, o ,,vedetii'mediatici, mai ales ci;tirile negative se vind mai bine decit cele pozitive. in schimb,rrrass-media occidentali gi cea romAneasci alocl prea pufin spafiu
l)entru atrocitiflle comise de Boko Haram in satele nigeriene, cukrate ci nu e exclus si vedem in curind gi valuri de imigranli nigeri-cni venind spre Europa, daci acest stat african va colapsa. Iar jiha-rligtii acestui grup nu se vor da in lituri si organizeze relele aleterorii gi acolo unde ajung ca,,refugiati". Si mai spunem gi ci B.H.s-a proclamat,,filialei' a ISIS?
Totugi, si nu ne panicim. in absolut, numirul de atacuri la nivelglobal nu e foarte mare, au fost poate epoci in care teroriqtii, pirafii,bandilii ucideau mai multe victime (raportat la populafiile de atunci),tlar efectul mass-media potenfeazi starea de panicd a oamenilor.
Din cauza suitei de conflicte interne gi transna{ionale din()rientul Mijlociu gi Asia de Sud, rata deceselor catzate de rizboi(worldwide rate of wartime deaths) a crescut la nivel global de la 0,3lrr 100 000 de locuitori in anul 2011 Ia 1,4 la 100 000 de locuitori in2014, iar tendinla e spre ascensiune. Totugi, valoarea din 2014 e multsub cele specifice epocii Rizboiului Rece, ne spune expertul AliWyne de la Brent Scowcroft Center on International security.2 Pederrlti parte, cercetitoarea Emma Ashford de la Institutul Cato, tot dinSUA, atrage atenfia ci intre 1990 gi 2014 numirul total al conflicte-lrrr din lume a scizut ca 40o/o, iar in ciuda violenfelor cumplite dinSiria, Yemen, Irak, pe ansamblu, lumea e mai pufin violenti decAt
ircum 60-70 de ani. Rizboaie existd, dar ,,tind si fie mici gi locali-zate".3 Numai ci, in medie, un rizboi civil declanqat dureazd camzcce ani, aqadar mai mult decit cele interstatale din trecut. |ohnArquilla de la US Naval Postgraduate School spune ci, din contri, intultimii gase ani a crescut numirul rdzboaielor de la 31 la 41 (a se
compara cu 51, in 1991, cAnd Rizboiul Rece abia se incheia), iarl0l5-2016 au adus cel mai mare nivel de violen{i dupi ,,recordul"tlin 1989. Pe langd cei ucisi cu gloanle sau macete, aruncafi in aer detcroristi, mor, de asemenea, numerosi civili ripugi de boli sau defiramete, dispirufi definitiv in jungle sau munfi etc.a
18 CUVANTINTRODUCTIV
Nu mai avem mari rizboaie mondiale (eventual cu arme de tipNBC), dar suntem ingrozi(i de violenfa,,micilor" rizboaie interne.insi asemenea comparafii sunt ingelitoare. Chiar firi rdzboaie
majore purtate cu arme de nimicire in masi, zilnic sunt uciqi
oameni pe motive etno-religioase, tribale, sectare, iar alte milioaneiau calea exilului. Inclusiv citre Europa noastri, care devine pe zi ce
trece o ,,cetate asediati" gi lipsiti de idei salvatoare.
Comunitatea internafional[, materializatdin marile puteri qi injocul lor diplomatic, ca gi in marile organizaliide tip ONU, nu reu-
Ees,te si ajute societllile torturate de conflicte interne si oblinipacificarea rapidi. Din contri, deqi diplomafia interstatali a dez-
voltat in secolele post-westfalice instrumente teoretic utile in ase-
menea situafii nefaste, precum negocierile, ancheta, medierea,.
recursul la jurisdicfii internafionale, se constati ci de cele mai multe
ori rizboaiele civile se incheie prin victoria uneia dintre tabere sau
printr-un acord negociat indelung, dupi ce flacira rizboiului a dis-
trus ani de zile lirile afectate. Orice observator cdt de cit neutru al
rizboiului intern din Siria Etie ci marile puteri nu se pun de acord
referitor la cine trebuie si domine politica siriani pe viitor - regimulAssad (preEedintele-dictator, copiii sii, apropia{ii politic), rebelii(care anume, pentru ci sunt sute de grupuscule, fiecare cu mililiilesale) sau o combinafie a acestora? Rusia qi Iranul cheltuie resurse
materiale gi umane semnificative ca si se asigure ci al-Assad nu e dat
la o parte gi ci' elementul ,,alawit" rimine dominant. Iar SUA gi
Turciavor, din contr[, slvadi o noui conducere, care si nu mai aibinimic in comun cu actualul lider qi si ofere putere egali gi comuniti-
fii sunnite. Acordul ruso-american din 9 septembrie 2016 ar putea fiinceputul sfArqitului rizboiului civil sirian, deqi gansele nu sunt prea
mari. intre timp, kurzii (popor de peste treizecide milioane de locu-itori, firi stat propriu) sunt aproape de a pune bazele unui nou stat,
care va regrupa teritoriile din nordul lrakului gi al Siriei, ceea ce infu-rie Ia maximum o Turcie tot mai agresivi gi mai anxioasi (20o/o dnpopulafie e de origine kurdi), cu un pre$edinte care abia a scipatdintr-o tentativi de puci. Ankara acuzi YPG (partidul kurzilor sirieni)
CUVANT INTRODUCTIV 19
( ir e partener al PKK de pe teritoriul turcesc (Partidul Muncitorilor dinKurdistan), partid considerat terorist gi in Occident.
Dar ce rol joaci marile organizalii internafionale? Organiza{iaNa{iunilor Unite (ONU) lasd impresia de a fi paralizatl, celmaiade-sca: in Consiliul de Securitate, Rusia gi China, respectiv SUA, MareaItritanie qi Franfa igi blocheazi planurile privind pacificarea situafieirlin Siria, pentru ci nu au interese comune gi nici destuli increderex'ciproci. Dupi ce China qi Rusia s-au ablinut in 2011 si blocheze ortzolufie ce aatoriza folosirea forfei contra regimului Gaddafi inI ibia, NATO a bombardat pdni ce rebelii locali l-au putut distruge
Pe dictator, afectind grav interesele sino-ruse. Beijing gi Moscova aurrrvilat lecfia qi il fin in bra]e ca niqte d[dace protectoare pe liderul.irian al-Assad. Vizut in Occident ca un criminal cu sdnge rece con-trrr propriului popor.
Bine, bine, vefi spune, dar, dacl in prima jumitate a secoluluiIlccut nivelul de interdependenfl economici gi tehnologici allrtrropei era relativ redus, iar la nivel mondial si mai gi, astizi avem
likrbalizarea ca element ce apropie nafiunile, plecind de la nevoia de,r l'ace schimburi comerciale gi financiare. Cu toate cI gi intre 1890 gi
l9l4 existase destul de multi interdependenfi economici intre state( irre aveau si se atace cu ferocitate in timpul Marelui Rizboi -( iermania, Marea Britanie, Franfa etc. Nu degeaba Norman Angell,irrlr-un faimos volum, Marea iluzie, credea ci nu va mai exista unr itzboi clasic intre marile puteri, conqtiente ci vor pierde mai multrlecAt ar putea cdgtiga.5 S-a inqelat: marile puteri europene s-aurrriicinat reciproc, sistematic, in cele doud mari rizboaie mondiales(parate doar de 20 de ani, mai pulin de o generafie. Nu degeabarrrrii istorici spun cd, de fapt, a fost un singur mare rizboi globalr irre a ridicat SUA gi URSS la rang de superputeri nucleare, pribu-lind hegemonia sistemici a vechii Europe. A urmat agadar bipo-l;uitatea nucleari a Rizboiului Rece, iar stabilitatea asigurati inliuropa de marile puteri antagoniste avea si aibi ca efect indirect osrrrnedenie de mici sau mari rizboaie civile in Africa, OrientulMijlociu qi Asia. Deja rizboiul civil era statistic mult mai frecvent
20 CUVANTINTRODUCTIV
decit cel interstatal, odati cu anii'50. Lupta pentru decolonizare a
algerieniloc vietnamezilor, congolezilor s-a soldat cu conflicteinterne grave, unele secesioniste, in care marile puteri s-au implicatuneori direct sau prin clienfi de tip prory. $i cu episoade de genocid
precum in Cambodgia gi Uganda. Franfa umiliti la Dien Bien
in 1954 a lisat SUA si se implice in rizboiul civil vietnam ez, fat| aputea zdrobi in final gherilele comuniste ale Nordului, ajut
masiv de sovietici gi chinezi.
Agadar, inci din anii postbelici, conflictele interne deveniseri mai
numeroase decdt cele interstatale, la nivel planetar. Actualmente se
continui aceasti tendinfi, cu toate ci, de pildi, interventiile directe
cele indirecte ale Rusiei in Ucraina gi abordarea confrontafional5vecinitifii comune cu Occidentul (NAIO, UE) sugereazi un risc
de conflict interstatal in Eurasia. in volumul de fa[i nu am consi
luptele din Ucraina de Est ca fiind un adevirat rizboi civil,flr6 imixtiunea Rusiei, credem ci tensiunile existente intre pro-
gi pro-ucraineni, pe axa raporti.rii la UE gi NATO, ar fi putut fidomolite prin negocieri pagnice gi concesii potrivite.
Revenind la globalizare, degi aceasta sporegte
dintre grupurile etnico-religioase gi le ajuti, teoretic, si se
mai bine, din picate nu diminueazi nivelul de teami gi
efectul fiind de a uni oarecum artificial membrii unor grupuri simi-lare sau inrudite la nivel transfrontalier, accentudnd nivelul violenfei gi intrefinAnd conflictele prin aportul de noi resurse.
sunnifii lupti cu giifii pentru putere, resurse gi glorie in Irak qi Siri
cAnd kurzii se rizboiesc cu arabii sunnifi extremiEti ai ISIS sau
blindatele armatei turce spre a-gi forja un stat nafional, devine clar
globalizarea a permis consolidarea sentimentului identitar $i a
proiecte care izvorisc din obsesii ale trecutului - Califatul islamivisat de Mahomed acum peste o mie de ani, respectiv statul-na[iueuropean care aduce laolalti intr-un teritoriu tofi locuitorii ce
besc aceeaqi limb[, au o rasl similari, o religie comuni:. Sute de m
sau milioane de arabi gi kurzi nu igi pot trli viafa in pace qi
ritate pentru ci ideile lor politice qi religioase ii fac sI
CUVANTINTRODUCTIV 2I
dupi asemenea mari proiecte de fericire colectivi, similare cu celepe care regimurile totalitare le-au oferit europenilor secolului tre-cut. Dar de ce ar fi ei diferifi de albanezii din Kosovo sau de armeniidin Karabah? De scofieni sau de corsicani? Obsesia colectivistato-nalionali, mogtenire a secolelor precedente, refuzi s6 moarigi vedem ci acum pune in pericol evolufia postmoderni din cadrulUE. Ungaria gi Polonia sunt bune exemple in acest sens, cu elitelelor nafionaliste gi eurosceptice.
Dincolo de Mediterana, Africa inci se scaldi in violenla tribali,alimentati de procesul defectuos de nation-building, controlat qiinspirat de foqtii colonizatori sau copiat dupl modelul acestora,nepotrivit uneori specificului local. Cum poti determina somalezicare sunt fideli clanurilor qi triburilor lor s[ puni mai presus aparte-nenfa la o nafiune care pentru ei e ceva abstract? Nu e de mirare ciin anii'90 rizboiul civil bazat pe identitifi locale de tip tribal a dis-trus societatea gi i-a consumat resursele. (Jlterior, Somalia s-a umplutcle grupuri islamiste de tip jihadist. CAti lume qtie ci in rizboiulcivil congolez s-a practicat de citre gherilele ,,Mayi-Mayi" in anii2002-2003 canibalismul contra populafiei pigmeilor din provinciaIturi? Sau ci in Rwanda tineri hutu au ucis in 1994 cu macete sute dernii de etnici tutsi spre a ,,purifica" {ara de aceqtia? in aceste statepre-moderne, nu Islamul radical a secerat vieli nevinovate, ci barbh-ria tribald gi anomia specifici bandelor de tineri ,,aventurieri'l pugipe pridat resurse naturale gi exploatat populaliile locale. AcumSomalia, Kenya, dar gi Mali, Nigeria, Republica Centrafricani se
confrunti cu amestecul toxic de tribalism gi islamism militant.Refeti siguri pentru actuale sau viitoare rizboaie civile. Efecteledirecte ale acestor rizboaie sunt dramele umanitare, mutilafii, refu-gialii, dar qi terorigtii, provenifi dintre victime sau dintre agresori.
Migranfii devin tot mai prezenfi in statele dezvoltate, undernotivaliile economice le depiqesc pe cele politice. Dupd cum aratiUNHCR in studiul GlobalTrends Report: Forced Displacements, diniunie 20156, numirul de persoane refugiate pe mapamond atinsesetrn record nedorit la finalul anului 2014, anume 59,5 milioane de
