Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.

7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.

http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 1/50

it

r$

{

"t.:' i.

. * ,* .

o,&

t



Florica

ibea

prof. gr.

L

It

Monera

Protista

Ciuperci

Plante

spotry

BIOLO

Regnul

ReEnul

ReEnul

Re nul

Referent

tiinJific:

rof.

univ.dr.

NicolaeToma

Facultatea

e

Biologie,Universitatea ucuregti

EDrruRA rDAcncA r

pEDAGoctcA.

.a.



Toate

rganismele

iisunt

alcdtuite

in

celule.

Celula

este

unitatea

de structura

9i

de

funclie

a

organismelor

ii.

Ea este

formatd

din:

perete

celular

membrana,

itoplasme

i

nucleu.

Peretele

elular

menline

orma

celulei.

rezintd

ori

traversali

e cordoane

lasmatice

rin

carese realizeazd

cooperarea icoordonareaunctionaldintre elule.

Membrana

cetulari

delimiteaza

ontinutul

elulei

i

regleaze

chimburile

e substante

intre

celul6

Si

mediul

ambiant.

Citoplasma

este

o componentd

fundamentale

(substante)

ncolorS,

ascoase,

emitransparentd

ormatd

din apa,

seruriminerale

Si

substante

rganice.

n ea

sunt

inglobate

oateorganitele

elulare,nclusiv

ucleul.

Nucleul

este

un corpuscul

feric

gi

se

afld n centrul

celulei.

Poate

avea

form6

turtitd

sau ovald

cand

este

impins

pre

peretele

elulei.

Cloroplastele

sunt

organite

de forma

unor

grauncioare

erzi

careconlin

lorofila

Vacuolele

sunt

organite

e forma

unor

cavitati

line

cu

suc elulat

ln citoplasma

e

pot

observa

a microscopul

lectronjc

gi

alte

organite

elulare

u roluri

mportante

n viata

plantei.

O

celuldmdritd

din

Celuledin frunzade

ciuma apelor,

vazute

a microscopul

otonic

Schema

structurii

celulei

vegetale

(aga

cum apare

la

microscopul

electronic)

2

frunza

de

ciuma

apelor



Organismele

luricelulare

u corpulformatdin

umeroase

elule, e diferiteforme

istructuri.

Epiderma

lenticela

corespunzAtoareuncliilor

e

care e ndeplinesc.

Celulelecare

au aceeagi orme,

strudura

9i

indeplinesc

ceeagi unctiesunt

grupate

n

tesuturi.

Tesuturile

de apatare invelesc

organele

lantelor

a exterior,

vand ol

de

protectie.

Un astfel

de

lesut

este

epiderma

ormatd intr-un

ingur trat

de

celule.Tesutul

protector

l rdddci-

nilor

Situlpinilor

emnoase

stesuberu/

cu

pere.tii

^celulelor

mpregnati

cu

suberine. In

unele locuri

existd

deschideri

lenticele)

are fac

posibil

schimbuldegaze.

Tesut

de aperare

Tesut

de cregtere

Tesuturile

de cregtere

sunt alcetuite

din celule

care se divid

Si

se

alungesc apid

numai n

perioada

e vegetafie

plantei.

Ele se

gesesc

n

varful dddcinii,

ulpinii

i

ramurilor

sigurand

regterean lungime

acestor

oroane.

Tesutde

sustinere

Tesuturile

e

suslinere untalcetuite

in

celule u pereliingrogali sigurandezistenta,

soliditatea

i

elasticitatea

lantei.

de subepiderna

tulpinii, u

perelii

ingro$ali

negal

din coaft,a

tulpinilor,u

perelii

ingrosali niform

Tesut undamental

Tesuturile

undamentale

untcelemai

rdspandite

esuturidincorpul lantelor;untalcdtuiteincelule upereteleubtire i

cumulte

paliintercelulare.

leau oluridiferite:

neien absorbtia

apei

cu sdrurileminerale,

ltele n

depozitareaubstantelor

hrenitoare

au n

procesulde

roducerehranei.



Tesutur i le

conducatoare

sunt ormate invasealcdtuite

in

celule oecializate.cesteaotfi:

.

lemnoase

care asigurS

circulatia

pei usdruileminerale

de a ddecind

Drefrunze:

.

liberiene

prin

care circuld

seva elaboratd

e

la

frunzespre

toate rganele

lantei.

vas emnos vas iberian

celule secretoare

canal colector

Tesutsecretor

Tesuturile

ecretoare unt

alcdtuite

dincelule

pecializaten elaborarea

nor

substanteariate, a

de exemplu:69ini,

balsamuri,atex,uleiuri

olatile,aninuri,

nectaretc.

Mai

multe ipuride

lesuturi

iferite a formd

9i

structurd,

specializaten indeplinireanumitorunctii, lcdtuiesc n

organ.

DupA

olul

pe

care l au in viala

plantei,

rganele

e

clasificd

n:vegetative

ide

eproducere.iciorul

ocogului e munte



Rddecina,rganulegetativl

plantei,

se dezvoltdn

general

subteran

Si

poate

avea diferite forme. Redecina ixeaze

planta

n

sol

Si

absoarbe pa cu sdrurile

minerale

izolvate

n

acesta.

Rddecind

pivotantd

Rad cnd f oa d

(fa

cicuatal

Alcituireaexterne rddicinii

inaintarea eveibrute

prin

vasele emnoase

------_

ra

urprna

Zona

asp

Rdddcine

rdmuroasd

Zona

pefllor

absorbant

_f

40n2

nereoa

l

Varfulreddciniiestecoperitdecufie are-l pdrd

e

mdsurde

pdtrundein6mant.

Zonanetediestezonaecregterein

ungime.

Zona

perilor

absorbanti uprinde

idgoare

ubliri, umite

eri

absorbanli,

rin

carese

absoarbepa usdrurile

inerale.

Zonaaspre ste ona nde re

or

distrugerea

erigorilor

bsorbanti,are uo

viatd curtd.

Structura

nternd rddicinii

Epiderma

rizoderma)

steun stratde celule trans

ipite

intre

ele.

Majoritatea

elulelor -au ransformat

n

perigori

absorbanti.

Scoarta ste lcdtuitdinmulte traturiecelule.

Vaseleemnoase

L

sunt

grupate

n fascicule istincte

i

Vasele iberiene .J dispuse lternativ.

Mdduva



Tulpina este

organul egetativ, e reguld

suprateran,

are susline runzele, lorile,

ructele

(acolo

ndeexist6),

onduce evabrutd

de a rAdacinda runze

$i

hrana

preparatd

e

la runze

a

toate elelalte

rgane le

plantei.

Alc5tuirea

xternd

mugure

terminal

intrenod

I

v

V

J'

I

tarna

mugure

axlar

nodui

ramuri

laterale

tulpinA

principald

pnmavara

toamna

Tulpina

rincipala

a

$i

ramurileaterale

rezinte

in oc n loc noduri

a nivelul

drora e

formeazdrunzele.

o4iunea e

tulpind uprinsd

ntredouenoduri

e numegtentrenod.

pe

tulpine,anoduri,

edezvolte ugurii,

are unt

de rei eluri:oliari,

incare edezvoltdrunzele,

florali,

in are edezvoltdlorile

i

micAti, in

care aunagtereamuri

u runze

iflori.

l\y'uguriiinverful

ulpinii

i

al ramurilor

enumesc

erminali,arcei

care edezvoltdanoduri,

la subsuoararunzelor,

e numesc

xilari.Tulpina

regten lungime,

e regula,

rin

mugurele

terminal.

Ramure

anirecu lori

tructura

nuimugure

mugure

foliar

frunze

tinere

mugure

loral

6



Structura

nterna

tulpinii

Vase iberiene

rin

care

circulS

rana

Vase emnoase

rin

carecirculd pacu

serurileminerale

Vasele onducdtoareunt

grupate

n fascicule. iecareascicul ste ormat invase emnoase

localizate pre nterior ivase iberiene spreexterior.Mdduva,a multeplante, e resoarbe,ar

tulpinaamane

oala

n nterior

grau,

ucut5,restie).

TULPINI CAREDEPOZITEAZA

UBSTANTE

RANITOARE

Grausorul epunesubstante

hrdnitoaren mugurii e

a

subsuoa-

ra frunzelor

care

se aseamdnd

u

boabelede

grau) precum

Fi

in

rdddcini.

Floarea

pagtelui

depozlteaz4

substante

rdnitoaren rizom.

Ghioceluldepoziteaza ub-

stantele rdnitoaren bulb.

,,4-\

t\

chiocet

{

)

7



Alcatuirea xterne

mugurede la baza

peliolului

Frunza ste lcetuitAin imb,

eliol

9i

baze.

Limbul este

partea

dtitda frunzei.El este

strdbetutdeervuri.

Peliolul este codita runzei.La unele

plante,

runzeleunt ipsite e

petiol

lalea,

rau,

traista-ciobanuuietc..

Baza

este

partea

elitd

a

petiolului

u care

frunza e ixeazd

e

uloine.

Nervurile unt asciculeleibero-lemnoase,

care e

prelungesc

in ulpind.

Frunzele

ot

i simple aucompuse.imbul

frunzelorcompuseste ormat in oliole.

Forma imbului

eliptcA

(ras)

Marginea

l imbului

reniforme

(pochivnic)

cordaE

(tei)

ovala

(par)

cu margtnr

dintate

superioard

mezofil

cu cloroplaste

neNure

cu

vase iberiene

lemnoase

sagitatd liniard

(sdgeata

apei)

@reu)

fistulaE

@eapA)

wwwww

frunze obate cu margine

sinuatd

Sectiune ransversald

t-

epiderme

@wM

frunze imple

frunze ompuse

penate palmate

--

epiderme nferioara

Structuranternd

8



Stamind

Receptaculul

ste

partea

erminald

pedunculului

loral,

l6titd,

ombate

e

carese insera omponentele

lorale. l

are

diferiteorme:uDe,ilindru

au onicS.

Sepaf€f6,runzulitele

etzi, otmeaze

aliciul floral,

Sepalele

otfi

ibere

neunite)

au nite

concrescute).

Petalelo ormeazd

orola. Petalele u

formd.mdrime

i

culori iferite

i

pot

i ibere

auunite

concrescute).

Stamlnele

untorganelee reproducere

drbdtegti.

ntera

contine

reuncioare

e

polen.

rdunciorul

e

polen

ontine

elula

sexualedrbeteascd,

Pistilulesteorganul e reproducereemeiesc. varul

continevulele.

vululontineelulaexualdemeiascd.

AlcStuirea

lorii

stigmat

st/

pistil

anterh

-..

. l

snmtna

llament)

ovar

sepale

receptacul

peduncur

Peduncululste odila neiflori.

Pistil

gre

de

poten

stigmat

tuburi

polinice

"-r{

Tipuri

de lori

Sparcei.c

icAunea

Sparce/d

Tipuride nflorescen e

Sunetoare

sp/c

@rau)

ament

(stejal

I



Fructulia

aqteredin

var

n

urma

rocesului

e ecundatie.

Tipuri

de fructe

Fructe

uscate

W*,*fu

CapsuE

W.:""{

ffi

\

ecrrena

u

tejar

Mesteacen

Canbpsd

f * ,L ' {

ffin iil

WW

Grau,

ecari

Fructe cdrnoase

Bace

Strugure

Poamd

Mdr

Drupd

Prund

Poliachend

|.t

-,

v

Cdpgund

Polidrupd

Zmeure

Fructele scate

sunt tari

gi

lipsite

de

materiide

ezervd.

La ormarea

nor ructe um

sunt

poama,

alte

pe{

ale lorii,

eexemplueceptacului.

Fructele

drnoase untzemoase,

ogate

in vitamine

i

substante rdnitoare.

polidrupa

Si

poliachena

articipd e

angii

ovar

9i

NIar

poame)

Zmeurd

polidrupd)

Cep$una

poliachena)



Odatd

u

ransformarea

varuluiinruct, re oc

gitransformarea

vulelorfn

eminle.

Dupdforme

idimensiuniexistd

mare iversitate

eseminte.

Diferite orme

de seminle

I

b

p

w8

(30

e

e{ffo

*wf8

Alcituirea

tegument

seminfeide fasole

mugun9

tulpiniF

redeciniF

Embrionul

eminteide fasole

prezintd

doud

cotiledoane,ari,

roase, line

usubstanlerdnitoare

de rezervd.

e

care mbrionuleva olosi

inmomentul

incoltiriieminlei

ane

a ormarea

rimelorfrunze.

Embrionuleminlei

singur cotiledon, curt,

hranitoarese

gdsesc

donului.

de

grau

are un

iar substantele

in atara cotile-

Semanla ncollegte n

prezenta

pei,O.9inumaia

o anumitdemperaturd.

Gariopsa egrau

tegument

peretele

fructului

eminal

tulpinild

incollirea emintei

gi dezvoltarealantei

tulpinila

rAdacinita

embrionul

plantule

redecind



BACTERII,

LGE

ALBASTRE

Gulturide bacterii

Bacterii

patogene

Bacteriile

unt cele mai simpleorganis-

me unicelulare.

unt oarte umeroase

i

ras-

pandite e

ot GlobulPdmantesc,n

sol, n ap6,

in aer, n organismele

ii sau moarte.Dimen-

siuneabacteriilorste de ordinulmicronilor i

ele

potfiobservate

umaia

microscop.

Structura chematici

uneibacterii

flagel

membrane

celularA

citoplasmA

perete

celular

material uclear

Celula

osedd

nmaterialuclear

ifuz.

Astfel,

acesteorganisme arenu

prezintd

n

nucleundividualizat

enumesc

rocariote.

Existd

bacterii folositoare

omului,

bacterii le

de

putrefactie,

bacterii le

din

nodozit6ti,

elecare

produc

crireaaptelui,

murdturilortc. Unelebacterii unt ddune-

toare: bacterii le

care

produc

alterarea

al imentelor,

are

produc

bol i

(bacter i i

patogene)

aom

$i

alte rganisme.

Algele

albastre unt

organisme

roca-

riote

unicelulare

solitafe

au coloniale)

i

f i lamentare.

onlin n

pigment

lbastruare

predomine

atd eclorofi ld.

Se

ntalnesc

n toatemediile

cvatice. e

solumed

au

pietre

mede.

Salmonelele

unt

bacteriimobile, n for-

md de

bastona$.

li-

mentele infectate

cu

salmonele

produc

intoxicatii

rave

a

om.

Colibacil i i ,

acterii

in

forme de bastonag,

sunt

prezente

n

mod

normal in intest in

omului.Existd

gi

t ipuri

patogene

are nvadea-

zd organismul

man

gi

prod

c boala nfec,tioase

numtt\colibacilozA.

Bacteriaanulu

Forme

de bacterii

albastre-verzi

Salmonele Coloniede colibacil i

Bacterii le

i

algele lbastre-verzi

unt

printre

rimele

rganismepdrute

e

Terra.



ALGEVERZ|, RUNE,

ogtl

Algele

untorganismenicelulareau

pluricelulare,

ipsite

e organe, enumitealofite.

Unele untmicroscopice,araltele

rezint6

alulilamentos

au runzos,tingandungimeaesute

de

metri.

Algele

rdiesc

i

se

nmultesc,

n

general,

n mediul cvatic,mai rar n locuri

mede

de

exemDlu:erzeala-zidurilor).unt ucariote.unucleundividualizat.

ALGEVERZI

Verzeala-zidurilor

cetular

citoplasmd

nucleu

cloroplast

Structurachematicd

Talul unicelularmicroscopicre un

cloroDlastareinormd ecuDd.

Matasea-broagtei

Talul

pluricelular

ilamentoseste

nerami-

ficat. Fiecare

elule

prezintd erete

celular

1),

citoplasmd

2),

nucleu

3)

Si

un

cloroplast

4)

sub

formd

de

panglice

erde piralatS.

Celulele in doue ilamente ecine rimit

prelungiri

care se alipesc cand se ating. Se

formeazd ncanalde comunicare. ontinutul in

fiecarecelul6econstituientr-un

amei.

Gametulmasculin rece,

prin

canalul de

comunicare,n celula eminine nde uzioneazA

cu

gametulfeminin

iformeazd

igotul

5).

inmulfirea

prin

diviziune

1 se

divide

ucleul;

-

sedivide itoplas-

ma

printr-un erete

espd(itor

i

apar

doue

celulei3

-

fiecare

eluldse

mai

divideodatii

Si

apar

patru

celule.

Fiecare

celuld

eprezintd

n

nou ndivid

lgal.

Salatade

mare

Salata e mare

prezintd

n al amelar,

verde-deschis.



ALGE

ROSII

..,

Algele

rosii prezinta

n

tal

plurjcelular,

ttamentos.

amelar

au

masiv.

Curoarea

ste

datd

de

pigmenti i

e

culoare

ogie

care

predomina

atd

declorofila.

Frunza

de vitd-de-vie

vat

aLt@td

sbmaE

ALGE

BRUNE

,u,

",

ot'"t

l""

?,li.o'"''

"

PSEUDOCIUPERCT

Pseudociupercile

unt

oraanisme

semdndtoare

nor

ciuperci

nferioare.

alul

or

este

alcdtuit

in

ilamente

ncolore,

aitificate_.numite

ife.

\,4ajoritateaseudociupercilor

sunt

arazite.

,.

.

Cea

mai

cunoscutd

intre

pseudociuperci

ste

spetia

c are

atacd iinzete,

boabele

i

estarij

tineriaivitei, roducend

ana

itei-de-vie

lboara

are

domprom-it.ljt?#ti"f.

Mana

itei_de.vie

epiderma

_j

epiderme

inferioarA

sporangt

gemineaze



Ciupercile unt rdspanditen toatemediile e viatd.Sunt

organjsme aprotrofe

pe

resturi

vegetale

i

animale,

i

parazitee

organismeleegetale,nimale

i

om.Corpul iupercilorsteun

miceliu

lcdtuit

in ilamenteamificate

enumite

ife.

Existd nele peciide iuperciare rdiescin

simbiozd

ualoele

erziformandicheni.

Drojdiade bere

A - o ciupercd

perete

celular

citoplasmA

nucleu

B - inmullie

prin

inmugurire

A- Iant

de celule ezultate

prin

nmugurire

formarea

sporilor

Mucegaiul lb

Mucegaiul lb trdie9tesaprotrofpe

alimenteulci,

e

care ealtereazd.

Miceliulstealcatuit innumeroaseife

albe, amificate,ubulare,u numerogiuclei.

Lamaturitate

e

miceliue ormeazdporangi

cusoori.

Drojdia ebere steo ciupercdnicelulard,

de ormd vale, uunsingur ucleu.

Traiegte aprotrofn mediucu

glucozdpe

care o descompune u ajutorulunui ferment,

oroducand ermentatiaalcoolicd a berii sau

dosoirea Ainii.

lnmultirea

e rcalizeaze

rin

nmugurire;

nucleul

e divide,aro

parte

incitoplasmd,u

unul

din cei doi nuclei ezultati,

dtrunde

ntr-o

umfldturdarecre9te ise desprindeaunude

celula-mamd.

Candhrana ipseFtee formeaza porii:

nucleul e dividen

doue, poi

n

patru.

iecare

nucleu e inconjoare

u

citoplasmd

i

cu un

perete ros,

ezultand

stfel4

pori.

Mucegaiulerde-albestrui

lvlucegaiul erde-albdstruiraiegtepe

alimentebogate n

glucide.

vliceliul ste

formatdin hife ramificate,

luricelulare.

a

maturitate

e

miceliu e formeazd umerogi

spori. inunele peciise xtrage

enicilina.

15



Ciuperci u

pildrie

Ciuperca

de

belegar

Ciuperci

omestibile

Ciuperci tr5vitoare

lc;tuire

pAErie

ptctor

Ciupercalbd

de

pddure

Buretele

panterei

Bu ete

pestril

Miceliul ste formatdin numeroase ife

ramificate

luricelulare.

lsedezvoltdn

pdmant,

n

diferiteipuri e emn

scoa(a i

emnul

rborilor)

unde

poate

rdi mai mulliani. Din miceliu

e

formeazd

iciorul

i

p6ldria,

are onstituie

rganul

de nmultire.e

partea

nferioard

pdldriei

eafld

lameleusDoriordonateadiar.

Ciuperca bsoarbe ubstantele

rganice

hrdnitoare

recum i

apacu sarurile inerale,

u

ajutorulifelor icelieneinmediullnare

rdiegte,

(dF,

-il{

Hrdnirea iupercilor

lnmullirea

spori

ezu,ti

la mtcroscop

hife

rk

11S

{

.9.p

/

q^*

iRd

l<o

Li

(E..

j isa,

t/ ,o

miceliu



Lichen

Structuraaluluiunui lichen

.-

lichen rusos

. tda

miceliu rizine

Lichenii u culori

Si

orme ariate. alul,

crustos au

filamentos. ichenul e fixeaza

ciuperca

rotejeazd

lga

de

uscdciune.

alcdtuit

intr-o lgd

Si

de substrat u ajutorul

Lichen oliaceu

o ciupercd,

oate

i foliaceu,

rizinelor. u ajutorulhifelor,

lnmul irea egetative lichenilor

,* t

t **

Pe

cale

vegetativa,ichenii e nmullesc

prin

fragmente

e al

gisoredii.

Sorediile unt

mici

glomerule

ormate

din

cateva

celule

de alge inconjuratede

hifele

ciupercii.

Sorediile e formeazdn numdrmare pe

suprafalaalului.



Mugchiul e

pdmdnt

NiluSchiule

pdmant

stealcdtuit

intr-oulpini,te

ubtire,

erde, reaptd, eramificatd,

e

care

se

gdsesc

runzulite

erzi.Mugchiuluare dddcind,

lse

prinde

esubstratuajutorulizoizilor

(perigori

afenii

ipsili evase onducetoare).ulpinita

i

runzuliteleu

prezintd

lesuturi

asculare,

astfel

mu$chiisuntelemai nferioare

lante.

Eitraiescin edii mede

i

umbroase,

e

sol, tanci,coa(a opacilortc.

Mugchihidratat

Mugchiul rezintd loroplaste,eci se hrdne9te

autotrof.

Mugchiulbsoarbepa

pe

oata uprafalaorpului.

Cloroplastelein celulelemuschiului Amidondin celulelemuschiului

(imagini

icroscopice)



Ciclul de viald al mugchiului

in varfululpinilelorinere e ormeaze,

rimevara,

rganelee nmultire.eunele

ulpinilee

afld rganele arbAtesti,ar

pe

altele rganeleemeiegti. eluleleeproducdtoareeunesc

ise

formeazen varfululpinitelorfemeiegti,elula-ou. in elula-oue ormeazaporogonul lcdtuit

dintr-un

iri9or(seta)

io

capsuld.apsulaste coperiteescufie

icontine

umerogispori.

Sporide

mugchi

(imagine

icroscopicd)

Cend porogonuljunge

a maturitate,cufia ade

9i

sporii unt mprS$tiali.

poriincoltesc

cend jung epemant med idaunagterenuifir erde,amificatprotonema. eprotonemee

formeazdulpinitaemugchi.

Ciclulde dezvoltarel

mugchiuluisteo alternantde

generatii: eneratie

exuate

i

generalie

sexuatd.

19



Alcituirea

unei erigi

Corpul nei

erigi stealcatuitin

dddcina,

tulpina

i

runze

organe

egetative)trebaub

de

vase emnoase

i

vase iberiene. unt

primele

plante

ormofite

cu

organe iferenliate)ArAlori.

Unele eriginu prezintdulpind upraterand,i

numai na ubpdmenteand,umitdizom.

Frunzele e ferige

au suprafata areaju-

tand

planta

d capteze

umina are

petrunde

Drintre

runzeleooacilor.

RddacinabsoarbeDa u

se'-urileine-

rale. dn aseleemnoase,le

ajung

n frunze,

undepdn combinareau CO, gi cu ajutorul

energiei olare ezulte ubstante

organrce.

Ciclulde via 5al ferigilor

Ferigile

se

inmultesc

prin

spori.Dinspori a na$tere rotalul,

care se lixeazd

pe pdmantprin

tizoizi. Pe

orotal

se formeazd

organele e reproducereerbdtegti

Si

femeiegti are mntin celulele

sexuale. n urma contopirii elulei

sexuale 6rbetegtiucelula exuald

femeiascd e formeazd elula-ou,

dincare a nagtere noue erigd.n

cadrul iclului e viatese succedd

cele doud

generatii:

sexuate

gi

asexuata.

Hranirea



Molidul

1

-

con emeiesc

4 - frunze ciculard

Frunzele

radului unt

tot

aciculare,

e partea

nferioard vand

douddungialbe.

Conurileemeie$ti

u

pozitie

erticald.

2 - ramurdudoud onuri

3 - conbdrbdtesc erit

d

ne ransversalarinrunza



Alte

conifere

Coniferele

unt

plante

emnoase,rborigi rbuqti.

Pinulesten

conifer rborescent,u

runzele

ciculare,

ungi,

rupate,

ete oud

ntr-oeacd.

Florile drbAtegtiunt

rupate

nvArfu amurilot

Pinul

4*_-

conufl

un an

con de

ptn

solzicarpelari

solz

'.'

ramura

de

'1

an

'ramurd

\:\

dB;2

ani

con

lD

de doi ani

Coniferele,

pe

lange valoa re economicA,

prezinte

deosebitealoare steticd

i

peisagistic6.

semtnte



.

Angiospermele

unt

plantele

elemaievoluate,

u o

mare

diversitate e orme

gi

adaptatea

celemaidiferite onditii

cologice.

Florile ngiospermelor

rezinte

nveligurilorale

i

un organ ounumit var.Ovulele unt

inchise n cavitatea

variand, a urmare dmanta steinchisdn fruct

anglos-

acoperit; perma

sdmanle). mbrionul

ngiospermelorre douii cotiledoane

dicotiledonate)

au numaiunul

(monocotiledonate).

Micegul

Mdcegul steun arbust pinos are

se

ntalne$te

n

pbdurile

e oioase au

poienile

in oate egiunile

drii.

Frunzele

untoenat omDuse.

Floarea

rezintd petale

neunite,

numeroase

tamine

i

pisti le.

Fructul

ste

als mdceagd.

lnflorescenta e mer

Fructul

poamd)

Mirul

Mdrul

esteun arbore ultivat u runzeovale

gi

cu lori

albe-roz

rupate

n buchete.

In

cavitateaeceptacululuiste nchis

gineceul

ormat

dincinci arpeleibere.

O floarede mar sectiune

Sectiune

rin

ruct

peretele

ructului

paftea

cemoase

provenfta

din receptacul



PSrul

partea

,

cAmoasa

fruct

@oame)

eretete

fructului rructutut

I

sAmAnE

Pdrul

ste n

pom

ructifer,u runze

vate, u lori

lbe-roz

i

cu ruct-

poama.

Piersicul,

iresuletc.unt

omi

ructiferi

u ruct

rupi.

Ciregul

: ' - ""

peblA

shminA

pistil

sepala

receptacul

lnflorescente

u lroarede crreq

ll

:

Fructe

drupe)

inainte

de coacere

Alcetuirea

drupei

semantd

Peftea

emoasa

carnoasa

Piers icul

l '



Fragul

i#

i#,ffffi

i#

Cipgunul

Fragul

i

cepgunulunt

plante

erboase,

erene,

are ormeaze

amwi stoloni,

rin

are e

facenmul.tireaegetativA.

runzeleunt ompuse,rifoliolate.ructul

ste als.

Zmeurul

Zmeurul ste un subarbust u ramuri

prevdzute

u

ghimpi ifrunze enat

ompuse,

cu foliolemari.Fructul ste o

polidrupd

e

culoareo9re.

lvlurul steun arbust u tulpini ulcate,

prevdzute

u

ghimpi.

ructele,

olidfupe,

unt

negricioase,ari, ulci-acrigoare.

Pomiifructiferi

mdrul,

drul,

aisul,

iersicul,runul,

ireguletc.),rbugtii

ructiferimdcequl,

zmeurul, urul tc.)

i

plantele

erboase

fragul,

dpgunul)

u o mare aloare limentard.stfel,

fructele onsumate

roaspete

ontin aharurile

i

vitaminele

tatde necesare

entru

dndtatea

omuur.

Ramura u lori

Si ructe

Murul

Ramura

u

flori

gi fructe

25



Mazirea

Mazdrea

prezintd

o

rdddcine

pivotantd

avand

pe

reddcini le ecundare, inere

nodozitd i.

Bacteriile in nodozitati ixeaze azotul

din aer necesar runzelorpentruprepararea

hranei.

Tulpina, fraged6,se agatd cu ajutorul

carceilor ealte

plante

auaraci.

Frunzeleunt ompuse

i

se ermina u

carcei.

Floarea

ste

pe

ip

5. Cele5

petale

u

merimi

Qi

ormediferite.

Fructulse umegte

dstaie,

au

egumd,

de

unde

i

numele e eguminoase.

Sdm6nti

tegument

2 cotiledoane

embrion

embrion

vAzut

cu

lupa

Germinatia incollirea)seminlei de mazare

26



Plante nrudite cu mazdrea

Fasolea

frunzd

compusA

Fasolea

i-ezintd

ulpina olubilA,areatin-

ge

2-4m n6ltime.

Frunzeleunt

ompuserifoliolate.

Florile

e

ip5 sunt lbe,

ogii,i l iachii.

Seminlele unt

de mdrimi,orme

$i

culori

foartevariate.

Trifoiuloqu ste

rincipala

egumi-

noase e nutret.

Este

plante

erend

u

florimici,

rupate

n nflorescenta.

Salcdmul

0

Lucerna steo

plantd

egumi- N5utul,

lanta

nua- Salcamuleste

narbore

noasd de nutrel,

oarte valoroasd. ld, scund6,

pdroasd,

se cu

frunze compuse,

u flori

Pestaia ste dsucitd. cultive entru emin,te. albe, rupaten inflorescente.

Leguminoaseleunt

plante

oarte

valoroase

entru

alimentatia mului

gi

animalelor.

Deoarece

rezintd e

rdddcini

odozitAti,efac tructura olului,

porindu-iertilitatea.

Trifoiul osu

inflorescentd

frunzd

compusd

trifolioh6

Niutul

Lucerna

'"M,%

frunza ompusd

27



Yarza

Varza ste

lantd

ienald.

In

primul

n se formeazd dpdtana,ar n

al doileaan se

dezvoftelorile,ructele

i

semintele.

Florile

rupate

n nflorescente

ub

ormd

eciorchine

untde

culoare

albene.

etalele

isepalele

untinnumdr e4,stamine

giun

istil.

Fructulseseameneuopdstaiegiseumegtes,T,byg.

Inflorescente

e varza

Varietili de

vaed

Varza e Bruxelles

Varza ogie

Gulia

Gonopida

Florile

ormeazd

cAmoasd,

omestibild.

inflorescentd

Tulpina

stescurtd,

ingrogate,

lobulare

Si

cdrnoase.

Traista-ciobanului

Frunzele

bazale

sunlagezateinozete.

Rapi a

Din

seminteleapilei

se extrage

ulei. Acesta

este folosit

n industria

colorantilor

i

vopselelor

Plante nruditecu varza



Cartoful

G)

r[)

1-rAdacinA;

*tulpind

er iand;

3 -

ramufi

ubterane:

-

frunze

enate:

5-f lor i ;6- fruct;7

- tubercul

Tulpina

eriane ste erboasd.amificatd.

amurile

subterane,

are acumuleazaa varful

lor substante

hrdnitoare

e rezerva.e ngroage

iform

aze ubercuti.

Floarea

e

ip5,

prezinteetaleleisepalele

nite.

Numaiuberculii

e consumAn alimentatiamului

$i animalelor. estulplanteicontineo substantd

otrAvitoareumitd o/anmd.

Plante

nruditecu cartoful

Cartoful,

dtlSgelele

ogii, inetele

i

ardeii sunt

plante

alimentare oarte

jmportante,

deoarece ontinvitamine,

sdruriminerale,aharuritc.

Petlaqeaua

vanala

Ardeiul

gras

MAselarita

N/laselarita

i

mdtrdguna

unt

lante

trdvitoare.

Petligeaua

rogre

\2e



Floarea oarelui

Tulpina

i

runzeleuntacoperiteu

pen

aspn.

Inflorescentae numegte alafldiu.

Florile

unt

de doua feluri:sterile

gi

fertile.

Celesterile u corola alben-aurie.

tubulara.are e

prelungegte

u

o iguld.

Florileertile unt

pe

ip

5,

arovarul

esteaSezatn discul nflorescenlei.

Fructul e numeste chene;

re o

coajd

groasd

care se

desprindecu

uSUrin,tAesdmanF

ogaten ulei.

Inflorescenld calatidiusectiune)

Floare ertile



Plantenrudite

u floarea

oarelui

Pipidia

Floare

de

pe

marginea

inflorescenlei

Sectiune

prin

nflorescente

Floarea-soarelui

rezintd

importanle eosebitd,

eoarece leiulextrasdin semin,teleale

estefolositin limentalie

i

ndustrie. aeste

Sio

valoroasd

lantd

meliferd.

Floare

si

fructe

Margareta

Floaredin centrul nflorescentei

31



Sfecla

e zaher

Sfecla

ste

plantd

erboasd, ienala.

RAdacina

pivotantd

este

groase,

cernoasal

ea

acumuleaze

ubstanle

utritive,

u con inut

ogatin

aher'

Tulpina,n

primulan,

ste

cufta.

Limbulfrunzei

stemare,lucios,

ar

peliolul

ung.

Frunzele

prin

fotosinlezd

roduc

o mare cantitate

de

substanteutritive.

Sfecla

de zahar

n al doilea

an

ln

al doilea

n

ormeazd

tulpind

nalte,

amificatS,

u

frunzesesile

9i

flori de culoareverde,grupaten

inflorescenle.

Fructul

ste

achene,u

o singure

emanta

ructele

e

alipesccate

oud au

maimulte

iformeaze

n

ruct ompus

(glomerull.

reddcind

intreage

redAcine

seclionatd

Sfecla

osie

Este

o

plante

uftivatd,

u radecina

eculoare

ogie are

se

olosesten alimentatia

mului.

frunze

n

al doilea

an

sepale

stamine

pistil



Cinepa. nul.Bumbacul

Canepa e oamna

Canepa e vard

floare floarc

baheteasce

femeiased

stamine

fruct -

?p

achena

Cenepaare tulpina na[4, dfeaptai,

goaH

ln interior

9i

conline

ibre textile

lungi, lastice

i

ezistente.

Frunzele sunt

palmat-compuse,

folioleleseprindinvartulunuipetiollung

Florile bdrbdtegti

Si

bmeie$ti sunt

a$ezate e ulpini iferite.

Plantele u floriberbdtegtieprezinte

canepa e vard, arcelecu

lorifemeie$ti,

caneDadetoamn6.

Inul

floare

tuhine

frunze

sesi/e

$,,*

f ""u','

#*,,",,

Fructul ste o capsuld ar

seminleleuntacoperiteu puf

de

fire albe care constituie

bumbaculbrut.

lnuleste

lantd

nual6,exti le.

Tulpinaubtire ontineibreexti le,ungigiezistente.

Frunzeleu ormd e ance.

Florile lbastreunt

pe

ip5. Staminele,

n numer e

10, unt otalbastre

i

numai auantere.

Este, easemenea,

lanta

eliferd

i

medicinala.

Din semintele e in se extrage n ulei

olosit n

picturS,

a

Siin

ndustriaacurilor

i

vopselelor.

Fructede bumbac

33



Vi a-de-vie

: Ffi

;

5,n

I

. i t

) f r

i3

i i

:

- r 'A

: ' '

Yt

i

'4r

1

I

I

I ciorchi

'

,

. j , ' '

frunzA

patmat

bbaE

Vita-de-viestearbust.

Tulpina, curtd

Fi

lemnoasd, e

numeSteutuc.

Ramurilee

numescoarde.

Din mugurii

e

pe

coarde resc

lestari, care

se agat6 de diferite

suporturi

araci,

spalier) u ajutorul

carceilorulpinali.

Frunzele

rezint6

-5

obiordonati

radrar.

carcei

tulpinali

Floareade vita-de-vie

petale

verzi

tmw"" ' ' '

I ftoare

RZ\

sepa/e

mlct

i

floate

la care

se vdd

petalele

unite

h vaff

sepala

Florile

icigivezi unt

rupate

ntr-onflorescentaumitd lorchne.

O

loare re5sepaleeduse,

petale

niteavarf, stamine

i

un

pistil.

Fructul

steo bacdde

formesferic5 au ovald, e culoare

dlbuie, dlbui-rogiaticd,

au

violet-albdstruie.

Soiuride struguri

Fructul

bacA)

Cardinal

TAmAioase

pieli,td

zemoasa

seminle

34

&(.,j:]..]:.]j:;j.:]] i :;]:i:.|i:,||:::..::i::i||||:||.:|: |:: :|:'|.']:i j :|j||].il||i|i| j;j;:|||||i.|.|| 1::::.;1#:



Stejarul

+,.*

t',*j

amurdcu flori

&

t

&

frunzd obatA

f'rnti'(*'

++.,{;,

. { " 'E

Stejarulste elmai dspanditrbore in

ara

oastrAn

pddurile

e

$esSi

deal.

Rdddcinaemnoasae amificd ult

ipdtrunde

dancn

pdmant.

Coaja are coperAulpina ste roasA,egricioasdiadanc razdatd.

Ramurileunt ungigi oduroase.

Frunzeleunt ucioase,obate

i

cu

petiol

curt.

Florile,erbetesti

ifemeiegti,

unt ipsite e

petale.

Fructul, chend

ghinda),

nchide singurd dmanFbogatdn ulei

Si

amidon; ste

pa4ial

invelitntr-o upd.

floare

b1rbAba

J. .

t''

+it

'

t.. i :"t ';

nlne-1,;,

sca?f

":

Fructul

Si

sdmenfa

lj)jl ;l:i : rilil li i il:'i

jjiijj j ili a ai t: ;t tijllii.,

/: ::)::::: i t

35



Fagul

Faguleste

unuldintre alnicii

arboridin

pedurile

de la

poalele

munlilor,

pand

sus in zona

molidului.

Tulpina

fagului

prezintd

o

coajd

netede, cenugie, albi-

cioase.

Frunzele sunt ovale,

cu

petiol

scurt,cu marginile

imbului

intregi,

ulin

zimlate.

Prezinte

lori bdrbatesticu

numeroase

stamine ca niste

ciucuriscu4i,

ucodileungi.

Florile femeiesti,

grupate

catedoui la un loc,sunt nvelite

in nistesolzi

prevdzuli

a exterior

cu

epi

moidincarese

dezvoltd

cupd u

ghimpitari.

Fructele tau

9i

ele

grupate

catedoua a un

oc.Fructuleste

achend,

opular

enumitl?r.

cupa

fruct

achenq

,ci

ghimpi

frunzesimpla

nn

flori

femeie€ti

4:^,^

di\

"-

teasce

Stejarul i agulaudeosebitemportanF entrundustriaemnului,n construcliitc.

Lemnulstejaruluifiindare,

ezistent

igreu,

e ntrebuinteazd

entru

mobile,

archet, rinzietc.

Lemnulfaguluise

oate

ndoi

Sise

ntrebuinteazd

entru

mobild urbatd,

ucdrii,

agoane e

caleferatS,otidecdrute,dlpidesanieetc.

36



Teiulalb

arbori

Teiul ste dspendita campie

i

deal,

dareste

gi

arborele areconstituie

odoaba

bulevardelor

Are florilebogate n nectar

9i

uleiuri

volatile,rumosmirositoare.

Mesteacinul

frunzA

simpE

Carpenul steun arbore

prezent

n

pedurile

estejar

ifag.

l\.4esteacdnulste un arbore

intelnitn

pddurile

e ag

ide

molid.

Plopul

lb,

lungul aurilor,

Dundrii.

arbore e

aliemare,

in

jurul

acurilormai

este dspanditn

mari

gi

in Delta

frunzd

simpla

Carpenul

inflorescen,te

(ament)

fruct

cu bractee

rilobatd

nucuh erebractee

fruct

Plopul

lb

inflorescenfi

fruct-capsula,

frunzebbate

sAmAnfd

\

cu

persori

\

-$-ry-

37



Bulb

secliune ongitudinalS

Bulb

sec iune

ransversal6

tytpin4

supraterana

frunze cArnoase

mugure

frunze brune

protectoare

Floare

tepald

Epale

Tulpina erianae ermineuo singureloare.

Tulpinaubteraneste ulb, semendtorcueldeceapd.

Frunzeleuntmari, lungite,dre

petiolsiau

ervuri

aralele.

Invelisulfloralste ormat in epale.

Fructul umit aosul6ontine umeroase

eminte.

frunze brune

protec(oare

tulpinl

suprarcrana

mugure

disc ulpinal

'

r+dacinA

-

rAd\clnifiroase

Transformdrile

ulbului

fruct

capsula

2 ani

prin

ovar



Plante nrudite

cu laleaua

Usturoiul

inflorescenl+

frunze iniarA

Crinul,plantacultivata

ornamentald, re in varful

tulpinii upraterane

aimulte

florialbe,frumos irositoare.

Geapa

rdddcind

Ldcrimioara

Usturoiul,

lan€

cultivatd

alimentard),

Ceapa,

lantd

ultivatd

alimentare),

re

are n

pemant

n bulbalcetuitin bulbi

mai

bulbul

semdndtoruceldealea.

mici. trans nitiintreei.

Ldcrdmioara,

pla

nta

cultivate,

rnamental6,

rezintd

in pdmantun rizomdin care

cresc aerian

doud

runze

cu

limbulat.

Are flori mici,albe, ar

fructueste bacd ogie.

Grinul



Griul

Reddcina

ste

iroase,

Tulpinaeste

ci l ind

icd,

neramificata,

oald pe

dind-

untru;enume$te

ai.

anoduri

este

lind

uunfeldemeduve.

De a nodurile e infrdtire,

carese gdsescn pemant, e

formeazdnoi tulpini care se

numescraf.

Frunzeleiniare unt or-

mate in imb

i

teacd. imbul

prezintd

nervuri

paralele,

ar

teaca nconjoareulpina ntre

doud oduri.

Florileu

prezintd

epale

i

petale.

lesuntmici,

e

ip 3,

grupate

ntr-o inflorescentd

dezvoltatdn varful tulpinii,

numitSpic.

Fructuleste o cariopsd,

peretele

ructuluiiind trensipit

desdman,td.

2-3^flori

Unspicule

(pleava)

filament

anterd

Fructul

cariopsd)

peretele

fructului

a

9i 9/

(endosperm)

cotiledon

embrion

40



Alte cereale

cu

i r l l

splc

3

spiculele

frunzA

Orz

Graul,orzul,orezul,secara,ovdzulsunt

cereale oarte

omului

i

animalelor,at

9i

pentru

ndustrie.

Plante nrudite

cu

graul

l\4ohorul

i

pirul

unt

u

uienirecvente

n culturile

e

cereale

iplante ragitoare.

PAiugul

i

ovezciorul

unt

lante

aloroaseenutretintelnite

n

pajigtli

anete.

fll

valoroase

lat

pentru

alimentatia

'm

Mohor



Porumbul

Flori berbdt€gti

Inflorescenli

cu florile femeiegti

acoperite

de

pinugi

r5

-ovar

$tiulete

e

porumb

Porumbul steo

cereale u valoare conomicdmare,

a fel ca

gi

graul,

i indntrebuinlatin

limentaliamului, nimalelor

iin

ndustrie.

Tulpina ste

naltd

igroasa,lind

umdduvd oale

ise

numegte

cocean.

Frunzeleunt

marisiiniare.

Florile drbetegti

unt

grupate

n varful ulpineintr-o

nflorescenld

numite pic

compus amificat.

Florile

femeiesti se

gdsesc

mai

jos

pe

tulpind,

grupate

n

inflorescentd,

umite

tiulete.

Stigmatulpistiluluieste foarte lung 9i formeazd metasea

porumbului.

Fructul steo cariopse areconfine midon, ubstanfe

roteice

9i

uleiuri.

42



Plantemedicinale

Sunitoare

Ciu

cucului

Coada

goricelul

Rostopasci



Plantemedicinale

l

Albdstrele

fin

Degelel

rosu

Plantelemedicinale in flora spontanda tarii noastreau o mare valoareeconomicd i

terapeuticd.n acestscops-acreat

Si

dezvoltat industrie ationala himico-farmaceuticd,

n care

se

prelucreazd gamd

arge de

produse

egetale n

vederea

prepardrii

e tincturi,

extracte,

medicamente

au

principii

ctive zolatedin

plante

atropina,

afeina,

odeina, tricnina

tc.),

folositen tratamentuliverselor

aladii.

Lumindricd

44



Sansevierirzicuti

Plantelernamentale

au

infrumusetandu-neiata.

Filodendron

Narcisi Cactus

decorativeonstituie

odoaba

ocuintelor,

rddinilori parcurilor,

Ficus

Petunie

Micsandr i

Mugcati

Trandafir

45



Plante

ocrotite

I

Mentinerea ietii

pe

PAmant ste

posibile

numaidaca se stopeazd eteriorarea

mediului

inconjurdtor,ar

proteclia

naturii

va

constituiunul din obiectivele

undamentale le dezvoltdrii

societdtii menegti.

In acest scop, trebuiesupravegheatd ntinuu stareaecosistemelor

i

evaluat mpactul

activitetiimane.

In

lara

noastrdexista

plante

de mare nsemndtate

tiinlificA

Si

esteticd,dar

pe

cale de

disparitie, otivpentru areau ostdeclarate onumentealeaturii.

Drete

ledere lbe

Bujor romdnesc

Crucea

voinicului

Coada-zmeului

Ruscu[i

primevaraticd

46

.4F-aY*-ntnrrr,t

r**,r,ntu*o.,rut*,t7: i::i:t i:titri t t1:t: ... jtt ti:,;ti:



Plante

ocrotite

l

GarofilaPietrei-Craiului

Sdngele oinicului

Toate

plantele

ecla-

ratemonumentelenaturii

nu trebuie distrusesau

coleclionate.

i \ I

,1;

i t

tq

o

tt

-"9

I t t

Ghinlure

albend

Floarede colt

mirdar

47



z

5

5

8

:,

10

11

12

13

15

18

20

21

23

38

AE

45

4b

Directof

eneralt

en6Kiroly

Andris

Redactor-Sef:

an Dumitru

Redactor:

zabella

Tilea

Tehnoredactor:

irceaCotofane

Grafica:

lenaDrAgulelei

umitru,

ladimir

ne

Coperta:

lenaDregulelei

umitru

@2010

.D.P

Toate

repturile

supra cestei

ditii unt

ezervate

Edituri i idactice

i

Pedagogice-

ucuregti

EDITURA

IDACTICA

I

PEDAGOGICA,

.A.,

Str.SpiruHaret,

r. 12,

sectorut ,

cod

0j0176,

Bucuregti

Tel.:

021.315.38.20

Tel.F

ax.021.31.28.85

E-mail

[email protected]

www.edituradp.ro

Libriria

E,D.P.: tr.

Gen.Berthelot,

r.28-30,

ect.

1

Structura

rganismului

egetal.

fesuturi

egetale

Organe

egetative.

dddcina

Tulpina

Frunza

Organe

e reproducere.

loarea

Fructul

Sdmdnta

Organisme

rocariote.

egnul

Monera

Organisme

ucarlote.

egnul

rotista

Regnul

iuperci

Regnul lante. ugchi

Ferigi

Gimnosoerme

Angiosperme.

icotiledonate

Angiosperme.

onocotiledonate

Plante

medicinale

Plante

rnamentale

Plante

crotite

Descrierea

IPa Bibliotecii

at ionale

Romaniei

TIBEA,

FLORICA

Ailas

Scolar

de biologie

Regnul

Monera,

RegnulProtista,

egnul

Ciuperci,

egnul

Plante

FloricaTibea.

Ed.a 7-a. Bucuresti;

Editura

Didactica

i

Pedagogicd,

010

tsBN

978-973-30.2821-5

57(084)

Comenzile

entru

aceaste

ucrarese

primesc:

.

prin o9te,

eadresaeditudi

.

prin

e-mail:

[email protected]

[email protected]

[email protected]

. prinelefon/fax:21.315.73.98

021.313.34.70

Nr.

ptan:

087/2010

Tiparul

xecutata

lmpfimeria

LUTUS,

iercurea-Ciuc

organismului

egetal.

elula



** ,

I

:" i ' .

O

tir

In colecl iaPRIIMULMEU TLAS

u aperut

.

ATLAS

$COLAR

DE BIOLOGIE Regnul

Protista,

RegnulAnimal)

.

ATLAS

SCOLAR

DE BIOLOGIE

Anatomia

mului)

Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	adriana-chitu
View:	226 times
Download:	1 times

Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.

Documents