+ All Categories
Home > Documents > Plante Tehnice

Plante Tehnice

Date post: 15-Apr-2016
Category:
Upload: ana-maria-iordache
View: 75 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
plante tehnice
22
1 Plante Tehnice Realizat de: Daniela Chirita Ana-Maria Iordache
Transcript
Page 1: Plante Tehnice

1

Plante Tehnice

Realizat de: Daniela Chirita

Ana-Maria Iordache

Page 2: Plante Tehnice

2

1. Scurt istoric

Agricultura, ocupatie traditionala a românilor, ramâne vitala cel putin în aceasta perioada de

tranzitie a economiei nationale. În demersul pentru dezvoltare si modernizare ea are prioritate,

atât

pentru a asigura securitatea alimentara a populatiei în totalitatea ei, cât si pentru a sustine mediul

rural si pe agricultori în accesul la standarde ridicate de viata. În anul 1925 Gh. Ionescu- Sisesti1

arata ca „îmbunatatirea productiei agricole este o problema fundamentala a statului nostru”.

Pentru

a realiza aceste obiective este nevoie de o politica agricola nationala integrata în Politica

Agricola

Comuna (PAC) a Uniunii Europene, care înca se mai ghideaza dupa principiul articolului 39 din

Tratatul de la Roma, care prevede „cresterea productivitatii agricole încurajând modernizarea

exploatatiilor agricole” în care tehnologia este nucleul de baza.

Agricultura este o ramura hotarâtoare a economiei nationale a carei perenitate este

incontestabila, vitala pentru orice soc ietate umana. Durabilitatea ei rezulta din resursele naturale,

pe care se sprijina toate sistemele vii, iar integralitatea din relatia deosebita cu mediul

înconjurator, în special cu conditiile de sol si clima. Agricultura integrata are ca obiective:

producerea de recolta cu profit mare; conservarea resurselor si a mediului înconjurator;

asigurarea sanatatii oamenilor si a ecuritatii lor alimentare utilizând o gama larga de mijloace

biotehnologice.

Agrofitotehnia se încadreaza si ea în aceste criterii prin rotatia culturilor, biodiversitatea

agricola, ameliorarea terenurilor cultivate, folosirea rationala a resurselor genetice, dezvoltarea

managementului agricol, realizarea unor produse mai putin poluante.

Pentru a percepe în mod realist si complet politica agricola, sub aspectul ei tehnic, este

obligatoriu a cunoaste obiectivele stiintelor agricole, dezechilibrele si realizarile din productie,

complexitatea acesteia, într-un cuvânt particularitatile esentiale.

Definitii si obiective

Agricultura se impune în economia nationala prin complexitatea sectoarelor de productie,

a sistemelor si metodelor de cultivare a pamântului, a stiintelor care o sprijina, si a disciplinelor

ce îi fundamenteaza teoretic actiunile practice, toate în relatii foarte strânse, de interdependenta

Page 3: Plante Tehnice

3

(fig.1.1.). Agrotehnica se circumscrie si ea în acest perimetru agricol.

Disciplinele care contureaza stiinta si productia agricola

Agrofitotehnica este o disciplina si o stiinta eminamente tehnologica, dar are si o

încarcatura

biologica si ecologica , deoarece în desfasurarea ei, plantele cultivare intra în relatii cu mediul

înconjurator, cu toate componentele acestuia. Cultivatorul agricol apeleaza la agrofitotehnie,

deoarece reprezinta anumite cunostinte cu rol hotarâtor în procesul de productie. Agrofitotehnia

este

necesara pentru economia agricola, determinând schimbari rapide în agricultura si în sectorul sau

vegetal. Astfel, folosirea semintei hibride la porumb a generat o crestere a recoltei la aceasta

cultura

de la 1 000 – 2 000 Kg/ha, la 3 000 – 5 000 Kg/ha în medie, în mai putin de 10 ani.

În sensul celor de mai sus, agrofitotehnia are doua componente definitorii: agrotehnica si

fitotehnia (fitotehnica).

Agrotehnica, ca disciplina si stiinta studiaza factorii tehnologici, lucrarile agricole,

asolamentul, starea de sanatate a plantelor cultivate, în corelatie directa cu factorii ecologici si de

vegetatie pe un teritoriu biogeografic, sau pe o parcela de teren (exploatatie agricola). Este de

retinut si definitia data de Gh. Ionescu-Sisesti, ca fiind „stiinta despre sistemul sol-planta”, sau

mai

plastic ca “stiinta ogoarelor”. Într-adevar, cuvântul agrotehnica provine de la cuvântul „agros” de

origine greaca si „ager” de origine latina, care înseamna ogor, pamânt si “techne” care în limba

Page 4: Plante Tehnice

4

greaca defineste o arta sau un mestesug. Pentru a evidentia mai mult definitiile de mai sus se

poate

admite ca agrotehnica este „arta sau tehnica ogoarelor”, având în vedere ca productia agricola se

realizeaza pe un teren cu un anumit tip de sol în conexiune directa cu planta si factorii de

vegetatie.

În acest sens trebuie reamintite cuvintele marelui agronom si economist de la 1870, Ion

Ionescu de

la Brad2: „Oricât ar fi de importanta stiinta în exploatiunea unei mosii, arta agricola, experienta

si

mai ales practica sunt de o importanta majora pentru succesele unei întreprinderi agricole”.

Fitotehnica, ca disciplina si stiinta, studiaza ecologia, biologia, si tehnica plantelor agricole de

câmp, care stau la baza obtinerii de produse pentru alimentatia populatiei si a animalelor de uz

zootehnic. Termenul de fitotehnie provine de la cuvântul grecesc „phyton” care înseamna planta,

si

din „techne”.

Agrofitotehnia are legaturi strânse cu alte discipline agronomice, biologice si tehnice cum ar

fi pedologia, fiziologia, ameliorarea, mecanizarea, îmbunatatiri funciare, entomologia,

microbiologia, managementul.

Sensul tehnologiei si tehnicii agricole

În întelesul general, tehnologia reprezinta studiul metodelor si procedeelor folosite în

diferite sectoare ale agriculturii, cum ar fi: tehnologia culturilor de câmp, tehnologia horticola,

tehnologia cresterii animalelor. Tehnica provine din grecescul “techne” si înseamna ansamblul

de

metode si procedee dintr-un sector agricol sau a unei plante cultivate (culturi), care duce la

îndeplinire principiile (criteriile) tehnologice.

Tehnologia si tehnica conventionala. Tehnologia si tehnica conventionala au ca obiectiv

asigurarea unei recolte cât mai ridicate si constante an de an pe o parcela de teren, cu un consum

dat

de munca si de resurse financiare. Tehnologia asigura o proportie între recolta obtinuta si

regenerarea acesteia, iar emisia de deseuri trebuie sa fie într-un raport egal cu capacitatea

naturala

de asimilare a sistemului (teren + cultura) poluat si ceea ce asigura o bio -productivitate ridicata

si

folosirea eficienta a capitalului investit. Productivitatea unei tehnologii este data de cantitatea de

produse obtinute si de consumul de forta de munca la unitatea de suprafata.

Tehnologia are componenta sociala, culturala si psihologica, care se bazeaza pe

întelegere,

cunoastere si receptivitate din partea celor ce aplica metodele ei. De exemplu, farâmitarea

Page 5: Plante Tehnice

5

terenurilor a creat adevarate dezechilibre structurale în agricultura, dar si o criza sociala .

Populatia

ocupata în agricultura a îmbatrânit si este mai putin receptiva la asocierea în ferme viabil

economice

si la adoptarea unor noi tehnologii. Traditia, obiceiurile si atitudinea generala fata de schimbare

sunt

factori importanti ce afecteaza folosirea tehnologiilor performante3.

Orice tehnologie trebuie sa îmbunatateasca relatia consum-randament, pentru a se obtine în

final o productie mai mare si de calitate superioara, la un cost pe unitate cât mai scazut.

Mecanizarea, chimizarea si semintele selectionate tind sa creasca productia cu schimbari relativ

mici în ceea ce priveste consumurile totale si permit chiar realizarea de economii. Folosirea

semintei hibride la porumb, de exemplu, ridica productia si venitul cultivatorului, comparativ cu

semanatul obisnuit, cu seminte nehibride. De retinut ca orice tehnologie sau tehnica noua este un

stimul important pentru rata cresterii economice.

Agrofitotehnia, prin demersul sau fizic, contine elemente de poluare si autopoluare

proprii sub

diferite forme: îngrasaminte minerale, substante fito-farmaceutice, erbicide, reglatori de crestere,

apa din sol, dar în ea sunt implicate si alte surse (noxe) industriale, urbane, rurale, si radioactive.

Substantele chimice precum dioxidul de sulf, clorul, fumul, ceata ac ida, gunoaiele casnice

orasenesti si rurale, apele de canalizare provoaca poluarea si chiar deteriorarea mediului agricol.

Impuritatile industriale, petrolul si pesticidele pot distruge fauna utila din sol. Praful si fumul

industrial se depun pe frunze si reduc procesul de fotosinteza si ard chiar plantele.

Poluarea terenurilor agricole este provocata de dejectiile zootehnice cu mari cantitati de

azotati, fosfati si fenoli, care sunt aruncate de multe ori în cursurile de apa. În unele soluri

continutul în nitrati depaseste 160 Kg/ha, peste prevederile Uniunii Europene. Exista unele

depozite

cu pesticide expirate, cazul zona Câmpia Turzii în 2001, ce au fost comercializate în zona

agricola

Cluj-Salaj pentru combaterea gândacului din Colorado de pe pasuni. De aici pesticidul prin

furaje a

ajuns în lapte, care nu a mai putut fi valorificat.

Desigur ca nu toate sistemele agricole practicate dau rezultate benefice pentru mediu, cele

intensive conducând la deteriorarea echilibrului ecologic, a valorilor culturale si a peisajului

rural.

Se constata ca în regiunile unde activitatea agricola a disparut, mediul natural a avut de suferit,

iar

bio-diversitatea s-a diminuat.

Tehnologia se concretizeaza pe terenul agricol prin fluxul tehnologic, care reprezinta

Page 6: Plante Tehnice

6

totalitatea metodelor si lucrarilor în ordinea si succesiunea lor fireasca, începând de la pregatirea

terenului pentru semanat si pâna la recoltarea produselor si îndepartarea resturilor vegetale

(fig.1.2.).

Protectia patrimoniului rural este legata de practicare unei agriculturi ecologice, care confera

un anumit contur sau o anumita configuratie peisajului rural. Printr-un management agricol

rational

este posibila conservarea, protectia si ameliorarea mediului înconjurator.

Fig.1.2. Sc hema fluxului tehnologic agricol

Tehnologia si tehnica ecologica. Prevenirea si combaterea poluarii este posibila cu

rezultate bune daca se apeleaza la conceptul de Ecotehnie, lansat de celebrul oceanograf-ecolog

Jacques Yves Cousteau, care îl rezuma în urmatoarele rânduri: “Este timpul de a reactiona.

Economistii ecologisti si tehnologi trebuie sa lucreze împreuna pentru a propune solutii

constructive

durabile. Acesta este demersul pe care noi îl numim ecotehnie…”

Pornind de la considerentele de mai sus putem fi de acord cu notiunea de tehnica

ecologicatehnologie

ecologica (ecotehnica - ecotehnologie), care dupa Ionescu Al. (1977) înseamna

Page 7: Plante Tehnice

7

„cunoasterea si aplicarea metodelor si mijloacelor necesare în toate procesele de productie, cu

pastrarea nealterata a mediului înconjurator”4. Aceasta varianta a agrofitotehniei se

fundamenteaza

pe câteva componente majore:

- ocrotirea integritatii solului si a plantelor;

- reducerea deseurilor si reziduurilor nocive;

- fertilizarea îngrasamintelor organo-minerale, cu predominarea materiei organice în

îngrasamânt;

- lupta integrata pentru prevenirea bolilor si daunatorilor, folosind cu precadere metode

biologice;

-folosirea soiurilor si hibrizilor rezistenti genetic la parazitii vegetali.

Sistemul ecologic agricol

Când vorbim de agricultura si parcela agricola ca ecosistem trebuie sa „întelegem

unitatea

organizatorica elementara a ecosferei alcatuita din biotop ocupat de o biocenoza si capabila de

realizarea productivitatii biologice”, remarca5 Botnariuc N. si Vadineanu A. – 1982. Terenul

agricol

(sola) cultivat se prezinta ca un ecosistem cu un biotop, reprezentat prin factori fizici

(microclimatul), climatici (substantele din sol si din aer), factori geografici (suprafata, relief,

expozitie, care desemneaza partea abiotica (fara viata) a structurii acestuia) si biocenoza ce

cuprinde plantele cultivate (culturile agricole), buruienile, bolile, insectele, alti daunatori care

reprezinta partea biotica (de viata).

Structura ecosistemului este comple xa, cu relatii directe si indirecte între biotop si biocenoza,

între conditiile pedoclimatice si plantele cultivate, si asigura functionalitate sistematica a acestuia

(fig.1.3.).

Fig 1.3Schema relatiilor de functionalitate ecosistemica ale culturilor agricole.

Cunoasterea relatiilor sistemice dintre plante si mediu este absolut necesara pentru

desfasurarea normala a proceselor de formare a recoltelor. În cultura se impune a asigura un

optim

Page 8: Plante Tehnice

8

ecologic, adica acel raport necesar între cerintele planelor si conditiile de mediu, pentru a se

obtine

o biomasa utila cât mai mare si de calitate. Când unul din factorii ecologici nu se încadreaza în

regimul impus de cerintele biologice ale plantelor, potentialul productiv al acestora nu poate fi

valorificat la maximum. Dimpotriva, au loc dereglari care se reflecta asupra productiei,

diminuândo,

afectând, totodata, calitatea ei. De aceea, aceasta situatie justifica importanta cunoasterii relatiilor

existente între factorii de mediu si plante, care se analizeaza prin prisma principiilor ecologice.

În agricultura, sola este nivelul primar si elementar el unui ecosistem agricol, cu conditia

încadrarii în cele trei nivele superioare: asolament, ferma, societate, subliniaza Ionescu Al. si

Schiopu Dan (1981). Sola, ca ecosistem, are un sol uniform ca tip si microclimat, delimitare

precisa

si repartizarea în spatiu a diferitelor biocenoze agricole. Tocmai aceasta particularitate, unde

factorii

ecologici pot fi monitorizati, asigura conservarea si protectia biotipului, curatenia lui si

productivitatea biocenozei.

Protejarea ecosistemelor agricole trebuie sa aiba în vedere asigurarea unui echilibru între

lumea vegetala si animala folositoare de pe terenurile agricole. Sistemele si metodele de tehnica

agricola, judicios utilizate, pot constitui adevarate arme de aparare a echilibrului biologic.

În prezent ecosistemele agricole sunt confruntate pe areale mai mici sau mai mari cu

probleme deosebite.

Plante tehnice

Floarea-soarelui

Floarea-soarelui (Helianthus annuus) sau cum i se mai spune în Moldova - "Răsărita" este

o plantă anuală din familia Asteraceae, nativă din America. Este una din compozitele cele mai

cultivate pentru semințele bogate în ulei, din acestea fiind extras uleiul de floarea-soarelui.

Frunzele sunt mari, întregi, pețiolate și cordate. Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau,

uneori, este ramificată și are mai multe inflorescențe. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan,

având culoare galbenă. Semințele sunt bogate în ulei, conținând, fără coaja fructului, circa

55% ulei comestibil și cu întrebuințare industrială, de exemplu, la fabricarea săpunului. Turtele

rămase ca reziduuri de la extragerea uleiului alcătuiesc un nutreț concentrat, bogat în proteine

brute și digestibile.

Perioada de semănare este din aprilie până în mai. Este o plantă anuală.

Page 9: Plante Tehnice

9

A.Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii ha 835,9 813,9 766,1 790,8 995,0 1067,0 1074,6 993

Producţie

medie

Kg/ha 654 1437 1433 1597 1798 1310 1993 2144

Producţie

totală

mii to 546,9 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2 2142,1 2129

Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

2014 – Date INS – Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014

B.Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

E. Date privind preţul mediu pe piaţa internă la floarea soarelui

Anul UM Preţ

mediu

2007 lei/kg 0,84

2008 lei/kg 1,12

2009 lei/kg 0,86

2010 lei/kg 1,19

2011 lei/kg 1,58

2012 lei/kg 1,84

2013 lei/kg 1,59

Sursa : 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de floarea soarelui în

perioada 2007-2014

Anul Cant_

IMP

(to)

Val_IMP

(mii euro)

Cant_EXP

(to)

Val_EXP

(mii euro)

2007 66.650,4 32.451,3 382.686,1 105.373,8

2008 89.576,4 52.219,5 471.391,2 192.248,7

2009 141.061,9 72.905,6 564.243,7 146.145,1

Page 10: Plante Tehnice

10

2010 208.284,0 109.721,4 557.409,3 214.803,9

2011 237.374,8 142.577,5 1.182.870,5 508.257,4

2012 131.205,8 108.932,3 652.464,1 335.644,9

2013 93.355,3 101.274,5 1.420.169,6 550.744,1

2014 118.928,0 99.150,1 1.321.968,6 452.527,2

2. Rapita pentru ulei

Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) este o plantă din familia

cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată.

Câmp de rapiţă

Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și în industrie pentru

fabricarea de biocombustibil(biodiesel). Planta verde este un nutreț valoros, în perioada de

înflorire având și importanță meliferă. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat

continentală excesivă.

Rapița - canola este o marcă înregistrată a unui hibrid de rapiță, inițial produsă și cultivată

în Canada, în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Uleiul din semințe de rapiță a

fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur. Uleiul are un

gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produsă tocmai pentru a reduce

această cantitate de acid, rezultând un ulei gustos.

Producția

În mod normal, Uniunea Europeană este responsabilă pentru aproximativ o treime din producția

mondială de rapiță, care se ridică la 60 milioane tone anual.

În anul 2011, producția de rapiță a Uniunii Europene fost de 19,1 milioane tone. În Uniunea

Europeană, Franța este cel mai mare producător, cu 5,35 milioane tone în 2011.În același an

România a produs 670.000 de tone, iar Bulgaria 520.000 de tone.

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii ha 364,9 365,0 419,9 537,3 392,7 105,3 276,6 277

Page 11: Plante Tehnice

11

Producţie

medie

Kg/ha 991 1844 1357 1755 1882 1496 2408 3870

Producţie

totală

mii to 361,5 673,0 569,6 943,0 739,0 157,5 666,1 1072

Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

2014 – Date INS – Producția vegetală la principalele culturi, în anul 2014

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

E.Date privind preţul mediu pe piaţa internă la rapiţă

Anul UM Preţ mediu

2007 lei/kg 0,79

2008 lei/kg 1,20

2009 lei/kg 0,97

2010 lei/kg 1,25

2011 lei/kg 1,62

2012 lei/kg 1,83

2013 lei/kg 1,57

Sursa : 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

F. Situaţia privind privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de rapiţă în

perioada 2007-2014

Anul Cant_ IMP

(to)

Val_IMP

(mii euro)

Cant_EXP

(to)

Val_EXP

(mii euro)

2007 9.703,6 7.902,7 279.125,5 77.720,9

2008 76.360,6 35.816,5 564.028,6 246.035,6

2009 70.466,9 28.158,2 782.186,4 223.703,0

2010 241.043,8 88.108,8 1.052.366,2 334.038,5

2011 70.682,6 50.203,6 577.206,6 273.270,4

2012 59.466,2 42.826,4 68.245,9 41.818,9

2013 28.841,2 21.307,0 471.927,1 192.574,7

Page 12: Plante Tehnice

12

2014 38.953,0 29.717,9 989.167,2 338.340,3

3. Sfecla de zahar

Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o

plantă bienală, cultivată pentru obținereazahărului.

Rădăcina este pivotantă, groasă, gălbuie la exterior și albă în interior. Tulpina este în primul an

scurtă și înconjurată de un buchet de frunze mari, lucioase. În al doilea an este ramificată și mai

lungă, pe care cresc florile. Florile sunt mici, grupate în inflorescență, pe tipul 5 (adică au 5

sepale, 5 stamine și un pistil). Florile nu au petale, se numesc apetale (toate florile lipsite de

petale se numesc apetale, a=fără). Polenizarea este făcută de vânt (directă) și de insecte

(încrucișată). Fructele sunt mici, sub formă de ghemulețe, care se numesc glomerule. Fiecare

fruct are o sămânță în interior.

Plante înrudite cu sfecla de zahăr sunt: sfecla roșie, spanacul, loboda. Din rădăcină se extrage

zahărul și resturile de la industrializarea zahărului sunt folositoare în fabricarea spirtului.

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014*

Suprafaţa mii ha 28,7 20,4 21,3 21,7 18,8 27,3 28,1 31,0

Producţie medie Kg/ha 26065 34564 38296 38036 35103 26363 36569 43774

Producţie totală mii to 748,8 706,7 816,8 837,9 660,5 719,8 1029,2 1357

Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României

* Date INS – Producţia vegetală la principalele culturi agricole în anul 2014 ( date provizorii)

B. Forme de sprijin

- Scheme de plăţi directe:

- schema de plată unică pe suprafaţă;

- plata redistributivă;

- plata pentru practici agricole benefice pentru climă, și mediu- „plata de înverzire”

- plata pentru tinerii fermieri;

- schema de sprijin cuplat;

- schema simplificată pentru micii fermieri.

- ajutoare naționale tranzitorii, în limita prevederilor bugetare alocate MADR.

E. Operatorii economici din sectorul zahăr

S.C. Fabrica de zahăr Bod S.A. – proceseaza zahăr din sfeclă şi zahăr brut;

S.C. Tereos România S.A. procesează zahăr din sfeclă;

S.C. Zahărul Lieşti S.A. – procesează zahăr brut din trestie;

Page 13: Plante Tehnice

13

S.C. Lemarco Cristal SRL Urziceni – procesează zahăr brut din trestie;

S.C. Zahărul Corabia S.A. – procesează zahăr brut din trestie;

S.C. Zahărul Călăraşi S.A. – procesează zahăr brut din trestie;

S.C. Agrana S.A.– Sucursala Roman- procesează zahăr brut din trestie şi zahăr din sfeclă;

S.C. Agrana Buzău SRL – procesează zahăr brut din trestie;

S.C. Agrana Ţăndărei SRL – procesează zahăr brut din trestie;

S.C. Zahărul Oradea S.A. – procesează zahăr brut din trestie şi zahăr din sfeclă

F. Date privindpreţul pe piaţa internă

Anul U.M. Preţ mediu

2005 lei/Kg 0,07

2006 lei/Kg 0,09

2007 lei/Kg 0,09

2008 lei/Kg 0,11

2009 lei/Kg 0,13

2010 lei/Kg 0,12

2011 lei/Kg 0,17

2012 lei/Kg 0,17

2013 lei/Kg 0,16

2014 ei/kg 0,15

Sursa: INS

G. Soiuri de sămânţa de sfeclă de zahăr folosite

Robustus, Libero,Victor,Markus, Fabio,Bellini,Aranka, Leila,Legenda , Karera, Marianka,

Bruna, Antineea, Jasmina, Flores Clementina,Taifun,Soleea, Gazeta, Rizocta, Gundula, Asketa,

Heracles, Canaria

H. Taxele din sectorul zahăr

- taxa pentru producţie: 12 euro/tonă /cota zahăr din sfeclă

J.Situaţia privind schimburile intra şi extracomunitare de zahăr din trestie sausfecla de

zahăr şi zaharoză pură

Anul IMPORT EXPORT

_tone mii € _tone mii €

2004 565.719,9 93.736,1 2.902,9 1.348,0

2005 540.402,5 112.381,8 6.596,4 3.323,5

2006 553.786,7 160.369,9 30.870,6 12.650,4

2007 396.845,5 128.175,9 5.055,1 2.823,4

2008 532.770,6 183.600,5 17.758,9 11.095,7

Page 14: Plante Tehnice

14

2009 481.663,9 192.781,8 48.259,2 27.383,8

2010 465.653,1 216.240,2 178.084,1 89.987,7

2011 514.990,1 301.183,8 174.004,8 119089,4

2012 490.653,6 286.338,2 101.379,7 75.645,1

2013 405.754,0 204.199,8 79.887,8 49.708,3

2014 357.881,5 143.427,3 122.721,2 56.647,8

4. Culturile de in si canepa pentru fibra

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale

produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la

rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se

confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa, servete,

panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc.

Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente.

Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere

pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se

confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile

pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica

tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor

precum si ca material izolator.

Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale

inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P,

K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente

cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari

cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate

pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile,

dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare

a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati

de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune:

1. SC Galir SA loc.Mangalia – jud.Constanta –procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;

2. SC Lutex SA loc.Ludus – jud. Mures- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;

3. SC Livius SRL loc. Nadlag –jud.Arad – procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;

4. SC Carpic Carei – jud.Satu Mare – procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Page 15: Plante Tehnice

15

Specificare UM 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafata ha 23,60 68,50 74,04 184,27 765,72

Producţie

medie

kg/ha 339 395 447 1545 886

Producţie

totală

to 8 27,07 33,06 284,67 678,11

Sursa de date: 2010-2014 - Date operative MADR

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C. Legislaţia naţională

- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante

și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor

stupefiante și psihotrope, cu modificările și completările ulterioare;

- Ordinul nr. 677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea conţinutului de

tetrahydrocanabinol la soiurile de cânepă;

- Ordinul nr. 1044/2003 privind autorizarea unităților de procesare primară a tulpinilor de in și

cânepă pentru fibră;

- Hotărârea Guvernului nr. 230/2011 privind autorizarea importatorilor de semințe de cânepă

pentru alte întrebuintări decât pentru semănat;

- Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru

reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de

animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020;

- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a

modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de

Page 16: Plante Tehnice

16

urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură

în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de

implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020;

- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul

2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în

perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015.

D. Legislaţia comunitară

- Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a

unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii

agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și

aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a

unei organizări comune a piețelorproduselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.

922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 aleConsiliului;

- Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013

al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe

acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a

anexei X la regulamentul menţionat;

- Regulamentul (CE) nr. 507/2008 din 6 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului privind organizarea comună a pieţelor în

sectorul inului şi cânepei pentru fibre.

5. TUTUN

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014*

Suprafaţa mii ha 1,1 1,2 0,9 1,5 1,7 1,3 0,9 0,7

Producţie

medie

Kg/ha 1.025 1.916 1.842 1.939 1.524 1.066 1.442 1.648

Producţie

totală

mii to 1,1 2,4 1,6 3,0 2,6 1,3 1,4 1,2

Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României

2014* MADR, AGR2 B

Page 17: Plante Tehnice

17

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C. Legislaţia naţională

- Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;

- Ordinul MADR nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim- procesatoare de tutun brut;

- Ordinul MADR nr. 268/2012 privind aprobarea contractului-tip de cultură a tutunului brut.

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de

animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020

- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a

modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură

în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de

implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul

2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în

perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015

D. Legislaţia comunitară

-Regulamentul (CE) nr. 1307 /2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie

2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin

în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al

Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului

-Regulamentul (CE) nr. 1308/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie

2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a

Page 18: Plante Tehnice

18

Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007

ale Consiliului

- Regulamentul (CE) nr.709/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentul

(CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, în ceea ce priveşte organizaţiile şi acordurile interprofesionale

din sectorul tutunului

- Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru

comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la

implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea

produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea

Egee

E. Unităţi prim procesatoare de tutun brut

1. UNITĂŢI PRIM PROCESATOARE AUTORIZATE pentru încheierea contractelor de cultură

cu producătorii de tutun, producţia anului 2016

Nr.

crt.

Unitatea autorizată Adresa/date de contact Persoana de contact

1. S.C. ROM – ITAL S.R.L. Judeţul Teleorman, Oraş

Zimnicea, Str. Plopilor nr.3

Tel/Fax: 0247366688

E-mail:

[email protected]

Constantin

Rac-Hristov –director

Tel:0745764732

F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare cu tutun în perioada

2011-2014

Anul Specificare Import Export

tone mii € tone mii €

2011 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de

tutunuri

31.099,77 138.427,44 1.434,21 991,73

2012 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de

tutunuri

28.655,19 139.366,27 2.209,87 4.007,50

2013 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de

tutunuri

26.150,14 126.968,78 1.875,78 2.868,26

2014 Tutunuri brute sau neprelucrate; deşeuri de

tutunuri

34.186,00 162.437,30 1.877,60 2.722,50

Sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor şi INS

G. Grupuri de producători pentru tutun - recunoscute de MADR, în baza legislaţiei

specifice

1. GRUPUL DE PRODUCĂTORI TUTUN CENTRU S.R.L, cu sediul în Tg. Mureş, str.

Aeroportului nr.1, jud. Mureş, aviz de recunoaştere nr.50/08.05.2007, administrator Bota Petru,

tel: 0724024684

Page 19: Plante Tehnice

19

6. HAMEI

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii ha 440 501 456 215 232 241 239 245

Producţie medie Kg/ha 850 513 537 1.079 621 473 720 951

Producţie totală mii to 374 257 245 219 136 114 172 233

Sursa: 2007 - 2014 – date operative, MADR, AGR 2B

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C.Legislaţie naţională

- Legea nr. 627/2002 privind producerea si comercializarea hameiului;

- Ordin nr. 172/2003 privind normele de bonitare si certificare a hameiului;

- Ordin nr.623/2002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru

certificarea denumirii de origine;

- Ordin nr.74/2004 privind organismele de certificare si controlul certificarii în vederea

denumirii de origine a hameiului

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de

animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020

- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a

modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură

în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de

implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Page 20: Plante Tehnice

20

- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul

2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în

perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015

D.Legislaţia comunitară

-Regulamentul (CE) nr. 1307 /2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie

2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin

în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al

Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului

-Regulamentul (CE) nr. 1308/ 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie

2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a

Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007

ale Consiliului

- Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru

comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la

implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea

produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea

Egee

E. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare cu hamei în perioada

2011-2014

Anul Cant_ IMP

(to)

Val_IMP

(mii euro)

Cant_EXP

(to)

Val_EXP

(mii euro )

2011 328,57 3.301,99 0,80 2,97

2012 233,47 2.707,12 0,29 5,77

2013 215,79 3.066,49 0,00 0,00

2014 420,90 4.477,30 0,00 0,00

Sursa: Autoritatea Naţională a Vămilor şi INS

F.Structuri asociative

ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA

Preşedinte Mora Acaciu Ervin

Str. Delavrancea, nr. 23, Târgu Mureş, jud. Mureş, Tel/fax: 0265265890; 0265266067

7. Soia

Soia (Glycine max) este o plantă de cultură din familia leguminoase, subfamilia Faboideae. Din

această familia mai face parte fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joacă un rol important

în industria alimentară, ele conținând 39 % proteine, 17 % ulei.

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Page 21: Plante Tehnice

21

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa mii ha 133,2 49,9 48,8 63,9 72,1 79,8 67,7 80

Producţie

medie

Kg/ha 1021 1817 1726 2345 1980 1308 2216 2537

Producţie

totală

mii to 136,1 90,6 84,3 149,9 142,6 104,3 149,9 203

Sursa: 2007 - 2013 - Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

2014 – Date INS –Producția vegetală la principalele culturi în anul 2014

B. Forme de sprijin

1. Schemele de plăţi directe:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

d) plata pentru tinerii fermieri;

e) schema de sprijin cuplat;

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

2. Ajutoarele naţionale tranzitorii - ANT se acordă în domeniul vegetal, în limita prevederilor

bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

3. Ajutor de stat pentru pentru motorina utilizată în agricultură.

C. Legislaţia naţională

- Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru

reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură;

- Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din

sectorul agricol;

- Ordinul nr. 1846/2014 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin (1) din Legea nr.

145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

- Ordinul nr. 20/ 2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr.

145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

- Hotărârea Guvernului nr. 219/ 2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de

animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020

- Ordinul nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a

modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură

în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de

implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile

agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Page 22: Plante Tehnice

22

- Ordinul nr. 620/ 2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul

2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală

aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în

perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile

agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015

D. Legislaţia comunitară

- Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a

unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii

agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și

aRegulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

- Regulamentul Delegat (UE) nr. 639/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013

al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe

acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a

anexei X la regulamentul menţionat;

E.Date privind preţul mediu pe piaţa internă la soia

Anul UM Preţ mediu

2007 lei/kg 0,78

2008 lei/kg 0,97

2009 lei/kg 0,96

2010 lei/kg 1,23

2011 lei/kg 1,30

2012 lei/kg 1,71

2013 lei/kg 1,83

Sursa : Date INS - Anuarul Statistic al României 2015

F. Situaţia privind schimburile comerciale intra şi extracomunitare de soia în perioada

2007-2014

Anul Cant_

IMP

(to)

Val_IMP

(mii euro)

Cant_EXP

(to)

Val_EXP

(mii euro)

2007 68.558,67 23.770,3 22.091,12 4.705,1

2008 94.360,25 38.000,1 38.988,63 13.509,5

2009 20.761,90 7.901,1 10.445,12 3.040,1

2010 15.626,9 5.988,3 36.941,9 13.226,6

2011 34.387,3 12.951,4 72.715,6 28.409,3

2012 63.324,4 29831,5 89.510,3 41.808,7

2013 117.276,1 53.716,9 38.853,5 21.917,2

2014 102.658,5 41.889,4 40.088,1 21.408,9


Recommended