7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 1/50
it
r$
{
"t.:' i.
. * ,* .
o,&
t
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 2/50
Florica
ibea
prof. gr.
L
It
Monera
Protista
Ciuperci
Plante
spotry
BIOLO
Regnul
ReEnul
ReEnul
Re nul
Referent
tiinJific:
rof.
univ.dr.
NicolaeToma
Facultatea
e
Biologie,Universitatea ucuregti
EDrruRA rDAcncA r
pEDAGoctcA.
.a.
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 3/50
Toate
rganismele
iisunt
alcdtuite
in
celule.
Celula
este
unitatea
de structura
9i
de
funclie
a
organismelor
ii.
Ea este
formatd
din:
perete
celular
membrana,
itoplasme
i
nucleu.
Peretele
elular
menline
orma
celulei.
rezintd
ori
traversali
e cordoane
lasmatice
rin
carese realizeazd
cooperarea icoordonareaunctionaldintre elule.
Membrana
cetulari
delimiteaza
ontinutul
elulei
i
regleaze
chimburile
e substante
intre
celul6
Si
mediul
ambiant.
Citoplasma
este
o componentd
fundamentale
(substante)
ncolorS,
ascoase,
emitransparentd
ormatd
din apa,
seruriminerale
Si
substante
rganice.
n ea
sunt
inglobate
oateorganitele
elulare,nclusiv
ucleul.
Nucleul
este
un corpuscul
feric
gi
se
afld n centrul
celulei.
Poate
avea
form6
turtitd
sau ovald
cand
este
impins
pre
peretele
elulei.
Cloroplastele
sunt
organite
de forma
unor
grauncioare
erzi
careconlin
lorofila
Vacuolele
sunt
organite
e forma
unor
cavitati
line
cu
suc elulat
ln citoplasma
e
pot
observa
a microscopul
lectronjc
gi
alte
organite
elulare
u roluri
mportante
n viata
plantei.
O
celuldmdritd
din
Celuledin frunzade
ciuma apelor,
vazute
a microscopul
otonic
Schema
structurii
celulei
vegetale
(aga
cum apare
la
microscopul
electronic)
2
frunza
de
ciuma
apelor
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 4/50
Organismele
luricelulare
u corpulformatdin
umeroase
elule, e diferiteforme
istructuri.
Epiderma
lenticela
corespunzAtoareuncliilor
e
care e ndeplinesc.
Celulelecare
au aceeagi orme,
strudura
9i
indeplinesc
ceeagi unctiesunt
grupate
n
tesuturi.
Tesuturile
de apatare invelesc
organele
lantelor
a exterior,
vand ol
de
protectie.
Un astfel
de
lesut
este
epiderma
ormatd intr-un
ingur trat
de
celule.Tesutul
protector
l rdddci-
nilor
Situlpinilor
emnoase
stesuberu/
cu
pere.tii
^celulelor
mpregnati
cu
suberine. In
unele locuri
existd
deschideri
lenticele)
are fac
posibil
schimbuldegaze.
Tesut
de aperare
Tesut
de cregtere
Tesuturile
de cregtere
sunt alcetuite
din celule
care se divid
Si
se
alungesc apid
numai n
perioada
e vegetafie
plantei.
Ele se
gesesc
n
varful dddcinii,
ulpinii
i
ramurilor
sigurand
regterean lungime
acestor
oroane.
Tesutde
sustinere
Tesuturile
e
suslinere untalcetuite
in
celule u pereliingrogali sigurandezistenta,
soliditatea
i
elasticitatea
lantei.
de subepiderna
tulpinii, u
perelii
ingro$ali
negal
din coaft,a
tulpinilor,u
perelii
ingrosali niform
Tesut undamental
Tesuturile
undamentale
untcelemai
rdspandite
esuturidincorpul lantelor;untalcdtuiteincelule upereteleubtire i
cumulte
paliintercelulare.
leau oluridiferite:
neien absorbtia
apei
cu sdrurileminerale,
ltele n
depozitareaubstantelor
hrenitoare
au n
procesulde
roducerehranei.
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 5/50
Tesutur i le
conducatoare
sunt ormate invasealcdtuite
in
celule oecializate.cesteaotfi:
.
lemnoase
care asigurS
circulatia
pei usdruileminerale
de a ddecind
Drefrunze:
.
liberiene
prin
care circuld
seva elaboratd
e
la
frunzespre
toate rganele
lantei.
vas emnos vas iberian
celule secretoare
canal colector
Tesutsecretor
Tesuturile
ecretoare unt
alcdtuite
dincelule
pecializaten elaborarea
nor
substanteariate, a
de exemplu:69ini,
balsamuri,atex,uleiuri
olatile,aninuri,
nectaretc.
Mai
multe ipuride
lesuturi
iferite a formd
9i
structurd,
specializaten indeplinireanumitorunctii, lcdtuiesc n
organ.
DupA
olul
pe
care l au in viala
plantei,
rganele
e
clasificd
n:vegetative
ide
eproducere.iciorul
ocogului e munte
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 6/50
Rddecina,rganulegetativl
plantei,
se dezvoltdn
general
subteran
Si
poate
avea diferite forme. Redecina ixeaze
planta
n
sol
Si
absoarbe pa cu sdrurile
minerale
izolvate
n
acesta.
Rddecind
pivotantd
Rad cnd f oa d
(fa
cicuatal
Alcituireaexterne rddicinii
inaintarea eveibrute
prin
vasele emnoase
------_
ra
urprna
Zona
asp
Rdddcine
rdmuroasd
Zona
pefllor
absorbant
_f
40n2
nereoa
l
Varfulreddciniiestecoperitdecufie are-l pdrd
e
mdsurde
pdtrundein6mant.
Zonanetediestezonaecregterein
ungime.
Zona
perilor
absorbanti uprinde
idgoare
ubliri, umite
eri
absorbanli,
rin
carese
absoarbepa usdrurile
inerale.
Zonaaspre ste ona nde re
or
distrugerea
erigorilor
bsorbanti,are uo
viatd curtd.
Structura
nternd rddicinii
Epiderma
rizoderma)
steun stratde celule trans
ipite
intre
ele.
Majoritatea
elulelor -au ransformat
n
perigori
absorbanti.
Scoarta ste lcdtuitdinmulte traturiecelule.
Vaseleemnoase
L
sunt
grupate
n fascicule istincte
i
Vasele iberiene .J dispuse lternativ.
Mdduva
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 7/50
Tulpina este
organul egetativ, e reguld
suprateran,
are susline runzele, lorile,
ructele
(acolo
ndeexist6),
onduce evabrutd
de a rAdacinda runze
$i
hrana
preparatd
e
la runze
a
toate elelalte
rgane le
plantei.
Alc5tuirea
xternd
mugure
terminal
intrenod
I
v
V
J'
I
tarna
mugure
axlar
nodui
ramuri
laterale
tulpinA
principald
pnmavara
toamna
Tulpina
rincipala
a
$i
ramurileaterale
rezinte
in oc n loc noduri
a nivelul
drora e
formeazdrunzele.
o4iunea e
tulpind uprinsd
ntredouenoduri
e numegtentrenod.
pe
tulpine,anoduri,
edezvolte ugurii,
are unt
de rei eluri:oliari,
incare edezvoltdrunzele,
florali,
in are edezvoltdlorile
i
micAti, in
care aunagtereamuri
u runze
iflori.
l\y'uguriiinverful
ulpinii
i
al ramurilor
enumesc
erminali,arcei
care edezvoltdanoduri,
la subsuoararunzelor,
e numesc
xilari.Tulpina
regten lungime,
e regula,
rin
mugurele
terminal.
Ramure
anirecu lori
tructura
nuimugure
mugure
foliar
frunze
tinere
mugure
loral
6
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 8/50
Structura
nterna
tulpinii
Vase iberiene
rin
care
circulS
rana
Vase emnoase
rin
carecirculd pacu
serurileminerale
Vasele onducdtoareunt
grupate
n fascicule. iecareascicul ste ormat invase emnoase
localizate pre nterior ivase iberiene spreexterior.Mdduva,a multeplante, e resoarbe,ar
tulpinaamane
oala
n nterior
grau,
ucut5,restie).
TULPINI CAREDEPOZITEAZA
UBSTANTE
RANITOARE
Grausorul epunesubstante
hrdnitoaren mugurii e
a
subsuoa-
ra frunzelor
care
se aseamdnd
u
boabelede
grau) precum
Fi
in
rdddcini.
Floarea
pagtelui
depozlteaz4
substante
rdnitoaren rizom.
Ghioceluldepoziteaza ub-
stantele rdnitoaren bulb.
,,4-\
t\
chiocet
{
)
7
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 9/50
Alcatuirea xterne
mugurede la baza
peliolului
Frunza ste lcetuitAin imb,
eliol
9i
baze.
Limbul este
partea
dtitda frunzei.El este
strdbetutdeervuri.
Peliolul este codita runzei.La unele
plante,
runzeleunt ipsite e
petiol
lalea,
rau,
traista-ciobanuuietc..
Baza
este
partea
elitd
a
petiolului
u care
frunza e ixeazd
e
uloine.
Nervurile unt asciculeleibero-lemnoase,
care e
prelungesc
in ulpind.
Frunzele
ot
i simple aucompuse.imbul
frunzelorcompuseste ormat in oliole.
Forma imbului
eliptcA
(ras)
Marginea
l imbului
reniforme
(pochivnic)
cordaE
(tei)
ovala
(par)
cu margtnr
dintate
superioard
mezofil
cu cloroplaste
neNure
cu
vase iberiene
lemnoase
sagitatd liniard
(sdgeata
apei)
@reu)
fistulaE
@eapA)
wwwww
frunze obate cu margine
sinuatd
Sectiune ransversald
t-
epiderme
@wM
frunze imple
frunze ompuse
penate palmate
--
epiderme nferioara
Structuranternd
8
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 10/50
Stamind
Receptaculul
ste
partea
erminald
pedunculului
loral,
l6titd,
ombate
e
carese insera omponentele
lorale. l
are
diferiteorme:uDe,ilindru
au onicS.
Sepaf€f6,runzulitele
etzi, otmeaze
aliciul floral,
Sepalele
otfi
ibere
neunite)
au nite
concrescute).
Petalelo ormeazd
orola. Petalele u
formd.mdrime
i
culori iferite
i
pot
i ibere
auunite
concrescute).
Stamlnele
untorganelee reproducere
drbdtegti.
ntera
contine
reuncioare
e
polen.
rdunciorul
e
polen
ontine
elula
sexualedrbeteascd,
Pistilulesteorganul e reproducereemeiesc. varul
continevulele.
vululontineelulaexualdemeiascd.
AlcStuirea
lorii
stigmat
st/
pistil
anterh
-..
. l
snmtna
llament)
ovar
sepale
receptacul
peduncur
Peduncululste odila neiflori.
Pistil
gre
de
poten
stigmat
tuburi
polinice
"-r{
Tipuri
de lori
Sparcei.c
icAunea
Sparce/d
Tipuride nflorescen e
Sunetoare
sp/c
@rau)
ament
(stejal
I
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 11/50
Fructulia
aqteredin
var
n
urma
rocesului
e ecundatie.
Tipuri
de fructe
Fructe
uscate
W*,*fu
CapsuE
W.:""{
ffi
\
ecrrena
u
tejar
Mesteacen
Canbpsd
f * ,L ' {
ffin iil
WW
Grau,
ecari
Fructe cdrnoase
Bace
Strugure
Poamd
Mdr
Drupd
Prund
Poliachend
|.t
-,
v
Cdpgund
Polidrupd
Zmeure
Fructele scate
sunt tari
gi
lipsite
de
materiide
ezervd.
La ormarea
nor ructe um
sunt
poama,
alte
pe{
ale lorii,
eexemplueceptacului.
Fructele
drnoase untzemoase,
ogate
in vitamine
i
substante rdnitoare.
polidrupa
Si
poliachena
articipd e
angii
ovar
9i
NIar
poame)
Zmeurd
polidrupd)
Cep$una
poliachena)
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 12/50
Odatd
u
ransformarea
varuluiinruct, re oc
gitransformarea
vulelorfn
eminle.
Dupdforme
idimensiuniexistd
mare iversitate
eseminte.
Diferite orme
de seminle
I
b
p
w8
(30
e
e{ffo
*wf8
Alcituirea
tegument
seminfeide fasole
mugun9
tulpiniF
redeciniF
Embrionul
eminteide fasole
prezintd
doud
cotiledoane,ari,
roase, line
usubstanlerdnitoare
de rezervd.
e
care mbrionuleva olosi
inmomentul
incoltiriieminlei
ane
a ormarea
rimelorfrunze.
Embrionuleminlei
singur cotiledon, curt,
hranitoarese
gdsesc
donului.
de
grau
are un
iar substantele
in atara cotile-
Semanla ncollegte n
prezenta
pei,O.9inumaia
o anumitdemperaturd.
Gariopsa egrau
tegument
peretele
fructului
eminal
tulpinild
incollirea emintei
gi dezvoltarealantei
tulpinila
rAdacinita
embrionul
plantule
redecind
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 13/50
BACTERII,
LGE
ALBASTRE
Gulturide bacterii
Bacterii
patogene
Bacteriile
unt cele mai simpleorganis-
me unicelulare.
unt oarte umeroase
i
ras-
pandite e
ot GlobulPdmantesc,n
sol, n ap6,
in aer, n organismele
ii sau moarte.Dimen-
siuneabacteriilorste de ordinulmicronilor i
ele
potfiobservate
umaia
microscop.
Structura chematici
uneibacterii
flagel
membrane
celularA
citoplasmA
perete
celular
material uclear
Celula
osedd
nmaterialuclear
ifuz.
Astfel,
acesteorganisme arenu
prezintd
n
nucleundividualizat
enumesc
rocariote.
Existd
bacterii folositoare
omului,
bacterii le
de
putrefactie,
bacterii le
din
nodozit6ti,
elecare
produc
crireaaptelui,
murdturilortc. Unelebacterii unt ddune-
toare: bacterii le
care
produc
alterarea
al imentelor,
are
produc
bol i
(bacter i i
patogene)
aom
$i
alte rganisme.
Algele
albastre unt
organisme
roca-
riote
unicelulare
solitafe
au coloniale)
i
f i lamentare.
onlin n
pigment
lbastruare
predomine
atd eclorofi ld.
Se
ntalnesc
n toatemediile
cvatice. e
solumed
au
pietre
mede.
Salmonelele
unt
bacteriimobile, n for-
md de
bastona$.
li-
mentele infectate
cu
salmonele
produc
intoxicatii
rave
a
om.
Colibacil i i ,
acterii
in
forme de bastonag,
sunt
prezente
n
mod
normal in intest in
omului.Existd
gi
t ipuri
patogene
are nvadea-
zd organismul
man
gi
prod
c boala nfec,tioase
numtt\colibacilozA.
Bacteriaanulu
Forme
de bacterii
albastre-verzi
Salmonele Coloniede colibacil i
Bacterii le
i
algele lbastre-verzi
unt
printre
rimele
rganismepdrute
e
Terra.
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 14/50
ALGEVERZ|, RUNE,
ogtl
Algele
untorganismenicelulareau
pluricelulare,
ipsite
e organe, enumitealofite.
Unele untmicroscopice,araltele
rezint6
alulilamentos
au runzos,tingandungimeaesute
de
metri.
Algele
rdiesc
i
se
nmultesc,
n
general,
n mediul cvatic,mai rar n locuri
mede
de
exemDlu:erzeala-zidurilor).unt ucariote.unucleundividualizat.
ALGEVERZI
Verzeala-zidurilor
cetular
citoplasmd
nucleu
cloroplast
Structurachematicd
Talul unicelularmicroscopicre un
cloroDlastareinormd ecuDd.
Matasea-broagtei
Talul
pluricelular
ilamentoseste
nerami-
ficat. Fiecare
elule
prezintd erete
celular
1),
citoplasmd
2),
nucleu
3)
Si
un
cloroplast
4)
sub
formd
de
panglice
erde piralatS.
Celulele in doue ilamente ecine rimit
prelungiri
care se alipesc cand se ating. Se
formeazd ncanalde comunicare. ontinutul in
fiecarecelul6econstituientr-un
amei.
Gametulmasculin rece,
prin
canalul de
comunicare,n celula eminine nde uzioneazA
cu
gametulfeminin
iformeazd
igotul
5).
inmulfirea
prin
diviziune
1 se
divide
ucleul;
-
sedivide itoplas-
ma
printr-un erete
espd(itor
i
apar
doue
celulei3
-
fiecare
eluldse
mai
divideodatii
Si
apar
patru
celule.
Fiecare
celuld
eprezintd
n
nou ndivid
lgal.
Salatade
mare
Salata e mare
prezintd
n al amelar,
verde-deschis.
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 15/50
ALGE
ROSII
..,
Algele
rosii prezinta
n
tal
plurjcelular,
ttamentos.
amelar
au
masiv.
Curoarea
ste
datd
de
pigmenti i
e
culoare
ogie
care
predomina
atd
declorofila.
Frunza
de vitd-de-vie
vat
aLt@td
sbmaE
ALGE
BRUNE
,u,
",
ot'"t
l""
?,li.o'"''
"
PSEUDOCIUPERCT
Pseudociupercile
unt
oraanisme
semdndtoare
nor
ciuperci
nferioare.
alul
or
este
alcdtuit
in
ilamente
ncolore,
aitificate_.numite
ife.
\,4ajoritateaseudociupercilor
sunt
arazite.
,.
.
Cea
mai
cunoscutd
intre
pseudociuperci
ste
spetia
c are
atacd iinzete,
boabele
i
estarij
tineriaivitei, roducend
ana
itei-de-vie
lboara
are
domprom-it.ljt?#ti"f.
Mana
itei_de.vie
epiderma
_j
epiderme
inferioarA
sporangt
gemineaze
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 16/50
Ciupercile unt rdspanditen toatemediile e viatd.Sunt
organjsme aprotrofe
pe
resturi
vegetale
i
animale,
i
parazitee
organismeleegetale,nimale
i
om.Corpul iupercilorsteun
miceliu
lcdtuit
in ilamenteamificate
enumite
ife.
Existd nele peciide iuperciare rdiescin
simbiozd
ualoele
erziformandicheni.
Drojdiade bere
A - o ciupercd
perete
celular
citoplasmA
nucleu
B - inmullie
prin
inmugurire
A- Iant
de celule ezultate
prin
nmugurire
formarea
sporilor
Mucegaiul lb
Mucegaiul lb trdie9tesaprotrofpe
alimenteulci,
e
care ealtereazd.
Miceliulstealcatuit innumeroaseife
albe, amificate,ubulare,u numerogiuclei.
Lamaturitate
e
miceliue ormeazdporangi
cusoori.
Drojdia ebere steo ciupercdnicelulard,
de ormd vale, uunsingur ucleu.
Traiegte aprotrofn mediucu
glucozdpe
care o descompune u ajutorulunui ferment,
oroducand ermentatiaalcoolicd a berii sau
dosoirea Ainii.
lnmultirea
e rcalizeaze
rin
nmugurire;
nucleul
e divide,aro
parte
incitoplasmd,u
unul
din cei doi nuclei ezultati,
dtrunde
ntr-o
umfldturdarecre9te ise desprindeaunude
celula-mamd.
Candhrana ipseFtee formeaza porii:
nucleul e dividen
doue, poi
n
patru.
iecare
nucleu e inconjoare
u
citoplasmd
i
cu un
perete ros,
ezultand
stfel4
pori.
Mucegaiulerde-albestrui
lvlucegaiul erde-albdstruiraiegtepe
alimentebogate n
glucide.
vliceliul ste
formatdin hife ramificate,
luricelulare.
a
maturitate
e
miceliu e formeazd umerogi
spori. inunele peciise xtrage
enicilina.
15
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 17/50
Ciuperci u
pildrie
Ciuperca
de
belegar
Ciuperci
omestibile
Ciuperci tr5vitoare
lc;tuire
pAErie
ptctor
Ciupercalbd
de
pddure
Buretele
panterei
Bu ete
pestril
Miceliul ste formatdin numeroase ife
ramificate
luricelulare.
lsedezvoltdn
pdmant,
n
diferiteipuri e emn
scoa(a i
emnul
rborilor)
unde
poate
rdi mai mulliani. Din miceliu
e
formeazd
iciorul
i
p6ldria,
are onstituie
rganul
de nmultire.e
partea
nferioard
pdldriei
eafld
lameleusDoriordonateadiar.
Ciuperca bsoarbe ubstantele
rganice
hrdnitoare
recum i
apacu sarurile inerale,
u
ajutorulifelor icelieneinmediullnare
rdiegte,
(dF,
-il{
Hrdnirea iupercilor
lnmullirea
spori
ezu,ti
la mtcroscop
hife
rk
11S
{
.9.p
/
q^*
iRd
l<o
Li
(E..
j isa,
t/ ,o
miceliu
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 18/50
Lichen
Structuraaluluiunui lichen
.-
lichen rusos
. tda
miceliu rizine
Lichenii u culori
Si
orme ariate. alul,
crustos au
filamentos. ichenul e fixeaza
ciuperca
rotejeazd
lga
de
uscdciune.
alcdtuit
intr-o lgd
Si
de substrat u ajutorul
Lichen oliaceu
o ciupercd,
oate
i foliaceu,
rizinelor. u ajutorulhifelor,
lnmul irea egetative lichenilor
,* t
t **
Pe
cale
vegetativa,ichenii e nmullesc
prin
fragmente
e al
gisoredii.
Sorediile unt
mici
glomerule
ormate
din
cateva
celule
de alge inconjuratede
hifele
ciupercii.
Sorediile e formeazdn numdrmare pe
suprafalaalului.
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 19/50
Mugchiul e
pdmdnt
NiluSchiule
pdmant
stealcdtuit
intr-oulpini,te
ubtire,
erde, reaptd, eramificatd,
e
care
se
gdsesc
runzulite
erzi.Mugchiuluare dddcind,
lse
prinde
esubstratuajutorulizoizilor
(perigori
afenii
ipsili evase onducetoare).ulpinita
i
runzuliteleu
prezintd
lesuturi
asculare,
astfel
mu$chiisuntelemai nferioare
lante.
Eitraiescin edii mede
i
umbroase,
e
sol, tanci,coa(a opacilortc.
Mugchihidratat
Mugchiul rezintd loroplaste,eci se hrdne9te
autotrof.
Mugchiulbsoarbepa
pe
oata uprafalaorpului.
Cloroplastelein celulelemuschiului Amidondin celulelemuschiului
(imagini
icroscopice)
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 20/50
Ciclul de viald al mugchiului
in varfululpinilelorinere e ormeaze,
rimevara,
rganelee nmultire.eunele
ulpinilee
afld rganele arbAtesti,ar
pe
altele rganeleemeiegti. eluleleeproducdtoareeunesc
ise
formeazen varfululpinitelorfemeiegti,elula-ou. in elula-oue ormeazaporogonul lcdtuit
dintr-un
iri9or(seta)
io
capsuld.apsulaste coperiteescufie
icontine
umerogispori.
Sporide
mugchi
(imagine
icroscopicd)
Cend porogonuljunge
a maturitate,cufia ade
9i
sporii unt mprS$tiali.
poriincoltesc
cend jung epemant med idaunagterenuifir erde,amificatprotonema. eprotonemee
formeazdulpinitaemugchi.
Ciclulde dezvoltarel
mugchiuluisteo alternantde
generatii: eneratie
exuate
i
generalie
sexuatd.
19
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 21/50
Alcituirea
unei erigi
Corpul nei
erigi stealcatuitin
dddcina,
tulpina
i
runze
organe
egetative)trebaub
de
vase emnoase
i
vase iberiene. unt
primele
plante
ormofite
cu
organe iferenliate)ArAlori.
Unele eriginu prezintdulpind upraterand,i
numai na ubpdmenteand,umitdizom.
Frunzele e ferige
au suprafata areaju-
tand
planta
d capteze
umina are
petrunde
Drintre
runzeleooacilor.
RddacinabsoarbeDa u
se'-urileine-
rale. dn aseleemnoase,le
ajung
n frunze,
undepdn combinareau CO, gi cu ajutorul
energiei olare ezulte ubstante
organrce.
Ciclulde via 5al ferigilor
Ferigile
se
inmultesc
prin
spori.Dinspori a na$tere rotalul,
care se lixeazd
pe pdmantprin
tizoizi. Pe
orotal
se formeazd
organele e reproducereerbdtegti
Si
femeiegti are mntin celulele
sexuale. n urma contopirii elulei
sexuale 6rbetegtiucelula exuald
femeiascd e formeazd elula-ou,
dincare a nagtere noue erigd.n
cadrul iclului e viatese succedd
cele doud
generatii:
sexuate
gi
asexuata.
Hranirea
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 22/50
Molidul
1
-
con emeiesc
4 - frunze ciculard
Frunzele
radului unt
tot
aciculare,
e partea
nferioard vand
douddungialbe.
Conurileemeie$ti
u
pozitie
erticald.
2 - ramurdudoud onuri
3 - conbdrbdtesc erit
d
ne ransversalarinrunza
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 23/50
Alte
conifere
Coniferele
unt
plante
emnoase,rborigi rbuqti.
Pinulesten
conifer rborescent,u
runzele
ciculare,
ungi,
rupate,
ete oud
ntr-oeacd.
Florile drbAtegtiunt
rupate
nvArfu amurilot
Pinul
4*_-
conufl
un an
con de
ptn
solzicarpelari
solz
'.'
ramura
de
'1
an
'ramurd
\:\
dB;2
ani
con
lD
de doi ani
Coniferele,
pe
lange valoa re economicA,
prezinte
deosebitealoare steticd
i
peisagistic6.
semtnte
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 24/50
.
Angiospermele
unt
plantele
elemaievoluate,
u o
mare
diversitate e orme
gi
adaptatea
celemaidiferite onditii
cologice.
Florile ngiospermelor
rezinte
nveligurilorale
i
un organ ounumit var.Ovulele unt
inchise n cavitatea
variand, a urmare dmanta steinchisdn fruct
anglos-
acoperit; perma
sdmanle). mbrionul
ngiospermelorre douii cotiledoane
dicotiledonate)
au numaiunul
(monocotiledonate).
Micegul
Mdcegul steun arbust pinos are
se
ntalne$te
n
pbdurile
e oioase au
poienile
in oate egiunile
drii.
Frunzele
untoenat omDuse.
Floarea
rezintd petale
neunite,
numeroase
tamine
i
pisti le.
Fructul
ste
als mdceagd.
lnflorescenta e mer
Fructul
poamd)
Mirul
Mdrul
esteun arbore ultivat u runzeovale
gi
cu lori
albe-roz
rupate
n buchete.
In
cavitateaeceptacululuiste nchis
gineceul
ormat
dincinci arpeleibere.
O floarede mar sectiune
Sectiune
rin
ruct
peretele
ructului
paftea
cemoase
provenfta
din receptacul
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 25/50
PSrul
partea
,
cAmoasa
fruct
@oame)
eretete
fructului rructutut
I
sAmAnE
Pdrul
ste n
pom
ructifer,u runze
vate, u lori
lbe-roz
i
cu ruct-
poama.
Piersicul,
iresuletc.unt
omi
ructiferi
u ruct
rupi.
Ciregul
: ' - ""
peblA
shminA
pistil
sepala
receptacul
lnflorescente
u lroarede crreq
ll
:
Fructe
drupe)
inainte
de coacere
Alcetuirea
drupei
semantd
Peftea
emoasa
carnoasa
Piers icul
l '
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 26/50
Fragul
i#
i#,ffffi
i#
Cipgunul
Fragul
i
cepgunulunt
plante
erboase,
erene,
are ormeaze
amwi stoloni,
rin
are e
facenmul.tireaegetativA.
runzeleunt ompuse,rifoliolate.ructul
ste als.
Zmeurul
Zmeurul ste un subarbust u ramuri
prevdzute
u
ghimpi ifrunze enat
ompuse,
cu foliolemari.Fructul ste o
polidrupd
e
culoareo9re.
lvlurul steun arbust u tulpini ulcate,
prevdzute
u
ghimpi.
ructele,
olidfupe,
unt
negricioase,ari, ulci-acrigoare.
Pomiifructiferi
mdrul,
drul,
aisul,
iersicul,runul,
ireguletc.),rbugtii
ructiferimdcequl,
zmeurul, urul tc.)
i
plantele
erboase
fragul,
dpgunul)
u o mare aloare limentard.stfel,
fructele onsumate
roaspete
ontin aharurile
i
vitaminele
tatde necesare
entru
dndtatea
omuur.
Ramura u lori
Si ructe
Murul
Ramura
u
flori
gi fructe
25
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 27/50
Mazirea
Mazdrea
prezintd
o
rdddcine
pivotantd
avand
pe
reddcini le ecundare, inere
nodozitd i.
Bacteriile in nodozitati ixeaze azotul
din aer necesar runzelorpentruprepararea
hranei.
Tulpina, fraged6,se agatd cu ajutorul
carceilor ealte
plante
auaraci.
Frunzeleunt ompuse
i
se ermina u
carcei.
Floarea
ste
pe
ip
5. Cele5
petale
u
merimi
Qi
ormediferite.
Fructulse umegte
dstaie,
au
egumd,
de
unde
i
numele e eguminoase.
Sdm6nti
tegument
2 cotiledoane
embrion
embrion
vAzut
cu
lupa
Germinatia incollirea)seminlei de mazare
26
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 28/50
Plante nrudite cu mazdrea
Fasolea
frunzd
compusA
Fasolea
i-ezintd
ulpina olubilA,areatin-
ge
2-4m n6ltime.
Frunzeleunt
ompuserifoliolate.
Florile
e
ip5 sunt lbe,
ogii,i l iachii.
Seminlele unt
de mdrimi,orme
$i
culori
foartevariate.
Trifoiuloqu ste
rincipala
egumi-
noase e nutret.
Este
plante
erend
u
florimici,
rupate
n nflorescenta.
Salcdmul
0
Lucerna steo
plantd
egumi- N5utul,
lanta
nua- Salcamuleste
narbore
noasd de nutrel,
oarte valoroasd. ld, scund6,
pdroasd,
se cu
frunze compuse,
u flori
Pestaia ste dsucitd. cultive entru emin,te. albe, rupaten inflorescente.
Leguminoaseleunt
plante
oarte
valoroase
entru
alimentatia mului
gi
animalelor.
Deoarece
rezintd e
rdddcini
odozitAti,efac tructura olului,
porindu-iertilitatea.
Trifoiul osu
inflorescentd
frunzd
compusd
trifolioh6
Niutul
Lucerna
'"M,%
frunza ompusd
27
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 29/50
Yarza
Varza ste
lantd
ienald.
In
primul
n se formeazd dpdtana,ar n
al doileaan se
dezvoftelorile,ructele
i
semintele.
Florile
rupate
n nflorescente
ub
ormd
eciorchine
untde
culoare
albene.
etalele
isepalele
untinnumdr e4,stamine
giun
istil.
Fructulseseameneuopdstaiegiseumegtes,T,byg.
Inflorescente
e varza
Varietili de
vaed
Varza e Bruxelles
Varza ogie
Gulia
Gonopida
Florile
ormeazd
cAmoasd,
omestibild.
inflorescentd
Tulpina
stescurtd,
ingrogate,
lobulare
Si
cdrnoase.
Traista-ciobanului
Frunzele
bazale
sunlagezateinozete.
Rapi a
Din
seminteleapilei
se extrage
ulei. Acesta
este folosit
n industria
colorantilor
i
vopselelor
Plante nruditecu varza
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 30/50
Cartoful
G)
r[)
1-rAdacinA;
*tulpind
er iand;
3 -
ramufi
ubterane:
-
frunze
enate:
5-f lor i ;6- fruct;7
- tubercul
Tulpina
eriane ste erboasd.amificatd.
amurile
subterane,
are acumuleazaa varful
lor substante
hrdnitoare
e rezerva.e ngroage
iform
aze ubercuti.
Floarea
e
ip5,
prezinteetaleleisepalele
nite.
Numaiuberculii
e consumAn alimentatiamului
$i animalelor. estulplanteicontineo substantd
otrAvitoareumitd o/anmd.
Plante
nruditecu cartoful
Cartoful,
dtlSgelele
ogii, inetele
i
ardeii sunt
plante
alimentare oarte
jmportante,
deoarece ontinvitamine,
sdruriminerale,aharuritc.
Petlaqeaua
vanala
Ardeiul
gras
MAselarita
N/laselarita
i
mdtrdguna
unt
lante
trdvitoare.
Petligeaua
rogre
\2e
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 31/50
Floarea oarelui
Tulpina
i
runzeleuntacoperiteu
pen
aspn.
Inflorescentae numegte alafldiu.
Florile
unt
de doua feluri:sterile
gi
fertile.
Celesterile u corola alben-aurie.
tubulara.are e
prelungegte
u
o iguld.
Florileertile unt
pe
ip
5,
arovarul
esteaSezatn discul nflorescenlei.
Fructul e numeste chene;
re o
coajd
groasd
care se
desprindecu
uSUrin,tAesdmanF
ogaten ulei.
Inflorescenld calatidiusectiune)
Floare ertile
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 32/50
Plantenrudite
u floarea
oarelui
Pipidia
Floare
de
pe
marginea
inflorescenlei
Sectiune
prin
nflorescente
Floarea-soarelui
rezintd
importanle eosebitd,
eoarece leiulextrasdin semin,teleale
estefolositin limentalie
i
ndustrie. aeste
Sio
valoroasd
lantd
meliferd.
Floare
si
fructe
Margareta
Floaredin centrul nflorescentei
31
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 33/50
Sfecla
e zaher
Sfecla
ste
plantd
erboasd, ienala.
RAdacina
pivotantd
este
groase,
cernoasal
ea
acumuleaze
ubstanle
utritive,
u con inut
ogatin
aher'
Tulpina,n
primulan,
ste
cufta.
Limbulfrunzei
stemare,lucios,
ar
peliolul
ung.
Frunzele
prin
fotosinlezd
roduc
o mare cantitate
de
substanteutritive.
Sfecla
de zahar
n al doilea
an
ln
al doilea
n
ormeazd
tulpind
nalte,
amificatS,
u
frunzesesile
9i
flori de culoareverde,grupaten
inflorescenle.
Fructul
ste
achene,u
o singure
emanta
ructele
e
alipesccate
oud au
maimulte
iformeaze
n
ruct ompus
(glomerull.
reddcind
intreage
redAcine
seclionatd
Sfecla
osie
Este
o
plante
uftivatd,
u radecina
eculoare
ogie are
se
olosesten alimentatia
mului.
frunze
n
al doilea
an
sepale
stamine
pistil
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 34/50
Cinepa. nul.Bumbacul
Canepa e oamna
Canepa e vard
floare floarc
baheteasce
femeiased
stamine
fruct -
?p
achena
Cenepaare tulpina na[4, dfeaptai,
goaH
ln interior
9i
conline
ibre textile
lungi, lastice
i
ezistente.
Frunzele sunt
palmat-compuse,
folioleleseprindinvartulunuipetiollung
Florile bdrbdtegti
Si
bmeie$ti sunt
a$ezate e ulpini iferite.
Plantele u floriberbdtegtieprezinte
canepa e vard, arcelecu
lorifemeie$ti,
caneDadetoamn6.
Inul
floare
tuhine
frunze
sesi/e
$,,*
f ""u','
#*,,",,
Fructul ste o capsuld ar
seminleleuntacoperiteu puf
de
fire albe care constituie
bumbaculbrut.
lnuleste
lantd
nual6,exti le.
Tulpinaubtire ontineibreexti le,ungigiezistente.
Frunzeleu ormd e ance.
Florile lbastreunt
pe
ip5. Staminele,
n numer e
10, unt otalbastre
i
numai auantere.
Este, easemenea,
lanta
eliferd
i
medicinala.
Din semintele e in se extrage n ulei
olosit n
picturS,
a
Siin
ndustriaacurilor
i
vopselelor.
Fructede bumbac
33
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 35/50
Vi a-de-vie
: Ffi
;
5,n
I
. i t
) f r
i3
i i
:
- r 'A
: ' '
Yt
i
'4r
1
I
I
I ciorchi
'
,
. j , ' '
frunzA
patmat
bbaE
Vita-de-viestearbust.
Tulpina, curtd
Fi
lemnoasd, e
numeSteutuc.
Ramurilee
numescoarde.
Din mugurii
e
pe
coarde resc
lestari, care
se agat6 de diferite
suporturi
araci,
spalier) u ajutorul
carceilorulpinali.
Frunzele
rezint6
-5
obiordonati
radrar.
carcei
tulpinali
Floareade vita-de-vie
petale
verzi
tmw"" ' ' '
I ftoare
RZ\
sepa/e
mlct
i
floate
la care
se vdd
petalele
unite
h vaff
sepala
Florile
icigivezi unt
rupate
ntr-onflorescentaumitd lorchne.
O
loare re5sepaleeduse,
petale
niteavarf, stamine
i
un
pistil.
Fructul
steo bacdde
formesferic5 au ovald, e culoare
dlbuie, dlbui-rogiaticd,
au
violet-albdstruie.
Soiuride struguri
Fructul
bacA)
Cardinal
TAmAioase
pieli,td
zemoasa
seminle
34
&(.,j:]..]:.]j:;j.:]] i :;]:i:.|i:,||:::..::i::i||||:||.:|: |:: :|:'|.']:i j :|j||].il||i|i| j;j;:|||||i.|.|| 1::::.;1#:
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 36/50
Stejarul
+,.*
t',*j
amurdcu flori
&
t
&
frunzd obatA
f'rnti'(*'
++.,{;,
. { " 'E
Stejarulste elmai dspanditrbore in
ara
oastrAn
pddurile
e
$esSi
deal.
Rdddcinaemnoasae amificd ult
ipdtrunde
dancn
pdmant.
Coaja are coperAulpina ste roasA,egricioasdiadanc razdatd.
Ramurileunt ungigi oduroase.
Frunzeleunt ucioase,obate
i
cu
petiol
curt.
Florile,erbetesti
ifemeiegti,
unt ipsite e
petale.
Fructul, chend
ghinda),
nchide singurd dmanFbogatdn ulei
Si
amidon; ste
pa4ial
invelitntr-o upd.
floare
b1rbAba
J. .
t''
+it
'
t.. i :"t ';
nlne-1,;,
sca?f
":
Fructul
Si
sdmenfa
lj)jl ;l:i : rilil li i il:'i
jjiijj j ili a ai t: ;t tijllii.,
/: ::)::::: i t
35
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 37/50
Fagul
Faguleste
unuldintre alnicii
arboridin
pedurile
de la
poalele
munlilor,
pand
sus in zona
molidului.
Tulpina
fagului
prezintd
o
coajd
netede, cenugie, albi-
cioase.
Frunzele sunt ovale,
cu
petiol
scurt,cu marginile
imbului
intregi,
ulin
zimlate.
Prezinte
lori bdrbatesticu
numeroase
stamine ca niste
ciucuriscu4i,
ucodileungi.
Florile femeiesti,
grupate
catedoui la un loc,sunt nvelite
in nistesolzi
prevdzuli
a exterior
cu
epi
moidincarese
dezvoltd
cupd u
ghimpitari.
Fructele tau
9i
ele
grupate
catedoua a un
oc.Fructuleste
achend,
opular
enumitl?r.
cupa
fruct
achenq
,ci
ghimpi
frunzesimpla
nn
flori
femeie€ti
4:^,^
di\
"-
teasce
Stejarul i agulaudeosebitemportanF entrundustriaemnului,n construcliitc.
Lemnulstejaruluifiindare,
ezistent
igreu,
e ntrebuinteazd
entru
mobile,
archet, rinzietc.
Lemnulfaguluise
oate
ndoi
Sise
ntrebuinteazd
entru
mobild urbatd,
ucdrii,
agoane e
caleferatS,otidecdrute,dlpidesanieetc.
36
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 38/50
Teiulalb
arbori
Teiul ste dspendita campie
i
deal,
dareste
gi
arborele areconstituie
odoaba
bulevardelor
Are florilebogate n nectar
9i
uleiuri
volatile,rumosmirositoare.
Mesteacinul
frunzA
simpE
Carpenul steun arbore
prezent
n
pedurile
estejar
ifag.
l\.4esteacdnulste un arbore
intelnitn
pddurile
e ag
ide
molid.
Plopul
lb,
lungul aurilor,
Dundrii.
arbore e
aliemare,
in
jurul
acurilormai
este dspanditn
mari
gi
in Delta
frunzd
simpla
Carpenul
inflorescen,te
(ament)
fruct
cu bractee
rilobatd
nucuh erebractee
fruct
Plopul
lb
inflorescenfi
fruct-capsula,
frunzebbate
sAmAnfd
\
cu
persori
\
-$-ry-
37
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 39/50
Bulb
secliune ongitudinalS
Bulb
sec iune
ransversal6
tytpin4
supraterana
frunze cArnoase
mugure
frunze brune
protectoare
Floare
tepald
Epale
Tulpina erianae ermineuo singureloare.
Tulpinaubteraneste ulb, semendtorcueldeceapd.
Frunzeleuntmari, lungite,dre
petiolsiau
ervuri
aralele.
Invelisulfloralste ormat in epale.
Fructul umit aosul6ontine umeroase
eminte.
frunze brune
protec(oare
tulpinl
suprarcrana
mugure
disc ulpinal
'
r+dacinA
-
rAd\clnifiroase
Transformdrile
ulbului
fruct
capsula
2 ani
prin
ovar
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 40/50
Plante nrudite
cu laleaua
Usturoiul
inflorescenl+
frunze iniarA
Crinul,plantacultivata
ornamentald, re in varful
tulpinii upraterane
aimulte
florialbe,frumos irositoare.
Geapa
rdddcind
Ldcrimioara
Usturoiul,
lan€
cultivatd
alimentard),
Ceapa,
lantd
ultivatd
alimentare),
re
are n
pemant
n bulbalcetuitin bulbi
mai
bulbul
semdndtoruceldealea.
mici. trans nitiintreei.
Ldcrdmioara,
pla
nta
cultivate,
rnamental6,
rezintd
in pdmantun rizomdin care
cresc aerian
doud
runze
cu
limbulat.
Are flori mici,albe, ar
fructueste bacd ogie.
Grinul
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 41/50
Griul
Reddcina
ste
iroase,
Tulpinaeste
ci l ind
icd,
neramificata,
oald pe
dind-
untru;enume$te
ai.
anoduri
este
lind
uunfeldemeduve.
De a nodurile e infrdtire,
carese gdsescn pemant, e
formeazdnoi tulpini care se
numescraf.
Frunzeleiniare unt or-
mate in imb
i
teacd. imbul
prezintd
nervuri
paralele,
ar
teaca nconjoareulpina ntre
doud oduri.
Florileu
prezintd
epale
i
petale.
lesuntmici,
e
ip 3,
grupate
ntr-o inflorescentd
dezvoltatdn varful tulpinii,
numitSpic.
Fructuleste o cariopsd,
peretele
ructuluiiind trensipit
desdman,td.
2-3^flori
Unspicule
(pleava)
filament
anterd
Fructul
cariopsd)
peretele
fructului
a
9i 9/
(endosperm)
cotiledon
embrion
40
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 42/50
Alte cereale
cu
i r l l
splc
3
spiculele
frunzA
Orz
Graul,orzul,orezul,secara,ovdzulsunt
cereale oarte
omului
i
animalelor,at
9i
pentru
ndustrie.
Plante nrudite
cu
graul
l\4ohorul
i
pirul
unt
u
uienirecvente
n culturile
e
cereale
iplante ragitoare.
PAiugul
i
ovezciorul
unt
lante
aloroaseenutretintelnite
n
pajigtli
anete.
fll
valoroase
lat
pentru
alimentatia
'm
Mohor
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 43/50
Porumbul
Flori berbdt€gti
Inflorescenli
cu florile femeiegti
acoperite
de
pinugi
r5
-ovar
$tiulete
e
porumb
Porumbul steo
cereale u valoare conomicdmare,
a fel ca
gi
graul,
i indntrebuinlatin
limentaliamului, nimalelor
iin
ndustrie.
Tulpina ste
naltd
igroasa,lind
umdduvd oale
ise
numegte
cocean.
Frunzeleunt
marisiiniare.
Florile drbetegti
unt
grupate
n varful ulpineintr-o
nflorescenld
numite pic
compus amificat.
Florile
femeiesti se
gdsesc
mai
jos
pe
tulpind,
grupate
n
inflorescentd,
umite
tiulete.
Stigmatulpistiluluieste foarte lung 9i formeazd metasea
porumbului.
Fructul steo cariopse areconfine midon, ubstanfe
roteice
9i
uleiuri.
42
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 44/50
Plantemedicinale
Sunitoare
Ciu
cucului
Coada
goricelul
Rostopasci
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 45/50
Plantemedicinale
l
Albdstrele
fin
Degelel
rosu
Plantelemedicinale in flora spontanda tarii noastreau o mare valoareeconomicd i
terapeuticd.n acestscops-acreat
Si
dezvoltat industrie ationala himico-farmaceuticd,
n care
se
prelucreazd gamd
arge de
produse
egetale n
vederea
prepardrii
e tincturi,
extracte,
medicamente
au
principii
ctive zolatedin
plante
atropina,
afeina,
odeina, tricnina
tc.),
folositen tratamentuliverselor
aladii.
Lumindricd
44
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 46/50
Sansevierirzicuti
Plantelernamentale
au
infrumusetandu-neiata.
Filodendron
Narcisi Cactus
decorativeonstituie
odoaba
ocuintelor,
rddinilori parcurilor,
Ficus
Petunie
Micsandr i
Mugcati
Trandafir
45
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 47/50
Plante
ocrotite
I
Mentinerea ietii
pe
PAmant ste
posibile
numaidaca se stopeazd eteriorarea
mediului
inconjurdtor,ar
proteclia
naturii
va
constituiunul din obiectivele
undamentale le dezvoltdrii
societdtii menegti.
In acest scop, trebuiesupravegheatd ntinuu stareaecosistemelor
i
evaluat mpactul
activitetiimane.
In
lara
noastrdexista
plante
de mare nsemndtate
tiinlificA
Si
esteticd,dar
pe
cale de
disparitie, otivpentru areau ostdeclarate onumentealeaturii.
Drete
ledere lbe
Bujor romdnesc
Crucea
voinicului
Coada-zmeului
Ruscu[i
primevaraticd
46
.4F-aY*-ntnrrr,t
r**,r,ntu*o.,rut*,t7: i::i:t i:titri t t1:t: ... jtt ti:,;ti:
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 48/50
Plante
ocrotite
l
GarofilaPietrei-Craiului
Sdngele oinicului
Toate
plantele
ecla-
ratemonumentelenaturii
nu trebuie distrusesau
coleclionate.
i \ I
,1;
i t
tq
o
tt
-"9
I t t
Ghinlure
albend
Floarede colt
mirdar
47
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 49/50
z
5
5
8
:,
10
11
12
13
15
18
20
21
23
38
AE
45
4b
Directof
eneralt
en6Kiroly
Andris
Redactor-Sef:
an Dumitru
Redactor:
zabella
Tilea
Tehnoredactor:
irceaCotofane
Grafica:
lenaDrAgulelei
umitru,
ladimir
ne
Coperta:
lenaDregulelei
umitru
@2010
.D.P
Toate
repturile
supra cestei
ditii unt
ezervate
Edituri i idactice
i
Pedagogice-
ucuregti
EDITURA
IDACTICA
I
PEDAGOGICA,
.A.,
Str.SpiruHaret,
r. 12,
sectorut ,
cod
0j0176,
Bucuregti
Tel.:
021.315.38.20
Tel.F
ax.021.31.28.85
www.edituradp.ro
Libriria
E,D.P.: tr.
Gen.Berthelot,
r.28-30,
ect.
1
Structura
rganismului
egetal.
fesuturi
egetale
Organe
egetative.
dddcina
Tulpina
Frunza
Organe
e reproducere.
loarea
Fructul
Sdmdnta
Organisme
rocariote.
egnul
Monera
Organisme
ucarlote.
egnul
rotista
Regnul
iuperci
Regnul lante. ugchi
Ferigi
Gimnosoerme
Angiosperme.
icotiledonate
Angiosperme.
onocotiledonate
Plante
medicinale
Plante
rnamentale
Plante
crotite
Descrierea
IPa Bibliotecii
at ionale
Romaniei
TIBEA,
FLORICA
Ailas
Scolar
de biologie
Regnul
Monera,
RegnulProtista,
egnul
Ciuperci,
egnul
Plante
FloricaTibea.
Ed.a 7-a. Bucuresti;
Editura
Didactica
i
Pedagogicd,
010
tsBN
978-973-30.2821-5
57(084)
Comenzile
entru
aceaste
ucrarese
primesc:
.
prin o9te,
eadresaeditudi
.
prin
e-mail:
. prinelefon/fax:21.315.73.98
021.313.34.70
Nr.
ptan:
087/2010
Tiparul
xecutata
lmpfimeria
LUTUS,
iercurea-Ciuc
organismului
egetal.
elula
7/23/2019 Carti. Atlas.de.Biologie. Plante. Ed.didactica.si.Pedagogica.
http://slidepdf.com/reader/full/carti-atlasdebiologie-plante-eddidacticasipedagogica 50/50
** ,
I
:" i ' .
O
tir
In colecl iaPRIIMULMEU TLAS
u aperut
.
ATLAS
$COLAR
DE BIOLOGIE Regnul
Protista,
RegnulAnimal)
.
ATLAS
SCOLAR
DE BIOLOGIE
Anatomia
mului)