Carpatia. Pe Urmele Lui Zalmoxe

Alexandru tefan

PE URMELE LUI ZALMOXE

CARPATIA

CZU 81

821. 135.1(478)

Alexandru tefan Coperta I: Constantin Grajdeianu Grafica: Constantin Grajdeianu Foto: Dan Sabadu? Asociafia FA CLIA LUMII

Editura M USEUM (Chisinau, 2006)

Tehnoredactare: Dan Sabadu? Corectura: Ruxanda Radu Redactor: Mirabela Radu

Toate drepturile apartin Asociatiei FA CLIA LUMII

Descrierea CIP a Cam erei Rationale a Cartii$tcf:iii, A lexandru Pc urmclc lui Zamolxc. Carpalia /Alexandru $tefan; graf.: Conslanlin Grajdeianu. - Ch.: Museum, 2006 (Tipogr. Bons O ffices). - 124 p. ISBN 9975-948-42-1 821.135.1(478) Stefan

ISBN

9975-948-42-1

NotaSintem natiune care nu a atacat, niciodata, pe nimeni. Am fost cotropiti, ni s-au furat multe, dar ne-am aparat doar valorile spirituale, fiindca stiam ca restul nu conteaza. Aflam, tot mai des, in ultima perioada, despre cei care vin in Romania doar pentru a pai pe pamintul nemuritorilor i despre organizatii misteriose, care ii trimit reprezentantii in muntii nogtri, pentru a afla secretul dacilor. Privim cu jind in curtile altor neamuri i parca am vrea sa fim ca ei, fara sa tim ca, de la inceputul lumii, toti incearca sa devina ca noi. Noi, un popor nemuritor ne-am imbatat intr-o noapte i, pina dimineata, am uitat cine sintem...alta explicatie nu poate exista pentru ceea ce ni se intimpla. De atunci, alergam de la un strain la altul, incercind sa aflam care este numele nostru adevarat. Fiecare ne spune altceva, iar noi ii credem pe toti... Profitind de amnezia noastra, cei care au furat cindva intelepciunea din Dacia, ne vind astazi propriile noastre invataturi dar cu eticheta lor i pe bani grei. Pentru a se asigura ca nu se vor pierde, batrinii nostri au ascuns tainele dacilor in folclor. Astazi, credem ca nu tim nimic, dar stim totul. Pur i simplu, nu mai credem in noi, in poporul nostru i ne-am deprins sa ne spuna altii ce avem de facut. Noi, cei de pe aceste meleaguri, am tiut, dintotdeauna, ca sufletul este nemuritor. Cindva,I

noi vorbeam cu Dumnezeu fara intermediary iar El Iraia alaturi de noi, pe Pamint. tiam sa alungam furtuna, norii i sa chemam Lumina. Cu timpul, ne-am indepartat de El i L-am alungat. Uitasem cine este El. Ne-am incilcit in dogme, ne-am risipit in ritualuri fara de folos i nu mai vedem padurea din cauza copacilor. Cautam, in intelepciunile strainilor, raspunsuri care se afla in inimile noastre. De la stramoi am motenit nemurirea, dar cautam, astazi, secretul longevitatii. Traim cu ochii inchii i ne miram ca nu vedem. Tot ceea ce cautam se afla aici, in Dacia. Nu trebuie decit sa ne ridicam valul de pe ochi i sa ne amintim cine sintem, sa trezim informatia dinlauntrul nostru./

Se vorbete, in paginile acestei carti, despre Leul care pastra energiile dacilor i despre muntele iohirnic, unde traia Zalmoxe. Aceste locuri exista inca, dar nimeni nu le mai vede. In urrna cu trei ani, autorul cartii a vorbit pentru intiia oara in Romania ultimilor 2000 de ani, despre Horodigte. Un grup de romani care a inteles importanta zonei, a mers i a deschis portile energetice pentru ca cei carora le apartine acest loc sa poata reveni acolo. De atunci, zona este asaltata de pelerini. Exista oameni care ii permit orice, dar prefera sa vina, citeva zile pe an, intr-un loc uitat de lume, deoarece au inteles i au simtit care este importanta energetica a zonei. Au inteles ca tot aurul din lume nu valoreaza cit peticul acela de pamint. Aceste locuri se afla intr-o tara unde traiesc romani, desi este despartita de Romania, prin granite. Secretele dezvaluite de aceasta carte se pot constitui intr-o explicatie a inverunarii cu care strainii se lupta pentru bucata aceea de pamint./ /

II

Cel care va merge in Basarabia - caci despre aceasta bucatica de pamint vorbim - va gasi acolo oamenii despre care se scrie in paginile acestei carti. Vietuitorii acelor meleaguri au pastrat cu sfintenie obiceiurile i traditiile stramoilor i, printr-un paradox - sau minune - sufletele lor, atit de incercate, au ramas nealterate. Au fost parasiti, dar nu i-au pierdut credinta; au fost umiliti, dar s-au ascuns in bunatate; au permis sa li se fure totul, in afara de iubire i, oricit de mare a fost pretul, ei au aparat motenirea lasata de stramoii nostri - dacii. Nimeni i nimic nu i- facut sa se clinteasca. Au ramas in acelai loc, de milenii, i au sperat ca, intr-o zi, prin bunatatea iubirea lor, vor salva - ca i altadata - omenirea. Din tata-n fiu s-a transmis informatia despre tezaurul Daciei. Un om din Basarabia mi-a povestit, de curind ca, pe patul de moarte, tatal sau i- spus ca trebuie sa redea dacilor locul de unde ii trag seva. I- vorbit despre un loc pe care strainii 1-au ascuns, sperind ca vor distruge, astfel, puterea Daciei. A trecut multa vreme de cind batrinul a plecat, dar omul din Basarabia nu a uitat nici clipa de misiunea sa. Citind citeva rinduri din aceasta carte, el a recunoscut descrierea locului de care i- pomenit tatal sau. Pina la sfiritul anului 2005, iohirnicul va fi redescoperit i, incet-incet, Dacia se va ridica din nou la adevarata sa valoare. Pentru aceasta i pentru toata stradania lor de veacuri de a pazi adevarata comoara a Daciei, trebuie sa le multumim basarabenilor. Mirabela Radu/

III

Prefata/

Cartea aceasta este unul dintre acele izvoare de cunoastere care ii fac loc in contiinta cu incetul, i nu atit pe cai rationale, cit prin antenele subcontientului. Este carte care vorbete sufletului cu putere. Orice incercare de abordare intelectualista este sortita eecului, dei lucrarea are toate calitatile necesare pentru a deveni referinta, un text de studiu pentru multi. Fara sa se lase categorisita in nici un fel, caci nu e istorie, dar nici teologie, nu e mitologie, dar nici filosofie spiritualists, este posibil sa-i gasim veleitati etnografice. E adevarat ca aceasta etnografie nu e rezultatul unei munci de teren cu subiecti chestionati sau arhive cercetate, ci pare ca a coborit de undeva, din constiinta universala, in cea a autorului, un initiat care are acces la cunoatere esoterica mai direct decit oricare alt autor cunoscut. Este lectie, invatatura, i acest caracter didactic, plus faptul ca ea este oferita publicului larg, face sa-i anuleze chiar calitatea esoterica. Pentru multi, descoperirea acestei surse de informatii despre Dacia Hiperboreana va insemna, probabil, un prilej de introspectie. Cred ca este imposibil ca forta acestui text sa nu aiba, ca prim efect, mare tulburare a sufletului cititorului, i nu numai a cititorului avizat, cunoscator al istoriei i traditiilor poporului care locuiete pe teritoriul vechii Dacii, ci al oricaruia care poseda un simt al realitatii, care este acel al aselea simt ceIV

sc adauga simturilor particulare prin care, dupa cum ne mvaUl psihologia, se poate revela realitatea. Este tocmai acest simt al realitatii care va fi pus la incercare la citirea acestei Carti, caci, in masura in care posedam aceasta capacitate de a percepe adevarul, realitatea descrisa aici este veridica intr-un grad foarte inalt. Nu voi incepe vreun comentariu despre modurile 111 care putem fi uimiti de aceasta Carte i de autorul ei, cilci ar fi discutie de proportii, ce ar depai spatiul unei simple introducer^ dar atentionez cititorul care se simte alras sa citeasca Cartea pina la sfirit asupra faptului ca informatia pe care va primi are calitate in plus fata de rice informa tie de provenienta rationala, unde principii f?i fapte senzoriale conduc la ipoteze care pun in micare logica: cind folosim acest al aselea simt, realitatea perceputa ca adevarata ne a pa re, i noua, ca revelata, i nid un fel de argument logic nu ne poate indeparta de credinta in aceasta realitate. In ceea ce privete pregatirea pentru integrarea m contiinta a informatiilor de tip esoteric continute in arte, recunosc ca mi-a trebuit mult timp pina sa pot spune: Sint gata! De-acum m-am linitit ca sa pot sa mcep sa inteleg". Dei, la primul contact am perceput lextul ca epifanie, formatia mea intelectuala mi-a intins toate capcanele cu putintta. Am reactionat cautind cxplicatii in sfere familiare: am luat drumul bibliotecii. Am citit tratate voluminoase despre Dacia preistorica, am I'cisfoit lucrari despre primele popoare europene. Am aflat teorii variate in legatura cu originea i evolutia primilor oameni. Am ajuns la foarte multi din autorii antichitatii greceti si romane, prin referinte i note. M-am pierdut in labirintul literaturii tiintifice. Am vizionat site-uriV

de Internet care se ocupa de promovarea cunotintelor despre Dacia, Tracia sau Scitia, m-am cufundat in studiul multor harti vechi din colectii speciale, fascinante marturii ale existentei dacilor i a lui Zalmoxe in Carpatia! Pina cind simtul realitatii m-a facut sa ma opresc. La ce fel de concluzii ma putea duce analiza acestei arhive uriae, in comparatie cu simpla asimilare a Cartii? Daca eram in cautare de probe, le gasisem, caci cele mai multe din afirmatiile din text pot fi sprijinite de multitudine de surse. Dar efortul sisific de a pune in paralel singura pagina din Cartea revelata cu sute i sute de pagini de consemnari i analize diverse ar fi fost la fel de inutil ca i incercarea de a convinge cititorul ca autorul Cartii exista cu adevarat, ca se misca, vorbete, ba chiar i cinta, ca traiete civilizat, dupa normele moderne i este un om sociabil. Abia dupa ce reuim sa rezistam tentatiei de a pune Cartea i autorul ei intr-un context oarecare i sa uitam ca sxntem conditionati in aprecierea acestei lucrari de societate care ii impune standardele i prejudiciile drept valori, ne putem deschide sufletul spre a primi. Schimbam lungimea de unda pe care atentia noastra sta fixata, de obicei, pentru a recepta stimulii care ne asalteaza perceptia, ne pregatim pentru un alt tip de receptie, receptie pe care chiar oamenii de tiinta se straduiesc sa explice prin fizica cuantica, a lumii ca non-localitate in timp i spatiu, receptia eternitatii. Introspectia i linitirea interioara ne permit sa intram in directa legatura cu timpul etern. De obicei, antropologii calatoresc ei inii in spatiile diverselor culturi, ca sa poata sa surprinda i apoi sa scrie in carti, crimpeie din curgerea permanenta a traditieiVI

rale prin fiintele trecatoare ale acelor coordonate, fiinte omeneti care au functionat dintotdeauna ca purtatoare ile informatie. Doar oamenii tree, povetile ramin, mai imuabile decit povestitorii lor, dar i decit cercetatorii care scriu despre ele. Relatarea ce urmeaza in paginile iicestei Carti coboara, i ea, din eternitate, dei nu este ciileasS de vreun antropolog. Doar ca, in cazul nostru, nvem de-a face cu sursa care pare sa fi scurt-circuitat traseul intortochiat pe care il parcurg, de obicei, relatarile despre inceputuri. Informatiile despre Zalmoxe i despre Carpatia erei primordiale, dar i despre legatura lor cu Cosmosul divin, curg direct din gura de aur a unui participant la acele realitati primordiale prin conectieiH'mediata.

Mintea omeneasca are istorie a sa proprie, i.ir psihicul este capabil sa retina urme din stadiile de dozvoltare precedente. Dar, neexistind stadii precedente pc'ntru omul preistoric, relatarile ce provin din mintea pi imordiala sint reflectare a realitatii i nu produse ale imaginatiei. Pe de parte, miturile, povetile, legendele, ca si credintele religioase, sint modalitati de a transmite adevaruri primordiale. Psihiatrii celebri au accentuat, din perspectiva tiintifica, de vindecatori ai mintii, cit csle de important sa recunoastem ca nu trebuie ignorata puterea miturilor i a credintelor inmagazinate in subcongtient de a trezi in om fortele datatoare de viata. ( a oameni civilizati, am devenit abili in a manevra doar simboluri mitice, in timp ce ignoram cu totul adevarurile Iransportate de mituri peste timp. Pe de alta parte insa, minte care are acces la informatia inmagazinata deja undeva, intr-o contiintaVII

universala, ne poate oferi sinteza a realitatii primordiale sau nu - cu conditia sa credem in existenta unor astfel de minti. Cartea aceasta este astfel de sinteza, iar mintea autorului este astfel de minte. Autorul ii deapana povestea la persoana intii plural: "...ce s-a intimplat cu noi, hiperboreenii...", spune el, ca sa intelegem ca exista deosebire intre felul in care percep oamenii obinuiti i felul de a percepe i comunica al fiintelor desavirite. Ni se explica cum ajung informatiile in mintea oamenilor: "Toate descoperirile voastre...sint aduse pe Pamint de oameni din civilizatia noastra.-.primesc informaHile in timpul somnului...prin ultrasunete". In sensul acesta, este important "sa vezi, sa auzi, sa intelegi", cu alte cuvinte, sintem indemnati sa ne extindem capacitatea perceptiva i ni se confirma ca "om ul care i-a extins contiinta pina la perceptia Universului este diferit de paminteanul o bin u it"... Descrierea civilizatiei din Carpatia nu reprezinta esenta vreunei doctrine elitiste. Desavirirea care este profesata in aceste invataturi este idealul catre care sint indemnati sa tinda toti oamenii, indiferent de etnie: "Intelepciunea care te aduce pe drumul desaviririi se afla in folclorul fiecarui popor". Iar intelepciunea, ca sa ne intoarcem de unde am pornit, sta in putinta perceperii de invataturi ca acestea, care sa ridice contiinta la un asemenea nivel, incit sa poata "sa vina, la timpul potrivit, in contact cu Adevarul". Inainte de a incheia incercarea aceasta de a comenta pe marginea unui text atit de original si eclectic, din perspectiva unui om sensibil i inca uimit, ar mai trebui spuse citeva cuvinte despre stilul acestei lucrari. Este de simplitate esentiala, imi vine sa spun chiar/ / / '

VIII

.irhaicS. Perspectiva participativa a autorului ne aduce loarte aproape de realitatea primordiala. Stilul direct, nc'c'laborat intarete impresia ca povestitorul insui face parte din epoca despre care vorbete, in care doar el tie probabil cum se comunica, poate prin telepatie, poate printr-un limbaj ca acesta. In concluzie, ni se ofera aici 0 vizi une a unui participant omniscient la acea realitate mi , care ne ajuta sa vedem lucrurile din perspectiva celui care a consemnat in illo tempore. Ca ni se daruiete aceasta Carte este un mare act de iubire din partea autorului. Cum percepem? Dupa nivelul fiecaruia, dupa cita intelepciune i viata exista in noi. Un lucru e sigur, ca informatia pe care primim luereaza in noi, ne transforma, pentru ca este vie. Sa ne indoim de adevarul ei i sa ne intrebam cum a ajuns ea in contiinta celui care a scris-o, este ca i cum am pune 1 indoiala insai nevoia noastra de a ne hrani sufletul cu .1 spiritualitate. Las cititorul sa treaca el insui, poate, prin aceleai mi'crcari, sa aiba parte de aceleai tentatii, sa se bucure 1a un aventurier care a descoperit comoara mult visata sau sa ajunga in acelai impas ca i mine i sa ia de la mceput, cu alta intelegere i cu dorinta de a se regasi pe sine in modelul primei civilizatii, aa cum ni se ofera cl, povestit de un autor care, fie ca se cheama tefan, fie c,i il numim initiat, fie ca vedem in el un Hiperborean mlrupat - nu se gtie cum, in timpul nostru - ne capteaza alentia i ne impregneaza sufletul cu adevaruri. Gabriela Drinovan - antropolog, Princeton University, SUA

'

' .

-

' * 1 .

,

> ,? mt

' .

<

V' .

->.

-

(1 t,* ',it j

'

.

-

-*

, i

*

v ,

,< > '

^

f

j-j

k bi. r * '. - ". : r. 1 1 j,

1 v . I, ,k t

, *f i

Motto: La implinirea vremii, cei care au salvat, cindva, Pamintul vor aparea din nou cu solutie, pentru ca aceasta este menirea lor. Voi, cei care intuiti aceasta 7 r revenire, invingeti frica i umpleti spatiul cu iubire. Semanind un gind bun, va rasari intotdeauna un om nou, un soare, mare, venica iubire. Al. tefan

Alexandra tefan

Prima civilizatie de pe Pamint s-a numit Dacia Hiperboreana. Statul hiperborean era alcatuit din 33 de regate, ce aveau singura capitala - Carpatia. Dacii credeau intr-un Dumnezeu unic, viu, care se numea Zalmoxe1 i care ii invata, prin desavirire, ca sufletul este nemuritor. Dacia se descifra: Dumnezeu e aid ". Se vorbea, in Dacia Hiperboreana, despre Pamint, ca despre unica planeta din Univers, ce inregistreaza in memoria sa toate faptele pamintenilor. Pamintul era considerat, de catre daci, singurul martor, atunci cind viata omului era evaluata, in Cer. Cel care raspundea primul in fata instantei Cereti, pentru faptele sale si ale oamenilor, era regele. El era ca matca, ce detinea toata intelepciunea universala, pe care transmitea pe treptele organismului statal, alcatuit din: 32 de regine, 23 de intelepti i 72 de preoti. Fiecare dintre acetia era responsabil de tot ceea ce se intimpla in Dacia Hiperboreana. Reginele tiau limba focului, a apei, aerului, plantelor, animalelor i pasarilor; cunoteau levitatia i comunicarea telepatica. Cei 23 de intelepti detineau toate tainele alchimiei i se ocupau cu pregatirea corpului omenesc, pentru care utilizau apa, singe, lacrima i sudoare. Totul era stropit cu un elixir, preparat dupa formula speciala. Celui care obtinea merite deosebite intr-un anumit domeniu i avea nevoie de un corp nou, i se permitea acest lucru. El ii putea alege orice forma de trup. Taina transmutarii vietii dintr-un corp vechi, intr-un corp/

1 in limba daca, Zalmoxe inseamna Dumnezeu

^

IV tirmclc lui Z alm o xe - C a rp a tia

non era detinuta numai de catre rege. Dupa trecerea m i llclului, dintr-un corp in altul, cei 72 de preoti il Ii n U i i u , ll binecuvintau printr-un ritual i ii urau sa aiba I'tirle, in continuare, de desavirire. Pamintul, in timpul Daciei Hiperboreene, era 11111 >i tit sub forma crucii i stapinit de patru rase umane. i I ici .ire rasa a primit, in mod egal, un teritoriu i un .re. Teritoriul era delimitat energetic i neincalcat, prin i uvintul dat. Pe Pamint exista singura clima. Sufletelor care atingeau nemurirea - indiferent .u n rase apartineau - li se permitea sa vina in Dacia, sa '.ci lesftvirgeasca, pentru a trece in cel de-al optulea Cer. Armonia dintre cele patru rase era mentinuta I'I m cuvint. incalcind, din invidie, Legea Cuvintului, inlrat in dezechilibru. Acest dezechilibru a afectat ilinea perfecta astrala a celor 16 planete i a celor patru o n primiti ca molten ire. Din cauza dezechilibrului rncrgetic, Urania a explodat i a cazut pe Pamint, in biii'.ili mici, fara sa distruga planeta. Primele bucati au ., i/I peste Carpatia, ale carei ramaite se afla pe fundul M ri i Negre. in Inteleptii Daciei Hiperboreene au tiut despre . (>st dezastru i au construit civilizatie, la 4000 de metri .ulincime, sub apa, unde ii continua, i la ora actuala, \i,ila. Civilizatia poarta numele Voda2. parte dintre ncmuritori a decis sa ramina in Dacia, pentru a rasadi nemurirea in lume, dupa dezastru. Dacia Hiperboreana nu a fost cucerita niciodata, i le nimeni, ci s-a cedat, numai prin hotarirea inteleptilor. Dupa ce au primit motenirea de la Zalmoxe, m.ijoritatea oamenilor au uitat sa-i multumeasca i auIn lim ba daca, Voda iir.camna omul din apa

Alexandru Stefan

considerat ca, daca au pamint i soare, vor fi in stare sa ridice, din mijlocul lor, un Dumnezeu. Hiperboreenii s-au inchinat lui Zalmoxe, i-au construit casa - in Gradina Nemuritorilor, pe cel mai inalt loc din Dacia, numit iohirnic - si 1-au rugat sa traiasca pe Pamint. Iubirea oamenilor 1-a facut pe Zalmoxe sa locuiasca alaturi de ei. Cind au hotarit sa-i faca lui Zalmoxe casa, dacii 1-au intrebat ce fel de piatra sa foloseasca. Zalmoxe le-a spus ca piatra se numete Moldovita, este tamaduitoare i, daca vor cu adevarat sa-i ridice casa, vor primi ca dar din Cer. Dacii s-au rugat 40 de zile i, in ultima zi, ingerii le-au adus piatra din care s-a construit palatul Kogaion. Zalmoxe le-a deschis, dacilor, tainele Cerului, i- binecuvintat prin lumina i i- invatat cum sa iasa, intotdeauna, vii din viata. Fiecare rasa era menita sa atinga desavirsirea. Rasa galbena este prima care a incalcat cuvintul dat i a facut loc invidiei. Cei din rasa galbena au privit in curtea vecinului - Dacia Hiperboreana - unde oamenii erau foarte avansati. Omul din Dacia putea sa traiasca in apa i aer; minuia focul, vintul i clima. Pe distante lungi, dacii se teleportau. tiau cum sa micoreze, in timp, distanta i, astfel, ajungeau imediat la destinatie. Teleportarea se folosea numai atunci cind era necesara i nu se putea utiliza in directii distructive, fiindca se pierdea acest dar. Invidia a stirnit gustul cotropirii. Vazind ca nu pot atinge nivelul Daciei, oamenii din rasa galbena au hotarit sa creasca populatia, pentru a domina numeric. Prima faza cotropitoare era furtul de femei.' /

4

im n elo lui Z a lm o x e - C arpatia

Alexandru tefan

Ele erau bine pregatite, pentru a nate un om liber i nemuritor. Rasa galbena credea ca, astfel, va dobindi mai uor desavirsirea. Acest lucru nu s-a putut face, caci, fara un barbat la acelagi nivel energetic cu femeia - cum era in Dacia - nu se putea concepe un nemuritor. Ura raselor a fost mai mare, deoarece nu au putut atinge nemurirea. Din acest motiv, toate rasele au venit impotriva Daciei i s-au luptat, pina cind s-au stins cei patru sori. Lumea a cazut in frig i bezna i oamenii au cerut iertare de la Dumnezeu. Zalmoxe i- iertat i 1-a trimis pe fiul sau pe Pamint, ca al cincilea soare. Din cauza ratacirii i de teama ca va pleca din nou Lumina, oamenii au hotarit sa-1 imparta i 1-au legat pe cruce, in forma in care era impartit Pamintul. De pe cruce, Fiul lui Zalmoxe - Aisuz - a spus oamenilor ca-i iubete i va lumina de Sus pentru toate rasele lumii, cit timp va exista iubirea pe Pamint. Dezechilibrul celor patru sori si dereglarea climei au avut drept consecinta potopul. Femeile dace rapite au supravietuit uor in apa; purtau, in pintece, copii din toate rasele de pe Pamint, care au supravietuit, astfel, impreuna cu ele. Dupa potop, femeia daca a nascut un copil la nivelul rasei din care provenea tatal. Copiii de dupa potop n-au inteles dimensiunea femeii si au tratat-o dupa cum era obiceiul, la nivelul la care se aflau - au degradat-o. Civilizatia Voda a simtit ca cei nascuti din femeile dace rapite, suprayietuitoare ale potopului, le sint frati - dei apartineau celorlalte trei rase - i au considerat ca au datoria de -i ajuta sa se desavireasca.6

Iui Zalmoxe - Carpatia

Alexandru tefan

Povatuirile hiperboreenilorCind veti vedea ca se dezechilibreaza clima i energiile Pamintului, sa titi ca numai decaderea spirituals a omenirii este cauza. intre barbat i femeie se va declana un conflict; se vor ataca reciproc i, in aceasta lupta nu va exista nici un citigator. Consecintele razboiului vor fi dezorientarea fatului, in timpul sarcinii, privind alegerea genului i nagterea multor hermafroditi. Natura nu comite greeli. Afectiunile cu care se nasc copiii sint traume psihice suferite in timpul celor noua luni din pintecele mamei./

Omul Daciei traia nelimitat in apa. Voi, nateti i invatati sa traiti 50 de zile in apa i toti veti fi salvati. Acest lucru trebuie sa fie invatat pina in anul 2012; in caz contrar, la acel moment, pot aparea dezechilibre foarte mari in natura, iar situatia va fi greu de remediat. Misiunea voastra este sa pregatiti corpul, sa se acomodeze in cele patru anotimpuri, pentru a trai cu ugurinta in apa. In cele patru anotimpuri, se gasete i se poate recupera nivelul atins, cindva, de voi, inainte de dezastru. Sa fiti atenti caci, acei care au provocat dezastrul vor continua sa va aduca spre prabuire. Ei va vor invata sa ateptati ajutor de la altii i, prin invatatura lor, va vor preface in neputincioi, ca sa fiti mai uor de nimicit.8

IV nmulo lui Zalmoxe - Carpatia

\i (Mshi situatie va continua, pina cind va veni in ajutorul \tv.im cel pe care-1 veti recunoate cu inima. El detine In.iM inlelepciunea desavirgirii omului pe Pamint. De la cl, ,im invatat i noi cum se dobindegte nemurirea. Trecerea la adincimea de 4000 de metri sub apa nr .1 lost dezvaluita de Zalmoxe, din timp, i noi am Ii imil -o cu credinta, caci altfel nici viata de pe Pamint , i i mai fi existat. Noi, inaintaii acestui neam, am trait intr-o pt'iUvtS armonie cu natura i ne-am pazit sufletele dr iluzie. Adevarul este primit de catre suflet i 11 na i prin intuitie. Mintea indeplinegte functia de ,i .iistine i ingriji trupul in care traiete sufletul. Sufletul unui om este picatura Divina. Apa, r.imintul i tot ceea ce exista in Univers este creatia lui I himnezeu facuta din materie, prin cuvint. Pamintul este singura coala unde totul exista i ill11lie nu exista, in afara de iluzie. Singurul lucru ce nu I male distruge sufletul este iluzia, dindu-i posibilitatea illIt'tului de a relua totul de la inceput. In iluzie, intruparea cuvintului trece prin | K'rienta celor trei dimensiuni ale egoului fals - bogatie, I ilore, slava. Impaienjenindu-se in materie i probleme, 111 /ete unica lumina adevarata - cea dumnezeiasca, ce il .11 luce pe drumul desaviririi. Dupa cum noaptea v-a facut sa intelegeti ca exista lumina, tot aa, in iluzie, trebuie sa contientizati numai ' cea ce este Dumnezeiesc. Noi am ocrotit rasada omului de frunte i, daca ,i ineritat, a fost slavit cu adevarat. Nu 1-am slavit dupa 11lo.irte, ci in timpul vietii, ca sa poata lasa dupa el ucenici.9

Alexandru tefan

Un popor care nu este in stare sa-1 recunoasca pe cel trimis de Dumnezeu nu are viitor. Din aceasta cauza, chiar i Dumnezeu este respins, ca sa stea undeva, departe - unde vor oamenii - i sa nu le poata vedea faradelegile. Cel care a ucis un om de valoare a lovit in Dumnezeu. Daca un popor este infectat cu invidie i trufie, il va ucide, intotdeauna, pe trimisul lui Dumnezeu. Niciodata, Dumnezeu nu revine in locul unde a fost ucis. Ca sa dobinditi nemurirea, nu porniti pe drumuri necunoscute, fiindca, intotdeauna, este cineva care a parcurs aceasta cale. Intelepciunea divina se afla, in stare latenta, in fiecare dintre noi. Numai prin intrupare, se poate trezi si constieritiza darul de la Dumnezeu. II poate auzi i intelege pe Dumnezeu doar acel care dobinde$te aceasta stare. Sufletele nemuritoare, care au parcurs perioada de timp in iluzie, va pot ajuta sa va treziti Dumnezeirea din voi. Vesnicia exista in fiecare om si trebuie trezita in timpul vietii paminteti caci, fara trup, este imposibil. Desavirirea incepe din momentul in care omul contientizeaza ca trebuie sa invete. Vibratia cuvintului lui Dumnezeu. care este primita de intuitie i transmisa in inima, va conecteaza la ritmul universal, ce va conduce in cele 7 Ceruri, pentru a studia sunetul. In cele 7 Ceruri, sunetul trece prin corzile vocale si se transforma in cuvint. Numai dupa ce a fost invatat cuvintul, pot fi deslugite cele 7 note, care formeaza/ '

10

IV 111 mclf lui Zalmoxe - Carpatia

iin ulia universala. intregulUnivers areunsingur dirijor !< I )iimiu/eu. Cine cinta fals ori nu intra in ritm, mai are 1 1 mv.1l.il, pina cind va cinta in orchestra Universului. * Treptele celor 7 Ceruri se pot atinge, in corp, prin i lf'ivirirea pe Pamint. ele 7 Ceruri sint codificate in gama Do major: I - dorinta sufletului de a-1 cunoate pe Dumnezeu - primul Cer. RE - renaterea continua - al doilea Cer. MI - miracolul vietii - al treilea Cer. FA - fapte concrete - al patrulea Cer. SOL - solidaritate - al cincilea Cer. IA - lansarea sufletului - al aselea Cer. SI - simbolurile - al aptelea Cer./

18-lea Cer este intrarea in imparatia lui Dumnezeu Milk'lul ii transforma cele patru haine: fizica, eterica, ill, 11 s?i mentala. .1 imparatia Divina este nelimitata, adica puteti * -.Ic, pe trepte. Ca sa ajungeti in cel de-al 8-lea Cer i sa-1 cunoateti I if .il 9-lea, trebuie sa incepeti, pe Pamint, de la calirea ^hi | ilui. Numai intr-un corp curat i sanatos poate veni i m iiflet inalt, dumnezeiesc. Noi ne-am desavirit, urmind alfabetele lui Andrei i /aharia.

11

Alexandra tefan

Alfabetul lui AndreiAm tot i n-am nimic. Bine facind, ai grija sa nu faci rau. Cind furi, il faci pe Dumnezeu martor. Dumanul, iubete-l. Eu i ea sintem una. Facind rau corpului, il alungi pe Dumnezeu din tine. Gindul ascuns te ratacete. Harnic sa fii i pamintul te va hrani. Iarta i vei fi de toate iertat. Jocul trebuie sa aiba reguli. Kilograme multe de ai, sanatate n-ai. Lumina e intelepciunea. Mama, iubete-ti. Nu ucide viata, ca te poti ucide pe tine. Omul se educa din pintece. Pe tine te minti, mintind pe altii. Rau faci, rau gaseti. Sa nu fii gelos i invidios, ca devii neputincios. arpele e de leac. Taci, daca n-ai ce spune. Tap ispaitor sa n-ajungi. Uda gradina i va rodi. Vegheaza cu inima, nu cu mintea. Zalmoxe este tot.

12

I'i iii mck' lui Zalmoxe - Carpatia

Alf.ibetul lui Zaharia A Aisuz e fiul lui Zalmoxe. 1 blagoslovete pornirea mea. 1 H victoria e numai in Zalmoxe. I gol vii, pleaca intelept. ) I, Dumnezeu te iubegte. I iertarea iti aduce scaparea. II iobagia nu-i de la Zalmoxe. ju decat vei fi, daca judeci. i zimbete, ca traieti. II ispita vine din lacomie. 11 - Ikel e apa sfinta. capul se tine pe umeri. 1 leneul nu are loc in Cer. 1 M - mama e Pamintul. 11 - noi i voi sintem frati. () - omul este Universul. 11 - puterea e in intelepciune. I ruinea este semn de indreptare. ( - Sus i jos e acelai stapin. I Fatal este tot. V - uritul, din fapte urite e facut. < >- famenii nu sint oameni. I X - harul se dobindete prin munca. 1 , - farina este trupul tau. 1 I I - cinstit traiete i n-ai de ce te teme. III - iohirnicul e muntele dacilor. I l l - scindat e Pamintul, fara credinta. I>- moale nu fii, ca nu vei izbindi.^ 7 /

13

Alexandru gtefan

- imbogatirea peste masura te leaga. - tare e acel ce nu se face mare, - asta sint eu, prin faptele mele. - iubete neconditionat. - iadul e nascocit de om. Societatea pe care voi construiti este bazata pe logica. Logica este legata de trup i, indiferent ce fata are, urmarete un interes. Urmasii votri se vor intreba ce s-a intimplat cu noi, hiperboreenii, de ce nu am lasat motenire in plan material i nimic scris despre cum se dobindete nemurirea. Despre acest dezastru, noi am gtiut cu 2000 de ani inainte i astfel, am avut posibilitatea sa construim lumea de sub apa, la 4000 de metri adincime. In trarea, in lumea noastra, se afla in Marea Neagra, iar ieirea este in Triunghiul Bermudelor. Evolutia noastra cosmica ne-a permis sa studiem foarte bine Pamintul. Daca nu se cunoagte locul menit pentru a trai, in zadar se studiaza Cosmosul. Spatiul ofera cea mai buna posibilitate de-a studia Pamintul. Soarele i Luna sint un intreg - masculin i feminin. Atrii care lumineaza fac parte din ierarhia Divina i nu pot fi locuiti de fiinte cu trup. Sistemul planetar intra in matricea vietii, care este structura ierarhica, ce constituie osatura dezvoltarii lumii. Constientizarea Planului Divin - de catre om - este cea mai mare fericire care i se poate da cuiva, in viata. Informatia despre dezastrul ce urma sa se produca ne-a facut sa studiem mai adinc constructia Pamintului. r14

I'i imuclc Iui Zalmoxe - Carpatia

\m dcpistat un teritoriu-petera, asemanator celui pe ' . I aveam. In apropiere de Carpatia, se afla cel mai bun sol in )*m, din care am construit Noul Pamint. Inainte de a veni apele peste locul de unde am luat I miinnlill, am pregatit un ecran-antena asemanator apei. In ,11 vs I (>cran, este stocata lumina celor patru sori, care se ill.i in contact energetic cu cel de-al cincilea soare. Toate descoperirile voastre, din domeniul Irlinologiei, sint aduse pe Pamint de civilizatia noastra. i. lie, anumiti paminteni primesc informatiile - in 111111 11somnului - i, ulterior, le aduc in fata lumii. Intermediarul dintre noi i voi este delfinul. El nun,isle ultrasunetele, prin care se transmit informatiile I" I&mint. Ca sa puteti descifra mai uor i folosi mini matiile ce va sint transmise, construiti un satelit, I " Invventa ultrasunetului. II instalati pe fundul Marii -if, cu fata spre Rasarit, in dreptul localitatii al carei i 11 amintegte de mama. In apropiere, construiti un tloH'inariu cu un centru, in care se vor studia toate mini matiile transmise de noi. in apropierea delfinariului, ridicati maternitati, i mt If copiii se vor nate in apa. Pe linga programa ce va fi i * m misS de la zamislire, pruncii vor primi, prin delfini, inlnmiatii de la noi. In bazinul de natere, sa fie admii I If 1 in ii. Astfel, mama nu va avea nici durere, la natere. 1 I i (iii iosc foarte bine nagterea in apa si vor transmite, m.m if i i copilului, ce au de facut, pentru ca nagterea sa i" usoara. Sistemul energetic din Dacia Hiperboreana liuu'jiona pe baza energiei solare, a apei i a aerului I'if ,at (comprimat). Constructiile noastre erau realizate' /V ' / ' /

15

Alexandra tefan

in aa fel incit sa le putem dezmembra i transporta in alta parte, foarte uor. Deplasarea navelor spatiale se efectua pe baza energiei subterane, de la vulcanii care nu erupeau. Interventia omului in tezaurul de petrol i gaz al Pamintului distruge starea de baza pe care functioneaza planeta. Priviti Pamintul ca pe un organism viu. In sistemul planetar, Pamintul era ultima faza, in care sufletul se mintuia. Cum nu cunoate omenirea cele 7 Ceruri, la fel, nu tiau nici vietatile de pe celelalte planete despre Pamint. Intuiau despre existenta sa, dar nu tiau nimic concret. Planeta Pamint era prima scara, in care sufletul paea catre Imparatia Divina i se considera casa lui Dumnezeu, acoperita de taina iluziei. Energiile distrugatoare nu puteau distruge decit ceea ce vedeau i ceea ce exista. Deoarece Pamintul era invelit in iluzie, nu 1-au vazut i a ramas neafectat. Ca urmare a dezechilibrului planetar, s-a marit temperatura in spatiu i, astfel, s-au topit ghetarii de pe planete. Apa rezultata, in acest mod, din tot sistemul planetar, a cazut pe Pamint, sub forma de ploaie. Noi am creat ghetarii, pentru a da omenirii posibilitatea de supravietuire; prin ghetari, apa s-a strins i s-a facut mai mult loc pe Pamint. Respiratia omului, dezechilibrul ecologic, fumatul i consumul exagerat de alcool vor forta topirea ghetarilor. Acest proces ar fi trebuit sa fie lent, pentru a nu afecta omenirea. Statele care contribuie la incalzirea atmosferei trebuie sa construiasca centrale ce produc aer rece. Dupa topirea ghetarilor, apa se va intoarce pe planeta de unde provine. Apa are memorie; este banca in care se pastreaza viata i, atunci cind exista16

ii tmiu'lo iui Zalmoxe - Carpatia

i >Ii| i, readuce la supraf ata. i i IVntru a se stabili daca planeta exista apa, Hr | satelitul cercetator, inainte de aterizare, se arunca h I Innate din cauciuc umplute cu sare i indicatoare ce .11 umiditatea. ,1 Pe baza celor patru forme de energie, ce apartineau i i . l or umane, pina la potop, s-au format anotimpurile. i iT)ia rasei care atinge desavirirea insotete. Din cauza decaderii spirituale a omenirii, aceste . m i );ii sint neglijate. Desavirindu-se, oamenii vor intra m | isesia acestei energii, de care nu se vor mai desparti. lncepmd din anul 1945, pe Pamint se vor intrupa ()! ( care au pus bazele Daciei Hiperboreene. Potopul s ,i putut evita. Din evolutia spirituala, pe om ll pot frina numai Invulia i succesul artificial. Un om care a ajuns la un ilis t 1 malt, in stat, dar nu a echilibrat invidia i trufia, va i AiltM intotdeauna, in locul de unde a pornit. Aisuz a , !' *I i /islingnit atit de oamenii disperati, cit i de prietenii inviiliogi. lira Varsatorului va fi ultima coala din cel de-al 11 Helea. Cer. In aceasta era, omenirea va invata cum sa II .mslorme trupul, pastrind doar corpurile subtile. Sensul ,iri i se tia ca are nevoie sa se hraneasca cu singe, i i i.i nn scmn ca oamenii din zona respectiva s-au inrait M fn* sacrifica animalul, pentru ca lumea sa se schimbe in iblur,

lornadele sint consecinta a dezechilibrului rotirii / I* . i i mnlului. Aceasta stare poate fi remediata cu ajutorul in i)*,iit'Jilor,careechilibreaza v itezad ero tireap lan eteiin lii nl nxei sale. Iichilibrarea Pamintului i a climei va fi posibila 1 11 1 i i i .l i dupa renuntarea la folosirea produselor petroliere i \i i timbustibil i inlocuirea lor cu energie solara. Legea fundamentals a Universului este: ceea ce e t 11 ii nS * tor creator se atrage i se contopete". Cel mai neprotejat astru este soarele. H este afectat de producerea luminii artificiale, I19

Alexandru tefan

necreatoare (neasemanatoare soarelui) i de efectuarea fara masura a testelor nucleare. Lumina se indreapta catre soare, dar este respinsa - nefiind asemanatoare - i astfel se produc explozii care afecteaza ecranul de protectie al soarelui. Un suflet care se agita prin viata in cautarea mirajului evolutiei spirituale" nu atinge inaltimi mari. Daca in inima voastra s-a trezit setea de Lumina - prin Lumina realizati-va. Nu cautati pentru voi linitea, profitind de cei care au greutati, ci veniti in ajutorul lor i uurati-le drumul. Numai dedicindu-va omenirii va veti cunoate insemnatatea. Desavirirea se obtine prin straduinta i munca grea, dar aduce mare bucurie. Fie ca nazuinta spre inalt sa marcheze fiecare zi traita de voi. Intelepciunea care te aduce pe drumul desaviririi se afla in folclorul fiecarui popor. Nu va imbatati cu realizarile, daruiti inima voastra oamenilor care va inconjoara. Zimbetul de bucurie i privirea plina de compasiune vor sfarima gheata din inima omului deznadajduit. Omul se deosebete de celelalte fapturi de pe Pamint prin faptul ca tie sa zimbeasca. Ca sa mergeti pe drumul lui Zalmoxe fara sa va poticniti, pastrati-va religia, limba, portul i obiceiurile. Doua inimi impreuna alcatuiesc floare a unitatii, de rara frumusete. Nu sint necesare cuvinte in plus; omul impins intr-un colt oricum nu va intelege povatuirile. Iubirea i intelegerea voastra, in astfel de situatii, sint nepretuite.20

! 't 11 i iill'll* lui Zalmoxe - Carpatia

Cel care considera ca s-a maturizat, sa se uite in 11ii 11 sa, sS vada cita trufie este acolo, cita voluptate, sete | If uiti>re, minciuna i falsitate. Pentru a invata, trebuie i s3 auzi, sa intelegi ca sa devii un sprijin. \| -icrirrea vietii, la adevarata valoare, pot face numai .'ii U s;!iviriti. Omul care i-a extins contiinta pina la prurplia Universului este diferit calitativ de I'.imnileanul obignuit. Armonia cunoagterii spirituale i (lt'osebete esential de armonia bunastarii materiale. ( 'el ce se va nate este un suflet cu viata autonoma. I * ulm dezvoltarea lui sint necesare eforturi ale parintilor < i anumitor conditii, pina ce el insui va fi gata .1 n in e ceva. La rindul lor, ne vor ajuta, pe masura It .ivinjirii lor. Aceasta este lege a vietii. Noi sintem I-onsabili de cei care depind de noi. < Aflindu-se in ignoranta, omenirea a invatat iin 11 t> Dar, timpul trece i mintii mature ii sint necesare |. 11 nos Iinte fara de care dezvoltarea in continuare a omului .. ii este posibila. coala de baza, prin cele noua luni de adoptie i Hiitecele mamei, trebuie sa devina invatatura care va lm i 11111 in ea toate realizarile omenirii ajunse pina la etapainhmlci.

I'recerea dintr-o calitate in alta, pentru a deveni ,i ii'iiiifn&tor Divinitatii, este un proces fundamental, I nliind, care sta la baza intregii alcatuiri a lumii i poate Ii ihiiumit Lume, Viata sau Esenta a tot ce exista i se ml impia in orice punct al Universului. Calitatea i folosirea unui fruct depind de perioada I .ii'esta a fost cules de pe ramura. La fel, contiinta21

Alexandru tefan

care s-a dezvoltat trebuie sa vina, la timpul potrivit, in contact cu Adevarul. Cu fructe putrede, rascoapte sau descompuse nu poate fi xmpodobita masa festiva a Universului. Noi, cei care am cunoscut Adevarul, aducem crimpeiele lui stralucitoare celor aflati pe drumul desaviririi. Universul poate trece de la stare la alta sub influenta actiunii ciclice a energiilor spirituale. Acest proces nu prevede distrugerea lumii materiale. Oamenilor le revine sarcina de a se izbavi singuri, desfacind, generatie dupa generatie, ghemul acumularilor destinului. Perceperea intelepciunii este un proces profund, care schimba intreaga structura a organismului, modificindu-1 calitativ i calindu-1 prin cele patru anotimpuri. Dezvoltarea individuals a fiecarei entitati din Univers este numai un singur aspect pe care il poarta in sine fiecare manifestare Dumnezeiasca. Contientizarea de sine a omenirii drept un intreg urmeaza a fi traita. Amintirile despre excesele omului (bolile copilariei) vor strabate veacurile i ii vor uimi pe urmai. Confortul vietii exterioare a omului nu afecteaza viata sa interioara, daca nu constituie un scop in sine al existentei sale. Dobindind noua calitate, omul devine reprezentantul acelor niveluri energetice pe care sufletul le-a atins./

Toata strategia cosmica a Daciei Hiperboreene se baza pe analiza Pamintului i a fenomenelor care il incurca pe om in evolutie. Pamintul este casa noastra, pe22

1*i h i nu'le lui Zalmoxe - Carpatia

< loli sintem datori de a ocroti i pastra. Navele noastre spatiale sint construite din m.iin iiilc invizibile, ca sa nil va incomodam cu prezenta Ii.,I . Ic toate planetele din Univers a existat viata. Odata ! i ilr.| w itia celor patru sori i explozia Uraniei, sistemul I*l.iii*-lar s-a dezechilibrat i viata de pe celelalte planete ..I. In afara de rasele care au trait pina la dezastru, I I V mint s-au intrupat i sufletele de pe toate planetele i umlc .i existat viata. IV planeta Saturn au trait oamenii uriai. De pe ii iir. au venit sirenele. Centaurii au trait pe Neptun. 1 'mill /cipezii a venit de pe Mercur. Ciclopii au 111 .ivii'Jiuit de pe planeta Marte. Amazoanele au trait i" Jupiter. ( urmare a faptului ca au venit multe suflete de 1 - lb |*l.nete,s-adepait,decitevaori,greutateapentru . . 1 1os I conceput Pamintul. Nici tara nu poate decide l,i IMmmtului, fiindca adevaratul stapin se afla la * in imca de 4000 de metri, sub apa. Sufletele de pe alte i 111 ii 'I *, tii re s-au intrupat pe Pamint, au format cea de-a ill, I ,1 . I > i ! dezastru, s-a depus un efort mare, pentru 4 I i mediului inconjurator; am realizat conditii . I line, | icntru ca toate civilizatiile sistemului planetar id i | i,il,i adapta. Toata vegetatia de pe Pamint a fost m -in I din . 111 momentul producerii dezastrului, multe suflete, * r 1 V 1 planete, se aflau la un nivel jos de evolutie. it. ii In so intr-o singura casa - Pamintul - au fnvatat Ii ili* la altele din ceea ce aveau mai bun. /

23

Alexandru tefan

Pentru cei ce nu i-au echilibrat instinctul de cotropire, inainte de dezastru, omul desavirgit reprezinta tentatie. Toti cei care au trait in acel sistem planetar erau, mai mult sau mai putin, diferiti de paminteni. Traind pe Pamint, i-au schimbat aspectul fizic, devenind asemenea pamintenilor, dar nu pot evolua decit pe planeta ce le-a fost menita. Sa nu va mirati cind, alaturi de voi, vor trai oameni aflati in faza incipienta de evolutie. In timpul apropiat, va fi restabilit sistemul planetar si fiecare civilizatie se va intoarce acasa. Noi am inteles ca toti cei din Univers sintem familie, care se desavirete continuu. Intruparea sufletelor de pe celelalte planete, pe Pamint numim Babilon". Aceste suflete au considerat ca Pamintul le apartine i au inceput sa-1 imparta. Astfel, s-a distrus tot ceea ce supravietuise potopului. Noi, cei de sub apa, avem copie a Pamintului de dinainte de dezastru. Nimic nu se pierde, din ceea ce a fost, este i va fi. Pentru rasele mogtenitoare ale Pamintului, traiul alaturi de civilizatiile de pe celelalte planete a fost cea mai mare experienta, care se va transforma intr-o gcoala a Universului, pentru intregul sistem planetar. Discordanta dintre credinte, cunotinte, traditii i conceptii - care au fost aduse de pe celelalte planete - a condus la un impas. Ieirea este posibila numai printr-o sinteza a ideilor esentiale despre etapele de dezvoltare ale sufletului omenesc./ 5 / /

24

Ini'le Ini Zalmoxe - Carpatia

I ),1 gSsegti toate tainele Universului i nu ai 11. i.i injclc'pciunii, nu le vei intelege. Cea mai potrivita >,i|t pentru om este cea a evolutiei, nu a revolutiei. iihiiuM' .) oferit Daciei posibilitatea de a-i construi un 1111 m, este rindul vostru sa faceti alegere. Daca 1(1 in < li contiinta in timpul vietii, contient vei trece ill vi.ilS in alta. In I > omul ar fi avut ochi, ar fi vazut perfectiunea 1 i! i i i I >i n aceasta ceara, se faceau, pentru el, luminari. tl uni 11 tM pregatit de catre un preot i nimanui din a Hinlir nu i se permitea sa scoata vreun tipat, ca sa nu |*i 1 1 Mifli'tul care se pornea la drum. * i .ri unde se petrecea decesul avea doua intrari I * i.i i I ;ii spre asfintit. Mortul era scos spre rasarit, cu jli i n i ' l l ' mainte i era du sinspatele casei, unde sefacea > I Hi1.11 .11 ii'naterii. Trupul neinsufletit era aezat pe M *ii)* *i|uvial, cu capulinspre asfintit i seardea. Cenua M * i * 11 m cripta familiei, ce se afla pe mosia neamului. 1 i i clc natere era numai una, pentru tot neamul.ii

31

Alexandra tefan

Era ca maternitate, cu doctori i moae bine pregatite. Se construia cu fata spre rasarit. In casa unde avea loc naterea, existau cinci femei bine pregatite pentru acest moment, care ajutau gravida, prin tehnici speciale de respiratie, pentru ca pruncul sa fie mai uor conectat la ritmul universal. Lumina era foarte importanta, la natere. Luminarile se aprindeau in casele unde se petrecea naterea i avea loc moartea, iar mirosul ghida sufletul catre locul renaterii. Naterea avea loc in apa, iar bazinul era identic - ca forma - cu pintecele mamei. Apa era curata i, pe fundul bazinului, se facea semnul crucii, din argint. Toate femeile din Dacia nateau in apa, dar secretul era ca naterea se producea practic sub apa; femeia ii tinea respiratia citeva minute, sub apa, iar naterea era foarte uoara. Dupa modul in care pruncul iegea din apa i dupa semnele pe care le arata, era recunoscut de un reprezentan t al regelui: cine este i ce va fi. Valoarea unui om se dadea dupa urmagii pe care ii avea. Totul se aprecia prin ceea ce natea omul. Copilul - so spunea - este prezentul, trecutul i viitorul celui care 1-a plamadit. Celor care - din greeala - cadeau i pierdeau nemurirea li se dadea ansa sa redobindeasca prin natere animalica (cu gemet i durere) in muntii Bujeci. Putea fi nemuritor doar acela care era asemanator lui Zalmoxe. Fiecare familie din Dacia avea coala mistica32

imuclr lui Zalmoxe - Carpatia >h 'I.i, care

K i

era pastratanum ai in familie i era transmisa '|nliilui, de la zamislire. Data naterii era considerata ziua zamislirii, iar ........ . L 1 naterii se numea ziua im plinirii". n u I la virsta de 3 ani, copilul se hranea numai cu i tpii'lf mamei. De la 3 la 4 ani - lapte de capra. Intre 4 i .im, boa lapte de bivolita; intre 5 i 6 - lapte de vaca i, I -i ti,i l,i 7 ani, bea lapte de oaie. Copilul ii alegea singur lul .llimentelor, de care avea nevoie organismul; nu mipimea nimic. i ) mama nu avea lapte, copilul era hranit numai u I iplc de bivolita. 111 cei 7 ani de acasa, copilul ii alegea drumul pe . I v.i urm ainviata. / De la virsta de 3 ani, era dat, spre educatie, unit ilor din partea mamei i a tatalui; fiecare dintre ei I i>pi lul cite trei luni de zile, pe an. I ) micutul nu dorea sa mearga la unul dintre I-hi iii i, y,r aduna tot neamul i se cerceta cauza acestei nilthlmi. Daca, dupa intrunire, problema nu era !\.i|,i, banicilor li se lua titlul de buni", iar nepotul mime.i ,,mo" i baba". Iniii la virsta de 7 ani, copiii erau considerati 11 I > greeau, li se facea observatie, dar nu erau I' i' iii niciodata. Ceea ce spuneau copiii, pinfi la 7 ronsidera adevarat. Niciodata, nu erau chemati / fri !tori. < urn se scotea in fata batrinilor, la fel se ....... I i ,i cu copiii ce nu au implinit 7 ani. Exceptie, de I-- i uilul:, faceau Mtrinii. >u frica, copilul era infectat numai in 33

Alexandru tefan

timpul celor 9 luni de sarcina. Aceasta afectiune putea fi echilibrata doar pina la virsta de 15 ani. Fiind netratata, aparea un tip de adrenalina, care se exprima prin savirgirea unor acte extreme. Din dorinta de a demonstra - lui insui, dar i celor din jur - ca nu depindea de frica, copilul alegea exprimarea in directia raului: sinucidere, automutilare, maltratarea celor apropiati, fortarea anumitor grupuri sa-1 accepte ca lider etc. Frica producea un sentiment de neimplinire i crea, omului afectat, un destin plin de datorii, pe care sufletul trebuia sa le plateasca de fiecare data cind venea pe Pamint. Frica incurca sufletul in evolutie. Aceasta afectiune se trata de la inaltime, prin exercitii speciale pentru copil, in timpul zborului cu delta-planul. Inainte de exercitiile din aer, copilul invingea frica de inaltime, intuneric, singuratate, moarte, nesiguranta i indoiala. Pina la virsta de 11 ani, indiferent de gen, copilul trecea prin coala vietii. Apoi, studia frumosul nerepetat (ceea ce este cu adevarat frumos, nu se repeta) i bunele maniere. De la 15 ani, fata sau baiatul care hotarau sa devina zei treceau coala Cerului, unde dascalii erau barbati i femei special alei, de frumusete rara. Daca ucenicii intrau in contact cu unul dintre ei, nu mai putea sa devina zei. In Dacia Hiperboreana, nivelul de energie al entitatilor superioare era pastrat cu sfintenie. Nici entitate, care ii cunotea nivelul de energie, nu intra in contact cu energie mai joasa decit cea pe care detinea./

34

IV urmele lui Zalmoxe - Carpatia

Se tia ca orice barbat/femeie care intra in contact Hi zeul sau zeita, murea, fiindca omul de rind nu detinea ,uelai nivel de energie. Naterea unui initiat era acceptata de Cer, numai I T in detinatorii energiei virgine, ceea ce insemna ca cntitatea superioara zamislea pruncul prin iubire. Cei care nu erau nascuti din dragoste nu cunoteau iubirea. Daca entitate superioara intra in contact cu aceti oameni, risca sa ii piarda gradul, prin decadere. Acest lucru se numea seducere. De aid, au aparut castele. Celor care nu cunoteau i11 birea nu li se permitea sa traiasca impreuna cu energiile virgine. Acetia din urma erau invatati de mici cum sa deosebeasca energiile seducatoare, ca sa nu cada in capcana lor. Persoana care nu se natea din iubire, privea lemeia (barbatul) ca marfa vie i se ocupa numai ile convertirea energiilor superioare, in folosul propriu. Intrarea unei persoane in contact cu aceste energii joase .ivea influenta i asupra partenerului de viata. In Dacia, existau specialisti care depistau ce sarcina I Iucea femeia. Dupa doua saptamini, se verifica nivelul de energie al pruncului. Daca era famen, i se dadea mixtura prin care era eliminat. Aceasta mixtura nu-1 influenta pe I'opilul adevarat. In Dacia nu se nateau copii handicapati, dar, daca nu erau depistati i totui, veneau pe lume, erau tratati ca loti ceilalti, nu se facea nici diferenta intre un om sanatos r r ' si unul handicapat. Se tia ca omul cu handicap indica ifectiunea de care sufera comunitatea in care s-a nascut./ /

35

Alexandru Sptefan

CasatoriaStramoii purtau cume, cu tuguiul indreptat in fata. Aceste cume se faceau numai din oile care se jertfeau, avind mielul in pintece. Era tehnologie speciala, prin care aceste cume purtau energie deosebita. Nivelul spiritual al unui dac se masura dupa faptele sale. Dupa forma i culoarea cumei, se observa locul pe care il ocupa in comunitate. Cuma era facuta dupa forma urechii; de fapt, forma cumei era copia urechii. Dacii se recunoteau dupa forma urechilor. Exista un plan special al lantului de energii familiale i ierarhie, potrivit careia ultimul cuvint apartinea celui mai batrin om din familie. Cind era petita fata, batrinii din ambele familii verificau reciproc forma urechilor tinerilor. Daca se refuza casatoria, din cauza formei urechii, cel in cauza trebuia sa-i caute perechea in alta parte. In Dacia, era foarte bine cunoscuta cromo-terapia. Gazdele brodau i teseau prin covoare toata aura familiei. Culorile se aflau in tesaturile i broderiile neamului. Celor care nu-i gaseau perechea pina la virsta casatoriei, li se cerceta compatibilitatea aurei, de catre batrinii din ambele familii. Cind fata era gata de maritat, se scoteau covoarele pe garduri, iar flacaii ii studiau aura. La fel se intimpla i in cazul baietilor care vroiau sa se insoare - scoteau covoarele pe gard.


Dupa ce baiatul i fata decideau sa se casatoreasca, l.imiliile lor faceau schimb de tesaturi. Timp de un an tie zile, se studia compatibilitatea celor doi tineri, prin mtermediul acestei tesaturi. Daca una dintre familii ronsidera ca aurele nu sint compatibile, se inapoia h'satura. Acest gest semnifica incheierea oricarei discutii legate de casatoria celor doi tineri. Daca se intimpla ca, dupa casatorie, sa se desparta, i i erau invinuiti tinerii, ci batrinii, caci nu au studiat bine i umpatibilitatea lor. De multe ori, inainte de a se marita fata in alta /,ona, erau preluate covoarele de la trei femei din familie (mama, bunica i strabunica). Baiatul se casatorea rareori m alt sat. Studiind covoarele, se tia daca fata va prinde i .idacini in alta zona. fata dintr-o zona spirituals nu era i lata intr-o zona mai joasa, din acest punct de vedere. La petit fata, se mergea numai simbata seara i era tit- dorit ca baiatul sa se prezinte cu parintii, pentru ca pi ietenii ar fi putut sa-i fure mireasa. Flacaii care iubeau inimalele aveau mare trecere la fete. Casatoria avea loc cind baiatul implinea 21 de ani. 14'tei i se permitea, insa, casatoria dupa 17 ani. Ziua nuntii era aleasa astrologic i nu se faceau iiH'iodata nunti in anii bisecti, deoarece femeilor ce se r ' m.iritau intr-un astfel de an le mureau barbatii. Nunta Imea trei zile. Prima zi se petrecea acasa la fata i erau mvitati numai tinerii. A doua zi, avea loc masa cea mare; rra petrecere numai pentru oamenii casatoriti. A treia i, se petrecea la casa naului, cu toti nuntaii. Mirele venea dupa mireasa, calare pe cal. Tot pe cal M'neau i prietenii lui, care se numeau vornicei. Acetia/ / / /

37

Alexandru tefan

erau iscusiti la vorba i il laudau pe mire, in timp ce tineau in miini doi colaci i busuioc. Dupa ce il prezentau in vorbe frumoase pe mire, acesta ii arunca fetei un obiect, ea il prindea, apoi ii invita in casa pe toti, unde ii cinstea cu dulceata de gutui i vin rou. La nunti, erau alei bucatari, care detineau energie speciala, ca oamenii sa nu se certe. Se considera ca tinerii care au avut noroc de vreme buna i au intilnit rasaritul soarelui dupa nunta vor avea viata lunga i fericita. Daca, intr-o casatorie, sotii ii dadeau seama ca iubesc pe altcineva, se desparteau prin buna intelegere, avind in continuare grija de copiii pe care ii aveau impreuna.

CasaFiecare om ii ridica singur casa, pentru a nu fi implicate energii straine. Pina cind se casatorea, baiatul avea pregatit materialul pentru constructia casei, pe care facea din lemn. De mic copil, baiatul era invatat cum sa-i construiasca casa. Pe fiecare casa era un semn special, care evidentia pozitia in societate a familiei respective. Pe poarta fiecarui dac era stocata, in sculptura, toata informatia despre neamul din care provenea. Casa unui dac era un intreg mister. Se construia dupa Legea Universului. Masa i mobila erau38

I e

urmele lui Zalmoxe - Carpatia

9

confectionate din lemn de nuc. La constructia casei, era r / Iolosit lemn din corn, stejar i frasin. Podeaua se facea din lemn de salcim. Casa se construia in jurul unei osii, iar temelia avea forma de cerc. Pe acest cerc se instalau patru roti care se micau continuu pe un canal. Dupa cum mergea soarele, aa se rotea i casa. Ziua, se rotea dupa raza solara, iar noaptea, dupa lumina lunii. Secretul casei: prin constructia i rotirea ei, casa nu intra in timp. Dacii tiau ca omul imbatrinete numai in limp. Constructia care nu intra in timp era considerata sfinta. Casa era astfel construita, incit soarele i luna .iveau grija de ea i mentineau permanent, la punctul zero. Omul intra in casa i ii regenera trupul. Dacii nu traiau intr-o casa, tot timpul, pentru a n u se ataa de materie. Se faceau, periodic, schimburi de locuinte. Fiecare neam traia foarte strins legat. Casele erau ronstruite una linga alta, pentru a se putea forma energia care ii apara de orice pericol. Nici casa nu semana cu alta. Cind era gata sa se casatoreasca, flacaul trebuia Set aiba proiectul de casa. Tinarul ii prezenta macheta, intr-o incapere mare, cu acustica perfecta, unde erau prezente Lumina, Culoarea, Sunetul i Vibratia. In incapere nu exista nici persoana, in afara de rl. Inteleptii priveau totul din alta camera, prevazuta cu Irrestre. Tinarul cinta melodie, care i- inspirat proiectul casei. Daca macheta nu se darima de la vibratia cintecului, proiectul era acceptat de catre intelepti, sub titlul39

Alexandru tefan

Temelia este armonia". Aceasta realizare ii permitea sa-i intemeieze familie. Baiatul trebuia sa aiba casa, iar fata decora cu zestrea primita de la parinti. Toate casele se sfinteau cu apa din riul Cula. Casa dispunea de moara, beci i sauna, care era adaptata la ape termale. Casa pe care ii faceau cuib berzele se socotea ca este binecuvintata. In casa unui om nu avea dreptul sa intre nimeni, in afara de cel poftit i, din intimplare, acel ratacit.Cind plecau la cimp, dacii lasau mincare, masa, linga casa, pentru trecatorii care aveau nevoie de un popas. Linga casa fiecarui om, se punea, intotdeauna, mincare pentru pasari i animalele salbatice. Casa de natere, cea pentru moarte i biserica erau singurele constructii care se aflau in timp. Se construiau din piatra i erau varuite cu alb. Nu era permis ca locuinta sa fie amenajata de altcineva decit cel ce locuia acolo. Se considera ca, daca se traia intr-o casa aranjata dupa ideile unui om, casa ii apartinea aceluia. Toate casele de odihna erau construite pe mare. Insulele erau create de catre oameni.


Carantina. Fiintele neimplinite. Ritualuri de trecereSufletele care nu se renasc in timpul trecerii dintr-o viata in alta, nu sint considerate nemuritoare i ijung in Carantina Cereasca, unde ii ateapta venirea pe I'amint, dupa cum decide Cerul. In Carantina, sufletele sint dezintoxicate de afectiunile acumulate pe Pamint. Carantina dureaza de la 1 la 20 de ani lumeti. Bazele energiilor celor patru rase umane sint strins legate intre ele, la fel ca i anotimpurile. Nici rasa nu I>oate parasi Pamintul, inainte de-a se desaviri intreaga omenire. Hiperboreenii cunoteau bine intelesul cuvintelor: loti pentru unul i unul pentru toti. Desavirirea unei singure rase este cheia pentru ca intregul Pamint s& atinga acest nivel. Au permis ca femeile lor sa lie furate, pentru ca toate rasele sa supravietuiasca. Din necredinta i frica celor care au pierit in timpul potopului, a rezultat energie negativa. Acest tip de rnergie producea fenomene atmosferice aflate la extrema (tornade, uragane, inundatii etc.) i se alimenta din decaderea spirituals a omenirii. Energia se echilibra uor prin sunet de clopot. Prin intermediul acestor energii, din ura i minia oamenilor, se zamisleau fiinte neimplinite, iare se numeau strigoi". Acetia erau depistati in timpul vietii i, prin slujbe speciale, li se indeparta golul din suflet, ca sa nu-i poata construi cor pul, dupa moarte.41

Alexandru tefan

Io urmele lui Zalmoxe - Carpatia

Trupul nu se ingropa niciodata, ci era ars. Astfel, li se lua strigoilor posibilitatea de a se ridica din mormint i de a bintui lumea. Cenua se punea intr-un vas din lemn, alaturi de luminare aprinsa i i se dadea drumul, curgatoare. Aceeai soarta aveau i sufletele care erau incarcate de pacate i nu treceau de Vama Mortilor (locul unde gindul ia forma i este in stare sa opreasca sufletul din drum). Erau ajutate, prin pomana, sa treaca de Vama Mortilor. Pomana consta in mincare i lucruri ce au apartinut decedatului. Prima pomana se facea in urmatoarele trei zile de la moarte i era alcatuita dintr-o creanga de prun, pe care se atirnau prune uscate i mere. Aceasta era plata pentru prima vama. Timp de 9 zile, la fintinile din apropierea casei celui ce-a murit, se aeza cite un tergar i un colac cu un ban in mijloc. Pe parcursul primelor 40 de zile de la moarte, se facea, zilnic, mincarea preferata a decedatului i se dadea celor care i-au fost apropiati. La ua casei unde a locuit, se atirna un tergar alb i cu , care se schimba in fiecare zi. Tamiia i luminarea se foloseau pentru a uura trecerea sufletului, dintr-o stare in alta. In prima faza, tamiia deschidea calea sau tunelul (drumul dintre Pamint i Cer) pe care sufletul trebuia sa-1 parcurga. Pentru a nu prelua, in acest drum, energiile negative, sufletul era curatat prin foe, adica prin arderea luminarii. In locul unde murea un om, se tamiia, apoi, la capatiiul muribundului, se aprindea luminare din ceara curata, care apara sufletul de afectiunile acumulate, de-a42

limgul vietii, in corp. Folosirea tamiiei i a luminarii tisurau trecerea sufletului dintr-o dimensiune, in alta. Tamiia era utilizata i atunci cind se transmitea din ( er veste, scopul fiind perceperea acestei informatii fara mterpretarea omului. De asemenea, tamiia era folosita ca 0 inetoda preventiva impotriva energiilor rele. Dacii cunogteau bine taina invierii, care era permisa numai pentru trei zile, in cazul celor ce mureau in urma tmui accident. Acest lucru era posibil doar cu acordul lui Deceneu. Ragazul de trei zile era dat omului pentru ,i-si lua ramas bun i a-i pregati trecerea dintr-o stare in .11 Cei care incercau sa depaeasca limita de trei zile, se ta. 1ransformau in strigoi. Batrinii nu mureau niciodata in casa care se rotea. ( u trei zile inainte de moarte, intrau in casa destinata mortii i ateptau momentul trecerii dintr-o stare in alta. i'iecare batrin tia cu mult timp inainte ziua mortii i I)ersoana prin care se va renate. Tinerii studiau batrinii pentru a vedea ce afectiuni :,ii caracter au i ce se poate indrepta. Cind pruncul se afla m pintece, afectiunile depistate erau indreptate. De exemplu - daca, in familie, a existat un handicapat psihic, numai in microcosmosul mamei se putea tamadui aceasta problema. La fel se proceda i in cnzul defectelor de ordin fizic. In Dacia, despre barbatul i femeia care mureau in aceeai zi se spunea ca au trait viata intr-o singura rilsuflare. Cind se intimpla acest lucru, casa era dezmembrata i se construia un rug, pe care erau ari amindoi.43

Alexandru tefan

Oamenii posedati de duhuri necurate erau tratati de catre un preot imbracat in alb. Ritualul avea loc vineri seara, in biserica, unde se aflau doar bolnavul i preotul. Persoana posedata era legata la ochi i intinsa mas3 din lemn, pe care se desena un cerc. Preotul tinea sabie deasupra bolnavului i citea rugaciunea: Ajuta-ma, Doamne, sa eliberez Creatia , de cel nechemat, care in trupul lui Ion3 a intrat. in numele Tatalui, al Fiului i-al Sfintului Duh, iei afara, acel ce cuvintul lui Dumnezeu ai incalcat, caci casa nu-i a ta i ceea ce-a facut Dumnezeu nu spurca". Dupa citirea rugaciunii, preotul infingea sabia in locul marcat, pe masa. Gestul speria duhul necurat, care ieea din corpul omului i se ascundea in cerc. Acolo, era distrus cu sabia. Dacii tiau ca duhul necurat nu poate afecta sufletul. El putea salalui doar in spatiul gol, care se crea intre inima i creier.

Credinta. Ritualuri sacre. Biserica lui ZalmoxeRegele Luminii este tot i se numete Zalmoxe. In el nu exista nici un fel de tu. El nu poate fi cunoscut. Zalmoxe este ochiul inchis i i se dezvaluie numai celui ce-1 cauta cu adevarat. Cosmosul este descoperirea Luminii lui i tot ce este in Cosmos este numai el. Toate calitatile lui se renasc in Lumina, luind diferite forme./

3 Se spunea numele persoanei bolnave

44


Prin Lumina sa sfinta este invelit in tacere. Totul este emanatie din el Insui. Tot ce este in .ipropierea Lui este desavirire. Indepartarea de el este i.itScire. Inaintea Creatiei, totul a fost umplut cu Lumina 1ii el. Nimic nu a ramas, totul a fost Lumina. 1 Din Lumina sa, i-a facut siei casa. Hotarit sa-i vrtda maretia, s-a retras in sine insui, formind un spatiu jol, in care a dat drumul primei emanatii din el - alfa i omega, inceputul hermafroditic. Raza Luminii este principiul a tot ceea ce exista, Icgind in el toata intelepciunea, este tata i mama, intr-o ,1inta taina. El insufletete totul i, fara suflarea lui, nimic nu poate exista. Dumnezeu a creat prima forma universala i ideea m care vor trai toate fiintele legate cu raza Luminii din I iimina adevarata. El este creator, ocrotitor, primul care a dat suflarea. Zalmoxe este Lumina luminii, ce detine toate puterile Nlintei Treimi: Lumina, Duhul i Viata, numita Sfinta Treime - emanatia de gen feminin. Sfinta Treime a dat viata, prin nagtere, Fiului de I )umnezeu. El este nemuritor, detine toata intelepciunea o'reasca i a primit ca motenire Pamintul i doi oameni creati de Dumnezeu: un bar bat din pulbere i femeie din pamint, care au trait la acelagi nivel cu Fiul. Oamenii creati de Dumnezeu au fost inzestrati cu loata intelepciunea evolutiei de pe Pamint. Acetia au mlscut fiica, care a devenit sotia Fiului de Dumnezeu. Astfel, s-a nascut omenirea, care, prin inrudirea cu Fiul lui Dumnezeu, da sufletului nemurirea./ /

45

Alexandru M,m

Esenta Energiei Divine este lumina, vibratie, suiu t i culoare i poate fi simtita, auzita i vazuta, prin trii|> Intrind in contact cu energia iluzorie, Ener)>l,\ Divina devine contienta, creatoare, ocrotitoare. Sufletul este nemuritor. Corpul reprezinta do.u casa sufletului, pe care i-o construiete singur, in timpul celor noua luni de adoptie din pintecele mamli, Trupul este haina sufletului, care se alimenteaza din cele paminteti i se regenereaza prin somn. In timp cc corpul doarme, sufletul pleaca la locul de unde provinr. In timpul somnului, corpul este vegheat de ingeri. Sufletul este liber, nu are nici restrictie in Imparati.i Divina. Pentru a evolua, sufletul vine pe Pamint, dupii un plan bine stabilit de Sus. Sufletul ramine nemuritor, ii schimba numai haina, adica doar trupul moare. Nemurirea se poate pierde numai prin credinta in iluzie. Cel care, in timpul vietii, crede in moarte, ii pierde nemurirea. Sufletul primete numai ceea ce crede. Sufletele care pierd nemurirea, traind pe Pamint, iau totul de la inceput, dupa moarte. De fiecare data cind sufletul revine pe Pamint, genul se schimba. Genul ramine neschimbat numai la omul desavirit. Numai cind omul contientizeaza genul sau primordial, incepe sa se desavireasca, trecind prin experientele vietilor, pina va citiga fructul nemuririi. Eliberarea sufletului de ceea ce il incurca in evolutie este insotita de distrugerea vechilor reprezentari. Un suflet este format din doua genuri - masculin i feminin - i trece prin cele 12 ere-casute zodiacale,46

11 nmu'le lui Zalmoxe - Carpatia

luiuivirindu-se timp de 24.000 de ani - reprezinta 11 lin.ula de evolutie - la care se adauga 2000 de ani e\amenul. Sufletele care nu tree examenul reiau jtmu'sul de evolutie de lainceput. I;iecare om avea trei ingeri pazitori, care erau un dar fil' .lintei Treimi. Cel capabil, sa pastreze - prin evlavie i' '-.I dar Ceresc pina la adinci batrineti, era consideratiinl.

Fara ajutorul ingerului pazitor, omul nu putea face nit i un pas, pe Pamint. Pina la virsta de 7 ani, se hotara daca toti ingerii i.lmineau cu cel pe care-1 aveau in grija. Daca ingerul I',1/,itor 1-ar fi parasit pe om, acesta ar fi murit. In cazuri ,ile, in ajutorul omului care avea doar un inger veneau i a-Halti doi din spatiu. Atingind de trei ori sfintenia, pe Pamint, omul tlcvcnea inger. Activitatea ingerului era evaluata dupa nivelul de evolutie de pe Pamint al celui care ii era imredintat./

In Dacia, femeia era numita purtatoare de \i . i t a " . Numele femeii il tiau numai cei apropiati, niciodata nu era strigata pe nume in public, ci m foloseau diverse apelative precum draga". Celor care s-au nascut in afara tarii li se permitea K'patrierea daca, in neamul lor, exista mama din I )acia. Fiecare comunitate din Dacia avea un anumit port vestimentar. Fata care se marita in alt sat, purta hainele de47

Alexandru tefan

acasa numai pina cind natea primul copil. Daca nate;i un intelept, avea dreptul sa le poarte in continuare i to I neamul din care provenea se bucura de ocrotirea regala. Copiii care se nateau, in Dacia, nu erau vizitati de nimeni, timp de doua luni. Inainte de orice vizita, erau cercetati de reprezentantul reginei, care cunotea semnele lantului ceresc. In cazul entitatilor care proveneau din lantul divin se pastrau secrete data naterii i semnul din palma. In Dacia, totul se cladea pe temelia Bisericii lui Zalmoxe. Religia se baza pe nemurirea sufletului i continua renagtere. Zalmoxe a fost, pentru daci, temelia pe care i-au construit destinul. Intelepciunea lui a facut multe suflete sa-1 urmeze. Purtarea i faptele sale au fost pilda pentru daci, iar ei s-au straduit sa-i semene. Barbatul i femeia aveau drepturi egale. Femeile erau botezate numai de catre preotii barbati i invers partea masculina era botezata de preotii-femei. In biserica, la slujba, lua parte intreaga comunitate, iar predica era sustinuta de catre preot. Latura administrativa a bisericii era incredintata comunitatii. Titlul de preot se obtinea prin harisma. Preotii erau voluntari. Pentru fetele i baieti care nu implinisera 11 ani, existau biserici separate. Copiii mergeau la biserica doar daca voiau, nu li se impunea nimic./ /

Fiecare localitate avea singura biserica. Daca se ridica noua biserica, se spunea ca, din cea veche, a plecat Zalmoxe.48

iirmele lui Zalmoxe - Carpatia

Biserica se Kmstruia in centrul localitatii, pe cel mai in,lit loc unde, de .iltfel, se petrecea tot roea ce era ziditor l>(Mitru societate. In biserica, erau trei tatui, ce reprezentau . 1ifinta Treime i statuie care il infatia pe Zalmoxe, adica cei I>atru heruvimi. Pe partea < iaspre Rasarit, se I .ilia farfurie, pe care t'ra pictat soarele. I )easupra farfuriei, se aeza un tergar, iar candela se afla dedesubt. Pe biserica, se afla crucea cu doua sulite incruciate. Biserica era singurul loc unde barbatii i femeile se desparteau - barbatii stateau in partea dreapta, iar femeile, in stinga. Acest lucru se facea pentru ca rugaciunea sa se afle in echilibrul barbat-femeie ca sa ajunga la Cer. Se spunea ca, in biserica, totul ii apartine lui Zalmoxe i, numai acolo, fiecare se simtea cu adevarat liber.49

Alexandru tefan

Rugaciunea dacilor se facea din inima i era transmisa in Cer prin ritmul de toaca. Aceasta formal de comunicare se numea limba lui Zalmoxe" i a fost transformat, mai tirziu, in Alfabetul Morse. Rugaciunea se petrecea in clopotnita bisericii. Doi tineri, de pina la 17 ani - fata i un baiat - ateptau semnul, pentru a incepe rugaciunea. Clopotarul tragea clopotul data i spunea: Atentie! Se vorbete cu Dumnezeu!" Rugaciunea comunitatii era spusa, din vreme fetei, care invata pe de rost i transmitea, prin toaca, Cerului. Raspunsul din Cer era primit de catre baiat, prin bataie de toaca. In acest interval de timp, preotul - care detinea titlul Gura de aur" - descifra tuturor raspunsul lui Zalmoxe. Preotului care nu talmacea bine raspunsul venit din Cer, i se lua titlul Gura de Aur". Un pericol care venea peste Dacia era anuntat, din vreme, de catre Zalmoxe, care oferea i solutia pentru echilibrarea raului. Dupa fiecare slujba, in fata bisericii se punea piine i un butoi de vin - din soiul Feteasca Neagra" - din care se facea impartaania. Daca, intr-o comunitate, dupa slujba, se imbata un om, era semn ca starea spirituala a comunitatii este in decadere. Daca se imbatau doua-trei persoane, se taia via i se schimba preotul. Vinul era barometrul credintei, in Dacia. Se spunea ca omul cu credinta nu se imbata niciodata. Botezul se petrecea la 21 de ani i se considera ca vintul duce in Cer gindul i faptele celui pe care 1-a primit apa. Tinarul ii cauta singur nai, pentru botez. Acetia aveau peste 50 de ani i se renateau prin cei pe care i-au botezat./

50


Barbatii erau considerati maturi cind implineau 53If ani.

Cele mai puternice rugaciuni se faceau atunci cind I>iTsoana care se ruga se aeza in mijlocul unor cristale. Se spunea ca rugaciunea curata seamana cu . ristalul, trecea uor de Vama Mortilor i era primita in

(!er.Dacii tiau ca Imparatia lui Zalmoxe era curata precum cristalul i acolo intrau i traiau numai acei cu 111'letul curat. Dacii se inchinau, facindu-i semnul crucii, cu trei i k'gete strinse, cu care atingeau fruntea, ombilicul, umarul tlrept i umarul sting, spunind: Cerul i Pamintul, /ilmoxe le-a facut". La Sarbatori, oaspetii aduceau acest salut, iar }>,iizdele raspundeau: Lumina Lui, toate le-a nascut". Religia nu era politica de stat. Cel care avea gradul Cavaler in 7 Ceruri" studia, singur, in biserica, tainele divine. Se considera ca cel care 1-a gasit pe Dumnezeu, mvata numai de la El./

Pentru daci, postul reprezenta perioada de timp in care corpul era pregatit pentru alimentatia cu razele soarelui. Prima perioada de pregatire era de trei zile, a doua - de 9 zile, iar cea de-a treia - de 40 de zile. Cind Irupul era pregatit pentru alimentatia cu lumina, sufletul (prin corp) facea, fara nici problema, legatura cu Cerul - corpul devenea Lumina. Cel care reuea sa tina postul de trei ori anual,

Alexandru tefan

trecind aceste 40 de zile, devenea preot, cu gradul "Gura de aur" i transmitea lumii informatiile venite din Cer. Trecerea de la un tip de alimentatie, la altul se facea numai dupa pregatire speciala, deoarece reprezenta intelepciune profunda, pe care omul putea atinge numai prin cunoatere. Toata alimentatia de care se folosea omul, de-a lungul vietii, raminea in banca de date a sufletului. Creierul era considerat treapta intre trup i suflet, ce retinea toata informatia. Din creier, sufletul prelua informatia, ce raminea venica. Primul Deceneu - Marele Preot - i primul rege al Daciei Primordiale au fost feciorii lui Zalmoxe - gemenii Andrei i Zaharia. Ulterior, pentru functia de Deceneu, candidatul era propus de catre rege i validat de regine, Deceneu avea la dispozitie 12 Derenei - un grad mai sus fata de cei 72 de preoti. Cu totii, locuiau intr-un templu aflat la curtea regala. Preotii aveau familii, la fel ca oricare cetatean. Omul care, dupa ce trecea prin coala zeilor, atingea desavirirea in toate tainele lui Zalmoxe, devenea zeu. Zalmoxe i zeii nu detineau nici functie in stat, ci erau considerati ocrotitori. Atunci cind exista situatie ce nu se putea rezolva de catre organismele statale, Deceneu aducea la cunogtinta zeilor. Daca ei nu aveau solutie, cereau ajutorul lui Zalmoxe. Sfaturile lui Zalmoxe catre popor se transmiteau prin zeii care aveau titlul ", ce se descifra ,,Om-Dumnezeu"./ /

52

s j, I urmele lui Zalmoxe - Carpatia

Deceneu purta cuma brumarie i mantie alba, pe i are era brodata creanga de gutui cu fructe i frunze. ( Vi 72 de preoti aveau toiag i purtau haine cenuii, cu ) luga i centuri cu catarama in forma de cerc, cu crucea , m mijloc. Zeii purtau veminte in culorile alb i verde, hrodate cu flori de colt. Dereneii aveau cume negre i Inline albe brodate cu crengi de nuc, cu frunze i fructe. Inteleptii purtau pe cap toca neagra cu pana alba i un oarfa lunga, alba. Regina avea dreptul sa poarte orice culoare, dar nu i(>!jea din palat fara coroana pe cap. Regele era singurul om din Dacia care se imbraca complet in galben, iar pe hainele sale era brodata bolta cerului. Dacii traiau cu responsabilitatea de a-1 avea pe I )umnezeu printre ei i se straduiau sa traiasca in buna vc'cinatate cu El. Zalmoxe traia ca orice om - avea familie i copii, care erau alei de popor, ca regi. Intotdeauna, regele I )aciei a fost fiu al lui Zalmoxe. Zeii erau responsabili de i reterea copiilor lui Zalmoxe, pina la botez. Femeia lui Zalmoxe se numea Maria Sa Miruita liuna. La Sarbatori, cel ce era miruit de ea, avea viata lunga si fericita. Era inalta, zvelta, purta parul impletit i se imbraca numai in alb i albastru. Zalmoxe nu accepta ca cineva sa stea in genunchi in fata sa sau alte gesturi de preamarire i zicea ca maretia celui mare este sa se coboare la nivelul celui mic. be spunea oamenilor sa se straduiasca sa ajunga ca el i .itunci vor petrece mai mult timp impreuna.53

Alexandru $tefan

I urmele lui Zalmoxe - Carpatia

V

Palatul lui Zalmoxe se numea Kogaion i se afla intre riurile Cula i Ichel. Era construit in forma de piramida, din farfurii adinci, intre care se afla cite un ou. Fiecare ou reprezenta un etaj. In total, erau opt oua, iar cel mai mare se afla la baza. Pe oul cel mai mic - in virf - se afla un soare din aur. Forma casei lui Zalmoxe simboliza viata. Palatul avea 122 de metri inaltime i 122 de trepte din marmura, la intrare. Treptele erau strajuite de doi lei din marmura. De parte i de alta a uii se aflau doua fintini arteziene, cu cite trei delfini din aur. Pe poarta i pe uile palatului erau sculptate capete de zimbri. Totul era alb. Zona era ingradita energetic i nici un om cu ginduri ascunse nu putea patrunde. In casa lui Zalmoxe de pe Pamint intrau numai cei curati cu inima, care paeau cu uurinta si in cea din Cer. Kogaion se descifra: Capul eonilor". Zalmoxe nu avea slugi. El nu cerea niciodata ajutor, ci facea totul singur. Cel care dorea sa-i fie de folos, facea iicest lucru prin fapte i nu promitea niciodata, nimic. La Sarbatori, aparea intr-o areta cu trei cai albi inaripati, pe care poporul ii numea nazdravani". Cu exceptia acestor evenimente - cind se tia ca va veni Zalmoxe aparea acolo unde nu se atepta nimeni, sub diverse infatiari. Aparitiile sale ii determinau pe oameni sa fie atenti cu cei napastuiti, fiindca se zicea ca nu se tie niciodata unde este Zalmoxe. Cel care avea grija de calul lui Zalmoxe se numea Sfintul Ilie si binecuvinta - anual Tirgul Dacilor de pe muntele Gaina, unde fiecare neam ii prezenta descoperirile.55

Pe urmele lui Zalmoxe - Carpatia

Zalmoxe era foarte vesel i ugubat. Intra in livezile celor zgirciti i impartea fructe copiilor. Zalmoxe era de statura medie, cu ochii caprui. Umbla imbracat cu haine albe brodate cu struguri i frunze de vita de vie i un briu albastru; se incalta cu cizme roii. Purta, in permanenta, un toiag cu cap de zimbru i traistuta din piele galbena; toti cei care-1 intilneau, primeau ceva de la el. Oamenii se bucurau de aceste daruri i se socoteau binecuvintati. Intilnirile cu Zalmoxe erau simple, cum era i el. Nu pedepsea niciodata pe nimeni i ii apara ce cei care greeau. data la 500 de ani, Zalmoxe pleca de pe Pamint. El disparea i revenea dupa trei ani, pentru ca oamenii sa se convinga ca nemurirea exista cu adevarat. Dacii tiau ca, in intervalul in care lipsea, Zalmoxe punea temelia unui Nou Pamint. Plecarea lui Zalmoxe de pe Pamint nu era cunoscuta. Poporul era anuntat despre acest lucru numai la trei zile de la disparitia sa i, tot atunci, pleca i regele - fiul sau. Se tia exact cind, unde i cum se va intoarce Zalmoxe; se renatea in familiile pe care le considera demne de a-1 primi i era recunoscut imediat de catre daci. In acest timp, daca regele nu avea frati, pentru tronul Daciei era propus un om din popor. Propunerea venea din partea lui Deceneu, iar reginele i inteleptii il validau. Daca poporul nu era condus dupa Legile lui Zalmoxe i era frinat din evolutie, regele era rugat de trei ori, de catre cele 32 de regine, sa cedeze, de bunavoie, tronul. Daca se impotrivea, Marele Preot - Deceneu solicita xntrunirea Consiliului celor 23 de intelepti.57

Alexandru tefan

Deceneu ii punea regelui pecetea trecerii dintr-o stare in alta (pecetea mortii), printr-o rugaciune speciala, care era valabila doar daca toti cei 23 de intelepti acceptau sa fie citita. Rugaciunea se transmitea numai prin viu grai celui care era demn sa cunoasca. In istoria Daciei, nici un rege nu a ateptat sa fie rugat de trei ori, fiindca tia ca, dupa punerea pecetei, va muri. Pina la revenirea lui Zalmoxe, Deceneu era responsabil de starea spirituala a dacilor. Daca nivelul spiritual scadea, Deceneu era schimbat. Candidatii la aceasta functie erau cei ce detineau gradul de Dereneu Daca Zalmoxe nu revenea in locul deja stabilit se considera ca este scadere spirituala a Daciei i toti porneau in cautarea lui. Daca venea pe Pamint i nu era recunoscut, apele ieeau din matca, iar Dacia era inundata. Tainele dumnezeieti nu se divulgau, ci se intuiau de catre suflet. Fiecare om mergea pe Calea sa. Cui ii era dat, afla. Cele ce nu erau intelese de catre om se considerau nascociri ale unei contiinte straine. Oamenii invatau unii de la altii sa traiasca in aa fel incit lor sa li se reveleze Adevarul. Iubirea aprindea inima pregatita sa fie iluminata. Nazuinta spre Lumina era primul pas spre infringerea Intunericului. Codul dezlegarii marii taine a fiintarii se afla in atitudinea fata de natura./ /

58


Viata obtii. Ocrotirea femeii - politica de statFiecare cetate avea pircalab i vladica. Primul era reprezentantul reginei, iar cel de-al doilea il reprezenta pe rege. In ierarhia statului, sub rege, se aflau cele 32 de regine, cei 23 de intelepti, Deceneu, Dereneii, cei 72 de preoti, vladica, pircalabii i starostele. De la mic la mare, conducatorii Daciei Primordiale aveau gradul de Cavaler in 7 Ceruri". Comunitatea era condusa de staroste, care era reprezentantulinteleptilor.Consiliuldecirmuireeraformat din: staroste, preot i 12 batrini (oameni instariti - barbati j?i femei). Toata garda comunitatii era alcatuita din femei. In Dacia, oamenii desaviriti purtau haine albe, brodate, asemanatoare cu cele ale lui Zalmoxe. Nu lilceau, niciodata, bine ca sa li se intoarca; erau chibzuiti l.i vorba i mai mult faptele vorbeau despre ei; numai ei .iveau dreptul de a purta cuma brumarie; in societate, erau numiti gospodari". Pentru prepararea vinului, strugurii erau Iramintati cu picioarele de fecioare, in virsta de pina la 11 ani. Bucatari erau, insa, numai barbatii./

La natere, fiecarui copil i se dadea un totem strologic. Existau 32 de totemuri, fiecare fiind reprezentat de pasare sau un animal. Se tia ca, in evolutia de pe Pamint, animalele - patrupedele i pasarile - ramin59

Alexandru Stefan

neschimbate. Totemul ii folosea omului in trecerea dintr-o viata in alta. Se cunotea i se practica astrologie autentica, cu care copiii intrau in contact inca din primii ani ai vietii. Un suflet care se afla pe drumul desaviririi trebuia sa cunoasca - cind se renatea - semnele, locul i nivelul atins in existenta anterioara./

Misiunea clopotarului era sa anunte ca se vorbegte cu Dumnezeu i sa alunge norii, prin bataia clopotelor. Acest om era depistat de mic i era responsabil de starea vremii. Clopotele erau sped ale, caci sunetul lor impratia norii. Acest lucru se putea face i prin puterea rugaciunii. Fiecare comunitate avea moae, care asistau naterea, iar aceasta meserie se transmitea din mama in fiica. Existau i medici, care cunoteau toate bolile; tot ei cunoteau i chirurgia, care se practica fara cutit, ci doar prin intermediul miinilor. Cei mai buni medici erau considerati cei care aveau bolnavi putini. Echilibrarea energiei se facea cu ajutorul unor trabucuri din pelin aprinse. Pe diferite puncte ale corpului, se puneau felii de usturoi, care se incalzeau. Oamenii se imbolnaveau din cauza faptelor din vietile anterioare, caci nimic nu raminea neplatit. Pentru cei care nu credeau in tamaduirea bolilor, in perioada sarcinii, exista un tratament ce se aplica in timpul vietii. Se pastra cu sfintenie cordonul ombilical. Imediat dupa natere, acesta era taiat i, fara a fi spalat, se atirna in pod, pe grinda, linga horn. Aceasta era modalitate de a-1 afuma i, prin urmare, de a-1 conserva foarte bine.60

Ie urmele lui Zalmoxe - Carpatia

Pentru ca procedura sa fie reuita, in soba se ardeau numai lemne din prun si cire. Daca, mai tirziu, omul ar fi avut probleme grave de sanatate, cordonul ombilical eonstituia ingredientul principal pentru medicamentul ce urma sa se prepare. Odata cu cordonul ombilical, se Iuau ouale de la un vitel de cel mult un an de zile i se afumau, dupa aceeai procedura. Atunci cind exista problema grava de sanatate, se lua un vierme de salcie i se lasa 32 de zile, invelit in propolis, pentru a se usca. Se amesteca, apoi, un gram din acest preparat, cu un gram din cordonul ombilical i un gram din ouale de vitel. Intregul amestec trebuia sa aiba 3 grame i se lasa la umbra unui pin, cind era soare, timp de cinci ore. Acest lucru se facea cu zi inainte de a se administra. Se impartea, apoi, in trei parti egale i se amesteca cu dulceata de nuci verzi, inainte de a se consuma. Se administra de trei ori pe zi, inainte meselor. Bolile psihice erau tratate de catre zei, prin simularea ingroparii bolnavului. Pacientul era pus sS-i sape singur groapa, in care cobora; deasupra, se aezau citeva scinduri i deasupra rogojina; se arunca pamint, lasindu-se un orificiu, pentru a patrunde aer. La indemina bolnavului se afla funie care avea la capatul celalalt un clopotel si, daca nu mai rezista, anunta i era dezgropat. Pamintul echilibra ceea ce era pamintesc. Trupul i pamintul deveneau una. Procedura dura 12 ore si, in acest timp, zeul pastra contactul cu bolnavul, prin bataie de toaca, pentru ca acesta sa nu se simta abandonat. Bolnavul ieea din timp i, cind era scos la suprafata, avea senzatia ca a stat foarte putin. Prin intermediul zeilor, lortele naturii veneau in ajutorul omului i-l tamaduiau.61

Alexandru tefan

Ceretoria era considerata afectiune grava i se trata la fel ca bolile psihice. Familia in care existau mai mult de doi ceretori era izolata de societate. Saracia era barometrul indiferentei din lume i se invingea prin ajutorarea celui harnic - de catre stat pentru ca se tia ca cel care cerea ii saracea i pe altii. Nu era permisa sclavia. Numai persoanele cu functii in conducerea tarii aveau dreptul sa angajeze oameni, pentru a le lucra pamintul i acetia erau bine rasplatiti. Toata corespondenta se purta prin porumbei. Cel care incerca sa prinda sau sa ucida un porumbei, era pedepsit sa nu poata avea pota. Virsta medie a unui dac era de 500 de ani. Preotii traiau 800 de ani, iar inteleptii i Deceneu, 1200 de ani. Cei care nu atingeau nemurirea, traiau 120 de ani. Dacii care depaeau virsta de 1200 de ani, traiau numai cu hrana vegetariana. Dacia Hiperboreana avea 32 de milioane de locuitori, dintre care 16 milioane atinsesera nemurirea, in momentul producerii dezastrului. Legislatia era bazata pe iubirea fata de cei din jur: iubete-ti aproapele ca pe tine insuti. lege care inmultea raul era desfiintata i nu se pedepsea acel care a incalcat legea, ci acel ce a nascocit-o.62


Pentru calamitatile naturale din tara, preotii erau considerati vinovati i trai la raspundere, caci ei erau responsabili de zidirea sufletului. Pentru vinatoare erau folositi vulturii. Animalul nu era ucis mielete, ci i se dadea ansa ca sa scape. Prin aceasta metoda, se selectau animalele batrine, pentru a fi sacrificate. Nu se permitea vinatoarea decit pe moia personala sau pe baza intelegerii cu proprietarul. Dupa ce murea, vaca se ardea; nu se taia niciodata, acest lucru fiind consider at blasfemie. Inainte de ardere, i se taiau coarnele, care erau folosite ca pahare. Cenua i'ra impratiata pe pamint, ca binecuvintare. Cocoii nu se taiau dimineata sau la miezul noptii. Ora cintecului era sfinta. Exista persoana anume nregatita, care taia animale pentru intreaga comunitate. In afara de aceasta persoana, nimeni nu se atingea de mimale. Toate obiectivele importante ale comunitatii erau I>3zite numai de gite. Celui care tinea ciinele legat, i se liia ciinele; acesta trebuia sa aiba propria casuta i tare, lumatate din finul cosit i treime din recolta de cereale se puneau in padure, pentru animale. Albinelor li se lasa treime din productia lor. Cind tin animal domestic aducea pe lume doi 1iii, erau crescuti pina cind se puteau hrani singuri, ipoi unuia dintre ei i se dadea drumul, pentru a trai in .illbaticie. Animalele domestice se imperecheau numai cu cele salbatice, pentru imbunatatirea speciei./

Chiuitul era socotit dar din Cer. Duminica, la horele din sat, se arata aceasta iscusinta.63

Alexandru $tefan

Omul care primea porecla se muta cu toata familia in Satul Poreclitilor. Porecla era ca un verdict al comunitatii. Cel care incerca sa dea cuiva porecla pe care nu merita, platea, ca amenda, vaca. Daca, in Satul Poreclitilor se natea un intelept, localitatea era vrednica sa poarte numele stramoilor. Daca satul era lovit de un necaz care se repeta, se schimba locul aezarii. Cind se taia copacul sau animalul, dacii ii cereau iertare. Cind plecau la drum lung, dacii atirnau sub aua calului traista din in, in care se afla carne cruda. In timpul mersului, carnea se lovea de cal i se batea". Calul se alimenta din energia carnii, care devenea foarte gustoasa. Cind ajungeau la destinatie, dacii tocau carnea, condimentau i adaugau galbenu de ou. Preparatul se minca crud. Cind un om din comunitate era nedreptatit i problema nu se putea rezolva pe loc sau era nemultumit de s

Date post:	15-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	kapnobataimarcel
View:	902 times
Download:	22 times

Carpatia. Pe Urmele Lui Zalmoxe

Documents