Augustin Z. N. Pop - Pe urmele lui Mihai Eminescu

7/12/2019 Augustin Z. N. Pop - Pe urmele lui Mihai Eminescu

http://slidepdf.com/reader/full/augustin-z-n-pop-pe-urmele-lui-mihai-eminescu 1/317



Coperta de Ion Dogar Marinescu



AUGUSTIN Z. N. POP

Pe urmele lui

MIHAI EMINESCU

Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978



Int implarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc în cruciş şi-n curmeziş.

M. Eminescu



Argument

Z iu a d e 15 ian u a rie va f i totd ea u n a a socia tă p e ca -l endaru l in imi lo r româneş t i de an ive rsarea naş te r i i lu i Eminescu în Bo toşan i , la mi j locu l veacu lu i t recu t . La

f e l n oa pt ea d e 15 că tre 16 iu n ie, cîn d , în 1889, el a în -ch is och i i pen tru dea pururi , în tr o apăsă toare gra ţ ie care de c îţ i va an i nu m a i pu t ea f i d i scip l ina tă de voin ţ ă .

In socoa ta t im p u lu i is tor ic, la B otoşa n i a răsărit şi la Ip ot eşt i s a u d esfă şu ra t pa ra bol a cop ilă r iei , p r im el e u i -m ir i ş i în t î ia iub i re a poe tu lu i în depăr ta te nop ţ i s ide - fa t e şi în z i l e cu p a t ru ră să r itu ri d e soa re. La B u cu r eşt i , în a l t re izec i ş i nouălea an de v ia ţă , in ima lu i Eminescu a înce ta t să ba tă , o semin te le lu i înhumînduse la c imi -t i ru l Be l lu . S în t mormin te care , fă ră i s to r ie , se înch id rep ede ş i pe care dan sează u i tarea ; s în t însă a l te le pu -rur i desch ise regre te lor , admira ţ ie i ş i pe ler ina je lor , iar

m orm în tu l l u i E m in escu s e a şa ză p r in t r e el e.P o p o ru l ro m â n se m în d re ş t e ş i d in m i l e n iu î n m i l e n iu se va mîndr i to t ma i mu l t cu opera lu i Eminescu , c rea tă cu mă ie s t r i e , iub i re de ţa ră , de uman i ta te ş i f rumos , admira tă de mi l ioane de c i t i tor i d in pa tr ia noastră ş i de iub i to r i i de l i t e ra tură d in lumea în t reagă . Pr in Emi -nescu , t radus as tăz i în 58 de l imbi ş i gra iur i , poez ia ro m â n e a sc ă a i n t ra t t r i u m fa l î n p a t r im o n iu l u n i v e r sa l cu capodopere ce sau adăugat la comoara scrieri lor lumi i . Ci t i tor pe ler in epope i lor lu i Omer, ode lor ş i ep is -to le lor lu i Horaţiu , cântecelor lu i Firdusi , baladelor ş i medi ta ţ i i lo r lu i Sch i l l e r , V ic to r Hugo , Goe the , eposu -



l u i na ţ iona l ş i do ine lor lu i Vas i l e A lecsandr i — E m i nescu s a înă l ţa t pr in s ine as t ra l în se t ea de a r i s ip i l i -r i sm re crea t i ne f ab i l în subst an ţ ă .

N a t i v ş i în gra d su p er ior , E m in escu a st ă p în i t f a cu l -t ă ţ i l e m a r i l o r p e r s o n a l i t ă ţ i : j u d e c a t ă p r o f u n d ă p e r f e c - ţ ion a tă p r in pra ct ica f i loz of iei , cu r ioz i t a tea sp ir i tu lu i , v i z i une c u t e ză t oare ş i e x t e ns i e i mag i na t i v ă , ne zburd î nd î n gro tesc , pu tere de muncă , nos ta lg ie b l îndă , revers i -b i l i ta t e în mi t — fă ră ca r ever ia lu i să t ra n sm i tă a lte e lemente dec î t a l e t ră i r i i — , cu l tu l per fec ţ iun i i a t i ce . Ca om , s fida p iet r i f i căr i l e form a l i s t e, con ven ien ţe le , ar ta of i c ia lă ş i ura in f l ex ib i l l i ber t ina ju l cu l tur i i pu t rede .

Iu bea cu n obi lă p a t im ă ţara , p op or u l , n a ţ iu n ea . Ur -mărea pe l e top i se ţe po jaru l seco le lor t recu te , păs t ra l uminos cu l tu l s t rămoş i lor , e ra un na ţ iona l ş i t ră ia r igo -r i s t buc ur i i l e uman i smu l u i . N a f ăc u t c o r c u opor t u -n i ş t i i . Pr in rez i s t en ţă ş i i zo lare se rupea de mediu l zgo -mo t os î n c are i f u se se da t să t ră i a sc ă , c omp l ădndu se compensa tor în v i să tor ie , î n t rava l iu poe t i c , î n ana l i ze soc ia l economice , în scânte ierea pamf le te lor pol i t ice , în

cu legerea fo lclorulu i .Spa ţ iu l f i z i c românesc , l impid i tă ţ i l e e t i ce a le poporu -lu i său, aspiraţ ia profes ională către desăv îrş i re , s imţul gingăş ie i în dragos te ş i a l suven i ru lu i nos ta lg ic , grav i -t a t e a me d i t a ţ i e i , p ro t e s t u l f a ţ ă de s c ăde r i l e c on t e m-

pora n i lor , p a t et icu l sol i loc d esp r e via ţa oa m en i lor d e p ret u t in d en i , con t ra d icţ i i le r om a n t ice, d ez ba t er ea f i lo - zof ică — i a tă coordonate le majore a le un iversu lu i emi -nesc ian !

C u m c o m p o z i t o r u l o r d o n e a z ă p e p o r t a t i v e s u n e t e l e p en t r u a le îm bin a a rm on ios, iar p ict or u l se s t r ă d u ieşt e ca d in l in i i l e perspec t i ve i , d in cu lor i ş i l umină să îm-

p lin ea scă ton a l i tă ţ i p la st ice, t ot a st fel E m in escu op er a ra ţ iona l , mul t ip lu , me t i cu los la i zvoare le c rea ţ i e i asupra mater ia le lor verba le ş i secre te lor f rumosu lu i , ca , des - p r in s d e d og m e şi d e p ra ct ici ru t in a r e, să r ea l i z ez e

p oem e a r t ist ice şi o ga zetă r ie d e con v in ger i n a ţ ion a le.Frămîn ta t de con t rar i i l e sp i r i tu lu i , poe t a l iub i r i i ,

române sc u l u i ş i abso l u t u l u i , E mi ne sc u c re de a ne l i m i -ta t în ar ta l i terară ca agent soc ia l , avea vocaţ ia spec i - f i cu lu i n a ţ ion a l , cred ea în su f leţ i t ca «sa cer d os m a gn u s»



î n ac ţ iunea poez i e i ş i , î n numele aces tor conv inger i , r i - p os t ele lu i au v ibr a t n ea bă t u t îm p ot r iva l i t era tu ri i fă ră s t ruc tură , împo t r i va avoca ţ i lor grand i locven ţe i . S tăp î n ind ex igen ţe l e gus tu lu i ş i per f ec ţ iun i i c las i ce , că lăuz i t de pr incip iu l că opera l i t erară se promovează pr in ca l i -ta te , pr in sens ib i l i ta tea pe care o inc lude ş i o revelează metafor ic , re f ractar succesulu i imedia t , e l a ocol i t găş t i le ş i c locotul ambi ţ ioş i lor — teatre ale victor i i lor i e f t i ne .

Ca or ice creat or gen ia l , d esch iză tor d e d ru m u ri şi mer g î n d î n a i n t ea v r emi i l u i , Emi n es cu a d ă r u i t ma i mul t decî t i a fos t da t să pr imească . Caracteru l lu i — m ă r t u r i e pl en a r ă a d ez b a t er i i d i n t r e Z evs ş i Pr o m e t eu — î ş i găseş te corespondenţă în operă . Ide i le lu i s în t răspunsur i da te în t rebăr i lor , f rămîntăr i lor , asp ira ţ i i lor

p op oru lu i r om â n şi u m a n ită ţ i i . L ogica şi r igoa rea sp i -r i tu lu i , for ţe le subiec t iv i zăr i i , imaginaţ ie i ş i s t i lu lu i , e l l e a măsura t cu na tura magn i f i că , d in care ş i a făcu t mamă sp i r i tua lă , con f iden tă ş i i ub i tă , că lăuz i t de in tu i -

ţ ia că om en eş t e p a r t icip ă la u n m om en t d e via ţ ă în ob l iga tu l drum că t re moar te ş i ca măies t ru a l l i r i smu -lu i spr e etern i ta t e .

Su fer in ţ e l e , t umul tu l , g reu tă ţ i l e băneş t i ş i abando -nu l , par t ea ce lor mai mul ţ i poe ţ i un iver sa l i , î l r even -d ică ş i pe Eminescu f ra te ahnamic a l lu i Edgar Poe,

H ein e şi Ba u d ela ire, în a cest a va ta r t ra gic, d u p ă ce, fă ră a v iolen t a revela ţ ia , om u l s a con fr u n t a t cu rea l i -tă ţ i l e ex i s ten ţ ia le , iar geniu l , re fu gia t în p oez ie , s a mi s t u i t cu ma g n a n i mi t a t e d e s f e r ecâ n d m i s t e r e l e .

Ex i s t en ţ a p ă m î n t ea n ă a c rea t or u l u i L u c e a f ă r u l u i , care nu ş i a înc ins f run tea cu laur i i cezar i lor ş i a f os t f u l -gera t de nefer ic i re la t re i zec i ş i t re i de ani , s a subl i -m a t î n a v î n t u l v i z i u n i l o r m e t a f o r i c e p e n t r u p r e t u t i n -deni ş i to tdeauna.

I n u l t im ele t r ei d ecen i i t u r ism u l s a d ez vol t a t im p r e-s ionan t î n ţara noas t ră , depăş ind in t eresu l pen t ru p i to -resc pr in noi t rasee cu obiec t ive i s tor ice , economice , cul tura le , angaj înd pas iuni le de cunoaş tere ş i recreere .

Ad m ir a ţ ia p en t r u op er a lu i Em in escu vă îm bie p e i t inerarele v ie ţ i i sa le , cons t i tu ind , în şi p e n t r u p a rt i -



cu lar i ta tea gen ia l i tă ţ i i lu i crea toare , drumeţ i i pe har ta m orală a lum i i.

Car tea de fa ţă , s c r i să pe t eme iu l a f oar t e mu l t e ma -ter ia le documentare descoper i te de au tor , es te inv i ta ţ ie ,

ghid sp i r i tua l , înso ţ i toare pe urmele paş i lor lu i Emi -nescu, muzeu al lar i lor neaoşi , a l iubir i i lu i de patr ie , depoz i t or f ic a l amin t i r i i , ceremonia le lor , recunoş t in - ţ ei şi con t em p lă r i i u n u i crea t or n ep er ech e.

AUG UST IN Z.N. P OP



Obcinele neamului

Biogra f i d in t r ecu t ap l eca ţ i sp re l egende i - au a t r i bu i t l u i Eminescu to t f e lu l de e tn i c i t ă ţ i , î n po f ida ev i den t e i ob î r ş i i ru ra l e româneş t i ş i ne lu înd în s eamă că poetu l , ch ia r în z i l e le cenuş i i , ţ inea să a f i rme în sc r i s c ă a p a r ţ i n e u n u i l a n ţ f a m i l i a l p o r n i t d i n v r e m e a l u i Alexandru ce l Bun . C îndva do rea ch i a r s ă s e dă l t u i a scă

p e l e sp e d e a m a m e i sa le e p i t a f u l : I n a cest m or m în t od ih n esc

R em a şi ţ ele repa u sa t ei ■ Ş erbe i l u i Du m n ezeu

R A L U I U R A Fiica s to ln icu lu i V A S I L E I U R A

B oier d e n ea m d in Mold ova Din t im p u l lu i

A L E X A N D R U M U Ş A T CE L B U N

Arbore l e genea log i c a l mamei l u i Eminescu conduce r e g r e s i v l a s p i ţ a s i g u r ă a v ă t a f u l u i I u r a ş c u d i n P e l e - t iuc i (1647) . Dar dacă s în t parcurse zap i se le , document e l e i n t e rne , ac t e l e d ip lomat i ce a l e Moldove i pen t ru

a n t r o p o n i m i c u l I u r i e , a t u n c i s e a j u n g e l a u n î n a i n t a ş d i n v r e m e a l u i A l e x a n d r u c e l B u n , p o m e n i t î n t r - u n hr i sov d in 17 februare 1422 . Voievodul în tă rea lu i Iu r ie , l u i Cosma ş i su ro r i i l o r Mot runa , v l ă s t a re l u i S t an d in Lucavă ţ , t r e i s a t e pe Ş i r e t „de l a s f î n t r ăposa ţ i i noş t r i



în a in t a şi1'. Sp ec ifica ţ ia in v it ă p e ce r ce t ă t or la a n t ece so ru l s to ln i c Iu r i e , a t es t a t documenta r l a 1383 .

Em inescu , î n ascu ţ i t e po lemic i „e t n o log ice", r i pos t a desch i s r ed ac to r i lo r l i be ra l i : „To t ce pomen eş te d e s p r e o r i g i n e a m e a s u n t p u r e m i n c i u n i i s c o d i t e d e o f an t ez i e b o l n ăv i c i o a s ă , p r ecu m ş i t r eb u i e s -o a i b ă u n r e d a c t o r a l p seu d oR om â n u l u i “, p e n t r u c a d i n p l i n u l mîndr i e i s ă - ş i a f i rme , c î t eva r îndur i mai jo s , ob î r ş i a n eaoşă d in r ă zeş ime a Moldove i : „Scr i it o r u l aces to r ş ir u r i e l î n suş i n ea m de ţ ă r an [...], aces t r e f l ex nu sch imb ă de loc r ea li t a t ea ; e l n u m ă opr eş t e de a fi d i n t r - o f a m i l i e n u n u m a i r o m â n ă , c i ş i n o b i l ă n e a m d e n e a m u l ei — s ă n u v ă fi e c u su p ă r a r e — în c ît v ă a s igu r că în t re s t r ămoş i i d in ţ a ra de sus a Moldove i , de ca re n u m i - e ru ş i n e s ă v o rb es c , s -o r f i a f l î n d p o a t e ţ ă r an i l iber i " (T i m p u l , 8 aprilie 1882).

N e a m u l m a t e r n a l l u i E m i n e s c u p ă s t r e a z ă s o r g i n t e r ăze ş eas că , ţ ă r an i d ev en i ţ i l i b e r i p r i n p a t r i o t i s m ş i b r a v u ră o s t ă ş ea s că . R eg i s t r i d ru b ed en i i l o r î n a i n t a ş e s p u - zeş t e în ho tă r î r i l e domneş t i , î n su re t e l e ş i i sp i soace le Moldove i ; p r in t re e l e , u r i ca r iu l Gl igore Iu raşcu ce dă ru ieş te mănăs t i r i i Sucevi ţa , l a 20 noiembrie 1574, în v r e m e a lu i P e t r u Ş ch i op u l , u n c r o n o g r a f s la v o n : L e -top ise ţ de cra i i s î rbeş t i ş i de ep iscopi cum l i s a scurs viaţ a lor .

P ah a rn i cu l I o rd ach e Iu r a ş cu , u n ch i p o e t u l u i , l a f e l are p reocupăr i c ron ică reş t i ş i , c i t i nd l e top i se ţu l A d u -n a r ea î n s cu r t u d i n mu l t e f e l u r i d e l e t o p i s ea ţ e p en t r u î nceperea S lăven i lor , a neamulu i Roş i i ş i de înce -

p u tu l d om n ii lor a cei [...] de ce ta t e Ch ievu lu i , îş i lasă ex l i b r i s r e f l ec ţ i a s p i r i t u a l ă ş i s em n ă t u ra p e f i l a 8 2 verso a Ma n u scri su lu i r om â n esc 911 din Bib l io teca Aca de m ie i Rom ân e : „Ce t i t -a m şi eu aces tu le top i se ţ i ş i m u l t m -am fo l o s i t ş i r o g p e Do m n u l ca s ă e r t i p aca - t i l i aceluia ci au scr is ş i pe ai i mele. 1836 noiembrie 14. IORDACHI IURAŞCU".

V o i e v o d u l G a s p a r G r a z z i a n i m e n ţ i o n e a z ă î n t r - u n h r i sov d in 8 ma r t i e 1620 m er i t e l e d ip loma t i ce a l e lu i Onciu l Iu raşcov ic i , ve l vă t a f de Suceava , cu ocaz ia amb as ad e i con d u s ă la Ţ a r i gr a d .

Nu m el e l u i On c i u l I u r a ş cu d e l a Ş en d r i cen i ( j u d . Botoşan i ) i -1 păs t ra ră c î t eva veacur i de -a r îndu l î n pă r



ţ i l e do r oho iene an t r opon ime ca S t î lp i i Onc iu lu i , Sa tu l Onciu lu i Pă r că l abu , Ho ta r u l Onc iu lu i ş i a l t e l e .

I n t o p o n o m a s t i c a m e d i e v a l ă a M o l d o v e i s e î n t î l n e s c loca l i tă ţ i în jude ţe le Botoşan i , Dorohoi , Roman, Vas lu i , B a că u c u n u m e d e r i v a t e d i n p a t r o n i m i ca I u r a ş cu : S ă - l iş tea lu i Iu r aşcu , Ră zeş ii lu i Iu r aşcu , Şer beş t i i lu i I u r aşcu , Luz i i l u i I u r aşcu , Bur ch i i l u i I u r aşcu , Cău ţ i - şen ii lu i I u r aşcu .

Bun icu l ma te r n a l poe tu lu i , s to ln i cu l Vas i l e I u r aşcu , c a r e l - a ţ i n u t î n b r a ţ e ş i i - a f o s t n a ş , c u m a t e s t ă m i - t r i ca d in 21 i anua r i e 1850 , bune l a t e s t a t î n t r ece r ea pr in I po teş t i , l a moar t ea so ţ i e i s a l e , Pa r asch iva I u r aşcu , pr ăbuş i t ă cu san ia cu ca i cu to t l a 27 decembr ie 1836 pe c înd t r ecea podu l pes t e Ş i r e t d in Băneş t i d i ’ Va le , a a l c ă t u i t s u b c h i p d e c r o n i c ă - b o c e t u r m ă t o a r e a i n s c r i p ţ i e p e p i a t r a e i t o m b a l ă , a f l a t ă a s t ă z i î n c i m i t i r u l d i n Fîn t îne l e ( denumi r ea de după 1868 a Buneş t i l o r ) , co m u n ă r e şe d i n ţ ă î n ju d e ţ u l B ot o şa n i :

S ’au n ăscu t la an ul 1785 ş i

la an ul 1836 d ech em . 27 sa u s f îrş i t . P A R A S C H I V A să n u m eşt i I n m or m în t a cop er i t .

T recăt or iu le c i teş t i Că a fos t m aică pr e iub i tă ,

S o ţ i e pr e lăudată Unu i bărba t c ins t i tu ,U n i t ă cu b u n ă f a p t ă

S t oln i cu l u i I O R A Ş C n u m i tu ,P e copi i şi p e bărba tu Cu în tr i s ta te căutăr i

In sp ă im în ta ţ i i a u lăsa tu A ic i i vecin ici i u i t er i L în gă apa cu rgă t or i

Deod a t ă cu m p l i t că zu Din tră su ra că lă tor i.

A u ră m a s n ecu n oscu t ă

Cu bărbatu l ş i copi i P e pres to lu l vec in ic i i

I er t a ţ i o d e m i i d e or i Dm n ievoa st r ă cet i t or i Că t o ţ i s î n t e m m u r i t or i .



Perspec t iva panoramică a sa tului sucevean Căl ineş t i i lu i Cupa-rencu apar ţ in înd comunei Calaf indeş t i

Iurăşceşti i se încrenguiesc genealogic direct şi cola

teral cu o serie de familii cu rosturi politice, administr a tive şi de cultu ră în istoria M oldovei : Kogălnicean u ,Donici, Racoviţă, Catargiul, Bucium, Gheuca, Hărman,Vidraşcu.

După tată, poetul îş i povîrnea originea dintre iobagiicătunului Călineşti i lui Cuparencu, aşezare la aproximativ 32 de km de şoseaua ce leagă Suceava de Şiret ,ş i Iminovicenii pot f i urmăriţ i cu aproape o sută două

zeci de ani înainte de naşterea poetului printre căli—neştenii de pe pămînturile lui Cuparencu, în Călineşti ilui Ianachi, la Şerbăuţi şi Calafindeşti (jud. Suceava),pînă la bunicii Petrea şi Agafia Iminovici, din 1736.

Astăzi încă trăiesc colaterali săteşti ai lui Eminescu,cu patronimica originară sau schimbată cînd femei dinra m ur a Im in ovicilor se că săt oresc, ţă ra ni ha rn ici ,cinsti ţ i , fruntaşi de cuviinţă în obştea călineştiană,

dîr j i al te dăţ i în lupta pentru ţar ină ş i l iber tate pur tată cu moşierimea locului. Menţionatele sate consti-tu iseră feu da lui Ioan Cupa ren cu, tr an smisă fi iloracestuia, Gheorghe şi Luca Cuparencu, cărora le urmăIanachi Cîrs tea. Pentru Poiana lui Hordugan, imaşul



repart izat căl ineşteni lor la del imitarea austr iacă din1783 şi care le fusese răpit cu brutali tate de Gheorgheşi Luca Cuparencu în 1831, obştea, avînd în frunte peVasile Iminovici, se revoltă şi douăzeci şi trei dintre

localnici fură acţionaţi ca tulburători ai ordinii la judecătoria din Suceava în 1837.In numele iobagilor , răspunsuri a dat bunicul poe

tului, care a justif icat protestul consătenilor săi prinnevoia de păşune pentru vi te ş i invocînd dreptul do-bîndi t pr in îndelungata fo los inţă comună asupra pă-mîntului . Dat f i ind caracterul insurgent al impricina-ţi lor şi că partea care î i acţionase în judecată aparţineanobilimii , instanţa suceveană şi-a declinat competenţa

în fa voa r ea lu i „F or u m n obiliu m “ din Cernă uţ i, că t recare a fost îndrumat dosarul . Dar ş i această ins tanţăde castă a dat cîştig ţăranilor în decembrie 1838, tot în u rm a depoziţ iei lu i Va sile Im in ovici.

Cum în 1848, folosind măsurile reacţionare ale contrarevoluţ iei habsburgice, lat i fundiar i i au alungat ia răşi de pe imaş vitele călineştenilor, iar pe locuitorii-a obligat la corvezi, iobagii locului au deschis în con

t inuare proces famil iei Cuparencu, de data aceastapurtător i i lor de cuvînt f i ind Ioan Iminovici , unchiulpoetului, ş i Ştefan Mişcan, înflăcăraţi în t impul dezbaterilor şi măsurătorilor oficiale, tergiversate pînă la1861 şi solda t e t ot cu cîşt igu l de ca u ză al ţă ra nilor .Neştiutor de carte, Ioan Iminovici preluase de la tatălsău conducerea lupte i pent ru pămînt ş i dreptur i a consăteni lor împotr iva încălcăr i lor moşiereşt i , punînd

drept semnătură degetul pe jalba acestora. Vocifer înd în in st an ţă îm pot r iva in ju st iţ iei feu da le, a fos t de maimulte or i întrerupt în t impul depozi ţ iei , chemat la or dine, am eninţa t de u lt r agiu ş i cu arestarea.

Numele familiei poetului, la origine Iminovici, apare în scr ip t e cît eod a t ă Iem in ovici, foa r t e r a r E m in ovici, şitatălui poetului , schimbat cu t reburi le de la Călineşt i

în Su cea va , a poi la Du m br ă ven i, Ipot eşt i, loca ln ici i îi

spuneau Gheorghi Iminovici. O fîntînă din Ipoteşti î ipăstrea ză n u m ele or igin a r pînă as tăzi : „fînt îna luiIminovici" . Pe actul de înnobilare, cumpărat de păr intele poetului de la domnitorul Mihalache Sturdza, stăscris Iminovici.



Patronimicul Iminovici pare să provină de la un pa-pucar de sat, care făcea iminei, încălţămintea gălbuiede sărbătoare a ţărăncilor. Cum tatăl lui Creangă era

Ştefan a Petrei Ciubotariul ş i în scr iptele de naştereDumitru Teodor NeCuluţă este înregistrat Dumitru aCiubotăriţi i , — Vasile şi Petrea Iminovici sînt cobo-rî tor i dintr-un meseriaş de iminei . Fixarea onomasticăla forma Eminovici a fost dictată de orgoliul recomandării, tatăl poetului ctmoscînd că emin — ca radical înl imbile arabo-is lamice — înseamnă „cel priceput în ad-

„Fîntîna lui Iminovici" clin Ipoteşti



ministraţie“, „cel vrednic", „cel cinstit“, „onorat şionorabil". Administrator la cîţiva boieri din Moldovade Sus, Iminovici fu mai interesat ca numele său să asocieze semantica arabo-islamică decît ortografia terme

nului local care l-ar fi confruntat cu un papucar.In decursul vremii, poetul a folosit , în afară de pa

tronimicul Eminovici, pe oel de Emineanu, sub influenţa poeţilor contemporani : B. P. Mumuleanu, D. Bo-lintineanu, A. Sihleanu, G. Creţeanu, Al. Depărăţeanu,dar şi al sufixului bucovinean frecvent — eanu — şipe cel de Eminescu, formă propusă de Iosif Vulcan la

în cepu t u l cola bor ă r ii sa le la r evis t a Familia din Oradea,

nume acceptat de t inerelul inspirat din Bucovina, cucare el a intrat ş i se păstrează în lumina fără sf îrş i t agloriei.

Tatăl poetului, sulger pînă în 1841, după aceea căminar , semnînd la început Gheorghe (George, Gheor-ghieş) Iminovici, apoi Eminovici (născut în 1812), erafiu de iobag din Călineştii lui Cuparencu, cîntăreţ bisericesc. învăţă carte cu dascălul Ioniţă din Suceava,

s luji ca scr i itor de regist r e ş i m ai t î rziu ca adm inistr at orla diferiţi boieri din nord şi, în contact cu aceştia, el,dacă propriu-zis n-a dobîndit cultură remarcabilă , amanifestat aspiraţii spre mirajele ei. La Suceava, învremea ocupaţie i austro-ungare, deprinsese l imba ger mană, astfel că multe epistole păstrate de la GheorgheEminovici sînt aşternute în această limbă, cu li teregotice. Din preţuire pentru civilizaţia germană, cămina

rul a năzuit să dea băieţ i lor ş i fe te lor lui instrucţienemţească. A fost spirit energic, gospodăresc, economicos, aplecat spre investiţii care să-l îmbogăţească şi dincare a ieşi t înfr înt . Pe l îngă trusou şi lucruri de menajla căsătoria cu Raluca (Rareşa, Raliţa) Iuraşcu (născută

în 1816), el a pr im it de la socr u , cu ca re con lu cr a se laCorni, ca oameni de încredere ai familiei Canano,

semn ăt ur ă pen tr u două m ii de galbeni , sum ă apreciabilă .Vasile Iuraşcu, de unde avea, de unde n-avea, i-anu mă ra t în m înă aceşt i galbeni , speriat că t re i dint re fetese retr ăseseră la m ănă stire.

Raluca era a doua fat ă car e se căsă torea a lui Iuraşcu.Cea mai mare, Maria , ţ inea pe banul Mihalache Mavro-



din, de la Ionăşeni, inginer din şcoala lui Asachi, traducător de opuri l i terare greceşti , geometru, genealogiststimat în Moldova. Din ce economisise, din ce luasezestr e de la Vas ile Iur aşcu, din m ici „sp icu la visir i“, cu ce

s-a împrumutat , din t ranzacţ i i le ţar inei de la Orăşănicătre Spir idonia din Iaş i ş i din arendarea Durneşt i lor-Botoşani, Gheorghe Eminovici şi-a cumpărat în 1842casă în centrul Botoşanilor, l îngă „Uspenia“. In Tîrgulvi telor căminarul dispunea de eî teva magherni ţe datecu chir ie . Pentru scurtă vreme concesionar de păcură înregiune, în par tea din urmă a exis tenţei lui a fostm em br u al Con siliului gener al judeţea n Botoşani .

Eminescu a avut încă zece fraţi ş i surori . Dintreaceştia, numai Şerban, fratele cel mai mare, a terminatstu dii superioa re, de m edicină , în Germ a n ia ; dar lanumai eî teva luni după obţ inerea t i t lului univers i tar ,moare de f t izie ş i dement . Pînă la poet î l urmauNicolae, Iorgu (Gheorghe), Ilie. Cu Ilie (născut în 1846)poetu l se ju ca la ia zur i ş i pr in codr u l ipoteştean .

Dintre suror i , importante biograf ic rămîn Aglae (năs

cută în 1852), însoţită prima oară cu profesorul de pedagogie Ioan Drogli ş i căsător i tă a doua oară cu căpi tanulaustr iac Heinr ich Gareiss von Doll i tzs turm. Prietenăst imată cu compozitor i i Cipr ian Porumbescu ş i TudorFlondor , autorul par t i tur i i la serenada Somnoroase pă-sărele, Aglae a jucat teatru, a cîntat în operetă, aveafarmecul reci tăr i lor . In paralela nefer icir i lor ş i decepţii lor din propria ei familie, au fost momente cînd

ea a purtat gr i jă lui Eminescu în ul t imii ani de viaţă.Altă soră, care intră în biografia Nemuritorului, a fostHarieta (născută în 1854), oloagă de la cinci ani şi cutare schizofrenice. Eminescu o adora pentru că eramezină ş i sufer indă ; avea — după expresia lui — memorie â la Napoleon. Soră iubi toare pînă la tor tură,Harietei i-a fost dat să-l gospodărească şi să-l asiste pepoet între 1887—1888.

Ruxandra, Maria, Vasile, pierind din pruncie, n-aubiograf ie . Singurul dintre f răţ îni care s-a bucurat delongevitate a fost Matei (1856—1929), erou în războiulde la 1877, decorat cu şase ordine-medalii şi decoraţii,„căpitanul" editor temporar al poeziilor lui Eminescu,



dr a g lui şi cu o p sihologie polem ică der ivîn d din d îrzeniadrept ă ţ i i ş i violenţ a căm inaru lui.

Frăţ îni lor Eminoviceni , cî ţ i au ajuns vîrsta şcolară,

căminarul a căutat să le dea o cultură care să le garanteze, odată cu pătrunderea în viaţă, ş i asigurareastimei în societate. Pe băieţi , pentru ciclul elementar, î i

în scr ie la pen sion u l Ladis la u F er der ber din Bot oşa n i.Pe fete le-a educat în şcoala part iculară Olivari dinacelaşi , ,muniţipiu“, la Agafton sau la pensionul Cle-m ent in ei Cata rgiu din Cernă uţ i .



Mitul genezei

Cum în antichitate Chios, Colofon, Cumes, Pylos,I thaca, Argos, Atena îş i disputau mîndria de-a f i fostleagănul legendarului lOmer, tot astfel, din iubire,orgolii locale, din neştiinţă, presupuneri şi „pe auzitede la alţii", de la rude apropiate, cunoscuţi, conjudeţeni,informatori de ocazie, biografii de pe vremuri s-au

în t r ecu t în a a t r ibu i locu r i şi da t e d ife r it e n a şt er ii lu i

Eminescu cînd uşi le se deschideau singure amintir i i lui . în că vieţ u in d poet u l, da r vîs lin d spr e n efiin ţ ă , Mih a ilChintescu af irma singular într-o confer inţă din 1889că Eminescu a venit pe lume la Soleni , ţărna de obîrşiea Elenei Cuza, Doamna Principatelor Unite şi sora

ju n im is t u lu i Th eod or Roset t i.La exact o lună după moar tea poetulu i , revis ta Fîn

t îna Blanduziei localiza naşterea lui Eminescu la Dum

brăveni, după ce, cu două săptămîni înainte, Aglae, soralui, scrisese, la 3 iulie 1889, lui Titu Maiorescu că elvenise pe lum e la Ipoteşti .

în p r efe ţ e le la ediţ iile de poe zii E m inescu pe ca rele-a îngrijit , în caseta biografică din Conversation —

L ex ik on B rock h au s (1887), cr it icul „J u n im ei“ oscilează în t r e „sa t u l Ipot eşt i lîn gă Bot oş a n i" şi Bot oşa n i, înediţ i ile de după încetar ea din viaţă a poetului .

Aser ţ iunea Ipoteş t i lor au re luat-o neconcludent magistratul Corneliu V. Botez (1909), cunoscuţii eminesco-logi Leca Morariu (1923), George Călinescu (1932),



Octav Minar şi numeroşi alţ i publicişti din ţară şi depeste hotar e, diverşi editori , a u torii de m an ua le.

Pentru Dumbrăveni, ca loc al naşterii lui Eminescu,se pronunţă foaia festivă Eminescu, apărută în 1890 cu

ocazia dezvelirii bustului de la Botoşani, cum şi LeonL. Ghica, organizatorul sărbătorii de la 14 iulie 1902,c înd în parcul Dumbrăveni lor s -a inaugura t bus tu l modelat de Oscar Spaethe, prilej de adunare l i terară, ş icînd Cincinat Pavelescu scanda acolo oda antologică :

Pădure ! Ningi eîteva frunze Pe frunteai de aramă rece,

Tu, ce rămîi nepieritoare Ca geniul, cînd totul trece !

Z ii v în tu lu i săi cin te d oin e De d ragoste sau h aid u ceşti,Poetului cea fost mîndria Gîndirii noastre româneşti !

Şi glasul lui să fie dulce... M ăcar în lu m ea n ef iin ţei ,Săşi uite lungile lui chinuri

A ces t p oet al su fer in ţei !

N atura, cel pu ţ in m ai blîndă Ca umbra tragică să fie

A celu i cen etern e v er su ri A prin s et er n a p oez ie !

A tu n ci în n op ţ ile albastre,Cînd lumea uită şi petrece.. .

L u cea făru l o săl privea scă Cum stă „n em u rit or şi rece“ !

Stareţa Agapia Gherghel, de la Agafton (jud. Boto

şani) , informată de membrii familiei poetului, comunicăla 29 martie 1891 prefectului local că „Dl Poet Emin escu este nă scut la Botoşan i, a cea sta es t e foar t e sigu r 11şi în acelaşi an, din însărcinarea „Asociaţiei Generalea St u den ţ ilor din Rom â n ia'1, t iner elu l filolog N. D. G iu -



rescu, folosind şi relatarea monahiei Fevronia Iuraşcu.mătuşă dinspre mamă a poetului , ce susţ inea că ar f ias is tat la naşterea acestuia în Botoşani ş i la botezullui la , ,Uspenia“, descoperea şi transcria mitrica denaştere-botez a lui Eminescu. în rubricaţ ia „Poli t ia sausatul unde s-au născut pruncul“ se înscrisese că prunculMihai Eminovici a venit pe lume „în oraşul Botoşani",urbe pe care, în acelaşi sens natal , Eminescu o declaraseautograf în scr ipte la şcoala pr imară din Cernăuţi ş i laUnivers i tatea din Viena, la întrebări le judecătorului deinstrucţie P. Stoica în 9 noiembrie 1876 şi în repertoriulmembrilor „Junimei“ din 1878, ţ inut de Iacob Negruzzi.

Opţiune pentru Botoşani ş i -a dat ş i Artur Gorovei ,monografistul documentat al Botoşanilor şi Fălt icenilor.

Încurcat în t i t lurile executorii ale creditorilor, Eminovici arendase parcela din Ipoteşti înainte de 1848,

îşi du sese fa m ilia ş i-ş i t r a n spor t a se ca la ba lîcu l, ,,po- jijia gos pod ă r ii", la Bot oşa n i, u n de a vea casă cu m pă ra t ă în 2 iu n ie 1842 de la Gr igor e Solta n ă Gh eşcu , n ea m u r iinfluente şi perspective rentabile. Tot atunci casa din

Ipoteşti , pe care peste cîţ iva ani o va renova şi extinde,o închiria doctorului Alecu Jianu, care, temător deh oleră , se mu t a se a colo, din Botoşan i.

Sub presiunea angaralelor ş i executor i lor judecătoreşti , Raluca Eminovici, domicili ind vremelnic în capitala judeţului, învedera la 21 decembrie 1850, tot dinBotoşani , t r ibunalului dis tr ictual dreptul rezervatorde 1 400 de galbeni, reprezentînd investi ţ ia ei din dotă

la cumpărarea Ipoteşti lor şi Durneşti lor, invocînd foaiade zestr e din 26 m a i 1840.Cu toate acestea, la 2 iunie 1850, Constantin Hurmu-

zaki, fratele Eufrosinei Petrino, izbutea, cu sprijinulinstanţelor botoşănene, să confişte vitele lui Eminovicide la Ipoteşt i ş i Dur neşti .

In 1851, silită de împrejurări, Raluca va închiriaspătăresei Smaranda Varlaam, cu 16 galbeni lunar ,

casa dotală de pe Calea Naţională nr. 179 — compusădin şase odăi, acareturi — edificiul în care adusesepe lume pe Eminescu, şi, cu ai ei, se mută la soraMaria Mavrodin, pe str . Ruset, unde locuiră pînă la26 octombrie 1853, cînd se porniră şi se fixară definitiv la Ipoteşti.



Sub presiunea datori i lor, în 1855, fu vîndută casa în ca r e s -a n ă scu t E m in escu .

Cît ţ ine de cronologia iviri i în viaţă a Hyperionului ,se concurează şase datări , majori tatea declarate de Emi

nescu însuşi : o însemnare pe Psaltirea versificată a lui D osoftei (1673), exemplar aparţ inînd căminarului de laIpot eşt i : „Ast ă zi 20 Decem vr ie, a n u l 1849, la pa tr uceasuri şi cincisprezece minute evropieneşt i s-au născutfiul nostru Mihai", autograf ce n-a fost ci t i t de vreuncercetător şi e improbabil, ca autenticitate, ca şi im-postoriatul lui Octav Minar, pus tot pe seama luiGheorghe Eminovici : „fiul nostru Mihai întru Domnul,

hărăzit vieţ i i la Ipoteşt i în noaptea de 24 Decembrie 1849 şi botezat la Botoşani la 21 Ghenari 1850 lasfînta Biserică Uspenia“ (biserică zidită în 1522 deDoamna Elena, soţ ia lui Petru Rareş, Uspenia, socoti tăcatedrală a Botoşanilor, se găseşte pe Calea Naţională nr. 291).

Este apoi vorba de datele 6, 14 şi 29 decembrie 1849,cum şi de mitrica de botez în care sînt indicaţ i prezenţi

la rubrica marginală („Iscăli turi le : a preotului , a naşulu i şi a p ă r in ţ ilor ") : econ om u l Ioan , st oln icu l Va sileIura şcu, cu pr opr ie at estar e : „a m fost n aş “, pă rinţ i iGheorghe Iminovici şi Raluca Iminovici , ortografiaţ idupă pronunţia curent-regională, act din 1850 ce preva lează şi car e la „Da ta n a şt er ii11 înscrie : „Cin cisp r ezece G h en a ri".

Urbs beata, Botoşanii păstrează cinstea istorică de-afi la cumpăna veacului t recut locul de naştere al celuima i ma re poe t româ n.



Raiul meu-

Cotuna Iu i Iminov ic i

Dacă Eminescu s-a născut la Botoşani, copilăria luise desfăşoară în dîra anilor la Ipoteşti , aşezat în inimaelementelor.

Judeţul Botoşani a fost , cum a şi rămas, unul dintregrînarele bogate şi de soi ale ţări i . Capitala lui , la în

t retăierea drumuri lor comerciale din Ucraina, Poloniaşi Moldova, se situa economiceşte pe locul al doilea,după Iaşi , centru de breslaşi iscusiţ i şi de cărturariformaţi în şcol i le botoşănene vest i te prin lectura t ipări turi lor din cele t rei principate, dar şi prin comenzi deperiodice, cărţi , note muzicale. Ştefan cel Mare zidise

în Bot oş a n i m ă n ă st ir ea P opă u ţ i, în clop ot n iţ a că reiaM. Kogălniceanu va ispăşi o temerară pledoarie pentru

dr eptu ri le naţ iona le. în 1847 că m in a r u l Gh eor gh e E m in ovici, d ispu n în d

de 3 000 d e ga lben i din dota soţiei, de alţi 3 000 degalbeni de pe urma unei vînzări imobil iare şi împrumutat de cumnate, cu 800 galbeni de Fevronia Iuraşcu şi cu 200 galbeni de Maria Mavrodin, cumpărăde la Eufrosina Petrino, sora lui Costache Hurmuzaki ,

288 de fălci i moldoveneşti la Ipoteşti . Măsurau o cincime din moşia răzăşească locală, învecinîndu-se cupămînturi le fraţ i lor Isăcescu, Ciofu, Gheorghe Un-gureanu şi cu parcela schitului Vorona, total izînd 200 defălcii arabile, 23 de fălci i de pădure, în rest fînaţurişi imaş.



Casa de lîngă biserică fiind veche, o va dărîma şi pelocul ei cumpărătorul va clădi, cu pereţi de vălătuci şicărămidă, acoperită cu şindrilă, locuinţă nouă compusădin trei odăi şi o cămară. Privită în fotografii le rămase,

construcţ ia nu exprimă defel armonie arhi tecturală.Plafoanele de la Ipoteşt i n-au fost s tucate „â la i ta-l ienne“ şi nici nu s-au sprij init pe bîrne dăltuite. Ziduri le lui Eminovici n-au primit nişe sau frizuri de fierforja t ; pe var u l lor au at îrn at ch ipur ile Ra lucă i şicăminarului, pictate de Antonio Zigri. A fost o modestăcasă albă, zidită de ţărani. Bucătăria, hambarul, grajdulşi şura se găseau la cîţiva paşi, dosite în ogradă. Din

latura dreaptă a cur ţ i i se al iniau l ivada, s tupina ş i t reipogoane de vie. în a in t e de p r im u l r ă zboi m on dia l, pu blicist u l Oct a v

Minar a f i lmat grăbi t fostul „conac“ al Eminovicenilorşi a primit în 1908, la faţa locului, evocările bătrînuluiCostache Creţu, care i-ar fi descris interiorul ; căpitanulMatei Eminescu, însă, se înscrie împotriva scorniri loracestui j i tar .

Se aminteşte, greu de precizat din ce izvor, că înbiblioteca tatălui poetului se găseau, între altele, texte ce

Casa copilăr ie i lui Em in escu din Ipoteşt i , fotogr a fia t ă în t im pu lpr imului război mondia l



reţ inuseră gustul generaţ iei premoderne şi romantice : Istoria ca valeru lu i d e Grie şi iu bitei sale M an on (trad. deAlecu Beldiman) ; A lzira sau A m erica n ii, M erop a deVolta ire (trad. de Gr igor e Alexa n dr escu) ; A n ton i de

Alexandre Dumas- ta tă l ( t rad . de Alexandru Hriso-verghi) ; M oa rtea lu i S ocrat de Alf. de La m a rt ine ; Z air a de Voltaire şi M isan tropu l de Moliere (trad. deGeorge Sion) ; M et tel la şi Orbu l, L acu l Dracu lu i deGeorge Sa nd (tr ad. de Geor ge Ba r on zzi) ; Speronare de Alexandre Dumas-tatăl (trad. de I. Eliade Rădulescu);nuvelele Femeia bună şi Bărbatul bun de Marmontelşi Crucea de argint de Eug. Sue (trad. de I. Eliade Ră

dulescu) ; Cei patruzeci şi cinci de Alexandre Dumas-t a t ă l (trad.. de G eorge Baronzzi).

în 1842, E m in ovicz Geor ge, specifica t în n em ţeşt ecu rangul său, Kammer Wirtschafts-Verwalter , se aflapr in t re „prenumeranţ i i“ (=abonaţ i i ) botoşăneni la p iesade tea t ru Hans B en k n er od er die leb en d ig B egraben e de sasul Christ ian Heyser şi imprimată în colecţia„Vaterlăndische dramatische Schrif ten“, în t ipografia

Gott din Braşov. Faima piesei , avînd ca erou principalpe vest i tul magist rat ce patronase act ivi tatea de imprimare a diaconului Coresi , t recuse din t îrg în t îrg,ajungînd şi la urechea vechi lului de la Dumbrăveni .

Cum căminarul cont ractează în 1848 un împrumutsubstanţial de 150 de galbeni olandezi în rate de treiluni de la Neculai Macri — an cînd rămîne de f ixathotărî rea lui Eminovici de-a cumpăra Ipoteşt i i — el

urma să înceapă a-ş i rambursa la termene precisegalbenii ce-1 apăsau şi dobînda, fie monetar, fie înproductele Durneşti lor. Insă Neculai Macri , „supusenglez", moare între It imp. Intîrzieri le de plăţi şiamînări le căminarului împinseră pe văduva aceluiasă-l acţioneze energic în justi ţ ie. S-a păstrat corespondenţa urmată în t re agenţ ia consulară br i tanică d in Iaş i

ş i Depar tamentul Treburi lor In terne din Moldova, pent ru a f i feri tă de daun e „su pu sa ionian ă " Crist ina Macri .Spre a împiedica pe creditoare să-şi încaseze creanţa,

în a cela şi t im p socot in d că în fa m ilia pr op r ie n u potfi admise riscuri , Eminovici arendă pe şase ani pă-mîntul Ipoteşt i lor cumnatei Maria Mavrodin, pe



2 100 galben i în sp ecifica ţ ii an ua le de „t r ei su te cin cizeci galbini“.

Presiunea aparatului judecătoresc ca Eminovici să-ş iachi te obl igaţ i i le către Cris t ina Macri pr imejduia moşia

Ipoteşti, ce urma să fie scoasă la licitaţie. Soluţia fict ivei arendări către Maria Mavrodin l ipsea de ef icienţăvîn zar ea silită a Ipoteşti lor de că tr e alt creditor.

Sub pres iuni , căminarul , împrumut îndu-se pe undeputu, se eliberă forţat de obligaţi i le către CristinaMacri , cînd al tă executare s i l i tă veni să- i ameninţe pă-m înt u l : ur m ă rirea porn i tă d e Iorda ch e Ur soian , fiulvitreg al lui Iordache Ureche, pentru o datorie înscrisă

în pr eţ u l de vîn za r e a l Oră şen ilor . Ipot eşt ii fu r ă scoş i în vîn za r e pr in B u let in u l — Foaea Publicaţiilor oficiale a Principatului Moldoviei. P u blica ţ ia fu rn izează indirectlămurir i cu pr ivire la cauzele avers iuni lor de mai t î rziudintre Eminescu ş i poetul Dimitr ie Petr ino, pornindde la recen zar ea br oşu ri i a cestu ia : Puţ ine cuv in te despre coruperea l imbei române în Bucovina (1869) şip înă la ac ţ iunea de f raudă înscenată de s t ihui torul

bu covinea n lui E m inescu în 1876.Interesele căminăresei în procesul cu Iordache Urso-ian u le susţ inu soţu l său, cu m reiese din pr ocu rapăstra tă la dosar ul cau zei. P r in term en e lă rgi te ş i ceru tepentru probator i i , Eminovici îş i achi tă pretenţ i i le băneşt i căt re u rm a şii lui Iord ache U reche.

La 8 kilometri de oraşul Botoşani, Ipoteşti intră casat , al tădată cătun, în componenţa comunei Cucorăni .

Este o aşezare restrînsă, ce, cu toată gloria de a fi fostraiul copilăriei lui Eminescu, nu s-a r idicat din cauzanumărului mic de locui tor i la t reapta de comună. Dinacest motiv, cătunul a intrat component cînd la com un a Stînceşti , cînd în Cucoră ni, cînd la Cer viceşti ;apar tenenţa căt re organele adminis t ra t ive super ioareşi-a schimbat-o în t recut între plasa Tîrgului ş i plasaBucecea-Miletin.

Privită geomorfologic, „cotuna“ Ipoteşti se găseştepe discutata demarcaţ ie dintre cîmpia J i j iei ş i podişulSucevei, imprecisă ca l inie, nefiind vorba de o creastăcu funcţ ie de cumpănă a apelor ş i nici de o despărţ i refermă prin caractere climatice, floristice sau geologice.Curba de nivel de 200 metri o dă media acestor criteri i .



Ţinînd seama de elementele del imitatoare pe care le-aufolosit cercetătorii regiunii , Ion Ionescu de la Brad,Grigore Ştephănescu, Ion Simionescu, Nicolae Sevastosşi celebrul geograf f rancez Emmanuel de Martonne, Ipo-

teşt i i depăşesc spre est l inia descr isă mai sus , integrîn-du-se depresiuni i J i j iei , întrucî t aspectul morfologiclocal nu se potriveşte cu cel de şes şi pentru considerentul că însăşi această cîmpie a fost ş i rămîne depresiune.Că se a flă în depres iun ea J i jie i re levă înclina rea s t r a t u r i lor , depărtarea de izvoarele Sî tnei , natura argi loasăa dealur i lor pr intre care curge r îul , precum şi matcalui lărgi tă în lunci . Pr in şaua largă a Mîndreşt i lor ,

dintre Dealul Bourului ş i Dealul Mare, cu aproximativ200 metri mai joasă decît numitele coline, parte dinpodişul Sucevei şi , mai ales, prin poarta de la Bucecea,pe unde in tervenţ ia ch ibzui tă a omului va putea în lă tura iminenta captare a Şi retului , spre J i j ia ş i Prut ,depresiunea J i j iei s tă gata să at ingă lunca Şiretului .Apartenenţa tectonică a Ipoteşt i lor , din est de Bucecea,la depr esiu n ea J ijiei, n u r idică obiecţi i .

Tradi ţ ia cul t ivă legenda că Ipoteşt i i îş i t rag denumirea de la răzeşia unui bătr înel , Ipat ie, care ş i-ar f ites tat pet icul de pămînt schi tului dorohoian Gorovei .Satul ş i -a avut ini ţ ia l vat ra înt r -un luminiş de codrudes şi întins. Nu se poate accepta această toponomastică,dat f i ind că satul nu se cheamă Ipăteşti , ci Ipoteşti .

In 1804 se numărau acolo 56 de ţărani l iberi ai cărordescendenţi s înt cuprinşi după 1850 în răzeşi i le Lu-

ţoaiei , Isăcescu Călugărul şi Ciofu. Pe vremea copilăr iei poetului , pe lotul lui Eminovici se numărau 60 delocuitori cu 19 trupuri de casă, în afară de căminulpatern de pe culmea Luţoaiei . La începutul anului 1977,sta tistic, în Ipoteşt i sînt 753 locu itor i.

Vatra satului, aşezată pe lunca Sîtnei, care o brăzdează de la nord spre sud, are la răsăr i t Dealul Cruci i ,

la apus pieptul de deal al Cotîrgaşilor. Pădurea Goilavo mărgineşte către nord-vest ş i spre sud se continuăcu Cătă mă reşt ii.

„La Cr u ce“ nu m eau loca lnicii dea lul piept iş cescobora din Şoseaua mihăi leană. Către Cucorăni se r i dică Dealul Armanului şi de la el către Ipoteşti se pro-



„Cotuna“ Ipoteşt i

fi lează Dealul Monştei . La poale, Valea Monştei rămîne

bahn ă făr ă p îr îu .De sub pu lpa de vî lcea peste car e căm ina ru l Em inovici îş i r eîn ă lţ a locu in ţ ă n ou ă se desch idea za r ea pest eogorul t ras drept hotărniceşte, ca într-o geometr ie elementară a pămîntului . Latur i le ţar inei porneau chiardin şanţul şoselei vicinale şi coborau de pe DealulBudăiului ca, după eîteva unduiri , să se r idice, o datăcu un drumeag de pas , pe l îngă pădurea Ursachi ş i din

nou să urce Dealul Medeleanului pînă-n Cucorăni .Pe harta topometrului distr ictului Botoşani din 1851.N. Udriţki , se poate urmări la scară configuraţia pămîntului lui Eminovici, învecinat cu al lui Iorgu Ma-vrodin, în cepînd din Dealul Hrişcan i, t r a vers înd a pşoar aDreslencii , scoborînd Valea Armanului, ca să conti n u e peste dru m ul Dorohoiului .

Din deal , ochiul căminarului putea supraveghea

muncile. Oamenii erau chemaţi f ie cu goarna, f ie destrigările j i tarului. Intre casa căminarului şi colibeleclăcaşilor sau răzeşilor caliciţi de posesorii anterioritatălui poetului diferenţa socială se preciza în privelişteaglobală. Sărăcia lucie înconjura de pretutindeni. învelită



Desen a l dăr îmătur i lor case i d in Ipoteş t i

cu olane, mai t irziu cu t inichea, era numai „casa dindeal“.Locuinţele pălmaşilor se zideau din vălătuci, din stuf

ş i lut , iar pr ispa din humă. „Hodăile“ rămîneau joase,fără cerdac, nedespărţ i te de grădină sau de vecinătăţ idecî t cu împlet i tur i din nuiele de răchi tă, mai rar cuşipci şi sîrmă. Predomina în văruitul caselor şi peveşminte sinil iul concurat de violet , negrul şi verdele

pădurii , peste care, în cusături , răzbătea firul gros. în cu r t e, a lă tur i, se h u m u ia u n bor dei pen t ru t roa că , în a lt ă pa r t e se zid ea cu pt or u l de va ră . Lîn gă casă :coteţul cîinelui, paznic slăbănog şi răbdător, doi-treisalcîmi, o salcie sau plută, nelipsitul dud, caişi saucorcodu şi sălbă ticiţi .

Bărbaţ i i , generaţ ie după generaţ ie, au păstrat cuvi inţa muncii ş i a salutului pr imului înt î lni t , căruia- idau „zîua bună“ ş i „noapti bună“. Portul ţărănesc sepăstrează simplu, lipsit de broderii, şi închis cuviinciosla gît.

Cultivînd tematici realiste în l imbaj metaforic, folclorul ipoteştean a contribuit şi contribuie la calif icarea



ar t is t ică a l i tera tur i i populare pr in c întece de dragosteşi de pahar, prin baladele cu Vălinaş, Darie Haiducul,Corbea, Petrea şi Gruia, prin doine, pluguşoare, prinstihuri ri tuale, proverbe, zicători , apologuri, jocuri nu

m er ice, poveşt i şi basm e. în folclor u l ipot eşt ea n pu lseazăcapi tolul de reprezentare suf le tească a satului în carea copilă ri t m a rele fa u r a l poeziei.

Căminarul r îvnea la ce văzuse la Costache Balş şi în t îln ise la Con st a n t in H u r m u za ki, s lu jiţ i de el laDumbrăveni , ş i asemenea condi ţ i i de t ra i menea elbăieţ i lor şi fetelor . Urmărea încrezător , dar nepriceput ,

t ranzac ţ i i care î l t ransformară în t r -un procesoman ş icare pînă la urmă l -au ruinat . Cu perseverenţă ş i se veri tate, între alergături ş i t rebuşoare, se interesa derezultatele învăţăturii feciorilor, care cînd şi cînd fugeaude la şcoli sau dispăreau din ograda părintească. Atunci

îi cău ta , îi pedepsea n ecr u ţ ă t or , îi por n ea din n ou la în vă ţă t u r ă , pen t r u ca să a u dă pe nea şt ept a t e că ei

iarăşi fugiseră.Asemenea veşt i î l a larmau. Căutarea se t ransforma

în cer t u r i, îş i în fr u n t a soţ ia , car e, su b fe lu r it e cir cu m stanţe, apăra pe copii . Poetul diferenţia profund violenţele, dur ita tea de ca ra cter , va n ită ţ i le ta tă lui de blîn deţeam a m ei în ca re se r ecu n oşt ea p sihologic.

Copi l în codr u ş i la i azu r i

Care a fost copilăria vi i torului poet la Ipoteşt i , dincolo de casă şi de cu r t ea din d eal ?

Fiind băiet, păduri cutreieram

Şi mă culcam ades lingă isvor, Iar braţu l d rep t sub cap eu m il pu n ea m S aud cu m apa su n ăn cet işor ;Un freamăt l in trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor , A s t fel ad es eu n op ţ i în treg i am m as, Blîn d în gîn at d ea l va lu rilor glas.



Autograful eminesc ian L a m ijloc d e cod ru d es



Păsare luna,mi bate drept în faţă ,Un rai din basme văd printre pleoape,Pe cîm pi u n v ăl d e argin tie ceaţă,Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,

Un bucium cîntă tainic cu dulceaţă,Sunînd din ce în ce tot mai aproape.. .

Există o arheologie de amintiri de-acasă, „raiul dinbasme“, orizont botoşănean, ca ş i cuptorul vetrei păr int eşt i de la Ipoteşt i :

îm i placeatu n cean scaun să stau în d rept de vatră, S au d cîin ii su b gard u ri că sch eau n ă şi latră,

J ăraticu l săl potol, săl sfarm cu lu n ge cleşti,S ă cu get basm e m înd re, p oetice poveşti .

Pe jos să şadă fet e p e ţolu l aştern u t S ă scarm en e cu m îna l îna, cu gura glum e, Iar eu sa scu lt pe gîn d u ri şi să m ă u it d e lu m e

Cu m intea su m blu drum ul poveş t i lor ceaud .

Pădurea a lungi tă de braniş t i vechi , pe care le cut re iera copilul Eminescu, se va statornici chiar de la

în cepu t d ecor a l p oeziilor sa le :

Colo în d epă rta re e va lea lui natală,Cu cod ri plini d e u m bră, cu rîp e fără fun d ,

pentru ca în perioadele grelelor încercări gazetăreşt i ,de ciocniri cu durităţi le vieţi i , retrospectiva gînduluisă ad reseze a celora şi m eleagu r i pat et ica în tr ebar e :

A stăz i ch iar d e m aş în toa rce A n ţ elege n u m ai pot ...

Un d e eşti, copilărie,Cu pă d u rea ta cu tot ?

Primii lui prieteni s înt copi i i pălmaşi lor din preajmă,printre care a zburdat în codrul vecin, s-a jucat de-alungul ogoarelor şi la iazuri . Lîngă ei , Mihai al căminarului a deschis ochi i înţelegeri i asupra înconjurimilor



In codrul de la Ipoteşt i

de Ia Stînceşti, de la Hrişcani, de la Baisa, de la Cătă-mărăşt i , de la Cucorăni . Cu ei s-a aplecat asupra al-

băstri ţelor, s-a fugări t pe dealul casei părinteşt i ş i asalutat în lungă petrecere a inimii , l ingă bisericuţadulcei mame, amurguri le arămite . aş tept înd îns telarealactee.



în r în du l a l doilea vin fr a ţ ii m a i r ă să r iţ i ca vîr st ăş i umblaţ i peste hotare. Pe t impul vacanţelor şcolareera cîştigat de descrierile pe care aceştia, oricît deprozaic , le făceau locuri lor bucovinene unde s tudiau.Le urmărea povestiri le şi ci tea cărţ i le aduse. Imaginaţiasa sporea astfel în oral i tatea lui Şerban, Nicolae, Iorguşi mai osebit a lui I l ie. După ce căminarul î i pornea cupaşapor t pe dru m ul lu i Miha lache S tu rdza că t re Cordu nşi, peste H erţa , în n ord, le păstr a t a inic dor.

Scalda copilului la iazul Baisa trece în frînturide st ih :

A d es ea la scăldat m ergeam In och iu l d e păd ure, La ba lta m are aju n gea m Ş i la al ei m ijloc în otam

In in su la cea v erd e,

lac şi codr u u n ifica te în cadr u ipoteşt ean :

La lacu l cel v erd e şi lin

R esfr în gese ceru l sen in ,Cu n orii cei albi d e argint ,Cu soarele n ori sfîşiind , Du m brava cea v er d e pe m al Soglindă în umedul val .

„Lacul lui Leon“ din Ipoteşt i



Amintirea jocurilor, după ce fratele mai mare, Il ie, î irepovest i se romanul R ob in son Cru soe de Daniel de Foe,pre lucra t nemţeşte de Campe ş i t radus în româneşte de

serdarul Vasile Drăghici (Iaşi, 1835) este evocată înacelaşi peisaj :

Copii eram n oi am îndoi,Fra tem eu şi cu m ine.

Din coji d e n u că car cu boi Făceam şi înh ăm am la el Cu lbeci bătrîn i cu coarn e.

Ş i el citea p e R obins on M il p ov estea şi m ie ;Eu z ideam Turnul Vavi lon Din că rţi d e joc şi m ai spu n eamŞi eu citeo prostie.

Un pr ieten de joacă şi-a m int ea în 1909 că Em inescu

„de mic copi l iubea codri i ş i s ingurătatea. Vara mainu dormea acasă, ci pe sub hambare, ori se înfunda în pă du r ile d in îm pr eju r im ile Ipot eşt ilor , pe ca re lecutreiera în lung şi în lat . Aici asculta nesăţios ciripitulblînd al păsărelelor, zvonul dulce al izvoarelor, în nopţ i le înstelate , îmbătat de farmecul luni i , care-şi s t recurar a zele ei mîngî ioas e p rin fru n zişu l tă inu it” . Com u nica rea

concordă cu destăinuiri le lui Slavici şi Mitei Kremnitz,bazate pe relatări le poetului ş i se refractă în l i r ica lui .

Din străin ătate, ca şi postuma Un roman, re fe r ind l a :

...natala mea vîlcioarăS căldată in cristalu l pîrîulu i d eargin t,S ă văd ce eu atîta iu beam odin ioară :

A cod ru lu i ten eb ră , p oet ic la b ir in t ;

Să mai salut odată colibele din vale Dorm in d e cu u n aer d e pace, lin işt iri,Ce respirau în taină plăceri mai naturale, Visări misterioase, poetice şoptiri.



Aş v rea să am o casă tăcu tă, ’m itu tică, In va lea m ea natală ce un d u ia în flor i,S ă tot p riv esc la m u n te, în sus cu m se rid ică, Pierzîn d u şi a sa fr u n te în n egu ră şi nori.

S ă m ai pr ivesc odată cîm pian flori toare Ce zil elem i copile şi a lbe lea ţesut ,Ce auzi odată copilami murmurare,Ce jocu ri lem i ju n e, zburd area m ia văzut .

localizează Ipoteşt i i purtat de poet în suvenir, departe,şi con cede figu r a t iv r el iefu l de „vîlcea n at ală" m e

leagurilor copilăriei sale.Copilărind între pălmaşii şi răzeşi i din Ipoteşt i , Eminescu a fost cîşt igat de eposul rural , de jocuri le şi re flecţii le populare, care iâu constituit întîiul universde frumuseţi reale şi imaginative, fondul de cultură, decar e în ar şiţele lu m eşti îşi a m intea nosta lgic.

In adolescenţă, întors spre anii jocuri lor, el aşternea în r it m u r i să n ă t oa se scen e din cop ilă r ie, cîn d dă du se fr îu

fanteziei în zburdele cu fraţ i i ş i cu al ţ i ţ înci de-oseamă spr e balta de la Baisa :

în lacul adîn c şi n eted , în m ijlocu l de lun ce Părea că ved e zîn e cu pă r d e au r roş.

Din această vî rs tă , Eminescu este martorul lupte idintr e ră zeşi şi m ica boier im e de ţar ă, în dîr ji t pr oces

social de concurenţă economică şi de încălcare. Dincei dint î i venea neamul mamei Raluca. în cea de-adoua , l a urma urmei , in t rase pr in d iplomă cumpăra tăcăminarul .

La Ipoteşti cată să fie aşezat, de la copiii locului,de la moşnegi , de la „moş Miron Prisăcariu" şi de laal ţ i i , leagănul bogatei împărtăşiri a lui Eminescu dinzestrea sufletească a ţărănimii , din poezia şi graiul

popular :Trecutau anii ca nouri lungi pe şesuri Şi niciodată nor să vie iară,Căci nu m ăn cîntă azi cu m m ă m işcară Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,



Ce fu n tea m i d e cop il on sen in ară, A bia n ţelese, plin e d en ţel es u ri —Cua tale umbre, az i în van mănpresuri ,O, ceas al tainei, asfinţit de sară.

De la bătrînele cătunului, acolo unde în Geniu pust iu eroul declară că a petrecut „o vară f rumoasă pl ină depoveşti ş i de cîntece bătrîneşti“, deprinde vii torul poetfantasticul imaginaţiei , personificările şi s imbolurileevocate mai tîrziu, dar, în chip deosebit, de la Raluca :

M am ai şt ia a tîtea p ov eş t i p e cî te fu se

T orsese în viaţă.. . deci ea lau în văţa t S ă tîlcu iască sem n e şia păsărilor spu se Ş i m urm ura cu m in te a r îulu i curat...

E aceasta o confesie realistă ce vibrează şi-n f inalulunui concept epistolar din 1881 către Harieta, mezinarămasă oloagă la Ipoteşti : „E mult de-atunci, Harieta,de cînd eram mici de tot şi ne spuneau moşnegii poveşti .

P oveşt i sunt toat e în lum ea as ta “ .

C a s a n d r a a L u p u l u i

Tot la Ipoteşt i rămîne de aşezat înt î ia iubire apoetului , entuziasm platonic pentru Casandra, fata lui

Gheorghe a Lupului, apropiată lui <ca mentali tate.Eminescu, în efuziunile împărtăşite ei , ca de cîte oris-a găsit între săteni, s-a simţit sensibil izat de candoribucolice :

Prin lanuri în f lor i te n oi m ergem îm preu n ă Şi mîndre f lor i cîmpene eu pentru dînsa s tr îng Ş i ea la în grij iream i cea d u lce îm i zîm beşte,

Iar su flet u l îm i rîd e şi in im a îm i creş te.

Crepuscular , într-o descr iere prelungită a cătunuluiipoteştean, o evocă ceasuri fără număr l îngă salcîmuldin vale, pentru încredinţarea puternicei pr ime iubir i :



Sara pe deal buciumul sună cu jale,Turmele l urc — stele le scapărăn cale,

A p el e plîn g clar isvor în d în f în t în e ;Sub un salcîm, dragă, maştepţi tu pe mine.

L u na p e cer t receaşa sfîn tă şi clară ,Ochii tăi mari cautăn frunza cea rară,S telele na sc u m ezi pe bolta senină ,Pieptul de dor, fruntea de gînduri ţ ie plină.

N ou rii cu rg, razea lor şiru ri despică,Streşine vechi caselen lună ridică,

S cîr ţ î ien vîn t cum păna de la fînt înă,Valea i în fum, f lu iere murmurăn s t înă .

Şi osteniţi oameni cu coasan spinare V in de la cîm p ; toaca răsun ă m ai tar e, Clopotul vechi umple cu glasul lui sara, Sufletul meu arden iubire ca para.

A h ! în cu rîn d valea şi sa tu a m u ţeş te, A h ! în cu rîn d pasu m i spre t in e grăbeş te ; L îngă salcîm sta v om n oi n oa ptea în treagă,Ore întregi spuneţivoi cît îmi eşti dragă.

T ei rezem a, d u lce copil , deal m eu u m ăr —Şi f ir cu f ir păruţ i auri t am săl număr, A p ’am să beau d in a ta gu ră fru m seţ e,

Du lci săru tări d in ai tăi och i de blîn d eţe. Îm brăţişaţi n oi v om şed ea la tu lpină, Fru n team i în foc p ea i tăi sîni se în clin ă,Ce alături cresc dulci şi rotunzi ca şi rodii —S telelen cer m işcăau ritele zodii.

N eom rez im a ca p et el e un u l d e altu l

Ş i surîz înd v om adorm i sub înaltul,Vechiul salcîm, — astfel de noapte bogată Cine p e ea n ar da viaţa lui toată ?

Se ş t ie puţ in despre această Casandra, asemănată cufrumoasa Elena din Iliada, care t răieşte biograf ic înadevărur i le poemei M ortu a es t , şi cu greu se vor putea



Autograful id i le i ipoteş tene Sara pe dea l

aduce informaţii noi asupra celei s t inse fără posteritate, în t r -u n t im p cîn d sin gu r ele scr ip t e pen t ru să t en i eraumitricile parohiale, socotelile de clacă, răbojul şi crucilede lemn din ţ int i r ime. Avea „păr blond", „de aur ş i

m ăt ase" t înăr a „cu ta lia-i ca -n m ar m ur ă săpată ". Lucru lse îngreuiază şi de-acolo că ipoteşteanca a murit dedr opică la 20 ian u a r ie 1864, în vîrst ă d e 19 a n i :

Ea a muri t . — A m în grop a t on zare Sufletul ei de lume este plîns.

A m sfărm at arfa — şi a m ea cîn tare S a în n ăsprit, sa ad încit, s-a stîns.

Crisalida acestei pasiuni se reconstituie în meditaţi i lesuvenirului peripatetizant din ciclul Iubitei de la Ip o-teşti.

Pentru oricine pătrunde esenţele poeziei eminesciene,iniţ iat totodată în panoramicul local, comparatismul cu



orice peisaj convenţ ional împrumutat de peste hotare,cu decorul construi t de viziunea romantismului german, dispare. Fuga de arşiţă, căutarea izvoarelor, lacul,măreţia codrului acceptat confident sînt din Ipoteşti .

în vă lu ir ea im agist ică nu m er ge — cu m s-a r pă rea — ladespersonalizare, ci la est imarea micului paradis ipo-teştean în generalizare şi la fert i l izarea lui homerizantă.

Stupina minuna tă

Ţăranii şi documentele locului amintesc de stupinacăminarului aşezată spre fundul curţ i i părinteşt i apoetu lui ; ba, ipoteş te n ii vîrs tn iei, ca r e-a u a pu ca tştiubeile, ne-au condus, cu douăzeci şi cinci de ani în u rmă, că t r e locu l u n de erau , ia r sch iţ ele t op ogr a ficele confirmă poziţ ia. Este de remarcat proprietatea folosiri i termenilor apicoli ca metafore şi simboluri înopera lu i Eminescu, pe tem eiu l obser vaţ ii lor din vremea

copilăriei. în t ra diţ ia folclor ică a p r over belor , zica le lor , cim ilituri lor, cîntecelor, legendelor şi în buchea cărţ i lor vechipoporane Floarea darurilor şi Fiziologul, albina alego-rizează hărnicia şi t răirea în comunitate, sens ce n-ascăpat at î tora din scri i tori i , mari ai lumii , nici iuiEminescu.

Cîţ iva scri i tori din ţara noastră, printre ei Cezar Pe-t rescu şi Gheorghe Tomozei , au romanţat plăcerea cucare copilul Eminescu asculta ceasuri întregi povestiri lemoşului prisăcar, uitînd şi de-ai lui, şi de casă, şi dehotarele nopţi i , dar, mai osebit , pierzîndu-se pe sinecu închipuirea în feeria eposului rural . Prisăcariufusese adus din Corni, şi urmaşii lui roiesc documentar

în scr ip t ele Cu cor ă n ilor pîn ă astăzi.Loc comun în cul tura oricărui ci t i tor este f inalul

părţ i i a VUI-a din Călin — f i le d e p ov es te, în care legendara nuntă împărătească se însoţeşte, înt r-un „bîzî i tca de albine“, de cortegiul microzburătoarelor, în univers u l felu r im ilor d e gîze :



Şi albinile — ad uc m iere, adu c colb m ărun t, d e aur, Ca cercei d in el să facă cariul, carei m eşter faur.

Pe romanticii generaţiei de la 1848 Eminescu î i vedea

„poeţ i ce-au scr is o l imbă ca un fagure de miere“, pent ru s inceri tatea creaţ iei însufleţ i tă de patr iot ism, pent ru l imba curată în care scr iau, ş i în poemul Viaţa, adîncind contradicţi i le de inechitate socială şi raporturilede exploatare dint re pat ron ş i măias t ra brodeză tu berculoasă, foloseşte s imbolul albinei nu numai ca învecinare de cadru în s ingurătatea muncitoarei , ci cametaforă a t rudei ce s tă la baza real izăr i lor de cal i tate.

Cînd în „pr imăvara pl ină“ nefer ic i ta cusătoreasăm oar e în mansardă ,

... biata albină In cîm p n u m ai fu ge, cim p reju r se poartă , în conju ră capul şi guriţa m oartă ;Ea zboară aproape şi tot mai aproape,Şi vrea cu amicai deodat’ songroape.

Traducerea N aşterea albin ei de R. Kar l Schachinger(în M an u scrisu l rom ân esc 2256, filele 268—271), noteleşi f ragmentele antologice publicate în Curierul de Iassi,

în t r e a lt ele in for m a r ea a supra că r ţ ii pom icu lt or u lu iCosma de la Sibiu, vădesc cunoaşterea apicul tur i i decăt re Eminescu.

R e f or m a a g r a r ă la I p ot e şt i

în a ct u l de a deziu n e la „dor in ţ ele n a ţ iu n ii11, în ch eia tla 22 iun ie/4 iulie 1856 (păst ra t în a rh iva lui Mih ailKogălniceanu), botoşănenii recunosc că „cea dinţ i i dator ie" a lor es te lupta pent ru Unire , în care văd

„s ingura temel ie s ta tornică pentru cele-al te reformeşi îmbunătăţ i r i de care avem t rebuinţă , ca s ingurulmi j loc pentru a da Români lor o pat r ie puternică ş ifer ici tă". Pe acest legămînt cetăţenesc se înt î lnesc laloc de cinste ş i semnături le căminarului Gheorghe Eminovici de la Ipoteşt i ş i ale unora dintre rubedenii le



sale, clucerul Constantin Mavrodin din Botoşani, Constantin Iuraşcu din Bacău şi Dimitr ie Iuraşcu dinPiatra Neamţ, încolonate unionişt i lor . Ţăranii ipoteşteniau păs t ra t amint i rea spr i j inulu i pe care ta tă l poetu lu i

l-a dat, în partea locului, Unirii . Se cunosc şi din alteizvoare legăturile strînse pe care Eminovici le-a păstratcu Comitetul Unirii din Iaşi, al cărui secretar eraConstantin Hurmuzaki , cu care Eminovici lucrase laBalş şi la u rm a şii lui.

Pe altă l istă, căminarul apare cu stolnicul VasileIu r aşcu, socr u l să u, ră zeş la Dolj eşti, ca pa r tizan isiguri ai Unirii din ocolul Tîrgului-Botoşani. Sub nr. 9

este t r ecu t : „Că m ina r u l Gh eor ghe Im inovici, cu d om iciliu l în Ipoteş t i". în Ipot eşt i ş i-n sa t ele din ju r s -a pă st ra t a m in t ir ea

luptei unioniste a căminarului Eminovici . Din gură în gu r ă , a r ă zbă t u t a m ă n u n t u l că du pă 24 ia n u a r ie 1859,Gheorghe Eminovici a aninat de turla c lopotniţe i dindeal un steag tricolor şi că a sădit doi tei în dosul casei,fapt pe oare unii biografi de ocazie l-au trecut asupra

copilandrului Mihai Eminescu. în noaptea de 31 decembrie 1869, fiind student la Viena, el urează, cucîţiva colegi, „Ani mulţi şi sănătate" lui AlexandruIoan Cuza, atunci locuind în cartierul Dobling şi carei-a primit „foarte bine". în jurnalis t ica lui Eminescula T i m p u l s t răbat numeroase accente aprobat ive pen tr u r efor m ele alesului din 1859.

Cînd căminarul Eminovici începu să s tăpînească Ipo-

teştii , amintirea „răzvalei" de la 1848 agita maselepopu lar e, ca r e se m a n ifest a u dîrze îm potr iva pr ivilegiilorfeudale a le proprietar i lor de pămînt . La ordinea zi le i afost , îna in te ş i după Unire , pr oblema agrară .

Reforma agrară d in 1864 n-a expropr ia t revolu ţ ionarpe latifundiari în favoarea clăcaşilor, ea fiind inspiratăde interesele burgheziei progresiste, care, temîndu-sede al te răscoale ţărăneşt i , a acordat pămînt plugărimii

în fu n cţ ie de in ven t a r u l de vit e (să ten i „cî t e cu pa t ruboi“, „cîte cu doi boi“, „locuitori cu palmele sau bra-ţe le") , ceea ce a făcut ca ar ia de plugări t pentru foşt i ic lăcaşi să rămînă restr însă. Ţăranii urmau să-şi răs cumpere scump „emanciparea" pr in despăgubir i băneş t ieşalon at e în 15 an uită ţi .



Părintele poetului semnează în scriptele împroprietă riri i Cuza-Kogălniceanu ca „împuternicit" al Anei Balş(Băluşoaia) şi al fiului ei Dimitrie-Muţi, la Sarafineştii ,Brehueşti , Mîndreşti , Corni, Hrişcani, Bursuceni, Dum-

Protes tul Cercului s tudenţesc „M. Eminescu" din Botoşani fa ţăde ignominia dă r îm ă r i i casei copilăr ie i poetu lui de căt re m o

şier i i Maria ş i Costi Papadopol în vara 1924



Muzeul memoria l „Mihai Eminescu" d in Ipoteş t i , constru i t în1939 pe locul casei dărîmate

brăveni , Vlădeni , Siminicea, iar la Ipoteşt i pentru lotulsău a gricol, a lăt u ri de ceila lţ i copr opr ieta ri .Legea rurală din 14 august 1864 se „aplicase" la

Ipoteşt i spre „mulţămirea“ căminarului , cum scr ie însuşi în p r ocesu l-ver ba l, şi pe pa r cela lu i in t r au în p r eveder ilelegii 26 de ţăra ni, dint re ca re :

Clăcaşi : 7 — cu dr ept de îm pr opr ietă r ir e pe pă mântul propr ieta ru lui ;

Fă ră clacă : 19 — dint re ca re 5 u rm a u să fie îm proprietăr i ţ i pe ţar ina lui Eminovici , 6 pe moşi i le s tatului . La 6 văduve l i se specifică „dritul“ numai pentruloc de casă şi gră dină .

In contra lui Eminovici , mic proprietar cu omenie,nu s-au produs contestaţ i i ca pe foarte multe lat i fundii .

Numai cinci din famili i le celor cuprinşi pe Tabloul

de măsurători în total a pămîntului locuitorilor clăcaşi din Cotu n a Cu corăni înp ăm în ten iţi la d elim etarea din 1864, de pe lotul lui Eminovici , dăinuiesc în Ipot eşti : Ţibulea c, Sm idai, F edeleş, Ch iriac, a N ech itei, în 1904, dou ă fa m ilii m a i pu t ea u spu n e la Ipot eşt i căpăs t rează pă m înt ul dat la „64 “.



Morminte le păr in ţ i lor ş i f ra ţ i lor lu i Eminescu , Iorgu ş i Nicolae ,i îngă bisericuţa „duleei marne" din Ipoteşti

Relaţiile Ipoteştilor, prietenii dinţii, valorificarea

creaţiei populare, căutarea izvoarelor, privelişt i lor lacustre, măreţ ia codrului , înt î ia iubire pătrund în uni versul int im al poetului copilandru, s tăruind asupraunor imagini, care, şi ele, adăugate celorlalte metafore,configurează psihologic pe t i tanul artei noastre l ir ice.

Astăzi, pe locul casei copilăriei lui Eminescu, Muzeulmemorial „Mihai Eminescu“ expune în vi t r ine ş i pa nour i bogate mater ia le documentare asupra vieţ i i ş ia r t ei poet ice a lu i Eminescu. în fa ţa m uzeului , vizita toru leste întîmpinat de doi salcîmi vîrstnici , pe care unind ica t or s cr ie : „Aceş t i sa lcîmi a u fost m a rt ori aicopilă r iei poet u iu r ‘.



■ i* V ■ V■ VLa mvafatura

P a n s i o n u l L a d i s l a u F e r d e r b e r

în r econ st it u ir ea dr u m u r ilor de via ţ ă a le cop iilorcăminarului există spaţ i i albe în privinţa ani lor lorde învăţătură . Octav Minar pr indea pe vremuri t radi ţ iacă pentru ins t ru i rea f ră ţ în i lor Eminovici „venea de laBotoşani o dată pe săptămînă“ la Ipoteşt i un meditator,de la ca re ş i Miha i deprinsese „n em ţea sca ".

In Botoşani, pe l îngă şcoala domnească de la Uspenie,şcoala publică a profesorului Vasile Paulini, şcoalaelementară cu un „clas lancasteric“ ş i două clase normale şi o altă şcoliţă elementară, mai funcţionau 19 şcoliparticulare conduse de preoţi şi dascăli şi pensionatelede băieţi Georges şi Pulcheria Olivari , Iacob Vitru,Ladislau Ferderber, Adolf Naihaus, Kovilinski, Metei,Victor Blanchin, Danilan, Simionovici, Mironovici, Măr-gineanu, precum şi pensioanele de fete conduse de po

lonezele Soculska, Zawirska, Glovaska şi Zelinska.Parţial , dar nu la Ipoteşti , ci la Botoşani, se verifică în m a t r icolele r a por t a t e Dir ecţ iei ş colilor d in Moldova decă tr e „pa n sion u l Ladislau F erd erber din Botoşa ni , întoamna şi iarna 1852, că doi dintre micuţii Eminovici,Ilie, în vîrstă de 7 ani, şi Iorgu, de 9 ani, frecventaserăcursuri le aminti tei şcol i part iculare, la care se învăţa în t r ei lim bi. în a in t ea lor depr in seser ă li t er ele, cit it u l,

scrisul la Ferderber fraţ i i Şerban şi Nicolae Eminovici . în r om â n eşt e a colo se pr eda u : cit ir ea , scr ie r ea , gr a matica, aritmetica, geografia şi religia. Disciplinele in-



Panorama oraşulu i Botoşani în a doua jumăta te a secolu lu ial XJX-lea

cluse fra n cezei era u : citirea , scr ierea , gram a tica , tr a du cer ea şi dicta rea , ia r pen tr u ger m a n ă : cit irea, scr ierea,gramatica, t raducerea, dictarea ş i „Analis"-ul l i terar .

în r u br ica ţ ia m a t r icolelor se cit eşt e că fr ă ţ in ii E m in ovici sînt f i i de căminar ; că s-au născut la Dumbrăveni,unde între 1843—1845 căminarul Gheorghe Eminovicia fu n cţ ion a t ca a dm in istr a tor ; că fu seseră înscr iş i laFerderber la 1 septembrie 1852. La sfîrşi t de lună au

notăr i de promovabil i tate, nu „eminent", ca la con-şcolarii lor.

Cadrele didactice ce propuneau : diaconul G. Vasiliula discipl inele în l imba română, Peter Kollmann la celef ranţuzeş t i , iar pent ru cele din grupajul „germana" —

în suşi „pa n s ion er u l" La dis la u F er der ber .Actele, atestate de C. Vîmav, de doctorul Al. Jianu

— cel ce vremelnic va locui în casa bătrînească de laIpoteşt i , u l ter ior dă r îma tă d e E m inovici — şi de D. Ar o-novici , membrii „Comitetului Şcolar de Botoşen", î iprezintă pe fi i i căminarului între ceilalţ i colegi. Printreaceştia, văr u l lor, Va sile Ma vrodin , a că ru i ma mă , Maria,născută Iuraşcu, era soră cu „dulcea mamă" ş i al cărui



ta tă , cult ivatul ban Mihalache Mavrodin, e lev în junieal lui George Asachi din Iaşi, tradusese „moralnicaistorisire" T ripod u l Elen ei, „romanţu l" adap ta t A n tigon a ş i „fragmenturi din l i teratura franţuzească de Noel ş i

Laplace", pentru care la 10 şi 17 ianuarie 1839 cerusecen zor ilor din Iaşi a u toriza ţie de tipăr ire.

Cat egoric că despr e E minescu, în t r im estr u l oct om br ie-decembrie 1853 în vîrs tă de nici patru ani , nu putea f ivor ba în eviden ţa şcolară citat ă.

Dar mai t îrz iu ?Este posibil pentru primele două clase, dacă s-ar fi

pu tu t u rma sau da în pa r t icu la r în t r -un s ingur an .

în să pîn ă la a fla r ea ca t a loa gelor pen s ion u lu i F er der berpe 1857—58, acte oficiale ce lipsesc din fondurile arhi-vis t ice , răspunsul î l aproximează deducţia că ş i Mihaişi-a făcut ini ţ ierea de învăţămînt tot acolo, dacă primaclasă ş i nu a doua n -a fr ecven t a t -o la Cern ău ţi .

La Ar h ivele St at ului din Iaşi se păstr ează pa şapoar telecu care, ani de ani, căminarul tr imisese la studii peste

Cordun, şi în septembrie 1857 iarăşi, pe feciori. în urmalui Şerban, Nicolae, Iorgu, Ilie Eminovici, în paşaportuleliberat în 1857 apare specificat şi fratele lor mai mic Mihai. Prin Iachint Iuraşcu, care slujea în Iaşi, căminarului i se e l iberase la 17 august un paşaport „pizăbavă de 11 luni", în care rugase şi obţinuse „să se

în scr ie a l cin cilea fiu a l m eu Mihail, care iaste în vîrstă

de 7 ani :Sta tu l : crescători Pă ru l : negru Ochii : negri Nasul : potr iv it Fa ţa : smolită

a vîn d şi acesta a u rm a stu dii".Eminovici intenţionase — cum rezultă din paşaport —

ca pe Mihai să-l dea să-şi înceapă sau să continueinstrucţia şcolară la Cernăuţi cu un an înainte ca elsă apară în matricolele clasei a IlI-a, de la NationalHauptschule .



Spre Fe ldgasse n r . 17—19

Pe drumul Mihăilenilor, ce şerpuia din Botoşani

urcînd şi coborând coame despădurite, peste Bucecea,Băl ineşt i , pornea spre locuri s t ră ine în toamna anului 1857, pentru învăţătură, un copil de şapte ani .Depăr ta t de ambianţa ipoteş teană pr in d is tan ţe cesporeau, dar nu rupeau suf le teş te , Eminescu cont inuăsă s imtă dor pentru mamă, iubire pentru suror i le ş if ra te le Matei , mai mici , pentru lumea ţărani lor întrecar e pînă a tu nci copilă rise, pent ru sat .

Şi-atunci , ca-n f iece toamnă, căminarul şi-a conduscopiii la învăţătură, să-i înscrie la şcoli şi să le aleagăgazde.

în „n a ţ ion a lele” ( = m a t r icolele) din 1857— 1858 fr ă ţ î-nilor Eminovici li se indică locuinţa pe Feldgassenr. 17—19, adică la Aron Pumnul, între zidurile caseibine păstra te, cu vera n dă şi ch ilioa re u m broase.

Ridicată pe braţe de zid, clădirea privea uliţa care

coboară ocolind spre Roşa. Din fund, o ajungea pieptişun deal cu pomet . Pe tăpşanul aromelor grase de ver deaţă , la jumătate domneşte nucul rotat despăr ţ ind pr ingard cur tea veche de ograda lu i Pumnul , în două par cele : cea cu numerotaţia 17, pe care inimosul magistruo vîndu, şi alta, la uliţă, purtînd nr. 19. Pe cea dintîirămaseră două zidir i ale lui Pumnul : una cu ferestredeschise asupra drumului, sărăcăcioasă, l îngă care s-au

temeluit cu t impul eî teva odăi , ş i al ta dărăpănată, maispre coastă, în rînd eu prispa lui Arune. Este cocioabace l-a adăposti t în trei r înduri pe Eminescu, pe fraţ i isăi şi pe alţi elevi sîrguincioşi, despre care scrie T. V.Ştefanelli : „casa cea din stînga, mai mică şi mai joasăera meni tă pentru s tudenţ i i ce- i găzduia Pumnul”. Şimai departe : „în această căsuţă se afla şi o mică biblio

tecă a studenţi lor români, feri tă de ochii profesori lorstrăini, căci, după legile şcolare, studenţii nu aveau voiesă în tr eţ ină bibliot eci şi a r f i fost con fisca t ă şi această bi bl iotecă dacă în ochii lumii nu ar f i t recut de proprietatea lui Pumnul”. Biblioteca — reluînd pe acelaşi mem orial is t — cu prindea căr ţ i dăr ui te de P um nu l, de



Col ţ a l camerei locui tă de Eminescu la Aron Pumnul , în Cer n ă u ţ i



gimnazişti , de alţ i prieteni ai t ineretului şi ai culturiineamului nostru, pentru că în l iceu toate obiectele sepredau în l imba germană, iar l imbii ş i l i teratur i i româneşt i i se rezervase numai o oră pe săptămînă, în care

pe fur iş se ghemuia ş i is tor ia naţ ională. Programeleşcolare nu permiteau să se predea s tudioşi lor româniistoria n ea m u lui lor.

„Era unica bibl iotecă bucovineană unde s tudenţ i i puteau ci t i cu înlesnire ş i împrumuta după voie căr ţ i româneşt i . Bibl ioteca Hurmuzăkeşt i lor , de la Cernauca,avea un s tatut restr îns famil iar . Bibl iotecar era un elevgăzduit de Pumnul, rezervîndu-i-se să locuiască în ca

mera bibliotecii . Aceasta a fost întî ia bibliotecă consultată de Eminescu", conchide Ştefanelli .

în r a ft u r i cu pr in ză t oa r e se adunau , lega te, Povestea fru m osu lu i A rgh ir cu Şezătoarea la ţară a lui AntonPann, l îngă Păţaniile şugubăţului baron Miinchhausen, Don Qu ich ot te cu R ob in son în in sula sa, prelucrat deCampe, Povestiri le lui E. Th. Hoffmann, Olandezul

zbu rător , l ibretul lui Richard Wagner , B ian ca Capello

de A. G. Meissner, Halim aua, poezii de Th. Korner, bachiar romanul picaresc Corbea Haiducul. Eposul Iliadei, tălmăcit de Costache Aristia, se învecina cu J alnica tragodie eteristă a lui A'lecu Beldiman, cu poema A p ro-dului Purice şi cu t raduceri le pentru educaţ ie ale profesorului unionis t Grigore Melidon, căr ţ i des împrumu ta te. Bibliofilie de p re ţ ! P u m n u l îşi ca ligra fie n u

mele, ex-libris pe Cartea românească de învăţătură (1643) a mitropolitului Varlaam, pe Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673) şi pe Cheia pre înţeles a vlădiculuimuntean Varlaam (1678). Apoi istoriile şcolare ale luiLaur ian, reprezentat ive pentru vremea lor în c î teş i t re leprovinci i le româneşt i , H ron icu l şineaian, Istoria im pe riei rosiene t radusă de aga G. Asachi , ci t i tul R ăsboi

catilinar imp rim a t în 1840. Şi poeţ ii a n tologaţ i în L ep tu rariu s-au întregi t în această bibl iotecă adevăratromâ n ea scă : scr ier i le lu i Ion E liade Rădu lescu , cu legerea din „48“ a Văcărescului, l ir ica lui Grigore Ale-xandrescu, în eîteva ediţi i , Alecsandri colector poporan,Alecsandri din Doin e şi lăcrăm ioare, dramaturgu l



Alecsandri, beletristica lui Pelimon, Donici şi a altora,pr intre care, fără număr ş i din locuri depărtate, calen-dare de petrecere, foliantele revuistice începînd cuCrestomaticul românesc al lui Teodor Racoce, zeci de

ani neştiut , Dacia literară, i r identa Foae pentru minte, inimă şi literatură, România literară din 1855 şi manuale şcolare, texte din clasicii antichităţii, gramatici,t ratate — daruri , copier i pe întrecute între învăţăcei ş icumpărătur i , cu precădere dintre lucrăr i le despre adevăruri le exis tenţ iale ale poporului român. Aur al poeziei , cuminţeniei , al trecutului de luptă şi de afirmarenaţ ională, aur al cuvîntului adunat de pretut indeni spre

podoaba minţ i lor , la îndemîna copii lor sărăcuţ i por niţi să citească.La o căsuţă din deal, cu acoperiş de şindrilă, se intra

pe uşă s tr imtă într-un ungher bătr înesc cu pl i tă . Lastingă — uşă, la dreapta — uşă, uşă ce da chiar în cămara locuită de şcolarul Eminovici şi în 1858 şi în 1864şi din octombrie 1865 pînă după 22 ianuarie 1866, cîndPumnul se stingea. Prin mărturia aceluiaşi coleg al lui

Eminescu, cititor şi el, ca şi Nico şi Ilie Eminovici, toţidonatori ai „Bibliotecei gimnasiaşti lor români de’n Cer-năuţi“, este dovedit că f iul căminarului de la Ipoteşti„cerceta foar te s î rguincios“, „ş i-ş i împrumuta căr ţ iacasă“, ca unul care „desluşea lesne chirilica şi mai cuseamă căr ţ i vech i".

Lui Pumnul îi murise în 1856 unicu-i fiu, Ioan, şl,

peste doi ani, în conscripţia parohiei de care ţ inea se în r egist r ea ză la pa r t id a em er it u lu i p r ofe sor : „Copil de suf / let / M ih ail 858“.

Nu cumva preotul a operat sumar înf ierea lu i MihaiE m inovici de căt re Aron P um nu l ?

Şcoala pr imară pe l ingă Sf . Paraschiva nu era departe, ş i mezinul „Eminowicz Michael" o frecventă între septembrie 1858 — iulie 1860, avînd institutori pe

Ioan Litviniuc într-a I l I -a ş i pe Ioan Zibacinschi într-aIV-a, în penultima terminînd al 15-lea din 72 de şcolari,iar în clasa a IV-a, mai bine, al 5-lea din 82 de elevi.Purtarea şi s i l inţa î i s înt notate foa r te bu n ă şi bună. Clasificarea la absolvenţă î l aşază între eminenţi .



Foaie matricolă cu notele „foarte bine“ ale elevului M. Emi

novici la „Nat ional Hauptschule"

Elev la gimnaziu

In toamna 1860, la intrarea în gimnaziu, un coleg şi-lamintea : „mic şi îndesat , cu părul negru pieptănat de

la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, faţa lungăreaţăûmerii obrajilor puţin ridicaţi, ochii nu mari, dar vii,,colorul fe ţe i în tunecat pr in care s t răbătea însă rume-neala sănătoasă a obraj i lor . Era totdeauna curat îmbrăcat". Pedagogul Vasile Bumbac îi cunoaşte plăcereade-a r ecita şi d e-a asculta ba la de popu lar e.

Deveni în clasa I-a A discipolul iubit al lui Pumnul;şi al su plin itorilor a cestu ia : Ion al lu i Gh. Sbier a şi

Miron Călinescu. Matricolele î i arată locuind pe Schul-gasse nr. 799 şi, în continuare, pe Dreifaltigkeitstrasse'nr. 1309, la caretaşul Nikolaus Dzierdzeck în anul şcolar 1860—1861. Autografele din M an u scrisu l rom ân es c 2291, fila 35 : „Teatru l-am jucat odată în odaia din pod

în ca re şedea m eu cu Ar m a n u (=C on s t . Ar on ovici), a



doua în grădină : Land haus an d er H eerstrasse şi L ie belei am Fenster“, comedii de A. Kotzebue, se local izează la Dzierdzeck. Cămara lui Eminescu avea fereastră cu grat i i de metal ce dădea în pometul ş i bu

tucii de vie ce înconjurau casa. Suveniri din copilărie descriu această locuinţă, pe Grosspapa, care nu-i al tuldecît Dzierdzeck, un plop în care-şi făcuse copilăreştecu ib şi bosta nu l gău ri t t r a ns form a t în felina r.

Pe artera principală a oraşului , Hauptgasse, pe carefuncţ iona un staţ ionar adevărat cu cai , ipoteşteanul sealerga de-a „poşta cu surugii". I se şt iu excursii la Cali-ceanca, la colegul Dimitrie Şcurei, iar alt coleg, Ion

Sahin, l -a înt î lni t înt r-un r înd jucînd taroc într-o hrubăsubterană.Odat ă ce E m inovici îşi vedea copii i t r ecu ţi în B u covin a

şi-i şt ia plasaţi personal la gazde nu se mai interesa desoarta lor, ocupat cu treburi gospodăreşti care-1 făceau prizonierul grijilor, fie că-1 reţineau procesele saurestr îngeri le băneşt i . în cî teva veri nu numai că n-arecoltat nimic, dar a pierdut şi grîul şi păpuşoiul ce

semănase pe ogorul său. Ani secetoşi în care, cum raportează prefectura de Botoşani , ţărani i din vecinătăţ is-a u hr ăn it cu m ăm ăligă din scoar ţă de copa c !

Frăţînii Eminovici erau lăsaţi la gazde mai ieft ine,fără condiţ i i prielnice de trai şi de pregătire. Acestaeste cazul la Dzierdzeck, cu încă cinci colegi în cameră,şi la beţivanul profesor de franceză Victor Blanchin,la care vii torul poet stă în clasa a Il-a gimnazială în

anul şcolar 1862—1863, pe str. Domnească de jos, într-ocăm ăru ţă jum ăta te îngropa tă în pămîn t .Amint i r i le lui Teodor V. Ştefanel l i pentru etapa gim

nazială relatează că elevul de peste Cordun exprimaataşament f ierbinte lui Arune, în psihologia lui între-ţesîndu-se iubire pentru om şi respect pentru erudi ţ iaprofesorului de l imba română, fruntaş al revoluţ ieipaşoptiste. în răspuns, colegii apreciau „iubirea părin

tească" a magist ratului pentru Eminescu, întărind că„P u m n u l îl iubea foar te m ul t".Pentru a-şi cumpăra cărţ i de la ant icar sau de la ofer

tanţi hămesiţ i , copilul Eminescu uita de foame. Alteorise hrănea din ce primeau de-acasă colegii de camerăsau îşi minţea pofta cu boabe de porumb fierte în lapte.



Copil ca toţi copiii, n u ocolea jocu l ; dar în t im pu lliber se îndrepta mai degrabă spre lecturi . Colegii relatează, printre citiri le lui favorite, despre o istorie universală (Weltgeschichte, de S. Welter din Miinster) şi o

mitologie populară germană de G. Reinbeck, din acestcompendiu complet îndu-şi datele manualului ş i expli caţia lui Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie,austriac adaptat, care a scris studii, poeme şi prozădespre români şi Bucovina. La Pumnul copia, ca şi alţ işcolari, cursurile autografe. La ambii profesori aveanote maxime şi colegii nu-i contestau întîietatea.

Şi ceilal ţ i pr ofesori pe car e Em inescu i-a a vut la Ober -

gymnasium erau cadre st imate în Bucovina. Unii sufereau detaşare pe graniţă pentru adeziunea lor la 1848.Directorul Ştefan Wolf purta însă inel s igi lar cesaro-crăiesc, cea mai înaltă distincţie acordată atunci profesioniştilor de catedră.

La matematică î l deconcerta nervozitatea lui WilhelmVyslozil, „profesor dr“, rigid în exigenţa specialităţii,pe care Eminescu îl va încondeia mai t îrziu : „Eu ştiu

chinul ce l-am avut însumi cu matematicile în copilărie,din cauza modului rău în care mi se propunea [. . .] , tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria.Şi , deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa pe de rost, încît îmi intrase în cap ideea cămatematicile sînt şti inţele cele mai grele de pe faţapă m în t u lu i'‘. Cu pr opu n ă t or u l de lat ină, la fel (Em ’i-neseu va dona bibl ioteci i pumnulene un L ect ion ariu

latinu, prelucrat de Ion Micu Moldovănuţ dupăM. Schinn agl). P u n înd în balan ţă n eat enţ i ile şi absenţ elerepetate ale lui Mihai, vădite în caracterizările de „mediocri tate" la atenţie ş i s îrguinţă, nu-i de mirare repe-tenţia în clasa a Il-a, trebuind s-o reia, dar fără s-o ducăpînă la capăt, căci după 13 aprilie 1863 n-a mai intrat în cla să.

Citea cu interes romane, poezii populare, teatru, me

moriale de călătorie şi frecventa teatrele din Cernăuţi ,prioritar Hotel de Moldavie, de cîte ori elevilor săracili se dădeau gratuit 40 de bilete, plătite de spectatori cudare de mînă, cînd veneau trupe nemţeşt i , ruteano-po-lone şi româneşti, după care cîteva zile în şir, cu colegiide cameră, imita guraliv roluri, scene, cîntecele.



De alăturarea sa la formaţia Fani Tardini-Vlădicescun-a putut fi vorba în 1863 şi nici în toamna 1864 îndecursul turneului în Transi lvania, dar a col indat t î r-guri le Moldovei cu trupa lui Ion Lupescu, pînă cînd fu

găsi t , adus acasă cu forţ a , înfr u n t în d su da lm ele; u ni ipom en esc chiar de bru ta lită ţ i le boiern aş u lui de laIpoteşti .

F uga r la Ipo t eş t i , con ţ op i st î n Bo toşa n i

La 20 ianuarie 1864, cum s-a văzut, închisese ochiiCasandra lui Gheorghe a Lupului , ţărăncuţa lunară cedăinu ie în fa ct ologia m editaţ iei M or tu a es t :

Şi era atîta de frumoasă Cum numan v is odată în v iaţa ta Un înger blînd cu faţa radioasă Venind din cer se poate arăta; Iar păru i blon d şi m oa le ca m ătasea,Grum azul a lb şi u m eriPrin hainele de tort subţire, f in,Se vede trupul ei cel alb deplin.

Spre a-1 potoli pe căminar, Eminescu fugar promisesă se cuminţească, să promoveze ca „privatist“ claselerestante şi ceru, de unul singur, Ministerului Cultelor şiIn str ucţiun ii P u blice o bursă. Depar ta m ent ul , cu nr . 4307din 21 februarie 1864, ceru la rîndu-i gimnaziuluidin Botoşan i refer inţ e asu pra elevului E m inovici :

„S u bsem n atu l , dorind a f i in form at asupra purtărei şi în vă ţă tu rei el ev u lu i Mih ail E m in ov ici d in acel gim -naziu, are onoarea a vă in vita să i trim iteţi , cit se va pu tea m ai cu rîn d , o asem en ea ştiin ţă,

p. Ministr u, Al. Za n n e“,la car e, Gh. Pă du re, dire ctoru l gim na ziu lui , ra port apeste trei zile : „prin ord. off. No. 4307 îmi cereţi a văinforma despre condui ta şi învăţătura unui elev numitMihail Eminovici ; am onoare, deci, a vă aduce la cu



noştinţă că între elevii acestui gimnaziu nu se găseştenici un elev cu o asemenea familie şi apoi nici în cataloagele de la înfi inţarea acestui gimnaziu nu se vedefigu r în d ca a ta re“ .

Minist ru al învăţămîntului , în cabinetul Mihai l Ko-gălnicean u, era la acea dată Dim itr ie Bolint inea nu .Pe vremuri , arhivele păstrau încă o comunicare mi

nisterială care informa că Eminescu şi -a dori t să înveţela Botoşani, solicitînd o bursă. Este ordinul nr. 9816/ 21 m a rt ie 1864, t r imis con du că tor u lui gim n a ziu luide-acolo : „Elevul Mihail Eminovici din ci . a II gimna- zia lă , prin su plica în registra tă la nr. 11 041, în u rm a in

for m aţiu n ei ce v i sa ceru t d e acest m in ister d espre pu rtarea şi p rog res u l n u m itu lu i elev , în ain tează acte ju st if ica t ive la aceasta, cu ru găm in tea d e a i se acorda o subvenţ ie ; subsemnatul vă invi tă, Domnule Director, spre a i se pune în vedere, că, acum nefi ind nici un loc vacant de bursier, ministerul î l va primi negreşit la ocaziune de vacanţă, după ce, însă, va îndeplini condi-

ţ iile con cu rsu lu i. S e alătură tes t im on iu l spre a il

lnapoia“.Poetul a semnat de pr imire : M ia m prim it atestatu l. M. E m in ov ici

Certificatul atesta probabil că este în clasa a Il-a degimnaziu. Lucrul n-a t recut de promisiune în privinţabursei ; iar învăţătura va încerca s-o reia , nu la Botoşani, ci la Cernăuţi, unde se găsea în ianuarie 1866,la moartea lu i Ar on Pu mn ul .

La 5 octombrie 1864, spre a nu fi povară alor lui şiruşine vanitosului părinte, peti ţ ionă un post de copistla tribunalul din Botoşani, ceea ce obţinu neîntîrziatprin relaţ i i le tatălui cu magistraţ i i locali şi datori tăscrisului caligrafic. Se bucură aici — într-un edificiudin mahalaua Vrăbieni lor , „casă cu două r înduri ş i 12despărţ i turi [ . . .] , toate acoperite cu şăndrilă şă îngrăditcu zaplaz“ — de colegialitatea liricului Grigore Lazu,

cu care în t impul l iber convorbea t inereşte de-ale l i te raturi i , se zbenguia şi se întrecea la st ihuri . Cele maivechi manuscrise l i terare ale lui Eminescu dateazădin 1864.

Din calcul , din ifosele căminarului sau pentru cineştie cî t plus mărunt de galbeni, Eminescu trecu con-



ţopis t la Comitetul permanent al Consi l iului judeţeandin Botoşani , redact înd ş i t ranscr i ind corespondenţaobişnuită sau sintetizînd cu slova-i citeaţă într-o condică, ajunsă pînă astăzi , dezbaterile forului de condu

cere ju deţean .

D in n o u la C e r n ă u ţ i

Rămase la tr ibunal pînă la 5 martie 1865, cînd, ce-r înd u -şi salariul pe febr u a r ie, îşi pr ezent ă dem isia :

A v în d dorin ţa de a urm a stu d iile collegia le la gy m nasiul plenariu din Bucovina, me ved constrins de a abdica îndătorirelor querute de la personalul postului de scriitoriu, que ’lam occupat penă acum la cancelaria dirigeată de Dms.

Pe asem en ea con sid eren te, v e rog, Dom n u le P re- şed in te, a’m i accord a dem issia şi a regu la şi el iberarea

salariului cuvenit mie pe luna Februare în sumă de doă sute cinci deci lei cursul tesaurului, quăci preveă necessitatea aquesta din mai multe punte de vedere, qu are essercită o m are in flu en ţă asupra in tereselor m elle şi qua re n egligeate nu m e vor pu tea feri de ore quare consequante relle.

Fiţi buni, ve rogu ancă odată, Domnule Preşedinte,

de a regula d e urgen ţă înd eplin irea q u ererei m elle şi d e a primi şi la aquestă occasie assigurarea profundului respect, que ve conserv şi ve voiu conserva pentru per- pet u ita te.

1865 M art în 5 d ille. M. G. E m in ovicz

D n eei salle

Dlu i Pres id en t all Com itet u lu i perm an en t al con si liulzi judeţean de Botoşani.

Dar cum era zor i t să pr indă d in urmă t rupa FaniTardini , care îş i anunţa la Cernăuţi ul t imele spectacole,peste două zile lăsă procură de salariu fratelui mai mare...



Şerban („în consideraţ ia quă circunstanţ iele nu-mipermi tu de a mai îndelunga presenţa mea în România ,ve rog Domnule Pres ident de a da în pr imirea f ra te lu imeu Şerban Eminovici salariul cuveni t mie pe luna

Februarie an. cor. în sumă de două sute cinci deci leicursul tesaurului pentru quare va adeveri ş i în condicaeliber ă r ii on ora r elor 11), şi por n i la Cer n ău ţi.

Famil iei ş i unor cunoscuţ i înt î lni ţ i le pretexta completarea studii lor. La Cernăuţi se adăposti iarăşi laP u m n u l, din ce în ce m ai bolna v.

în Cern ău ţ i, ca pit a la Bu covin ei, cu 20 000 de locu it or i,efervescenţa cul turală o dădeau în acest răst imp, pe

cele cin ci scene, t r ei „societă ţ i de tea t r u 11 : un a r om â nească, al ta germană şi al ta polonă, mişcarea de inte-lectual izare patronată de Hurmuzăkeşt i ş i de foaia

B u k ov in a. Revista A u ror a rom ân ă aprecia că, în ambianţa socială cernăuţeană, spectacolele t rupei FaniTardini inspi rau „curagiu pent ru fapte ş i sent imentem ă r eţ e11. Alex. H u r m u zak i con sem n a că, în ed u ca reapubl icului , repertoriul acestui înt î i turneu românesc în

Ţara Fagi lor reînvia educat iv „suveniri măreţe a unoradin bărbaţi i istoriei Românilor, a unor eroi străluciţ i ,a u n or în tâ mplăr i glor ioa se şi fa pt e p a t r iot ice11.

Din Botoşani, la 8 februarie 1864, Fani Tardini, „oper soan ă cu ta len t r a r şi bin e d esvolt a t 11, cer u se Agen ţ iei austr iace din Iaşi aprobarea de-a susţ ine la Cernăuţ i20 de spectacole în l imba română pe scena Mikuli şi ,peste două zi le , supl ica lua drumul către guvernămîntulBucovinei , de la care se primi răspuns pozit iv, cu condi ţ ia ca formaţ iunea să nu urmărească permanent izareaacolo. Reprezentaţi i le începură cu succes de public la29 februarie cu vodevilul R adu Calom firescu , bucur în -du-se de sprijinul familiilor Vasilco, Costîn, Zotta,St î rcea, al lui Theodor Buchental , Gheorghe Hurmuzaki şi-al altora. R adu Calom fires cu fu u rmat de c în -tecele B aba H îrca şi Tuzu Calicu de Matei Millo, decomedia Un trîntor cî t zece, de Chiriţa şi însurăţeii ,

Iaşii în carnaval, de Doi m or ţ i v ii, de H erşcu B occegiu l, Scara Mîţei, Corbul român, Piatra din casă de V. Âlec-sandri , de vodeviluri le Cimpoiul dracului şi H oţu l şi



Fanaragiul, de melodrama lancu Jianu căpitan de hai-duci de I. Anestin, de Fata cojocarului de D. Miclescu,de prelucrări le, t raduceri le şi vodeviluri le Gabrina sauCamera leagănului de Alecu Poenaru, Cine vrea,

p oa te de D. Stăncescu, Om ul care îşi u cid e jcm eeu citI. Pop, Urita satului şi Munteanu’ român de Eug. Ca-rada, de învierea Babei Hîrca şi Vii torul României deM. Pascali, de Doi p ricopsiţ i, Id iot u ’ sau S u teran ele şi Doi soldaţi rom ân i de Mihăilescu, Onoare franceză sau J orj şi Maria de Grigorescu, de B ogd an V od ă de IoanD. Lacia (după Al. Pelimon), de Fătu Haiducu’ dePănescu, Săracu cinstit de C. Halepliu, de comedia-vodevil B ărbieru l d in S ev illa t ra dusă şi adapta tă deCostache Caragiaii . Cu acest „adio“ se termină la 27 mai1864 seria de spectacole a turneului. Eminescu fusesecîşt igat de st i lul interpretări lor Faniei Tardini , luiEvolschi, Comino şi Alexandru Vlădicescu.. Din Viena, bucovineanul Vasile Bumbac, întî i pedagog şi mai t îrziu coleg cu Eminescu la Facultatea defilozofie din Viena, gratula în A u ror a rom ân ă „Teat rul

româ n din Cer nă uţ i11 :Salutare bravi Luceferi şi voi stele radioase,Ce vesti ţ i pa triei noastre un ferice v i i tor

Ce eal nostru dulce vis ;V oi ce faceţi prin aceasta n u m e m ari şi glorioase,

N u m e ce v or f i păstrate, ca paladiu salvator, întral nostru piept deschis.

După ult imul spectacol din 27 mai 1864, trupa Tar-dini-Vlădicescu, încărcînd în camioane recuzita şi in„eilvagene“ pe actori , străbătu Bucovina şi Moldova pedrumul median spre Pasul Buzăului , avînd ţ intă Braşovul. Dar pe hîrt i i le paşaportare, în declaraţi i le lafrontieră şi în listele călătorilor sosiţi , apărute în ziarele braşovene, dacă se înregistrează întreg personalulturneului , numele lui Eminescu l ipseşte, fapt ce infirmăcategoric tradiţ ia veniri i lui în Transilvania cu aceastăformaţie în vara 1864.

Repertoriul ceiui de-al doi lea turneu Fani Tardini-Vlădicescu, dintre 2 noiembrie 1864—mai 1865, păstra



par te din r eper t or iul pr im u lu i descălecat dram at ic,peste care se adăugau alte comedii de salon, vodevilurişi adaptări sau traduceri, în total 54 piese de teatru.

Preferinţele lui Eminescu î l alergau, însă, către evo

căr i istorice, pr ecu m : Maria T u d or de Victor Hugo(trad. de Cost. Negruzzi), Bătălia d e la Călu găren i deI. Maniu, Clenarvonii sau Puritanii din Londra deI. Poni, Cruciaţii de A. von Kotzebue, Ciurel sub nu-m ele de Tun su H aidu cu ’, Um bra lui Mihai Viteazu l dePet re Grădiş teanu, Cine vrea, poate, Credinţa, nădej-dea şi iubirea şi B ărbatu l an on im (trad. A. Manole),Castelul de Montlurie (trad. Fani Tardini), Catarina

H o v ard şi Crucea şi secretul de Alexandre Dumas- ta tă l(trad. Porfiriu), M oa rtea fra ţ ilor Cos tin eş t i de I. Lacea, A rd erea t îrgu lu i Baia de Nic. Istrati . Atari reprezentaţ i i î l t ransportau către tumultul de glorie a evuluimediu. Dacă la aceste trăir i se adaugă lectura pieselorlui Bolintineanu şi ale al tor dramaturgi romantici ,precum şi citirile repetate, pe cît de adîncite, din L e-

topiseţele Ţărîi Moldovei, editate de Mihail Kogălni-ceanu, din care se aflau exemplare în biblioteca de laIpoteşt i ş i în rafturi le lui Pumnul, atunci se intuieştepunctul de plecare al patr iotismului , concepţiei conservatoare şi idilismului paseist al lui Eminescu. Entuziasmul patet ic în fa ţa vredniciei poporului său în apărareaindependenţei naţ ionale în t recut î l despr indea de pre

zent şi- l t ranspunea, copleşi t de măreţie respectuoasă, în slă vile istor iei.Peste ani , un al t g imnazis t întărea că „ toată învăţă

tu ra noastr ă în decur sul celor opt ani din liceu n -a avut•atî ta influenţă asupra dezvoltări i noastre naţionale caacest tea tr u".

„P u m n u l n u m a i este"

Rămînerea lui Eminescu la Cernăuţi , cînd dăruia„Bibliotecii gymnasiaştilor Români" zece cărţi , înreg is t ra te în Cunsemnăciunariu în a doua par te a anului



1865, par e în pr imu l r în d legat ă de vegher ea lui Pu m nu l în su fer in ţ ele sfr edelit oa r e a le ca n cer u lu i, ca r e avea usă-l bage în pămînt la 12 ianuarie 1866. Cînd TeodorŞtefanelli, zorit de ştirea decesului, veni în dimineaţaurmătoare în cămara lui Mihai, î l găsi înlăcrămat,

scriind aplecat, ş tergînd, îmbunătăţind elogiul La m oa r-tea lu i A ron Pu m nu l :

îm bracăte în dol iu , frum oasă B u covină,Cu cipru verdencinge antică fruntea ta,Cacum din pleiadaţi auroasă şi senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină,

Se stinseo dalbă stea !

M etalica , v ibrîn d ă a clop otel or ja le Vueşte în cadenţă ş i sună într is tat;Căci, ah ! geniul mare al deşteptării tale Păşi, se d u seacum a p ea n em u ririi cale,

Ş i n urm ăi n ea lăsa t !

Era întî ia poezie imprimată a lui , care apăru în cincis t rofe în p lach eta or t ogra fia tă pum nu lis t : L aecrim ioa rele în va eţaeceilor gim n aseiaşti d e’n C ern aeu ţi la m or m întu l pre iubi tu lu i lor profesor iu A ru n e Pum nu l în tr ă 12/ 24 Ian uariu 1866, ce, cu încă şase elogii alecolegilor lui Eminescu, se distribui omagial în ziua înhu mă ri i la cimit i ru l din Horecea.

Eminescu nu părăsi def ini t iv Cernăuţi i , cum lăsa acrede romanţînd Aglae Drogli în citata epistolă din 3iulie 1889 că tr e M a iores cu : „Gim n a siu l s u per ior nul-au terminat aice din disperare că murise Pumnul, îm i a du c a m in te că du pă în m orm ân tar ea lu i P u m n u lşi-au depus cărţi le sub un scaun în grădina publică ş-auplecat spre casa părintească" — anunţînd în plînset căpărintele lui sufletesc se sfîrşise : „mai mult n-am ce

face. . . Pumnul nu mai es te — au muri t" , umplînd de în du r er a r e fa m ilia de la Ipot eşt i.

Peste cîteva luni, expedia din Cernăuţi poezii Fami -liei din Oradea — cea dintî i Dea ş avea , apărută la 25

5 — Pe u rm ele Iul Eminescu



februarie 1866 — şi răspunzîndu-i-se de Iosif Vulcanla poşta redacţiei pe adresa din Bucovina, astfel :

la 15 martie :„Cernă u ţi , M. E. V om prim i toate cu bu cu rie, nu m ai

te rugăm ca, încât se poate, să scrii după ortografia ceo urm ăm no i“.

la 5 aprilie :„Cernă u ţi. M. E. Ţ iam trăm is epistolă priva tă “.

la 15 iunie :„Lanţul de aur“ aşişdere va eşi. Nai primit epistola

n oastră ? D e ce nu m ai trăm iţi n escari poesii ?“Iosif Vulcan va coresponda redacţ ional cu Eminescu

la Blaj abia la 12 octombrie 1866, cînd pribeagul porn ise spre Bucureşt i .

Debu tu l D eaş avea... la Familia fusese conceptat în1865, anterior deci elogiului funebru al lui Pumnul, de

în vă ţ ă ce lu l ce -ş i r id ica m lă diţ a în lu m in a ba r du lu i de laMirceşti şi Iosif Vulcan, care, în chip fericit, îi schim

base numele din Eminovici în Eminescu, fără să- l consulte, î l în tîm pin ă p r ofet ic : „C u bu cu r ie d esch idemcoloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani,care cu primele sale încercări poetice, tr imise nouă, ne-asurpr ins plăcut” .

Dincolo de meritele redacţionale, culturale şi beletr ist ice personale, lui Iosif Vulcan i se cuvine neuitare

perenă pentru înţelegerea dovedi tă pr imelor poezi i a lelui Eminescu, pent ru caracter izarea de al t i tudine a ta lent ului lui şi pent r u fixa r ea n u m elu i genialulu i visător .

Cînd Titu Maiorescu în ar t icolul Observaţiuni crit ice (1869) respinge valoarea L ep tu rariu lu i, cînd în acelaşi1869 poetul Dimitrie Petrino crit ică etimologismul luiPumnul , zef lemis indu- i moşteni rea cul turală , iar Alec-sandri în Dicţ ion ar grotesc ataca frontal ciunismul,Em inescu fu singur ul ce luă apăr area m agis t ru lui în t r -u n în t in s a r t icol din A lbin a.

Recunoscînd exagerăr i le et imologizante ale luiPumnul, pe care, ca izolate, nu le socoteşte hotărîtoaresă împiedice dezvoltarea l imbii l i terare ş i fer ind de în



t inare amint i rea s t răluci tului apostol pr in ci rcumstanţe,poetul de 19 ani aprecia întrei t ş t i inţa, pasiunea revoluţ ionară ş i act ivi tatea cul turală a lui Pumnul , „părintele său sufletesc", binemeritat de la posteri tate cu

în sem n ele n em u r ir ii . Ast fe l, E m in escu r ă m în ea con secvent apologiei ce făcuse în La m orm în tu l lu i A ron P u m n u l :

Căci umbra ta măreaţă în ţalnicai zburare O urm ăn cet cu ochiu l în tr istă lăcrim are Cei s imţ naţional !



„ Bat e ceasul mai presus

de vreme"

P rin t recăt oar ea Dornei , spre Bla j

Ce-1 va f i îndemnat pe Eminescu s-apuce calea Transilvaniei în vara anului 1866 ?

Pelerinaj pe urmele lui Pumnul, spre cetatea deschisăa cărturari lor i luminişt i , unde, după metafora lui Blaga,bătea „ceasul mai presus de vreme“ ? Vruta învăţătur i i

la Bla j ? Sau că lca dr u m ul fr ă ţ în i lor m ai ma ri spre Sibiula şcoli n em ţeş ti ?Sătuc mult isecular în centrul Transi lvaniei , Blajul

s-a dezvoltat după ce vlădicul Inocenţiu Micu-Kleinzidi aici , în 1749, mănăstirea întregită peste cinci anicu Şcoala de obşte pentru fi i i de poporeni, ca prininstruire, datori tă în primul r înd canonici lor profesoride istorie, de filozofie, de teologie, magiştrilor de retorică ş i de ş t i inţe apl icate, să devină luminători i nea

mului lor oprimat .Ca u nu l ce nu n um ai că n -a lovi t în un iversu r i levechi româneşt i , ci le-a exprimat cul tul t radi ţ iei sănătoase, Eminescu se descoperea t recînd pe ul i ţa Trandafiri lor nr. 65, înaintea casei lui Gheorghe Şincai, cîndcălca ţărna Cîmpiei Libertăţ i i sau cînd înt î lnea pe erudi tul Timotei Cipariu ce locuia peste drum de seminar

în t r -o con st r u cţ ie pă st ra tă p în ă astăzi, ca şi să la şu l lu i

Şinca i, în P iaţa Rep u blicii nr. 10.Apostola tu l lu i Pumnul nu- i rămăsese înci f ra t . Act i vităţi le de profesor, l ingvist , istoric, de om polit ic, stră-băt înd cî teştrei provinci i le româneşt i , desfăşurate cu o



ridicată conşti inţă naţională, şi , peste toate, suvenirul, îi r ech em a u n u m ele, m er it ele, r ecu n oş t in ţ a în pa n teonul cul tur i i . Magistrul par t icipase la revoluţ ia din1848, sprij inise agitaţia ideologică a lui Simion Bărnuţiuşi , în vederea adunări i de pe Cîmpia Libertăţ i i din3/15 mai, redactase manifeste convocative, difuzate prina lum ni, cu m li se spun ea ş colar ilor la Blaj.

Cînd ar ma tele im per iale au înă buş i t r evolu ţ ia de pes temunţi , s i tuaţ ia lui Pumnul deveni cr i t ică ş i a fost condam na t la moar t e în cont um acie .

Traves t i t ş i cu greutate reuş i să t reacă pe la Turnu-Roşu în Ţara Românească ş i să se ascundă cî tăva vreme

în Bucu reşt i. Con t a m in a t de h oler ă , boli în delu n g. Descoperi t de pol i ţ ia caimacanului Constant in Cantacuzino,fu t ransportat sub arest la Iaşi , în vederea deportăr i i .Spri j ini t de intel igenţa progresis tă din capi tala Moldovei, Arune, scăpat, se îndreptă spre Cernauca, la fraţi iHurmuzăkeşt i , pr imit sărbătoreşte. De aici , merse laStupea spre a revedea pe I racl ie Porumbescu, ta tă l luiCiprian. Numit pr in concurs profesor de l imba ş i l i te

r a tu ra româ nă la „Obergym n a s iu m “, P um nu l ros t iprelegerea inaugurală la 28 februarie 1849, desfăşurînd în m a r gin ea ca t edr ei o su sţ inu t ă a ct ivit a t e pu blicist ică .Tipăr i : Convorbire între un tată şi f iul său asupra l imbei şi l i terelor româneşti (1850), L ep tu rariu rom â -nesc din scriptori i români (6 volume, 1862—1865), ogramatică a l imbii române (în nemţeşte, 1864), cercet a rea Privire peste 312 din proprietăţile din care sa

form a t Fon d u l rel igion ar (1865), redactase numeroasecursuri-s tudi i , par te publicate postum de Ion al luiGheorghe Sbiera, par te, odoare scumpe, rămase lagimnazişti , păstrate, rătăcite, azi multe pierdute. AronPumnul act ivizase cul tural izarea t ineretului , punînd ladispozi ţ ia „gimnaziş t i lor români“ pînă la moartea sa,din 12 ianuarie 1866, propria-i bibliotecă.

în cr eşt er ea lu i E m in escu , Ar on P u m n u l a a vu t u nrol hotăr î tor , nu numai ca profesor , ci ş i ca determinant în dr u m ă t or de con şt iin ţ ă n a ţ ională .

P ut ea discipolul fan at izat să pr egete să cun oa scăEma n sul locu lui de preda n ie al m agistr ului , seminar ul



pe-ale cărui catedre luminaseră t re i generaţ i i Samui lMicu, Gheorghe Şincai , Petru Maior , Timotei Cipariu ?Blajul intui t de el , cu faima mari lor biruinţe naţ ionale,pe deasupra ş t i ind că „studenţi lor" neajutoraţ i l i se da

adăpost şi masă gratuită, î i s t îrnise gîndul să-şi treacă„în part icular" clasele gimnaziale neterminate laCernăuţi .

Rom anu l Geniu pus t iu î i oglindeşte autobiografic despr in derea din Bu covin a : „In t r -o zi fru m oa să de va ră

îm i fă cu i legă tu r ica , o pu sei în vîr fu l bă ţ u lu i şi o lu a ila picior pe dru m ul cel m a re-m pă ră tesc. Mergeamastfel printre cîmpii cu holde [ . . .] . Holdele miroseau şi

se coceau de arşiţa soarelui [.. .] , eu îmi pusesem pălăr ia în vîrful capului , as tfel încî t f runtea rămînea l iberăşi goală ş i f luieram alene un cîntec monoton ş i numailuci i ş i mari picătur i de sudoare îmi curgeau de pefr u n te d e-a lun gul obra zului".

Interesant rămîne că drumul spre „Mica Romă" l -aparcurs pe jos în cea mai mare parte : Suceava, GuraHumorului , Cîmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei ,

Bistr i ţa Năsăudului , Reghin, Tîrgu-Mureş, Iernut , Tîr-năveni, Mediaş, Copşa Mică, Blaj, cînd şi cînd luat dechervane ş i care, oprind ş i dormind pe unde putea, mîn-cînd din ce pr imea sau găsea pus pe pol icioarele porţ i lor de gospodar i omenoşi pent ru îndes tularea drumeţ i lor înfometaţ i . „Zi de vară pîn- în seară am tot mersfără să s tau de fel . Soarele era la apus, aerul începea ase răcori , holdele păreau că adorm din freamătul lor

lung, de-a lungul drumului de ţară oameni i se-ntorceaude la lucrul cîmpului, cu coasele de-a spinare, fetele cuoale şi doniţe în amîndouă mîinile, boii trăgeau încet

în ju g şi ca r u l scîr ţ îia , ia r r om â n u l ce m er gea a lă tu r i deei şi pocnea din bici îşi ţipa eternul său hăis, ho !... Ascun s în ma lur i, •dorm ea Mură şul , pe el t r osn ea de că ru ţe p odu l de lu nt ri , pe car e-1 t r ecu i şi eu ".

Zona Mureşului o s t răbătu pe îndelete în t re i săp-

tămîni , pr ivi moara plut i toare a unui sas , ce „se legănalinişti tă pe Murăş cu roţi le ei asurzitoare ce se rostogoleau ca doi balauri , scăldîndu-şi oasele de lemn mucegăi t în apa albi tă de spume a r îului" . în Tîrgu Mureşajungea seara, la 1 iunie 1866, şi fu adăposti t de protopopul Par tenie Trombi ţaş în c lopotni ţă („M-am co-



vigrat în clopotniţă cu dinţi i clănţănind şi muiat pînăla piele ; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mî-nuţele mele slabe şi reci le băgăm în mânecile ude. Aşaa m sta t toa t ă n oa pt ea 11).

în Tîr gu Mu r eş , la „C a lu l a lb “

La ha n u l „Ca lu l a lb11, a pr oa pe de Casa G or og, în ca rela 1849, în drum spre Sighişoara, trăsese poetul revoluţ ionar maghiar Petofi Sandor, Eminescu înt î lni peelevii Ioan Cotta, din Bicaz, pe Teodor Cojocaru, dinCorbu, care în 5 iunie î l luară cu căruţa spre Blaj ,oprind la Dicios înmart in (as tăzi Dumbrăveni) , undea flau că h oina r u l este „p oet 11 şi a du n ă folclor , şi laSîncel.

Clădirea „Ca lulu i alb11 s-a dă rîm at şi pe zidu r ile r econstrui te o placă reaminteş te popasul lui Eminescu pe

acel loc acum 110 ani : A şez a tu s ’a acea stă placă com em or at ivă pe acest

edi f ic iu , fos t odinioară HANUL „LA CALUL ALB“, astăzi la 13 SEPTEMBRIE 1936,

întru amintirea popasului făcut aici în vara anului1866, acu m 70 de ani, d e căt re m arele

n ostru poet

M IH A I EM IN ES CU în trecere pr in T îrgu M u reş — vizionar de 16 ani atunci, a d even it m ai t îrziu cea m ai înaltă exp resie

a poez iei rom ân eşti şi a aspiraţiilor de u n itate n aţională a n eam u lu i rom ân esc,

A d m ira ţ ie şi recu n oş t iin ţă n em u ritor u lu i poet .

î n s fîr ş it , la R om a Mică !

Cotta observă pe calea dintre Tîrgu Mureş şi Blajcă Eminescu făcea însemnăr i . Ajungînd pe Hula Sîn-celului , deal pe care azi s trăjeşte, monument al naturiişi al m em or iei liter a re, „t eiu l lu i E m in escu11, de u n de



Teiul lu i Eminescu de pe dealu l Hula-Bla j

se deschide panoramicul Blajului, poetul s-a descoperit

tr a n sfigu ra t şi cu voce r idicat ă a rosti t :— Te salut din inimă , Rom ă Mică ! îţ i m u lţu m esc,Dum nezeule , că m -a i a jut a t s-o pot vedea !

Apoi, în galopul bidiviilor, coborîră în orăşel, undeCotta, Cojocaru şi Eminescu, surîzători, opriră la baciulVăsăl ică Bugnar iu, unde erau în cvar t i r Petru Uilăcanu,şcolar şi mai tîrziu memorialist al poetului, şi fraţii săi.Dar nu locui mult acolo, plecînd să se adăpostească la

Ştefan Cacoveanu, pe Calea Otelului , la văduva Lauralui Gozsi, megieşă cu paracliserul Raţiu Papăgol, undemai stăteau în gazdă Georgiu Bucşa, Teodor Toleş şinevîrstnicul Ion Paul, vii torul profesor universitar de



estetică. Vestea a ju n gerii lui t r ecu din gură în gu ră :„E a ici E m inescu !“

Dormea pe saltea de iarbă cosită şi s-acoperea cu ovel inţă, l îngă patul său înghesuindu-se — cum comunică în Geniu pus t iu — „trei paturi şchioape, unul cutrei picioare, al tul cu două la un capăt, iar celălal taşezat pe pămînt, astfel încît te culcai pe el pieziş, cuun scaun de paie la mijloc cu o gaură gigantică, niştesfeşnice de lut cu luminări de seu, o lampă veche cugenealogie directă de la lampele filosofilor greci a cărorstudi i puţ iau a untdelemn, mormane de cărţ i r is ipi te

pe masă, pe sub paturi , pe fereastră şi printre grinzi lecele lu n gi şi a fu m a te a ta vanu lui, ce era u d e coloa r ea ceam oh orî tă — roşie a lemn u lu i p î r l it“ .

Năzdrăvan, se culca uneori sub streaşina mănăstiri i ,al teori în podul seminarului şi l îngă iazul Chereteului .

Predilecţi i le i se îndreptau către plimbări şi înot înTîrnava Mare, „La moară“ şi în Tîrnava Mică, la gră-

Vedere generală d inspre miazăzi a Blajului , avînd în centruca ted ra la ş i con str u cţ i i le şcolar e. în plan u l fu n da l : „t eiu l lui

Eminescu“



dina Podului , r îu pe care-1 descrie într-o variantă laepist ola lir ică A m icu lu i F. 1. :

T îrnava prinsă în galbine m aluri M u rm u ră’n abu ri gîn d irea sa Pe cînd plimbarea se rătăcea Visări, speran ţe p e fru n ţi d e valu ri...

Gimnaziastul Fi l imon Il ia î i era tare apropiat . Au fostdăţ i cînd şi -a potol i t foamea cu poame; cineva l -a pri vi t culegînd grîu pe ogoarele mărginaşe ale Blajului ,sfă r îmîn d spicele şi m încîn d boab ele verzi.

Aştepta 5 galbeni de la părinţi , cu care visa să sesature, cumpărînd un cuptor de pî ine. Şi crăi ţari i a junseră după ce el se rupse de Blaj , ast fel c-au fost retur-n a ţi la Botoşa ni.

Cînd Pe t ru Ui lăcanu l ăuda mer i t e l e lu i Andre i Mu-reşanu , Em in escu î i r epl ica :

— Lasă, fra te , n u ma i s ta îna int e cu Mureşan uvostru, căci el nici n-a fost poet , ci un simplu versificator ; Alecsandri e poet adevărat .

Il şt ia pe de rost integral , recit ind expresiv din Doin e şi lăcrăm ioare, ca şi din macabrul George Baronziş i d in legendele lu i Bol in t ineanu. Pe Aron Pumnul î lproslăvea. Alt t înăr de atunci adevereşte că Eminescuavea pe poeţ i i români „în degete“, caracterizînd justpe fiecare.

Se apropiase de Neculai Mihu, care, cu măgarul său,căra ş i v indea apă proaspătă cu vadra , măgărar ce- ipovestea cu şart minunăţi i folclorice, pe care le ascultat ra nsport at . U n eori ş i le nota.

Colegului de-o vară, Gregoriu Dragoşiu, î i dedică treist rofe şi - i dărui un t ratat german de poet ică. NicolaePet ra-Pet reseu î i mi j loceşte împrumutur i de căr ţ i de la

preposi tul Ion Micu-Moldovănuţ şi - l ş t ie lupt îndu-se cumateri i le de fizică şi matematică, în care înainta greoi.Dar va f i veni t Eminescu la Blaj pentru a-şi da cla

sele ? Nu s-a păstrat nici o dovadă, cu toate cercetări le în t r epr in se în m a t r icolele, p r ocesele-ver ba le şcola r e şi îndosarele de petiţii ale celor înscrişi să dea acolo exa



mene fără frecvenţă. Nu-i de conceput nici anecdoticaexamenelor de netrecut la l imba el ină cu canoniculAlim piu Blăjan ul .

,Cu p r ime le s a le în ce rcă r i p o e t i ce n e -a s u r p r in s p l ă c u t "

Familia, cît a s tat poetu l la Bla j, i-a t ipă rit Din s t r ă i n ă t a t e , La B u covin a, S p era n ţa ; Iosif Vulcan i se

adresa aici prin poşta redacţiei din 16 octombrie 1868, în să du pă toa t e pr oba bilit ă ţ ile la a cea st ă da tă pleca se, în Bla j, E m in escu a con cept a t şi n et ezit , în a fa r ă de în cepu t u l la Geniu pustiu, Mortua est, La o artistă, Ondina, Lida, Os magna sonaturum (La Heliade), poateşi Ceţi doresc eu ţie, dulce Românie.

în t r e 27— 28 a u gu st pa r t icipă la a du n a r ea gen er a lă a„Asociaţiunii“ de la Alba Iulia, urmărind atent dezbateri le ca seara să se culce — dacă-i de crezut — pe podeaua unui bir t . Nesigură rămîne ş i colportarea c-ar f iajuns în satul originar al lui Ion Maiorescu, BucerdaGrînoasă , ca să culeagă l itera tu ră popu lar ă .

Reveni la Blaj, de care-şi legase inima, şi la sfîrşitullui septembrie , pe nevest i te — dar cu hotăr îrea de-atrece în Muntenia, pe care n-o călcase pînă atunci, ş ide a-ş i face un ros t pract ic — dispăru îndrept îndu-sespre Sibiu. Norocos, aici cunoaşte, în str. Măcelarilor,pe Nicolae Densuşeanu, s tudent la Academia de drept(Rechtsakademie) din loca lita te, colabora tor cu „fa n tezii poetice" la revista orădeană, însă fără veleităţi .Patetica descriere a hoinarului de 16 ani lăsată de Densuşeanu concordă cu deta l i i le blă jeni lor asupra îmbră-căminţii lui Eminescu : „Abia se mai vedea pe la gît un mic rest de cămaşă neagră, iar pieptul de sus şi pînă

jos era gol şi cu m are n ecaz în cerca biet u l ca săş i a co- p ere p ielea cu o jach etă ru ptă, în toa te părţile zd ren - ţu ită, d e la m în eci p în ă la coa te, şi cu n işte sim pli pan talon i zd ren ţu iţ i d in su s şi p în ă jos “.



Densuşeanu î i dărui haine, î l ţ inu pe cîteva zile înSibiul în care învăţase pe apucate frate-său, I l ie Eminovici, şi-apoi porni cu o recomandaţie scrisă la protopopul Bratu din Răşinar i , bunicul dinspre mamă al

lui Oetavian Goga, rugînd să- l îndrume să t reacă munţ i i în ţa ra l iberă, căr tu ra ru l ră şinean sprijinindu-1părinteşte. Alese i t inerarul parcurs de Pumnul în 1849la r efu giul din Tran silvania.



Cu T hal ia de-a lungul ţ âr i i

La Bucureş t i

Asemeni pojarului de lumini fără s t ingere, har ta l i te rară a ţăr i i înregis t rează ş i cetăţenia bucureşteană alui E minescu.

După peler inajul la Blaj în vara anului 1866, Eminescu apuca pe toamnă calea către capitală, cu ce-aveape el , pe Valea Oltului , s trecurîndu-se pe la Turnu Roşu

şi ur mînd, im agina r , m a luri le r îului spre Rîmn icu Vîlcea.De-acolo, peste Dealul Negru, prin Piteşti , Goleşti ,Găeşti, Titu , Chit i la — la Bu cu reş t i !

S-ar f i pu tu t îndemna că t re a l tceva decî t că t re lu mea teatrului , ca să-şi cîşt ige existenţa ? Categoric, nu !Fraterniza cu himerele scenei ş i se complăcea în boemaactori lor. Fani Tardini şi principali i companioni se găseau în Bucureşt i , dar s i tuaţ ia teat rului era îngri jorătoare : l ipsa oricărei platforme organizatorice din partea

statului , protagoniş t i i t rupelor se defăimau în campani ide presă pen tr u „ser i de specta cole", cei m ai m u l ţ i a ctor irămăseseră mur i tor i de foame, năzuindu-ş i sa lvarea pespectacole „în benefis" , în turnee r iscante sau cer îndm ila pu blică. Concesiona rea Teatr ului cel Mar e de că t r eCons tan t in Dimi t r iade a da t fa l iment . In bugetu l ţ ă r i ip reveder i le pent ru tea t ru se a jus tau de la an la an ş i ,pe deasu pra , creşt ea dihonia dintr e Millo, Pa sca ly, Ior gu

Caragiali.In toamna 1866 capitala s-a resimţi t economiceşte,

poli t ic ş i cul tu ra l de pe urm a r ăs t ur nă ri i pr in ţu lui Unir i i,de la 11 febru a rie , ş i de ins ta ur ar ea lu i Car ol de H oh en -



zollern peste eîteva lun i, de m a n evrele m on str u oa sei coa l i ţ i i , de aranjamentele noii camarile faţă de care fracţi unile polit ice se concurau în obedienţe şi intrigi cal

culate. De-aiei instabili tăţi le guvernelor. în primii cinciani de „domnie prusacă" izbucniseră răscoale ţărăneş t i în n u m er oa se pu n ct e a le ţ ă r ii, r ă su n etu l ce l m a i pr elu n git în presă şi în a dun ăr ile legiu itoar e î l a vură ră zvră t i rile de la Cuea-Măcăi (Argeş) din 1867 şi 1869. Mişcareade s t radă îm potr iva pr in ţu lu i dom n i tor din 1871 semna larezis tenţă. La cîrma Principatelor Unite (dar cine le maievoca astfel ?) se perindară cu instabili tate multe cabi

nete minis ter ia le cur înd remaniate sau demis ionare .Cine-ar presupune că hoinăr ind cu t rupa Fani Tar -cl ini pe parcursul turneului din 1864 către Transi lvaniaşi că, la înapoiere, Eminescu ar f i t recut pr in Bucureşt i , se amăgeşte. Documentarea l ipseşte total . Numitulansamblu, parcurgînd Moldova pînă la Adjud, a s t ră bătut Carpaţ i i — cum informează Gazeta T ransilvaniei , nr . 52 din 1/13 iulie acel an — prin întorsura Buzăului :

„Trupa de ar t i ş t i dramat ici a i doamnei Fani Tardinisosi aici de abia în săptămîna t recută, între cele maimari greutăţ i , de la Bucovina pr in Moldova ş i pr inpasul Buzăului" . Numele lui Eminescu l ipseşte dinavizele de intrare a colect ivului ar t is t ic în Transi lvania,la fel din dosarul încuviinţării spectacolelor, ca şi dininserăr i le presei braşovene, care consemnau zi lnic„trageri le la hotel ale sosi ţ i lor din al te păr ţ i" . între

membri i t rupei ajunsă în Braşov la 14 iunie 1864 nu seci teşte numele copilandrului visător . Nu se spri j inăpe nimic nici ipoteza recentă a unui biograf al lui I l ieEminovici , medicinis t la spi talul materni tăţ i i ş i la Co-lentina, după care Eminescu s-ar f i găsit în 1864 primaoară în capi tală, chibzuind să frecventeze Şcoala naţ ională de medicină de pe str . Ştirbei Vodă. în circuitvicios se n ă scoceşt e h ila ria n t că poetu l a t u n ci s-a r

f i ataşat t rupei Tardini-Vlădicescu din „cetatea luiBucur" .Actor u l Găvă n escu ş t ie că pe E minescu, aflat m u n cind

în por t — a dă pos t in du -se în t r -o ca r etă , u n de cit ea peSchiller — Iorgu Caragiali î l angajase la Giurgiu şi afos t mul ţumit de e l . Poetul redactează corespondenţatrupei , extrage ş i copiază rolur i , intră în cuşca sufleru-



lui , face f iguraţ ie , ajută la montajul decoruri lor , sunăcu clopoţelu l începu t u l a ctelor , su flă la rep eti ţ i i.

Cum arătau Bucureşt i i l a veni rea lu i Eminescu cutr u pa lui Ior gu Car a giali ? Din Geniu pust iu , iată oprivel işte de noapte umedă a urbei , cu ul icioare fărăpavaj , neluminate, cu întretăieri noroioase printre casemărunte, cu cîrciumi sl inoase şi lupanare, cu chefl i ia m eţi ţ i ş i păsăr i de în tu n eric : „E ra o n oa pt e t r is tă .Ploaia cădea măruntă pe st radelele şi ul i ţele nepavateale Bucureşti lor, ce se trăgeau strimte şi noroioase înnoianul de case mici şi rău zidite, din cari constă parteacea ma i m a r e a a şa -n u m itei capi ta le a Rom ân iei.Tropăiam prin băl ţ i le de noroi , ce te împroşcau cu apalor hleioasă , înda tă ce avea i cut ezar ea de-a pu n e picior u lc-un pas înainte. De prin cî rciumi şi prăvăl i i pătrundeaprin feres t re le mari ş i nespăla te o lumină murdară , maislăbită încă prin stropii de ploaie ce inundau st iclele".

în t r -o ca fen ea fr ecven t a t ă de poet , cu t a r e t în ă r ,„aplecat asupra unui bi l iard" şi scri ind cu creta pe

postavul verde numele iubi te i de peste munţ i sau a lunei eroine din romansuri le lui Jokay Moricz, are

Case ta de machia j a lu i Eminescu în per ioada tu rnee lor t ea t r a le



prototip pe „suspinătorul“ Ioniţă Scipione Bădescu, în t iln it de lir ic în societ ă ţ ile t r a n silvă n en ilor d in ca pitală şi devenit prieten pe toată viaţa. I i creioneazăportretul byronian ş i- l surprinde aplecat pe coloaneleunui „ziar românesc“, i ronizînd întreprinderea muzicalăa lui Papanicola , pronunţînd t i t lu l unui spectacol deMeyerbeer , per or înd agita toric :

„Schimbaţi opiniunea publică, daţi-i o altă direcţiune,răscoli ţ i geniul naţ ional — spir i tul propriu caracter is t ical poporului din adîncuri le în care doarme, faceţ i ouriaşă reacţiune morală , o revoluţiune de idei , în careideea românească să f ie mai mare decît uman, genial ,frumos, în fine, fiţi români, zise el încet şi răguşit.

— Cine s -o fa că asta ? Nu su n t t oţ i a st fel ? Nu sunttoţi numai receptivi — francezi, i talieni, spanioli , tot —nu ma i rom ân i nu ?“

Copleşi t , noctambulul re ţ inu bizareria „anarhistuluicu buze subţiri şi palide", patosul lui de ton paşoptist :

„Cei mai mulţ i ş i mai veninoşi nori sunt monarhii .Cei după ei asemenea de veninoşi sunt diplomaţi i .

Trăsnetele lor cu care ruină, sacă, ucid popoare în t r egi sun t r ezbelele.

Sfă râ m a ţi m on a r h ii ! N imiciţi ser vii lor cei m a i linşi,diplomaţii , desfiinţaţi rezbelul şi nu chemaţi certelepopoarelor decît înaintea tr ibunalului popoarelor ş iatunci cosmopolitismul cel mai fericit va încălzi pă-m înt u l cu r azele sale de pa ce ş i de bin e“.

Notarea fugit ivă din M an u scrisu l rom ân esc 2257,

fi la 183 : „U r m ă r irea din par tea m ea a a celei fet ede boeri în Cişmigiu — cînd am venit din Blasiul" , îl r econ st it u ie pe E m in escu fi r esc t em per a m en t u lu i săuromanţios.

I n t r u p a I or g u C a r a g i a l i -D a n i il D r ă g u l i ci

Nu se ş t ie unde a locuit în faza aşezări i la IorguCaragiali. Şi totuşi, în Geniu pust iu Eminescu şi-azugr ă vit pr opr ia căm a r ă | bucureşteană : >„0 ca m eră

în a lt ă , spa ţ ioa să ş i goa lă . P ă r eţ ii er au n egr i de ş ir oa ielede ploaie ce curgeau prin pod şi un mucegai verde



Plăcu ţa me ta l ică de pe case ta de mach ia j a lu i Eminescu , pu r -t înd iniţ ia lele M,E

se prinsese de var, cercevelele ferestrelor se curmausub presiunea ziduri lor vechi ş i grat i i le erau rupte,numai rădăcini le lor rugini te se iveau în lemnul put red, în colţ u r ile t a va n u lu i cu gr in zi lu n gi şi m oh or ît e,paianjeni i î ş i executau tăcuta ş i pacinica lor indus t r ie ;

în t r -u n colţ a l ca sei, la pă m în t , dor m ea u u n a pest eal ta vre-o cî teva sute de căr ţ i vechi , multe din elegreceşt i, pl in e de învă ţă tu ră bizan t ină ; în a lt col ţ u npat , adică cî teva scînduri pe doi căprior i , acoperi te c-unmindir ş i c-o plapomă roş ie . înaintea patului o masămurdară, a l cărei lemn grunzuros de vechime era tă ia tcu l it er e lat ine şi gotice ; pe ea h îrt i i, versu r i , zia re

rupte , broşur i efemere din cî te se-mpar t grat i s , în f ine,o n eord in e în t r -a devă r pîgînea scă “.

în 1867 el era in t egr a t „Tea t r u lu i de vod evil" a llui Iorgu Caragial i din sala Comescu, formaţie dincare făceau par te , pe l îngă renumitul conducător , soţ iasa, Elena Caragiali , Alecsandrina Teodorescu, Ecaterina



Dimitreasca, Anetta Constantinescu cu soţul , Lina Po-pescu — muza reală a poetului pentru A m oru l u n ei m a r m u r e —, Susana Caminschi, E. Cecilia, Drăgulici,Şt. Mihăileanu, G. Brătianu, Mincu, Solomonescu, Gă-vănescu, Vitaly, „trei choriste şi chorişti“. O parte îierau şt iuţ i de la Cernăuţi ş i din turneele în Moldova.

M an u scrisu l rom ân esc 3215 din colecţiile BiblioteciiAcademiei R.S.R. grupează o serie de texte copiate depoet pe c înd s lu jea t rupa Iorgu Caragia l i — Dani i lDrăgulici : Smeu l nop ţ i i (cu ti t lul Un sărut dulce) deHippolite Lucas, vodevilul M argo Con tessa, t raducere

din l imba franceză de T. Profir iu ş i O palmă (cu titlulVoinicos, dar fricos), comedie bulevardieră franceză.D. C. Ollă nescu , în m em or iul a ca dem ic T eatru l la rom ân i, lă rgeş te informaţ ia despre reper tor iu l jucat de aceastăt rupă cu Fundarea mînăst ir i i Argeş de Ioan Pennescu,

R igolet to de V. Hugo, J er t fa lu i A vram , melodrama R ez belu l cel m are d e la S kafia.

în va r a 1867 E m in escu a s t r ă bă tu t cu for m a ţ ia lu i

Iorgu Caragial i Muntenia, dîndu-şi contr ibuţia scenicăla Ploieşti , Brăila, Galaţi , Giurgiu şi în alte localităţi .Sub nr. 6077 şi 6079 din 19 octombrie 1867 au fost

în r egist r a t e la Min ist er u l Cu lt elor şi In st r u cţ iu n ii ce r er ilelu i Ior gu Cara gial i, scr ise de E m inescu, da r a u ten tifica tede vest i tu l a ctor , car e s ol ici ta — în lipsa „s u b-venţ iuni i“ — aprobare pentru o s tagiune în para le laconcesiei bucureştene Millo-Pascaly.

V. A. Urechia le încuviinţă 15 reprezentaţii , dupăcare suplica trecu la Serviciul şcoalelor pentru emitereaautorizaţiei , care specifică zilele puse la dispoziţia luiIor gu Cara gial i şi o su bvenţ ie in ferioa r ă celei repa rt izatetrupei Millo-Pascaly. Caragial i-Drăgulici reveniră prin-tr-al t memoriu polemic cal igrafiat tot de Eminescu,car e pes te u n a n se va t r an sfera la P ascaly.

Ministrul D. Guşti puse în aceeaşi zi pe al doileamemoriu rezoluţ ia :

„12 Dec. în să decisiu n ea ... d in 8 Decern , r egu lea ză da rea su b-

venţiunii“, ceea ce, în fapt, nu soluţiona li t igiul ridicatde noua formaţie dramatică. Aşa încî t Iorgu Caragial i



se sfătui cu Eminescu pentru o întâmpinare de noiprecizări.

Angajamente de neconcurenţă meschină , lăs înd loc în t r ece r ii de va lor i, se lu a ser ă for m a l. Acu m se cer u r ăalte hotărîr i în privinţa z i le lor repart izate companieiIorgu Caragiali — Daniil Drăgulici, întrucît Millo şiP ascaly r idica u pret enţ i i, peste dispoziţ i i le m inisteru lui,pentru spectacolele duminicale . în tre cele două formaţi iexistau încordări ş i în tre e le nu se putuseră purtatratative. Dar, cu toată „asocierea", Millo nu s-a-nţelescu Pascaly şi reciproc se detestau, între ei vehiculîndintr igan ţi ş i in t r igan te din lum ea scenei .

în d ir ect , E m in escu în t r eţ in u d e-a t u n ci r a por t u r icu D. Guşti, căruia îi va introduce, în 1871, în BucovinaPoem u l Putnei .

Martor a l disputelor de existenţă dintre Millo , IorguCaragiali şi Pascaly, fără ca vreo clipită să-şi coboarerespectul fa ţă de cî teştrei mari i s luj i tor i a i Thalie i ,Eminescu rămase l îngă Iorgu Caragial i p înă ce acesta ,ş icanat de Pascaly, care-i t recuse înainte la conducereaTeatrului cel Mare, scîrbi t ş i tor turat de sărăcie , părăsiscena şi se a n gajă ipista t.

C u P a s c a ly p es t e m u n ţ i

La începutul verii 1868 Pascaly pornea un prestigios

turneu pes te munţ i , căru ia Eminescu i s -a a lă tura t ,tu rneu ce -a însemnat pen t ru poe t documenta rea încont inuare asupra v ie ţ i i t rans i lvăneni lor in te lec tua l iş i de la ţară , după cunoştinţa imaginară prin AronPumnul ş i după drumuri le în ves t , la Bla j , ş i -n sudulŢări i Oltului . S-a adîncit o dată mai mult în legendarulmartirilor de la 1784 şi 1848, culege folclor, leagă prietenii a l căror număr î l lărgeşte la Viena ş i în societăţ i le

cultu ra le bu cu reşt en e : N icola e Onea, F ilim on I lea ,Ioniţă Scipion e Bădescu, Ş t efa n Cacovean u, M iron P om -piliu, Ioan Slavici, Ion Hossanu, Teodor Nica, TeofilFrîncu, Gheorghe Ocăşanu, Constantin Simţion, Grimm,Nicolae Ciurcu, Nicolae Făgărăşanu, intraţi în biogr a fia lui.



Cu peregrinări le de teatru ale lui Eminescu de-alungul Ardealului s -au ocupat în s tudi i ş i semnalăr iG. Bogdan-Duică, Şt. Mărcuş, Letiţia Gîţă, I. Massoff.

Mater ia le noi referă asupra pregăt i r i lor de turneu ş ipr imir i i formaţiei de teatru a lui Mihai l Pascaly înoraşele t ransi lvănene în 1868, turneul din acest anconsti tuind, în condiţi i le dualismului , ,cesaro-crăiesc“,un eveniment naţ ional în i s tor ia cul tur i i româneş t i dinTra n silvan ia în de cen iul al şap telea a l secolului.

Pr int re sus ţ inător i i lu i Pascaly în Trans i lvania t re buie subl iniat numele lui Al . Papiu I lar ian. La auto

r i ta tea căr turarului rămîne de adăugat t recerea de caredispunea îndeosebi pe l îngă Gheorghe Bari ţ iu, căruiai -a scr is pe impr imat cu antetul cabinetului procurorului general al Curţ i i de casaţ ie ş i just i ţ ie din Bucureşt i ,recomandînd t rupa din care făcea par te ş i Eminescu :„D. Mich. Pascaly, întî iul art ist dramatic al României,face împreună cu t rupa sa o escurs iune la români i depeste Carpaţ i . Avînd Dumnealui cunosci int iă de s tarea

r om â n ilor de d incolo, n u vre u n cîscigu m a ter iall - îndeamnă la această escursiune ; s ingurul seu scopule de a areta ş i în acele păr ţ i , s t răini lor nu mai puţ in caromâni lor ce a a t ins ar ta dramat ică în România, f i indmulţumit a-ş i acoperi chel tuiel i le escursiunei ş i re-present aţ iun ilor sale“ .

Cu excepţia cîtorva spectacole de diletanţi şi a cîtorvat rupe de turneu s lab organizate , pe scenele ardelene

ju ca ser ă pîn ă a t u n ci doa r t r u pe st ră in e. Reper t or iu ldramat ic a l lu i Pasca ly însemna punerea în acord aromantismului de dincoace de munţi cu sensibi l i tatearomânească ş i cu lupta naţ ională a t rans i lvăneni lorpr in cul tură .

Pascaly vroise înt î ia oară să întreprindă acolo unturneu în 1865, se pare că la chemarea intelectual i lorlugojeni (garant îndu-i-se , ,subsis tenţa“) , dar asemenea

poft i r i fuseseră adresate ş i din al te oraşe. Actorul cereasă i se a sigur e cîte 300 flor in i sea ră de seară .Familia din 14 mai 1868 făcea cunoscut repertoriul

t rupei . Comedii : N ev asta t reb u ie săşi u rm ez e bărbatu l, Un pah ar d e ceai, Ş tren garu l din Paris, Fem eile care

plîn g, Plan u l B ertei , Fem ei le lim bu te, B ărbatu l văd u vei , U ităte, dar n u te atin ge, N u e fu m fără foc, Pricopsiţii ,



N oa ptea u n ei stele, Boala rom an ţelor , Orbu l şi n ebu n a, Gărgăunii , O glumă, Nu vătămaţi fetele bătrîne, Sterian

păţitu l. Drame : M ih ai V od ă du pă lu pta de la Călu găren i, Id iotu l, Priz ion eru l d in B astilie, S ărm anu l m u zican t, Ea este nebună, Dalila, Martorul familiei, Fericire la ne-bunie, Tata moşu, Cerşetorul, Copilul Greciei, Visul unui român murind.

Succesul moral ş i mater ial al reprezentaţ i i lor la Braşov între 15 mai — 16 iunie 1868 a întrecut aşteptările.Relatăr i le presei , amint ir i le ş i corespondenţa contemporanilor, contul reţetelor, atenţii le şi recompensele de

care s-au bucurat actorii , demonstraţi i le publicului spectator dezlănţui t în entuziasm pe s trăzi au înscr is paginide biru inţ ă.

Atunci şi aici cată să fi scris Eminescu oda înviavor voevozii ! :

M in ări v oev oz i cen v ie d in a cr on icelor bracu ri,Fac să trem u re cetatea ned reptă ţ i lor de v ea cu ri ;

Crainici resbunării sîntem, ce nu poate săntîrzie, Prooroci m ărirei da lbe a zilelor, ce vor să vie.

Dom regal cu m în d re tu rle, a lu i N ea goe tesau r,Pe M ihai ce adu n atai în zen itu l său de au r Ş i slăvitai a lui Radu înd oita biruin ţă

In a dou a în v ier e sa r pu tea să n a i cred in ţă ?

Panorama Braşovulu i , c en t ra t ă pe P ia ţ a S fa tu lu i



J u ni sem eţ i, cu su rlen fru n te şi cu zu m zet d e cim poa ie, Scutură din letargie inimile ce sendoaie, îm pl in i seva dest inu l cînd s fărm avor buzdugane De vă ta fi şarm aşi isbite a cetă ţ ii porţ i du şm an e.

In v ia v or v oev oz ii, rvCmpînd lan ţu ri d e sclăv ie,S u rpînd legi şi pr ivilegii de urgii, din t em elie,Ş i va f i s tăpîn R om ân ul pestea ţări lor h otare,Ce din vech i le stră ju ieşte cu a d oin iin viforare.

Cum a spri j ini t Bari ţ iu turneul Pascaly reiese şidintr-o scrisoare din 16 iunie 1868, pe care marele protagonist o adresează directorului Gazetei Transilvaniei şi, pr in el, pr esei t ra n sca r pa tin e, pu blicu lu i ce-1aplauda se, expu n înd u -le sinceră grat itu din e : „În a int ede plecare, cer a vă putea mărturisi o parte din re cunoşt inţa ce vă sunt dator de concursul de bună voinţăcu ca re a ţ i p r imit pe ar t istu l şi pe rom â n u l ; graţ ieiniţ iat ivei Domniei tale, subt patronarea şi auspicii leDomniei tale , greaua mea misiune s-a făcut mai lesni cioasă, începutul s-a făcut , ar ta a cîşt igat un resunet ş iart istul duce cele mai dulci suvenire de îmbrăţişarear om â n ilor din Bra şov.

Dea cerul ca România să aibă multe căpetenii caDomnia-ta, căci desigur s-ar găsi mulţi soldaţi ca mineca re să se devoteze cu t ot u l P r opă şirei Na ţion ale.

Cî t despre mine, Domnul meu, umbri t de departe caşi de aproape de puternica şi buna voinţă a Domniei-Tale, sper se pot ajunge la scopul ce mi-am propus caar t is t ş i ca rom ân .

Dacă pana mea nu poate espr ima c î tă recunoşt in ţă vădatorez, vă rog primiţ i espresiunea simţiminteloru celema i respectu oase” .

Şi din al te părţ i se confirmă spri j inul inimos pe carel-a dat Bari ţ iu ansamblului bucureştean, prin epistolet r imise ant ic ipat iv pent ru as igurarea condi ţ i i lor materiale şi spre învederarea misiuni i propagandiste a„Societăţ i i dramatice a art iş t i lor superiori din Bucureşt i". Unele din epistole s-au pierdut, al tele se recon st i tu ie din ră spun sur i păstra te , cum este, de exem plu,scrisoarea de confirmare şi asigurări expediată luila 31 mai 1868 de către Athanasie Marienescu, din Lugoj,



care informează amănunţ i t asupra condi ţ i i lor în carese va desfăşura turneul lui Pascaly pe graniţa de vesta românimi i :

„N eam adunat mai m ul ţ i şi sfătuindu-ne ne-amespr imat dorinţa ca Dl. Pascaly să cerceteze şi Lugoşiul.

Fontînele de venit a unei representaţiuni în Lugoşiu s u n t : 1) 23 loge a 2 fi. 5 0 ; 2) 100 scau n e a 5 0 ;3) parterre a 40 cr. ; 4) galeria a 20 cr.

A ces t e su n t p reţ iu rile regu la te cînd v in u societă ţ i n em ţeşt i şi m aghiare.

N oi n ea m d escrim in at se rid icăm o loge la 3 fl. şi scaunul la 60 cr. Preţiuri mai mari cu greu se pot face.

S pesele teatru lu i pe o seară pen tr u : a) localu l 5 fl. ;b) iluminarea 10 fl. ; c) orchestra cam 10 fl.

Mai m u ltu d e şase rep rez en ta ţ iu n i cu greu se v or pu tea da ca se în v in gă 160— 180 fl.

Teatrul acesta cînd e de tot plin de nu se mai încape, atunci aduce 200 fl. pe sară pe lîngă preţiurile regulate.

N oi cr ed em că 1000 fl. p e 6 rep rez en tă ri v om pu tea asigura. A cum o în trebare, p e cînd poate v en i dl. Pas-

caly în L u goşiu ? S ă ni scrieţi cînd positiv, p en tru că se apropie sezonul de băi şi unii vor pleca, pentru ca se

p u tem în cep e a su bscr ie abon am en tu l pe 6 rep rez en -taţiuni, ca de tim pu riu să n e îngrijim .

Străinii vor participa doară 1 de 2 ori din curiositate, şi sarcina în or i ce m od e a rom ân ilor, cari n ici n u su n t cu stare materială ca şi în Braşiov — dar ni v om face d atorinţia cătră arta rom ână.

N oi n e v om sili în că ca p e Dd. tea tralişti sei p ri -mim prin cartelele noastre, ca şi în acest mod sei cru- ţăm d e spese.

La T im işoara se ad resează în casu aceasta cătră D. Pet ru C em escu , la căpităn ia de oraş d lu i Ş tefan A d am , a d v oca t ;

La A rad că tre Dl. J u stin P op ov iciu Dessea n u ad voca t, şi M iron R om an u , p rot os in gel şi v ice preş ed in te alu S ocietăţ ii de lectu ră ;

Cu Timişoara sunt cam în îndoială, dacă prejurulu nu se va interesa; cu Aradul mai multe speranţiă“.

La Sibiu succesele se continuară între 20—30 iunie,consemnate de ziarul săsesc H erm an stăd ter Z ei tu n g,



care la venirea companiei înregist rează şi pe Eminescu în t r e a ct or ii sos iţ i şi ca za ţ i la h ot elu l „Bu k a r est “ .

Studentul Ieronim Bari ţ iu l -a pr iv i t admirat iv peEminescu la banchetul dat de sibieni t rupei din Bucu

reşt i la h ot elul „Rom isch er Ka iser “ : „Ave a och i ma ride tăietur a migda lelor , plini de veselie m ela n colică ,nişte ochi espresivi, vorbitori, totodată misterioşi [. . .]. în ca pu l a celu i a r t is t de st a tu ră m ijlocie, da r bin e le gat , e i î ţ i făceau impresia unui om predest inat , unuiom fa ta l“ .

De la Sibiu căruţele cu paiaţe ajunseră la Lugoj ,

prin Il ia, primite exemplar de localnici şi unde trupadădu zece spectacole între 3—14 iulie. Matildei Pascalyi se zvîrl iră pe scenă buchete omagiale şi cununiţă deflori legată cu panglică tricoloră pe care se aşternusededicaţ ia „Junimea română. Doamnei Mati lda Pascaly.P en tr u ar ta româ nă . Lu goj, 1868“.

La Timişoara t rupa Pascaly a jucat de t rei ori înt re28—31 iulie, iar la Arad, unde Eminescu eunoscu perso-

H an u l „Bu cur eşt i11 din Sibiu , în car e a fost a dă posti tă în 1868trupa lu i M. Pascaly



Clădi rea tea t rului vechi d in Sibiu

nai pe Iosif Vulcan, ajunse la 1 august, pe seară, pentruun şir de spectacole încheiat la 27 august, Pascaly de-clar înd în faţa cor t inei că es te „îndoit recunoscătorpentru răsunetul ş i patronarea ce-a găsi t în însuşir i letu turor români lor ideea progresului ar te i române" .

La t renul de Arad, orăvi ţeni i în t împinară t rupa cu„un conduct" de 12 trăsuri , găti ţ i de sărbătoare şi săteni din Comorişte, Măidan, Cîrnecea, Ciclova, Cacova,Ciuchici , s trăbătînd orăşelul pe 7 kilometri ş i ovaţio-n în d fren et ic.

Despre dicţia impecabil naţională pe scenă, cronicarul local al Familiei, Sofroniu Pascu, scria : „am simţ i t puterea magică, am auzi t ş i văzut ceea ce pînă acumnumai cugeta ş i of ta am putut , am cunoscut subl imita tea l im bii noast re".

De-aici compania dramatică se or ientă în sud spreBaziaş , un de se îmba rcă pe Dun ăr e cu dest ina ţ iaGiurgiu. Actorii ş i calabalâcurile de scenă vor reintra

în Bu cu reşt i în ju r de 10 sept em br ie 1868. Cor t in a seva r idica la Teatrul cel Mare asupra pr imului spectacoldin stagiunea 1868—1869 în seara de 30 septembrie.

Peste t rei ani , Pascaly, în preajma al tui „descălecatdramatic", reaminteşte cu satisfacţie într-o scrisoare



Teatrul d in Lugoj , pe scena căruia Eminescu „a suf la t" ş i ain te rpre ta t în p iese le reper to r iu lu i reprezen ta t de t rupa Mihai l

Pascaly în 1868



sosită lui Bariţiu la 8 mai/26 aprilie 1871 : „escursiuneamea art is t ică" din trecut , anunţând traseul noului tur n eu : Bra şov, Sibiu , Blaj, Clu j, Nă său d, Or a dea Mar e,Arad, Lugoj, Timişoara şi cerîndu-i acelaşi concurs de

pr opa gan dă şi plasar e a biletelor ca -n 1868. Ur m a sădea in tot locul c î te şase reprezentaţ i i „cu abonament",iar al şaptelea spectacol i l punea la dispoziţia comunită ţ i lor orăşeneşt i de peste Carpaţi „pentru infi inţareaunui teatru", necesitate de care marele actor îşi dădeaseama şi pe care românii o simţeau cu jind, concuraţide celela lte na ţiona lită ţi pr ivilegia t e de H absbur gi.P as caly încheia pat et ic a pelul t r imis : „Th ea t r u l este

historia viă de cultură, de mărire, de poleire unei naţ iuni . Poporu fără thea tru es te poporu fără cu l tură ,fă ră mă rire , fă ră h is tor ie".

Din asemenea tră ir i se împărtăşeşte ş i tânărul l i r icdin trupa Pascaly. Trăise i luminarea românilor de pestemunţi în frenezia spectacolelor slujite şi de el, cu modestia om u lui n evăzu t din cuşcă.

L a T e a t r u l N a ţ i o n a l

Desfăcîndu-se formaţia de la sala Bossel, în care fi gura şi Fani Tardini, alături de soţii Pascaly, MariaF lech ten m a ch er, Raliţa Mihă ilean u, Lina Stoin escu,Tudori ţa Petraşcu, Mari ţa Constantinescu, Mari ţa

Ionescu, Const. Bălănescu, Al. Vlădicescu, I. Gestian,Ştefan Mihăileanu, Petre Vellescu, Sepeanu, N. Ionescuşi alţi i ce-aveau peste eîteva zile să intre în formaţiaTeatrului cel Mare, unde Mihail Pascaly şi Matei Millofuseseră aleşi să conducă „asociaţia", Pascaly — recun oscă tor a ta şamentu lu i ce s im ţise ne în t reru pt d in par tealui Eminescu, apreciindu-i calităţile morale şi spre anu-1 lăsa pe drumuri — recomandă elogios pe fostul săusufleor ca să fie angajat în aceeaşi funcţie. Termeniiscrisorii , dusă chiar de Eminescu directorului Gr. Ben-gescu, probează, pe lîngă înţelegerea nobilă din parteacelebrului actor ş i i reproşabila umanitate pentru persona lita tea colabora toru lui de pîn -a t u n ci :



Dom n u l m eu ,

Îm i iau liber ta tea să ţ i recom an d p e ad u că toru l a cestei epist ole : om al literelor şi bun rom ân. Dom niei tale dar ţ i l recomand. Este un străin român din

M old ova, cu stu d iile term in ate în Cern ău ţi, foa rte cu lt, foa rte stu d ios, cu cu n oş t in ţe m in u n ate d e literatu ră germ an ă şi rom ână.

Este săracu şi pe drumuri, lam avut sufleru la mine ; p e lîn gă ştiin ţă, es te laborios, act iv , exa ct şi foa r te cu m -secade.

Dacă v ei p u tea săi acord ez i locu l d e al I I lea su fler , cu toate că poate f i foarte bun pentru locul întî i , ai face

lui un mare serviciu, un mare bine, care ar f i prin drept acordat unui tînăr inteligent, capabil şi care vă va da-tori multu, căutînd a se face demn de susţinerea cei v eţi acorda. îm plin in ău m i o sîntă datorie,

Prim iţi încred in ţarea respectelor m ele celoru m ai p rofu n d d ev ot a te

M. Pasca ly

Bengescu re ţ inu pe junele recomandat ş i în arh ivains t i tuţ ie i s -a îndosar iat angajamentul-contract pe şaseluni înt re adm inis tra ţ ie ş i E m inescu :

Direcţ iun ea Gen era lă a Teat re loru

CONTRACTU

In tre Direcţ iu n ea Gen erală a T ea trelor u şi Dn u M i-

hail Eminescu sa încheatu acestu contractu cu condi- ţ iile m ai jos n ot a te :

A rt . I. S e an gajea ză ca S u fler u I l a şi cop istu alu Teatrului Naţional şi se obligă a sufla şi cdpia, precum

şi a v en i regu la t la rep et iţ i i şi rep rez en ta ţ ii. A rt . II. Du rata ob ligaţ iu n eloru es te d e şes e lu n i cu

în cepere d e la prim a represen taţ iu n e. A rt . II I. în u rm a acestu i an gajam en tu , Direcţ iu n ea

î i va plăti Dlui Eminescu pe toată luna un salariu de lei vech i patru su te cinci zeci N . 450.

A rt . IV . Orice con traven ţ iu n e d in partea Dlu i Em i-nescu se va pedepsi dupe regulamentul Teatrului .



D rep t aceia sa făcu t d ou ă con tract e spre reciproca conformare.

1868 S ep tem bre 29Eminescu

Pascaly îi obţinu şi un avans de 10 galbeni, necesarrostuir i i lu i Eminescu cî t de cî t la revenirea din Transilvania, scriind el în numele lui Eminescu şi semnîndn eîn dem îna tic pet i ţ ia căt re con du cere :

Dom n u le D irectore

A v în d treb u in ţă a m ă in stala aici şi m ai cu os eb ire a

pu tea subsista pîn ă cîn d va f i t im pu l d e a prim i lefu -rile, timpu în care noi lucrămu, şi găsindu()me aici cu totu lu s treinu ş i cu totu lu întrebu inţat u , vă rogu

Dom n u le D irectore să b in ev oi ţ i în con sid erarea p os i ţ iu n ei m el e a fa ce se m i se acord e o su m ă de z ece gal-ben i ca avansu din leafa m ea.

Primiţ i , Domnule Directore, espresiunea profundului m eu respect cu care am u on oarea a fi

devotat M. E m in escu

Dom n u lu i

D irect ore gen era lu al T h ea tru lu i N aţion ale

Peti ţ ia a fost aprobată de Gr. Bengescu prin aposti lă .Din cabina de sufleor, salariat cu 166,66 lei lunar.

Eminescu sprijini cele două formaţii ce-şi propuneausă joace fiecare repertoriul ei de pînă atunci, vizionatde marele public, şi nicidecum montări noi, cum cereauspectatorii , presa şi directorul general Bengescu.

în cu lise, pe du pă gh er et ele de îm br ă ca t şi m a ch ia tale a ctorilor , poetu l pa rcurgea peisaj u l-h ar aba bur ă alrecuzitei : „Pe o uşă la capăt puteai privi pe scenă, cutoată crasa ei desordine naintea represintărei , cu boschetele a căror verde e amestecat cu pete roşii , roseadică, cu bănci ce stau încă trîntite pe scenă, cu funda-luri ce spînzură pe la jumătatea scenei , cu fundalul încare vezi încă stînd mobilele grămădite una peste alta,candelabre peste scaune, mese culcate cu picioarele-n



Cererea făcu tă de Miha i l Pasca ly pen t ru Eminescu de a i seacorda aces tu ia un avans în con tu l sa l a r iu lu i de suf l eur l a

Teatrul cel Mare din Bucureşt i (1868)



Prevederea buge ta ră a Tea t ru lu i ce l Mare d in Bucureş t i pen t rustagiunea 1868—1869, cu specificaţia retribuirii lui Eminescu ca

„sufleur II şi copist"

sus pe canapele, oglinzi întoarse cu sticla la perete,scoarţe învălătucite , recvisi te aruncate una peste al taş i -n s t înga ş i -n dreapta cabinete de sc înduri numitega r der obe în car e se îmb r a că şi se sp oiesc a ct or ii şiactriţele".

Acas ă copia r olur i şi com pu n ea cu plete la com edioa re,după moda în curs . La repet i ţ i i era văzut îmbrăcat , dela garderobă, cu o bluză de muşchetar, purt înd tricoude m a rin ar sau, var a, a vîn d p ieptu l gol ; pe picioa r et r ăgea bufan ţ i de n obi l sau pan ta loni cu lampas.

în spect a colele Testamentul lui Cezar Girodot, Ştren-garu l din Paris, Doi sfioşi, A m or de in im ă, am or de spirit şi amor de dobitoc, 33333 franci, Poetul şi regele, Trîntorul, Paraponisitul, Cine vrea poate, Piatra din casă, Paracliserul, Intimii, Vicontele, Coana Chiriţa în laşi, Cead u ce ceasu l n ad u ce anul, TJ ităte, dar nu

teatinge, Băiatul, Catarina Howard, Criminalul, Leul înamorat, Lipitoarele satelor, RuyBlas, Pianul Ber thei, Ninon sau lăptăriţa şi marchiza, Barbu lăutarul, Fîntîna pîndarului, Copiii lui Eduard, Supliciul unei



fem ei , T u zu Calicu ’, T ribu laţiile, Ind iana şi Ch arle magne, Eminescu s-a mişcat în stagiunea 1868—1869printre actorii Mihail şi Matilda Pascaly, Matei Millo,C. Bălăn escu, C. Dem etr iad, P et r e Vellescu, Mar ia

Flechtenmacher, Gestian, Cristescu, Sepeanu, FrosaSarandi, Nina Valery, Vasilache Siderescu, Mincu, Tu-doriţa Pătraşcu, Rali ţa Mihăileanu, Maria Vasilescu,Fraivald, Felbariad, Ionescu, Alexandrescu, Merişescu.

Sufleor cl . a II-a la Teatrul cel Mare, al terna o săptă-mînă spectacolele de seară cu suflatul , în al tă săptă-mînă , la r epet iţii. Slu jba îi con ven ea , că ci, pe lîngătranscrieri le de roluri , î i rămînea vreme şi pentru lectură, „fi ind el un mare ceteţ“. Piesele de teatru, roluri le extrase şi cărţ i le ce parcurgea î i încărcau masa dincameră.

In v i a ţ a de t oa t e z i l e l e

în I ron ie, I. L. Caragiale scrie că, înainte de a-1 în-t î lni pe Eminescu, un actor, „vara director de teatru

în p r ovin cie”, i-1 descr is ese en tuzia st : „Am şi eu unbăiat în t rupă care ci teşte mult , este foarte învăţat , c i teşte nemţeşte şi are talent , face poezii , ne-a făcut cî teva cuplete «minunate»-. Eu crez că ţi-ar face plăceresă-l cunoşti...“

Mihail Pascaly fusese actorul-director. Şi în aceeaşi

seară Caragiale cunoscu pe poet, „copil al unei rasenobile şi bătrîne“, revelîndu-i prezenţa geniului : „Erao fr u m u seţe ! O figu r ă cla sică încadr a tă de n işte p letemari negre ; o frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari —la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înă u n t ru , u n zîm bet blîn d şi m ela n colic. Avea a er u l unu isfînt t înăr coborît dintr-o veche icoană, sau copil predestinat dureri i , pe chipul căruia se vedea scrisul unor

chinuri vii toare".Na tu ra l şi m odest , î i în t inse m îna .„— Mă recom a n d Miha i Em inescu !“Pe cei ce i -au exagerat complacerea în negl i jenţe,

dezordinea din locuinţă şi pasiunile contradictori i în



care se desfăşura, Caragiale i-a vestejit cu argumentulcon t r a r iilor înn ăs cut e ale colegu lui său de veşn icie :„Era, în adevăr, un om dezordonat, dar nicidecum vi-ţios. In lumea asta, mulţimea celor de rînd crede că

plăcerile materiale ale vieţii sunt privilegiul lor exclusiv şi că oamenii mari nu au voie să aibă şi ei defecte.Avea un temperament de o excesivă neegali ta te , ş i

c înd o pasiune î l apuca era o tortură nemaipomenită .Am fost de mu lte ori con fiden t u l lui.

Cu desăvîrşire l ipsit de manierele comune, succesul îi scă pa foa r t e adesea . At u n ci era o zbu ciu m a r e t er ibilă, încordare a simţirii

Ştefan Cacoveanu, care-i citise poeziile din Familia şi-l adăpostise cîteva zile la Blaj, evocă în amintirilepublicate în revista L u cea făru l din Sibiu pe Eminesculocuind la Pascaly, în spatele hotelului „Hugues“ depe Podul Mogoşoaiei, într-o clădire înconjurată de caseigrasioase, în faţa gimnaziului „Mihai Bravu“, clădirecu caturi, la mansardă, pe un culoar îngust şi sumbru :„Odaia lui Eminescu, numai cu o fereastră mică, era în

lăţime cam de 4 paşi, în lungime cam de 5 paşi. Cumintrai din coridor în odaie, în faţă cu uşa, în fund, erafereastra. Intrînd pe uşă, de-a stînga, în colţul odăii eraun cuptoraş făcut din cărămizi. De două palme de lacuptoraş, de-a lungul peretului din stînga, o canapeamică, care servea de pat ; în el dormia cu picioarele lafoc, fără alt aşternut. Canapeaua fusese odinioară roşie,dar acum de tot decolorată. înaintea canapelei era omasă mică de brad, iar l îngă masă, de cealaltă parte,un scaun de brad nevăpsit ca şi masa. Acesta era totmobilierul din odaie. Cărţile şi le ţinea întinse pe jos,de la fereastră pînă lîngă masă, pe padiment. Vor fifost pînă la 200 de volume, mai cu seamă cărţi vechi,nemţeşt i cea mai mare parte . Pe masă erau tot fe lulde hîrţulii scrise şi nescrise. O maşină mică de tinicheade făcut cafea turcească, — ici cafea, colo zahăr pulverizat, caiete şi cărţi şi alte multe şi mărunte. în odaienu se ştergea, nu se mătura, pe sus şi prin unghiurise ţesuse păienjeniş*'. Zid în zid cu Eminescu locuia unfrate al lui Pascaly, amploiat.

Rămînea acasă cît să doarmă. Peste zi nu se odihnea.Era la teatru, în cafenea, unde citea presa şi scria, pe



străzi ; se preumbla în Cişmigiu, la Şoseaua Kiseleff şirămînea ore întregi în fa ţa anticaria telor improvizate depe cheiul Dîmboviţei , în Piaţa Teatrului , pe s tr . Doamnei , înaintea raf turi lor cu manuscrise , cărţ i , s tampe,

reviste, unde răsfoia, citea şi nota. Lipsit de bani, rarputea să cumpere . Mite Kremnitz va re la ta că pentruun manuscris vechi Eminescu şi-a amanetat pal tonul .

Despre lucrul lui poetic era discret. începuse să prelucreze, versificată, Istoria lu i A rgh ir şi a prea fru -m oasei E lena, după Ion Barac.

Profesînd convingerea că l imba impune pe scri i tor i ,după cum „unel ta bună face pe meşter" , Eminescu

obiecta transi lvănenilor nefirescul ortografie i e t imologice. Latinizantului August Treboniu Laurian, a le căruitratate le folosea, î l prefera „cu laude" pe AlexandruP ap iu Ilar ian ; m esian ism ului lui Andr ei Mur eşan u peVasile Alecsandri (fără să se iluzioneze că rapsodul

D eş tep tă rii R om ân iei ar f i putut concepe epopeea naţională a românilor, la care el visa plenar). în politicărecunoştea îndreptăţ i t meri te lui Mihail Kogălniceanu,

printre partizanii unionişti ai căruia în 1856 se afirmaseşi căminarul Eminovici. La T impu l , peste un deceniu,pe legiutorul l i terar a l Daciei literare î l tratează cudeferenţă .

Dintre actori — se mira de superficialitatea acestorasub raportul culturii ! — dădea opţiune lui Matei Millo.

Amator de poezie populară , asculta , nota , împrumuta

colecţii , manuscrise. Preţuia pe cronicarii Miron Costinşi Neculce. în curent cu întreg repertoriul poeziei româneşt i apărute , emitea judecăţi de competenţă . Superiorlui Iorgu Caragiali , Pascaly, actor cult , autor şi semnatara peste treizeci de prelucrări , dar necunoscător al germanei ş i preocupat de metodologia interpretăr i i , î l ru gase să-i t raducă teatrologia lui Heinrich TheodorRotscher, ediţia a Il-a, A rta rep rez en tă rii d ram atice, autograf păstrat la Biblioteca Academiei R.S.R. (Manu-scrisul rom ân esc 2254, filele 310—446).

După nevoile dis tr ibuţie i , Eminescu apărea rar ş i înf iguraţ ie sau în c î te un rol mărunt . Cum în ciobanul din

R ăzvan şi Vid ra, Eminescu, „atît de frumos şi roşcovan",



artif icializase rolul, Miron Pompiliu, în prezenţa altora, îi ser vi ir on ia :

„— Se vede, măi, că n -a i fost păcur a r, cum am fost eu,că-mi venea să sar pe scenă, să-ţi iau bîta şi traista din

spate, să-ţi arăt eu cum se calcă ciobăneşte, cu bîta şi cutrais ta de-a umăr“, la care Eminescu, chibzuind că a f iar t ist în int erpr eta re e „lu cr u gr eoi“, î i rep l ică :

„— Bine ş i apoi as tfel aş ajunge ar t is t cum a ajunsmaimu ţa împă ra t “ .

Era mai totdeau na în m ediul ju n i lor t ra ns i lvăn eni.Odată şfich iuia cu expresivita te p a rem iologică n a ivă pla cheta lui Ioni ţă Scipione Bădescu, Poesii originale, im

primată la Budapesta în 1868: „A ieş i în publici taten u -i glum ă. Mai de mu lte or i îm i pa re ră u c-a m pu blica tceea ce am publicat. Este o zicală din bătrîni : «Gurasă aibă trei lacăte : în inimă, în gît ş i a treia pe buze» ;cînd î ţ i va scăpa cuvîntul din inimă, să nu scape de cealal tă , că dacă ai scăpat odată vorba din gură, n-o maiprinzi nici cu calul, nici cu ogarul, ba nici cu şoimul.Trebuie să cumpăneşt i de-o sută de or i o scr iere pînă

o dai publicităţii». Stihologia ocazională, stîngace şi bana lă a lui S cipion e m eri ta ata r i ana logii.De statură mijlocie, trupu-i se lega bine şi fotografia

făcută pes te un an la Praga î l prezintă cum arăta înacest s ta giu la Bu cu reşt i : „F r u n t e înal tă , t ră s(ăt )ur if rumoase ş i regulate, păr bogat ş i negru dat înapoi pînăpe um ere , cu m poar t ă a r t i şt ii. Cu un cuvîn t , u n cap r oş covan foarte frumos. Mustăţi le şi barba le rădea“. La

mers şi vorb ă , fă r ă gr ă bire ; ben eficia de dicţie m elodică. Eleganţa căutată n-o preţuia nici pentru s ine, nicila al ţ i i . „Un r înd de haine î l purta continuu pînă sestr ica or i se murdărea, pînă atunci al tul nu-ş i cumpăra.Haine de sărbător i nu ţ inea . Ş i ghete le le pur ta p înă serodeau binişor . Se îmbrăca fără pic de vanitate, nu casă placă, ci ca să poată cît de cît ieşi cuviincios întreoameni . Din toale tă mai to tdeauna- i l ipsea un amănunt ,

deşi n u n eapă ra t de lipsă, dar totu şi n ecesar , d.p. unnasture, ori batista".

Cînd şi cînd, călătorind în vis , fredona detaşat transcendental . Nu fuma încă. Vinul nu-1 îmbia special . Răgazurile nu le cheltuia la partide de noroc ; fără pre



ju decă ţ i m or a lis t e, ocolea obscen it ă ţ ile. N u se a n ga ja înispite am oroase.

Nu vedea în mîncare scop pînă nu-1 s t r îngea foamea ;a tunci int ra — numărînd de c î teva ori gologani i din buzunare — în restaurante de mîna a doua. Se manifesta

indiferent meniuri lor şi protocolului culinar. Circulăanecdota că, poft i t la masă de către Pascaly, ar f i s tră nutat în şervet şi pe urmă, la aceeaşi cină, s-ar fi ş terscu şer vetu l de ma să pe obraz.

Dispus sau înnorat , după împrejurări şi toane, era îndiscuţie „cu casa în spate" ori de cîte ori se vorbea depat rie . îşi încor da pu m n ul, lovea în masă, gest icu la :„Pentru răzbunarea neamului e sf înt or ice mij loc“ . Ri

dica tonul în imprecaţie la adresa duşmanilor : „Bată-im înia lui Dum n ezeu !“Rupt de contingent , mîzgălea la flacăra petrolului sau

a luminării , acasă, în birturi , la cafenea, stive de rime.Cineva relatează că l-a înt î lni t cu ocazia unui concurs alSocietăţ i i „Transilvania", patronată de Al. Papiu Ilarian,amestecat printre ardeleni . Poetul , nenorocos în obţi nerea burselor, nu se sfia să cheme la real i tate pe can

didaţi i de st ipendii, s pu n îndu -le : „S ă deie Du m n ezeuca cei veniţ i aici pentru studii , ca porumbelul lui Noesă se întoarcă la barcă cu ram de finic în gură !“

L a „ R o m â n i s m u l " ş i „ O r i e n t u l ”

De activi tatea lui Eminescu în societăţ i le „Românismul" şi „Orientul" din Bucureşt i este legată o dată maim u lt valor ifica r ea folclor u lu i ca expres ie a geniuluicreator a l maselor munci toare , înt r-o ambianţă de publicişt i gru pa ţi în ju r u l lui Ha şdeu şi Gr igor e N. Gra ndea ,la Foaia Societăţ i i Românismul şi la A lbin a Pin d u lu i. în că din cop ilă r ie, poe t u l a ră t ase in t er es li t er a tu r ii săteşti şi la „Orientul" propusese ca, întovărăşit de VasileDu m itrescu-Pă u n , să cu lea gă folclor din Moldova . în

1869 îşi pusese în gînd să conferenţieze în Maramureşdespr e poezia popular ă.

Manuscrisele lui de folclor atestă pentru această perioadă perseverenţă de culegător, pe care Eminescu o



va continua în peregrinări le actoriceşt i ; după aceea, înetapa revizoratului şcolar în judeţele Vaslui şi Iaşi , caredactor la Curierul de Iassi şi la Timpul , pr in t r e p re ocupările jurnalistice.

Adu cem dovezi n oi despre pa rt icipa rea poetu lui lace le dou ă socie tă ţ i bucur eş tene „Româ nism ul*1 şi„Orientul**.

„Românismul** îşi inaugurează existenţa la 6 aprilie1869 prin discursul lui Gh. Dem. Teodorescu, apologie a„spir i tului de asociaţ iune“, îndemn la luminism iredentist prin „litere, arte şi sciinţe**. îşi avea sediul la hotelul„Steriade**, camera 3 din str. Rosetti de-atunci, pe una

din intrările Cişmigiului.Statutele societăţ i i indicau mij loace de manifestare :1) întrunirile ; 2) conversaţiunile ; 3) lecturile şi diser-ta ţ iuni le ; 4) adunarea de l i tera tură populară . Membri ise îm pă r ţ ea u în t r ei ca t egorii : a) a ctivi, b) on orifici,c) corespondenţi , recomandări le urmînd să întruneascăm a jor i ta tea a bsolut ă a adun ăr i i.

„Românismul** îşi număra anii existenţei de la 24 ia

nuarie 1869, zi aniversară a Unirii , care în simbolica eirepu dia a du cerea lu i Car ol de H oh enzollern în ţară ,res t i tuind as t fe l i s tor ia pe făgaşul amint i r i i naţ ionale alu i Alexa n dr u Ioan Cuza.

în pr im u l com it et a l „Românismu lu i**, biogr a fia m ora lă a lui Em inescu dis t inge preţu ir i pent ru Ha şdeu, pr e şedintele societăţ i i , pentru Ştefan Mihăileanu, Gh. Dem.Teodorescu, Grigore Tocilescu (ca folclorist) şi DG. Ol-lă n escu -Asca n io, vii toru l ju n imist .

Din da rea de seam ă a com itetu lu i prezent at ă la 13 septembrie 1869 reiese că, din 101 membri, cei mai mulţinu-şi plăt iseră cotizaţ i i le . Se spera în subscripţ i i voluntare. Se ţinuseră, între 6 april ie—13 septembrie 1869,şase diserta ţi i şi în m ijlocu l m em br ilor se înscrisesescop : „adunarea de literatură populară**. La 1 aprilie

1870, grupul editează Foaia Societăţ i i Românismul, peinformări le căreia is tor icul l i terar urmăreşte af i rmări leunor t iner i lupt înd împotr iva scept ic ismului ş i cosmopolit ismului, în t imp ce „Junimea** susţinea că „naţ ionali tăţ i le t rebuie să se piardă în grandioasa concep-ţ iun e a umanităţii**. P er iodicu l a p u blica t st u dii şi folclorcules de Gr. Tocilescu şi I. Minescu.



„Rom â n ism u l1' a cult ivat adu nă ri închise ş i dem on straţ i i publice în marginea Bucureşt i lor . NicolaeScurtescu, în mijlocul grupării , rostea la 24 ianuarie1870 o filipică anticarlistă pe dealul Cotrocenilor, din

ca r e, din colo de clau zele m ut u a lit ă ţii secta re, se r eţ inpasajele referitoare la l inia progresistă a culturii , crit icaliteraturii burgheze, crit ica latinomaniei din „SocietateaAcademică" şi interesul declarat pentru folclor. Recomanda studiul „ is torie i naţ ionale ş i l i teratura poporană în ca r e r om â n ism u l est e a d în c scu lpt a t cu ob ice iu r i, d a -t ine ş i cutume. E destul să meargă cineva prin colibeleacoperite cu şovar şi le va afla ascultînd poveştile bătrî-n ilor şi cînt ecele flă că ilor . N u est e folos ca liter a tu r apopor a n ă să f ie cu lea să ? Este cel ma i m ar e folos p en tr u dou ă ar gum ent e : în t î i, că popor u l a con ser vat -oinstinctiv, şi instinctul e bine ca să devie conştiinţă şi ,al doilea, că Românismul care este în colibe trebuie dusşi în palate, de unde este de secole alungat". Scurtescu,despre a cărui viaţă au informat N. Ţine şi G. Călinescu,fă cea par t e d in grupa re .

La „Românismul" se mai asociaseră numeroşi publi ciş t i ar deleni, cu n oscu ţi ş i p r ie t en i: Miron P om piliu ,Şt efa n Cacovean u , Ion iţă Scipion e Bădescu, Dion isieMir on , F ilim on Ilea, N. Dr oc-Ba r cia n u , G. Comşa ,I. Manliu, V. Marţian. La acest pas îl va fi hotărît şiautori ta tea de savant a lui Haşdeu, precum şi renumelepolitic al revoluţionarului Al. C. Golescu-Albu.

Du pă eviden ţ a con ta bilicească, reiese că p r im u l înscrisşi care-şi achitase cotizaţia pe două luni (februarie şi

martie 1869) a fost Filimon Ilea. Odată cu el a venit şiEminescu, a l cărui nume în R eg ist r u l m em br i lor S ocie-t ă ţ i i R o m â n i s m u l , nr. I se află pe chiar fila I, în ordinealfabetică (la numărul 17), specificîndu-i-se :

Suma subscrisă : 4 leiSuma încasată : 4 lei,

iar la par t ida in dividua lă din cuprinsu l registr u lui se

citeşte : „ E m i n e s c u M i h a i u ( a r ă s p u n s u : quo t i sa ţ iunea p e lu n a Fevr u a r ie (N o. 15)“.

Societa tea pr ofera car ac ter a n t imona rh ic şi p r ofesa uncrez democratic , deviat ul ter ior spre naţionalism. Membr u al „Rom â n ism u lui" în perioad a s tu diilor un iversi tar e



la Bucureşt i , fabul is tul Ştefan Cacoveanu î l reînt î lneştepe Eminescu în numita confrer ie ş i scr ie : „Pe vremeaaceea t iner imea din Bucureşt i avea mai multe societăţ i ,

societatea „Românismul” şi altele. în aceste societăţi eramul tă mîncăr ime de vorbă. Tiner i i orator i pe-nt recute ,să nu r ăm înă cu m va de pagubă, car e de ca re lua u cu vîn -tul , în chest iune de regulament , în chest iune personală,ş i se părea un par lament în miniatură . Eminescu în as t fe l de adunăr i rămînea mut . Nu mi-a fos t dat să- l vădvreoda tă luînd cu vînt ul . I se des lega l im ba n u m ai înt r -u ncerc restr îns de doi- t rei pr ieteni iubi tor i de l i teratură.

Aici era în apele lui . Pe Eminescu, aşadară, ca oratornu m i-a fost dat să-l cu n osc “. Măr tu r ia o dă u n apr opiat ,care ş i în al te amint ir i a relatat aspecte semnif icat ivedin via ţa poetu lui .

Eminescu n-a act ivat îndelung la „Românismul" ş i înorice caz mai puţ in decî t la „Orientul" . La 15 mart ie1869 an gaja m ent u l său de su fleor încetă ş i în ziua u rm ă toare, el , Ioniţă Scipione Bădescu şi Vasile Dumitrescu-

Păun, ap laudă Da m a cu ca m eli i , in te rpre ta tă magis t ra lde Matilda şi Mihail Pascaly. Cei doi prieteni ai poetuluidedicară un sonet numiţ i lor f runtaşi ai scenei .

Peste trei zile, Eminescu, asist înd din scaunul său despectator la reci talul Carlot tei Pat t i , închină cîntăreţeii taliene o graţioasă dedicaţie:

. . . poetu l cu in iman cerur i

R ă p it d ea ta v oc e în ra i d e m ist er u r i Ş-a du ce a m int e că -n ceru l deschisV ă z u t a u n g e n i u c î n t î n d R e v e r i a Peo a r i p ă d e a u r c u n Ave Ma r i a Ş i n t i n e r eved e s u b l i mu l s ă u V i s .

Pe la Ipoteş t i nu mai dăduse de t re i ani , nu cores pond a cu a i lui , n -a vea veşt i dintr-âcolo, n u pr im ea s pr i jin . Că m in a r u l a u t or it a r n u se-m pă ca defe l cu exis t en ţ alui boemă în teatru. Eminescu exclama în Cişmigiu, învara 1869, după o convorbire cu un „domn" oe-1 trăsesede o parte şi-i vorbise de familie :

„— Ce-a u cu m ine ? P î in ea nu le-o mă n în c, pra gulnu l i-1 calc. Lase-mă să-mi merg calea mea şi să trăiescdin puţ inu l m eu !“



Cînd la 1 ap r i li e Ba r bu D imi t r i e Ş t ir be i î nch idea och i i l a Nisa , Bădescu , V .D. Păun , Eminescu au a lcă tu i t ş i imp r ima t p e fo i vo lan te a po logia ve r s ifi ca t ă ce lu i con t e st a t de paşop t i ş t i ş i î n e t apa U n i r i i : L a m oa r t ea p r in cep elu i Ş t i r be i :

Cin ei acvi la ce cade ? Cin ei s t înca ce se s far m ă ? Cin ei l eu l ce în ch ide cu du rere ochi i să i ?Cin e i t u n etu l c e m oar e u m pl înd lum ea d e a lar m ă ?...— Es te D om n u l R om ân iei : Ba r bu D im i t r i e Ş t i r be i !...

I n l u n a u r m ă t o a r e , E m i n e s c u , „ c u g h e t e l e r u p t e " , p ă

r ă s e a c a p i t a la c u t r u p a d e t u r n e u r e fă c u t ă a lu i P a s ca ly , în d r ă gost it , cu m vib r ea ză în că d in 1868 A m or u l u n ei m a r m u r e , d e t î n ă r a i n t e r p r e t ă L in a P o p e sc u , c on fu n d a t ă de Teodor Ş te f ane l l i cu Euf r os ina P opescu- Mar co l in i , ş i du pă e l, î n ş ir , de to ţ i b iog r a fi i su f leo r u lu i t r u ba du r :

Căci te iub esc , copi lă , ca zeu l nem u rirea ,Ca preotu l a l taru l , ca spaima un az i l ,

Ca s cep t r u l m îna b l îndă , ca vu l tu r u l m ăr i r ea ,Ca v i s u l pe un cop i l .

Cacoveanu a semuia , pen t r u 1869 , t r ava l iu l l u i Emi ne scu cu „a lb in a în coşn i ţ ă ".

F a b u lî n d u -ş i s t r ă m o ş a d u lt e r i n p e fu g o su l By r o n , c în d d e f a p t e r a a r o m â n s t a b i l i t l a B u c u r e ş t i , m a c a b r u l G r igor e H . G r an dea , ep igon a l l u i Bo lin t ine an u , ş i -a avu t

în ep ocă fa im ă p r in p oezii ş i p r oză p ica r eşt i. î n t a b lou l va lor ilo r t im p u lu i, e l secon d ea ză p e E lia d e ,

A lecsandr i , pe G r igo r e A lexandr e scu , G eor ge S ion , G. Tăutu, Costache D. Ar icescu ş i , d in 1869, conduce r e v i s t a A lbin a Pin d u lu i , a f i l i i n d u - ş i u n c e r c î n c a r e c o n l u c r a u t i n e r i i r e d e n t i ş t i d i n T r a n s i l v a n i a , m u l ţ i p u b l ic i ş t i ş i s tudenţ i l a l i t e re , i s to r ie , d rep t . Secre ta r i a i cenac lu lu i e r au V as i l e G r amen P op ş i I on i ţ ă S c ip ione

Bădescu .Ce - a f os t g r upa r ea cu l tu r a l ă „O r ien tu l " , spec i f i că A l -b ina P indu lu i , an. I I , nr . 57, pe iunie 1869, per iodicul gr upă r i i . Ce r cu l s e f o r mase în Bucur e ş t i l a 1 ap r i l i e 1869 , p r opun îndu- ş i s cop „cu l tu r a l i t e r a r ă p r in d i s cu



ţ i i , l ec tu r i , comunică r i in t ime ş i pub l ica ţ i i . Se va ocupa ş i cu s t r î n g e r ea b a s me lo r , p o ez i i l o r p o p u la r e ş i a d o cu men te lo r c a r i i n t e r e s ează i s t o r i a ş i l i t e r a tu r a p a t r i e i " .

Se en u m er ă confe r in ţe le , c r i t i c il e sc r i se , d i scu ţ i ile pu r t a t e , co mu n ica tu l c ă l a 2 9 iu n i e 1 8 6 9 d in t r e memb r i au f o s t f o r ma te c î t ev a co mis i i c a r e î n i u l i e ş i au g u s t v o r în t r ep r in d e „e xcu r s ii în p ă r ţ ile D a c ie i" ca să cu lea gă p o ezi i p o p u l a r e , b a s m e , d u p ă c u m u r m e a z ă :

1 ) Miron Pompi l iu , I . Bădescu , N . Droc-Barc ianu , pen t r u Ar d e a l şi p ă r ţ i le lu i .2) M in es cu ş i C o lu m b ea n u , p en t r u ju d e ţ e l e d e p e s t e Olt .3 ) G r . H . G r an d ea ş i C . C î r lo v a , p en t r u j u d e ţ e l e mu n - t en e de d incoace de Olt .4) V. G r am en P o p , p en t r u Bu cov in a .5) Basarab, E m i n e s c u ş i V . D imi t rescu , pen t ru Moldova .6 ) G r . H . G r an d ea , p en t r u co r e s p o n d en ţe l e d in M ace don ia .

B i r o u l c en t r a l a l c e r cu lu i f u n c ţ io n a î n B u cu r e ş t i , î n P a s a ju l R om â n .I s to r i cu l l i t e r a r G . B o g d an - D u ică co n c lu d e a s u p r a r e

l a t ă r i i d in A lb in a Pin d u lu i : „ M i h a i E m i n e s c u n u a p a r e n ic i ce t ind , n ic i c r i t i c înd ; da r e s te ga t a a cu lege , în Moldova , poez ia popu la ră d in aceas tă p rov inc ie . Dec i în «Or ien tu l* - t r ebu ie să n i -1 înch ipu im ascu l tă to r modes t a l coleg ilo r d e l it e r e , d e s p r e ca r i a s t ă zi ab i a s e ma i au d e

c î t e o v o r b ă d in c în d în c în d . To tu ş i , l i t e r a tu r a ace s to r a t r e b u i e c er c et a t ă p e n t r u a s e u r m ă r i e ve n t u a l e in f lu e n ţ e , s a u , c e l p u ţ i n , p e n t r u a z u g r ă v i e x a c t t o t m e d i u l l u i Em in es cu în an u l 1 8 6 9 ".

U l t i m u l t u r n e u

P en t r u 3 i u l i e— 2 0 au g u s t 1 8 6 9 t r u p a l u i P a s ca ly , l a c a r e E m i n e s c u s - a a t a ş a t , î ş i p o m i t u r n e u l c ă t r e G a l a ţ i , I a ş i , ma i d ep a r t e î n B u co v in a , u n d e , l a C e r n ău ţ i , a d a t n o u ă r ep r ezen ta ţ i i cu S u p l ici u l u n ei f em e i d e E . G i r a r - d in , Odă la Eliza de V . A . Urech ia , Gurăcască şi Piatra din casă de V. Alecsandr i , Doi sf ioşi de C. Bălănescu ,



Mih a i B r a vu l d u pă bă tă lia d e la Că lu gă ren i de D . B o l in - t i n e a n u , a d a p t a t ă d e M . P a s c a l y , Id ol Rişca , gar d i s t na - ţ ion a l d in la şi şi N eva s t a t r ebu ie să ş i u r m ez e bă rba tu l, t r a d u c er i d e M . P a s ca l y, V a s i l e L u p u , d o m n u l M o l d o v e i de M. P as ca ly, Procops i ţ i i , Nebunie ş i durere .

La înapo ie re , p r in B o toş an i , Emines cu ş i - a de s pă r ţ i t d r u m u l d e P a s c a l y , c o t i n d s p r e I p o t e ş t i p e n t r u c a , i n t r a t î n vo i a pă r in ţ i l o r cu ca re s e conc i l i a s e , s ă s e p regă t e a s că p e n t r u a p l ec a la Vi e n a .

De c înd ven i s e î n B ucure ş t i ş i co l i ndas e ţ a r a cu ca r a van e le lu i Iorgu Car agia l i ş i P asca ly, în t r e 1866— 1868,

î i a p ă r u ser ă în Fami l ia t r a d u c e r e a n u v e l e i L a n ţ u l d e

a u r d e O n k l e A d a m , t u l b u r ă t o a r e a u r a r e Ceţ i doresc eu ţ i e , du l ce Românie , od a La H el ia d e, La o art istă ,

A m or u l u n ei m a rm u r e, J u n ii coru p ţ i , A m icu lu i F.I . P e ş a n t i e r a v e a r o m a n u l a u t o b io gr a fic G en i u p u st iu , p o e m u l Mu r eşa n u , Mir a ş i mul t e exe rc i ţ i i l i r i c e , concep te t r an s cr i se , r e t r an s cr i s e, s or t i t e p înă l a u r m ă pos tu m i t ă ţ i i .

Ce ţ i doresc eu ţ i e , du lce Românie , a p ă r u t ă l a 2 a p r i l ie 1867 în Fami l ia , d o s p i s e d i n p a t r i o t i s m u l t r ă i r i i a r

d e l e n e ş i a l u n u i m e s a j v i z i o n a r a d r e s a t r o m â n i l o r d e p r e t u t i n d e n i , î n 1867 n e a d u n a ţ i t o ţ i î n ţ a r a l o r f ir e a s că , vredn ic i de i s t o r i e , c a ş i de v i r t u ţ i l e na ţ i ona l e a l e apă r ă r i i e i :

Ce ţ i doresc eu ţ i e , du lce Românie ,Ţara m ea d e g lor i i , ţara m ea de d or ?

B ra ţ ele n er v oa se, a rm a d e tă r ie,

La t r ecu t u ţ i m a r e, m a r e v i i t or !F i a r b ă v i n u n c u p e , s p u m e g e p o c a l u l , Da că f i i i ţ i m în d r i a ste le n u t r esc,Căc i rămîne s t înca , deş i moare va lu l ,

Du lce R om â n ie, a sta ţ i o d or esc.

V i s d e r ă zb u n a r e n eg r u ca m or m î n t u l S p a d a t a d e s î n g e d u ş m a n ţ u m e g î n d ,

Ş i d e a s u p r a i d r e i f l u t u r e c u v î n t u l Vis u l t ău de g lor i i f a ln i c t r i umf înd ,Spună lumi i l a r ge s t eagur i t r i co lor e ,S p u n ă c e i p o p o r u l m a r e , r o m â n e s c ,C înd s apr inde sacru candida i v î l voare ,

Du lce R om â n ie, a sta ţ i o d or esc.



Ceţi doresc eu ţie, dulce Românie,T inără m ireasă, m am ă cu am or !

Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

A rm e cu tărie, su f let rom ân esc,Vis de vitejie, fală şi mîndrie ,

Du lce R om ân ie, asta ţ i o d oresc !

S i m ţ i r e a t o r e n ţ i a l ă î n t o n u l „ s f i n t e l o r f i r i v i z i o n a r e "

de l a 1848 s -o conf run tăm acum cu confe s iunea , f i e ş i g l u m e a ţ ă , a î n d r ă g i r ă d e ţ a r ă , l ă s a t ă d e C o s t a c h e N e - gruzz i în Eu s în t român d in R om ân ia literară, cu doi sp rezece an i în u rmă , l a 16 ap r i l i e 1855 :

La m asă beau ad esea v in străin —Tocai, Bordo, Şampanie iubesc, Dar m ai ales p refer v in u l d e R in ,

Dacă n u am Cotn ar şi Od ob esc ;Cînd însă am, deşert pahare pline, A p oi în cer c să cîn t v re o m anea,Ş i sîn t t ot beat cît ţ in z ileleam are !Eu sînt rom ân , m ie dragă ţara m ea !

c a o r i cin e să -ş i d e a s ea m a şi d e e n t u z ia s m u l p r o fe t i c a l ce lu i ce se închina pa t r ie i , ş i de suf le tu l ce l nou cu

c a r e s e r e c o m a n d a f o s f o r e s c e n t ă , p r i n E m i n e s c u , l a 1 7 a n i , p o e zi a r o m â n i lo r a c u m n o u ă d e c e n i i.



Alma mater sîudiorum

S p r e V i e n a l u i J o h a n n S t r a u s s

P r e s u p u n e r i i n t r a t e î n t r a d i ţ i e a t r i b u i e l u i Ş e r b a n ş i , s e pa ra t , l u i Io rgu E minov ic i ho t ă r î r e a c ă mina ru lu i c a , t r ec înd pes te deze r ta rea ş i t ăce r i l e de an i , s ă ma i facăo înce rca re cu f iu l ră tăc i to r — ce -1 va f i l in i ş t i t p înă l a ur mă cu p rom isiun e a c ă -ş i va î nc h e ia c la s e le r e s t a n t e — ş i s ă - l î nd rume pe E mine s c u l a s t ud i i s upe r ioa re l a Viena . Pen t ru s iguran ţă , î l vor conduce l a însc r ie re e l ,

Ra lu ca , Aglae ş i Mat e i .N e pă s t r î ndu - s e c e re r i l e de pa ş a poa r t e , î n s e mnă r i ş i a m in t i r i , nu s e ş t ie cînd c e i cinc i a u po r n i t sp r e c a p i t a la Imp e r iu lu i H a bs bu r g ic . P r oba b i l c ă a u p l ec a t c u t r ă s u ra , după 10 sep tembr ie 1869 , p înă l a Dorneş t i , con t inu înd de -a c o lo c u t r e nu l pe ru t ă r e t i c u l a r ă c ă t r e B ohe mia .

L a P ra ga mo ldove n i i s - a u fo tog ra f i a t î n a t e l i e ru l l u i J â n T oma s d in p i a ţ a S f . V e nc e s l a s . G he o rghe E minov ic i p u r t a j a c h e t ă s u r ă d e c e r e m o n i e ş i a p o z a t c u m i c u ţ u l M a te i ; R a luc a l în gă Ag la e , a m îndou ă gă t i t e e v r op i e - n e şt e , „d u lc e a m a m ă “ î n t r -o r o ch i e d e t a ft a n e a g r ă şi c u şa l b roda t pe cap , i a r Aglae , spe r ioasă în fa ţa ob iec t i vu lu i , î n r och i e lu ngă „e m p i re “ , ga lbe nă . Se pa r a t , Miha i Eminescu s -a fo togra f ia t bus t , ca re , l a 19 an i , expr imă

în fizion om ie a vîn t u r ile lu cife r ie n e şi, d in n ou , Agla e p u r t î n d i i e ş i m a r a m ă ţ ă r ă n e a s c ă . î n u r e c h i p o a r t ă c e r

ce i i g re i a i căminărese i ş i -n ju ru l g î tu lu i a le s ida despre c a re s e ş t i e c ă fu s e s e dă ru i t ă bun ic i i ma te rne , Pa ra s - c h iva B r ihue s c u , d in Se ra f ine ş t i , d e ge ne ra lu l J e l t uh in , după t r a t a tu l de l a A dr i a nopo l . D o ta l e a l e ma me i l u i



Eminescu la 19 ani , fotograf iat la Praga

Em inescu , podoa bele vor fi t recut e Agla ei la că să toria cuprofesorul Ion Drogli.

La 2 octombrie 1869, Eminescu se înscria la Facultateade fi lozofie din Viena, ca student „ausserordentlich”,au diind în pr imu l semest ru al an ului un ivers ita r 1869 —



Reversul aceleiaşi fotografi i , cu specif icarea atel ierului J . To-

mâs, în care a fos t executa tă

1870 cursuri le lui Robert Zimmermann de „Is tor ia f i lozofiei" şi de „Filozofie practică", pe-ale lui TheodorVogt de „Metafizica aristotelică" şi pe-ale lui K. S. Ba-rach-Rappaport : „Principii f i lozofice şi introducere în



f i lozof ie" , „Exegeze d in Desca r t e s , Sp inozza ş i Le ib- n i t z “ . E m i ne sc u n - a vu ba n i s ă p l ă t e a sc ă ş i pe n t r u a l t e cur sur i . La Facu l t a t ea de f i lozof ie u rmează cu r egu la

r i t a t e p r i m u l s e m e s t r u a l s t u d e n ţ i e i.Audier i lor , la care e l în t î lnea vechi colegi ş i cunoş t in ţe , poe tul le adăugă , d in 20 oc tombr ie 1869, ac t iv i tă ţ i sus ţ i nu t e l a a soc i a ţ i i l e s t ude n ţ i l o r r om â n i d i n V i e na , a t î t l a „ Rom â n i a " , p l ă t i nd t a xă de î n sc r i e r e un f l o r i n ţ ş i

în a l că r ei a lb u m iscă leşt e la 29 m a i 1870: „M . E m i -n e s c u , f i l o s o f c î t ş i l a „Soc ie ta tea l i t e r a r i e ş i sc i in ţ i - f i c ă " , î n t e m e i a t ă î n 1864 de A r on P um nu l ş i p r e l u î nd t r a d i ţ ii le r a r e lo r î n t î ln i r i d i n c a d r u l b i b li ot e c ii r om â ne ş t i d e l a „ S a n t a B a r b a r a " , u n d e î n v ă ţ a s e M a i o r e s c u . A d u nă r i l e e r a u sp r i j i n i t e de A l . H ur m uz a k i , G e or ge S i on , A ugus t T r e bon i u L a u r i a n , ono r a t e c î t e oda t ă c h i a r c u pr e ze n ţ a l or . Cu m î nsă î n t r e ce le dou ă c om u n i t ă ţ i e x is t a u r iva l i t ă ţ i j uven i l e , poe tu l se s t r ădu i să medieze în t r e c onduc e r i ş i l up t ă pe n t r u f uz i ona r e a l o r , c e e a c e i z bu t i ,

fă r ă î n să c a d i s ens i un ile d i n t r e t a be r e s ă î nc et e ze .

, ,Casa cu trei fete“ (în prim-plan) şi localul Universităţi i dinViena (în plan u l fu n da l din st înga), pe vrem ea st u di i lor lui

Eminescu



în şed in ţ a „R o m â n ie i" d in 9 d ecem b r ie 1869 e l ţ in u să s e t r e a c ă d e c ă t r e s e c r e t a r î n p r o c e s u l - v e r b a l : „ P r o p u n un i r e necond i ţ iona tă ; soc ie t ă ţ i l e s ă s e dec la r e de imi t e ; m i n u ţ i o z i t ă ţ i l e n u m e l u i ş i s t a t u t u l u i s ă s e d e z b a t ă d e

soc ie t ă ţ i l e î n t r un i t e . M. Eminescu" , i a r unu i opozan t , Pr odan , î i r ep l i ca în dezba te r i : „ I ubesc popor u l r omân f ă ră a iub i pe semidocţ i ş i super f ic ia l i t ă ţ i l e sa le . Ş i apo i c în d e v o r b a la a d i că , c in e c o n s p i r ă m a i m u l t c on t r a S o c ie tă ţ i i -«Româ n ia» ? Noi , — u n ion iş t i i n econd i ţ iona ţ i , s a u a c e i D om n i m e m b r i c a r i n i fa c o n o a r e a o p os iţ i u n i i ? Eu c r ed că e i împr eună cu Sena tu l - «Român ie i» . . . C ine consp i r ă da r con t r a Leg i i f undamen ta l e a - «Român ie i» ,

a c e l a e m a i c o n s p i r a t o r d e c î t c e l c a r e c o n s p i r ă c o n t r a n u m e l u i " .Cu Slav ic i f ăcuse par te , de la 23 oc tombr ie 1869 , ş i

d in „Soc ie t a t ea l i t e r a r i e ş i ş t i i n ţ i f i că" , unde ach i t a se t axa de 2 f o r in ţ i , ca membr u ac t iv , i s că l ind Mih a iu E m i -n escu , au d i tor iu la f i loso f i e.

E s t e s e m n i f i c a t i v ă u r a r e a d e p l u g u ş o r p e c a r e E m i nescu , Vas i l e Bur l ă ş i L . Nas ta s i o ad r esa r ă f o s tu lu i domni to r Alexand r u I oan Cuza l a 1 i anua r i e 1870 l a Dobl ing — Bi l r o th s t r a s se n r . 26 , unde locu ia , bo lnav de c a n ce r . L a s er b a r e a s t u d e n ţ e a s c ă d e î n c e p u t d e a n , d i n 3 i a n u a r i e 1 8 7 0 , ţ i n u t ă î n p a l a t u l S c h o n b o m d i n J o se p h s t a d t , E m i n e s c u r o s t i o c u vâ n t a r e „b i n e a r a n g ia t ă ş i a leasă" .

La adunar ea d in 15 i anua r i e 1870 e l f u inv i t a t ş i a l e s în com isia d e com a sa r e a s t a t u t e lor , a lă t u r i d e Au r e l Mur eşanu , I e r on im Bar i ţ i u , Necu la i Oncu , Vas i l e Bur l ă , G. Bă lean u , Necu la i P e ligr ad .

î i fu d a t n u o d a t ă să su fe r e d in p r icin a d ih on iilor d in t r e co leg i ş i , î n ch ip deoseb i t , d in pa r t ea f r ac ţ iun i i c on d u s ă d e I o n i ţă B u m b a c .

C on c o m i t e n t cu C o m u n a d i n P a r i s, E m in e s c u fu m a r to r , î n f eb r ua r i e 1870 , l a c iocn i r i l e d in t r e munc i to r i i v ienez i ş i j anda r mi , so lda te cu mor ţ i , r ăn i ţ i , a r e s t ă r i

m a s i v e , p r i v e l i ş t e c e s e a ş a z ă f o n d p r i m a r l a p o e m a Prole taru l , i n t r a t ă u lt e r i or î n s a t i r a î m p ă r a t ş i p r ol et a r .Eminescu , î n f aza d in t î i a f uz ionă r i i ce lo r două soc ie

t ă ţ i î n „ R o m â n i a j u n ă " , s i m ţ i n d l î n g ă e l c h i b z u i a l a organ iza to r ică , t ac tu l ş i t enac i ta tea lu i S lav ic i , ce l mai



Convocarea lu i Eminescu ca să par t ic ipe la şedin ţa socie tă ţ i i

studenţeşti „România" din Viena, la 15 ianuarie 1871

ap rec i a t d i n t r e t i n e r i i r o m ân i v en i ţ i p en t ru s p ec i a l i z a r e l a Viena , da r ş i adez iunea co leg i lo r Pe t ru P i t e iu , Pamf i l Dan, Vas i l e Morar iu , Ioan ş i I l i e Lu ţ i a , S t e r i e C iu rcu , Nicolae Teclu , Teodor Ş tefanel l i , Vas i le Bur lă , Teodor Nica , Ion Hossan u , Ion Nea goe , Theodor Mich er u , Şt . Ş t e fu r ea c ş i -a a lto ra , s e ded ică o rgan iză r i i an iver să r i i t î m o s an i e i P u t n e i ş i c e l u i d i n ţ i i co n g re s s t u d en ţ e s c ,

în fă p t u ir i ce -a ve a u să r ă m în ă — cu m a a r ă t a t ist or icu l T e od o r B ă la n în m e t ic u lo a sa sa m o n o g r a fi e a s u p r a S e r -bări i de la Putna, 1871, 1 9 3 2 — o p u t e rn i că m an i f e s t a r e p e n t r u u n it a t ea n a ţ ion a lă .



I on G r ă m a d ă a d o ve d i t în t e za d e d o ct o r a t : Mihail

Eminescu. Contribuţii la studiul vieţii şi operii sale, Heide lberg , 1914, că în semest re le de vară ş i ia rnă 1870 p o e t u l n -a fr e c v e n t a t u n i ve r s it a t e a ş i c ă d e la 14 a p r i li e1870 d i spa re d in ev iden ţa a rh iv i s t i c ă a Soc ie tă ţ i i a cade m i c e „ R o m â n i a j u n ă “ . E s t e d e g î n d i t c ă , s u f e r i n d d e r e u m a t i s m , f u s e s e a d u s l a I p o t e ş t i d e c ă t r e f r a t e l e Ş e r b a n . S ă f i f o s t a b s o r b i t î n a c e a s t ă d u r a t ă d e p r e g ă t i r i l e p e n t r u Co n gr e s u l d e la P u t n a ?

î n 1868, fă r ă n o im ă şi fă r ă su cces, s t u d en t u l Gh . De m . Teodore scu d in cap i t a l ă , v i i to ru l fo lc lo r i s t , p ropusese a d u n a r e a u n u i c o n g r e s l a S i n a i a . C î ţ i v a i s t o r i c i l i t e r a r i c o n s i d e r ă c ă i d e e a c o m e m o r ă r i i c t i t o r i e i Mă r i e i S a l e Ş t e fa n c el M a r e ş i a c on g r e s u lu i s t u d e n ţ e sc d e l a P u t n a a r f i a p a r ţ i n u t l u i I o a n S l a v i c i , î n t i m p c e a l ţ i i a t r i b u i e g în d u l a n i ve r s ă r i i lu i Al . Mu r e ş e a n u , d i n B r a ş ov , şi m e d ic in i s tu lu i Cons t . Aronov ic i . Aprec iem p lauz ib i l ă ipo t e z a c ă i n i ţ ia t o r u l im p r e si on a n t e i a d u n ă r i s t u d e n ţ e ş t i şi p e le r i n a j u lu i p u t n e a n a fo st E m i n e s cu , p e n t r u c ă p e r s on a l i t a t e a l u i Ş t e f a n c e l M a r e a p a r e o b s e d a n t î n c o n ş t i i n ţ a l u i . L u c r u l s e d o c u m e n t e a z ă ş i p r i n p r o i e c t e l e p i e s e l o r l u i d e t e a t r u ( d i n Dod ecam eron u l dram atic), în c î t eva poeme ş i în a r t i co le le d in Timpul . D e a l t ă p a r t e , e s t e g r e u d e î n c h i p u i t c ă î n 1 8 7 1 u n a r ă d e a n , b r a ş o v e a n s a u b o t o ş e n e a n s ă f i p r o f e s a t o v e n e r a ţ i e e g a l ă c u a l u i E m i n e s cu a p ă r ă t o r u lu i „m a i c i i Mo ld o v e “ .

L a 1 5 a u g u s t 1 8 7 0 s e r o t u n j e a u p a t r u v e a c u r i d e l a t î r n o s ir e a m ă n ă s t ir i i P u t n a ş i m e m b r i i ce lo r d o u ă s o c ie t ă ţ i s o c o t i r ă p o t r i v i t m o m e n t u l c a s ă o r g a n i z e z e , î n m a r g i n e a c o m e m o r ă r i i , p r i m u l c o n g r e s a l s t u d e n ţ i m i i r o m â n e d e p r e t u t i n d e n i . î n a p r i l i e a c e l a n , E m i n e s c u d e v e n i s e s e c r e t a r î n c o m i t e t u l o r g a n i z a t o r p r e z i d a t d e c h i m i s t u l N . T e c l u . P o e t u l r e d a c t ă d o u ă a p e l u r i a g i t î n d „ în och i i gene ra ţ iun i lo r ce sun t ş i a oe lo r ce vo r f i “ de z id e r a t u l „n i ve lă r i i Ca r p a ţ ilo r p o l it i c i " ş i „fo r m a r e a u n u i la n ţ i n d i s o lu b il î n t r e t o a t e ţ ă r i le r o m â n e " ; a p o i se a d r e s ă î n s c r i s c o m u n i t ă ţ i l o r s t u d e n ţ e ş t i ş i d e e l e v i d i n Bucureş t i , I a ş i , Cernăuţ i , S ib iu , B la j , Gher la , Cra iova ş i d in s t r ă in ă t a t e : P a r i s , Tor ino , Ber l in , Vien a , Gr a z ,



Mănăst i rea Putna , în care s -au desfăşura t în august 1871 săr bă to r i rea an ive rsa ră ş i p r imul congres s tuden ţesc la români

ca să se o r gan izeze în vede r ea pa r t i cipă r i i. Pe r sona l it ă ţ i le epoci i e rau sol ic i ta te să ia par te ş i să spr i j ine în toa tă ţ a r a , p r in l i s t e de subsc r i e r e , ideea , u rmînd ca d in fon du r i l e r e a l i z a t e — î n t r - o p r i m ă e s t i m a r e e r a u ne c e sa r i5 000 d e f lor in i — să se a coper e spese le de d eplasa r e ,



c o n s t r u c ţ i a u n u i p o r t i c ş i a d o u ă a r c u r i d e t r i u m f l a P u t n a , o r n a m e n t a r e a m ă n ă s t i r i i ş i a d e a l u r i l o r d i n î m p r e j u r i m i , î m p o d o b i r e a c u f l o r i ş i l a u r i a m o r m î n t u l u i l u i Ş te f an ce l Mare , che l tu ie l i l e p r azn icu lu i popu la r ,

c om a n d a r e a u n e i u r n e d e a r g i n t î n v a lo a r e d e 1 468 f lo r in i , c a r e să f i e a şeza tă pe c r ip ta vo ievoda lă , confec ţ io n a r e a d e s te a gu r i .

Se r ă s p u n s e c u î n s u fle ţ i r e d e p r e t u t i n d e n i .S t u d e n ţ i i b u e u r e ş t e n i , p r i n t r e c a r e f o l c l o r i s t u l

Gh. Dem. Teodorescu , poe tu l N, Scur tescu , Ş t . C . Mihă i - le scu , Iancu A. Bră tescu , N. Ath . Poppovic i , Mih . Mano- l e s c u s a l u t a r ă i n i ţ i a t i v a , t r e c u r ă l a c o n s t i t u i r e a c o m i t e

t e l o r d e a c ţ i u n e ş i r ă s p u n s e r ă c u a s i g u r ă r i d e s p r i j i n . La f e l i e şen i i , p r in t r e ca re Ion i ţ ă Sc ip ione Bădescu ş i , pe l is te , colec t ar ă 1 250 le i . Din P ar is , „fr ă m în t a ţ i de ace laş idea l po l i t ic" , s tudenţ i i români co lec ta ră 850 le i .

Mar ia C .A . Rose t t i s c r i se că doamne le române d in Bucu r e ş t i şi I a ş i vo r coase dou ă în ve li toa r e ş i c ă au făcu t ape l l a A l . Pap iu I l a r i an , V . A . Urech ia , l a t înă ru l p ic to r N. Gr igorescu să -ş i dea concu r su l .

I n B u c o v i n a a p e l u l a f o s t d i f u z a t d e A n a V a s i l c o , Ma r i a C îr s t e a , E u fr o si n a H u r m u z a k i , ia r la I a ş i, d e u n d e se exped ia ră 769 ,25 l e i , subsc r i e r i l e s în t semna te de Ve - ron ica Mic le , V ic to r i a Alexandre scu-Urech ia , E lena I s r t r a t i , E lena Mîrze scu , Emi l i a Ghe rghe l ş i a l t e l e . Nu se r ă s p u n s e p o zit i v, d i n p r u d e n ţ ă p o li tic ă , d i n p a r t e a „ A s - t r e i “ d i n S i b i u ş i d e „ S o c i e t a t e a p e n t r u c u l t u r ă " d e l a C e r n ă u ţ i .

C o m i t e t e l e d i n B u c u r e ş t i ş i D r ă g ă ş a n i t r i m i t e a u 430,36 le i . P r in t re subscr i i to r i : Sp i ru Hare t , Gh. Dem. Teodorescu , C . Mi t i l ineu , M. Averescu , soc ie ta tea „Românismul" „adăugind obolu l mic" de 100 le i . L is te d in Tecuc i , Vas lu i , B î r lad s în t rapor ta te în Curieru l d e Iassi , s e m n i f i c a t i v ă f i i n d c o n t r i b u ţ i a t i p o g r a f i l o r d e l a „ J u n i m e a " .

Pe r înd, sosiră încă 450 de f lor ini d in Bucovina ; 1 484 de la P ar is ; 220 d e la Zii r ich ; 94 t a ler i de la Ber l in .

C u a c e st e c en t r a li ză r i, „R o m â n i a ju n ă " p u t u t r i m i t e la ju m ă t a t e a lu i iu n ie t r e i m e m b r i — p r in t r e ei n u se gă s e ş t e E m i n e s c u — c a r e s ă î n c e a p ă a m e n a j ă r i l e l a P u t n a , d a r f a p t u l t r e z i s u s p i c i u n i a u t o r i t ă ţ i l o r b u c o v i n e n e , c e



r a p o r t a r ă M in i st e r u lu i d e In t e r n e v ien ez i n iţ i a t i va s t u d en ţ i l o r .

D ou ă e v e n i m e n t e d e n e t r e c u t i n t e r v en i r ă î n t r e t i m p : r ăzb o i u l f r an co -g e rm an , cu i m p l i ca ţ i i î n t o a t ă E u ro p a , ş i f a l i m en t u l C as e i d e eco n o m i i „P e r l ea ş i M u răş an u “ d in Viena , l a ca re fusese ră depuse fondur i l e co lec t a t e . P reş ed i n t e l e N . T ec l u an u n ţ ă a t u n c i t e l eg ra f i c ş i p r i n p r e să : „C o m i t e t u l c en t r a l p e n t r u s e r b a r e a l a m o r m în t u l l u i Ş t e fan ce l Mare , f a ţ ă cu s i tua ţ i a ac tua lă c r i t i că , a dec i s amînarea fes t iv i t ă ţ i i pe 15 /27 augus t 1871“ .

Pr in scr i soare of ic ia lă , S lav ic i ş i Eminescu se văzură o b l i g a ţ i s ă î n ch i n e ş i s ă î n c r ed i n ţ eze m ăn ăs t i r i i P u t n a ,

în t ot a lit a t ea lor , p r im e le d a r u r i p r im it e p en t r u m or m î n t u l l u i Ş t e f an ce l M are , c e r î n d eg u m en u l u i Arcad i e Ciupercov ic i păs t ra re p ioasă :Nrul . 137/772/3

COM ITETULU CENTRALUP E N T R U S E R B A R E A

D E L A P U T N A 1871

Preacuvioase Părinte !

In ch in în d u Com itet u l daru rile aduse la m orm în tu l lu i Ştefan V cel Mare s f intei Mănăst ir i Putna spre a îm-

pod ob i biserica d in M ăn ăstire şi în d eoseb i m orm en tu l M ăritu lu i Erou , ca re zace în tra cea biserică , le pu n e tot -odată sub părinteasca îngrijire a Sănţiei Voastre şi Vă roagă ca să prim iţi atît a ceste daru ri ad use d e evla vioşii rom ân i, cît şi protectoratu l, ce p rin aceasta V i se ofereşte.

Primiţi, Preacuvioase Părinte, espresiunea celei mai p rof u n d e rev erin ţe a n oastre.

Ia n u a riu 1871V i e n a î n 1 2/2 4 l o a n u S l a v i ci u P e n t r u C om i t et u

p r eşed i n t e M .E m i n es cu , secr et a r iu

E x p u s ă a s t ă z i î n b o g a t u l m u z e u d e a r t ă f e u d a l ă a l P u t n e i , î n t r e o m o fo a r e b ro d a t e cu a r t ă , s t eag u r i d e l up tă , r es tu r i de h l amide , evanghe l i i ca l ig ra f i a t e cu ch i - novar ş i î n ce rne lu r i vege ta l e , l î ngă ep i t a fu l Măr i e i d in M an g o p , ep i s t o l a f ace t em e i u l co re s p o n d en ţ e i s t a r e ţ u lu i Arcadie cu cons is tor iu l mi t ropol i tan la 14 /27 fe



b r u a r i e 1 8 7 1 ş i c u C o m i t e t u l c e n t r a l p e n t r u s e r b a r e a d e l a P u t n a , c ă r u i a - i m u l ţ u m e ş t e p e n t r u „ a c e a m u l t p l ă cu tă ş i îndes tu la tă ş t i r e“ a dan ie i , ap rec ia tă la 4987 de f lo r in i , a s igu r înd g r a t i t ud inea „ l a to ţ i ca r e au con luc r a t ,

sp r i j i n i t ş i pa r t i c ipa t " l a ace l e da r u r i , ce u r mează să s e p ă s t r e z e l î n g ă c r i p t a D o m n u l u i d i n S u c e a v a .De l a amîna r e u r mar ă a l t e f eb r e , conc i l i abu le ; s e în -

t r ep r in se r ă no i ac ţ iun i . Decep ţ i i l o r l i s e an ina r ă spe r an ţe . I n t r e t imp , Eminescu se îmbo lnăv i g r av , f r a t e l e său Şe r ban î l aduse acasă ş i - l t r a t ă c î t pu tu , a s t f e l î nc î t n u m e le p o e t u lu i n u m a i a p a r e î n m a t r i co le .

în cin ci n u m er e d in Convorb ir i l i t erare , cu începe r e de la 15 mai 1871 , a apăru t s tud iu l Direcţ ia n ou ă în

p oez ia şi p roz a rom â n ă , î n c a r e , p e b a z a a n u m a i t r e i poez i i apă r u te în pe r iod icu l j un imis t , T i tu Maio r escu s a l u t a s e t a l e n t u l l u i E m i n e s c u „ î n t o a t ă p u t e r e a c u v î n - t u lu i “ , s i t u îndu - 1 înda tă după g lo r i a l u i Alecsand r i ş i în a in t e a p oe ţ i lor d in cen a clu l ieşea n . At a r e con sa cr a r e a t r ez it i nv id i i î n r îndu r i le ad ve r sa r i lo r poe tu lu i d in a r i p a „ n a ţ i o n a l ă " a „ R o m â n i e i j u n e " , c o n d u s ă d e I o n i ţ ă Bu m ba c , ca r e , p r e t ex t în d c r i t ic ile lu i Ma ior escu la ad r esa

e t im o log ism u lu i şi i deo logie i bă m u ţ i en e , acuza r ă pe Eminescu, Slavici , T . Nica, Şt . Ştefureac ş i Chibici de cosmopol i t i sm, de sp i r i t apa t r id . La v io len ţe le lu i Ion i ţă Bu m ba c , „v icep r eşed in te l e" Slav ic i şi „b ib l io t eca r u l" Eminescu demis iona r ă d in comi te t , s i t ua ţ i e ce p r ovocă p r o t e s t u l c v a s i u n a n i m i t ă ţ i i m e m b r i l o r a d u n a ţ i î n s a l a a I l I - a a Un ive r s i t ă ţ i i , î n s ea r a de 18 no iembr ie . Rec r u descen ţe l e d in t r e „na ţ iona l i " ş i „ jun imiş t i " r e i zbucn i r ă

l a 5 ianuar ie 1871 , c înd se a lese un comi te t mix t con- c e n t r în d p e e x p o n e n ţ i i c e lo r d o u ă g r u p ă r i , o r g a n î n c a r e a f o s t a l e s ş i poe tu l , ca r e în aceas t ă v r eme in t e r ven i l a I a ş i î n f a v o a r e a u n u i s t i p e n d i u d e a c o r d a t „ f r a n c h i e l u i g y e g h y n c o l o " , S l a v i c i , f a p t c o n f i r m a t d e a u t o r u l V e c i -n i lor î n m e m o r i a li st i ca sa : „I n u r m a s t ă r u i n ţ e l or lu i , mai mu l ţ i membr i i a i « Jun ime i» - au lua t î n t r e d în ş i i

în ţ e le ge r e s ă -m i d e ie u n a ju t or [...]. Cu p r im ii 15 ga lben i p r imi ţ i p r in mi j loc i r ea lu i Eminescu r f i - am în to r s l a Viena" .

L a 1 8 m a r t i e 1 8 7 1 , u n c o m i t e t i n t e r i m a r p e n t r u p r e g ă t i r e a s e r b ă r i i d e l a P u t n a , p r e z i d a t d e V a s i l e B u m b a c



ş i, l în gă e l, secr e ta r , I li e Luţ ia , a ascu l ta t da rea de s e a m ă p e n t r u a n u l d i n u r m ă , c i t i t ă d e S l a v i c i . I - a m u l ţumi t ş i , p r oced înd l a a l ege r ea a l tu i comi te t , p r ez ida t de Nicolae Tec lu , d in ca re f ace par te ş i S lav ic i , s - a adus

l a c u n o ş t i n ţ ă g r e a u a s i t u a ţ i e f i n a n c i a r ă d u p ă i r o s i r e a ce lor 2 400 de flo r in i la ba nca „P er lea şi Mur eşa n u “ şi s -a ho tă r î t c a p înă l a aduna r ea gene r a l ă d in 10 iun ie 1871 să s e t r eacă l a o r gan iza r ea s ă r bă to r i r i i, t r im i ţ în d u -se a l t e ape lu r i de subsc r i e r e . î n e î t eva s ăp tămîn i s e adună 4 175 flor in i şi p r in t r -o a dr esă că t r e „t in e r e le r om â n e11d in toa t e r eg iun i l e i s to r i ce a l e r omân i lo r l i s - a ce r u t aces to r a s ă conf ec ţ ioneze s t inda r de , pe ca r e s ă s e s c r i e : „ C u l t u r a e s t e p u t e r e a p o p o a r e l o r " . C u o a d r e s ă c ă t r e „to ţ i fr a ţ i i j un i r om ân i aca d em ic i", se î n t r ep r inse u n concur s , sub p r ez iden ţ i a l u i V as i l e A lecsandr i , pen t r u a l o c u ţ i a c e - a v e a s ă f i e r o s t i t ă î n n u m e l e s t u d e n ţ i l o r .

A d e v ă r a t a c o n t o p i r e a „ R o m â n i e i " c u „ S o c i e t a t e a l i - t e r a r i e ş i ş t i i n ţ i f i c ă " în „România jună" s - a r ea l i za t î n şed in ţa d in 8 apr i l i e 1871 , în ca re Eminescu , „membru ord inar iu" cu 30 de vo tur i , se a lege b ib l io tecar , S lav ic i , cu 32 de vo tu r i , e s t e de semn a t p r e şed in te .

C înd l a 15 iu l i e O nes im Ţur can a p r opus „Românie i ju n e " ca o d e lega ţ ie s t ip en d ia t ă să p lece la P u t n a p e n t r u o r gan iza r ea fe s t iv it ă ţ i i şi con gr e su lu i s tud en ţe sc , p l e n u l s - a h o t ă r î t ş i a s u p r a l u i E m i n e s c u . Ţ i n t e l e m i s iun i i p ivo tau geogr a f i ce ş t e pe Ce r nău ţ i ş i P u tna . D in cap i t a l a Bucov ine i , poe tu l ş i P amf i l D an ad r e sează p r in z i a r u l R om â n u l o e p i s t o l ă d e m u l ţ u m i r e d e z i d e n t u l u i

l i b e r a l D i m i t r i e B r ă t i a n u p e n t r u s p r i j i n u l c e l e d o v e d i s e . Eminescu r e t ipă r e ş t e vechea apo log ie a l u i Ş t e f an c el Ma r e , p r e lu c r a r e d e Va r t o l om e i M ă ză r e a n u , i m p r i m ă d i scu r su l ce -a vea s ă fi e r os t i t de A . D . Xen op o l , s tuden t l a Ber l in , ind ica t în aces t scop de jun imiş t i i T . Maio- r escu , Vas i le Pogor ş i I acob Negruzz i , ş i pen t ru ca re , din Ipo teş t i , l a 6 augus t 1871 , poe tu l ţ inea , ca sec re ta r , să le m u lţ u m e a s c ă p r o t oc ola r . P e n t r u s er b a r e , E m i n e s cu

s c r i e m a r ş u l L a a rm e, da r i s e p r e f e r ă o apo log ie r e dac ta t ă d e V. Alecsand r i .

Z ia re le R om â n u l şi Te l e gra f u l român p u b l i c i t a r ă p l a nu r i l e s ă r bă to r i r i i ş i „ în t î l n i r ea s tuden ţ imi i r omâne" d in



toa te ţă r i le r omâ n eş t i . I e şen i i , cu a l tă sub scr ie re de 1 000 de l e i, ve s teau că la P u tn a vor pa r t i cipa Mih a i l K og ă l n i c e a n u şi Di m i t r i e G u ş t i .

La 11 augus t poe tu l sosea , pen t ru fo rma l i t ă ţ i , l a Ce r

n ă u ţ i , d e u n d e t r i m it e u n n o u a p e l. Ap o i p l e că la P u t n a . D i n u r m ă , o c u p a ţ i c u e x a m e n e ş i a l t e t r e b u r i , î l a j u n s e r ă , î n p r e a j m a m a n i f e s t ă r i l o r , u n i i v e n i n d c u t r e n u l , a l ţ i i cu t r ă su r a la P u tn a : S lav ic i, P e t r u P i t e iu , Vas i le Morar iu , S te r ie Ciurcu , I l ie Luţ ia , Ioan Coc inschi , după ce făcu r ă v iz it e p ro tocola r e în Ce rn ău ţ i .

S -a u b ă t u t d o u ă m e d a li i d e a r g in t ş i a u r , u n a d e c ă t r e s t u d e n ţ i , c u i n s cr i p ţ i a : Î N ME MO R I A L U I Ş T E F AN

C E L M A R E — J U N I M E A R O M Â N Ă A C A D E M I C Ă — P U TN A 15 AUG U S T 1871, av înd pe r eve r s : UN IŢI S U N T E M Î N C U G E T , U N I Ţ I Î N D U M N E Z E U , ş i o a doua , adusă de l a I a ş i , de Kogă ln iceanu : MONASTIREA P U T N A — 15 A U G U S T 1871, p u r t î n d p e v e r s o i n s cr i p ţ i a : M E M O R I E I L U I Ş T E F A N C E L M A R E . R I V N I T O - R I I G L O R II L O R S T R ĂB U N E .

P o r t i c u l f u p i c t a t d e E p a m i n o n d a B u c e v s c h i , a ş e z î n d

p e f r o n t o n s t e m e l e t u t u r o r p r o v i n c i i l o r r o m â n e ş t i . R i d i c a tă d in sc îndur i de b rad c rud , cons t ruc ţ i a să rbă to rea scă pr imea 1600 de a scu l t ă to r i ş i l a masă to t a t î ţ i a .

S î m b ă t ă 1 4 a u g u s t a î n c e p u t f e s t i v i t a t e a a n u n ţ a t ă c u 21 sa lve ş i cu pr imirea pro tocola ră a oaspe ţ i lo r sos i ţ i cu miile .

După cuv în tu l de bun sos i t a l lu i S lav ic i , dumin ică

se de s fă şu ră p roces iunea l a mormîn tu l vo ievoda l , l îngă c a r e d ă d e a u on o r u l c ît e u n s t u d e n t d in Bu c ov in a , T r a n s i l v a n i a , Mo l d o v a ş i Mu n t e n i a . E g u m e n u l A r c a d i e C i u - p e r c o v i c i b i n e c u v î n t ă d u p ă p r e d i c ă m u l ţ i m e a ş i , s p r e a f i t r e cu te în pav i l ionu l u r i a ş , p r inosu l f l amur i lo r ş i u rna de a rg in t . A lexandru D . Xenopo l î ş i c i t i e log iu l , s f î r ş i t în a cor d u r ile cor u lu i ce in t on ă I m n în ch in a t lu i Ş t efa n ce l Mare de V . Alecsandr i , a rmoniza t de Alex . F lech ten -

m a c h e r .Kogă ln iceanu pa r t i c ipă emoţ iona t , da r , d in mot ive po

l i t i c e , nu luă cuv în tu l ş i n i c i n - a p rez ida t p r înzu l popu l a r . La s f î r ş i t , c ă r tu ra r i i t i ne r i bă tu ră pa su l în t r -o ho ră l ă rg i t ă , l îngă ţ ă r ănc i ş i ţ ă r an i . Pe s te l a rmă , r ăzbă teau



Medal ia fes t ivă bă tută de s tudenţ i i români d in Viena cu pr i le jul fest ivi tă ţ i i de la 15 august 1871

acordur i le s t rune lor lu i Moş Gr igor i V indi reu ş i Cipr ian P o r u m b e s c u — a c e s t a d i n u r m ă s c r i i n d u - i l a S t u p e a

t a t ă l u i s ă u c ă l a P u t n a a c î n t a t „ p e n t r u t o a t ă D a c i a “ .P ur t înd e şa r f ă t r i co lo r ă în ca l i t a t e de p r e şed in te , t o t S l a v i c i a n u n ţ ă p e s e a r ă î n c h e i e r e a a d u n ă r i i p o p u l a r e .

A doua z i , lun i , l a 8 d iminea ţa , egumenul Putne i c i t i în p or t ic e logiu l lu i Va r t o lom e i Mă ză r ea n u . î n d a n gă t u l c lopote lor , se porn i că t r e lăcaşu l inaugura t l a 1470 cor te g iu l av înd în f run te s teagur i le , c le ru l , f l amur i le comi te te lor de femei din Iaş i , Vas lui ş i Arad, pe care se c i teau

numele lu i T r a i an , D r agoş , Radu N egr u ş i I ancu de H u nedoara , Hor ia , Cloşca ş i Cr i şan , Tudor Vladimirescu , u r n a r i d i c a t ă p e u n p i e d e s t a l p u r t a t d e p a t r u s t u d e n ţ i , ce le două înve l i toa re ţ inu te la c iucur i i d in co l ţur i de



pa t r u f e t e î n c os t um e na ţ i ona l e , s t e a gu l c u c h i pu l l u i Şte fan cel Mar e , r es tu l as i s tenţ e i . P ictor i i Con st . Szathmar i , d in Bucureş t i , ş i P . Veruss i , d in Iaş i , au f o t og r a f i a t p r oc e s i une a î n ve de r e a uno r t a b l ou r i î n u l e i .

Colone lu l Boteanu , după o cuv în ta re în f l ăcă ra tă , î ş i desc inse i lumina t cen t i ronu l cu f i r e de aur ş i , semn de

în ch in a r e , îl a şeză p e p ia t r a Mă r ie i Sa le , în t im p ce cor u l c în t a î n su r d i nă Im n u l lu i Ş tefan cel Mare.

Congresu l î ş i desch i se luc ră r i l e în t r apeza Pu tne i lun i pe s e a r ă , î n a s i s t e n ţ a a pe s t e t r e i z e c i de s t ude n ţ i r e p r e - z e n t î nd c e n t r e l e i m por t a n t e un i ve r s i t a r e . O r d i ne a de z i , a p r oba t ă de p r e f e c t u l r ă dă u ţ e a n O r e s t e de Re nne y , c u p r i nde a u r m ă t o r u l punc t a j de d i s c u ţ i i :

Prin ce sar pu tea d ezvolta om ogen întreaga ju n im e română.

Prin cear putea generaţiunea prezentă contribui la generalizarea culturii.

în ce direcţiu n e să procead ă jun im ea rom ână spre a crea con d iţiu n ile u n ei d esvoltări sigu re şi perm an en te.

Care ram al desvoltării trebuie să atragă mai cu de-osebire atenţiunea junimei.

Au lua t pa r t e l a d i scu ţ i i Gr igore Toc i l e scu , Gh . Dem. Teodorescu, Ioan Slavic i , Const . I s t ra te , Iancu Pe t rescu ş i de z ba t e r i l e a sup r a p r i m u l u i punc t s e p r e l ung i r ă p î nă la or a dou ă noa p t e a . Re lu a r e a de -a doua zi nu t r e cuse l a a l doi lea p u n ct a l or dine i de z i, c înd Em in escu î i şopt i lu i

Slavici : „Acela care vrea să facă ceva nu discută , c i lu cr ează... ! fa ce m ce ş t im şi lu m ea vin e du p ă n oi !“Nu s -a u r edac ta t conc luz ii , p l anu r i de m ăsu r i . Ce i p r e

zen ţ i au op ina t a supra neces i t ă ţ i i î n f i in ţă r i i de soc ie tă ţ i s t ude n ţ e ş t i î n t oa t e c e n t r e l e un i ve r s i t a r e , i a r a c e s t e a s ă e d i t eze „u n o r ga n p ub l ic is t ic c om u n “ .

Egumenul î i pof t i l a p r înz i t pe congres i ş t i , ca re pă ră

s ir ă m ă n ă s t i r e a m i er c u r i 18 a ugus t .Sco ica v remi i păs t r ează încă auzu lu i r e f l ec ţ i a s tuden tu lu i în i s to r i e Gr igore Toc i l e scu l a văzu l f l amur i lo r fes t iv i tă ţ i lor d in 1871 : „Abia pes te o sută de ani va pu t e a s ă ne spună da c ă a u o r i nu va l oa r e s t e a gu r i l e n oa st r e4'.



î n sem est r u l d e ia r n ă 1871— 1872 E m in escu a u d ia ză

m a i d e p a r t e p r e l e g e r i l e l u i R o b e r t Z i m m e r m a n n d e „ I s to r ia f i lozof ie i" ş i de „F i lozof ie prac t ică" , pe Heinr ich S ie g e l la „D r e p t u l r o m a n " şi „I s t o r i a d r e p t u lu i ", p e R u d o l f I h e r i n g l a „ I n s t i t u ţ i i l e ş i i s t o r i a d r e p t u l u i r o m a n " ; î n u lt i m u l s e m e s t r u d e v a r ă 1872 se a flă p r i n t r e a s c u l t ă t o r i i a c e l u i a ş i R o b e r t Z i m m e r m a n n l a „ I s t o r i a fi lozo f ie i" (pa r t ea a doua ) ş i au diază p r e leger i le lu i T h e o d o r V o g t d e l o g i c ă ş i p e - a l e l u i L u d w i g A m o l d t , „P an d ec t e le“ (pa r t ea în t î i).

î l in t er esa u cu r su r i la F a cu lt a t ea d e m ed icin ă , er a n e - l i p să ş i l a expe r ien ţe le de ch imie f ăcu te de Nico lae Te - c lu , de la Academia comerc ia lă , ca re se ocupa ş i cu exer c i ţ i i l e de g imnas t i că a l e lu i Eminescu . La „ l i t e r e " aud ia , c u V l a d i m i r R e p t a , c u r s u r i l e c e l e b r u l u i r o m a n i s t Mussa f ia .

P en t r u t r a iu l de toa te z il e le ş i pen t r u „în sc r i e r i ",

p o e t u l , s t r î m t o r a t , u n d e p u t e a c e r e b a n i d e c î t d e l a p ă r i n ţ i ? c u m a r a t ă e p i s t o le le t r i m i s e î n m a r t i e şi apr i le 1872.

In scu r te r ă gazur i fr ecven ta spec ta colele de la B u r g t h e a t e r , u r m ă r i n d u -le d e la g a le r i e , şi p e -a le O p e r e i v i e n e z e . L a T e a t r u l C u r ţ i i a p l a u d a f r e n e t i c p e W a g n e r , L e w i n s k y , B a u m a n n , G a b i l l o n ş i f ă c e a h a z r î z î n d c u l a c r imi de comicu l Me ixne r . I nv i t a t , i a pa r t e l a r eun iun i l e a c t r i ţ e l o r d e l a B u r g t h e a t e r ş i T e a t r u l C u r ţ i i i m p e r i a l e : F r e d e r i c a B o g n â r ( l o c u i a p e H a u p t s t r a s s e ) ş i A u g u s t a B a n d i u s - W i l d b r a n t .

Crono log ia poez i i lo r lu i Eminescu t ipă r i t e ş i a manu sc r i se lo r lu i de şan t i e r f ixează pen t ru pe r ioada Viene i , pe l îngă poez i i le c i ta te , N oaptea , E gipetu l, Cu getările sărm anu lui Dionis, îm părat şi proletar, M u reşan şi a l tele ,

cic lul Marta, Fragm en tariu m , Pan oram a d eşertăciu n ilor , în ce p u t u l t r a d u cer ii R aţiu n ii pu re d e K a n t , d a r n u - i plăcea să vorbească despre ce sc r ie . Chia r S lav ic i , cu c a r e e r a i n t i m , l u a c u n o ş t i n ţ ă d e u n e l e p o e m e d u p ă c e a p ă r e a u în Con vorbiri literare.



P an ora m ă a Viene i pe v rem ea s tu den ţ i ei lu i E minescu

Ci tea f e lu r i t , d in toa t e , u r măr ea pe r iod ice l e so s i t e de l a Bucu r eş t i ş i I a ş i , ş i împr umuta că r ţ i ge r mane ş i f r an ceze de la Bib l io teca Univer s i tă ţ i i , r a r de la Bib l io teca Curţ i i împărăteş t i , de la care , c înd ş i c înd , î i aducea ce dorea Sa m u i l I sopescu ; co lind a an t icar i i ach izi ţ ionân d f asc ico le r ăz le ţe d in L it era r isch e B lă t t er a l e l u i R u d o l f Got tscha l l ş i Phi l ipp Rec lams jun . Un ive rsa l B ib l io tek , din care f ăcea ex t rase ş i pe care le r ev indea . Apoi d i s pă r ea d in t r e co leg i du r a t e ma i mar i s au ma i mic i , f ăc înd

excurs i i sau înch iz îndu-se în casă , su fer ind : „As tăz i es p e n t r u p r i m a o a r ă d i n c a s ă d u p ă o t r o a h n ă î n d e l u n g a t ă ş i după o desăv î r ş i t ă l i p să de ape t i t , ca r e a ţ i nu t ma i d o u ă ze c i d e z ile . în a i n t e d e d o u ă z ile a m î n c e p u t a a v e a u n a p e t i t m a i b u n ş i a c u m r e i n t r u î n o b i c i n u i n ţ e l e şi în t r a iu l ce-1 du ceam în a in te de boa lă . Mă simt mai t a r e ş i gă lb inarea e ca ş i d i spăru tă de pe p ie le ş i d in f a ţă , n u m a i în a l b u l o ch i lo r s e m a i v e d e “ .

Ar f i s c r i s ma i mu l t e l a I po teş t i , da r „ în s t a r e su f l e t ească a t î t de am ăr î t ă şi de r ău tăc ioasă d in cauza boa le i “ , ag r ava tă ş i de ş t ir i le t r i st e d e -aca să , n u se în dem n a : „ N i m e n i n u v e n i a l a m i n e , p e n t r u c ă o p r i s e m p e o r i



ş i c i n e d e a v en i , ş i a s t f e l r ăm ăs es em n u m a i î n p r ad a cuge tă r i lo r ş i î nch ipu i r i l o r mele , ca re numai sen ine nu p u t e a u fi .

Do c t o ru l m i - a s p u s că p r i n c i p a l a cau ză a b o a l e i m e l e

a fo s t izo la r ea d ep li n ă î n ca r e t r ă i es c şi î n cu n ju r a r ea soc ie t ă ţ i i ş i a oameni lo r . Eu nu c red să f i e as t a . E d rep t c ă n u m ă d u c d e c î t f o a r t e r a r î n a d u n a r e , î n s ă t o t u ş i m ă d u c cît e od a t ă “ .

Cerea fami l ie i , l a 18 mar t ie , să i se t r imi tă bani , căc i, ch i r i aş la „oam en i să rac i , ca r i a ş t ea p t ă z iu a în ca r e am să l e p l ă t esc locu in ţa ca pe o să rbă toare" , nep la t a l - a r f i p u s î n s i t u a ţ i e j en an t ă , m a i a l e s că p r i m i s e a j u

to ru l l o r î n t impu l bo l i i : „Vă spun d rep t , că t r ă i esc cu m a r e g r e u t a t e ".

In fo rma însuş i că , aparen t „ scăpa t de ca t a ru l de s to m ac ş i d e g ă l b i n a re“ , î l n ă ru i s e „o ap r i n d e re d e m a ţ e“ ce ţ i n u s e t r e i s ăp t ăm î n i ş i - u n î n cep u t d e o t i t ă î l î n d u r e r a ceasu r i î n t r eg i . P es t e toa t e , s cum pi r ea v i e ţ ii : „ în momentu l î n ca re vă sc r iu aces t e ş i ru r i mă a f lu în l i p să

d ep lin ă d e b an i , a ş a î n c ît v oi t r eb u i ca m î n i s ă îm p r u m u t de la c ineva , deş i ş i împrumuta rea e g rea , căc i cunos cu ţ i i me i , s tuden ţ i ca ş i mine , n -au n i c i e i de unde“ .

Aş tep ta 8 ga lben i de -acasă pe ap r i l i e , necesa r i pen t ru t axe le semes t r i a l e , î i ce rea „ în g rabă" pes t e con t r ibu ţ i a l unară , ş i cons t a t a asupră - ş i că , oda tă cu ven i rea p r i m ăv e r i i, „m -a m î n d r ep t a t fo a r t e m u lt şi a s t f e l se v ed e că s cap d e t o a t e r e l e l e c î t e m -au b î n t u i t î n i am a

aceas t a" . Afa ră se încă lz i se , ş i - i t r ebu ia „pardessus , ne - p u t î n d m e r g e p e s t r a d ă c u p a l t o n u l s a u î n j a c h e t ă " .

C înd a ju to r in ţ a ş i veş t i l e d in fami l i e î n t î r z i au , c înd t e r m e n e l e d e î m p r u m u t e x p i r a u , t r a n s f o r m î n d u - s e î n imp u tă r i şi s îc îie li , condi ţ i i le v ie ţ i i lu i fi in d su b p r es iun e , E m i n es cu se ad re s a în ţ a r ă p r i n t e leg ra m e d e t i p u l c elo r d in M an u scrisu l rom ân es c 2255 :

Eminovic i B ot toş an i

N a m respu n s, căci asceptam la zi în t îi scr isoare. Cînd trim iteţ i lunarii . (A m trebu inţă). R espu n d eţi telegrafic.

Mihai



Casa din Viena IX, Porzeilangasse nr 9, în care a locuit poetulca student

9 — Pe ur m ele lui Em inescu



G.E. BotoşaniPînă azi n am prim it bani i lun ei cu ren te. A m n ecesi -

tate. R og trim iteţ i la m om en t. R espu n d eţi telegrafic.

MihaiMat r i co l e l e un ive r s i t a re păs t r ează spec i f i ca rea l ocu in

ţ e l o r l u i E m i n e s c u î n i n t e r m i t e n ţ a c u r s u r i l o r a u d i a t e l a Viena . în oc tombr ie 1869 locu ia în Alsergrund ( IX) , pe Porze l l angas se n r . 9 , de unde că t r e p r imăvară s e mu tă pe Dianagasse n r . 8 . Din 8 apr i l i e ş i p înă-n oc tombr ie1871 E m inescu şezu în t î i în Lan ds t r asse (I I I), — pe Adamgasse n r . 5 , e ta ju l I I , ş i apo i pe Kol le rgasse n r . 3 , e ta ju l în t î i , apar tamentu l 19 . Pe z idu l aces te i c lăd i r i , Uniunea Sc r i i t o r i l o r d in R .S . Român ia a pus o t ab l ă comemora t ivă . î n oc tombr i e 1871 se adăpos t ea î n Wied - nergasse ( IV) , pe Schaumburgergasse n r . 15 , i a r u l t ima locu in ţă , d in apr i l i e 1872 ş i p înă l a f ine le anu lu i un i vers i t a r , a avu t -o i a răş i în car t i e ru l Lands t rasse ( I I I ) , pe Găr tne rgas se n r . 5 .

Ţ inea con tab i l i t a t ea c red i to r i l o r l u i , b i f î ndu - l e nu m e le î n d a t ă c e se d e s p o vă r a :

Cocin sch i 70An d r e ie vic i 50Sla vici 8 f L u p u 1,50 f.M ă r g i n e a n 1 f.

D r a g o ş 1 f.O l t ean 4 f.J e a n 15 f.M a g d u 20 f.

A l t ă l i s t ă d e d a t o r i i d i n u l t i m u l a n d e a u d i e r i l a V i e n a :

W e b e r 1 f.D r a g o ş 1 f.G h i b u l f .P u r c h e r e a 1 f.Da n 2 f.



Casa din Viena III , Kollargasse nr . 3, în care a locuit Eminescu

Slavici 4 f.Oncu 8 f.Andreievici 2 f.Stamat i 2 f.Ar on ovici 1 f.

i

i

i

:



Casa din Viena IV, Schaumburgergasse nr . 5 , în care a locuitEminescu to t în per ioada s tudenţ ie i



Casa din Viena I I I , Găr tnergasse nr . 5 , în care a locui t s tudentu l M. Eminescu



L u p uZoieMă rg i ne a n

Sto ian

1,80 f. l f .1,50 f.

l f .La 14 noiembrie 1871 î ş i însemna :

Ia r ma i t î r z iu con tab i l i za în t re c red i to r i pe ch i r i a ş i i la c a r e sub î nc h i r i a şi da t o r i ile „l a b i r t a ş i şi c he lnă r pe n t r u p r in z a r iu “ :

25 loc(uinţa) pe 2 luni 25 pr înzu l pe 2 lun i 30 căr ţ i le Aglae i

12 le i lui Oncu 15 la cafenea 12 la cafenea

6 f. 35 datorii

E l e m e n t u l c a r e -1 r e c om a nda p r i o r i t a r pe E m i ne sc u î n c om un i t a t e a s t ude n ţ i l o r v i e ne z i e r a poe z i a . Pub l i c a se î n ce le ma i recunoscu te rev i s t e a l e v remi i : l a Convorb i r i

l i t erare şi Famil ia . In Federa ţ iunea d i n P e s t a s e m n a s e a r t i co le c r i t i ce , ca re nu numai că se c i t i se ră cu in te res , dar dăduse ră loc ş i l a apr inse d i spu te po lemice în p resă . At a c î nd dua l i sm u l î n a r t i c o l u l Echi l ibru l , e l a fos t c i ta t în a in t ea ju d ecă t or u lu i de in st r u cţ ie în a fa cer i de p r esă

Bab a 3 g .Lu ţ ia — 30 + 10 + 26Gh ib u 1 f .Măr g in ean 1 f .D a n 2 f .

Sla vici 3 f .On cu 13 f .An d r e ievic i 3 f.Ar on ovic i 1 f .Zoi e 1 f.S ta ma t i 2 f.

Ş te fu reac 10V. B u m b a c 2



T u s ch n e r , l a p ro cu ra t u r a d i n B u d ap es t a ( s t r . Ke rep es nr. 65).

L u as e ap ă ra r ea ţ ă r an i l o r r o m ân i d i n T o fa l u , i zg o n i ţ i i a rna d in case ş i d in sa t , de că t re „domnul de pămîn t“ Caro l Apor , p reşed in te l e „Tabu le i r ega le“ d in Mureş - Odorhei . Mai mul t , cu co leg i i să i , Eminescu subscr ie p e r s on a l 1 flo r i n p en t r u a j u t o r a r ea t o fă l en i lo r .

F ap t u l î i r e ze rv a î n s ă r ev e r s i n v i d i a am p l i f i c a t ă d e coroz iv i t ă ţ i l e unor s tuden ţ i bucher i , o rgo l ioş i , amato r i ai pu bl ic i tă ţ i i .

C ine-1 în t î l nea ş i - l p r ivea pe Eminescu încerca sen t imen tu l admi ra ţ i e i , pe ca re -1 t r ă im ş i no i î na in t ea fo -

t o g r a f ie i -p o r t r e t e xe c u t a t ă la P r a ga în d r u m sp r e „Al m a m a t e r r o d o lfin a “ .P r i n T o m a No u r — d eş i u n i i i s t o r i c i l i t e r a r i au i d en

t i f i ca t î n p ro to t ipu l l u i pe Ion i ţ ă Sc ip ione Bădescu — E m i n es cu s e au t o p o r t r e t i z ează cu ca r ac t e r i s t i c i r o m an t i c e p r eg n an t e î n Geniu pust iu : „ E r a f r u m o s — d - o f ru m u s e ţ e d em o n i că . As u p ra f e ţ e i s a l e p a l i d e , m u s cu loase , expres ive , se r id ica o f runte sen ină ş i rece ca

cu g e t a r ea u n u i f i l o s o f . I a r a s u p ra f ru n ţ e i s e zb u r l ea cu o gen ia l i t a t e să lba tecă pă ru l s ău negru s t ră luc i t , ce cădea pe n i ş t e umer i compac ţ i ş i b ine făcu ţ i . . . A i f i c re zu t c ă e u n p o e t a t eu , u n u l d i n ace i î n g e r i c ăzu ţ i , u n sa tan , nu cu m ş i -l în chip u iesc p ic tor i i : zb î rc i t , h idos, u r î c i o s , c i u n s a t an f ru m o s , d e -o f ru m u s e ţ e s t r ă l u c i t ă , u n s a t a n m î n d r u d e c ă d e r e , p e - a c ă r u i f r u n t e D u m n ezeu a s c r i s g en i u l ş i i ad u l î n d ă ră t n i c i a — u n s a t an dumnezeesc , ca re t r ez i t î n ce r i a so rb i t d in lumea cea mai s în t ă , ş i - a îmbă ta t och i i cu idea le l e ce l e mai su b l i m e , ş i - a m u i a t s u f l e t u l î n v i s u r i l e c e l e m a i d r ag i “ .

Iacob Negruzz i a poves t i t î n A m in t iri d in J u n im ea r ev e l a ţ i a t r ă i t ă d e e l ş i M a i o re s cu l a p r i m i r ea ce l o r din t î i poezi i t r imise Convorbiri lor l i terare de că t re E m i n e s cu d i n Vi e n a : V en era şi M adonă, E pigon ii, M or tu a es t , ş i , a ş i jde rea , î n t î l n i rea sa cu poe tu l l a ca fen eau a „T r o i d l “ , p r i le j d e a s e cu n o aş t e p e r s on a l : „Deo d a t ă s e d e s ch i d e u ş a ş i v ăd i n t r î n d u n t î n ă r s l ab , pal id , cu ochi i v i i ş i v i să tor i to todată , cu păru l negru , l ung , ce i s e cobora ap roape p înă l a umer i , cu un z îm- be t b l înd ş i melanco l i c , cu f run tea îna l t ă ş i i n t e l igen tă ,

îm b r ă ca t în h a in e n egr e, ve ch i şi ca m r oa se . C u m l-a m



vă z u t , a m a vu t c onv i nge r e a c ă a c e s t a e s t e E m i ne sc u ş i f ă r ă u n m o m e n t d e î n d o i a l ă m - a m s c u l a t d e p e sc a un , a m m e r s sp r e d î n su l ş i , î n t i nz î ndu - i m i na , i -am z is :

— Bună z i ua , dom nu l e E m i ne sc u .T î n ă r u l î m i d ă d u m î n a ş i p r i v i n d u - m ă c u s u r p r i n dere.. .

— N u vă c unosc , r ă spunse e l c u un z î m be t b l î nd .— Vede ţ i ce deoseb i r e în t r e no i , eu v -am cunoscu t

în d a t ă .— P o a t e n u s în t e ţ i d i n Vi en a .— N u .

— După vorbă sun te ţ i d in Moldova . . . poa te d in I a ş i ?— Chiar de acolo .— Poa te sun te ţ i d om n u l... I acob Negr u zz i ? z ise e l

cu sf ială.— Chia r e l .— Ve d e ţ i c ă ş i e u v -a m c un oscu t !“D upă o s ă p t ă m î nă de c onvor b i r i c u E m i ne sc u , I a c ob

N e gr uz z i i - a p r opus c a , după a bso l ve n ţ a un i ve r s i t a r ă ,

să se aşeze la Iaş i . în t r -o epis to lă de mai t î rz iu (16 sept embr ie 1872) S lav ic i — locu ind l a Viena pe F lor i an- gasse (VII I ) , nr . 32 — va re la ta conf i rmarea a lega ţ ie i : „Eminescu se a f l ă l a I a ş i . Foa r te b ine . Are e l însă să ş i r ăm înă în I a şi ? — a r f i foa r t e b ine , fi in dcă e l a r e l ipsă de o soc ie ta te r e spec ta tă de că t r e e l . A l t f e l „mor - t u a e s t “ .

T ine re i doamne Veron ica Mic le , sos i t ă l a Viena ca să

se t ă m ă du i a sc ă de o e c z e m ă supă r ă t oa r e , de c a r e m e d i c i i m o l dove n i n - o c u r a r i s i s e r ă , nu - i t r e c e a p r i n g î nd , în d r u m că t r e a d r e se le d e r m a t ologilor a u s t r iec i, că pr i n t r e s t ude n ţ i i d i n c o l on i a r om â nă de - a c o l o s e nu mă r ă ş i poe tu l de la Convorbir i l i terare .

O r i c î t î l c on t e s t a „ F r a c ţ i une a l i be r ă ş i i nde pe nde n t ă " , pa r t i d po l i t i c î n f r un t e a c ă r u i a s e gă se a u p r o f e so r i i a r de len i s t ab i l i ţ i î n I a ş i , Ma iorescu însemna o au tor i t a t e

ş i e l r emarcase , după va loa rea p r ime lor t r e i poez i i apă r u t e î n r e v i s t a „ Jun i m e i “ , pe p r oa spă t u l c o l a bo r a t o r la Convorb ir i l i t erare , „ poe t î n a de vă r a t u l î n ţ e l e s a l c u v î n t u l u i “ .

Gh. Mel idon , s t ihu i to r un ion i s t ş i s lu j i to r a l învă ţă - m î n t u l u i d i n M ol dova pe l i n i a d i r e c t i ve l o r l u i K ogă l -



niceanu , î i ded ica lu i Eminescu în ace laş i an o odă în z i a r u l Seco lu l (5 sep tembr ie 1870) , d in admira ţ i e pen t ru poez i i l e c i t i t e , fo rmu l înd to tu ş i ş i r eze rve î n p r i v in ţa scep t ic i smulu i . L-ar f i dor i t că lăuz i t , s t imula to r ,

d e o p t i m i sm :

E M IN E N T U L U I PO E T E M IN E S C U

Pentru ce sombru de g îndur i sco ţ i d in l i ra ta du ioasă Cîntu l t r i st al d isperăr i i , m in ţ in d gen iu l tău ,Cînd accen tu l tău sonore , ş i a ta l imb’armonioasă , P u n e o m u l în u i m i r e, ca la c în t u l u n u i z eu .

Pen t ru ce pe f run t ea ţ i da lbă , undeo rază s t ră luceş t e , În t in z i vă lu l a lb şi r ece ca u n giu lgi p es t eu n m or m în t Şi ne spu i , cu g lasu ţ i ja ln ic , că o lume se s f î r şeş te ,Ş i că a lt a n u î n cepe pen t r u n o i a şa cur în d ?

A s t e j o r m e s t r ecă toa re, f i i ce o n ec es i t ă ţ e i ;Ea con s t r înge şi p e na ţ i i ş i p e om a l em bră ca ;

T impu l t r ece , t impu l zboară , î n să z eu l ex i s t en ţ e i Pe a lu m ei ocean u r i poar tă vec in ic slava sa !

C înd un f ruc t apare s earbăd pe o m lăd i ţă obos i t ă ,Sau vr o f l oare î ncă j ună p l eacă f run t ea i veş t e j i t ă , E u n ver m e care roade sinu l lor cel del ica t .Cînd un popor t înăr încă , în loc f run tea săş i r id ice , Pleacă capu l ca o p l în tă care s tă nu m ai să p ice E că verm e le î n do in ţ e i pep tu l său l au st răm u şca t ...

O în t îln ir e p en t r u e t er n it a t e

D u p ă c î t e a f l ă m d e s p r e t e m p e r a m e n t u l l u i E m i n e s c u d in amin t i r i l e co l eg i lo r d in V iena , cunoş t in ţ a d in t r e Eminescu ş i Veron ica Mic l e p resupune , î na in t e de a l t e ex te r io r i ză r i , r e spec tu l t imid a l s t uden tu lu i pen t ru so ţ i a r e c t o r u l u i i e ş e a n , t î n ă r ă c a r e n u c ă l c a g r a v p r e c u m c u con i ţ e l e sp i l cu i t e a l e t impu lu i . In a t a r i împre ju ră r i , biografu l î i desc i f rează ş i -n o ra cunoaş te r i i g ingăş ie pol i t icoasă cu cei d in pat r ie , d in Iaş i ş i d in a l te locur i .



F o t o g r a f i e a V e r o n i c ă i M i c le



D u p ă m ă r t u r i a l u i S l a v i c i , E m i n e s c u a c o n d u s - o p e Veronica Mic le pe l a rg i l e a r t e re de c i rcu la ţ i e a l e Vie- ne i , î n mar i l e pa rcu r i , l a monumen te l e i s t o r i ce . In ga l e r i a de a r t ă de l a Be lvede re , cup r inz înd p i c to r i d in t oa t e şco l i l e ş i scu lp tor i , se ex taz ia îna in tea t ab lour i lo r lu i Ra fae l şi G iaccomo P a lm a -f iu l.Veron i ca c i t i s e l a v remea aceea poez i i l e l u i Eminescu ? Ră spu n su l îl dă poez ia e i M a m gîn d it .. .:

M a m gîn d it cu drag la t in e pîn ă n u tea m cu n oscu t , T e ş tiam n um ai din nu m e...Ş iam d orit să pot odată să te văd p e tin e eu,

S ăţi înch in a m ea viaţă, să te ja c idolul m eu.

Ideea o r e i a cu au toana l i ză ps iho log i că ded i ca ţ i a La p ort ret u l u n u i p oet , omag iu ca l i g ra f i a t pe ve r sou l fo t og ra f i e i l u i Eminescu . T r imi t e rea î n v reme ob l i gă să admi t em că sen t imen ta l a so ţ i e a l u i Ş t e fan Mic l e a p r i v i t ch ipu l luc i fe r i an a l poe tu lu i îna in te de a -1 f i în -

t î l n i t a i evea ş i , o r i cum, î na in t e de a p r imi de l a Emi n e s c u f o t o g r a f i a l u i î n t r - u n u l d i n c e l e ş a s e e x e m p l a r e or ig ina l e execu t a t e l a P raga . I l va f i admi ra t pe fo to g r a f i a d ă r u i t ă d e p o e t l u i M i r o n P o m p i l i u , p r i e t e n c u am îndo i şi a r ă t a t ă d e aces t a „înge r u lu i b lond “ ? P e imag inea da t ă l u i Ion i ţ ă Sc ip ione Bădescu , l a f e l amic a l a m î n d u r o r a ?

Privîn d u ţ i fa ţa d e far m ece pl ină, L u ci o rază în al m eu sin ;Crud ă fu însă a ei lum ină,

Din p ep tu m i scoasă u n lu n g su spin !

Dară su spin u l ca n ălu cire Z bu ră cu v în tu l cea u a d ia t ;

N a zbu rat însă şia cea sim ţire Cead în c în su flet la d eşteptat .

Ş iacum m ăn treb eu : sim ţirea adîncă Cum de se naşte pentrun portret?Căci nu vă zu sem och ii tăi încă,Ş t iam atîta că eş t i p o et !



în t r e ve d e m p e p oe t s t ă p în in d u -ş i su r p r in d e r ea în fa ţ a f emei i f rumoase , sp i r i t ua l ă , că re i a s f i i c iunea lu i p o r n it ă d i n c u v ii n ţ ă îi r e sp i r a f r a g e d a a r o m ă . D e fe r e n ţ a ş i s i m ţ u l p ro t o co l a r l - au r eco m an d a t p e E m i n es cu î n o ch i i t i n e r e i cu n o ş t i n ţ e , i m p u n î n d u - i , p e l î n g ă m u l ţ u

m i r ea cu n o aş t e r i i , d i s c r e ţ i a î n t i p ă r i t ă î n n eu i t a r e an i m u lţ i d u p ă a c e ea :

Cînd tea m văz u t, copilă, treceai aşa fru m oasă Cu och ii m ari albaştri în bolţi în tu n ecoase,Ca m arm u ra d e albă, şi m îin ile de ceară Urcau pe sîn u ţi m înd ru o m an tie uşoară.

P o s t u m a Cînd team văzu t , V eren a r e î n v i e n e m i j l o c i t t ă c e r e a d e î m p i e t r i r e a p o e t u l u i î n m o m e n t u l c u noş t in ţ e i l o r :

Ş i î ţ i adu ci am inte cum m ă feream în laturi, De d u lcel eţ i cu v in te şi lu n ecoa se sfatu ri,Ş t iind cu m biruieşte pof t irea frum u seţ i i ,Ş t iind ce vierm e pu n e în s îm burul v ieţ i i ,

Ş tiam că sun t copilul n efericitei secte Ce are sete adîncă d e form ele p erfecte Ş i inim am i trecu tau m ai rece ca oţelu l Ca so îm plîn te chin ul, ca săm i iu besc m od elul.

E m i n e s c u r e v e l e a z ă î n V e r o n i c a M i c l e , c a r e a r ă m a s l a V i e n a m a i m u l t e l u n i , l o c u i n d l a p e n s i u n e a L o w e n -

b ach , p ro t o t i p u l i n g en u i t ă ţ i i , t r ă i n d p r i n ea a s p i r a ţ i i l e i u b ir ii r o m an t i ce .

In c î n t ă r i le t in e r e ţ i i

I e s e d i n l i m i t e s ă - l p r e s u p u n e m p e E m i n e s c u î n o r a

ş u l l u i J o h a n n S t r a u s s î n v e n i n a t d e „ r ă u l v e a c u l u i ” , re f rac t a r soc ie t ă ţ i i , bucur i e i de a t r ă i ş i p r iv i l eg i i lo r t i ne re ţ i i . Cop i l ă r i se în vo ioş i a ţ î nc i lo r l a sa t , u rmase mai t î r z iu cu g reu tă ţ i băneş t i c l ase l e g imnaz ia l e , „da t î n cus t“ la gazde care , pent ru c î ş t igu l v ie ţ i i z i ln ice , îngră



m ăd eau c î t e ş ap t e -o p t ş co l a r i î n t r -o căm ăru ţ ă . C ă l ă t o r i se în d i lig en ţ e d e -a la t u l p ă m î n t u l u i r o m â n es c cu t r u p e d e t u rn eu . E m i n es cu n u p u t ea f i r e f r ac t a r l u m i i ş i ex u beranţe i . Deal t fe l , aşa-1 prez in tă ş i scr i soarea că t re r e d a c t o r u l Convorbir i lor l i t erare , pr in ca re - ş i l eg i t i

m ează o d a s can d a t ă Epigoni lor , „f i r i lo r v iz ionare" de la 1848 : „Id eea fun d a me n ta lă e compa r a ţ iun ea d in t re l uc ra rea înc rezu tă ş i na ivă a p redecesor i lo r noş t r i ş i l uc ra rea t r ez i t ă , da r r ece . P r in opere l e l i r i c i lo r român i t i ne r i s e man i fes t ă ace l ae r bo lnav , deş i du lce , pe ca re german i i î l numesc Wel t schmerz . Aşa Nico leanu , a şa Ske le t t i , a şa Mat i lda Cug le r" . Con t inuă ad înc ind re ze rv a î m p o t r i v a s o c i e t ă ţ i i b u rg h eze co n t r a că r e i a u n i i

sc r i i t o r i l up tase ră desch i s , î n t imp ce a l ţ i i s e r e t răse - seră în tu r n u l d e f il deş a l d i sper ă r i i : „P r edecesor i i noş t r i c redeau în ceea ce scr iau . . . no i ceş t i mai noi cu noaş t em s t a rea noas t ră , s în t em t re j i de su f l a rea seco lu lu i , ş i de aceea avem at î ta cauză a ne descura ja . . . de s t r i gă t u l g u n o iu l u i c e în o a t ă a s u p ra a p e i "/.

Decepţ ionismul ' contag ios a l genera ţ ie i lu i , degenera t în m od ă p a r a liza n t ă , n u -1 a t in sese şi E m in escu , la

douăzec i de an i , găsea în conş t i in ţ a sa des tu l e resu rse sănătoase ca să- i rezis te lucid ş i să- l cr i t ice : „Voi cre de a ţ i în scr i su l vos t r u , no i n u c r edem în n imic !“

M o m e n t u l t r e b u i e r e ţ i n u t p e n t r u d i f e r e n ţ i e r e a d i n t r e co m u n i ca t i v i t a t ea ro b u s t ă a p o e t u l u i î n e t ap a v i e - neză ş i s cep t i c i smul dura t e i be r l ineze , da r ş i pen t ru a d em o n s t r a că p e s i m i s m u l l u i d e m a i t î r z i u e s t e v ăd i t ă co n t i n u a re d i n f i l o zo f i a k an t i an ă ş i d i n p o s t k an t i an u l Schopenhauer , g re fa t ă pe decep ţ i i l e v i e ţ i i ş i d in d i sp re ţ u l pen t r u ipocr i zi ile şi con ven ţ iona l ismele con t em p o r a n e .

P en t ru Ş t e f an e l l i , „E m i n es cu c î t t i m p a p e t r ecu t î n Viena a ră t a de regu lă foa r t e b ine [ . . . ] . P r in pe l i ţ a cu r a t ă a f e ţ e i s a l e s t r ăb ă t ea o ru m en ea l ă s ăn ă t o as ă , i a r och i i s ă i negr i , nu mar i , da r pu ru rea v i i , t e p r iveau

d u l ce î n f a ţ ă ş i s e î n ch i d eau p e j u m ă t a t e c î n d E m i n es cu r îdea. Şi r îdea adese, cu o naivi tate de copi l , de făcea să r îză ş i ce i la l ţ i d in socie ta tea lu i , i a r c înd vorbea pr in r î s , g l asu l s ău avea un ton deoseb i t , un ton du lce , mo l a t i c , ce ţ i s e l i pea de in imă . Păru l s ău negru î l pu r t a



lu n g , p i ep t ăn a t fă r ă că r a r e s p r e cea fă ş i a s t f e l fr u n t ea sa l a t ă p ă r ea ş i m a i m are d e cu m e ra , c eea ce - i d a o î n f ă ţ i şa r e sen ină , i n t e l igen tă , d i s t in c t ă ".

Pen t ru Ioan S lav ic i , co legu l „ t înă r oacheş , cu fa ţ a cu ra t ă ş i r a s ă p e s t e t o t , cu u n l u n g c l ab ă ţ b ăn ă ţ en es c p es t e p l e t e l e n eg re“ , e r a „o m ca re t r ă i e ş t e m a i m u l t pen t ru a l ţ i i dec î t pen t ru s ine însuş i , vede toa t e ce l e ce se pe t rec împre ju ru l l u i , j udecă d rep t , s e bucură de ce l e b u n e ş i s t ă ru i e cu î n d ă ră t n i c i e p en t ru î n l ă t u r a r ea ce l o r re l e“ . Ş i r i anu l ş i - l r eamin teş t e „ luminos , suges t iv ş i p l in d e v e r v ă ".

M a l d ă re l e l u i d e m an u s c r i s e p ă s t r ează s t ro f e am ab i l e

d es p re t i n e r e l e ce -1 s e rv eau î n r e s t au ran t e ş i î n p en s i u n i d e m î n a a d o u a , l a c a f en eau a „T ro i d l " p e W o l - l z e i l e , l a b i r t u l „ Z u d e n d r e i T a u b e n " p e M a r o k k a n - n e r g as se , la r e s t au r an t u l „Der li eb e Au g u s t i n " p e Griechschergasse , l a bodeg i l e „More t t i " pe Lands t ras se ş i „R ad e t zk i " p e R i em er s t r a s s e , l a b e r ă r i a „C u r t ea i m p e r i a l ă " , l a r e s t au ran t u l „Ob e rm ay e r " , c a ş i d e s p re

a l t e v i en eze d i n v ec i n ă t a t ea Un i v e r s i t ă ţ i i d e p e B eck e r - s t rasse :

U n d ei vrem e auri tă ,Oare cînd sa fi întu rs Cînd laceeaşi şcoală naltă Vizitam acelaşi curs ?

Prin ferestr e u li ţern ici N oi p în d eam la Madam M aier Şi pr iveam cum Mamzel l Rez i Ş i cu S epp i joacă S taier.

Pre frum oasa Mam zell R ezi A m în d oi cu m o văzu răm I n t r o clipă — foa r te tragic —

N oi de ea n ea m orizu răm .

în 1876 r ea m in t ea în st ih u r i ia m b ice lu i Al ex a n d r u Chibic i -Rîvneanu, co leg ş i p r ie ten , o re le de curs , c înd , ş i u n u l ş i a l t u l , s u p rap u n eau cu ş t r en g ă r i e p e s t e cad ru l



p r e leg e r i lo r ex -ca t e d r a ch i p u l v ien eze lo r cu s u r î s îm b ie t or :

Cu murmurele e i b l înde

Ca isvorul. . . hărum horum N e prim ea în a ei braţe A lm a m ater ph ilistrd ru m ,

Iară tu cu străşn icie A scu lta i d e reg ii libiei —Und e sun t acele vrem u ri Te întreb amice Chibici ?

La co la ţ iun i l e s tuden ţeş t i c în t a p l ăcu t do ine d in Bihor . Samui l I sopescu î ş i amin teş t e de -o fo togra f i e a s a î n g ru p cu E m i n es cu ş i Ş t e f an e l l i f ă cu t ă l a a t e l i e ru l „L o r y “ d e p e M ar s ch i lp e r s t r a s s e .

L a Ia ş i

Pro tocoa le l e „Jun imei“ î l a ra t ă pe Eminescu , l a 1 sep tembrie 1872, c i t ind acasă la Maiorescu Egipetul şi Sărmanul Dionis gr u pu lu i r es t r îns : Va s i le P ogor , Iacob Negruzzi , N. Gane, Leon Negruzzi , Miron Pompi l iu , A. D. Xenopol. La Sărmanul Dionis Maiorescu ş i Pogor ob iec ta ră că „s f î r ş i tu l ş i modu l dez legăr i i nu co respunde

cu ca r ac t e ru l î n t r eg e i s c r i e r i ".Pes t e o săp tămînă — de da ta aceas t a în sa lonu l de l a eta j a l lu i Pogor , deschis cu balcon larg asupra gră d in i i — în prezenţa gazdei , a lu i Maiorescu , Iacob Negr u zzi, N Ga n e. A. D. Xen op ol şi a lui Va sile Ta ssu , el făcea l ec tu ră d in înger şi demon şi Floare albastră, p r i m i t e cu ap rec i e r e u n an i m ă . P ro ces u l -v e rb a l r ed ac t a t d e Xenopol programa pos t -scr ip t ic ca la 15 sep tembrie

„J u n i m ea " să d is cu t e s u b v en ţ i u n ea d e acord a t lu i E m i n escu pen t r u a-ş i cont inu a s t ud i ile la Ber l in ş i lu i S lav ici pentru a ş i le încheia la Viena.

Eminescu nu mai es t e p rezen t î n şed in ţe l e u l t e r ioa re . Plecase la Ipoteş t i , dar procesul -verbal d in 22 sep tembr ie specifică la a l in ea tu l a l t r ei lea : „Se de cide ca să



s e d ea lu i M . E m i n es cu s u b v en ţ i u n ea acord a t ă p în ă a cu m lu i Slav ici '1.

C o n t r i b u ţ i u n i l e „d ec l a r a t e " p en t ru g r a t i f i c a ţ i a l u i S l av i c i d e 2 0 g a l b en i ş i p en t ru s u b v en ţ i a l u n a ră a l u i

Eminescu se onorau de Vasi le Pogor : 1 galben ; T. Maiorescu : 1 galben ; Theodor Roset t i : 1 galben; N. Gane:1 galben ; P.P. Carp : 1 galben ; Iacob Negruzzi : 1 galbe n ; N . Cu l i an u : i/ 2 ga lben ; Ciur ea : V2 g a lb e n ; St . Vîr go lici : V2 ga lben ; A.D . Xe n op ol : V2 g a l b en ; P. Paicu : V2 galben ; Ş tefan Ney : V2 ga lben ; C iuper - cescu : V2 ga lben .

E t a p a B e r li n u l u i

La 6 oc tombr ie , î n şed in ţa cenac lu lu i convorb i r i s t ţ i nu t î n sa lon u l lu i Maior escu , la ca r e Em inescu nu m a i ia p a r t e , X e n o p o l r e z u m ă a s t f e l p u n c t u l p r i m a l o r d i n e i de z i : „Se ce tesc poes i i l e lu i Eminescu publ ica te p înă

acu m “ , ceea ce î n s eam n ă s i m p a t i e p en t ru c r ea t o r ş i v a lo r i fi ca r e a l ir i ci i lu i d e că t r e g ru pa r e .

D i n m o m en t ce p o e t u l s e î n s c r i e l a F acu l t a t ea d e f i l ozof i e be r l ineză ab ia în 18 decembr ie , e s t e de imag i na t că e l s e abă tuse ş i î n t î r z i ase o v reme acasă ş i l a B o t o ş an i . Da r n u - i m a i p u ţ i n ad ev ă ra t c ă - i l i p s eau ş i sumele necesa re pen t ru însc r i s , gazde , h rană . Poa te ş i p e n t r u d r u m .

C on t r a r ia t d e l ip s a r e z u l t a t e lo r s t u d e n t u lu i-a u d i t o r la Vien a ş i -n sub s id i a r a r es t a n ţe lo r li cea l e , Gh . Em inov ici , n e î n c reză t o r î n v r eo p e r s p ec t i v ă a co n t i n u ă r i i s t u d i i l o r l a B e r l i n , c ă t r e ca r e p o e t u l f u s e s e o r i en t a t d e j u n i m i ş t i , scept ic ş i fa ţă de promis iuni le aces tora de a-1 s t ipendia , soco t i , după f i r ea lu i nemăr tu r i s i t ă , că - i mai po t r iv i t să -l lase în gr i ja co leg ilor de li t e r a t ur ă .

Mai a les că , pes te toa te , e ra închingat de obl iga ţ i i l e băneş t i f a ţ ă de g inere l e Ioan Drog l i ş i de t axe le şco la re (22 de galbeni ) a le f iu lu i mai mic Mate i l a g imnaziu l d in Botoşan i . Acasă a f l îndu-se fă ră ros t Şerban ş i Io rgu , g ra v s u fe r i n d d e t u b e rcu lo ză , t a t ă l p o e t u l u i n -a m a i fo st d i spus să - i avanseze lu i Miha i î n va lu t ă însc r i e rea l a



un ive r s i t a t ea d in cap i t a l a P rus i e i ş i î n t r e ţ i ne rea . Ca ş i l a Viena , sp r i j inu l fami l ia l , c î t va f i fos t , în t î rz ia de l i be ra t ş i n i c ioda t ă nu acoperea c î t s e conven i se . Acum r e zi st e n ţ e le s e p r o n u n ţ a u m a i d î r ze c a n i cio d a t ă .

C u p u ţ i n u l ob ţ i n u t , E m i n e s c u p le ca s e s p r e P r u s ia sp r e s f î r ş i t u l l u i s ep t embr i e ş i , oda t ă a juns l a Ber l i n , s t r îm- t o ra rea î ş i spuse cuv în tu l ; da r r ăbdă cu d in ţ i i î nc l e ş t a ţ i . Supă r a t , n u s cr i s e acasă ; p înă l a u r m ă în să î ş i vă r să focu l a sup ra cămina ru lu i î n t r -o ep i s to l ă ca re l a Ipo t eş t i căzu în mî in i le fr a te lu i m edic in i s t . Aces t a î i d ezvă lu ia la 30 n o iem br ie 1872 s i tu a ţ i a d in fam i lie :

„ I n a b s e n ţ a T a t e i a s t ă z i a m p r i m i t e p i s t o l a t a c ă t r e

D -l u i , d i n e a m -a m i n fo r m a t , c ee a ce fo a r t e m u lt r e g r e t , c u m c ă t u n i c i m ă c a r t e - a i î n s c r i s l a U n i v e r s i t a t e , a l - m i n t e r i a i t r e b u i t să f i p r i m i t e p i st o la m e a , ca r e d e m u lt t imp ţ i - am ad resa t ( aco lo l a Un ive r s i t a t e ) . I e r i ch i a r a fo s t vo rba de t i ne , că de a t î t ea s ăp t ămîn i a i p l eca t , f ă ră să ne f i î n ş t i i n ţ a t p înă acum, ş i că dacă ve i s c r i e , apo i n u m a i c a s ă ţ i s e t r i m i t ă b a n i . T a t a m î n e t r e b u i e s ă f i e l a B o t o ş a n i , u n d e a p r o a p e d e 6 s ă p t ă m î n i m ă a f l u î m

p reună cu Io rgu , ca re a fo s t foa r t e bo lnav ş i î ncă e s t e . T o a t e a c e s t e l e v e i a f l a m a i c u d e - a m ă n u n t u l d i n e p i s t o l a c a r e d e a c ă n u a i p r i m i t - o d e j a , o v e i p r i m i , m e r - g î n d l a A c a d e m i e . T r e b u i e s ă - ţ i o b s e r v î n s ă c u m c ă t a t a , d u p ă c u m s - a e x p r i m a t i e r i , n u - ţ i p o a t e t r i m i t e bani i îna in te de 10 decembr ie s t i lu l vech i (22 s t i l nou) ş i ch ia r pu t înd n u va v r o i. As t a e s t e a şa de s igu r , î nc ît n i ci t r e b u i e s ă m a i a ş t e p ţ i , d e a c e e a a r f i b in e s ă t e a d r e se zi

l a Jun ime unde e pos ib i l ca s ă a i ma i mu l t ă t r ece re . Eu v o i f a c e î m p r e u n ă c u I o r g u t o t c e n e v a s t a î n p u t e r e p en tr u a-1 în d u p leca 11.

La Facu l t a t ea de f i l ozo f i e be r l i neză , d in cad ru l F r i e - dr ich Wi lhe lms Univers i t ă t , Eminescu s -a înscr i s l a 18 decemb r i e 1872 — du pă ce -a p r imi t c ră i ţ a r ii de -aca să — ş i pes t e două z i l e , c înd e ra î nmat r i cu l a t , i n t r a l a cu r su r i l e l u i D i ih r ing , s cuz îndu -se de î n t î r z i e rea fo r tu i t ă .

Dacă la Viena dec la rase , d rep t s tud i i l i cea le , c -a f rec v e n t a t u n p e n s i o n a t d i n B u c u r e ş t i , l a B e r l i n s - a j u s t i f i ca t (după fo rmu la ru l t i p ) cu un ce r t i f i ca t de abso l ven ţ ă a g imn az iu lu i d in Botoşan i . Nu s -a găs it n i c ioda t ă vreo adeve r in ţ ă î n aces t s ens ş i n i c i c -a r f i ab so lv i t ca



, ,pr iva t i s t“ vreo şcoa lă la Cernăuţ i , S ib iu , Iaş i sau Beiuş , cum a p r esup u s , în t r e a l ţ ii , S lav ici .

E m i ne sc u f i gu r e a z ă î n m a t r i c o l e l e U n i ve r s i t ă ţ i i d i n Berl in între 18 decembrie 1872 — 26 iul ie 1873 şi între

6 decembr ie 1873 — 22 ianuar ie 1875, fă ră să f i dec la ra t c ă a f r e c v e n t a t a n t e r i o r c u r s u r i l a V i e n a . P r e s u p u n e r e a b i og r a f u l u i Com e l i u Bo t e z c ă poe t u l s - a r f i î n sc r i s c în d v a la J e n a n u se c on f ir m ă .

In sem es t r u l de ia r nă 1872— 1873 Emin escu au d iază pe dr . Di ihr ing la „Logică" ş i „Pr inc ipi i le f i lozof ie i" , „Concepţ ia i s tor ie i la i s tor ic i i renumiţ i" , pe Ze l le r la „ I s tor ia genera lă a f i lozof ie i" ş i pe Lepss ius la „ I s tor ia ş i mo

n u m e n t e l e E g i p t u l u i " .L oc u i e ş t e pe Alb r e c h t s t r a s se n r . 6, în c ă m i nu l-pe n s iu n e

„ Br e m e - H of " , c i nc i m i nu t e z ă ba vă de U n i ve r s i t a t e , unde avu sese locu in ţă ş i Şe rba n .

In semes t ru l de va ră 1873 ascu l t ă pe Droysen l a „ I s to r i a m ode - nă " , pe L e ps s i u s l a „ O b i c e i u r i l e ş i m or a vur i l e eg ip t en i lo r ", pe Alt h au s l a „Dezvolt a r ea şi cr it i ca fi lozo f i e i hege l i ene" ş i pe d r . D i ih r ing l a cur sur i l e despre

„Opt imism ş i pes imism f i lozof ic ş i pol i t ic" , „Logica ş i pr inc ipi i le f i lozo f ie i", „Con cep ţ ia i stor ie i la i stor ic ii ves t i ţ i " . Not i ţ e l e sa le l a numi te le cur sur i se păs t r ează în

M an u scrisele rom ân eş t i 2276 II, 2275 ş i au început să a p a r ă în Ca iete em in escien e.

Sub nr . 683 din 14 iu l ie 1873, facul ta tea a tes tă lu i Eminescu , în vede rea e l ibe ră r i i unu i ce r t i f i ca t , s i tua ţ i a pa r t i de i l u i de s t ude n t , spe c i f i c î ndu - se î n a ne xă c ă „ a r e s t i t u i t t o a t e c ă r ţ i l e î m p r u m u t a t e d e l a B i b l i o t e c a u n i ve r s i t a r ă r e ga l ă " , după c a r e r e c t o r u l be r l i ne z î i e l i be r a , pes te douăsprezece z i l e , ce r t i f i ca tu l cumula t iv :

N r. 76

N oi, R ectoru l şi S en atu lUniversităţii regale Friedrich Wilhelm din Berlin,

atestăm prin acest certif icat de absolvire că Domnul Mihai E m in escu , n ăscu t în B otoşan i, în R om ân ia, fiu l prop rietaru lu i E m in escu , a fos t p regăt it pen tru stu d iile academice la Gimnaziul din Botoşani şi a fost înmatri-cu lat la n oi la 18 D ecem br ie 1872 pe baza u n u i cert i-

fica t de absolv ire d e la acest gim n aziu ; a stat aici ca



Orangest rasse din Ber l in , a r te ra pr inc ipa lă d in car t ie rul Char lot -ten bur g, pe ca re a locu i t Em inescu în e tap a stu denţ iei sa le

ber l ineze

io*



Adeverinţă atest înd la 14 iulie 1873 că Eminescu a fost înscris în m a t r icolele Un iver sit ă ţ ii d in Ber lin la 18 d ecem br ie 1872

s tuden t de a tunc i ş i p înă la s f î r ş i tu l s emes t ru lu i de vară 1873 şi a stu d ia t f i loz ofia [...].

R efer i t or la com p or t a rea a vu t ă în a cea stă Un i ver s i -t a t e nu es t e n imic de remarca t î n de favoarea sa d in

p u n ct d e v ed er e m ora l sau m a ter ia l.Ca ates tare a acestora i s a el iberat sub s igi l iul Uni -

vers i tăţ i i acest cer t i f icat , sub propria iscăl i tură a ac-tua lu lu i r ec tor R ich ter ş i p rorec tor , p recum ş i a ac tua -lu lu i d ecan a l Facu l tă ţ i i de f i lozof ie .

B er l in , în 26 Iu l ie 1872

Gnei s t , Schens t , Hi r scho f f



Eminescu nu rupse însă în va ra 1873 cu s tuden ţ i a l a Ber l in , dovadă că d in decembr ie 1873 p înă în iu l ie 1874 aud iază îna in te p re lege r i l e ve s t i ţ i lo r p ro fe so r i Bon i t z —la „Pr incipi i de f i lozof ie '* , Nitsch — la „Is tor ia ro-

mani lo r“ , Poggendor f — la „Geogra f i a f i z i că" , Nunk— la „F iz io log ia ne rv i lo r " , De rnbe rg — la „ Ins t i tu ţ i i l e r o m a n e " ş i „ I s t o r i a ş i a n t i c h i t ă ţ i l e d r e p t u l u i r o m a n " .

N u m ă r u l s t u d e n ţ i l o r r o m â n i d i n c a p i t a l a P r u s i e i e r a redus fa ţă de a l co leg i lor d in Viena . Entuz ias t ş i ac i , Eminescu încea rcă să în teme ieze o soc ie ta te s tuden ţ ea scă cu g înd s -o numească „Fami l i a " , da r f ă r ă r ezu l t a t .

S i m p a t i a r o m a n ţ i o a s ă ş i t e r i b i l i s t ă p e n t r u o t î n ă r ă Mil ly l a să t r ecă toa re u rme în poez ie ş i f ixează t r a seu l t u r is t ic d e d u m i n i că a l p o et u lu i :

Din B er l in la P ot sd a m m er ge D r u m d e f ier , p r ecu m se şt ie, Da ră n u se şt i e în că Ca m lua t b i l et d e a t r ie.

Cam p leca t de d iminea ţă Cu u n ta ler şi do i groşi ...Ş i de g î t cu b londa Mi l l y ,Cochi albaştr i , buze roşi .

Z ice B ra h m a , ta ta B ra h m a ,C u m că lu m ea a st a n u e

Dec î t a r d er ea u n ei j er t f e î n t r o vec in ică că ţu ie .

A m a prin s şi eu lu lea u a Ş i j e r t f e s c l u i t a t a B r a h m a , L în gă m i n eu n şip cu K u m m el Ş o b u c a t ă d e p ă s t r a m ă .

Z i ce B ra h m a , ta ta B ra h m a ,C u m c ă o m u l e o m a i m u ţ ă A m u m ă r d e m a im u ţ oi M i l l yn să d e p isicu ţă .



Şi mă urc în tren cu grabă,Cu o foam e de balaur, între dinţi o pipă lungă,Subsuori pe Schopenhauer.

Ş iacu m şueră m aşina,Fumul pipei lin miroasă,St ic la Ki immel mă invi tă , M illym i rîd e. — Cem i m ai pasă !

în ge r t r ecă t or şi s t ea că ză t oa r e fu în e t a p a b e r li- neză , ca ş i Mil ly , Clar isse Vernetz , fa ţă de care , în exe rc i ţ iu f r ancez , a s igu ră că - i r ămîne „ le meme cha r -

m a n t g e n t i l ".

Rămas cu s ine însuş i

Ca şi l a Viena , împ r u m u tă că r ţ i ş i c it e ş t e la B ib l io teca Univers i tă ţ i i ş i la Bib l io teca rega lă . In te r ior iza t ş i cu conş t i in ţa pe r sona l i t ă ţ i i s a l e d i f e r en ţ i a r e , f r ecven tează cercur i s tudenţeş t i , a ic i necons t i tu i te în soc ie tă ţ i .

Castelul „Sans Souci“ din Potsdam, vizi tat de Eminescu în etapastudenţ ie i ber l ineze



D i n „ p e n i b i l ă n e s i g u r a n ţ ă " , a d r e s a c o r e s p o n d e n ţ ă p r i maru lu i T imi şoa re i , rug îndu -1 s ă - i dea r e l a ţ i i desp re f r a t e l e N ico l ae Eminov ic i , s ec re t a r l a avoca tu l Emer i ch Chri s t i an i . T î rz iu , va a f la că Io rgu s -a s inuc i s l a Ipo teş t i .

A r a r e o r i î n t î l n e a p e f r a t e l e m a i m a r e , Ş e r b a n , s t u den t pe s f î r ş i t e l a med ic ină , î ncu rca t î n da to r i i , bo lnav de tubercu loză ş i cu semnele a l i ena ţ ie i , ca re-1 va ş i se cera în 29 n o iem br ie 1874, l a Char i t e .

C înd î l r ăzbeau nevo i l e , t e l eg ra f i a l u i Xenopo l , s e c r e t a r a l ce n a c lu l u i ju n i m i s t :

A lex a n d er D. X en op ol , Iassy

Prim itai s crisorile prin cari ceream bani ? T rim ite minimum pe o lună. Răspunde dacă binevoieşt i tele -grafic.

[M. E.]

C u m c u c e p r i m e a d e l a „ J u n i m e a " ş i c u c e n u - i s o s e a d i n f a m i l i e n u p u t e a d u c e t r a i u l , E m i n e s c u s e a n ga j ează t r ans l a to r ş i s ec re t a r pe l î ngă Theodor Rose t t i , p r i m u l a g e n t d i p l o m a t i c a l R o m â n i e i î n c a p i t a l a S f î n t u - lu i Imper iu , numi t l a 13 mai 1872 . Cînd aces ta , înă l ţ a t în i e r a r h i a j u s t i ţ i e i , f u c h e m a t î n p a t r i e ş i d ă d u î n p r i m i r e cance lar ia l a 2 mar t i e 1874 , îndep l in i t imp scur t ace l eaş i ro s tu r i l a Agen ţ i e ş i sub N . Kre ţu l e scu .

în iu n ie 1873 E m in escu com u n ica u n u i fr a t e că d or e ş t e s ă - ş i m î n t u i e e x a m e n e l e „ ş i m - o i u - n t o a r c e î n ţ a r ă . A ş t e p t c u n e r ă b d a r e c a p ă t u l v i e ţ i i m e l e d e s t u d e n t , c a r e d e sigu r , p e n t r u m in e n u m a i p l ă cu t ă n -a f o s t ". C u m E m inov ic i î l p re sa s ă r ev ină î n ţ a ră , Eminescu î i r ep l i că ex p l ica t i v şi cu pa ra pon : „N-a m pu tu t p leca la m om en t d i n B e r l i n p e n t r u c ă R o s e t t i m i - a f ă c u t c u p u t i n ţ ă c a să r ă mîn . E l m i -a r i d ica t lea fa l a agen ţ i e la 10 n ap o leon i pe lună , ş i f i i ndcă e ra s ingu r a i c i , neav înd pe n imen i l a c a n c e l a r i e , a m c r e z u t d e d a t o r i a m e a s ă r ă m î n c - u n

om l a a că ru i op in i e bună am ţ i nu t ş i ţ i n . E l î n u rmă a f o s t n u m i t m e m b r u a l C u r ţ i i d e C a s a ţ i e ş i l a u r m a ş u l lu i , fo stu l m in i s t r u Kr e ţu le scu , a m in t r a t î n ace leaş i con d i ţ i i , î n t r - o v r e m e î n c a r e e r a m l a n e a p ă r a t ă t r e b u i n ţ ă aici . Dacă ţ i -aş f i scr is as ta D-ta le a i f i z is , după cum ob ic inu i eş t i , că umblu cu minc iun i , că umblu s ă t e -n şe l ,



ş . a . N-am vo i t s ă mă expun l a a s emenea l aude ş i de a c e e a a m t ă c u t . I n s a r a a s t a c h i a r î n c a r e a m p r i m i t b a n i i d i n L i p s e a p r i n C a s a W e r t h e i m e r , m - a m d u s l a agen ţ i e ş - am anun ţa t l u i R os e t t i p l eca rea mea , ş i , dacă

n - a m p l e c a t , D - t a v e i c r e d e c ă n u - s a ş a d e n e b u n s ă f i s t a t n u ma i de flo r i de cuc a i c i“ .D a r , c u m s - a v ă z u t , î n i a r n ă E m i n e s c u r e v e n i l a

cur s u r i , po rn i t pe abs o lven ţ ă , î nch i r i i nd l a n i ş t e bă t r ân i o c a m e r ă (a zi d e m o la t ă ) î n s u b u r b i a li n i şt i t ă C h a r lo t t e n - b u r g , p e O r a n g e n s t r a s s e n r . 6 , a v î n d l e g ă t u r ă s p r e c e n t r u p r i n t r a m v a iu l c u ca i.

P e r i oa d e i b e r li n e z e i se c ir c u m s cr i u t e m p o r a l :

Glossa , Căl in nebunul , n u v e l a Cezara, p a r t e d i n d r a m a t u r g i a Dod eca m er on u lu i , t r a d u c e r e a î n c o n t i n u a r e a Cri t i c i i ra ţ iun i i pure a l u i K a n t , n u m e r o a s e p r o i e c t e d i n c a t e go r i a p o s t u m e : Da că t r eci r îu l S elen ei , A d in că m a re, C u m o c e a n u n t ă r î t a t , O a r f ă p e u n m o r m î n t , S t a m î n

f er ea st r a su să , Gh a zel , A h , m ier ea bu z ei ta le, P r ivesc oraşul furn icar , Mi to logica le , Epigrame, Preot ş i f i lozo f ,

A n t r op om or f i sm , In că u ta rea Ş eh er a z a d ei , P u st n icu l , De v o r b i ţ i m ă f a c c ă n a u d , C u m n e g u s t o r i i d i n C o n s t a n t i nopo l , î n t r o l ume de negur i , Îmbă t r în i t e s u f l e tu l d in mine , De ce n a f l ăm împ l in i r ea . . . , C în t ec de nun tă , A

f os t od a t ă u n cîn t ă r eţ , M i l l y , B i sm a r q u eu r i d e fa lsă m ar că , Med icu l s ăr aci lor , Ad u c ind cîn tăr i m u l ţ im e , C on -

f es iu n e ş i a l t e l e . D u s e m a i d e p a r t e r e d a c t a r e a l a î m p ă -rat şi prole tar , î n c e p u t ă la Vi e n a .

U n s e m n d e a t e n ţ i e

C u m a i b i n e d e d o u ă lu n i în a in t e d e a v e n i î n fr u n t e a Mini s t e ru lu i C u l t e lo r ş i In s t ruc ţ i un i i , f ap t pe ca re -1 a n u n ţ a : „în t i m p u l d i n u r m ă m a i m u lţ i d in t r e n o i în c ep a a v e a o a r e c a r e i n f l u e n ţ ă a s u p r a l u c r u r i l o r d i n ţ a r ă ş i s e poa t e că Min i s t e ru l C u l t e lo r î ndeos eb i s ă f i e î nc re d i n ţ a t v r e u n u i a d i n n o i “ , T i t u M a i o r e s c u i s - a a d r e s a t l u i Emines cu , l a B e r l i n , p r in t r -o s c r i s oa re d in 29 i anua r i e 1874, rug înd să - i re la teze s tad iu l examene lor ş i dacă s -â ho t ă r î t s ă t r eacă t i t l u l un ive r s i t a r î n cap i t a l a P ru



s i e i s au a l t undeva . Cr i t i cu l î i p ropunea ca t ed ra de f i l o zo f i e de l a Un ive r s i t a t ea d in I a ş i , de l a ca re Maio rescu fu s e s e î n d e p ă r t a t cu b r u t a l it a t e , t r e i a n i î n u r m ă , d e g e n e r a l u l C h r i s t i a n T e l l , m i n i s t r u î n c a b i n e t u l L a s c ă r C a -

t a r g i u , c a t e d r ă p e c a r e a c u m o s u p l i n e a C o n s t a n t i n L e o - nardescu . Cu p reven i rea ca rac t e r i s t i că s c r i so r i l o r s a l e ş i c u a p r e c i e r e p e n t r u p o e t ş i e x t i n s ă c e n a c l u l u i j u n i m i s t , Maiorescu înche i a : „t e r og s ă vezi ş i -n a ceas t ă î n t r eba r e un semn de a t en ţ i e ş i de cons ide ra re ce o avem to ţ i ce i d i n ce r c u l n o st r u p e n t r u D -t a ; a s e m e n e a c u v i n t e a r f i de pr i sos pen t ru a l ţ i i , căc i e i a r s imţ i de la s ine ceea ce se cup r inde în e le ; pes imiş t i i de fe lu l D-t a le t r ebu ie ,

poa te , s ă f i e d in c înd î n c înd deş t ep t a ţ i d in v i su l con cen t ra t a l mic rocosmosu lu i l o r i n t e r io r ş i î nd rep t a t î n a t e n ţ i a l o r s p r e l e g ă t u r i l e i n t i m e c e - i u n e ş t e c u n o i l e în cer că r i d e v ia ţ ă în p a t r ia co m u n ă ". E . Lovin e scu a p r e c iază ca ie şi t ă d in comu n in t e r ven ţ i a lu i Maio rescu : „u n v iit o r m i n i st r u , u n m i n i st r u ca r e s olic it ă p e c in e a r t r e b u i să -l so lic it e pe d în su l . Cazu l e a t î t d e s ingu la r ş i p s iho lo g ia poe tu lu i a t î t de spec ia l ă , î nc ît m er i t ă să fi e an a li za t e".

Cr i t i cu l nu g reşea î n a t a r i î nvede ră r i , căc i Eminescu , mergînd pes te ho tare să s tud ieze f i lozof ia ş i d i sc ip l ine le ad iacen te , nu - ş i pusese î n g înd o f i c i a l i za rea l o r p r in t r -o dip lomă, c i , po t r iv i t ps iho log ie i sa le i eş i t ă d in comun, vas t a cun oaş te r e . Dea l t fe l , poe tu l ş i r ăsp u n dea : „Un t i t l u d e d o c t o r m - a r a r a n j a c u l u m e a ş i c u l e g i l e e i d e o r d in e , n u î n să c u m i n e î n s u m i ".

Fa ţ ă de so l i c i t ud inea O l imp ianu lu i , Eminescu a r e

p l i c a t m o d e s t c ă f u n c ţ i a p r o p u s ă , î n m ă s u r a î n c a r e cons t i t u i a o a t en ţ i e , „după conş t i i n ţ a mea to tu ş i ea v ine d e v r e m e ". As ig u r a c ă „fa m i li a r i t a t e a u n u i t i t lu a c a d e m ic ar f i , des igur , p ied ica cea mai mică ş i ce l mai uşor de t r e c u t ", şi p î n ă l a o b ţ in e r e co n t r a p r o p u n e a o „d o c e n t u r ă l iber ă " la Iaş i, în lim i te le căre ia să p r edea s i stem ele fi lo zof ice a le lu i Kant ş i Schopenhauer , care lu i î i căzuseră

în m în ă „p r e a t î r z iu ", d u p ă Vie n a , u n d e fu se se „s u b

i n f luen ţ a ne fas t ă a f i l ozo f i e i l u i Herba r t p înă l a t oc i r e" . S i m ţ e a t r e b u i n ţ a p r e g ă t i r ii s p or i t e î n d o m e n i u l ş t ii n ţ e lo r na tu ra l e ( ş i î n mod deoseb i t a l an t ropo log ie i ) , d rep tu lu i de s ta t ş i i s to r ie i , comunic îndu-ş i scep t ic i smul în p r i v in ţ a capac i t ă ţ i i me tod ice . Acuza nea junsu r i băneş t i ,



ne fi in d sp r i ji n i t de fam i li e . Apr ec ia ca necesa r e ap r o fu n dă r i lo r l u i î ncă două semes t r e un ive r s i t a r e ş i ce r ea „un a j u t o r “ , a r g u m e n t î n d c ă p a r t e d in t i m p u l p en t r u st u d i u l ind iv idua l i -1 r ăpea serv ic iu l . La agen ţ ia d ip lomat ică ,

N. Kr e ţu l e scu , „Bă t r îna mea exce len ţă" , î i s căzuse toc ma i a tunc i s a l a r iu l . î nche ia cu o vagă pe r spec t ivă de na tu r ă s ă r id i ce s emne de în t r eba r e lu i T i tu Maio r escu : „ A ş a s t a u l u c r u r i l e , d e p i n d e a c u m î n t r u c î t a r p u t e a f i s c h i m b a t e " .

S c r i s o a r e a c e u r m ă d i n p a r t e a c r i t i c u l u i n u s - a p ă s t r a t , da r r ă spu nsu l de la Ber lin în veder ea ză că Maior escu dor i se s ă fi e i n f or m a t a sup r a t imp u lu i şi m i jloa ce lor t r e b u i t o a r e l u i E m i n e s c u p e n t r u d o b î n d i r e a d o c t o r a t u l u i .

Ju s t i f i ca r e a î n t î r z i e r i i nou lu i r ă spuns , Eminescu in vocă o t r ecă toa r e p a r a l iz ie r eu ma t i că a m î in i i d r ep te . De l a bun începu t , e l dec la ra că , po t r iv i t c la r i f icăr i lo r p r i m i t e în ep i sto la sp r i ji n i to r u lu i s ău , îi st ă r u i e p i ed ici n e -

în d ep lin ir ea „u n o r con d iţ ii fo r m a le ", şi a ces t ea er au esen ţ i a l e , î n p r imu l r înd î i l i p sea abso lven ţa l i ceu lu i . Ur m a să se p r egă tească la t r e i ob iec t e un ive r s i t a r e şi, r u g ind să i s e pună l a d i spoz i ţ i e a ju toa r e d in ţ a r ă , s e

o b l i g a s ă l e r a m b u r s e z e „ c î n d m ă v o i v e d e a a j u n s c u t i t lu l m e u a c a d e m i c ".

La 28 mar t ie 1874 , e l înş t i in ţa că în luna v i i toare va t r a t a î n s c h e m ă p l ă n u i t e l e p r e l e g e r i , u r m î n d c a î n d u r a t a spe r a t e i f unc ţ ionă r i s ă s e p r egă tească s i s t ema t i c l a două d i sc ip l ine d in p r og r amul „doc to r a tu lu i " . Nu t r ea i l uz i a s ă s e r e înapo ieze pe toamnă în Ger man ia . Acuza , d in sc r u pu l, un e le „con fu z i i de no ţ iun i " ş i, pen t r u a le

în d ep ă r t a p r in a p r ofu n d a r e s is t em a t ică , ch ibzu ia să d em is ione ze de la a gen ţ ie , cum a ş i făcu t . în r e ve n ir e , Tit u Ma ior escu , d e la 7 a p r i lie 1874 t it u

l a r a l Depar t amen tu lu i I n s t r uc ţ iun i i Pub l i ce , î i p r ec i za pr in ep i s to l a d in 1 ma i că numi r ea ca p r o f eso r un ive r s i t a r es te cond i ţ iona tă de d ip loma de doc tora t ş i că i l e ga li t ă ţ i la t i t u l a r i za r e n u se po t face . Con t inu a u l t im a t iv : „Aş tep t doc to r a tu l Dumi ta l e pe l a mi j locu l l u i i u l i e " ş i

c e r e a c a E m i n e s c u s ă - i c o m u n i c e r ă s p i c a t s u m a t r e b u i toare înche ier i i s tud i i lo r , ca „avans ce se va scade t r e p t a t d i n v i it o r u l D u m i t a l e s a la r iu d e p r o fe s o r ".

P r i n s c r i s o a r e ş i p r i n t e l e g r a m ă , a m î n d o u ă e x p e d i a t e din Ber l in la 7 mai 1874 , Eminescu aprox ima la 300 de



t a l e r i n e c e s a r u l p e n t r u t r a n s p o r t , p e n t r u t r e i l u n i d e s t u d i i l a J e n a , p e n t r u t r e c e r e a d o c t o r a t u l u i l a î n c e p u t u l l u i augus t ş i pen t ru înapo ie rea în pa t r i e . Da r , l ip s i t de

ambi ţ i a d ip lome i ş i a încadră r i i un ive r s i t a r e , poe tu l nu r e f l e c t a l a a c e s t e a . P e n t r u a d e p l a s a a t e n ţ i a d e l a s t u d i i l e pe ca re nu ş i l e pu tea t e rmina , sc r i soa rea lu i Emi nescu se p re lungea p r in t r -o „ l i s t ă cu oamen i de ş t i in ţă , c e - a r p u t e a f i e v e n t u a l î n t r e b u i n ţ a ţ i p e n t r u r i d i c a r e a n i v e l u l u i n o s t r u c u l t u r a l " , l i s t ă p i e r d u t ă p î n ă l a p o s t - s c r i p t u m u l p r i n c a r e e l p o r t r e t i z a î n r e c o m a n d a r e p e Nicolae Oncu de la Baia CrLşului , fostu- i coleg la Viena .

„ Îmi ca lc pe in imă“

Că lău zi t de m i r a ju l inves t iga ţ i ilo r i sto r i ce în fond u r i l e a rh iv i s t i c e de pe s te ho ta r e , Eminescu dădu a l t ă în t r e bu in ţa r e s t ipen d iu lu i p r imi t , c a r e , con ta b i lic e şte , va fu r n iza pes te do i an i adversa r i lo r po l i t ic i a i lu i Maiorescu acuza de „adevă ra tă r i s ipă în ban i i s t a tu lu i , d înd cu

îm p r u m u t ". în 1910, u n d iscip ol a l lu i Ma ior escu , că r u ia a ces t a îi

în cr ed in ţ a se sp r e p u b lica r e cor esp on d en ţ a b er lin eză , t r ăgea conc luz ia , du pă ce ţ inu se să consu lt e în t r -ad ins pe cr i t ic : „Cu fi r ea sa , Em inescu n u s -a pu tu t ho tă r î să t r e a c ă e x a m e n u l d e d oc t or a t . D o m n u l Ma i o r e s cu n u ş i-a

pu tu t , da r , r e a l i za g îndu l ce -1 avusese în p r iv in ţa lu i“ .Nevo ind să împă r tă şea scă soa r t a f r a ţ i lo r lu i r i s ip i ţ i

pr in t r e s t r ă in i sau s f î r ş i ţ i t r ag ic , neav înd ce r t i tud inea c ă m i j l o a c e l e p e n t r u a m a i r ă m î n e î n s t r ă i n ă t a t e v o r pu tea fi r e înn o it e de „ J u n im ea " sau de fam i li e şi, r e fuz înd sac r i f i c i i l e pe r sona le a l e unor ap rop ia ţ i , s e ho t ă r ă ş te să r ev ină în pa t r i e : „ am dec i s să mă în to rc în ţ a r ă p e s t e c î t ă v a v r e m e — s c r i e E m i n e s c u , l a î n c e p u t u l

ver i i anulu i 1874, lu i Miron Pompi l iu d in Iaş i — ş i să m -a r u n c i a r ă ş i în va lu r i le v ie ţ i i p r ac t i ce . Mi -e ind i fe r en t cum — eu şi a şa nu po t fi fe r i ci t î n lu m e ; i a r mu nc ind nu-mi vor l ip s i t r ebu in ţe le de toa te z i l e l e , p r ecum îmi l i p se sc adeseor i a z i . îm i ven i se în t r -un r înd ideea , a d i că -n a n u l t r e c u t , ca să ce r u n a ju t o r d e la „J u n i m e a ",



Punerea sub acuzare a lu i Ti tu Maiorescu (1874) pent ru fap tu l că a spr i j ini t la studi i pe Slavici ş i Eminescu



Aspect d in Cracovia feuda lă , s t răbă tută de Eminescu în varaanului 1874

dar am fost în Iaşi ş i m-am convins în persoană cumcă Societatea nu are mijloace, iar din sacrificii personale

în sensu l st r ict a l cu vîn t u lu i n u m i-a t r ecu t n ici pr inminte v-odată ca să trăiesc. Am deci o rugă către t ine.Ştiu că — supărătoare, ş i numai eu ştiu cît m-a costatpînă m -a m decis a lua con deiu l ca să -ţi scriu. Ca u tă -m i oocu pa ţie în Iaşi — ea p oat e fi foa rt e modestă şi n eînsem nată, căci nu sunt pretenţios şi ş t iu a trăi cu puţin. Devei găsi ceva, scrie-mi, dar nu spune nimănui. Dacă s-ar



pu tea s ă t r ă i e sc l a I a ş i, s ă lu c r ez fă r ă s ă ş t ie n ime , m i -a r p ă r e a ş i m a i b i n e . D e n u v e i g ă s i o o c u p a ţ i u n e p e n t r u m i n e , f ă - t e c a ş i c u m n - a i f i p r i m i t s c r i s o a r e a m e a , sc r i e - mi de a l t e l e ş i eu vo i t ăcea . Mă ve i î n t r eba poa te

că d e c e n u m -a m a d r e sa t c ă t r e p e r s oa n e m a i i n flu e n t e , s ă î m i c a l c m a i m u l t p e i n i m ă p e n t r u a m ă a d r e s a l a e i . Ei nu cunosc aces t e s t ă r i su f l e t e ş t i , l a ce s ă t e expu i l a oamen i , ca r i p r in vo r ba lo r c r ed că - ţ i f ac o onoar e dacă ţ i -o ad r esează ! Vo i să r e in t r u în n im icn ic ia d in c a r e a m i eş it “ .

Eminescu că l ă to r i l a Weimar , l a Kon igsbe r g , l a Cr a cov ia , Lwow, cu g îndu l deshumăr i lo r a r h iv i s t i ce , a l do

c u m e n t ă r i l o r a s u p r a t r e c u t u l u i r o m â n i l o r , n ă z u i n d s ă t r ansc r i e măr tu r i i i s to r i ce , s ă - ş i î n semne co te , s ă f acă r e g e ş t e . N u e r a p r e g ă t i t p e n t r u a c e a s t a , p o l o n a n - o c u noş t ea , pes t e va r ă in s t i t u ţ i i l e a r h iva l i ce e r au înch i se ş i , c u t a l e r i i ch e l t u i ţ i, n u -i r ă m a s e d e cî t s -a p u c e t r e n u l s p r e Moldova .



laşi, intre Veronica ,

Biblioteca centrală şi

„ Foaea vi telor de pr ipas "

„Bin e a i ven i t I a Eş i, dom n u le Emin escu !“

Muzeogr a fi i I aş i lo r su s ţ in că la sos i rea d in 1874 Eminescu s - a r f i î nd r ep ta t , d in t r u începu t , cu baga je l e ,

l a c a s a P o g o r d e p e u r c u ş u l C o p o u l u i ( m a h a l a u a M u n - t en imea de Jos , az i s t r . I . C . Fr imu, n r . 4 ) , în t împina t de amf i t r ion cu u r a r ea : „B ine a i ven i t l a Eş i , domnu le Em ine scu !“ ş i că ar f i ş i locui t în t r -o odaie a fa ln icei c lăd i r i , pusă la d i spoz i ţ ie cu bunăvoin ţă . To tu l a r f i ş i f r umos ş i o r îndu i t î n aceas t ă i s to r i e po r n ind de l a ade văru l că , în sa lonu l lu i Pogor , Maiorescu a c i t i t în 1870 c u l i m p e d e i n t o n a r e V e n e r e şi M ad on ă , i a r p o e t u l î n

su ş i a l ec tu r a t Sărmanul Dionis şi Floare albastră pes te doi an i , ca ş i ce le op t poeme apăru te în Convorbiri li -terare în t r e 1874— 1877. Ca ză r i le lu i cer t e la Ia şi r ă m în

în vr e m e a b ib liot eca r ia t u lu i, r e vizor a t u lu i şcola r , r e dacţ ie i la Curierul de lassi ş i p r igoane lo r d i r i j a t e de An d r e i Vizan t i , la in t imi i d in „Car a cu d ă " : adă pos t it l a Samson Bodnăr escu , l a Mi r on Pompi l iu ş i Cr eangă , la T r e i -I e r a r h i şi pe Va lea P lînge r i i .

S u r p r i za p e n t r u T it u Ma i or e s cu , la r e î n t o a r c e r e a poe tu lu i , f u cu a t î t ma i decep ţ ionan tă cu c î t t r ă i s e im pres ia că , de la I aş i ş i d in Bucureş t i , î i d i r i j ase cu au to r i t a te ad înc i r i l e f i lozof ice pes te ho tare . Eminescu n -a a juns l a examene le f ina l e ş i n i c i nu ş i - a î ncepu t l u -



P er spect iva ar hi tectu r ală a casei Ver on icăi Micle , din Iaşi,s t r . Butului

crarea de t i t lu pent ru mot ivul că nu putuse depunediploma de bacalaureat secretar iatului Facultăţ i i de f i lozofie din Berlin, cum nu-i putuse dovedi existenţanici la Viena şi n-ar f i putut-o proba la Jena, admi-ţînd că s-ar f i înscris la a treia facultate, cum un mom ent lăsa speranţa .

Pus în faţa si tuaţiei fără echivoc, Maiorescu reţinînd

spera nţ a că „doct or a n du l '1 îşi va încheia pînă la ur măuniversităţile, se gîndi la soluţia numirii lui Eminescula Biblioteca centrală din Iaşi , post ocupat pînă atuncide Samson Bodnărescu, convertind căzutul plan al profesoratului universitar în direcţie la bibliotecă. în cumpăna alegerii stăruiau Slavici, care în vara 1874 vizitaseIaşii, şi Eminescu. Fără să recurgă la concesii şi pentruscrii torii citaţi păstrînd sentimentul vocaţiei , chibzui cape Slavici să-l oprească la Bucureşti profesor sau secretar al Comisiei pentru publicarea documentelorHurmuzaki , pe Samson Bodnărescu să- l t ransfere la di recţia Şcolii normale „Vasile Lupu“ din Iaşi şi, în lo-



cui lui, Eminescu să ia conducerea Bibliotecii centrale.O r ezolvar e în felu l ară tat , sa tisfă cîn d pe cîteşitr eiprietenii de boemă convorbiristă, nu susceptibil iza penici unul.

Capitală administrat ivă şi culturală, Iaşi i păstrau în

neui tare fascinaţ ia is torică prin numeroase personal i tăţi şi fundaţii moldovene. Ştefan cel Mare îi zidise biserica Sf. Gheorghe, ruinele palatului lui Lăpuşneanuse vedeau la poalele Copoului, Vasile Lupu, mitropolitul Va rla a m şi Gr igor e U reche îi hă ră ziseră înt re1639—1650 academie şi t iparniţă l îngă Trei-Ierarhi .Uliţele-i fuseseră călcate de cronicarii Miron Costin,Ion Neculce, iar Dosoftei psaltul le-a binecuvîntat ca

vlădică. în el au primit înt î ia învăţătură voievodiciiAntioh şi Dimitrie Cantemir. Zorii culturi i moderneromâneşt i răsări ră prin reviste , beletr is t ică şi teatru cuGeorge Asachi, continuat de romantici i M. Kogălni-cean u. Cost a ch e Negr u zzi, Vas ile Alecsa n dr i ; Mat eiMillo şi N. Luchian formaseră talentele necesare sceneidin Deal, întocmai cum B. P. Haşdeu dădu statut şi va

organiza Biblioteca centrală.

Casa „Vasile Pogor" din Iaşi , sediu al celor mai multe şedinţeale ,.J un imei“ . în pr ezent — „Mu zeul l itera tu r i i rom ân e din

Moldova"

11 — Pe u rm ele lui Eminescu



Revolu ţ ia de la 1848 se în cer că în t îi aici ; de-a iciporn i H ora Un irii în 1856, ca t ot a ici să se a leagădomnul Uniri i , Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859,munteni lor rămînîndu-le să-l realeagă la 24 ianuarie .

laşul mai însemna pent ru nosta lgicul romant ic regă

si rea vechi lor locuri s t răbătute de propria-i famil ie înslujba Bălşeşti lor, a lui Constantin Hurmuzaki, careaveau acolo proprietăţ i , şi de el ca sufleor în trupele deturneu. în capi tala cul turi i româneşt i de-atunci relualegături le cu „Junimea", care-1 st ipendiase la studiiprin contribuţ i i . Se putea dedica împăcat munci i bi-bliotecăreşti , dragă lui , odihnitoare, cerebrală. Reîntâlnea aici cunoştinţe şi amici din Bucureşti , de lasocietă ţ ile „O r ien t u l" şi „Rom â n ism u l" : pe Mir onP om piliu, pe I on iţă Scipion e Bă descu ; o vre m e şi peSlavici. Nu se gîndise, în 1874, la marea frăţietate cuIon Creangă, pe care, în atribuţia de revizor şcolar, î lva cunoaşte peste un an, îndrumîndu-1 spre l i teratură.Cu Samson Bodnărescu — tăcut , cu reflexe încete, or donat, de care se apropie cu gingăşii şi sat ire de muşcătoare int imitate , locuind împreună cî tăva vreme, ci t ind,comentînd, gospodărind şi cimentînd astfel prietenialor proverbială — făcuse cunoşt inţă în cercul Convor-birilor.

Dar dacă Eminescu nu aducea în ţară d iploma împătur i tă în buzunar , fapt ce-1 cont rar ia p înă la nemul ţu mire pe Titu Maiorescu, dobîndise în schimb o sintezăde cul tură europeană, cu care nu puteau concura l icenţiaţii şi doctorii vremii. Totuşi, peste lipsa titlului super ior nu se putea t rece la numirea în post univers i tar ,

şi cri t icului , devenit t i tular la Instrucţiune, nici pringîn d n u i -a t r ecu t să p r ocedeze i legal .

în t r -o scr is oa r e adresa tă lu i Sa m son Bod n ă r escu la14 august 1874, Maiorescu — interesîndu-se de burselepent ru s t ră inăta te acordate lu i Alexandru Lambrior ş iGheorghe Panu, de soarta lui Miron Pompil iu — î i not ifica : „Din bibliot eca r iat vei tr ebu i să dem ision ezi , în să m a i t îr ziu . Vr ea u să pă st r ez locu l pen t r u vr eu n u l

din t iner ii ce t r ebu iesc at ra şi la Iaşi, fie Sla vici, fieEminescu sau al tul" . Preocupat ş i de numirea unuicustode, minist rul întrebă şi de studi i le t înărului AntonRobert Kugler , sub rezerva gri jul iu specif icată : „dum



neata şt i i că locurile aceste sînt de regulă rezervatepent ru s tu denţ ii bun i din un iversi ta te". Ku gler , fiularhitectului local Carol Kugler , era fratele poetei Ma-t i lda Ku gler -P on i .

Cum Sămsune în corespondenţă descr isese ruinareazidurilor bibliotecii , Maiorescu î i indică să facă propuneri, şi , în continuare, spre a neutraliza orice opoziţiedin partea lui Bodnărescu, care ar f i dori t să cumuleze,pe l îngă direcţia de la „Vasile Lupu“, funcţia de biblio-tecar-şef la Universi tate, î i administră sfaturi f i lozoficemenite să-l determine să cedeze conducerea Biblioteciicentrale lui Eminescu. Bodnărescu î i facil i tă noului venit , între al tele, gratuitatea locuinţei într-o chil ie restaurată la Trei Ierarhi . Absenţa or icărei refer inţe scr isefa ce imp robabi lă locu irea lu i Em inescu în st r . Sf. Atan asepe care, pentru vechime şi st i lul clădir i i , specif ic veacului poetu lui , i -o a tr ibuie astăzi tr a diţ ia locală.

Cum a fost n u m it poetu l bibliotecar la Iaşi ?Prin ord. nr. 7818 din 24 august 1874, Maiorescu în

credinţa lui Samson Bodnărescu direcţ ia Şcol i i nor male „Vasile Lupu“, specif icînd în contextul adresei

pe urmaş în bibl iotecă. Formele ierarhice pentru obţ i nerea jurnalului aprobat iv al numir i i lu i Eminescu laIaşi, Maiorescu le îndeplinise cu o zi înainte, adresîn-du-se Consiliului de Miniştri .

Prin raportul nr . 7719 cri t icul , el iberînd postul debibl iotecar , propune pe poet în locul lui Bodnărescu,cerînd ierarhic, el, Maiorescu, şi nu Vasile Pogor, semnarea jurnalului de numire. Conceptele din dosar ş i or i

g inalul jurnalului de la Arhivele Statului din Bucureşti sînt exp lici te :

J U R N A L

A stăz i 23 A u gu st 1874, Con siliu l M in iştrilor lu înd în deliberare referatul dlui Ministru al Cultelor şi Instruc- ţ iu n ii Pu blice su b nr. 7719, prin care se prop u n e n u m i-

rea dlui M. Eminescu, doctorand în f i lozofie, în postul de bibliotecar al Bibliotecei Centrale din Iaşi, In v irtu tea d rep tu lu i ce n i se acordă prin în altu l

D ecret al M. S . Dom n itoru lu i cu nr. 1382 de la 3 iu lie expirat ,



Dom n u l Mihail Eminescu, doctorand în filozofie, este numit provizoriu în postul de bibliotecar al Bibliotecii Centrale din laşi în locul dlui Samson Bodnărescu, trecu t în alt post şi sub rezerv a con firm ărei ulterioare a acestei numiri de către M. S. Domnitorul, după în-toarcerea în ţară.

Miniştrii : L. Catargiu A l. L ah ov ary G. Gr. Cantacuzino

T. Maiorescu

Calificarea „doctorand în filozofie" este adăugată decătre Maiorescu, în locul gol din concept, prin folosireacern eli i n egre la sfîrş i tu l ju rn alului .

Prin adresa nr. 7816/24 august 1874, i se comunicalui Eminescu — dat f i ind că domnitorul călătorea pestehotare — numirea „provizorie" la Biblioteca centrală

din Iaşi , urmînd ca ul ter ior să se obţină confirmarea ; îl in vit a să p r eia a t r ibu ţ iile pe da t a de 1 sept em br ie1874, să depună jurămîntul la rectorat ş i să ia în pri mire legal întregul inventar de la Samson Bodnărescu.Cînd Maiorescu recomanda să se aibă „în vedere cucataloagele existente", ministrul se gîndise ca noul numit să confrunte căr ţ i le d in raf tur i cu regis t ru l - in-vent a r şi cu ca ta loa gele.

Tot a tunci s -a concepta t adresa că t re M on itoru l of i -cial ca să publice „jurnalul" numiri i lui Eminescu şis-au dat dispoziţ i i departamentale pentru a i se „regula"salarizarea. Maiorescu notificînd rectorului Micle — înaceeaşi zi — nu m irea lui E m inescu , dispu n ea să fie„introdus" în post şi să i se ia jurămîntul legiuit .

Ant ic ip înd in t rarea în funcţ ie , poetul depune jură m înt u l : „D e a -m i îm plini cu sînţ enie da toriele ce-m iimpune funcţiunea mea. De a aplica legile şi de a măcon for m a legilor înt ru toat e ş i pen tr u toţ i : fă ră pa siune, fără ură, fără favoare, fără consideraţ iune depersoană, fără nici un interes direct sau indirect". Protocolul se desfăşura în faţa lui Ştefan Micle, rectorulUniversităţi i din Iaşi, care contrasemnează actul solemn



şi-l certifică : „Astăzi în treizeci August anul una mie opt sule şapte zeci şi patru, jurămîntul de faţă sa să virşit în aula U n iversităţei din Iassy

R ector Ş tefan M icle“

Solemni ta tea depuner i i jurămîntului l -a impres ionatpe Eminescu în cîmpul afect iv, devenind gospodarulcă rţ i lor U niversită ţi i.

M on itoru l of icia l nr. 188 din 29 august 1874 imprimănumirea lui Eminescu pe chiar prima coloană. La 3 octombrie Maiorescu înainta domnitorului , revenit , jur nalul Consiliului de Miniştr i , cerînd confirmarea prindecret . Act u l semn at la 16 oct om br ie în Sina ia estecont ra semn at de cr i t ic şi genera adresa :

„Prin Înaltul Decret al Măriei Sale Domnitorului nr. 1784 de la 15 ale cu ren tu lu i, Dv . fiin d confirm at în postul de bibliotecar al acelei biblioteci ce vi sa încredinţat provizoriu prin Jurnalul Consiliului de Mi-niştri nr. 20 de la 23 August trecut, am onoare a co-

munica dvoastră această dispoziţie spre ştiinţă. M in istru , Titu Maiorescu

Pasiunea lui Eminescu pentru car te , pentru răsfoir i în bibliot eci, în p r op r ia -i zest r e de că r ţ i şi în fon du r ilepublice îi prilejuise satisfacţii încă din copilărie.

în că m a ra că m in a ru lu i de la Ipot eşt i se gă sea u n du lap cu căr ţ i felur i te . Din per ioada s tudi i lor s-au păstratnotate pe fi lele manuscriselor t i t luri ce-1 interesau, iarcolegii de învăţătură amintesc despre altele de istorie,de mitologie, de folclor, de teatru, de lingvistică, dedrept, de biologie. Marii poeţi ş i dramaturgi ai lumii :Omer, Horaţiu, Dante, Shakespeare, Goethe, Schiller ,Gogol, Victor Hugo şi alţ i i dau materiale artist ice cultur i i lui în t impul peregrinăr i lor pr in ţară ş i numele lorapar în articole, comentarii , aforistică. Unora dintre cla

sicii u n iversa li le-a d edicat ode.Prin două scrutine, poetul fusese ales, în etapa vie-

neză, bibliotecar al „României june“ şi is toria numiteiconfrăţi i s tudenţeşti reţine muncile lui de atunci cucartea. A treia oară scr i i torul depune s trăduinţe pentru



bibliotecă începînd cu 1 septembrie 1874, cînd mulţumitdeplin funcţionează ca bibliotecar la Iaşi . „Sunt ferici tcă mi-am ales un loc potrivi t cu f i rea mea singuratecăşi dornică de cercetări. Ferit de grija zilei de mîine, mă

voi cufunda ca un budist în t recut , mai ales în t recutulnostru at î t de măreţ , în fapte şi oameni" , încredinţarepe care glumele lui N. T. Orăşanu o desfigurau nesărat

în pa m flet u l Ghimpelui , cu ricoşeuri şi în Maiorescu :

Şi pe jun el E m inach i Din B er lin abia sosit în locu l lui Bodn arachi

P este bibli i la nu m it .

Etapa aceasta de un an fu bogată în acte de dispoziţ ie,de realizări , de creaţie poetică şi în postul său urmapersona l ită ţ i lor de com peten ţă şi devota m en t : B. P.Haşdeu, Cezar Cătănescu, Samson Bodnărescu. Biblioteca avea înr egist r at e în perioa da r espect ivă 26 970 devolume. Cum rezul tă din corespondenţa cu organele

locale şi cu Ministerul Instrucţiunii Publice, Eminescudă dovadă de o matură concepţ ie în organizarea fondului existent , întregind colecţi i le speciale de imprimatevechi şi de manuscrise populare, importante achiziţ i imeni te să const i tuie baza sigură pentru studierea siste mat ică a l imbii ş i l i teraturi i t recutului românesc.

Slavici aminteşte jovial cum în 1874, venind la Iaşi,s-a găzduit la Samson Bodnărescu, director al Şcoli i

normale, în ograda Trei-Ierarhi lor , la un loc cu Eminescu, Miron Pompil iu şi Sămsune, „toţ i patru oamenifoarte cuminte, dar nu ni se potriveau ceasornici le şinu puteai niciodată să şt i i cînd se culcă unul şi cînd sescoală celălalt , cînd să-i găseşti pe toţi îmbrăcaţi şi carecînd e gat a să stea la m a să“.

Eminescu „mai înainte de toate, nu ţ inea seama de îm pă r ţ ir ea pe ca re n oi ceila lţ i o fă ce a m în ziu ă şi

noapte. Pe noi ne înveselea lumina zilei , pe el î l încîn-tau mai mult umbrele nopţ i i — mai ales cînd luna-şirevăr sa r azele a supra păm înt ulu i. Mă pur ta pe la Copouşi mai la deal pînă la grădina lui Pester, pe la Socola,printre vi i , prin valea Bahluiului . Cînd ne întorceamde obiceiu t îrziu după miezul nopţi i , eu eram frînt de



oboseală şi cădeam răpus de somn, iar el se aşeza lamasă şi începea să scrie ori să-şi revadă şi să-şi corecteze cele scrise.

Se întîmpla cu toate aceste ca să nu-1 mai găsescacasă cînd mă deşteptam din somn. Era dus la t rebu

ri le lui“.Mati lda Kugler , care-i invi ta la ea acasă sau în pa

vil ionul din fundul curţ i i sale ca să facă lecturi „înceasur i p lăcute împreună" , î i judeca glumeaţă „necă pătuiţ i" şi „claia peste grămadă". „Deavalma" de laŞcoala normală o numea „balamuc". Burlaci i au fostprimiţi şi de soţi i Micle, iar vinerea seara part icipaucu regulari tate la şedinţele „Junimei" , obicei păstrat

şi pe mai t î rziu la reuniuni le bucureştene. ComediaToane sau vorbă de clacă şi nuvela Popa Tanda, Slavici acolo le-a definit ivat , „amîndouă lucrate sub înrîu-ri rea discretă, dar hotărî toare a lui Eminescu". Astfelrefăcute, au văzut lumina t iparului în Convorbiri l i -terare. Cîteşipatru iau parte în 26 octombrie 1874 laaniversarea „Junimei" , fest ivi tate pentru care Maior escu a ven it s pecial de la Bu cur eşti .

La 15 octombrie 1874, după ce obţinuse aprobărilelui Şt. Micle şi N. Culianu, Eminescu solicita departamentului aprobarea unui credi t de 385 lei pentru achi zi ţ ii de t ext e din secolele al XVII -lea şi XVII I-lea :Şapte ta ine (1646) a lui Varlaam, Psalt irea în versuri şi A ca t istu l de la Uniev (1673) ale lui Dosoftei, Divan u l sau Gîlceava înţeleptului cu lumea (1698) de Cantemir,şi manuscrisele Isop iei , I s toriei u n iversa le de la zid irea

lumii pînă la Constantin şi Iulian (1728), un Sinopsis al lui Grigore Sinaiteanul, obţinînd, după t îrguieli cuanticarul , şi o reducere de 185 lei la preţul pretinsiniţial.

Cunoscutul bibliofi l Iancu Codrescu salută în B u ciu -mul român in t rarea A ca t istu lu i lui Dosoftei în colecţiile bibliot ecii ieşen e : „B ibliot eca cen tr a lă din Iaşi afăcut frumoasa achizi ţ iune de această rară carte , toc

mai acum în t impul ministeriatului D-lui T. Maiorescu,după recomandaţ iunea ş i nemeri ta a legere făcută deDomnul Eminescu, actualul bibliotecar".

Lupt înd cu micşorarea fonduri lor de procurări , ur maşul lui Haşdeu la biblioteca ieşeană insista pentru



cumpărare, pătruns de importanţa textelor rare ce i sesemnalează. în l imitele prevederi lor bugetare ce i-austat la dispoziţ ie (pentru 1875 departamentul anunţasec-a redus din buget 2000 de lei la cărţi), el a îmbogăţitpentru totdeauna şi cu t i t luri de temei inst i tuţ ia ieşeană.Stăruie însufleţit şi realizează economii băneşti pe carele foloseşte la alte cumpărări de lucrări valoroase, întrealtele manuscrise din succesiunea colecţionarului localGh. M. Stihi . Este s ingura perioadă de mulţumire întreagă în trudnica-i viaţă , perioadă propice creaţ iei ar t istice, în care optimismul robust şi principial dă caracter defini toriu poemelor Îm părat şi p rol et ar şi Făt Frumos din tei .

Multe imprimate ale fostei Biblioteci centrale (aziBibliot eca u n iversit a r ă „Mih a i E m in escu 11) din Iaşipoartă adnotări , identif icări , semnătura poetului , tablede cuprins întocmite de el, sublinieri lexicale : Cazania lui Varlaam (1643), Propăşirea (1844), A lbu m şt iin ţ ific

şi literar (1847) şi altele, precum asemenea sublinieriprezintă şi hronograful de tip Danovici, ce-i aparţi nu se, ast ăzi expu s în colecţ iile „Ca sei Dosofte i11 dincapitala Moldovei.

Din pr ivaţ iuni , Eminescu a cumpărat to tuş i pentrusine cîteva manuscrise şi t ipărituri vechi, între care I liod or (astăzi M an u scrisu l rom ân esc 3142 din Biblioteca Academiei Române) ş i Elisabeta sau adică Istoria celor surguniţi , de la moştenitorii lui Gh. M. Stihi şi ailui C. Carp. Mult nu putea plăti . Cînd, urmărit să despăgubească debitul fratelui său Şerban, mort la Berl in,poetul ce visase la „un traiu singuratic şi la puterilem ele pr opr ii11, r ă spu n dea din Ia şi diplom a t u lui Ioa nSamurcaşi „că nu am nici un fel de avere şi că traiulmeu modest, cum este şi va fi întotdeauna, nu este cutoat e a cestea u şor 11, dezvă luia a devă r u r i din exist en ţ a -icotidiană la 1 decembrie 1874.

Salariat cu 200 lei noi, grevat de datorii din popriri

pentru dator i i le lu i Şerban, urmări t postum de propr ie-târeasa Lange prin Agenţia diplomatică din Berl in,poetul suplini, între 1874—1875, la logică pe Xenopolşi pe Samson Bodnărescu la l imba germană la Inst i tutul academic de pe str . Muzelor, strălucind prin organizare şi abuzînd în exigenţă. Plănuise ca, în unire cu



Miron Pompiliu, să edi teze o antologie didactică şi în cepuse să adune răzleţ, să traducă materiale. Maiorescu, ocupat, l-a propus colaborator pentru „b iogra f i i le bărbaţi lor din România" la marele lexicon Brock-

haus (1875), pentru care criticul literar scrisese casete microbiografice în 11 ediţii. Începe laborios t r a d u c e r e a gramaticii paleoslavei de A. Leskien, apărută la Wei-mar în 1871, traduce, de asemenea, primele capitole dingramatica sanscrită a lui Franz Bopp, Berlin, 1845, şicont inuă t raducerea Criticii raţiunii pure de Kant, începu t ă la Berlin.

Intr-o vizită, negăsindu-1 acasă, Xenopol, i-a scris şi

i -a lăsat suplini torului său Eminescu un bi le ţe l ver sificat :

N eu ita tu t eam ,Căutatu team, N egăsitu t eam , M u lt d or itu t eam .

A. D. Xenopol

Relaţiile dintre Eminescu şi A. D. Xenopol nu vor fitulburate în 1882 de agresivităţile polemicii poetuluicu N. D. Xenopol, fratele istoricului, la Bucureşti. Larîndu-i, A. D. Xenopol a prefaţat ediţia populară apoeziilor lui Eminescu în colecţia „Şaraga“ şi a elogiatarta poemelor lui ori de cîte ori i s-a prilejuit . Gazetarul V. Scînteie relata în 1909 că poetul uita de timpori de cî te ori t recea prin faţa raf turi lor anticaruluiHain Şmelkes din Piaţa Unir i i , l îngă cafeneaua „Bru-xel“ (pe locul căreia s-a construit mai t îrziu hotelul„Europa") , răsfoind texte vechi , venind să vîndă cărţ ice consultase (se indică, între altele, trei imprimategreceşti ce-ar fi fost folosite pentru Sărmanul Dionis).

Pe măsură ce eminescologii consemnează informăriautografe, editorii restabilesc textele eminesciene în-cifrate, iar comparativismul încearcă să scoată la lu

mină izvoarele şi paralelismele creaţiei lui Eminescu în per ioa dele Vien ei, Ber lin u lu i, Ia şilor , în M an u scrisu l rom ân esc 2291 din fondul Bibliotecii Academiei (cuversiunile la Îm părat şi proletar), notările lui citeazălucrări informative de prest igiu ş i numeroase monu



mente ideologice (printre care Das Kapita l de Kar lMarx, citat la fila 9 recto), de economie, de sociologie,is torie , ş t i inţe juridice, reportaje . Cu siguranţă nu dela cursuri , c î t din ce văzuse, din lecturi ş i pătrunderi

amalgamate ca s t ructură ş i t ra tare , ' fos tul s tudent,,ausserordentlich“ şi acum bibliotecar îşi f ixa conceptulperspectivei sociale : „S ocialism u s der Com m un ism us muss sein“. Satira , apărută cu erori de cules în Con-vorbiri l i terare din 1 decembrie 1874, a provocat uimiri , r iposte poli t ice, glume răutăcioase din partea unorcon ser va t ori şi det r a ct or i ai „J u n im ei11.

La eî teva luni după întoarcerea de la Berl in, rectorul

ieşean delega pe poet să par t ic ipe ca observator în t r -ocomisie restrînsă la examenele elevilor Şcolii normale„Vasile Lupu“, la începutul anului 1875.

Poetul mai primise delegaţi i de reprezentare oficială în în vă ţ ă m în t şi în sep t em br ie 1874, cîn d , în u r m a t elegramei lui Titu Maiorescu, luă parte , l îngă profesori iSamson Bodnărescu ş i Zahar ia Columb, univers i tar i iŞt. Micle, N. Culianu şi academicienii N. Quintescu şi

I . Caragiani , în jur iu l examinator pentru ocuparea ca tedrelor vacante la l iceul din Botoşani, concurs de laca re în ar hiva U n iversi tă ţ i i din Iaşi se păst rea ză 10procese-verbale semnate de Mihai Eminescu.

în aceea şi ca lit a t e, viit or u l r evizor şcola r a asis t a t laexaminările publice din 18—21, 23 şi 28 iunie 1876 la„Pensionatul Normal“, iar „joi 26 iunie 2—3 oare, însuşi a ascultat la is toria patr iei Prof . D(omnul) Emi

n escu ", du pă ce cu u n an în ur mă, t ot la Şcoala n orm ală„Vasile Lupu“, Eminescu asistase ca „profesor" delegat împreună cu Petre Rîşcanu şi A. D. Xenopol laexa m en ele de la sfîrşitu l lui 1875.

Cum Biblioteca centrală depindea de rectorat , f i rescrămînea ca în aceas tă durată cunoşt in ţa d int re poet ş iVeronica Micle să evolueze de pe treptele prieteniei înale familiarităţi i înlesnite de oficiile subierarhiei, care-1

puneau pe Eminescu în contact d i rec t cu Ştefan Micle ,dar şi pr in in ter m ediul „a m ici ţ ie i" exu bera nt e a lu iMiron Pompil iu, secretar al rectoratului ieşean, acceptat , a pr eciat şi ziln ic în fam ilia Veronică i.

Destinul are bizarerii le lui. Cînd Eminescu în 1874revenea, după audierile de filozofie la Berlin, fără t i t lu,



stabilindu-se în Iaşi ca director al Bibliotecii centrale,dar cu ţe lu l nemărtur is i t de a t ră i în apropierea Vero-nicăi, Ştefan Micle şi universitarul Neculai Culianu ses t răduiau să pr indă în lunetă parabola Luceafăru lu i

în dr ept u l Soa r elu i. E m in escu n u m ea a t u n ci pe Ver o

nica „Luceafărul" lui, iar el, lumina cu razele liriciisolare adîncul iubirii ei. în per ioa da a u gu st 1874 — oct om br ie 1877 au fos t

redactate cele mai frumoase poezii de dragoste ale luiEminescu, fie c-au apărut în Convorbiri literare, fiec-au văzut lumina t iparu lu i în Familia după prăbuşireadin 1883, fie rămase postumităţii. Unii istorici literari,

în fr u n t ea lor P er pessiciu s, au den u m it a cest ră ga z de

trei ani din creaţia lui Eminescu perioad a veron ian ă.Sub discreţia caracteristică redactării , în M an u scrise se s imte obsesia pentru „nobila amică". Prin alegori işi detalii ce-o portretizează maiestuos pe zeci de filedin caietele lui, poetul încearcă să sugereze doamneiMicle sentimentele ce-i cult ivă. Alteori recurge laproiecte de teatru şi-n scene istorice eroinele au fiziculVeronicăi („cu ochii în stele şi de o frumuseţe lu

minoasă"), colindă cetatea Sucevei şi Iaşii medievali , iar în dr ă gos t iţ ii sca n dea ză pa siu n ile lor .Pe manuscrisele eminesciene din faza laşului s-au

păstrat încercări s t îngace de-a desena din memorie peVeronica şi jocuri de cuvinte etajate, din li terele ce-icompun onomast ica , a lcă tu ind pr in meta teză o in genioasă familie de nume : Veronica / Acinorev, iubitp r ie ten / Verona / Aronev / Anorev / Aqu inora /

Aquinore / Aroniqu a / E ronvica / Vicenora / Acivr on e / Civran coe /N eocivr a / Vr an ceova / Norviace /N a r vioce / Vreona / Voerna / Vnoera / Vanoer / Arnoev / Aornev.

C a l a m i t ă ţ i n e a ş t e p t a t e

Funcţionează la bibliotecă pînă la 1 iulie 1875, cînd, în u r m a u n u i a r a n ja m en t de cu lise în t r e liber a lii ieşen i, în fr u n t e cu An dr ei Viza n t i, şi or ga n iza ţ ia d e cen t r u aconservatorilor, Eminescu, împotriva dorinţelor şi in-



Teiul lui Eminescu" de la Copou, după o fotografie de epocă

tereselor lui proprii , fu trecut, pe neaşteptate, revizorşcolar peste judeţele Iaşi şi Vaslui în locul lui Agura.

în cr eză t or în on est it a t ea lu i Dim it r ie P et r in o ca poet ,confrate şi om, deşi din zvon şi-l ştia duşman personalşi adversar al , ,Junimei“, Eminescu procedase sumar ladarea în primire a Biblioteci i centrale către înlocuitor ,printr-un proces-verbal din 2 iulie 1875, în care patrimoniul instituţiei se specifică pe capitole şi cifre



globale. Formalitate grăbită şi de faptul că, abia numit,Petrino ceruse concediu pe două luni. Astfel, Eminescugiră mai departe conducerea bibliotecii , suplinind dedata aceasta post u l din ca re plecase.

în ist or ia m a şin a ţ iilor liber a le pen t r u com p r om it e

rea (dacă s-ar f i putut arestarea) lui Eminescu, adresanr. 7364 a ministrului G. Chiţu trimisă lui D. Petrinola 12 iulie 1877 şi înregistrată ca „sosită" peste douăzile la Biblioteca centrală este probantă : „Vă rog să-miarătaţ i care este rezulta tul proceselor ce aţ i in tentatpent ru r ein tr ar ea s ta tu lui în posesiun ea că rţ i lor ş i obiectelor ce s-iau constatat că lipsesc de la bibliotecă întimpul pe cînd D-nii Bodnărescu şi Eminescu au fost

în să r cin a ţ i cu dir ecţ iu n ea şi da că s -a u gă sit d in că r ţ işi cîte mai lipsesc".Corespondenţa lui Petr ino către procurorul general

din Iaşi dă urmare dispoziţ i i lor ministerului în vedereadesch ideri i a nchetei pena le : „în u rm a ordinu lui princare Onorab. Minist. Cultelor îmi cere a da relaţiunidespre s tarea în care se af lă procesul intentat D-lorfoşti bibliotecari Bodnărescu şi Eminescu, iau libertatea

a vă ruga să binevoiţ i a dispune ca să mi se deie(relaţ iuni) informaţi i le cerute pentru ca să f iu în po-ziţ iun ea de a ră spun de Onorab. Min ister iu".

La 27 iulie 1877, directorul Bibliotecii centrale informa pe ministru că Eminescu înapoiase mobil ierulş i par te d in căr ţ i le împrumuta te . Asupra demersur i lorpe l îngă parchetul din Iaşi re la ta că , în urma corespondenţ ei schim bat e cu Bucureşt i i şi după est ima rea „l ip

su r ilor ", el şi Căt ăn escu fu seser ă citaţ i ca infor m a t or i înfaţ a ju decă toru lui de inst ru cţie. Ra port u l lui D. P etr inodin 26 iulie 1877 afectează insidios că nu s-a primitd in par tea procura tur i i „ înş t i in ţarea despre mersulafaceri i" , că încă nu fuseseră rest i tui te toate cărţ i le îm pru m u t a t e, fa p t pen t r u ca re poet u l bu covin ea n , dîn dcur s pa t imii şi în n ota apă săr ilor ordona te de m inis t ru lG. Chiţu, opina că „foştii bibliotecari trebuie făcuţi

responsabil i" . Anexa o l is tă a cărţ i lor negăsi te mom ent an , „ce lipsesc fă ră cau ze ar ă(ta ) t e".

Prin adresa nr. 3783/1877, procuratura generală dinBucureş t i răspundea lu i Pe tr ino că nu poate da pre



cizăr i într u cît dosa ru l fa ce obiect u l cer cet ă rilor ju decătorului de instrucţie de pe l îngă Tribunalul Iaşi(„Dosarul afacerei privitoare pe Dl. Bodnărescu şi Eminescu, foşti bibliotecari, nu se află la acest parchet, cila parchetul Tribunalului , de unde Dvs. puteţ i uşor

căpă ta or ice in for m a ţ ie în ca u ză“).Cît pr iveş te ins trumentarea „penal i tă ţ i i '1 în or ice condiţii, adresa ministerului nr. 7952 din 2 august 1877trimisă Bibliotecii centrale, comunica intervenţia directăcătre organele anchetatoare. Ins t igarea lui Petr ino ladenunţ nu lasă îndoieli asupra înscenării : „în ceea cepriveşte sustragerea cărţi lor de la acea bibliotecă, s-ascr is D-lui Pr im Procuror a act iva lucrăr i le în pr ivinţa

a cest u i proces ; cît pen t r u celela lte că rţ i ce a r ă ta ţi cămai l ipsesc, veţi binevoi a mai cerceta, ş i dovedind prefă pt u itori î i veţ i den u n ţa pa rchet u lui11.

Din împrejurăr i le neprevăzute a tunci de că t re Samson Bodnărescu şi Eminescu, s-au păstrat , scrise demîna lui Samson Bodnărescu, documentele confruntăr i il is t e lor de „că r ţ i date lipsă11 din difer i te fon du r i a lebibliotecii , în care totuşi , pînă la sfîrşit , au fost ident i f icate . Autorul lui R ien z i a par t ic ipa t răbdător laverif icarea bibliotecii . Neîndoindu-se că uneori adevărulnu es te cr ezut şi că m inciun a tr ium fă, Em inescu, s t r ivitde roţ i le vieţ i i inclemente, ref lectă că nimic nu e maigreu decît să faci verosimil adevărul. Titlurile semnalatelipsă a u fost gă site, cînd, asistat de orga nele p rocu ra tu riipe care le sesizase, Petrino a făcut verif icarea înrafturile insti tuţiei , afl îndu-le nu la locul lor , ci îndulapuri ş i fonduri difer i te . Sis temul de cotare ş i de

depozitare moşteni t de Bodnărescu ş i de Eminescu sedovedea defectuos. In două rînduri , Eminescu declaraan ch eta toru lui, la 9 n oiem br ie 1876 :

a) „Pînă în prezent nu sunt convins că căr ţ i le încest iun e lipsesc înt r -adevăr . După a mea păr ere, s is temulvicios de ţ inere a bibliotecii produce aparenţa acesteilip se11 ;

b) „Că rţ i le din pr ocesu l-verba l a l D-lui Pr im P rocu r or în t r -a d evă r n u se vor fi gă sin d în r a ft u r i la locu l lor ,pent ru că s is temu l vicios d e a ţ ine p a tr u -cinci biblioteci

în t r -u n a fa ce ca să se în t îm ple foa r t e u şor a şeza rea



unei cărţ i în capitolul de acelaşi număr din celelal tebiblioteci. Astfel, eu cred că acele cărţi nu lipsesc înreali tate, ci t rebuie să f ie neregulat puse în bibliotecă.

Şi a cesta este pu r u l a de vă r 1'.La această s i tuaţ ie se adăugaseră neatenţ i i le ş i nepri ceperea mînui tor i lor .

La 20 octombrie , în urma raportului pr imit de lapr imul procuror ieşean, minis t rul recunoştea , pr in a l tăadresă : „acţ iunea îndreptată în contra D-lui Eminescun-a reuşi tu“. închiderea dosarului de către magis t ra tulPetre Stoica n-a putut f i pe placul calomniator i lor din

ofic ia l i ta te . în numele minis t rului ş i pretext înd re- în a poier ea că r ţ ilor lip să , ceea ce s -a doved it a fiinexactitate, D. Ghidionescu, prin adresa nr. 11472/1877,dispunea să se cont inue totuşi urmărirea lui Eminescu.

Cumpănind probator i i le ver i f icăr i i , împotr iva căroraPetrino nu se mai putea înscrie, ş i corect profesional ,

ju dele in st r u ct or P . S toica , d în du -ş i seam a în cu r su lanchetei de inocenţa lui Eminescu şi a predecesorului

său, a clasat dosarul cauzei , cu toate insistenţele minis t rului ş i organelor lui în subordine de a compromitecu or ice preţ pe poet u l Florii albastre.

Ros de invidie, călcînd legile nescrise ale confraterni-tă ţ i i poeţ i lor , angajat pr in înscenăr i ce nu s-au susţ inut ,Pe t r ino mai încercă d in umbră încă o da tă punerea perol a anchetei , sper înd, pr intr -un ul t im raport , că va

n imici pe E m inescu : „Com itet u l mai vine a Vă ruga,Domnule Minis t ru , să binevoi ţ i a interveni eu autor i tatea D. Voastre pentru ca biblioteca din Iaşi să re-vie în posesiunea cărţ i lor ce l ipsesc din ea, din t impulDirecţiunei D. D. Bodnărescu şi Eminescu, parte cuto tu l , fă ră a se ş t i cum s-au p ierdut , ş i par te împrumuta te f i ind contra s ta tutelor bibl iotecei , precum s-a

constata t la fa ţa locului , pr in un proces-verbal de cătreDomnul Pr im-procuror , în urma ordinulu i Onorabi lu lu iMinisteriu sub nr. 6568.

Acţiu n ea pena lă, car e, pe aceast ă bază, a fost in ten ta tăcont ra menţ ionaţ i lor Domni , după ce s -a tă răgănat maibine de un an, a fost închisă fără rezul ta t ş i în contra-dicţ iun e cu const at ăr ile fă cu te de dom n u l Pr im-pr ocu ror ,



din motive necunoscute, at î t d-lui Bibliotecar cî t şiComitetului .

Rămîne dar ca Onorabi lul Minister să binevoiască a în să r cin a pe u n a dvoca t a l St a tu lu i de a u za (de t oa t e)de mij loacele legale (pentru a t rage la răspundere pecei) ce-i stau la dispoziţ iune, pentru a urmări pe cei

în dr ept r espon sa bili pen t r u că r ţ ile ce lipsesc Bibliot ece iş i ca re p înă a cum nu s-a u putu t red obînd i“ .

Eminescu era plecat de două luni din Iaşi la aceastădată.

Pătruns de conşt i inţa valori i sale , dar l ipsi t de vani tate, poetul polemiza încă din iulie 1876 cu Petrino înmanuscrise şi - l port ret iza sat i r is t . Cînd însă adversarulbucovinean muri în 1879, Eminescu, ridicat pe colinelemorale, i -a scris necrologul cu cuvi inţă umană şi recunoaşt eri na ţ iona le.

Revizor pes te Iaş i ş i Vas lu i

La 15 iunie 1875 Maiorescu adresă lui Eminescu oscrisoare de „înăl ţare în rang“, vest indu-i vi i toarelemunci de revizor şcolar, iar pe 1 iulie poetul fu înlocuitde la bibliotecă.

Scos din universul cărţ i lor, de care se pasionase întotdeauna, ş i pus în faţa acestei s i tuaţ i i , poetul primea

un post care, rupîndu-1 de mediul bibliotecăresc şi decreaţie, î l pornea douăzeci de zi le pe lună să bată satele.Punctul de vedere conci l iant al lui Eminescu se cunoaşte din răspunsul t r imis lui Maiorescu la 18 iunie :„aş intra în contact cu populaţ ia rurală, s ingura caremă interesează îndeosebi", preocupîndu-1, într-o viziunedemocrat ică, problemele lărgir i i ş i adîncir i i învăţămîn-

tului pr ima r în ma sele ţărăn eşt i.Perioada revizoratului lui Eminescu peste judeţele

Iaşi şi Vaslui (1 iulie 1875 — 4 iunie 1876) nu prezintăgolur i de documentare pent ru biograf . In arhiva fos tu lui Minister al Instrucţ iuni i Publ ice se păstrează în în t r egim e cor espon den ţ a d in t r e a u tor it a t ea de v îr f şi



revizor a t u l Ia şi-Va slui , ia r la Iaşi eî teva dosa re a lefostului revizorat precum şi cent ra l izarea rapoar te lorpr imite de Em inescu.

Poetul — oric î t ar părea de paradoxal la un auto didact su per ior car e n -a lergas e după cer t i fica te, diplom eşi t i t luri universi tare — a crezut în şcoală, în adîncirea în vă ţ ă m în t u lu i, în p r a ct ica edu ca t ivă şi în fu n cţ iilelor cu ltu ra l na ţ iona le.

Conferinţele organizate cî te 20 de zi le pentru învăţătorii din Iaşi (20 iulie—10 august) şi Vaslui (10—30august 1875) pe teme metodologice îl fac de la începutsă consta te rac i le le rea le a le învăţămîntului românesc

la a cea dată, în prim u l r înd n ivelul p r ofesion a l scă zut , încul tura ce lor mai mul ţ i propunător i d in mediul rura l .

în fr u n t ea r evizor a t u lu i pest e ju deţ ele Iaşi şi Va slu i,el înt reprinde conşt i incioase act ivi tăţ i de îndrumare, decontrol , de evidenţă şi cancelariat , „vecinic în revizie",fără nici un al t funcţ ionar l îngă sine, împreunînd „toateact ivi tăţ i le unei cancelari i înt r-o singură persoană,f i ind curier , copist , regist rator , administ rator , exami

nator etc .“ , ş i , pe deasupra, urmînd să pună la punctar hiva „n u tocm a i în bună regu lă 11 a înainta şului Agura .El redactează şi cal igrafiază întreaga corespondenţă,rapoarte, tabele şi s tat is t ică adresate ministerului , adminis t ra ţ ie i judeţene ş i comunale , uni tă ţ i lor de în-văţ ăm înt , cad r elor didact ice. P ar t icipă la exam ene ;este for de an chet e.

S-a s t rădu i t pen t ru cupr inderea unui număr c î t mai

ridicat de copi i în şcoală şi a cerut al fabet izarea maselor. în judeţul Iaşi , 230 de sate erau l ipsi te atuncide şcoli ; la fel în Vaslui . S -a zbătu t să a sigu r e bazamater ia lă a învăţămîntului în două judeţe i s tor iceale ţă r i i şi a m ilita t n eînţ e les pent ru s t ru ctu r i super ioar ede instrucţie şi etică.

Pe vreme însori tă sau rea, ziua, noaptea, Eminescu

a s t răbătut toate drumuri le judeţe lor Vaslui ş i Iaş i ,cu t renul , în brişcă, în t răsură, pe jos, ca să îndeplinească îndatoriri le de revizor, inspectînd şcoli lesă teş t i ş i urbane. După terminarea confer in ţe lor meto dologice în capitalele de judeţ, vizitează şcolile şi cercetează si tuaţ ia învăţămîntului în 54 de sate vasluiene.



Şcolile primare inspectate în Vaslui s înt cele dinSurăneşt i , Ţibăneşt i , Tanacu, Muntenii de Jos , Dumeşti ,Drăguşeni-Scheia, Telejna, Zăpodeni, Butucănei, Laza-H îrşova, P oien eşt i-F lor eşt i, Rediu , Br odoc, Pu şcaşi1,

Bălteni, Mărăşeni, apoi Rafaila, Deleşti, Băleşti, Băr-zăşti, Codăreşti, Scheia, Tutova, Vaslui, Gărceni, Roman,iar Vaslui şi Laza, Lipova. între 26—30 august 1875subscrie constatări , în revenire, la Brodoc, Laza, Ivă-neşti, Pungeşti Lipova. La fel de prodigios inspecteazăşi îndrumă unităţ i le din judeţul Iaş i . La 11 decembrie 1875, raporta ministerului, odată cu constatărilenegat ive („adminis traţ ia comunală e neîngri j i toare faţă

de şcoale, că reparaţi i le localurilor sau nu le face lavreme sau de fel , că lef i le învăţător i lor (de la comună) ,se plătesc la t r i lune, că lemnele prevăzute pentru şcoalese dau prea t î rz iu , că amendele celor aver t izaţ i nu seexecută, că f recvenţa din cauză aceasta e mică“) ,tabloul s inoptic al inspecţ i i lor lui efectuate pe luni len oiem br ie ş i decem br ie :

p la sa B a h lu iŞcoala de băieţi din Podul Doaiei,, de fet e ,, „ „„ din satu l E r bicenii„ „ „ Totoeşt ii„ „ Şipotele„ „ satu l An dr ieşenii

p la sa Cop ou

Şcoala din satul Movileni„ „ Gr opn iţa

p lasa Tu r ia

Şcoala din t îrgul Bivolarii„ „ sat ul Tabăr a„ „ t î rgul Dam achi„ „ sa tu l H erm eziu

„ „ „ Cirn icen ii„ „ „ Red iu l Mit r opoliei„ „ „ P er ienii

„ Borşa„ Epurenii



plasa B ran iştiŞcoala din t îrgul Sculenii

„ „ sa tul Suînca (Cîr piţ ii)„ „ E cu şen ii„ „ Golă eşt ii.

Se ext indea ul terior la Tîrgu-Frumos, Gropniţa , Cot nari , Cristeşti , Herleşti , Buhalniţa şi în capitala de reşedinţă la cele două „primare“ din Păcurari , la „pri-marele“ din Tătăraşi , Podul Lung, Sărărie şi al tele.

Faţ ă de r i tm u l a cestei mu lt iple act ivită ţ i , cî t de bizar ăapare astăzi înscenarea factori lor ieşeni conjugată cuins t igarea minis terului de a- i imputa lu i Eminescugrave lacune şi c î t de explici tă este riposta dată de elavizului Consi l iului permanent din departament : „Amfost cu drept cuvînt surprins de ordinul D-voast reno. 3483, prin care sunt invitat de-a arăta de ce în intervalul de la 15—31 Martie a.c. , n’am inspectat niciuna din şcoalele rurale ale judeţului Iaşi ş i ce m’a împiedica t de a -m i în deplini a ceast ă d a t or ie ? Mai în t î i

am căutat a just i f ica acest ordin prin vr-o greşeală deadresă a organelor de control din acel onorat Ministeriu,căci nu ştiu din care art icol al legii instrucţiunii s’arputea deduce regula că revizorul , care împreuneazătoat e a ct ivită ţ i le u nei ca n cela r ii înt r -o s ingur ă pe r soană, fi ind curier, copist , registrator, administrator,ecsam inat or , etc. tr ebu ie să fie cu toat e acestea şi vecin ic

în că lă tor ie, în cît la fi e -ca r e 15 zile să fa că şi r evizie ,

şi toate aceste în marginile a cei 212 1/2 l.n. pentrufie-care judeţ . Dacă exis tă un asemenea revizor înţară, rog a mă informa unde-i acel preţ ios individ,ca să apelez la vasta sa experienţă ş i să aflu, în caremod — mai mul t sau mai puţ in apostol ic — îş i în depl ineşte susmenţionata datorie . Eu, din contra, ş t iucă norma de pîn’acuma este ca revizorul să inspecteze

de două ori pe an fie-care şcoală. Considerând acumanu m ă r u l de 152 şcoa le pu blice şi pr iva te din circu m scripţ ia subsemnatului , împrăş t ia te pe o suprafa ţă de maim u lte sut e de k ilom et r i păt r a ţi (1 143,570 m.p.), con -s iderînd minunate le că i de comunicaţ ie d int re comunăşi comună, că amândouă judeţele nu sînt şese, ci pline



de dealuri ş i păduri , că pentru inspectarea lor s întabia şease luni lucrătoare, dacă sustragem sărbători leşi vacanţele de peste an, considerînd în urmă că într-ozi nu se poate inspecta conştiincios decît două şcoale,de vreme ce ziua şcolară are numai 5 ore (ba Joia

numai 3), veţi vedea, Domnule Ministru, că sarcinasubsemnatului este de a inspecta de două ori 152 şcoli în t im pu l de 180 de zile, ia r pen t r u lu cr a r ea a dm in is trativă şi de cancelarie i-ar rămînea în acest t imp 28 dezile. Şi care este lucrul său administrativ ? 500—600 dehîr t i i intrate , care trebue resolvi te , apoi o mulţ ime deplingeri verbale, toate aceste îngreuiate încă prin lipsade autori tate faţă cu primări i le ş i subprefecturi le ş i

prefecturile.Fiindcă legile t impului şi al(e) spaţiului sînt aprioriceşi nu sufăr nici o discuţiune, de-aceea vă veţ i convingecă îndatorirea de a inspecta şcoalele din 15 în 15 zileeste o imposibili tate, asupra căreia n’a insistat nicichiar Ministrul, care-a emis ordinul respectiv. Căciaceastă dispoziţ ie cuprinsă în circulara minister ialăNo. 8. 114 din 26 Augu st 1872, n ’a u a vu t a lt efect,

Domnule Ministru, de cî t ca Prefectura de Iaşi să ra porteze cu regularitatea unui ceasornic tot la 15 zile,dacă revizorul a făcut inspecţi i . Aceste raportări s întpreţioase, întru cît se poate constata că revizorul nuspune neadevărul faţă cu superiorii săi, nici odată însănu şt iu ca aceste raportări să se f i t î lcui t drept o îndatorire a revizorului de a f i vecinic pe drumuri . Deaceea, îmi pare foarte rău că sînt s i l i t a respinge ca ne

fondat avizul onor. Consil iu permanent , că nu mi-aş îm plin i da tor ia . Din con t r a , cr ed că din Au gu st şi pîn ăastăzi puţini vor fi revizorii , cari să fi inspectat atî teaşcoli ca respectuos subsemnatul. Rog să iertaţi , dacătonu l a cestu i r a port este aspru, da r circu lara No. 8114 aumai avut odată o ref lectare analoagă cu aceasta dinpar tea predecesoru lu i meu Agură pr in rapor tu l său

nr. 253 din 12/24 Sept. 1872“.Constatări le ş i sesizări le lui Eminescu către departa

ment, ca şi cele raportate organelor regionale, î i deschidcircuite conflictuale cu prefectul de Iaşi, nu altul decît

ju n im is t u l Leon Negr u zzi, ca re în t r -o n ot ă că t r e Titu



Maiorescu protestează : „Nu ştiu de ce se plinge Eminescu, ar face bine să se adreseze la mine înainte de ase plînge, rog să-i ordoni să urmeze astfel, f i ind mairegulat , ş i mai pract ic", dar mai frecvent cu prefectulde Vaslui. Se simte obiectivitate în confruntări , curajul

raportăr i i oneste fa ţă de scăderi le învăţămîntului , tact ,pricepere, justă orientare în soluţionări.Eminescu recomanda învăţă tura minuţ ioasă , t rep ta tă

şi s igură a materie i de învăţămînt . A cri t icat dogmatismul didactic, avizînd cunoaşterea temeinicită pe pract ică . A dat sfaturi metodice ut i le predări i mai tuturordiscipl inelor . A insis ta t asupra cult ivări i l imbii naţ io nale : „Studiul principal al unei şcoale rurale sau pri

mare e l imba românească, ea este totodată organulprin care neamul îş i cunoaşte f i inţa sa proprie , organulpr in car e acest nea m m oşten eşte avînt ul int electu alşi istoric al strămoşilor lui. Copilul nu învaţă numaia vorbi corect, el învaţă a gîndi şi a simţi româneşte".A apărat drepturi le cadrelor didactice meri tori i ş i nounumite , cerînd de la primari , ş i pr in „revizuirea budgetelor comunale", să l i se asigure existenţa într-un

mod mai distins, a înfierat ignoranţa, abuzurile şidezertarea, a smuls cu iubire de ţară obrăzarele impostorilor ce compromiteau misiunea didactică, oblăduiţide rude sus-puse şi de politicieni ; a sprijinit înfiinţareade şcoli ş i construirea lor , a luptat pentru manuale in te l igente , pentru în t ronarea unui învăţămînt format ivr om â n esc, edu ca t iv şi na ţiona l.

Cînd şi cum va f i a juns la Buhăeşt i i Vasluiului nu-i

anevoie de presupus în conjunctura obligaţ i i lor de control. Acolo, pe valea Rebricei, revizorul peregrin aurcat în parcul lui Nicu Racoviţă , cumpărat de launionistul Grigore Cozzadini, suind în rotocol, pe aleide nisip, pînă la chioşcul octogonal de stejar aşezatpe butuci . înaintea lui drumeagul î l urcase, venind dela Rom a n cu u n ch iul dom n itoru lui Al. I . Cuza, şi Va sileAlecsandri. Eminescu admira Valea Bîrladului şi şi-asemnat cu creionul de plumb numele pe tăblia dinst înga intrăr i i în chioşc, sub scri je larea numelui bardului de la Mirceşti . Peste ani, parcul de la Buhăeştiintră în patr imoniul Rîşcanilor ş i scr i i torul Theodor



Rîşcanu şi-a scri jelat , la r îndu-i , numele pe un st î lpal foişor u lui de pe gorga n u l vasluian .

Comisia pentru examinarea manuale lor d idact ice d inIaşi descom plet înd u -se la începu t u l lui 1875, Ma iorescus-a adresat oficial lui Petre Poni , vicepreşedintele foru

lui metodic ieşean, rugind să-i fie recomandate „douăpersoane competente, cu care să poată f i înlocuiţ iDomnii Panu şi Lambrior“, trimişi de crit ic cu burse

în st ră in ă ta te.După aproape trei luni , ministerul primi propuneri le

Iaşi lor pentru trei din membrii e i componenţi , întrucî t în t r e t im p dem ision a se şi N. C. Ca ta r gi. P et r e P on i r e comandă pe N. Culianu, pe Şt. Vîrgolici şi pe M. Eminescu, ceea ce duse la rezoluţia aprobativă a crit icului.

Comunicarea oficială a numiri i către Eminescu s-afăcut prin adresa nr. 6 066/15 iul. 1875, al cărei conceptse păstrează :

Dom n u lu i M. E m in escu la Iaşi.

Prin în altu l D ecret Dom n esc nr. 1 221 din 5 ale curentei , după propunerea făcută de subsemnatul prin raportul nr . 5699, Dvoastră f i ind numit membru ono-rif ic în Comisiunea pentru examinarea cărţi lor didactice din Iaşi,

A m on oa rea a vă fa ce cu n oscu t d e aceasta p en tru sciinţa Dv., rugînduvă să binevoiţi a intra cît de ne-întârziat în în d eplin irea în sărcină rilor ce v i se pu n e.

Primiţi.. . M in istru

Titu Maiorescu

Poetul accepta cu sent imentul apăsăr i i a t r ibuţ i i le„onorifice", în pofida discreţiei şi a tacitului protestfaţă de orice-i îngusta modestia, obligaţii le profesionale,

t im pu l de creaţ ie şi de citi t .Cu pri lejul fest ivi tăţ i i inaugurale a Universi tăţ i i din

Cernăuţi , la sfîrşitul lui septembrie 1875 Eminescucălă toreş te în t r -acolo — trăgînd la un pr ie ten a l său —şi introduce, i redentis t , multe exemplare dintr-o cu



legere de documente is torice a lui Kogălniceanu şiSlavici.

Ştefanelli , care l-a întîlnit , şi cu care a prînzit lares taurantu l „Pajura neagră“ , re la tează că Eminescu a

ţ inut să revadă mormîntu l lu i Arune de la Horecea ş ilocul în care e l fusese găzduit la Pumnul, exclamîndu-idin st ra dă îngîndu r a t : „— Uite, colo a m locu it euşi în căsuţa cea mică era bibl ioteca s tudenţi lor români,la car e am fost ş i eu bibl iot eca r u n t im p !“

La ce se recunoaşte îndeobşte meri te lor pedagogiceale lui Eminescu şi onestelor sale raportăr i asupra real i tă ţ i lor învăţămîntu lu i contemporan , un de ta l iu nou im

plică folclorul. Entuziast, el promisese în 1875 lui TituMaiorescu ş i bunului prie ten Teodor Nica, directorgeneral în Ministerul Instrucţiunii , să întocmească unchest iona r folclor ic, ca r e u rm a să fie u l ter ior m u lt ipl icatde au tor i ta te sau pr in M on itoru l Oficial şi să fie expediat şcolilor săteşti din ţa ră.

Cunoscător al l i teraturii populare, şi fără să ştie cămerge pe drumul lu i Odobescu pentru pre ţu i rea ş i

grija de a se culege folclorul, Eminescu vedea cu îndreptă ţ i re în învăţă tor e lementu l capabi l , chemat ş iut i l pentru culegerea tezaurului popular . Teodor Nica,de la care au rămas amint i r i , a ceru t lu i Eminescu să- it r im ită m at er ia lu l promis .

La Arh ive le Sta tu lu i d in Iaş i s -a păs t ra t or igina lu l t e legr a m ei în speţa ch est ion a r u lui folcloric : „C în d t r i miteţi chestionarul relativ la poessile şi obiceiurile

popu lar e cu car e v-a ţ i însă rcina t ? Respu nd eţi a stă zi” .A fost reda cta t acest ch est ion a r ? Răspun sul , m ultăvreme neşt iut , î l dă chiar Eminescu, care ar f i putut să în t ocm ea scă de u n u l sin gu r ch est ion a r u l, ca u n u l cecopilărise la Ipoteşti, mai tîrziu activând în societăţi cuinvestigaţii de cultură rurală, culegând ca sufleor şi revizor şcolar l i teratura ţărănească pe drumurile fe luri tedin Ardeal ş i p înă la Vaslui , preţuind creaţ ia orală a

poporului român şi prelucrînd-o artistic. El, însă, şi-aasociat pe Ion Creangă, „povestitorul poporal", cum îl ca ra ct er iza se t ot el în T i m p u l din 1 a pr ilie 1882. în t r -o n ot iţ ă b ibliog r a fică a su pra r evis t ei Columna lui Traian, ce tocmai reapăruse, amintind de răspunsuri leunor învăţători harnici şi conştiincioşi ce consemna



seră obiceiurile noastre juridice — răspunsuri publicate în r evist a lu i H a şdeu — scr ia în t r e a ltele : „în că subministeriatul D-lui Maiorescu se împărţise, după cumştim, un cestionar privitor la datinele poporului la naş

tere, înmormîntări şi la alte ocazii solemne. La cestio-n a r u l acesta a lu cr a t m ai cu seam ă Ion C r ea n gă14. P eCreangă Eminescu l-a cunoscut la consfătuir i le învă-ţă t oreşt i din iulie-a u gu st 1875 ; el îl int r odu ses e la„J u n im ea 11, îl stim u lase să s cr ie, lega se o pr iet en ie p ilduitoare , l îngă care s imţea chezăşi i le perfectului devotament.

Preţuirea ş i dragostea prie tenească pentru povest i

torul din Humuleşt i , în care vedea cu justeţe întrupareageniului n a ţiona l, î l fa c pe E m inescu să -l vizit eze deseoripe Creangă în bojdeuca din Ţicău, pe prispa căreia îşipetrec după-amieze, seri şi nopţi , în discuţii , amintiri ,povestiri şi gînduri, pînă cînd pe dealul Aroneanuluiapu nea luceafăr ul de dimineaţă .

Pe caietele de revizor, Eminescu înregistrează sutede doine, cîntece, balade, poveşti, zicale, frînturi del imbă populară . M an u scrisu l rom ân esc 2275, excelînd

în locu ţ iu n i din vr em ea r evizor a t u lu i, se cr on ologi-zează prin eîteva date : 13 august, 29 noiembrie, 2 decembrie 1875.

La 4 iunie 1876, acelaşi ministru G. Chiţu aduceatelegrafic la cunoştinţa lui Eminescu că a fost „pus îndispon ibili ta te pr in decret dom n esc11 şi-i cerea să pr edeaarhiva revizoratului , inventaria tă , inst i tutorului Darzeu,

delegat gira nt ş i acesta ra port ă de execut ar e .

D o a m n a M i c l e

Pe o filă din A m artolon sot iria, din biblioteca sa, astăzi M anu scrisu l rom ân esc 1064 (fost 6003), fila 82,

poetul ş i-a însemnat, muind în cerneală violetă , un moment înăl ţă tor din iubirea pentru Veronica Micle . Ea

îi dă ru ise flor i de cu loa r ea sen in u lu i d in och ii e i şipoetul, în cerul fericirii , o asemuia madonelor rafaelice:„Ziua de 4/16 febr. 1876 a fost cea mai fericită a vieţii



mele. Eu am ţinut pe Veronica în braţe, s tr îngînd-o Iapiept, am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe carele voi ţ ine în toat ă via ţa m ea “.

Textul descrie de-aproape portretul femeii îndrăgite.

Cum car tea populară respect ivă î i va f i cerută împrumut peste cîţiva ani de filologul Mozes Gaster, spreconsultare, în vederea scrieri i L iteratu ra popu lară (1883), Eminescu a şters însemnarea intimă trecîndpeste ea vîrful peniţei muiată în cerneală de fum gra^,apăsînd violent şi s trăpungînd hîrt ia . Cuvintele vechis-au putut întregi şi , odată cu ele, consemnarea emoţiei îndrăgostitului.

Transportat imaginativ, el scruta în 1876 teogoniileAsiei şi integra plenar mitului iubiri i propria sa făptură . îm pru mu ta tă a legoric zeului Kam a deva :

Părul n egru, chipu l oach eş Şi obrazul arămiu,Ochii mari se uit cu sete,

L u cesc n egri, m oa le, viu .

Marginal compunea, după un ingenios Călindariu turcesc, anagrama Uxe Nime , care , răs turnată ş i urmări tă invers, l i teră cu l i teră, dădea numele Eminescu.

Pe alt manuscris , de factură prozodică populară, redactarea introduce în context numele Veronicăi Micle :

A lei , V er on ică dragă,

Uite, frunza cea pribeagă E ca viaţa noastrăntreagă ; A lei , d u lce V eron ică , Despărţirea rău n e strică,Viaţa trece, frunza pică.

P oetu l renu nţ ă la versu l

Din viaţa n oastră m ică.Conjuncturi din psihologia poetului trec în micile

prelucrări folclorice M ă n treb i, d ragăn tro zi, A lei , mică, alei dragă, şi după ce se va depărta de Iaşi Eminescu retopeşte mater ia lul pe f luenţa a t re i s t rofe , in-



t r odu cîn d în cea d e-a dou a declar a ţ ia d i rectă a afecţ ie i.Aceloraşi revers ibi l i tăţ i ale beat i tudini i pr in care t re

cea u ei li se alătu ră m adr iga lul n efin i t L u m in ez e stel ele. în M an u scrisu l rom ân esc 2262, care adună, copiate

citeţ de mîna lui Eminescu, Cîteva irmoase, ce se cîntă la masă, Cintece de lume din jumătatea întî ia a secolu-lui (Extrase dintrun manuscris cu cîntece), se citeştela cîntecul 25 anagrama Acinorev, care pr in inversaredă numele Veronica . A cin orev scrie el şi peste cinte-celul de lume înger cu păr blond din M an u scrisu l r o -m ân esc 2281.

în r ipos t a in t it u la t ă M in te şi in im ă, poetul se subs t i tuie prezent convorbir i i de casă dintre Ana (numelede botez al Veronicăi) , o „mătuşă“ — în fond mamaei — şi copiii Bibi şi Muţi, figurări ale fiicelor poetei.

Aluziile privesc pasiunea celor doi lirici şi explicăpentru cine scr isese Eminescu Povestea codrului, ceapare la 1 martie 1878, cu t î lcul rememorării drumeţieifăcută cîndva ş i însoţ ind pe pr ietena sa în vecinătăţ i leVăratecului .

Cînd era adolescentă, maica Epraxia Diaconescu (+7ianuarie 1967, în vîrstă de 107 ani), care văzuse întîiaoară pe Eminescu la Văratec, cu cîţ iva t ineri ieşeni, îş iamintea şi de prezenţa Veronicăi Micle acolo : „El erade-o statură mijlocie, frumos, cu plete mari şi răvăşite,aşa cum îi era şi sufletul lui t înăr şi dornic de viaţă.Nu prea dich is it ş i pu ru rea dus pe gîndu ri .

Cînd venea la mănăstire, trăgea la o maică, AsineftaErmoghin, ce-şi avea casa în susul colinei după cimitir .

în ca sa m u lt r et r a să de restu l ce lor la lt e, st ă tea cît et rei-pa t r u zile şi a poi îşi lua valea în lum ea lui debăjenie.

Tot în acea vrem e am cu n oscut -o şi pe Doam naVeronica Micle, care venea cu cele două fete ale ei— după c î te se spune, una din e le ar f i dat la t iparni ţăscr isor i le pu rt at e în tr e m am a ei şi Eminescu.

Doamna Veronica era foar te f rumoasă, cu părul băla i

şi răvăşit, ochii mari albaştri ca cerul senin, cînta caun înger de nu se auzea nic i musca în toată mănăs t i reaşi pînă hăt departe cînd da gura versului ş i melodieide pe cerdacul casei unde locuia şi , cîteodată, de pe poian a Ţigă n cei sau de pe la Pă du rea de Ar gint ".



Totu-i credibil , Veronica Micle avea casă la Tîrgu-Neamţ fa ţă-n fa ţă cu şcoala pr imară „Grigore Ghica“ .La Văratec a veni t vară de vară, locuind la maica Fe-vronia Sîrboaica, pe-aproape de intrarea în mănăst i re .

Localnicii din Filioara, comună pe raza căreia se în a lţ ă Vă r a t ecu l, p or n in d d in şoseaua P ia t r a N ea m ţ -Tîrgu Neamţ, susţ in că feer icul peisaj din Călinfile de

p ov es t e red ă dou ă t opice d e-a colo : „pă du re a de a rgint", astăzi rezervaţie de mesteceni l îngă Ocolul Sil vic Văratec şi „codrul de aramă“, făgetul pe dealuldespărţ i tor de Agapia ş i care eî teva săptămîni toamnapr inde croma t ica a ră m iului :

De treci cod ri d e aram ă, de d ep arte v ez i albind Ş au zi m îndra glăsuire a pădu rii d e argint.

în ca r n a va lu l din 1876, poe t a n -a pa r t icipa t la n ici oreuniune, prefer ind famil iar i tatea gospodăriei ş i rever ia discretă a lui Eminescu : „pentru a s imţi farmeculcarnavalului am trăi t , draga mea pr ietenă — scr ie

Eugeniei Frangolea — într-o mare int imitate ş i amici ţ iecu mine însămi, în care- ţ i pot spune că-mi af lu at î tamulţumire ş i-mi doresc să nu t reacă de fel aceastăs tare a suf letului meu, care m-a făcut mai fer ici tă decî to m ie de alte plă cer i".

Vrednică de subliniat se înscrie epistola ei din 15 febr u a rie 1876 : „S în t m om en t e în viaţ a m ea, iubitamea pr ietenă, cînd s imţi că se petrece ceva în suf let ;

dar eul meu încă nu-i în s tare să-ş i dea seama precisde toate cîte încearcă şi le simte, o stare care se poatetr a du ce în m odu l ce ur m ează : s înt lucru r i car i se înţeleg, dar nu se spun, în care inima simte în aşa chip,

în eît n u gă seşt i cu vin t e ca re să exp lice a cest sen t im en tcar e nu e al tceva decî t o nă zuinţ ă va gă“.

Lipseşte scrisoarea următoare, prin care am fi cu

noscut aprecier i le Veronicăi asupra prelegeri i In flu en ţa

austriacă asupra românilor din Principate, ţ inu tă deEminescu duminică 14 martie 1876. Pentru modul cum,dintre contemporani , un s trăin cul t ivat pr ivea pe Eminescu, este raportul lui Hans Wenzl, consulul austriacdin Iaşi , prin care transmite contelui Iulius von An-



drassy, ministru de externe la Viena, buna opinie p e r sonală asupra conferinţei rost i te de poet în sala uni versităţii ieşene.

Con su lul îl cr edea pe E m inescu „p r ofes or u n ivers ita r 14,ştia că este şi redactor-şef la Curierul de lassi. Comunicarea lărgeşte informaţia şi asupra interesului cu careaudi tori i urmăriseră expunerea lui Eminescu. Anexăşi pent ru documentare , Hans Wenzl t r imi tea t raducerea în l imba germană a conferinţei lui Eminescu după t extul apărut în Curierul de lassi.

La puţ in t imp după dest i tuirea lui Eminescu d in r e -vizorat şi în t imp ce opozanţi i part idului conservator,politica şt r i de t ipu l And r ei Viza n ti, Geor ge MissaiL Pantazi Ghica, George Vernescu, D. Giani şi „tutt iquant i“ , calomniau pe antecesori , pregăt ind t r imiterea în ju deca t ă a m in işt r ilor din ca bin et u l La scă r Ca ta r giu ,pr eveni tu lu i Titu Maiorescu i se incr im in a „îm pr u m u tu lfăcut d-lui M. Eminescu şi ajutorul d-lui I. Slavici, studenţi la Universi tatea din Viena şi Berlin“, comiţînd,după expresia mandatului nr . 10734, „o adevărată r is ipă

de banii Statului , dînd cu împrumut bani publici şi cutermen nelimitat la favoriţ i de-ai săi“. Contabil i tateagenera lă a depar ta ment ului Învăţă m înt ului îi maiimputa că salariase lunar pe poet cu 500 lei cî t fuseserevizor, t recîndu-se sub tăcere faptul că Eminescuexerci tase at r ibutele de îndrumare-control peste două

ju deţ e, poe t u l fiin d în scr is în bu get u l fiecă r u i ju deţ cur etr ibu ţie luna ră de 250 lei.

Con ştient de va loa r ea cr eat oa r e a „fa vor iţ i lor 11 c a r e onoraseră pagini le Convorbirilor literare cu opere in t rate în tezaurul scrisului românesc şi găsind spri j in în intenţ i i le oneste ce-1 călăuziseră la acordarea „ajutorului" bănesc lui Slavici şi bursei de studii lui Eminescu,. . împrumut" condi ţ ionat contabi l iceşte de rambursare după promovarea poetului la o ca tedră univer sitară, Titu Maiorescu în cercul etic al convingerilor sale

a sfidat cu „ironică indiferenţă" pe cei ce-i răstălmăceau buna-credinţă, contest îndu-le dreptul acuzăr i i .

Veronica î i scrise încurajator lui Eminescu, care î irăspundea răni t , dar mîndru printr-o epistolă ce nu s-apăstrat decît în copie : „De acum rămas fără o poziţ ie m a t e r i a l ă asigurată, purt înd lovi tura morală ca o r a n ă



care nu se mai poate vindeca, voi fi nevoit să reiau toiagul pribegiei, neavînd niciun scop, niciun ideal. . . Osingură fericire ar renaşte în sufletul meu, dacă aş putea să ascund nedreptatea. Poster i tatea nu vreau să

afle că am suferit de foame din cauza fraţi lor mei.Sunt prea mîndru în sărăcia mea. I -am dispreţui t ş i

acest gest e prea mult pentru un suf let care nu s-acoborît în m ocirla vr em u r ilor de a zi“.

în t r -a lt ă scr is oa r e că t re E ugen ia F ra n golea , Veronica dă dovada perfectei informări asupra s i tuaţ iei cînd în fierează actele arbitrare ale conducerii de stat şi ia apărarea „oamenilor distinşi ş i capabili", între care Emi

nescu , Slavici, Bodnărescu şi alţii, care, deşi ocupaserăfuncţii modeste, fuseseră aruncaţi pe drumuri, ţ inte alecalomniilor. Rîndurile scrisorii ilustrează că ea înţelegea m a şina ţiu nile polit ice ale zilei : „Aşa se înt îm plă

în tot dea u n a în t r -o ţa ră gu ver n a t ă de pa r t ide ; în da tăce unul ajunge la putere, vine cu o întreagă suită, celem a i ad eseori oa m eni de m ică import a n ţă ; ş i dacă sepoate spune acelaşi lucru despre d-1 Maiorescu, cel pu

ţ in suita lui era eli ta lumii noastre intelectuale".Eminescu anunţa în Curierul de Iassi nr. 36/1877 căsătoria Eugeniei Frangolea cu Samson Bodnărescu.

Destituit ş i prigonit de guvernanţi , Eminescu şi-aaf lat salvarea l îngă inima pr ietenului Ion Creangă,care a împărţi t frăţeşte cu el bucătura de pîine şi căl dur a din bojdeu că .

Evenimentele următoare au înăspri t ş i mai mult zi

lele poetului la ştirea agoniei mamei sale. La mijloculverii 1876 orice nădejde pentru salvarea Ralucăi, canceroasă şi cu nervii zdruncinaţi, se excludea. Bolnavanu se mai putea ridica în capul oaselor. La început deaugust moartea da tîrcoale casei din Ipoteşti şi acolo segăsea u : că m ina ru l, H a rieta şi Nicolae. D in B u covinafu chemată cu îngrijorări Aglae ; de la Iaşi erau aşteptaţi Mihai, care mai zăbovi, şi Matei, ce se pregătea sădevină ofiţer.

Ostenită în retortele ei, inima celei ce dăduse făptură poetului, încetă să bată la 13 august 1876 „la oradouă spre zece din zi“. Trupul slab şi de culoarea paiului uscat , izbăvit de du rer i, lăsă urm aşă fă r ă sfîrşit.marea- i amint ire.



Ipoteşteni i au păstrat în minte zeci de ani chipul în du r er a t a l poe t u lu i la cea su l în m or m în t ă r ii m a iciisale, cum însuşi mărturiseşte în Pierdută pentru mine , z îm bin d prin lu m e treci , poem scr is în acea vară pentru

Veronica Micle :

Pe m aicăm ea sărm ana at îta nam iubi t o Şi totuşi cînd pe dînsa cu ţărînăa acoperito, Părea că lu m eai neagră, că in im a îm i crapă Ş i aş f i vrut cu dînsa ca să mă puie-n groapă [...] Cînd clopotul sunatau, plîngea a lui aramă Şi rătăcit la minte strigam unde eşti , mamă ?

Priveam în fundul gropii şi lacrimi curgeau rîu Din och ii m ei n ev red n ici p e n egru l ei sicriu .

Ei desluşeau că Eminescu venea cînd şi cînd la moviladin ţ int i r im, s tând în prelungă reculegere, parcă încer-cînd să ajungă în meditaţ ie ş i recunoşt inţă umbra celeidin care porn ise.

Pos tuma Pierdută pentru mine , z îmbind pr in lume

treci, aş ternută polemic în t r -un t recă tor impas a l dra gostei , este o rel icvă încărcată de imputări pentru fer icirea pierdută şi de chezăşii asupra part icipări i luitorenţ ia le la înt reţ inerea acestei iu bir i :

Pierdu tă pen tru m ine zîm bind pr in lum e t reci !Ş i eu săm i ştiu osînda... să te iu besc în v eci, în v eci du pa ta um bră eu braţul sănt ind ,

D ea gen elor m işcare n ăd ejd ea să m io prind , Z îm bet u l gu rei cru d e săm i f ie al m eu cr ez —Purt înd în suf let moarte , tu vesel să mă vezi .

Candorile ivite din iubire î i dau lui Eminescu conşt iin ţa d ifer en ţ ier ii şi r ep licii celor „viclen i, fă ţ a r n ici11şi care pătează iubirea „cu umbra plăcer i i unei z i le“ .

Argumentul afect ivi tă ţ i i ce poar tă „copi lei" cu păr

de aur „ce mintea miô pierde" este pur , dedar înd căn ici „p e m a ică-mea sărman a, a t î ta n -a m iu bi t -o“.Prelungi tă , destăinuirea alunecă spre elogi i aduse rostului existenţei ei feminine în viaţa sa, ca urmare adimensiunilor crescute pe care amorul î l luase în sim



ţ iri le şi în concepţiile lui. Momentan pare că se resemnează, durerea-i devine dragă (principiul romantici lorintimişti : dureros de dulce); pre ţui rea porni tă d in iu bire face loc, iar ca la romantici, l irismului generos.

Etapa protestului acuzator trecuse şi , înapoiat la ves

t igi i le suvenirului tandru, poetul , ajuns la hotarul contrastului , amnestia cu largheţe. Regăsirea armoniei , înt ruchipată în subt i lul joc inte lectual a l împăcări i t rans pune în penel de cuvinte peisajul ul icioarei pe careVeronica venise cu paşi „de copil“ pe ul i ţa Butului nr. 4din Iaşi căt re el :

O stradă prea îngustă

Părea că se făcea —Ş i case lun gi şi n egre P e d ouă p ărţi era.Pe dînsa nu luceşte Un sin gur fel inar —Eu tr ec în cet şi f lu ier

In su f let cu am ar, Deod ată sim t în u rm am i Venind, t ipt i l t ipt i l ,Pas sfiicios d e fată ,Uşor ca un copil.

Vasile Gramen Pop. pe care Eminescu î l înt î lnise în1868 la societă ţ ile „Rom â n ism u l" şi „O r ien t u l" înBucureşt i , scosese în 1873 de sub t ipar un amplu repertoriu al scri i tori lor români. Lucrarea aduna, pe provincii , biografiile l i teraţilor noştri din cele mai vechit impuri , începînd cu harnic i i t ipografi ş i t raducătoribisericeşti din evul mediu şi cronicarii , şi pînă la contemporani . Cum imprimarea dic ţ ionarului depăşea posibi l i tăţ i le lui Vasile Gramen Pop de a plăt i imprimareanu-i rămase decît ca-n 1873 să t ipărească jumătate dinlucrare, partea I , urmînd ca în 1876 să apară şi parteaa Il-a .

In coaiele Conspectului asupra li teraturii române şi scriitorilor ei de la început şi pînă astăzi, în ordine cro-nologică (urmare) Eminescu şi Veronica Micle se regăsiră, la vîrstă de 26 de ani, prezentaţi cuviincios în



casete biobibliografice, care le consemnează preţuireageneraţiei . Tomul prezenta casete similare şi pentru Miron Pompiliu, Ioniţă Scipione Bădescu, Samson Bodnărescu, prieteni buni ai lui Eminescu şi Veronicăi.

în a ceea şi va r ă 1876, E m in escu că lă tor eşt e la Bu cu

reşti , vizitînd pe Maiorescu, pe cînd familia acestuia făcea menaj comun cu Kremnitzii pe str . Vestei nr. 13 A.Atunci Eminescu cunoaşte pe Mite Kremnitz , informatăde mai înainte asupra f izicului şi talentului lui de cătreMaiorescu, Th oder iţă Rosett i şi Wilh elm Krem n itz.Potrivit obişnuinţelor vremii , poetul ci teşte după o cinăla Kremnitzi secvenţe din Călin—file de poveste, pecare — notează Mite — „toţi o găsiră foarte bună, dar

eu nu eram de aceeaşi părere , pentru că poezia pomenea foarte mult de l icurici şi de multe al te gîngănii detot felul care vorbeau ; un gen de poezie care nu mi-aplăcut niciodată şi mai ales pentru că atunci nu eram

în s t a r e să ju d ec fa r m ecu l lim bii, pe ca r e n -o cu n oş team de ajuns“. Mite nu-1 recepţionează favorabil nicicînd îl descrie fizic vestimentar, nici în privinţa disciplinei spirituale.

Monahii mănăstirii Rîşca, din jud. Suceava, la 25 kmde Fălticeni, spuneau în 1909 despre Eminescu, că asosit cîndva acolo (de presupus în etapa 1876—1877) şică a locuit „o chilie izolată, mai mult o baracă" în grădina din dosul mănăstir i i (zidită de Petru Rareş în1542), „loc de o frumuseţe feerică rară, mai ales searape lună“. Odaia, de aproximativ trei metri lungime, eracăptuşită cu şipci de molid, pe dinăuntru f i ind humuităşi dată cu var. Mobilierul primitiv consta din masă şiscaun bătute în pămînt , sobă şi un pat . InformatorulFel ic ian Bat i s t cont inuă: „Mul ţ i de pr in împre jur i mile mănăstir i i cunosc versuri de-ale lui Eminescu carin-au fost scoase la iveală, fie din prejudiţii , f ie din neştiinţă". Se citează o poezie, Elisa, de 20 de strofe, despre viaţa unei decăzute. Cu toate că în spusa vîrstnici-

lor înfloreşte imaginaţia, M. Sadoveanu i-a acordatcrezămînt.

Din toamna 1876 pînă-n toamna următoare poetult rece pr in redacţ ia Curierului de lassi, periodic în care



a publ icat nuvelele Cezara şi La an iversară, semnatăcu pseudonimul Gajus. Veronica dă aici t raducerea

M orel lei de Edgar Allan Poe (8 octombrie 1876) subpseudonimul Tolla.

L a „C u r i e ru l d e I a s s i “

Foarte buna edi ţ ie Scrieri politice şi literare, voi. I(1870—1877), Buc., 1905 îngrijită de Ion Scurtu şi G. T.Kiri leanu, necont inuată, ş i prima parte din culegerea

Icoan e v ech i şi icoan e n ou ă (1974) au publicat colaborări le valoroase ale lui Eminescu — începînd din iunie1876, în coloanele Curierului de Iassi — de poli t ică internă şi externă a românilor, art icole istorice, l i terare,de critică dramatică, sociale, economice, de învăţămînt,recenzii , note, şt iri , anunţînd pe ziaristul de concepţiede la Timpul .

Puţin cunoscută este darea de seamă din Curierul de

lassi pe care Eminescu o face raportului de activitatea „Clu bu lui st u den ţi lor Un ivers i tă ţ i i din Ia şi“ pe1875—1876, semnînd cu iniţialele M. E. şi în care, dupărezerve şi sublinieri (t ineretul din Iaşi dezaprobase vehement a tunci convenţ ia comercia lă încheia tă în t re ţaranoastră şi Austro-Ungaria) , recomanda studenţ i lor act ivităţ i practice legate de specificul fiecărei facultăţ i :„Filologii clubului ar putea să se ocupe, de exemplu, cu

strângerea locuţiunilor şi proverbelor, cu chestiunilefonologice ale l imbii române, cu stabil irea nomenclaturi i şt i inţ ifice, cu adunarea numiri lor de plante, insecte, metale şi altele. E drept că acestea sînt chestiunicare cer muncă, dar n-ar suferi de steri l i tatea tezelorcu totul generale. Am pune de exemplu întrebareacum de se preface în l imba română grupul sc în şt ? Ce

în r â u r ir e a re i con son a n s (jot ) a su pr a voca lelor şi con

soan elor cu ca re se înt îln eşt e ? Cum se poa t e e xplicaprefacerea lui d în j (put red — put re j iune, veşted-veşteji t) ? Iată eî teva numai din sutele de chestiuni dedeta lii, ca re m erită at enţ ia u nu i fi lolog t înăr .

Venim la jurişt i . N-ar fi oare bine ca să cercetezech estiu n i ist or ice a le drept u lu i rom â n ? Ce este em -

13 — P e u rm ele lu i Em inescu



baticul ? Ce, instituţia răzăşilor ? Care sînt foloasele şicar e defect ele inst ituţ iei breslaşilor ? Cum era u or ganizate breslele, ce pu ter i judecăt or eşt i aveau ? Apoivine terenul larg al dreptului canonic , rămas cu totul

în desu et u din e astăzi. Ca re sîn t p r in cip iile de d r ept a le«Obiceiului pămîntului», întrucît î l întîlnim în croniceşi documente ? Ce înţeleg documentele supt denumireade «dr ept rom â n esc»?

Cît despre ş t i inţele naturale , a icea terenul e nemărgini t . Las’că aproape toată nomenclatura de pîn-acumaeste coruptă, dar chiar metodele pedagogice, cu totulneintuitive, în care sînt scrise cele mai multe cărţi de

şt i inţă naturală ar meri ta ser ioasa luare aminte a ac tualilor studenţi şi viitorilor profesori la institutele se-cundare“ .

Firea indepedentă a poetului şi ieşirile avocatuluiMircea, care dispunea de „Tipografia Naţională", de a-iimpune ca Eminescu, dincolo de convingeri, să ia apărarea edilului ieşean Past ia , a tacat de ziarul Steaua

R om ân iei , î l determină pe poet să părăsească „foaea

vitelor de pripas", nepăsător de piedicile vieţii , dar l i ber în demnitate, şi asta-i ajungea — dincolo de lipsur i ! P or n i iar căt re Crean gă.

Emil Gîrleanu, informat de Tinca Vartic, gospodaradin bojdeucă, povesteşte despre Eminescu şi Creangăcă atunci „cînd li se ura de oraş şi de lume, apucaudrumul Sculenilor , unde făceau băi ş i ră tăciau apoiz iua în t reagă în pădur icea de pe malu l Pru tu lu i . Al tă

dată fugeau tocmai în Tîrguşor, dincolo de bariera laşului , la cr îşm a lui Ţîru, dimpr eun ă cu Zah ei, fr a t ele luiCreangă. Acolo, tolăniţi pe iarbă, puneau de le cîntaudoi ţ igani zdrenţăroşi — unul cu seripca şi celălalt cucobza — cîntecele glăsuite altădată de către BarbuLăutaru , ia r e i mîncau f r ip tură de h î rgău cu mămăli -guţă ; aceste se preparau lîngă dînşii , pe iarbă. Şi trăiau

în a lt ă via ţă , în a lte vr em u r i ş i-n a lt ă lu m e.

Dar mai ales scoborau cărarea din vale de casa luiCreangă şi suiau Dealul Ciricului, pe care îl măsurau

în lu n g pîn ă la via r egr et a t u lu i Ia n ov — în la t pîn ă înzare , pl imbîndu-se pînă la vremea mesei", pregăti tă cuarome şi dichisuri culinare de îngriji toarea lui Creangă.



„Eminescu stătea la Creangă cîte două şi trei zile, iaralte dăţ i cîte o săpt ăm înă în ş ir . Atu n ci pun eau ei m ultela cale şi multe mai plănuiau în odaia cu ferestre mici,tă ia te în pă ret ele de vălă tu ci al ca sei".

Amănuntele concordă cu amintir i le lui G. Panu.Alt ă dată , Tinca Va rt ic destă inu ia folclor istu lu i Gh. T.

Kir i leanu că „Eminescu cînta f rumos cîntece populareşi avea un glas dulce de-ţi dădeai şi cămaşa să-l asculţi.Mai ales îi plăcea să cînte Frunză verde barabo i , Dur duleană hăi .

In încheierea evocării lui Eminescu în geografia spi

r i tuală a laşului , convorbir is t , reproducem imul din„jocuri le Junimei” — în iminenţa campaniei mil i tareruso-române- turce — ceea ce învederează o dată maim u lt lipsa om ogenită ţi i polit ice a gru pă r ii . „J ocu l“ s-aconsemn at în t r -u n par iu in teresant :

A st ă z i în 2 Ap r i l i e 1877 su bsem n a ţ i i m em br i i ai S o-c ie tă ţ i i Jun imea aprec i ind rezu l ta tu l resbo iu lu i ce es te a se în cepe în t r e Ru sia şi Turc ia , n e a m îm păr ţ i t în două tabere . Tabăra în t î ia crede că Rus ia va f i înv in -gătoare ; eară tabăra a doua su s ţ in e că Tu rcia va b irui . Fie care membru d in tabăra ce va p i e rde p r in soarea se înda toreş te a p lă t i un napoleon tabere i ce va f i gh ic i t rezu l ta tu l resbo iu lu i .

P R O C E S V E R B A L

T A B Ă R A Î N T l I A

B . Con t a M . Em in escu I. Crea n gă P. Veruss i S . Bodnărescu

I . M . M el i k M . Pom p i l iu Petre Gr igor iu

T A B Ă R A A D O U A

S. G. Vărgolici P. P. Carp P. V. Missir

A . N a u m D. I. R oset t i V. Pogor Mich er u

R u şi(i) bă tu ţ i , în să n u d e tu rci I . C. N egr u z z i



P r otocolul şedinţ ei „J u n im ei" din 7 sept emb r ie 1872, în cadr ul căreia Eminescu cit ise î n g e r ş i d e m o n şi F l o a r e a l b a s t r ă . Te x tu l

e redactat de A. D. Xenopol

Reflectând asupra anilor nefaşti de slujbaş la Iaşi ,Eminescu işi scria ironic, pe-o fi lă de manuscris poetic, fişa zădărniciei trudelor lui frânte de stâlpii societăţii în care-i fusese dat să vieţuiască : „D. MichalisEminescu, vecinic doctorand în multe şt i inţ i nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvântului şi în

conflict cu judecătorul de instrucţie, fost bibliotecarcînd a şi prădat biblioteca, fost revizor la Şcoalele defete, fost redactor en chef al foii vi telor de pripas şial mu ltor ju r n ale n ecit i te cola bora tor



Pe firul Ariadnei in Bucureşti

Sos i t î n B uc u re ş t i

La începutul lui noiembrie 1877 Eminescu intra înredacţ ia Timpulu i , în care avea să conducă cinci ani ş iopt luni comentariul cotidian, demascarea fi l is t inismului l iberal , dînd cu această frămîntare profesional-ce-tăţenească expresie cr i t ic ismului său onest . Treptat , ro busteţea sa fizică şi spiri tuală, supusă la încordări , esteminată de pr ivaţ iuni ş i as tenie . Energie chel tui tă pînă

în ce le m a i n eîn sem n a t e com pa r t im en t e de presă , ob li-gîndu-se cu exasperare apelului de onoare al lu i Ti tuMaiorescu ş i munci i de baricadă legată de convingeri ş ide n evoia pî ini i.

Cruciada împotr iva l iberal i lor nu putea f i comodă ş i ,cu f i rea lui , nu împărtăşea autolăudăroşeni i le conservatorilor sensibili la aluziile ce-i viza şi înscriind din

n imic acuze Timpulu i .La Bucur eşt i, Em inescu nă dă jdu ia în spr i jinu l lu i

Maiorescu — de care-1 dis tanţa di ferenţa de vî rs tă ş ideferenţa de cultură. Socotea al t reazem colegial i tatealui Slavici. Din 1869, o temeinică amiciţie statornicisecu povest i torul , în temeiată pe s t imă ş i încredere maimul t decî t pe af in i tă ţ i t emperamenta le . Ea se c imentase şi în săptămînile de şedere a lui Slavici la Iaşi. . .Ma iores cu şi Slavici î l ch em a seră la Bucur eşt i . E m inescureia la T i mp u l comuniuni le pr ieteneşt i cu autorul lu i B u d u lea taich ii. Cînd poetul se înfunda în l ipsuri de



nu-şi mai vedea capul , Slavici î l împrumuta ş i , de cî teori a fost nevoie , în casa lui s-a găsi t o cămară pentruEminescu. Subchiriaş la Slavici, Eminescu s-a bucuratde con diţ iile gospodă r iei ord on a te a a cestu ia, cu toat e că,refractar reguli lor r igide, poetul nu l i se putea adaptacu stricteţe.

Retr ibuirea la T i m p u l era nesigură ş i în funcţie desubscripţii le junimiştilor, greu platnici cînd se găseau,ca atunci, în opoziţie. La intervenţia lui Maiorescu, dinBucureşt i , către Pogor ş i N. Drossu să întreprindă coti zări printre conservatorii ieşeni ca Eminescu şi Slavicisă poată f i p lăt i ţ i în rostul de redactori , Vasile Pogor î i

răspun se cin ic : „Am r îs mu l t de ch imer a ce urm ăr eş t i în pr ivin ţ a ce lor 600 fr a n ci a i lu i S la vici şi E m in escu .Ai dor i ca în România , unde toa te s tau ca f runza pe

apă, numai Slavici ş i Eminescu să f ie scuti ţ i de f luctua-ţ iunile mărei ş i de spuma talazuri lor . Vis îneîntător ş ipr ea quietfs tu , p e ca r e înse m ă voi încerca de a-1 real isadacă se poate, înse fără mare speranţă de succes. . .“

La 4 noiembrie 1877, Maiorescu adresează lui IacobNegruzzi o scrisoare, în care, după ce-1 rugă să-i tr imităbiografia sa şi a lui Costache Negruzzi, de introdus înediţia a 12-a a L ex icon u lu i B rock h au s, vestindu-i căFranzos ş i Wilhelm Scherer î i ceruseră volumul tradus

R u m ăn isch e S k izzen (recenzat în Germa nia), încheia :„Cum stă(m) cu contribuţiile T im pu lu i ? Fă bine, spunesă se tr imită banii adunaţi lu i Rosett i . Căci Eminescu

con t in u ă a m ur i de foa m e — a gonia poeţ i lor r om â n i".Răspunzînd, Negruzzi se scutură de insistenţele in

t erm ediar e pe lîngă Ca rp : „L a cine să mă adr esezpentru contr ibuţ i i le T im pu lu i ? Car p şi Dr ossu vinmâni sau poimâni la Bucureşti . înţelege-te, mă rog, cudînşii".

Aceleaşi preocupări le reia altă scrisoare din 7/19 de

cem br ie 1877 ; iar d ezin t er esu l lu i V. P ogor pen t r utraiul lui Eminescu şi Slavici, neplătiţ i de cîteva luni cared a ctori, peripa t etizează pe Negru zzi : „P ogor măscoat e d in săr i te. Am fos t la d însul , am s t ăr u i t să a dunebani ş i să v i - i t r imi tă , dar am fos t to tdeauna în t împi-



Pa gina a 2-a d in t r -o scr isoar e a lu i Va s i le Pogor că t r e Titu Maiorescu (19 noiembrie 1877), prin care se zeflemisesc con

diţ i i le de trai ale lui Slavici ş i Eminescu la Bucureşt i

nat cu aceeaşi liniştită supărare ce-1 caracterizează. Cudînsu l n u e de fă cu t t r eabă. De geaba : P ogor n u -i om u lcare ar putea eşi din nemişcarea şi pasivitatea sa pentrun imic în lum e. Ţar a pier e, P ogor se piapt ăn ă ! Adică se în t in de p e ca n a pea cu o ca r t e în m în ă şi n u fa ce n im ic“ .



în or d in e cr on ologică , n ot ă r i le de m a i jos id en t ifică

l ocu in ţe l e bucu r eş t ene a l e lu i Eminescu , az i nă r u i t e , da r f i x a t e p e h a r t a m e m o r i a l ă a B u c u r e ş t i l o r p r i n p e r e n i t a tea a r t i s t i că a poemelor t ipăr i te , de la Poves tea co -dru lu i la L u cea fă r u l , ş i a munci lo r gaze tăreş t i l a T i m p u l . Scur t e l e op r i r i vo r f i î n so ţ i t e de ind ica ţ i i l e con tempor a n i lo r , de da te ex t r a se d in manusc r i s e l e ş i co r esponden ţa sc r i i t o r u lu i , de r ecunoaş t e r i pe t e r en .

Cînd ven i de la I aş i în no iembr ie 1877 , Eminescu a

locui t în s t r . Speranţei , ş i Slavici în A m in t i r i a descr i s cu och i i v i z i t a to r u lu i aces t p r im adăpos t bucu r eş t ean a l poet u lu i : , ,0 căsc ioară în s t i l ţ ă r ăn esc , s ingu r ă în cur te , cu p r idvo r de s t î l p i de l emn , două odă i l a mi j loc cu o t i ndă , î n f undu l că r e i a s e a f l a o mică bucă tă r i e" . E r a dere t ica t de o babă „muscă lăg ioa ică“ , Raisa I f t imovic i— ş i aceas t a f oa r t e r a r , sp r e a nu - i î ncu r ca h î r t i i l e , î n s emnăr i l e , manusc r i s e l e , că r ţ i l e p r ă f u i t e pe masă . Ade

vă r a t ă dezor d ine sub c o lb !“Din Sper an ţe i î ş i t r anspo r t ă luc r u r i l e l a Ca ima ta . Mă n ă s t i r e a C a i m a t a „ c ă z î n d î n r u i n ă “ e r a p e l o c u l u n d e

Locuinţa lu i Eminescu în cur tea Caimate i d in Bucureş t i



s t r . S f in ţ i l o r a junge az i î n ungh i ascu ţ i t Bu levardu l Repub l i c i i , l ă s înd loc impozan tu lu i ho te l t u r i s t i c „Mun t e n i a ". Un s em n d e p i a t r ă , st r î n s î n g r i la j p e b u lev a rd u l amin t i t , l a n r . 44 , r eamin teş t e desp re c t i t o r i a S tane i ş i

a lui Nicolae Bozianu din 1732. Aici a locui t Eminescu în t r -o ch ilie , „su b n işt e b o lţ i scu n d e şi a fu m a t e ". Igr a sia s e r i d i ca l ep ro as ă p e z i d u r i ş i a l t m a r t o r d ă d e t a l i u l bure ţ i lo r d in co l ţ a re ş i l a î nche ie tu r i l e duşumele i . Emi n es cu a s c r i s d e s p re ea î n t r e ş i r u r i l e zo r i t e a l e u n e i epis tole t r imise din Floreş t i , la 13 iul ie 1878, lu i Ronet t i Rom a n ş i I . L . Car a gia le : „Măi oam en i bu n i , ce m a i face căs u ţ a m ea ? M a i m erg e ca r e -v a d i n v o i p e l a d î n s a , n u de a l t a de c î t ca să se l ege de fa t a pop i i cea ocheş i că" de l a Ca imata . î n t r e i s t ro fe de no tes in t im , l a ca re n -a m ai r ev en i t n i c i o d a t ă , s - a d e s c r i s î n am b i an ţ a căm ăru ţ e i m ă n ă s t ir e ş t i :

O, chilia mea sărmană Cu negritul, tristul zid,

Dacă n a ţ i f i v oi în lu m e A ş f i stat să m ă ucid .

P l i c u l s c r i s o r i i a d r e s a t ă d e E m i n e s c u î n i u l i e 1 8 7 8 l u i R o n e t t i R o m a n , p e a d r e s a r e d a c ţ i e i z i a r u l u i T i m p u l



Era ch i r i a ş i i ! bă t r îne i ca re mă tura b i se r i ca ş i dumi n i c a v in de a l um i nă r i la pa n ga r . I on i ţ ă S c ip i one Bă de scu , ca r e -1 văzuse a colo , evocă locu in ţ a aceas ta de p a r c -a r fi fo s t a u n u i s ă r m a n s t u d e n t m e d i e va l : „în ă u n t r u u n p a t de s c î ndu r i , e u o ve l i n ţ ă a l bă , î n c o l ţ o m a să de b r a d

c u un s c a un de l e m n , i a r î n j u r u l pe r e ţ i l o r po l i c i oa r e a c o p e r i t e c u c ă r ţ i . T a v a n u l d e s c î n d u r i a f u m a t e d e vr em e , r oase de ca r i şi p line d e pă ien jen i ş. Masă , scaun , c ă r ţ i , pa t , t o t u l e r a a c ope r i t c u un s t r a t g r os de p r a f . Pe jos , rogo j ină , i a r de dedesub t pământu l l ip i t ş i ne t ez it de ba ba b i se r i c ii ".

La F loreş t i -Dol j

D u pă c e în va r a 1878 a u t o r u l lu i Popa Tanda l -a r u p t gr e u d i n a n ve r gu r a zia r is t ic ă , E m i ne sc u , a j u t a t su bs t a n ţ ia l d e Th oder i ţ ă Rose t t i , a me r s l a F lore ş t i -Dol j.

Ca s ă fi e t r a d u s în t i m p u t i l vo i. I d i n F r a g m e n t e z u r G es ch i c h t e d e r R u m a n en , d o c u m e n t e t r a n s cr i se d i n a r h i

ve le şi b ib liotec i le Vien e i d e Eu d oxiu Hu r mu zak i , Slavic i , r e ţ inut în vara 1878 cu probleme de şcoa lă ş i cu t r e bu r i l a A c a de m i e , s - a g î nd i t s ă r e c om a nde pe E m i n e s c u p e n t r u r e d a r e a î n r o m â n e ş t e a b o g a t e l o r m a t e r i a l e i n t e r e s î nd i s t o r i a noa s t r ă f e uda l ă . E m i ne sc u e r a in d i ca t şi p e n t r u c u n o a şt e r e a p e r fe c t ă a li m b ii g e r m a n e ş i a l i m b i i r o m â n e a r h a i c e , ş i d e p a s i u n e a c u c a r e u r

m ă r e a t e x t e l e c r on i e ă r e ş t i ş i pub l i c a ţ i i l e l u i H a şde u d e s p r e v i a ţ a ş i l u p t e l e r o m â n i l o r p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă na ţ iona lă , ze l i s to r i c pe ca re poves t i to ru l d in Ş i r i a i -1 ş t i a d i n i n t i m i t a t e . M a i e r a c e va . E m i ne sc u — de m a i p u ţ i n d e u n a n v e n i t l a B u c u r e ş t i , l u p t î n d c u s t r î m t o - r i le b ă n e ş t i şi s u fe r i n d — p u t e a fi a s t fe l a ju t o r a t î n t r -o fo r m ă d e m n ă .

F i in d a c ce p t a t ă r e c om a n da r e a lu i S la v i ci, E m i n e scu a p l e c a t pe li n i a fe r a t ă Buc ur e ş t i— P it e ş t i — Cr a i ova la F l o r e ş t i - D o l j , i nv i t a t de j un i m i s t u l N i c o l a e M a ndr e a , căsă tor i t cu Zoe Bă lcescu , nepoa ta de f r a t e a r evo lu ţ i ona r u l u i .



Casa Nicolae Mandrea din Floreş t i -Dol j , în care Eminescu at r adus F ragmen t e Hurmuzak i , voi. I, în vara 1878 (Ulei de Zoe

M andr ea )

St rădan i i l e l u i Eminescu , î n ae r cu ra t , l a F lo reş t i , c a s ă d e a h a i n ă r o m â n e a s c ă d o c u m e n t e l o r H u r m u z a k i , a u d u r a t p e s t e d o u ă l u n i , v r e m e î n c a r e , a ş a c u m i n f o r mează Slav ic i , ca re l -a v iz i t a t pes te Ol t , poe tu l s -a s imţ i t „ s ănă tos t un ş i -n vo i e bună . E ra numai e l l a conacu l moşie i , s ingur , ad ică în foar te bună soc ie ta te” .

Din per ioada Floreş t i lo r se cunosc t re i sc r i so r i a le lu i E m i n e s cu . P r i m a s u b r e d a c t a r e a d e c on c e p t ( M a n u -

scrisu l rom ân esc 2262, f i la 89) , în care poetul comunică l u i Thoder i ţ ă Rose t t i mu l ţumi r i l e ce -1 î nvă lu i au î n peisa ju l o l t enesc : „Locul în care sun t e c î t se poa te de f rumos . R îu r i , cod ru , ş e s , dea lu r i , mun ţ i î n depă r t a re , f r u m o s a d i c ă î n p u t e r e a c u v î n t u l u i , î n c î t s ă f i u B o d n ă r e s c u a ş n e n o r o c i p o a t e Convorbirile cu A m in t iri de călătorie ale unui june. D a r n u m a i g r i j a a s t a n - o a m , c i m ă m ă r g in e s c a m u lţ u m i ze ilo r î n d e o b şt e şi D o m n u l u i

M a n d r e a î n d e o s e b i d e î n g ă d u i r e a u n u i c o l ţ d e p ă d u r e , car e îm i dă toan e b un e şi săn ă ta te11.

So l ic i t a adresan tu lu i 100 de l e i d in „o mie de l e i no i , a că ro r des t i na ţ i e pa re a f i î n pa r t e ce l pu ţ in de a v i z i t a ţ a ra Ol tu lu i” . Poe tu l î ş i ind ică adresa : M. Eminescu, co



muna Floreş t i , p lasa J iu l de sus , judeţul Dol j , s ta ţ ia telegra f ică p oştală Fil iaşi.

A doua ep i s to l ă , păs t r a t ă î n fo tocop ie ş i î n t r -o r ep ro d u c e r e î n l ’ Independance roumaine , a f o s t a d r e s a t ă l u i

Carag ia l e ş i l u i Rone t t i Roman , r ămaş i pes t e va ră î n Bucureş t i . P r in ş i ru r i l e e i , Eminescu , î n t r -o ve rvă de s t insă în t r e g lu m ă ş i i ron i i, î şi ru ga co legi i de l a T i m p u l să nu -1 dea u i t ă r i i ş i s ă - i s c r i e desp re î ncăpe rea i g ra s io a să p e c a r e o lo cu i a în c u r t e a C a i m a t e i d i n B u c u r e ş t i : „M a i în t î i n u lip s e sc a v ă m u lţ u m i p e n t r u m u lt e le s cr i s or i ce m i le -a ţ i t r i m i s, p u i n d u -m ă p u r u r e a î n c u r e n t c u c e e a c e se î n t î m p l ă în l u m e şi î n ţ a r ă .

D in s c r i so r i l e voas t r e ce l e mu l t e s - au bucu ra t su f l e t u l m e u î n a d î n c şi s -a u u n s c u u n d e l e m n u l ve s e lie i i n imi i me le . Desp re pa r t ea mea , a l u i Moş I f t imie Ta l - p ă - l a t ă , v e ţ i ş t i n u n u m a i c ă t o t m ă u s t u r ă p i c i o r u l ş i v ă d u c d o r u l ş i v ă t r i m i t c i o r i l o r î n c r u c e a h o t ă r ă l o r , p e n t r u c ă n u -m i s cr is es er ă ţ i ş i n i m ic î m i v es t is er ă ţ i d i n c ît e s -a î n t îm p l a t ă r ă , a r i h n ă u d ă n t o t ă r a .

F i i n d u ^ m i t e a m ă c ă d e l e n e ş i d e f r i c ă d e c h e l t u i a l ă

m a r e ş i r u i n ă n u v e ţ i m e r g e n i c i u n u l l a p o ş t ă , c a s ă c u m p ă r a ţ i m ă r c u ţ ă ( v e d e - v ^ a ş i l a M ă r c u ţ a ) v ă t r i m e t una de 15 ban i ca să -mi scr ie ţ i o sc r i soare : tu , Ronet t i Roman , s -o s c r i i , că e ş t i ma i p r i cepu t ş i t u Cara i e l i s ă pui degetul . . . în loc de i scăl i tură ş i să se spuie acolo în s c r i s o a r e c u m v ă m a i m e r g e , c u m s t ă ţ a r a , l u m e a ş i p o li t ica , despr e iub i tu l m eu Rose tach i a l ias Ber li coco să -m i s c r i e ţ i d a c ă t o t m a i e m a r e ş i t a r e î n s a t u l l u i C r e m e n e ş i a l t e ch i ţ i buşu r i a semenea . Apo i s ă -mi t r imi t e ţ i „Tim p u l" ca să fa c ş i eu h a z ...“

îş i in d ică a d r e sa : Fil iaş i pos t res ta n te .De cu r înd a i e ş i t l a i vea l ă a t r e i a s c r i soa re , t r imi să

d in F lo reş t i unu i cunoscu t d in Cra iova , p r in ca re - i so l i c i t a des lu ş i r i î n p r iv in ţ a f r a t e lu i s ău ma i mic Mate i , de l a ca re , î n împre ju ră r i l e t r ep t a t e i demob i l i ză r i , nu m a i p r im i s e şt ir i :

Dra gă Gh iţă ,Te rog i n fo rmează mă pr in t r un mic r espuns dac ’a

sos i t f ra te m eu cum va la Cra iova , căc i sperez sâ f i ven i t p en t ru că a rm a ta s a d escon cen t ra t .



S cr i e m i t e rog m u l t , sub urm ătoarea adresă : M. Em i -nescu, Poşte res tante, Fi l iaş i .

N u u ita şi r esp u n d e că se v e z d ea i p r im i t acea stă scrisoare.

A l t eu a m ic, M . Em in escu

G h i ţ ă , c ă t r e c a r e s e î n d r e a p t ă s c r i s o a r e a l u i E m i n e s c u , e st e Gh e o r g h e F e r a r u d i n C r a i o va .

S u b l o c o t e n e n t u l M a t e i E m i n e s c u , d e p e u r m a f a p t e l o r d e a r m e p e c â m p i i l e B u l g a r i e i , l a S m î r d a n ş i P l e v n a , a r e v e n i t î n ţ a r ă c u ş a s e o r d i n e , d e c o r a ţ i i ş i m e d a l i i r o m â n e ş i r u s e ş t i : „ V i r t u t e a m i l i t a r ă " , „ C r u c e a t r e c e r i i Dunăr i i ” , „S t eaua Român ie i " c l . V-a de r ăzbo i , „Cru c e a d e a u r c u s p a d e a S f . S t a n i s l a v “ , „ C o m e m o r a t i v a r u s ă “ , „ A p ă r ă t o r i i I n d e p e n d e n ţ i i " .

Înc în t a t de pe i s a ju l do l j an , de l i n i ş t e , de cond i ţ i i l e c a ză r i i şi d e l u c r a r e a la c a r e s e a n g a ja s e , p o e t u l a r ă m a s p î n ă î n t o a m n ă l a F l o r e ş t i , t i m p d e d i c a t i n t e n s t r a d u ce r i i Fr a g men t e l o r din tom. I (376 pagini ) , ce va vedea lumina t iparu lu i în 1879 . Aic i , l a F lo reş t i , sub impres i i l e m a t e r i a le lo r c ă r o r a le d a h a in ă r o m â n e a s c ă î n 1878, s -a p r o d u s d o cu m e n t a r e a ş i r ă m â n e d e fi xa t — c u m a a r ă t a t P erp es s ic iu s î n vo i . I I I a l Opere i lu i E m i n e sc u — in t e n ţ i a p o e t u lu i d e a r e d a c t a p a r t e a c en t r a lă a Scr i sor i i l l l a , d i a lo g u l d i n t r e M ir c e a ş i B a ia z id , u r m a t d e e p i s od u l b ă t ă l i e i d e l a R o v i n e . I a t ă c e s e c i t e ş t e î n t r a d u c e r e a l u i E m i n e s c u , la p . 270 : „S e f ă c u p r e c u m p ă n i r e n u m a r e în p a r t e a o a m e n i l o r p r i n a d a u s u l d e t r u p e s î r b e ş t i ş i b o s n i a c e , î n t e m e i u l c ă r o r a î n d r ă z n e ţ u l s u l t a n , s i m ţ i n d u - s e m a r e î n p u t e r e a s a , s e f ă c e a c ă d e p e p r i s t o l u l b i s e r i c i i S f . P e t r u d i n R o m a î şi v a p u n e s ir e p u l s ă m ă n â n ce o v ă z ".

P e s t e î n t î i a v e r s i u n e a t r a d u c e r i i , E m i n e s c u a a d u s s u b s t a n ţ i a l e î m b u n ă t ă ţ i r i s t i l i s t i c e î n r e d a c t a r e a p r e d a t ă p e n t r u t ip ar .

R e v e n i t î n C a p i t a l ă

D o v a d ă a a d m i r a ţ i e i , s i n c e r u l u i d e v o t a m e n t , c h i a r a i u b i r i i l u i T i t u M a i o r e s c u p e n t r u E m i n e s c u e s t e c ă , m u t î n d u - s e , i - a t r a n s p o r t a t l u c r u r i l e î n l i p s ă a c a s ă l a



e l , în s t r . Heres t rău n r . 27 , în t r -un „ ia tac luminos" . La în a p oier e , p oet u l, r e fr a ct a r or a r u lu i ca sei şi ce r em on ia lu lu i de conversa ţ i i l a cea i , l a cafea , seara , nes imţ in - d u - s e î n l a r g u l t e m p e r a m e n t u l u i s ă u d e b o e m , d u p ă

c î t eva z i l e s - a mu ta t . Pe ace l eaş i t eme iu r i a r e fuza t ş i confor tu l famil ie i Kremni tz d in s t r . Dionis ie ş i s -a în t or s la ,,m u scă lă g ioa ică “ , a şa cu m r e iese d in în scr isu l lega t î n M an u scrisu l rom ân esc 2255, fila 337 :

C H I T A N Ţ A

A m în ch iriat Dlu i M. E m in escu odaia N o. 1, d in ca-sele m elle, cu p reţu l de patru zeci cin ci lei n oi pe lună

împreună cu serviciul şi am priimit chirie pentru doă luni. Iar în căzu de ru pere a în voelii n oa stre, su n tem

dator a ne vesti cu 14 zille înainte.

B u cu resci 1878 N ovem brie 28 st . v ech i R aisa I ft im ov ici

C o n t r a c t u l d i n t r e R a i s a I f t i m o v i c i ş i E m i n e s c u , c a r e î n c h i r i a z ă , l a 28 n o i e m b r i e 1 878, c a m e r ă î n s t r . S p e r a n ţ e i — B u c u r e ş t i



De a ic i , l a începu tu l lu i 1879 , î ş i pur tă ca laba l îcu l în Calea Vic to r i e i . î n casa Ra i se i I f t imov ic i va popos i t emp o r a r î n 1 8 8 4 , c î n d p l e a c ă d e l a S i m ţ i o n , d a t ă c î n d î l c e r c e t e a z ă a d o le s ce n ţ i i D im i t r i e S t ă n c e sc u ş i I o n e s c u -D o - b r o g e a n u . U lt i m u l e vo c ă lo cu i n ţ a d e c v a s ir u s t i ci t a t e b ă t r â n e a scă , „î n t o a r s ă c u s p a t e l e s p r e s t r a d ă ". î n c u r t e c r e şt e a n e c ă lc a t t r o sc ot u l p e s t e ca r e u m b r e a n u c u l r o t a t d i n m i j l o c . „ S t r a ş i n a d i n f a ţ a c a s e i s e p r e l u n g e a p e s t e p r i s p ă ş i s e s p r i j i n e a p e n i ş t e s t î l p i c u p a r m a c l î c d e l a un capă t p înă l a ce l ă l a l t , ne l ă s înd loc dec î t i n t r ă r i i " . Aic i f iu l I po teş t i l o r r egăsea , î n două r îndu r i , adăpos t c u c e r d a c s ă t e s c . P o e t u l u m b l a d e s c u l ţ î n i n t i m i t a t e ş i p u r t a c ă m a ş ă l u n g ă c u r î u r i , p e t r e c u t ă l a g î t c u c i u c u r i

ol teneş t i .I n t r - o s c r i soa r e că t r e N . I o r ga , Zamf i r Ar bo r e , ca r e

în e î t e va p e r iod ice ş i la oca zii d ife r i t e a p u b lica t a m in t i r i r ă z l e ţ e d e s p r e E m i n e s c u , p r e z i n t ă l o c u i n ţ a p o e t u l u i d i n p r e a j m a M i n i s t e r u l u i F i n a n ţ e l o r , p e c a l e a V i c t o r i e i nr . 107 , f o s t a casă a economis tu lu i I on S t r a t . : „Amicu l meu , r ăposa tu l Miha i Eminescu , mina c i t i t l a l ocu in ţa sa de pe Ca lea Vic to r i e i , de l î ngă Ca lea Gr iv i ţ e i , î nce

p u t u l d r a m e i s a l e B ogd a n Dra goş, pe la 1879 ; îmi aduc a m i n t e c ă e r a t o a m n ă ; la c e t ir e a fo s t d e fa ţ ă ş i C. B ă r - cănescu , ca r e înce r case a n i c în t a o do ină , cu v in te l e fi in d sc r i s e de r ăposa tu l Miha i . Aceas t ă do ină , z i cea Miha i , o v a c î n t a A n a C . B ă r c ă n e s c u . E l l u ă m a n u s c r i s u l l u i Miha i , ca s ă - l s c r i e pe no te . Unde s în t aces t e no te ş i poes ia ? Nu ş t iu ".

I n 1880 poe tu l , s t ă t ea în ma ha la ua S f. Cons tan t in , p e

s t r . S e g m e n t u l u i n r . 9 , p r o p r i e t a t e a a v o c a t u l u i I o n C h i - r i ţ e s cu , „c lă d i r e f ă c u t ă p e n t r u a f i d a t ă c u c h i r i e ", lu m i n o a s ă ş i o r i e n t a t ă s p r e s u d , u n d e î n c h i r i a s e d o u ă c ă m ă r u ţ e . C ea d i n fa ţ ă , la c a r e i n t r a d ir e c t d i n d r u m p r i n - t r - un cu loa r î n tunecos , s e d imens iona a s t f e l : l ung imea d e 3 m e t r i , î n ă l ţ i m e a d e 2 m e t r i ş i j u m ă t a t e . C o m u n i c a p r i n d o u ă f e r e s t r e j oa s e c u z a r e a u l iţ i i. I n v e ci n ă t a t e se d e s c h i d e a u a l e i l e p a r c u l u i p o p u l a r „ G r ă d i n a c u c a i " d e p e c h e i u l D î m b o v i ţ e i . P r i n a c e l e a ş i g e a m u r i s t r ă b ă t e a u a r o m e l e t e i lo r , c în t e c u l p ă s ă r i lo r d i n C iş m i g iu şi r o m a n ţ e l e înd r ăgos t i ţ i l o r , î n bună vec ină ta t e . I n ace l an , so ţ i a p r o p r ie t a r u l u i c on d u s es e p e T i t u Ma i or e s cu v e n i t p e n t r u



p r im a o a r ă la E m i n e s cu , în cu r t e fii n d m a i m u lt e c or p u r i de case .

î n Ma n u scr isu l r om â n esc 2268, f i la 217 îş i creiona cu g r i j ă i n v en t a ru l d e cam eră : o o g l i n d ă , o s o f a , d o u ă s cau n e , u n d u l ap d e că r ţ i , u n l av ab o u cu ce l e n eces a r e , d o u ă r î n d u r i p e rd e l e , u n fo t o l i u , o m as ă fo a r t e m are , o m aş i n ă d e ca f ea , u n c r em ar i u , o ca r a f ă d e ap ă , u n l i g h e a n , d o u ă p a h a r e .

Ai c i lu c r a , a i ci se o d ih n e a a ş eza t î n t r e p r i m a fe r ea s t r ă ş i s o b a d e cu l o a rea m o l i f t u l u i . Uş a s cu n d ă d i n s t î n g a

în că p er ii d ă d ea în t r -o că m ă r u ţ ă r e s t r în să p e n t r u d ep oz it a t boa r fe , lem n e , t ean cur i d e că r ţ i , r ev i st e , s t i cle . Din c înd în c înd , î l gospodărea ş i - i a lbea ru fe l e spă lă to reasă Mar ia Pe t re d in s t r . Berze i n r . 1 . După c inc izec i d e an i , c e le d o u ă căm ă r i au fo s t lo cu i t e d e E u g en J e b e l e a n u .

C lă d i r e a a f o st b o m b a r d a t ă d 6 h i t le r i şt i î n d im i n e a ţ a de 24 augus t 1944 ş i pe pe r imet ru l e i pus t i i t , c î t ăva v rem e p a rc p en t ru j o cu l co p i i l o r d i n ca r t i e r , s e î n a l ţ ă as tăz i , în s t r . Ioan S lav ic i n r . 7 , b locul ing iner i lor d in M i n i s t e ru l M i n e l o r ş i P e t ro l u l u i . Im ag i n ea v r em e l n i cu lu i l ăcaş eminesc ian o păs t rează o fo togra f i e d in 1939 ş i s c h i ţ a î n c ă r b u n e l u c r a t ă d e o t a l e n t a t ă p i c t o r i ţ ă d i n v e ci n ă t a t e , E le n a Za p a n .

B ă t r î n a M ar i a P e rd i ch i , f i i c ă d e an t r ep ren o r s a s v en i t l a B u cu re ş t i d u p ă i n cen d i u l d i n 1 8 4 7 , i s t o r i s ea u n u i r e p o r t e r c ă î n c a s a e i d i n s t r . D o m n i ţ e i a s t a t d o u ă l u n i c u c h ir i e E m i n e sc u . N u p r e c iza a n u l, d a r a fi r m a c ă E m i

n es cu , l a p l eca r e , i - a t r i m i s g r ăb i t ch i r i a r e s t an t ă ş i o s c r i s o a re cu s p ec i f i c a ţ i a c ă l u c ru r i l e n e r i d i ca t e î i r ă - m î n d a r . M a r i a P e r d i c h i a p ă s t r a t p î n ă l a m o a r t e a e i t r e i fa r fu r i i d i n a m in t i t a d a n i e .

î n 1881 p oe t u l gă zd u ia , p e st r . E n e i n r . 1, p e t a t ă l să u v e n i t l a B u c u r e ş t i s ă - i c u m p e r e î m b r ă c ă m i n t e , s ă - i d e a cev a b a n i ş i c ea s orn ic d e au r . L în g ă lo cu i n ţ a M it e i Kr em ni tz (as tăz i s t r . Biser ica Enei , n r . 16) , Eminescu locuia

o o d a i e l a e t a j , î n f u n d a t ă p e u n g a n g . R a d u T u d o r a n o ap r ec ia în 1939 sipa ţ ioasă , cu „o s ingu r ă fe re as t r ă ca re d ă d e p e g eam l î c î n s p r e cu r t ea i n t e r i o a r ă . Or i en t a t ă c ă t r e n o r d , a c ea s t ă fe r e a s t r ă n u p u t e a î n t r -a d e v ă r să p r imească n i c ioda tă lumina soare lu i " . Camera , -p r in g r i j i l e O r t a n s e i S z a t h m a r i , p ă s t r ă m u l t e d e c e n i i p a r t e d i n l u -



Patul lui Eminescu, din fosta sa locuinţă din s t r . Ene i nr . 1 , păs t ra t p înă în 1939 de Ortansa Sza thmari

crur i le de care se s lu j i se poe tu l : soba , un pa t de lemn în n e gr i t şi cu ve r t u r a lu i gă lb u ie . S it u a t ă lîn ă Ba ia cen t r a l ă , î n f a ţ a ac tua lu lu i i n s t i t u t de a r h i t ec tu r ă , „Casa C a r o l P o p p d e S a t h m a r i “ , l a c a r e s e i n t r a d i n s t r a d ă p r i n t r - u n g a n g l ă s î n d p e d r e a p t a ş i p e s t i n g ă c î t e d o u ă pr ă vă l i i scun de , a fos t dăr âmată la 20 au gu s t 1939.

La 27 oc tombr ie 1881, sc r i i to ru l î şi dă ad r esa p e Calea Victor ie i n r . 102 , i scă l ind ca mar to r p ro toco lu l căsă to r i e i gaze ta r u lu i a r de lean Dion i s i e Mi r on cu Va le r i a Vo- r onca . Sub înch i r i a l a S lav ic i „o oda ie l a r gă în ca r e avea un pa t s imp lu , t r e i s caune de l emn , o masă de b r ad . că r ţ i mu l t e t i x i t e pe două po l i ţ e l ung i ca de v r e - o pa t r u m e t r i , o m a ş i n ă d e c a f e a p e s o b ă , u n l i g h e a n d e p ă m î n t

în t r -u n colţ ş i -u n cu fă r vech i ; p e p e r e ţ i, n ici o ca d r ă “. Er a suspenda tă deasup r a une i t ap i ţ e r i i ş i a v i z i t a t - o , u c e n i c fe r v e n t c î şt i ga t d e p o e m e le t i p ă r it e î n Convorb ir i l i terare, Vlahuţă . Casa , demola tă în 1935 , se găsea în t re s t r . Episcopiei ş i s t r . C. A. Roset t i , l îngă Ateneu, aproape de s t r . F în t în i i , pe ca r e s e păs t r a încă z idă r i a t ea t r u lu i de l a F în t îna Roş ie a l Domni ţ e i Ra lu Car agea . S l av ic i o m o t i v e a z ă c a p r e f e r i n ţ ă p e n t r u a p r o p i e r e a d e r e d a c ţ i e



ş i de b i r tu l lu i Enache. în apr i l ie 1883, în aceeaş i c lă d i r e s e v o r m u t a p a s a g e r b i r o u r i le T i m p u l u i .

Veronica Mic le sos i se în decembr ie 1881 la Bucureş t i , i n t e r e s a t ă s ă - ş i r e g l e m e n t e z e p e n s i a d e p e u r m a l u i

Şte fan Mic l e , pe ca re i -o t ă răgănau l i be ra l i i de ma i b ine de u n a n şi ju m ă t a t e ; se î n t î ln i s e şi vo rb i se cu p r i e t en i i poe tu lu i , dar , b î r f i t ă , pe Eminescu î l oco l i se , ceea ce va regre ta cur înd . în 1882 , poe tu l şedea p rov izor iu în s t r . Buzeş t i n r . 5 , unde , după conci l i e re , Veron ica re v ine l a 10 februar ie 1882 , chemată ş i rămîn înd la e l pînă la 16 februar ie , c înd p lecă. Sosi tă la Iaş i în 17 fe b r u a r ie , î i e x p e d i a z ă u n ş ir d e t e le g r a m e p e a d r e s a :

Dsa le Eminescu S t r a d a B u z e ş t i l o r 5 l a Buk(ureş t i )

P o e t u l s e m u t a s e a i c i d i n c i r c u m s t a n ţ ă d i s c r e ţ i e , îm p r u m u t a se b a n i şi h a in e p en t r u o fer ic ir e de cît eva zile :

A d r e s a p o e t u l u i p e p l i c u l u n e i s c r i s o r i a V e r o n i c ă i M i c l e d i niarna 1882



Ş i ’a tu nc i pr in ca său n d u lce gen iu t r ece Fru m os şi b l înd ... părea că i gen iu l z ine i C el ei m a i m î n d r e n a st ă l u m e r ec e.

Vlahu ţă a v i z i t a t l ocu in ţe l e poe tu lu i de pe s t r . Ep i s cop ie i ş i s t r . Ş t i rbe i Vodă în decembr ie 1882 (ambele c lăd i r i demola t e în t r e t imp) . Al t ă da t ă î l î n t â lneş t e pe dr umul d in t r e gaze tă ş i casă , evoca r e inc lu să în File r u p t e , Buc. , 1909 : „In1x-o d imineaţă , era pr in sărbăto r i le C r ă c i u n u l u i , m ă d u c e a m la E m i n e s cu . E l st a î n Ş t ir b e i V o d ă î n t r - o c ă s u ţ ă v e c h e . C u m s c o b o r a m d i n s p r e Episcop iei , pe l î ngă o t e l Mân u , î l văd îna in t ea m ea v i in d

zg r ibu l i t , cu gu le r u l r i d i ca t , cu pă lă r i a p l eoş t i t ă t r a să pe och i , cu m î in i le l a p i ep t , v îr î t e în mâ nec ile un u i p a l t o - n a ş c a m s u b ţ i r e l . V e n e a r e p e g i o r , î n f u g a m ă r u n t ă ş i s ă l t ă r e a ţ ă a p i c i o a r e l o r î n g h e ţ a t e , c ă c i e r a n u m a i î n ghete ş i e ra zăpadă ş i v i sco l mare . . . I l gon ise f r igu l d e -a c a s ă şi ve n e a l a c a fe n e a s ă s e în c ă lze a s că . A m i n t r a t l a « I m p e r i a l » , n e - a m a ş e z a t l a o m a s ă m a i p e a p r o a p e d e s o b ă , — p e fa ţ a p o e t u lu i , p u r u r e a s fi oa s ă , e r a î n d i m i n e a ţ a a c e e a o b l î n d e ţ e ş i o b u n ă t a t e d e c o p i l s f î n t . îm i în t in se m în a , ca să vă d c î t e d e r ece , — îm i sp u se c ă d e d o u ă z i l e n u s - a m a i f ă c u t f o c l a e l , c ă t o a t ă n o a p t e a a t r e m u r a t , c ă e ş i c a m u m e d ă c a m e r a l u i , ş i c ă m u l t e s ă r b ă t o r i t r i s t e a a v u t e l d e c î n d f a c e u m b r ă p ă m î n t u l u i , d a r p r i n a ş a u r î t ă s ă r ă c i e ş i g î n d u r i u r â t e , c a d e d a t a a s t a , n u - ş i a d u c e a m i n t e s ă f i m a i t r e c u t " .

C u m z i d u r i l e m u s t e a u , d e c o r u l i n t e r i o r e r a d e z o l a n t ş i p r o iec t e l e de căsă to r i e cu Ver on ica s e zădă r n iceau

i a r ă ş i , E m i n e s c u s e î n t o a r s e p e n t r u a d o u a o a r ă l a S l a v i c i , d e a s t ă d a t ă î n n o u a l o c u i n ţ ă a a c e s t u i a d i n Pia ţa Amze i n r . 6 , l î ngă b r u tă r i a l u i Cr i s t ea Mic iu , f oa r t e ap r oape de Maio r escu , pe ca r e - 1 f r ecven ta z i ln i c . Şi a i c i ace l a ş i l ung co r ido r su spenda t l a p r imu l ca t , c u m i n t r a i î n c u r t e a în g u s t ă , p e d r e a p t a ! I n c a sa aceas t a s - a p r odus p r imi ţ i l u i şoc de a l i ena ţ i e . Sub

i n f lu en ţa găzdo iu lu i ş ir i an , î nce r ca s ă păs t r eze cu r ă ţ en ia ş i r î n du ia la ; da r , du pă nop ţ i d e de l ir , h î r t i ile e r au a f l a t e pe jo s , pe masă , p r e tu t inden i , f o i r i s ip i t e d in t r - o absurdă a lgebră e ro t ică , i s to r ică , economică , soc ia lă , văd i r i a l e i n t r ă r i i î n t r ag ica dezo r d ine . Pe l î ngă obses i i



Cafeneaua „Imper ia l" d in Bucureş t i , f recventa tă de Eminescu ,Slavici şi Vlahuţă

-de cabale, Eminescu îşi scria în agenda de la vestă, înfaţa temerilor justif icate ale Ecaterinei Szoke Slavici ,părăsită de soţ şi plecat de cîteva zile la Sibiu :

„N u ţ i-i r u şin e madaim S(lavici) ?



L o c u i n ţ a l u i E m i n e s c u , s u b c h i r i a ş a l l u i S l a v i c i , î n P i a ţ a A m z e i din Bucureş t i

Am auzi t servi toarea c-ai spar t ogl inda din cauza ei ,din gelozie în contra ei. Bine-ţi stă una ca aceastaD-tale femee serioasă ?“

în vecin ă t a t ea locu in ţ ei de a tu n ci, a st ăzi se cit eşt e peo placă aplicată pe blocul din Piaţa Amzei nr . 10—22 :„Pe acest loc s-a aflat casa în care scriitorul Ion Slavicil-a găzduit pe marele poet Mihail Eminescu în 1883“.

în et apa pr im ă va r a 1888 — ia n u a r ie 1889, du pă ca re

a fost internat fără întoarcere, locui o „odăiţă sărăcăcioasă s i tuată într -o cot i tură întunecoasă din fundăturaunui coridor din etajul al III- lea al vastului labir int alhodorogitei case Mercuş din Piaţa Teatrului Naţional", în ch ir ia t ă la dom n u l H er m a n Wein ber ger . Ch ir ia i-oplătea cri t icul l i terar Nicolae Petraşcu, t înăr diplomat,din ce putea obţine cu t i t lul milei de la MinisterulAfacer i lor Externe pr in Petre P. Carp. S-a păstrat o

chi tan ţă d in t r i s ta dura tă d in urmă a z i le lor poetu lu i : ,,L.N . 50 Am primit suma de lei noi cincizeci de la

d. M. Eminescu, plata chiriei de la 5 iuliu pînă la5 august 1888.

Herman Weinberger“ .



P l a ca d e m a r m u r ă d i n P i a ţ a A m z e i-B u c u r e ş t i , a m in t i n d d e l o c u i n ţ a l u i E m i n e s c u î n u l t i m a f a z ă a m u n c i l o r l u i z i a r i s t i c e

la T i m p u l

Eminescu , î ncă l ţ a t cu bo t ine spa r t e , pu r t înd pă lă r i e t a r e , î na l t ă , bo r t i t ă ş i deco lo r a t ă ducea ex i s t en ţă r e t r a să , nep r imind pe n imen i , ev i t î nd să apa r ă în t r e cu noscuţ i i de a l tădată ş i c înd , to tuş i , t rebuia să- i v iz i teze o f ăcea cu s f i i c iune , t e r o r i za t de amin t i r ea c l aus t r ă r i lo r , „cupr ins de g r i ja că a doua z i , neav înd cu ce- ş i

p lă t i ch ir i a , va fi da t a f a r ă ” .

R e d a c ţ i i l e „ T i m p u l u i "

I t i n e r a r u l e m i n e s c i a n s e c o n t i n u ă c u l o c u r i l e d e mu n că a l e gaze ta r u lu i , cu cămă r i le de r eda c ţ ie a l e T i m -

pu lu i , î n ca r e Eminescu ş i - a mis tu i t p l inu l ma tu r i t ă ţ i i .Cînd a sos i t în Bucureş t i l a f ine le lu i oc tombr ie 1877 ,

e l a f l ă r edac ţ i a T i m p u l u i în p om p osu l p a lat „D a c ia 11, de la începutul Căi i Mogoşoaei col ţ cu s t r . Lipscani , l a e ta ju l I , în aceeaş i c lăd i re cu t ipograf ia Th ie l ş i



W e i ss , unde z i a ru l c onse rva t o r c on t i nuă să s e t i pă r e a sc ă . Ş t e f a ne l l i p r e z i n t ă e xp re s i v î n A m in t i r i m e d i u l d e m u n c ă a l lu i E m i n e s cu î n a c ea s t ă r e d a c ţ ie m o b i l a t ă sumar , pe ca re a v iz i t a t -o l a 14 augus t 1878 . Un m e m e n t o î n m a r m u r ă p e s t r . L i p s c a n i d e s l u ş e ş t e a s t ă z i

pe t r e că t o r : „î n a c e a s t ă c a să poe t u l Mih a i E m i ne sc u a lu c ra t ca r eda c to r l a z i a r u l -«Timp u l» în t r e 1877— 1879“ .

Mun c i în a c e s t l oc cu S la v i c i şi Ca ra g ia l e a p r oa pe d o i a n i . I n n r . 230 d i n 18 oc t om br i e 1879 r e da c ţ i a a nun ţ ă c ă î ş i m u t ă b i rou r i l e pe s t r . Ac a de m i e i l a n r . 19 , nu d e p a r t e d e G r ă d i n a „ U n i o n " , d e s p r e c a r e , î n O n o a p t e fu r tu n oa să , p o v e s t e ş t e c u p a r a p o n J u p î n D u m i t r a c h e i p i s t a t u l u i I p i nge sc u pă ţ a n i a s a c u R i c ă Ve n t u r i a no .

Moni t o ru l c onse rva t o r s e c u l e ge a a c um î n T i pog ra f i a m ode rnă a l u i Gre go i r e L u i s d i n Ca l e a Vi c t o r i e i n r . 21 , i n s t a l a t ă î n c a sa Hr i s t odo r , v i z a v i de c o fe t ă r i a An t on ş i Vasi le Capşa . De la 16 februar ie 1880 redac ţ ia î ş i duse m obi l i e ru l sum a r pe s t r . L u t e r a nă n r . 9 , a dm i n i s t r a ţ i a c on t i nu î nd să r ă m î nă pe s t r . Ac a de m i e i ş i z i a ru l i m pr i - m î nduse de l a 1 m a r t i e a c e l a ş i a n l a t i pog ra f i a l u i Ş t e fa n Mih ă l e scu d i n s t r . Li p sca n i n r . 11.

De l a 6 mar t i e 1880 , r edac ţ i a f i in ţează în s t r . Lu t e r a n ă n r . 11 b is , da r i n t r a r e a se fă c e a p r in s t r . Ca lv ină . Incepînd cu nr . 92 , d in 23 apr i l ie 1880, t ipograf ia lu i Şt . Mi hă l e sc u e s t e a r ă t a t ă pe s t r . Cova c i n r . 14 — re da c ţ i a T i m p u l u i c o n t i n u î n d s ă f u n c ţ i o n e z e î n s t r . L u t e rană n r . 11 b i s . O no tă în f run tea n r . 220 d in 2 oc t om br i e 1880 p re c i z e a z ă c ă r e da c ţ i a ş i a dm i n i s t r a ţ i a T i m p u l u i s -a u s t r ă m u t a t „d e a s t ă z i" î n s t r . Cova c i n r . 14. Re c e n t a f o s t de sc ope r i t ă o p i a t r ă m e m or i a l ă pe c l ă d i r e a r e c ons t r u it ă i nd i c în d bu c u r e ş t e n i lo r şi t u r iş t i lo r că „ î n a c e s t i m o b i l p o e t u l M i h a i E m i n e s c u a l u c r a t c a r e d a c t o r la z ia r u l «T i m p u l » în t r e a n i i 1880— 1881".

L a 4 f e b rua r i e 1881 a dm i n i s t r a ţ i a z i a ru l u i t r e c e î n Pa sa g i u l Rom â n n r . 7 , r e da c ţ i a c on t i nu î ndu - ş i m unc i l e t o t î n s t r . C o v a c i p î n ă l a 3 m a r t i e , c î n d s e a n u n ţ ă c ă „ Re da c ţ i a T i m p u l u i s - a m u t a t î n Ca le a Vi ct o r i ei n r . 102

(c a sa Ma n d i )“ şi t o t d e a t un c i zi a ru l în c e pe să s e c u le a gă l a T i pog ra f i a N . Mi u l e sc u d i n s t r . L u t e r a nă n r . 1 . I n Calea Victo r i e i, î n p r ea jma Cafen e le i F ia lcovsk i , se găsea Clubul conse rva to r (casa Vanicu) ş i locu ia v remeln ic ş i



Slav ic i, ia r Em inescu , cu m s -a vă zu t , s -a ad ăp os t it aco lo p e s cu r t ă d u r a t ă .

în cep în d cu 23 a p r ilie 1882 şi p în ă la 2 iu lie 1883, cînd în nr . 144 a l T i m p u l u i , pe co loan a în t îi a , se în ş t ii n

ţ e ază că d i n z i u a p r eced en t ă d i r ec ţ i a p o l i t i c ă a p e r i o d i cu l u i a t r ecu t a s u p ra l u i M i h a i P a l eo l o g u , r ed ac ţ i a a func ţ iona t pe s t r . Ş t i rbe i -Vodă n r . 2 , ap roape de noua lo cu i n ţ ă a lu i E m in es cu d i n P ia ţ a Am ze i .

î n 1888 p oe t u l m u n ceşt e figu r a t iv în r ed a cţ ia R om â -n iei l ibere d i n P as ag i u l R o m â n n r . 3.

In t re comi li ton i i conser va to r i şi p r i e t en i

L a ş ed i n ţ e l e i m p o r t an t e a l e co n d u că t o r i l o r co n s e r v a t o r i E m i n es cu p a r t i c i p a î n ca l i t a t e d e r ed ac t o r p r i n c i p a l a l T i m p u l u i , e x p u n î n d r ă s p i c a t o p i n i i d e n a t u r ă s ă s u r p r i n d ă s a u s ă i n d i s p u n ă . A s e m e n e a ş e d i n ţ e s e ţ i n eau l a c l u b u l d e p e P o d u l M o g o ş o a i e i (C as a Van i cu )

— c l ă d i r e î n c a r e , p e n t r u o d u r a t ă s c u r t ă , a f o s t a d ă pos t i t ă ş i r edac ţ i a z i a ru lu i , demola tă u l t e r io r , ş i pe l ocu l că re i a se îna l ţ ă as t ăz i b locu l de pe Ca lea Vic to r i e i n r . 60 — la Lascăr Ca ta rg iu acasă , l a Maio rescu , l a genera lu l G . Mânu , l a p r in ţu l Al . Ş t i rbe i , l a l ocu in ţa l u i bucureş t eană pe Că lea Vic to r i e i n r . 107 sau l a Buf tea . Ul t e r io r , c lubu l s -a mui t a t î n case l e Ion S t ra t , t o t p e Ca lea Vic to r i e i.

Lascăr Ca ta rg iu locu ia l î ngă b i se r i ca Amzei ( as t ăz i s t r . B i se r i ca Amzei ) , pe locu l i n t ră r i i d in aceas t ă s t r adă în P ia ţ a Am ze i , în t r e n u m er e le r ecen t e 24— 30, în t r -o c l ăd i r e cu ca t , î m p o d o b i t ă î n f i r i d e l e ex t e r i o a r e cu s t a t u i d e d i vi n i t ă ţ i an t ice . Deas u p ra in t r ă r ii, v er an d a cu g eam u r i a l b a s t r e d a , d u p ă o s e r ă d e i n t e r i o r , î n s a l o n u l ca lmulu i om po l i t i c . Pe f ron tonu l cons t ruc ţ i e i s e înge mănau s t emele Moldove i ş i Munten ie i , s imbo l l eg i t i

m i s t c ă ş e fu l p a r t i d u l u i co n s e rv a t o r f u s e s e l o co t en en t domnesc în 1866 , i a r de a l t ă pa r t e că e l s lu j i se ţ a ra ca m in is t r u şi p r i m -m i n i s t r u î n a m b e l e p r i n c ip a t e .

îm p o t r iva t r im it e r i i în ju d e ca t ă a fr u n t a ş i lor con se r v a t o r i , a c t d e r ăzb u n a re p o l i t i c ă î n t r e ţ i n î n d o s t a r e d e s p i r i t î n co rd a t ă î n o p i n i a p u b l i că ş i p a r l am en t , E m i -



Casa f run taşu lu i conserva to r Lascăr Catarg iu d in Bucureş t i(strada Biserica Amzei), frecventată de Eminescu

nescu, al cărui autograf s-a păstrat , a redactat lungascrisoare de protest din 9 februarie 1878 a lui LascărCata rgiu căt re pr incipe.

Livia Maisrescu-Dymsza, fi ica lui Maiorescu — decopilă participantă la cenaclul din casa părintească la



Bucureşti — fusese dezmierdată de Eminescu cu epitetul„copist inteligent", pentru că ea cu gingaş îndemntranscria manuscrisele necite ţe sau cu ş tersături , des t inate să apară în Convorbiri literare. In repeta te

rînduri, ea a relatat că Eminescu purta zilnic discuţiipolitice curente în str . Herăstrău nr. 27 şi în str . Mercurnr. 1 cu tatăl său.

Oaspetele evita ora prînzului , preferind să mănîncede un ul s ingur la bir t ur i ; dar după -a m iază, în bi blioteca mentorului l i terar, servea cafele şi fuma. Aufost însă numeroase dineurile şi cinele la care Eminescus-a găsit printre invitaţii lui Maiorescu, făcînd „figură

frumoasă" ş i f i ind admirat de comeseni pentru tră iniciacunoştinţelor varia te , pentru logica raţ ionamentelor ş idicţie. Jurnalul lui Maiorescu abundă de menţiunea,prezenţei poetului la cine sau în familia crit icului, pestr. Heră str ău nr . 27 şi str. Mer cu r nr . 1.

Cu pri le jul turneului t ragedianului i ta l ian ErnestoRossi şi al spectacolelor sale din ianuarie şi martie 1878

pe scena Teatrului Naţional din Bucureşt i , Titu Maiorescu a organizat acasă la el recepţii la care a participat„copist u l int eligent " şi pe care le reţ ine epistolar :„Venise într-un t imp un actor foarte renumit , Rossi , laBucureşti , — juca pe Otello, Hamlet, Regele Lear

Locuinţa lui Titu Maiorescu, din str . Mercur nr. 1, în care Eminescu, la Bucureşt i , a ci t i t ul t imele sale capodopere



nespus de puternic, i tal ieneşte. Atunci s-a convocat unfel de «Junime» : Caragiale, Slavici, Eminescu, Ascanio,studenţi , Teodor Rosett i cu nevasta, Nica, Burghelea,vre-o 50 de persoane şi l -a poft i t pe Rossi la noi — ţ i -n îndu -se o în t ru ni re foa r t e entuzias tă , Doam na Krem ni tzcu băr bat u l ei, D-r a Roset t i e tc .“

Faptul e confirmat de o cronică entuziastă a lui Slavici în T i m p u l şi de un concept de scrisoare al luiEminescu către Iacob Negruzzi , din Ma n u scr isu l r om â -nesc 2255, fi la 314 ; „Junimii de aici i s-a stricat rostulcu Rossi . Pîn-la venirea acestui genial actor, ţ ineamregulat Vinerea şedinţă [ . . . ] , c-un cuvînt Junimea deaici a mers st rună. De la venirea lui Rossi seri le toateale săptăm îni i sunt pr inse".

T i m p u l informa într-o noti ţă din 30 mai 1879 desprelectura lui Vasile Alecsandri din D esp ot Vod ă l a „ Ju nim ea" bucur eştean ă : „Cit i rea dra m ei D esp ot V od ă a făcut cea mai bună impresie asupra acelui d is t ins au di tor ş i serata s-a sf î rşi t tocmai după miezul nopţ i i ,c înd oaspeţ i i s-au ret ras. Fiecare dintr- înşi i împreunăcu oaspeţ i i au mulţumit poetului de onoarea ce le-ofăcuseră venind în sînul Societăţ i i ş i c i t indu-le nouasa producţ ie . Asupra acestei producţ i i dinainte sîntemscut iţ i de a m ai fa ce vr eo lau dă bana lă , cr edem a fi spustotul , arăt înd numele autorului ş i cine erau audi tori i ,ca re i -a u dat adm ira ţ ia lor in t egra lă".

Şed in ţa apare rezumată ş i în t r -o ep i s to lă în f ran ţu zeşte a Zoei Mandrea, part icipantă cu soţul său, vechi

ju n im ist , la r eu n iu n e.Livia Dymsza se referă — într-al tă scrisoare către

I. E. Torouţiu, datată 3 ianuarie 1940 — la citirea din D esp ot V od ă din 1879 şi nu la cea din F î n t î n a B l a n duz i e i , făcută public de bard în octombrie 1883 ; „Ţinminte o a l tă Junime convocată cu pr i le ju l ce t i re iFîn t îne i B landuz i e i — at un ci m ai m u lte doam ne, IacobNegr u zzi cu «Consoar ta Convorbir i lor» , Nicu Ma ndr ea cuneva sta nă scut ă Bă lcescu (n epoa ta lui Bă lcescu istoricu l),Ascanio cu sora mări tată Argetoiano (ţ in minte, vopsi tă), Pulcherie Rosett i cu Conu Tudoriţă, Eminescu,Caragiale, Slavici , nedespărţ i tul t r io la toate Junimele,cu Chibici, acest d in u rm ă deveni t cun oscu t n um ai pr instxajn(ic)a lui călătorie cu Eminescu la Sanatoriul l îngă



V ien a , ap o i c ă l ă to r in d cu e l p r in I t a l i a . Ţ in min t e că Ale c sa n d r i a f os t fo a r t e m u lţ u m i t ş i m ă g u li t ".

I o s i f V u lcan , l u în d p a r t e l a s e s iu n ea an u a l ă a A cad e mie i R o mân e d in 1 8 8 3 , p a r t i c ip în d l a a ceeaş i r eu n iu n e l it e r a r ă de l a Maio rescu , s cr ia : „Ace s t e se r a te au d e ja i s

to r ia lo r , de aceea c red că ce i ce vor s c r ie oda tă i s to r ia l i t e r a t u r i i n o a s t r e v o r t r e b u i s ă a m i n t e a s c ă ş i s e r a t e l e l i t e ra re a le d - lu i Maio rescu . Aco lo Alecsandr i a ce t i t p e n t r u p r i m a o a r ă Fîn t în a B l în d u z i e i , M aio r e s cu a i n t rodus pe mai i j iu l ţ i t ine r i , ce t indu- le însuş i s c r ie r i l e , Eminesou a e lec t r i za t pe to ţ i cu poez i i l e s a le mai nouă , H a ş d e u a r e v ă r s a t lu m i n ă a s u p r a u n o r e n i gm e li n g vi st i ce , Slav ic i a de lec ta t aud i to r iu l cu nove le le ş i s ch i ţe le s a le , I s p i r e s cu a s p u s c î t e o s n o av ă în n eao ş ă l imb ă r o mâ n ească . Aco lo , m u l ţ i d in ce i m a i t ine r i , ca Roşea , Za m - fi r escu , Du l fu ş i a l ţ ii , s e p r ez in t a r ă cu sc r ie r i le lo r “ .

C u memb r i i f ami l i e i M a io r e s cu , cu K r emn i t z i i , R o - se t teş t i i , S lav ic i , Chib ic i , T . Nica ş i a l ţ i i d in an tura ju l l o r , Emin es cu p a r t i c ip ă l a c î t ev a ex cu r s i i cu t r ă s u r i î n v ec in ă t ă ţ i l e B u cu r e ş t i l o r , l a C ă ld ă r u ş an i , C emica , Ţ i g ăn eş t i , S n ag o v , M ăg u r e l e , P a s ă r ea , l a min u n a te p r i l e

ju r i d e d es t in d er e.C în d T i tu M a io r e s cu s e g în d i î n 1 8 8 2 s ă p r ez in t e p e

Eminescu , f ă ră vo ia lu i , r eg ine i E l i s abe ta , poe tu l a opus r ez i s t en ţ ă . î n an t e r io r c i t a t a s c r i s o a r e a L iv i e i D y ms za că t r e To r o u ţ iu s e a r a t ă : „P e Emin es cu d . M a io r e s cu l - a p r e ze n t a t o d a t ă Ca r m e n S y lv e i ; n u v o ia c u n i ci u n p r e ţ , p r ecu m (d e ) t o a t ă p u b l ic it a t ea î i er a g r o ază , ţ i n ea n u m a i

la ju d e c a t a u n o r o a m e n i ".P o e t u l ş i -a p ă s t r a t i n d e p e n d e n ţ a o p in i e i şi a ie şi t d e cep ţ ion a t . R ep u ls ia o co n s emn ează ş i N . P e t r a ş cu în m o n o g r a f i a M . E m i n e sc u : „ A c e a s t ă a t e n ţ i e î l n e m u l ţ u m i p e s t e m ă s u r ă , g î n d i n d u - s e l a u r m ă r i l e e i . î n c e r c ă s ă s e es ch iv eze , d a r n u p u tu . C în d e ş i d in P a l a t , e r a amăr î t ş i z icea că «Maiorescu l - a da t în spec taco l» . To t a şa de c o n t r a r i a t a f o s t c î n d i s - a p r o p u s m e d a l i a « B e n e M e - r e n t i » , p e c a r e n u n u m a i c ă o r e f u z ă d e l a î n c e p u t , d a r s e r u g ă c h i a r s ă n u s e f a c ă î n c e r c a r e a c a r e a r t r e b u i s ă d e a n a ş t e r e la z go m o t u l r e fu z u l u i s ă u “ .

S î n t d o c u m e n t e p e m a i m u l t e l i n i i c a r e a r a t ă i n c a p a c i t a t e a C a r m e n S y l v e i d e - a î n ţ e l e g e c r e a ţ i a g e n i a l u l u i



poe t şi m ize r i a v ie ţ i i lu i , i a r d in pa r t ea lu i Em inescu r e ve r su l d i sp re ţu lu i l u i r ec ip roc pen t ru i ncapac i t a t ea e i l i t e r a r ă .

R e f u z u l t r o n u l u i d e - a a j u t a p e p o e t d u p ă n e n o r o c i r e a d in 1883 , ca ş i op in i a i n t imă a r eg ine i E l i s abe t a î n p r i

v in ţ a ope re i l u i Eminescu , r e i e s ma i c l a r d in t r - a l t ă s c r i soa re a L iv i e i Maio rescu , „domni şoa ră de onoare" l a p a l a t , t e x t î n c a r e e a a p o s t r o f e a z ă p l a t i t u d i n e a s u v e r a ne i : „Re gin a găseş te « L u c e a f ă r u l» o p r oas tă imi ta ţ i e d in Alecsandr i , l imba ş i versur i l e re le (c reer nega i )" . Ep is t o l a , s emna tă cu ape l a t i vu l „Cop i s t i n t e l i gen t " , fu sese t r imi să i n fo rma t iv l u i I acob Negruzz i l a 8 /20 i anua r i e 1883 , căru ia i se adresează în in t roducere cu fo rmula

„Supunere ş i î nch inăc iune ves t i t u lu i Ba l t ag" . I acob Negruzz i co l abo ra î n aces t t imp cu Carag i a l e l a ope ra b u f ă Ha tm a n u l Ba lta g.

Li v i a Maio r escu -Dym sza veş t e j e ş t e dep r ec ie rea lir i c ii l u i E m i n e s c u d e c ă t r e C a r m e n S y l v a , c ă c i n u m a i u n „ c r e e r r e g a l " p u t e a a f i r m a c u g r a t u i t a t e c ă Lu cea fă ru l a r e „lim ba ş i ve r su r i le r e l e". At î t î n ţ e l e sese E l is abe t a de H o h e n z o l l e m d i n c r e a ţ i a z e n i t a l ă a l u i E m i n e s c u , d i n

s in t eza e i de l impez imi ş i mi s tu i r i , d in accen te l e med i t a t i v e o r d o n a t e î n a c e s t m o n u m e n t r i g u r o s c ă r u i a n e f e r i c i t u l p o e t î i d ă d u s e o f r a n d ă u l t i m e l e p u t e r i . F r a g m e n t u l r e p r o d u s d in a u t o g r a fu l s cr i so r ii n u s u r p r i n d e î n gur a expon en te i mon ar h i e i, cu t oa t e că ea î n săş i is că l is e l i t e r a tu ră , p re luc r înd f ă ră t a l en t ma te r i a l e fo l c lo r i ce ş i pe roman t i c i i ge rman i , l ăuda t ă de c r i t i c i cu r t en i , î n t i m p c e s c r i i t o r i i c u d e m n i t a t e p r o f e s i o n a l ă a u n e g a t

fă r ă cenzu r ă pa g in i l e t i pă r it e de r eg ină . Em inescu a des ch i s ş iru l a cesto r c r i t ic i, u r ma t de li t e ra to r i i d in mi şca r ea C o n t e m p o r a n u l , de De lav rancea , Haşdeu , Macedonsk i şi alţ i i .

Cu S lav i ci ş i Ch ib ic i, Em inescu se nu mă r ă p r in t r e ob i şn u iţ i i Kr em n i t z ilo r , ş i c înd a ceş t ia făcea u gospodăr i e com u n ă c u M a i o r e s c u ş i d u p ă c e s - a u m u t a t î n s t r . E n e i nr . 16, ap o i pe s t r . P o lonă n r . 29, în t r -o c lăd i re e ta ja t ă , cu p e r o n ş i s e r ă , p r e c e d a t ă l a i n t r a r e d e - o a l e e u m b r o a s ă c e -i im p r i m a d i n s t r a d ă u n c a r a c t e r m i st e r i os .

Pen t ru r eve l ionu l d in 1880 , Eminescu a fo s t i nv i t a t l a f ami l i a Kremni t z , ca , împreună cu co l eg i i de l i t e ra tu ră ,



să pe t reacă pragul d in t re an i i 1879 ş i 1880 . Atenţ ia lu i Maior e s cu , p r in ca r e s e ad r e s a s e in v it a ţ i a — ca ş i î n ţ e l e ge rea , va loa r ea ce c r i t i cu l îi a cord a , p re ţu ir ea p e r s ona l ă , a r ă t a t e în d i fe r i t e o ca zii şi p e c a r e le a t e s t ă n u m e r o a s e dovez i — a mi ş ca t pe poe t . Pes t e un an , cu ace l a ş i p r i l e j, Ma io re s cu î i va dă ru i Prav i la lu i Ca r a g e a c u d e d i ca ţ ia : „D-lu i Mih a i l Em in escu , T. M. la Cr ăciu n , 1881“.

Z b ă t î n d u - s g î n î m p r u m u t u r i ş i a m ă r ă c i u n i p e r s o n a l e , e l m u lţ u m i c u d e fe r e n ţ ă a m fi t r i on u lu i „J u n i m e i ". Şi mai a l e s că e ra vo rba de Mi t e , ven i l a Kremni t z i , da r , s ub p re t ex t e po l i t i coas e ce nu s în t cunos cu te , s - a s cuza t c ă n u p o a t e r ă m î n e p î n ă l a u r m ă , p r e f e r i n d s ă p l e c e , s ă r ă m î n ă s i n g u r g r o su l n o p ţ i i î n o d a ia n e î n c ă l zi t ă d i n s t r .

S eg m e n t u lu i n r . 1. In t i m p c e î n j u r u -i r ă s u n a u s t r u n e le l ău t a r i l o r , u ră r i l e î nd răgos t i ţ i l o r , c în t ece l e noc t ambul i lo r ş i c or u l v e c in i lo r a d u n a ţ i î n ju r u l m e s e lo r o p u le n t e , poe tu l, ap leca t a s up r a u n u i ca i et (a s t ăzi Ma n u scr isu l r o -mânesc Nr . 2277) , s c r i a p e f i l a a 1 6 - a , c a d i n t r - o t r ă s ă tu ră , e leg ia O, mamă. . . , De pr o fund i s fo los ind pe po r t a t i v u l s u v e n i r e l o r a p e l u l c ă t r e f i i n ţ a d r a g ă ş i r e c e p t î n d , e c o u h a m l e t i a n , d i n p a r t e a „ d u l c e i m a m e " , c h e m a r e a d e

t r is t p r e se n t i m e n t p e n t r u fin it u l lu i :

O m a m ă , d u l c e m a m ă , d i n n e g u r ă d e v r e m i P e f rea m ă t u l d e f r u n z e la t in e t u m ă c h e m i ;

Dea su p ra cr ip tei n egr e a sf în t u lu i m or m în t Sa lcîm i i î şi scu tu r f l oar ea de t oam nă ş i de v în t ,S e b a t î n c e t d i n r a m u r i , s ascul te glasul meu. . .

M er eu s o r ba te... t u v e i d or m i m er eu .

P r in m eş t e ş u g a r t i st i c ş i fo los in d s ime t r i i de obs edan t m e l o s r i t m a t , E m i n e s c u r e a l i z a t r e i d i n t r e c e l e m a i t u l b u r ă t o a r e s t r o f e î n d u l c e a l i m b ă r o m â n e a s c ă — c u m a ca rac t e r i za t -o Pe rpes s i c ius — „c l a ră ş i de un con tu r d in ce l e ma i s imple“ , s c r i s ă î n t r -o noap te de Anu l nou ş i pu b li ca t ă î n Con vorbi r i l i t erare din 1 apri l ie 1880.

C e l ce r ă s fo i e ş t e amin t i t u l manus c r i s c i t e ş t e ch i a r î n josu l p r im e i r ed a ct ă r i d a t a r ea a u t ogr a fă 1 Ianuarie 1880 în a ce la şi d u et gr a fic ca şi con cep t u l.

Scrisoarea Ia şi Scr isoarea I l I a l e c i t e ş t e î n s a lonu l Zoe i Păuces cu , î n t r -o cons t ruc ţ i e t r apezo ida l ă cu e t a j ,

în con ju r a t ă d e gr ă d in ă , p e locu l ca se i ca im a ca n u lu i Ia n cu



M â n u , î n t r e s t r . C le m e n ţ e i , p r i n c a r e s e şi i n t r a l a n r . 4, ş i s t r . C .A . Rose t t i , ve c i ne c u m u z e u l p ic t o r u lu i T h e odor A m a n . P e pe r i m e t r u l a c e s t o r a a s t ă z i s e r i d i c ă B i b l i o t e c a cen t r a lă un ive r s i t a r ă ( s t r . Oneş t i n r . 1 ) .

G r i go r e P ă uc e sc u , m i l i t a n t c onse r va t o r , a a vu t r e s ponsab i l i t ă ţ i l a T i m p u l şi Epoca, după c e î n 1871 î n t e - m e i a se r e v i s t a de spe c i a l i t a t e Dr ep t u l , ocup î nd î n e î t e va l eg i s l a ţ i i por to fo l iu l Domeni i lo r ş i v icepreşed in ţ i a Ca m e r e i . E m i ne sc u î i î n l e sn i s e r e da c ţ i ona l s ă t i pă r e a sc ă l a i m pr i m e r i a Ba l a s sa n , unde s e c u l e ge a Curierul de Iass i , e s e u l D esp r e p a r t id ele p ol i t ice (1877), ap ă r u t în C o n v o r -bir i l i terare î n e î t e va num e r e c onse c u t i ve . P ă uc e sc u , î n

p o s t u m i t a t e a p o et u l u i , v a g r u p a î n t r -o p l a ch e t ă p a r t e d in a r t i co le le po li t ice a l e aces tu ia d in T i m p u l .

P a r t ic ip î n d c a r e d a c t or la ş e d i n ţ e le im p o r t a n t e a l e C a m e r e i D e pu t a ţ i l o r ş i i z b i t de i m pr op r i e t ă ţ i l e i n t e r pe l ă r i l o r a s u p r a p r o b l e m e l o r d e e c o n o m i e n a ţ i o n a l ă , E m i n e s c u a ş t e r n u p e o h î r t i e — r e p l i c ă m u t ă l a c e - a u z e a ş i

în cr e ză t or în ce ş t ia d in p r op r ii le -i lect u r i , ca şi d e la c u r su r ile v ie n e z e şi de la Be r li n — p r o ie c t u l u n u i d i cţ i o

na r e c onom i c : „ F a c un m i c d i c ţ i ona r e c onom i c na ţ i ona l c u u n s i s t e m p r e v ă z ă t o r d e r e z u l t a n t e a l e i d e e i g e n e r a l e ". P r o d u c ţ iu n e , î m p ă t u r i n d n o t a r e a , u i t î n d -o c u a lt e n o t e ş i c he i le , ş ir de zi le , î n bu z un a r p î n ă s -o a r u nc e pe m a s ă şi s -o u i t e p r i n t r e c o n c e p t e m a n u s cr i s e, î n s em n ă r i , p r i n t r e c a r e p î n ă l a u r m ă i - a f o s t s o a r t a s ă s e c o n s e r v e

î n Ma n u scr i su l r om â n esc 2267, f i la 319.P u r t a c o n s i d e r a ţ i e j u r i s t u l u i A l e x a n d r u G . D j u v a r a

— pr e ţ u i t ş i de M a i o r e sc u c a o r a t o r — v i z i t î ndu - 1 a c a să ş i c ă r u i a î i t r a n s c r i s e d e m î n ă i n e d i t e l e N u m ă n ţ eleg i ,

R en u n ţa r e şi Scr isoarea a Va , d i ndu- i - l e om a g i a l .Bă tea c înd ş i c înd l a uşa lu i D ion i s i e Mi ron . La f e l ,

deschidea uş i le lu i Chibic i , pe s t r . Esculap, T . Nica , Rone t t i - Rom a n , l u i V l a hu ţ ă , L upu Cos t a c he , l a M a i o r e scu . P e s t e a n i , lu i N . P e t r a şcu .

Pe s t r . Ep i scop ie i e r a v iz i t a t uneor i , că t r e o re le 10 d i m i n e a ţ a , d e M o z e s G a s t e r , t î n ă r e r u d i t î n a l e l i t e r a t u r i i popu l a r e un i ve r sa l e , i n t e r e sa t c a E m i ne sc u s ă - i î m p r u m u t e d i n b i b l i o t e c a s a v e c h i m a n u s c r i s e r o m â n e ş t i , fo los i te ş i c i ta te în L it era tu ra pop u la ră din 1883 : „Buc h i se a m î m p r e u n ă d in «s cr i p t u r i le r o m â n e »". G a s t er p r e



c ize a ză : „E l c a r e s t ă t e a î n t o t de a u n a c a ş i c um a r fi v i s î nd ş i u r m ă r e a c u oc h i i g î ndu r i î nde pă r t a t e , vo r b i nd a l e n e c um î i e r a ob ic e iu l, î m i spu n e a : «H a i s ă ve de m ce scr ie !» . După ce începeam să c i tesc , e l parcă î ş i venea

d i n nou î n f i r e ş i a s c u l t a c u un v i u i n t e r e s . C î nd î i p l ă c e a vr e o fr a z ă îm i spu n e a : «I a m a i c it e ş t e oda t ă , c ă ta r e îm i p lace !» sa u «Ş t i i că z ice bin e !»•. Şi d in c înd în c înd lua c î t e o f i ţu ică de pe masă ş i cop ia sau o f r ază s a u u n c u v în t c a r e -i p lă c ea m a i m u lt . N u m ă î n d o i es c că pe u r m ă a ş f i pu t u t u şo r s ă l e gă se sc î n poe z i i l e s a u sc r i e r i l e lu i . E l avea ob ice iu l de a cop ia des ceea ce a sc r i s oda t ă ş i a t o t s c h i m ba ş i ne t e z i c uv i n t e l e ş i nu a m

n i c i o î ndo i a l ă c ă f r um use ţ e a l i m b i i s a l e s e da t o r e ş t e c i t i r i i t ex te lo r vech i , pe ca re se vede că e l l e c i t i se od i n i oa r ă " .

D i n po l i t e ţ e , E m i ne sc u n - a r e f uz a t pe G a s t e r o r i de c ît e o r i i-a c e r u t î m p r u m u t h î r ţ o a g e , la c a r e ţ i n e a c a la ochi i d in cap , ş i pe ca re aces ta în t î r z i a să i l e r e s t i tu ie , P î n ă l a u r m ă — p o e t u l m u r i n d — i - a u ş i r ă m a s ş i l e - a v î ndu t pe ba n i g r e i , p r i n N i c o l a e T i t u l e sc u , s t a t u l u i r o

m â n . îm p r u m u t a s e d o u ă g r a m a t i ci m a i v ec h i lu i H . T i k - t i n . P oe t u l î n ţ e l e ge a s ă - ş i i a m ă su r i de p r e c a u ţ i e , s ă l e c ea r ă r e s t it u i r e a , c a a p o i s ă le t r a nspo r t e în s i gu r a n ţ ă la Cons t a n t i n S i m ţ i on , p r i e t e nu l d i n s t r . A po l odor , î n se m - n î n d u - ş i s p r e n e u i t a r e (Manuscr i su l românesc 2255 , fila 303) : „Am să vorb esc cu S im ţ ion să -m i d ea oda ia de a lă t u r i c u e l . A m s ă d u c u n d u l a p c u m p ă r a t d i n T î r g u l d e vech i tu r i [ . . . ] să măsor în t î i uşa , să nu f i e du lapu l p rea

m a r e ş i să n u d e a lo c la s u p ă r ă r i le c ît e le -a m a v u t p în ă a c um . T o t a c o l o duc c ă r ţ i l e de l a G a s t e r s ă nu m a i a m n e v o i e a i l e î m p r u m u t a . E g o i s t î n p r i v i n ţ a c ă r ţ i l o r d i n c a r e m i s -a p i er d u t o m u lţ i m e (să s c r i u lu i T ik t i n p e n t r u Boiadgi ş i Cipar iu) . Acolo , legîndu-mi căr ţ i le , le voi t r a nspo r t a î nc e t - î nc e t , p î nă c e nu o i m a i f i n i c i e u a i c i . P î n ă l a t o a m n ă m i - a s u c c e d e . A t u n c i a n u n ţ c ă m ă d u c

şi pace !“ î n scop u r i con sp ir a t ive , socie t a t e a „C a r p a ţ i i ", în fi in

ţ a t ă în 1882 , to t l a 24 i anua r ie , ca ş i „Românismul" d in 18 69, a v e a ca r a c t er i r ed e n t i st î m p o t r i va I m p e r i u lu i a u s - t r o -u n ga r . Asoci a ţ i e cu fi li a l e î n ţ a r ă , î n c a r e m a jo r i t a t e a m e m br i lo r o cons t i t u i a u s t ud e n ţ i , ga ze t a r i ş i c om e r c ia n ţ i



t r a n s i l v ă n e n i ( A l e x e M u n t e a n u , M a r t i n o v i c i , P e t r u B o - r oş , Br ebeanu ş i a l ţ i i , c e t r ecuse r ă mun ţ i i ş i s e s t ab i l i s e r ă l a Bucur e ş t i ) , e a r e lua de f ap t t e ze l e lup te i soc i a l e ş i na ţ iona le în ca r e s e a f i r mase Ş coa la a r de leană ş i pe ca r e l a 1848 l e t eo r e t i zează S imion Bă r nu ţ iu pe C împia

Libe r t ă ţ i i .E m i n e s c u s e î n s c r i e î n „ C a r p a ţ i i “ d i n p r i m u l a n

(1882), a t r a s de pr ie te n i i ş i colegi i să i de gazet ăr ie t r ans i lvăneni : S lav ic i , Teodor Nica , G . Ocăşanu , G . Să- căşanu , N ico lae D ensuşeanu , N . D r oc - Bar c i anu , A. Ciurcu , N . Oncu , Corneanu ş i a l ţ i i .

C e l m a i a p r o p i a t d e p o e t î n p r i m a j u m ă t a t e a a n u l u i 1 8 8 3 ş i î n f r u n t e a t u t u r o r t r e b u i e a ş e z a t C o n s t a n t i n

S im ţ i on . C u S im ţ i o n s e v e d e a z iln i c în r e d a c ţ i a T i m p u -lu i sau v i z it î n d u -se r ec ip r oc. I n g in e r u l S imţ ion , cons t r u c t o r u l p o d u r i l o r p e s t e D î m b o v i ţ a d i n B u c u r e ş t i , î i f u s e s e s ă r i to r la n e v o i, î m p r u m u t î n d u -1 cu b a n i ; p r i n S i m ţ i on , cu ca r e se s fă t u i a d e l a i n i m ă l a in i m ă , p ă s t r a le g ă t u r a c u „ m ă d u l a r e l e " s o c i e t ă ţ i i „ C a r p a ţ i i “ . L a S i m ţ i o n p l ă n u i a c h i a r s ă s e m u t e î n 1 8 8 3 . C u S i m ţ i o n p e t r e c e a c î n d ş i c în d p u ţ i n e le r ă g a z u r i d e d e s t in d e r e .

La Arhive le s ta tu lu i I aş i , Doc . P . 555/3 bis se păs t r e a z ă o c a r t e d e v iz it ă a lu i E m i n e s c u c ă t r e C h i b ic i d i n a g i t a t a d u r a t ă m a i — i u n i e 1 8 8 3 , d o c u m e n t p a t e t i c a l t r i u m v ir a t u lu i a m i ca l E m i n e s cu — S im ţ i on — C h i b ic i :

M . E M I N E S C U Chib ic i , du t e , du t e , du t e cu S im ţ ion , unde t e ch iam ă .

E m i n e s c u

S - a s p u s c h i a r c ă S i m ţ i o n o d a t ă l - a r f i c o n d u s p e

E m i n e s c u d e la G a l a ţ i l a B u c u r e ş t i d u p ă o cr i ză . S im ţ i on s - a î n g r i j i t d e E m i n e s c u ş i l a i n t e r n a r e a p o e t u l u i l a s a n a t o r i u l „C a r i t a s ".

S t a t u t e l e s oc ie t ă ţ i i „C a r p a ţ i i ", ch i a r d a c ă n u i n t r o d u c în con sp ir a t ivi t a t e a a socia ţ ie i , d a u m ă su r a or ga n iză r i i şi ţ e lu r i lo r ma n i fe s t a t e de m em br i i e i la l um ina z ile i. E l e s - a u i m p r i m a t l a t i p o g r a f i a Ş t e f a n M i h ă l e s c u d i n Bucur eş t i ( s t r . Covac i 14 ) , unde f unc ţ iona v r eme ln ic r e d a c ţ i a ş i a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i T i m p u l în 1881 . Clubul soc ie tă ţ i i „Carpa ţ i i " se găsea în s t r . Apolodor nr . 19 ş i , m ai t î r z iu , p e s t r . Ş t i rb e i Vod ă n r . 11.

15 — Pe uremele lu i Eminescu



Eminescu a f o s t membr u a l soc ie t ă ţ i „Car pa ţ i i “ ş i , l a u n a p r o p i a t a l l u i A n g h e l S a l i g n i , a l t p r i e t e n c u p o e t u l , s e p ă s t r a î n 1 9 3 6 d i p l o m a d e m e m b r u ( d e f o r m a t m a r e , execu t a t ă în cu lo r i le ga lben , au r iu , r o şu , v io le t , a lbas t r u , n e g r u ) :

B a n a t M a r a m u r e şRomân i i de Pes t e Mun ţ i Român i i de Pes t e Mun ţ i

în R om â n ia în Rom â n iaNoi pr in noi Noi pr in noi.

D I P L O M Ă D E M E M B R U al

S O CI E T Ă Ţ I I C A R P A Ţ I I ( înf i in ţa tă la 24 Ian u arie 1882 în Bu cur eşt i ) .

P e n t r u d o m n u l M i h a i E m i n e s c u , M em b r u act . or d .

P r e ş e d i n t e , S e c r e t a r G e o r g e S ă c ă şa n u A u g u s t P . Cr a in i c

(L. ş.)

T r a n s i l v a n i a C r i ş a n a

D e şi n u e r a t r a n s ilv ă n e a n , p e n t r u E m i n e s cu s -a fă c u t e x c e p ţ i e l a p r i m i r e a î n s oc ie t a t e a „ C a r p a ţ i i ".T im p u l li b e r c e -ş i fă c e a î n ju r n a li st i ca d i n u r m ă , E m i

nescu î l dă r u ia „Car pa ţ i lo r “ ş i p r i e t en ie i cu S imţ ion . C u d o u ă n o p ţ i î n a i n t e a p r i m e i c r i z e , e l î n t î r z i a s e l a u n p a h a r d e v i n î n c o m p a n i a lu i S im ţ io n , c on t i n u î n d d i s cu ţ i ile d e l a „s o c i e t a t e " şi în c h e i n d u n p r i et e n e s c r ă m ă ş a g scr i s de m în a lu i în a gend ă : „As t ă z i 25 I un ie 1883 l a un a

o r ă ş i 2 3 d e m i n u t e d u p ă m i e z u l n o p ţ i i , s u b s e m n a t u l M i h a i E m i n e s c u ş i C o n s t a n t i n S i m ţ i o n s - a u r e m ă ş i t îm p r e u n ă .

M i h a i u E m i n e s c u a s u s ţ i n u t c ă , a m î n d o i v i e ţ u i n d în că , S im ţ ion v a lu cr a la p od u l ca r e se v a d u r a în t r e G i u r g i u ş i R u s c i u c , î n t r - u n t i m p î n c a r e C a r o l I , r e g e a l Român ie i , va f i a l e s de Bu lga r i p r inc ipe a l Bu lga r i e i .

S im ţ i on a t ă g ă d u i t a c ea s t a .C i n e p i e r d e r ă m ă ş a g u l p l ă t e ş t e d o u ă s t i c l e d e J o h a n -

n i sb e r g e r şi ca r e se v or b e a îm p r e u n ă d e c ei d oi s u b s e m n a ţ i l a R u s ci u c.

M. EminescuCons t . S im ţ ion Bucu r eş t i , 25 iun ie 1883“ .



Au tog r a m ă u t op ică a tu nc i ! P odu l de la Giu r g iu , ca podoper ă a p r i cepe r i i i ng ine r eş t i , va f i r ea l i za t ab ia în an i i cons t ruc ţ ie i soc ia l i s te , p r in co laborarea d in t re po p o r u l r o m â n ş i c e l b u l g a r , ş i n u s l u j i n d d i n a s t i a d e H o -

henzo l l e r n , c i i n t e r ese l e de v i a ţ ă p r ospe r ă ş i paşn ică a l e c elor d o u ă p op o a r e î n v ec in a t e l a D u n ă r e .Maior escu , în 28 iun ie 1883, îş i n o tează r e fer i to r l a v i

z i t a ce - i f ăcuse Eminescu l a o r a 10 d iminea ţa ş i l a r e f le xu l poe t u lu i pen t r u „soc ie ta te a 1' car pa t ină : „ i -a m s p u s c ă t r e b u i e să s e d u c ă l a S im ţ i on , p e n t r u s oc ie t a t e a «Car pa ţ i i» . Mi - a ce r u t s ă - i dau 5 l e i pen t r u t r ă su r ă ş i a p leca t cu t r ă su r a a co lo (la S im ţ ion )".

P r e m a t u r , s c r i i t o r u l a j u n s e s e l a h o t a r u l d i n u r m ă a l v ie ţ i i de r ă spu nd er e ş i a l pos ib i li t ă ţ i lo r c r ea toa r e . în sp er a n ţ a că d u p ă r e clu ziu n e a m e d ica lă d e la Vie n a

v a r e v e n i î n c a p i t a l ă , E m i n e s c u ţ i n u s e s ă t r a g ă l a S i m ţ ion , ş i - n aces t s ens C la r a Maio r escu in f o r ma l a I a ş i pe

Diploma de membru a lu i Eminescu la Soc ie ta tea „Carpa ţ i i1



cu m n a t a E m i li a Hu m p e l : „E m i n es cu a h o t ă r î t , cu m sc r i e Ch ib ic i , s ă v i e l a Bucureş t i , s c r i soarea nu dă a l t ă l ăm u r i r e , î n s ă d o r i n ţ a h o t ă r î t ă a l u i E m i n es cu f i i n d s ă v ină a i c i , s e va face po t r iv i t vo in ţe i l u i . Va locu i deo

cam d a t ă la u n am i c, S im ţ i o n , că r ţ i le ş i m an u s c r i se le lu i , îm p a ch e t a t e în lă zi , a u fo s t d u se a colo“ .

R es t au ran t e , b e r ă r i i , b i r t u r i , c a f en e l e , co fe t ă r i i f r ecv en t a t e

I n c r o n o l o g i a b u c u r e ş t e a n ă a l u i E m i n e s c u d e d u p ă 1877, cun oscu ţ ii să i ş i -l am in t esc fr ecven t în d c î t eva b i r

t u r i , be ră r i i , r e s t au ran te , co fe t ă r i i ş i ca fene le desch i se z ia r i ş t i l o r , l i t e ra ţ i l o r de boemă ş i con ţop i ş t i l o r i n s t ru i ţ i .

O b i ş n u i t , l u a m a s a l a b i r t u l Ş e r b ă n e s c u d i n p a r t e r u l h an u l u i „K i r i az i “ , c l ăd i r e p ă s t r a t ă p î n ă î n p r ezen t p s s t r . B lănar i n r . 3 , co l ţ cu s t r . Băcan i , s au l a be ră r i a ş i cafeneaua „ Io rdache" d in s t r . Covac i ( ş i c l ăd i rea aceas t a co n s e rv a t ă p î n ă az i p e s t r ad a cu ace l a ş i n u m e , n r . 3 ) .

C u b o t o ş en ean u l L eo n N i co l ean u s e c i n s t ea , p e b u l e

v a rd , l a b o d eg u ţ a l u i Ded u , i a r cu S l av i c i m î n ca l a r e s t a u r a n t u l m a c e d o n e a n u l u i D u r o d e p e s t r . D o a m n e i (as t ăz i P a sa ju l Ga le r i ile B land u z ie i ).

R e fr a c t a r o a m e n i lo r d e a fa c e r i şi g a ze t a r ilor a d v er sa r i ce-o f recven tau , l a ca feneaua „Ote te l i ş anu“ , deş i s e a f l a v i zav i d e r ed ac ţ i a T i m p u l , i n t ra r a r , ca să c i t ească ş i s ă co p i eze p r i n ap ăs a r ea u n g h i e i a r t i co l e d i n p r e s a g e r m a n ă .

C u t r ă s u r a ş i -n ce r cu l lu i M a io re s cu v i z it a s e d o m en iu l O t e t e l i ş a n u d e l a M ă g u r e l e ş i p e n t r u c a d r u l Scrisori i a

I V a se p ropun asoc ie r i cu „ l acu l s ingura t ec" de -aco lo . în gr ă d in a d e va r ă „Wa ld e m a r ", d e p e Ca le a T îr g o -

v i ş t e i ( as t ăz i Ca lea Gr iv i ţ e i ) , ap roape de Min i s t e ru l de Finan ţe , î l î n t î l neş t e D . Te leo r în t r -o sea ră , cu j ache ta p e t r ecu t ă p e s t e căm a ş a d e n o ap t e ş i -n p i cio a r e l e b o ln a v e p u r t în d p a p u c i d e c a să .

La „ Io rdache" , pe s t r . Covac i n r . 3 , l a f r a ţ i i Mi reea l î n g ă Un i v e r s i t a t e , î n t r -o o d ă i ţ ă s i t u a t ă î n fu n d l a r e s t a u r a n t u l C o s m a n p e b u l e v a r d u l A c a d e m i e i , l a E n a c h e pe s ţ r . Academie i , Eminescu în t î l nea z i ln i c „c l i ca“ t r an s i lvăn en i lor : G. Ocăşan u , Cons t . S imţ ion , I r imie M a -



H otelul şi cafeneau a „Kir iazi" d in Bucureş t i , fr ecvent a te deEminescu în e tapa jurnal is t ic i i la T i m p u l



Pavi l ionul d in parcul Ins t i tu tului „Ote te l i şanu" de la Măgure le ,l îngă Bucureş t i , pur t înd t radi ţ ia loca l izăr i i Scrisorii a IVa

nole, N. Danielescu, N. Făgărăşanu, Tit. Dunca, mairar pe Angh el Saligni.

La Cosman, în 1882, compozitorul Alex. Podoleanu şiinsti tutorul Elie Baican, directorul şcolii din Păcurari ,inspectat de Eminescu pe cînd fusese revizor, şi acum

în t r ece r e pr in Bu cu reşt i, îl în t iln ea u la o ber e ce se



pre lungi . Ba ican e ra bun poves ta ş , aprec ia t ş i de Maio rescu, in sa lonul căruia c i teş te la 5 mar t ie 1882, ş i de Eminescu, care , în Timpu l , m a i a po i s epa r a t , îi t ipă r e ş t e ş i p r e f a ţ e a z ă c u l e ge r e a L iteratu ră pop u lară sau palavre

şi an ecd ot e (1882) , cu încura ja rea : „Nădăjduim că auto r u l lo r î şi va c on t inu a luc r a r e a , în ca r e a r a t ă t a le n t ş i s e va s ili să d ezgroa pe m a i t î r z iu p oveş t il e lu i P epe lea , ca re s în t fă r ă c on t e st a r e m a i vec h i de c ît a c e s t e a ".

E m i n e scu i n t r a şi la c a fe n e a u a „L a be s“ , de sub ho t e l u l cu a c ela ş i n u m e de pe pa n t a s t r ă z ii G e r m a n ă (a s t ă zi st r . Stavropoleos nr . 5) , col ţ cu Lipscani nr . 22. Folosind p s e u d o n i m u l Galul, de sub c î t eva a r t i co le d in Gazeta

Transi lvaniei (1889) , pr in t re care ş i memor ia lu l întâl-nirea la Bucureşti cu poetul Eminescu, Teof i l F r încu , i n t i m a l poe t u l u i ş i unu l d i n t r e ob i şnu i ţ i , a e voc a t a m bianţa de la „Labes“ : „Zi le le geroase ş i în tunecoase a le i e r n i i l e - a m p e t r e c u t m a i m u l t î n c a f e n e a u a L â b e s d i n f o s t a « s t r a d ă G e r m a n ă » , u n d e , î n t î l n i n d u - s e m a i m u l ţ i r o m â n i d e p r e t u t i n d e n i , d a t u - l e - a m a c e s t o r î n t î l n i r i n u m i r e a de Congr e s , l a c a r e c u d r a g pa r t i c i pa ş i r e g r e t a

t u l p o et E m i n e s c u ".P s e u d o n i m u l Galul, p r i n o m o n i m ie , r e d ă p a t r o n i m i cu l F r î n c u , / r i n e î n s e m n î n d î n r o m â n a m e d i e v a l ă fran -cez, gal.

La ace laş i loca l , dar cu a l te de ta l i i , î l evocă ş i bra şoveanul Al . C iurcu : „Cînd am cunoscu t pe Eminescu , n i m i c n u m - a r f i p u t u t f a c e s ă p r e v ă d g l o r i a l u i p o s tumă . Sc r i a l a Timpu l , ia r e u la Unirea Democratică, or

ga nu l j une i s t i ng i . N e î n t î l ne a m d i n c î nd î n c î nd î n ve c he a c a f e ne a «L a be s» , unde s e a f l ă a c um pa l a t u l S oc i e - t ă ţ e i N a ţ i ona l e . E r a c a f e ne a ua c e a m a i f r e c ve n t a t ă pe vremur i . Ne găseam aco lo l a o masă d in co l ţ c î ţ iva z ia r i ş t i , c î ţ iva t r ans i lvănen i , p r in t r e ca r i o r ig ina lu l Teo f i l F r încu , ş i puneam ţa ra l a ca le , cum fac to ţ i români i c î nd s e î n t î l ne sc l a c a f e ne a . E u l ua m o c a f e a s a u o dulcea ţă . Eminescu ş i ce i la l ţ i mai adesea c î te o bere ş i ,

m a i r a r , cît e u n c a pu ţ ine r . î n ge ne r e , E m i ne sc u er a t ăcu t ş i g înd i to r . Ma i mul t cumpăra de c î t v indea . F igura sa cea p l ină ş i du lce de mocan r e sp i r a b l înde ţea ş i , ma i t o t de a u na , pă r e a c ă su r îde . R î de a buc u r os cînd c onve r sa ţ i a de ve ne a g l um e a ţ ă ş i s e a m e s t e c a î n vo r bă sp r e a de ve n i a po i d i n nou t a c i t u r n . D a r , c î nd s e a t i nge a o



ches t iune ca re î l i n t e resa mai de ap roape , s e învo ioşa , o ch ii îi s t ic leau d e ap ro ap e , ob r a j ii i s e r u m en eau ş i d e venea expans iv . Ba , c î t eoda tă , s e ap r indea ş i î ncepea să pero reze . I l i n t e resau mai a l es ches t i i l e na ţ iona le , apo i ce le soc ia l e şi m a i în u r m ă ch ia r ce l e econ om ice".

I n t r -o î n s e m n a r e ziln i că , N ic ola e D e n s u ş e a n u n o m i n a l i z ează p e i n t e r l o cu t o r i ş i f a ce ş t i u t e p r eo cu p ă r i l e d i n cercu l l u i Eminescu , ce rc că ru ia se adaugă ş i Apos to l M ărg ă r i t , i n s p ec t o ru l ş co a l e l o r r o m ân eş t i s u d -d u n ă ren e , co l ab o ra t o r l a Convorb i r i l i t e rare î n c e p î n d d i n a n u l 8 (1874), nr. 55, cu C o mu n e l e r o ma n e d i n Da c i a Au r e l i a n ă ş i cu „m a i m u lt e a r t ic u le i n t e r e sa n t e d e s p r e R o m â n i i d i n ace le locur i " . La d i scu ţ i e pa r t i c ipă ş i Ion Carag ian i , cu

n o s c u t d e E m i n e s c u l a „ J u n i m e a " ş i s u b i e r a r h i a c ă r u i a poe tu l î ş i va c îş t iga p î in ea în t r e 1885— 1886. Se d ez - b ă t e a n e p o t r iv it a c om p or t a r e a p r o fe s or u lu i Va s i le G l o - d a r i u , t r i m is la S a l o n i c. T ex t u l i n t r o d u c t iv a l lu i N icolae Den s u ş ean u e s t e u r m ă t o ru l : „Du m i n i ca s a r a 1 2/2 4 i u lie 1881.

N e a f l ă m î n g r ă d i n a l u i « L a b e s » l a o m a s ă c u N i c a , E m i n es cu , F r î n cu ce v en i s e d e l a P red ea l ş i v i n e ap o i

C ara g ian i , m em b r u Acad . cu Ap o s t o l M ă r g ă r i t ".C în d ş i c în d , E m i n e s c u s e a b ă t e a p e n t r u u n c a p u ţ i n e r

ş i p e l a c a f eu l - ch an t an t „R aş ca" d e p e s t r . Acad em i e i , la „Un i o n " s au , r a r , la co fe t ă r i a f r a ţ i lo r Cap ş a , d i n C a lea Vi c t o r i e i n r . 3 6 , t o a t e t r e i ap ro p i a t e d e r ed ac ţ i a T i m -

p u lu i ş i de locu in ţe l e p oe tu lu i .M a i d e s i n t r a , î n s o ţ i t d e V l ah u ţ ă , l a „ Im p e r i a l " , p e

ca lea Vi ct o r i e i. Du p ă m o a r t ea p o e t u lu i , d ev o t a ţ i i lu i a r ă

t au locu l î n ca re se aşeza e l î n ca fenea . Ba , un i i , so l i c i t a ţ i s ă - l evoce , î ş i dădeau în t î l n i re cu in t e r locu to r i i l a „masa lu i Eminescu" . P r in t re e i , S l av ic i , ca re l a 12 i a n u a r i e 1 9 1 4 , d u p ă u n s f e r t d e v e a c d e l a m o a r t e a p o e t u lu i , r u g a t d e u n u n iv e r s it a r ie şe a n s ă -i r e m e m o r e ze p e E m i n es cu , i - a i s t o r i s i t m u l t e ş i m ă ru n t e d e s p re g e n i a l u l p r i e t en , i n t e r l o cu t o ru l co n s em n î n d u - ş i m i n u t a ce

u r m e a ză :1) „Cu p er dele le lă sa t e" e tc.A r c r e d e c in e v a c ă î n a d e v ă r a v e a o fe m e i e c a r e v e n e a

la d î n s u l . E i b in e , n u . Dacă a r f i ven i t a r f i d a t -o a fa r ă . E p u r ă fan t ez ie .



2) C u Ve r o n i c a n -a a v u t d e c î t r a p o r t u r i i d e a le , p î n ă l a moa r t ea l u i Mic le . De-a r f i voi t ca s ă fi e a lt fe l , Em inescu a r f i d i s p r e ţ u i t - o ş i a l u n g a t - o p e n t r u t o t d e - a u n a .

3 ) N u e r a o m c a t o ţ i o a m e n i i ş i n u p o a t e f i j u d e c a t

d u p ă d î n ş ii. M i s -a în t î m p la t c ă , v e n i n d d e la m a s ă î n t r -o z i , l - a m î n t î l n i t p e E m i n e s c u c a r e m e r g e a a t u n c i s ă m ă n î n c e. N e -a m în c u r c a t în v or b ă — p în ă n o a p t e a t î r z iu — , fă r ă c a e l s ă f i m î n c a t .

4 ) I i p l ăcea s ă s t ea de vo rbă cu t o t f e lu l de oamen i , ba ch iar cu p ros t i tua te le ş i c ioc l i i . Ş i de c î t e o r i i -am fă c u t o b s e r v a ţ i e , î m i s p u n e a : «N u ş t i c ît e d e i n t e r e s a n t s ă v e zi cu m s e r e fle c t e a z ă lu c r u r i le în a s e m e n e a fi in ţ i ».

5 ) Venind la Viena , în 1869 , ca să in t re l a Univers i t a t e , Eminescu cunoaş t e pe Kan t , F i ch t e , Sche l l i ng ş i pe S c h o p e n h a u e r .

6 ) Baca laurea tu l , ş t i e S lav ic i că a încerca t a -1 t rece l a Beiuş .

7) N ic i u n a r t i co l — m i -a s p u s S la v i c i — n u s e p u b l i c a d e n o i I a T i m p u l f ă r ă c a m a i î n t î i s ă f i e c e t i t

în t r e n oi, E m in escu , Ca r a gia le , S la vic i.

C a r a g i a l e s c r i a g r e u , ş t e r g î n d c h i a r . U n e o r i s - a î n t î m p l a t c a E m i n e s c u , s c o s d i n r ă b d ă r i , s ă - i t e r m i n e e l ar t i co lu l său .

8) C u p r i le j u l t r e c e r i i a r m a t e i p e s t e D u n ă r e , E m i n e s cu a s c r i s u n a r t i c o l p l i n d e a v î n t , s l ă v i n d a c e s t m a r e e v e n i m e n t . A v e n i t Al . L a h o v a r y în r e d a c ţ ie , zi cî n d : «S e v e d e c ă n u m a i s în t e m î n o p o ziţ i e ».

— «I n m o m e n t u l c în d a r m a t a r o m â n e a scă t r e c e D u n ă r e a , î n a d e v ă r , n o i r o m â n ii n u m a i su n t e m în opozi ţ ie» .

L a h o v a r y i -a s p u s c ă a r m a t a a c e a st a r ă u i n s t r u i t ă , d e m ă m ă l ig a r i , o s ă n e f a c ă d e r u ş i n e . E m i n e s c u a p r o t e st a t . Ş i d i n u n a d i n a l t a , g r o z a v d e e n e r v a t , E m i n e s c u i - a spus [...]

Au ten t i c ! P o li t ic i anu l în cau ză , fi in d m em br u în C o m i t e t u l d e r e d a c ţ i e , s - a d u s l a C a t a r g i u . C o m i t e t u l de d i r ec ţ i e a fo s t convoca t . Ca t a rg iu i - a spus : «Lăsa ţ i c ă b ă i a t u l v a s c r i e c u m ş t i e ş i d a c ă n u e b i n e s ă - l d e s - min ţ im» , ş i , ad res îndu -se po l i t i c i anu lu i cu p r i c ina , i - a s p u s să s c r i e e l d e s m i n ţ i r e a î n e g a l d e f e ţ e .



F i r e şt e c ă n u i -a d a t m în a şi a d e m i si on a t d i n c o m it e t .9) Zia r i stu l, de ca r e vor beş t e Te leo r , că a d a t d e ş t ir e

c ă E m i n e s c u a î n n e b u n i t s e n u m e ş t e D i o n i s i e M i r o n , m o r t a c u m ".

P r in 1880—81, pe toamnă , î l ză reş t e , pen t ru în t î i a oară , l a Cosman , ş i c r i t i cu l N . Pe t răşcu , î n ha l a zgomot o a s ă c u f u m d e t u t u n ş i m i r o s d e m î n c ă r i . S i n g u r l a m a s ă , î n f a ţ a u n e i o g l i n z i , E m i n e s c u s e a r ă t a a b s e n t ; fuma d in c înd în c înd , p r ivea l a l ău ta r i ş i , l a î n s t ru - na r ea u n u i c în t ec bă t rânesc în a r i e de d o ină , su râse.

î n a ceea şi p e r ioa d ă , sea r a , u n eor i, ca şi fa m ilia Ma io r e s cu , m erg ea l a C o l o s eu l „Gp p l e r " , an ex ă a f ab r i c i i d e

b e r e c u a c e l a ş i n u m e , „ d e h a t î r u l u n e i c î n t ă r e ţ e s u e d eze" , cu m r e l a t ează D . T e l eo r , cu ca r e E m i n es cu s e în t r e ce a la p op ice . în gr a n d ioa sa clă d ir e d e p e Ca lea Rahovei no . 151 (păs t rând sa lonul ş tucat a l a l te i berăr i i „R ah o v a" ) , a s t ăz i f u n c ţ i o n ează C as a d e cu l t u r ă a S ec t o ru lu i VI B u cu r e ş t i.

în p a r t ea d in u r m ă a vie ţ i i la Bu cu r e şt i , în 1888, in t r a c u s e r v ie t a l a s u b s u oa r ă în p r e t e n ţ ios u l r e st a u r a n t

„Hu g u es " d e p e ca l ea V i c t o r i e i ( î n f a ţ a t e a t ru l u i ) , cu o f i z i o n o m i e ce cu t r em u ra p e C a rag i a l e . T recea d e l a o v o rb ă la a l t a , is t or is in d d es p r e v ech ea l u i p a s iu n e p en t r u o c î n t ă r ea ţ ă v i en eză „cu p ă ru l d e au r ş i g l a s u l c a c l o p o t u l " ; a r ă t a a r t i cole sc r i se recen t , ce rea ca fea cu r o m , p l e c a u i t î n d u - ş i s e r v i e t a ş i r e v e n e a a b ă t u t e x c l a mând : „u i ta sem t î r ta şu ’".

Gru p e l e ca r e ş i - l d i s p u t au l a b i r t u l l u i Ş e rb ăn es cu

d e l a h an u l „K i r i az i " , î n 1 8 8 8 , e r au m a i t i n e r i i g aze t a r i d e l a R om â n ia l iberă , u n d e E m i n e s c u f u s e s e a n g a j a t fo r m al r eda c to r cu 200 le i pe lun ă , ş i ce i de la ce l e dou ă r ev i s t e F î n t î n a B l a n d u z i e i : D u ţ u P o p e a , L e o n N i c o - l e an u , M ar i n es cu -M ar i o n , T o m o ş o i u S i m ţ i o n , N i ţ ă R ă - d u le s cu , C o n s t an t i n Bră n ea n u , Co rd ea .

I n c o n t i n u a r e — r o m a n u l d r a g o s t e i ş i „ L u c e a f ă r u l "

A m ă n u n t e l e v i e ţ u i r i i l u i E m i n e s c u l a B u c u r e ş t i t i m p d e c i n c i an i ş i o p t l u n i ex em p l i f i c ă t r ă s ă t u r i co m u n e a t î t o r ex i s t en ţ e ş i d r am e s c r i i t o r i ce ş t i d i n t r ecu t . E l



s e î n d o i a c ă v r e o f e m e i e a r p u t e a s ă - l î n s o ţ e a s c ă g o s - podă r i ndu - l . D e ş i V e r on i c a r ă m ă se se de pa r t e î n M ol dova , r om a nu l i ub i r i i l o r c a pă t ă a m pl i f i c ă r i î n pe r i oa da b u c u r e ş t e a n ă .

în t r e r e la ţ iile societ ă ţ i i în ca r e ven ise să t r ă ia scă la B u c u r e ş t i , E m i n e s c u a r e v ă z u t ş i p e M i t e K r e m n i t z , c um na t a l u i M a i o r e sc u . N ă sc u t ă Ba r de l e be n ş i c ă să t o r i t ă c u d o c t o r u l W i l h e l m K r e m n i t z , f r a t e l e C l a r e i Ma i or e scu , Mi t e ţ i ne a c a să de sc h i să c a fe m e i e c u t r e c e r e , s c r i i t o a r e , b u n ă t r a d u c ă t o a r e î n l i m b a g e r m a n ă a l i t e r a t o r i lo r c onvor b i r i şt i .

Ma iorescu , av înd în ob iec t iv d i fuza rea sc r i i to r i lo r d in

I a ş i p r i n t r a duc e r i ge r m a ne , c h i bz u i c a E m i ne sc u s ă pr e de a l e c ţ i i s i s t e m a t i c e ţ de r om â nă c um na t e i M i t e K r e m ni t z , c e e a c e poe t u l soc o t i pe n t r u s i ne o c i n s t e , i a r aceas ta î i adăuga in i ţ i a t iva unu i d ic ţ iona r e t imolog ic . A m in t ir ile fu gare a l e M i t e i K r e m n i t z (Fliichtige Erin nerungen an M. Eminescu) , scr i se în oc tombr ie 1893, narează , cu van i t ă ţ i t omna t i ce , în tâ ln i r i l e sa le cu poe tu l , l e c ţ i i l e de g r a m a t i c ă p r i m i t e de l a E m i ne sc u , c onve r sa

ţ i ile lo r şi a p r e c ie r i de n i gr a t oa r e a su p r a ţ i nu t e i şi or i g i ne i poe t u l u i „ ţ i n î nd de o c l a să soc i a l ă pe n t r u c a r e n u p u t e a m a v e a n i c i u n i n t e r e s , p e n t r u c ă n e c i o p l i r e a e i m ă j i g n e a ".

în d r ă gos t it ă fu g it iv la a cea d a t ă d e Ma ior escu , Mit e n- a r ă spuns t r e c ă t oa r e i pa s i un i a l u i E m i ne sc u , c a r e i - a dă r u i t de a n i ve r sa r e a na ş t e r i i , l a 5 i a nua r i e 1879 , un a l b u m î m b r ă c a t î n p i e l e r o ş i e , c u t r a n s c r i e r i d e m î n a

lui ş i , înt re f i le le D iv in ei Com ed ii, o c o p i e d u p ă A t î t de fragedă ş i a l t e pa t r u t r a nsc r i e r i , pe c a r e s c r i i t oa r e a g e r m a n ă i le v a t r a d u c e în l im b a l u i Le n a u .

M i t e c o m u n i c ă l u i M a i o r e s c u a n g a j a r e a s c h u b e r t i a n ă a lu i E m i n e s cu f a ţ ă d e e a , fa p t p e n t r u ca r e o li m p i a n u l, du pă de l a ţ i un i şi de l a Ve r on i ca M ic le , r e c om a n da c um na te i sa le ca , l a r îndu- i , să - l f acă pe poe t să s imtă d i s

t a n ţa socia lă ca r e -i despa r te , ad ău gind : „aceş t i boem i u i t ă a d e se a c u v i in ţ a ".Ce r t r ă m î ne î n să c ă E m i ne sc u s c r i s e se poe z i a A t î t de

fraged ă ( t ipă r i t ă l a 1 sep tembr ie 1879) pen t ru a înc re d i n ţ a pe p r i e t e na d i n I a ş i de t r ă i n i c i a s e n t i m e n t e l o r l u i . Că t r e Ve r on i c a M ic le s e î nd r e p t a a t e n ţ i a şi gî ndu l lu i în



Mite Kremni tz în an i i ma tur i tă ţ i i



Locuinţa Mite i Kremni tz d in s t r . Polonă — Bucureş t i , f recventa tă de Eminescu ş i boema „Junimei" în faza bucureş teană

proiectul dramatic B ogd an Dragoş, din perioada revizoratului şcolar, în care introdusese o eroină, Veroni,„fecioa r ă să rm a n ă 11, ind ica ţ ie ce n u est e s implă aluzie,iubită de Bogdan — alter-ego al poetului . Ulterior, în drăgosti tul a înlocuit numele Veroni cu Anna, onomastica originară din actul natal al Veronicăi Micle.

Poemul d ramat ic B ogd an Dragoş, conceptat pe imprimate cu antetul „România. Comisiunea împărţ i r i ipremiilor pentru şcoalele de dincoace de Milcov. Anulşcolar 1873—1875“, ajută să restituim Veronicăi dedicaţ ia A t î t d e f ra ged ă , pe care Mite Kremnitz, fără probe



conv ingă toa re ş i î n l i p sa au tog ra fu lu i , ş i -o a t r i bu i e , c ă c i i a t ă r e p l i c a l u i B o g d a n , a j u n s î n c a m e r a A n n e i s p r e a o îm b r ă ţ i şa ca u n z bu r ă t o r :

Tu eş t i aşa de a lbă ca f loarea de c ireş i ,Ş i soar ta mea te puse în ca lea mea să i eş i ,Să t reci ca o uşoară crăiasă din p oveş t i ,Co s ingură pr iv i re sămi spu i ce du lce eş t i ,Căc i du l ce e ş t i ! Dea tuncea , eu t e v i s e z mereu T u g i n g a ş ă m i r e a s ă a s u f l e t u l u i m e u .

A p a r e l i m p e d e d e d u c ţ i a p e n t r u c i n e s i m ţ i s e E m i ne scu poez ia imp r ima tă la 1 s ep t em br i e 1879 :

A t î t d e fra ged ă , t ea sem en i Cu f loarea albă de c ireş ,Ş i c a u n î n g e r d i n t r e o a m e n i în ca lea v ie ţ i i m ele i eş i .

A b ia a t in gi covor u l m oa le, Mă ta sa su n ă su b p icior ,Ş i de l a creş t et p în ă n poa le Plu t eş t i ca v i su l de u şor .

V e r o n i c a M i c l e , d u p ă c e i a c u n o ş t i n ţ ă d i n C o n v o r -b ir i l i terare de poez ia A t î t d e f r a ged ă , o suspec tează a f i d e d i c a t ă C a r m e n S y l v e i ( „ V e r s u r i l e t a l e m - a u f ă c u t

c u d u r e r e s ă s i m t c ă o f i g u r ă s o u v e r a i n e m e n t s u p e - r i e u r e m - a a l u n g a t a f a r ă d i n s u f l e t u l t ă u , u n d e p o a t e f ă r ă d r e p t ş i f ă r ă v e s t e m ă i n t r o d u s e s e m . S c r i i n d u - ţ i , p l î n g l a c r i m i d e d u r e r e , d u r e r e n o u ă ş i n e c u n o s c u t ă m i e p î n ă a c u m ş i c a r e p o a t e e c u a t î t m a i u m a n ă c u c î t îm i v ine î n t r -o s t a re d e j a des tu l d e t r i s t ă "). Se î n şe la .

Ap a r a t u l p o e ziilo r p e n t r u ca r e M it e K r e m n i t z r e

v e n d i c a o m a g i e r e a d e c ă t r e E m i n e s c u l a B u c u r e ş t i d e m o n s t r e a z ă c ă l i e d u r i l e A t î t d e f ra ged ă şi Te duci . . . fu s e s e r ă c on c e p t a t e a n t e r i or , în p e r i oa d a ie şe a n ă .

La 4 augus t 1879 , după -amiază , î nch idea och i i Ş t e fan Micle.



R ă m a s ă f ă r ă s u p o r t m a t e r i a l , V e r o n i c a n u p u t e a b e n e f i c i a d e p e n s i a s o ţ u l u i e i , î n t r u c î t d i n ş t a t u l l u i d e f unc ţ iona r e l i p seau c î ţ i va an i necesa r i ca l cu lu lu i de a s e a c o r d a d r e p t u r i u r m a ş i l o r . O f i c i u l d e p e n s i i n u ţ i n u

s e a m ă c ă , m u l ţ i a n i , Ş t e f a n M i c l e c o n d u s e s e î n v ă ţ ă - m î n t u l s u p e r i o r d i n M o l d o v a c u s t r ă d u i n ţ e d e p ă ş i n d ob l iga ţ i i l e r egu lamen ta r e . Rea l i ză r i l e l u i ca p r o f eso r de ş t i i n ţ e f i z i co - ch imice l a Un ive r s i t a t ea d in I a ş i , că - r e i a - i u t i l a se cu r su r i l e cu co lec ţ i i , apa r a tu r ă ş i cu l abo r a t o r , fu s e se r ă u it a t e .

S - a p ă s t r a t c i o r n a s c r i s o r i i d e c o n d o l e a n ţ e a d r e s a t ă

V e r o n i c ă i M i c l e d e c ă t r e E m i n e s c u , î n t r e p ă t r u n s ă c u v a r i a n t e le l u i B ogd a n Dra goş şi Desp ă r ţ i r ei , p o e m in t i m apă r u t l a 1 oc tombr ie 1879 . După ce , l a moar t ea lu i Şt e f an Mic le , Em inescu pu b l icase în co loan e le T i m p u l u i u n n e c r o l o g c u e l o g i i ş i p e n t r u v ă d u v ă , a c u m c ă u t a s - o

îm b ă r b ă t eze , fă r ă a -i a scu n d e p er sp ect ive le su m b r e .S o s i t ă l a 5 s e p t e m b r i e î n B u c u r e ş t i , V e r o n i c a a s t a t

m a i b i n e d e o l u n ă , v r e m e î n c a r e , a l ă t u r i d e E m i n e s c u ş i s in g u r ă , a b ă t u t la m u lt e u ş i p e n t r u a c or d a r e a p e n sie i. I acob Negr uzz i î i î n t î l n i s e pe s t r adă ş i i s to r i s ea Mi te i K r e m n i t z c ă E m i n e s c u i - a p r e z e n t a t p e V e r o n i c a d r e p t logodnică .

R e v e n i t ă î n I a ş i l a 1 8 o c t o m b r i e , e a m u l ţ u m e a p r i e t e n u l u i „ p e n t r u t o a t e g e n t i l e ţ i l e ş i p e n t r u t o a t e s a c r i f i c iile ce t u a i fă c u t p e n t r u m i n e “ . î l n u m e ş t e „p u n c t u l

l u m i n o s î n v i a ţ a m e a “ ş i - i t r i m i t e a , c o m p l e m e n t a r , a c t e n e c e sa r e l a r e v en d i ca r e a p e n s ie i.

L a 3 n o i e m b r i e , V e r o n i c a î l i n v i t a p e E m i n e s c u s ă v i n ă p e s t e c î t e v a z i l e l a I a ş i , d e a n i v e r s a r e a „ J u n i m e i “ , pr i le j de a -1 sărbă to r i , l a 8 no iembr ie , de onomas t ică , p e n t r u c a r e - i c u m p ă r a s e u n p o r t - ţ i g a r e t d e c h i h l i m b a r .

Aş tep ta t , dor i t ş i sos i t l a I aş i , locu i l a Veron ica , unde

E m i n e s c u a s c r i s s o n e t u l i n t i m i s t S t a u î n c e r d a c u l t ă u :

S tau în cerdacu l tău . . . Noaptea i sen ină . Dea su p r a m i cren gi d e a rbor i se în t in d .C r e n g i m a r i î n f l o r i d e u m b r ă m ă c u p r i n d Ş i v în tu l mi şcă a rbor i i n g răd ină .



Da r p r in f er ea st r a ta eu s ta u p r iv in d C u m t u t e u i ţ i c u o c h i i î n l u m i n ă .

A i obosi t , cu m în a ta cea f in ă , î n v a l d e a u r p ă r u l d e s p l e t i n d .

L a i a ru n ca t p e u m er i d e n in soa re, Des fa c i v i sîn d p iep t a r u l d e la sîn , înce t t e ard ic i ş i su f l i n luminare . . .

Dea su p r a m i s t el e t r em u r ă p r in ra m u r i, I n în tu n er ic och i i m ei ră m în ,Ş a lă t u r i l una ba t e t r i st î n geam ur i .

M it e co lp o r t e a z ă r ă u t ă c io a să e fe m e r id a a s a lt u r ilo r s e n t i m e n t a l e a l e l u i E m i n e s c u l a B u c u r e ş t i p e l î n g ă C le op a t r a P o e n a r u -L e cc a : „E m in e s cu e r a p e d e -a -n - t r e g u l d e s p e r a t i e r i [ . . . ] , a ş s p u n e c ă a b s e n ţ a d o a m n e i d i n i n i m a lu i e x p l ic ă t r i s t e ţ e a lu i . B ie t u l b ă i a t ! C r e d c ă e a a r ă s p u n s l a d e c l a r a ţ i i l e s a l e p r i n t r - u n h o h o t d e r î s şi e l , a ş a s e sp u n e , n ă d ă j d u i a s ă f i e a c ce p t a t c a s o ţ “ .

N i c u G a n e a d ă u g a , l a r î n d u - i , o g l u m ă n e l a l o c u l e i a s u p r a g u s t u l u i l u i E m i n e s c u . M a i o r e s c u , î n t r - a l t ă s c r i soa re , d in 22 s ep t embr i e 1880 , l i s e a l ă tu ră d in ace l a ş i s p ir i t c a n c a n i e r : „E m i n e s c u , a m o r e z a t d e D -n a P o e n a r u - L e c c a , g ă s e ş t e î n a c e a s t ă d o a m n ă , c a m c o r p o l e n t ă , m u l tă insp i ra ţ i e*'.

E p i s oa d e le t e m p o r a r e i a g i ta ţ i i s e n t i m e n t a l e a lu i E m i n e s c u p e n t r u C l e o p a t r a P o e n a r u - L e c c a , f i i c a p i c t o r u l u i Cons t an t in Lecca , va ra l u i Carag i a l e ş i vec ina de cop i l ă r i e a l u i Maio rescu l a Cra iova , s e s inc ron izează cu p r o c e s u l d e r e d a c t a r e a Scr i sor i lor a IVa ş i a Va , în fa z e l e d e ş a n t ie r a l e s a t ir e l or , p r in t r e m o lo zu r i le v a r i a n t e lo r . Eminescu apos t ro fa pe Da l i l a ce nu - i î n ţ e l e sese r e f u g i u l .

Cu zece an i ma i v î r s tn i că dec î t Eminescu , v i c ioasă ,

fă r ă m i ţ în d u -ş i v e n i t u r ile d e p e m o ş ii le L olo eş t i şi P o p î n - z ă n e ş t i - R o m a n a ţ i l a m e s e l e d e c ă r ţ i c u m i n i s t e r i a b i l i ş i o a m e n i d e a f a c e r i , f u s e s e i n c r i m i n a t ă d e a d u l t e r î n p r o ce s u l c a r e i -a d e s fă c u t c ă să t o r i a d e c ă p i t a n u l G . P o e - n a r u ş i i n t r a s e î n c o m e n t a r i u l i n t r i g a n ţ i l o r d e c a f e n e a ş i a l gur i lo r d in cu l ise .



Ult imul p lop „fără so ţ“ d in fa ţa case i Cleopat re i Leca-Poenaru ,d in Bucureş t i

în a lt ă , p la n tu roa să . Cleopa t r a n u m a i a ră ta în 1880fizionomia rafaelică din uleiurile de copil şi de „domnişoară" pictate de părintele e i cu ani în urmă. Ceice-au cunoscut-o îi laudă în schimb inteligenţa. Replica



l u i E m i n e s c u f a ţ ă d e „ r e z i s t e n ţ a " e i d i s t a n t ă r ă z b a t e t u m u l t u o a s ă , c a ş i î n c a z u l D o a m n e i S a b a t i e r l a B a u - de la i r e , î n t r - o lungă c io r nă de s c r i soa r e , desp r e ca r e n u ş t im d e -a fo s t t r a n s cr i s ă şi e x p e d i a t ă C le op a t r e i P o e n a r u - L e c c a . R e z e r v a p r o v i n e d i n c o n ţ i n u t u l d e i n t im i t ă ţ i r ec r u descen te : -„Eş t i t u cu m in t e C leopa t r a ?“ U r m e a l e a f e c ţ i u n i i p e n t r u „ d a m a o e a d e c u p ă , c u z îmb i r i de cu r t ezană ş i cu och i b i s e r i coş i " , ce - i vo r bea „că lugă r eş t e", r ă sa r ş i î n Od a p en t r u N a p o leon :

Lu n ă , d u lcea i f os t în a cea p lăcu tă ,S f în tă noap te c înd susp ina C leopa t ra ,

fi in ţ a c u o ch i n e g r i , c ă r e i a î i d e n u n ţ ă u ş u r ă t a t e a , p r i n t r e a l ţ i i ş i c u u n „ p î n t e c o s a m a n t " . N i c o l a e P e t r a ş c u o ca r ac t e r i zează „ba l sam" ş i - i a t r ibu ie Pe l îngă plopi i

fă ră soţ , p e n t r u c a t o t e l, p e s t e d o u ă p a g in i , să r ă m în ă l a d e t a l i u l c ă v ă d u v a v e s e l ă r ă m a s e i n d i f e r e n t ă l a g î n - dur i l e l u i Eminescu . Locu ia pe s t r . Cometa ( az i Căder ea Bas t i l i e i , n r . 2—10) , av înd cur te ş i p lop i p înă în ac

t u a l a P i a ţ ă R o m a n ă n r . 6 . P e t e r e n u l c a s e i d e m o l a t e ş i a cu r ţ i i s a l e sâ cons t r u i t , după p r imu l r ăzbo i mond ia l , Ac a d e m i a d e Ş t ii n ţ e E c on o m i ce .

Cond i ţ i i l e f avo r ab i l e poez ie i de iub i r e , ca r e r ezu l t a s e r ă d in împr e ju r ă r i l e v i e ţ i i l a I a ş i ( epoca ve r on iană ) f u s e s e r ă d e p l i n e , a l t f e l d e c u m s e v ă d e a u î n t r e 1 8 7 9 — 1 8 8 1 p e n t r u M i t e K r e m n i t z ş i p e n t r u C l e o p a t r a P o e -

nar u - Leoca . Ş i Mi te ş i C leopa t r a î l p r iv i s e r ă de su s , de p e a r h i t r a v a î n c h i p u i t e l o r l o r c a p i t e l u r i , o p r i n d u - s e l a l u tu l îmbr ăca t s ă r ăcăc io s a l f i i n ţ e i l u i . I n l i p sa r angu lu i soc ia l a l poe tu lu i , n i c i una , n i c i cea l a l t ă nu - i pu tu se r ă gh ic i a t r ibu te l e gen iu lu i ş i nu i - au s imţ i t f r enez i i l e .

L a c a p ă t u l e x p e r i e n ţ e l o r n e r e u ş i t e d i n c a p i t a l ă , E m i nescu se g înd i s ă s e căsă to r ească cu Ver on ica , p r o iec t n u t r i t in s i s t en t ş i la I a şi.

C u m E m i n e s cu c on s u lt ă p e Ma i or e sc u în p r iv in ţ a c ă s n i c i e i î n p r imăvar a anu lu i 1880 , c r i t i cu l i n t e r ven i cu br u t a l it a t e . î n t r -o con vor b i r e cu I . A l. Rr ă t e scu -Vo ineş t i , c a r e ş i -a lu a t n o t e r e z u m a t i v e , Ma i o r e s c u a r e co n s t it u i t ,

în 1892, scen a în ca r e , la e l a ca să , a cţ ion a se ca lcu la t



s p r e a - 1 î n d e p ă r t a p e E m i n e s c u d e V e r o n i c a M i c l e , in t r o d u câ n d î n i n t r i g ă n u m e l e lu i Ca r a g ia le .

Deş i un i i i s t o r i c i l i t e r a r i au r i d i ca t ob i ec ţ i i a sup ra dezvă lu i r i l o r l u i Bră t e scu -Vo ineş t i , na ra ţ i a s e vădeş t e

v e r i d i c ă p r i n p r o b e s c r i s e , p r i n d o c u m e n t e m e m o r i a l e , p r i n c or e s p on d e n ţ a a u t o gr a fă a Ve r o n i c ă i ş i p r in p s ih o l o g i a a m f i t r i o n u l u i d i n s t r . M e r c u r . M a i o r e s c u n u p u t e a u i t a că Veron ica Mic le , î n p r ocesu l de l a I a şi, cu ş a i sp r e zece an i î na in t e , î l acuzase î n pub l i c . Să - ş i f i amin t i t i a r ă ş i c ă s u b r e c t o r a t u l l u i Ş t e f a n M i c l e — d e c a n f i i n d Ioan Car ag i an i — ad ver sa r i i po l it i c i î l exc lu sese ră a b u z iv d i n în v ă ţ ă m în t ?

Vi rg in i a Mic l e Gruber des t ă inu i î n 1909 lu i V ic to r E m i n e s c u , n e p o t d e f r a t e a l p o e t u l u i , c ă î n m a i - i u - n ie 1880 Veron ica Mic l e avusese un cop i l de l a Emi n e s c u , n ă s cu t m o r t .

In t r e va ra l u i 1880 ş i s f î r ş i t u l anu lu i 1881 u rmează c u i n t e i m i n e n ţ e t ă c e r i ş i r a r ă c o r e s p o n d e n ţ ă î n t r e E m i n escu ş i Ver on ica .

Despre g îndu l căsă to r ie i amin teş te aceeaş i f i i că , ş i ea

v e r s u i t o a r e î n m u lt e p e r io d ic e : „M a m a a fo s t o f e m e i e p l i n ă d e v i a ţ ă , p l i n ă d e f a r m e c , f r u m o a s ă , d r ă gă l a şă , t a l en t a t ă , cu voce foa r t e p l ăcu t ă , o f eme ie foa r t e s i n c e r ă ş i d e z i n t e r e s a t ă ş i a c ă z u t j e r t f a n u m e r o a s e l o r sa l e ca l i t ă ţ i . A p l ă t i t s cump toa t e aces t e da ru r i a l e n a t u r i i , p e c a r e n u a a v u t t a c t u l d e a l e m a i a s c u n d e p u ţ in . A i u b i t p e E m i n e s c u c u o i u b ir e n e m ă r g i n i t ă . î m

p r e j u r ă r i l e ş i o a m e n i i a u f ă c u t c a e i s ă n u f i e i m i ţ i n i c io d a t ă . M e m b r i i So ci et ă ţ i i «J u n i m e a », c a r e s e a m e s t e c a u t o t d e a u n a î n v i a ţ a i n t i m ă a f i e c ă r u i d i n t r e e i , n u l - a u l ă s a t p e E m i n e s c u s ă s e î n s o a r e c u m a m a , s u b c u v în t c ă «n u v a m a i p l în g e a ş a fr u m o s », d u p ă c u m s -a e x p r i m a t î n s u ş i Ma i or e sc u .

M a i l a u r m a u r m e i « a ş a a f o s t s ă f i e » ş i s ă s u f e r e .

D a r c e e a c e e t r i s t e s t e c ă m e m o r i a m a m e i m e l e e s t e a t î t d e t e r f e l i t ă d e p e r s o a n e d e c a t e g o r i a D - n e i E m i - l i a n , o a r e n - a a v u t n i m i c s f î n t ş i n - a r e s p e c t a t n i m i c şi ca r e a vo it , du pă spu sa l u i Em inescu : s ă s e î na lţ e p e e a , î n j o s i n d - o p e V e r o n i c a . î m i p a r e t o t u ş i b i n e c ă a m a ju n s să v ă d o a m e n i d e b in e , ca r e c o n v in ş i d e a d e v ă r ,



c a u t ă s ă r u p ă n e g u r i le ca r e o î n v ă lu i e p e b ia t a Ve r o n i c a ş i s ă o f a c ă s ă a p a r ă i a r ă ş i l u m i n o a s ă ş i s t r ă l u c i t o a r e c u m a fo s t î n a d e v ă r , ş i c u m a lu m in a t c u iu b i r e a e i p e nef e r i c i tu l gen iu : Eminescu" .

E m i n e s c u î ş i d ă d u s e a m a , l a s f î r ş i t u l l u i d e c e m b r i e 1881 , că ş i e l ş i p r i e t ena de l a I a ş i au f o s t v i c t ime ş i , c u m ă r e ţ i a r e g r e t u l u i d e a s e f i l ă s a t a t r a s î n c e r c u l co lpo r t ă r i lo r , i e r t ă cu r ând înv inu i r i l e aduse Bă lăucă i .

L a 3 i a n u a r i e î n a n u l v i i t o r , p o e t u l o î n t r e b ă a s u p r a r e v e n i r i i e i la B u c u r e ş t i, c în d „v o m v o r b i d e c e e a c e -m i sc r i i , ad i că de r ămâner ea t a a i c i " , r epun înd dec i pe t ape t gându l căsă to r i e i . î n aceas t ă s i t ua ţ i e , Eminescu ,

a ju ta t de so ţ i a l u i S l av ic i , cău tase casă in d r eap ta , ân s t ânga , f ăcuse „une le puner i l a ca l e“ , sub r eze r va gus t u l u i V e r o n i c ă i ş i s e î n s e n i n a l a p e r s p e c t i v a c ă m i n u l u i : „Va ven i o v r e m e , Nicu ţ ă , o ! spe r că o ven i , î n ca r e t u v e i u i t a t o a t e d u r e r i l e c e ţ i l e - a m c a u z a t ş i - n c a r e v o m î n c e p e ce e a c e a m n u m i t vi a ţ a n o a s tr ă n o u ă . P o a t e c ă a t u n c i vo i d e v e n i e u î n s u m i a l t o m ş i p a c e a şi li n i şt e a

v o r fi p a r t e a n o a st r ă a a m â n d u r o r a ". îm p ă ca r e a a a vu t ca r a ct e r r ă scu m p ă r ă t or şi fr e n e t ic. Din d i sc r e ţ i e , Emin escu se m u tă d e l a S lav ic i (d in Ca lea Victor ie i , n r . 102) in t r -o casă f e r i tă , pe s t r . Buzeş t i 5 , u n d e o p r i m e ş t e p e i n v i t a t ă . L a s f î r ş i t u l l u n i i m a r t i e 1977 s -a dezvel i t , amin t i toare , pe z idu l scundei c lăd i r i d in s t r . Buzieşt i n r . 5, l in gă h o te lu l „M a m a “, o p la c ă d e m a r m u r ă c u i n s cr i p ţ ia : „ în a c ea s t ă ca s ă a l ocu i t , î n anu l 1882 , poe tu l Miha i Eminescu" . P r i e t en i i î l ză r esc sch im b a t , îm b r ă ca t cu că u t a r e ş i a fe r a t . P e Ve r o n i c a o î n t î m p i n ă c u g in g ă ş ii li r i za t e .

D u p ă e î t e v a z i l e d e f e r i c i r e , d e n o i p l a n u r i d e t r a i c o m u n , V e r o n i c a r e v e n e a î n I a ş i . P o e t u l o r u g a s e s t ă ru i to r să - i sc r ie des . Aic i se a f lă exp l ica ţ ia succes ive lo r t e l eg r ame ş i s c r i so r i ad r esa t e lu i î n s t r . Buzeş t i n r . 5 .

Poe ta r e i a f i r u l spovedan ie i î n t r - o ep i s to l ă d in 10 f e b r u a r i e : „o s ă -ţ i r ă m î ie d e s ig u r o a m i n t i r e fe r m e c ă t o a r e a i u b i r i i n o a s t r e ; s u n t e m a c u m î n a c e a s p l e n d i d ă e p o c ă a v i e ţ i i , t o t ceea ce a f o s t î na in t e de aceas t ă v î r s t ă e s t e n e b u n i e ş i c o p i l ă r i e , t o t c e e a c e v a u r m a v a f i d e z g u s t



şi p o v a r ă ; n o i n e g ă s i m la a n i i ă ş t i a în v îr s t a d e a u r , s im t e m a t î t d e c o n şt i e n ţ i d e si n e şi d e s e n t i m e n t e l e n o a s t r e c ă n i m i c n - a r p u t e a s ă l e n e g e ş i s ă l e d e s -

mintă [ . . . ] . Ş t iu b ine că t e iubesc ş i an i i ce-au t recu t d e c î n d m i - a i c l ă d i t a c e a s t ă p a s i u n e p e n t r u t i n e n - a u fă cu t dec î t s -o con so lide ze".

T r e b u i e s ă f i r e d a c t a t c u s f r e d e l i r i m o r a l e , c u a m ă r ă c i u n i l e e x p r i m a t e î n Icoa n ă şi p r iva z E m i n e s c u s c r i soa rea d in 28 f eb rua r i e 1882 , de rupe re a năde jd i lo r căsă to r i e i :

Sa jung o z i î n care , î n s t r im ta mea ch i l i e ,Tu să domneş t i ca f i i că , s tăp înă ş i so ţ i eŞ i n oare de durere , c înd g îndu l m i a f i ve ş t ed ,Să s im t cum du lcea ţ i m ină s e l a să pe a l meu creş t e t Şa tunc i r i d i c înd capu l , d înd och i i m i pes t e spa t e ,Să văd ah , pă m în t easca m i , du ioasă m i z e it a t e ...F u g i , f u g i ! C e t e a şt ea p t ă cu m i n e î n t r u n v e a c ,

In ca re p oez ie şi v i su r i su n t u n f lea c ; N u t e în d em n eu în su m i ca să m i u r m ez i în ca le,S ă f i u n e m e r n i c m a r t o r n e f e r i c i r i i t a l e . D ecî t să scr iu la ver su r i , m a i b in ea ş ba t e t oba :Cu r ime ş i cu s t ro f e nu s e ncă l zeş t e soba .Ch iar i n imami de aş da o să be i d in t r î n sa s înge , N evoia es t e gh ea ţa cea m or u n gr a ba i s t în ge.

A r g u m e n t e l e s u b i e c t i v e s e r e l u a u ş i î n s t i h u r i l e d u r e r o s u l u i c o m e n t a r a u t o b i o g r a f i c d i n N u m ă în ţ elegi :

Gîndeş t i , pr icep i tu oare c î t po t f i de sărac ?S ă f i i a m e a n u e s t e p u t i n ţ ă s ă t e f a c ,Cu min t ea mea cas t e lu r i î n Span ia c î ş t i g , Mă v ez i p l în gîn d cu m su f lu în m î in i l em i d e f r ig Ş i u rmăr ind pe i r ea v i săr i l o r deşar t e E u v ă d m en i t c ă m i e st e să n a m d e t i n e p a r t e. Cînd to tu l îm i l i p seş t e , c înd soar ta nu i ma i r ea A t u n c i a lese d în sa , ca t u să f i i a m ea ...

în 18 m a r t ie 1881, E m in escu , d e zgu st a t d e sa r a b a n d a po l i t i caş t r i l o r aduna ţ i s e rv i l î n co r d inas t i c , s c r i s e se c ă m i n a r u l u i G h e o r g h e E m i n o v i c i , c u „ s u f l e t u l a c r u d e c e r n e a l ă ş i d e c o n d e i " , l a I p o t e ş t i r î n d u r i d e a m a r :



„ Ş i e u a m a v u t a c e l e f r i g u r i d e p r i m ă v a r ă , a t î t d e o b i ş n u i t e î n ţ a r ă l a n o i . N - a m r ă s p u n s n u m a i d e c î t p e n t r u c ă m - a a p u c a t p r o c l a m a r e a r e g a t u l u i p e d i n a i n t e ş i - n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , n o i , n e g u s t o r i i d e g o g o ş i ş i b r a -

şoave , adecă no i gaze t a r i i , sun t em foa r t e ocupa ţ i . Aş d o r i d i n t o a t ă i n i m a s ă v i u a c a s ă s ă v ă v ă d , d a c - a ş g ă s i v r u n o m d e î n c r e d e r e c a r e s ă - m i ţ i e l o c u l , c ă c i n e g u s t o r i a a s t a , p e l î n g ă c ă n - a d u c e n i m i c , n i c i n u t e î n g ă du i e s ă î nch i z i o z i , două dugheana ş i s ă ma i i e i l umea în ca p “ .

P e u n c a i e t p o e t u l î ş i n o t a d e c e p ţ i a p e n t r u g a z e t ă r i a conse r va toa r e , pe ca r e e ra ob l iga t s -o p r o feseze î n dau na poeziei :

„ N i c i n u ş t i i c î t d e m u l t a m p u s p o e z i a l a o p a r t e ,Şi cu pros t i i de jurnal z i ln ica p î ine c îş t ig !“D e l a a s e m e n e a r e a l i t ă ţ i p î n ă l a c o n f e s i u n e a d e m a i

jos , d in t r -o scr isoa r e că t r e Ve r on ica Mic le , n u se in t e r p u n s c h i m b ă r i î n r o s t u l l u i E m i n e s c u . D i m p o t r i v ă , t r a g ismu l face loc de znă de jd i i luc ide : „ în op t a n i de

c î n d m - a m î n t o r s î n R o m â n i a d e c e p ţ i u n e a a u r m a t l a d e c e p ţ iu n e şi m ă s i m t a t î t d e b ă t r în , a t ît d e o b o si t , în c ît d e g e a b a p u n m î n a p e c o n d e i s ă - n c e r c a s c r i e c e v a . S i m t c ă n u m a i p o t , m ă s i m t c ă a m s e c a t m o r a l i c e ş t e ş i c ă m i - a r t r e b u i u n l u n g r e p a o s c a s ă - m i v i n î n f i r e . Ş i cu toa t e a s t ea , ca l uc ră to r i i ce i de r î nd d in f ab r i c i , un a s e m e n e a r e p a o s n u - 1 p o t a v e a n i c ă i r i ş i l a n i m e n i .

S i m t s t r i v i t , n u m ă r e g ă s e s c ş i n u m ă m a i r e c u n o s c . A ş t e p t t e l e g r a m e l e H a v a s c a s ă s c r i u d e m e s e r i e , s c r i e - m i - a r n u m e l e p e m o r m î n t , ş i n - a ş m a i f i a j u n s s ă t r ă ie sc1*.

L u cea fă r u l p i ldu i eş t e , ca î n evu l de mi j l oc ba l ada M eşt er u lu i Ma n ole s a u d r a m a s u f l e t e a s c ă a b ă t r î n u l u i s a v a n t d in Scr isoarea l a , c o n ş t i i n ţ a s u p e r i o r i t ă ţ i i d i f e -

r e n ţ i a r e a p o e t u l u i . P r i n a s p r a t r ă i r e a c o n t r a d i c ţ i i l o r epoci i , e l se detaşa f i lozof ic . Aşa-ziş i i apropiaţ i î i refu z a s e r ă p a r c i m o n i o s p î n ă ş i d r e p t u l m u l ţ u m i r i l o r e l e m e n t a r e , fă r ă d i s cr e ţ i e ; d a r E m i n e s cu a ju t ă î n s u ş i d e s c ifr a r e a p a t e t i ce i r e n u n ţ ă r i d i n L u cea fă r u l , p r i n p o st u m a Şi oare to t n a ţ i în ţe les , care, ca ş i La stea u a ..., pr in



i den t i t a t e med i t a t ivă ş i f a c tu ra p rozod ică , dob îndeş te v a l o a r e a d e m e t e o r i t d e s p r i n s d i n L u cea fă r u l , p e n t r u că -1 comu n ica d i r ec t c a poe t , c a om , ca iu b i t :

Şi oare to t n a ţ i în ţe lesC u m n u m i i l u m e a d r a g ă ,

C î n d c u n i m i c n u m a m a l e s Din via ţa m ea în trea gă ,

C î n d a l m e u c u g e t m i s t u i t D eo st ra n ie p ă rere

A f os t u n lu n g n econ t en i t

P r i l e j p e n t r u d u r e r eŞ i a p ă s t r a t î n f u n d u l s ă u

Ca în cenuşa rece Taina părer i lor de rău

Du p ă u n v i s ce t r ece.. .

Pes te i s to r i a r edac tă r i i t r e ce umbra Veron ică i Mic le , r e s t ab i l ind r ea l i t ă ţ i f ap t i ce . Adevă ru r i l e de v ia ţă , pe c a r e L u cea fă r u l l e p ă s t r e a z ă î n b r o d e r i a c o n f l i c t u l u i a u f o s t i n t e r p r e t a t e c a d u c d e c ă t r e c o n t e m p o r a n i , d e d o u ă gene ra ţ i i e s t e t i z an te , c a de ta şa re a poe tu lu i , r e fug ia t în „zone le sen ină tă ţ i i impe r tu rbab i l e " , „ e l im in înd to t c e e r a c a z i n d i v i d u a l , î n t î m p l a r e e x t e r n ă , c o n v e n ţ i e s o c ia lă , a v e r e s a u n e a v er e , r a n g s a u p e r s o a n ă ", e x t i n zî n d a r t i fi ciu l „imp e r son a l iză r i i" ş i a sup r a d r agoste i .

Va r i a n t a p r e fi n a l ă a u l t i m e i st r o fe d i n L u cea fă r u l n u es te cum se de sc i f r ează pe Ma n u scr isu l r om â n esc 2281:

T r ă i n d î n c e r c u l v o s t r u s t r i m t N o r o c u l v ă p e t r e c e ciTră ind în ce rcu l vos t ru s t r îm t I u b i r e a vă pe t rece .

Cu nos ta lg i i ş i spon tane i t a t e , c a o r i de c î t e o r i a fos t so l i c i t a t de t ine r i , Eminescu t r im ise se c r ea ţ i a sa d e b o l t ă „ R o m â n i e i j u n e " , î n c a r e e l a c t i v a s e c u u n d e c e n i u î n u r m ă . S t u d e n ţ i i d i n 1 8 8 2 i s e a d r e s a s e r ă c u c ă l d u r ă ş i d e f e r e n ţ ă p e n t r u c o l a b o r a r e l a p r i m u l l o r



a l m a n a h ş i E m i n e s c u l e - a r ă s p u n s c u c r e a ţ i a l a c a r e m u n c i s e m a i b i n e d e n o u ă a n i , c u d e s t i n s ă r ă m î n ă î n i st o r i a poe zi ei u n ive r sa le m on u m e n t u l s in t e ze i lu i l ir i ce .

M u n c i l e l a „ T i m p u l "

P e n t r u b i o g r a f i a l u i E m i n e s c u l a T i m p u l d i s p u n e m de ş t i r i boga te , memor i i , î nsemnăr i , r ep l i c i în p resa g u v e r n a m e n t a l ă ş i c o r e s p o n d e n ţ ă , m a i p u ţ i n d e a c t e

a d m i n i s t r a t i v e .Lui Slavic i , Caragiale , Ioni ţă Scipdxme Bădescu, Rone t t i Roman, co leg i de r edac ţ i e , l i s - a p rec iza t în m onogr a f i i ş i î n num e r oa se c e r c e t ă r i spe c i a l e i n t e r fe r e n ţ a c u e x i st e n ţ a lu i E m i n e sc u î n e t a p a 1877— 1883. Se cunosc ş i r e sponsab i l i t ă ţ i l e po l i t i ce exe rc i t a t e în nu m e l e c o m i t e t u l u i e x e c u t i v a l p a r t i d u l u i c o n s e r v a t o r d e că t r e n o ta b i li t ă ţ i le Al . Lah ovar i , I . A . Can ta cu z in o-Zizin ,

T i t u M a i o r e sc u , G r i go r e P ă uc e sc u . Cunoa ş t e r e a j u r na l i s t i c i i l u i E m i ne sc u de s i gnă de t a l i i e s e n ţ i a l e po r t r e t u lu i să u m o r a l .

Ra por t u r i le lu i E m i ne sc u c u A l. La h ova r i şi I. A . Ca n t a c uz i no - Z i z i n î n r e g i s t r e a z ă du r i t ă ţ i , p r o t e s t e ş i r e c l a m a ţ i i m a i su s . D a că P . P . C a r p n u l -a î n ţ e le s în t o td e a u n a , în sch im b r e la ţ ii le c u Tit u Ma ior e scu a u îm p le t i t , od a t ă cu sch imbul z i ln ic de op in i i , po l i t e ţ ea ş i condescen

de n ţ a . L a f e l , l e gă t u r i l e c u b l î ndu l G r i go r e P ă uc e sc u au fos t cordia le ş i , ca ş i la Maiorescu, se ext ind ş i a su p r a fa m i li e i poe t u lu i .

M a r t o r i a p r o p i a ţ i l u i E m i n e s c u a u l ă s a t a m i n t i r i î n pr i v i n ţ a t r a i u l u i l u i . D uc e a e x i s t e n ţ ă m oc n i t ă . L uc r a d i n g r e u z i l e ş i nop ţ i , c i t e a f um î nd ş i b î nd c a f e l e , r e f l ec ta , concep ta , sc r i a poeme , l e pe r f ec ţ iona sau se dă r u i a po l e m i c i i . M unc e a i s t ov i t o r . E r a vă z u t une o r i

în r ed a cţ ie îm b r ă ca t su m a r , fă c în d d in zi n oa p t e , d in noapte z i , u i t ând să mănînce , su foca t de da tor i i . As t f e l , c ei m a i fr u m o ş i a n i a i p o e t u lu i a u fo s t t i n e r e ţ e d e ca lva r ,

în d r ep t ă ţ in d u -1 să -ş i b le st e m e e xis t e n ţ a , să -ş i a ş t ep t e sf î r ş i tu l .

S l a v i c i a de s t ă i nu i t l u i I a c ob N e gr uz z i e f o r t u r i l e l u i ş i - a l e lu i Eminescu de a sc r i e z i de z i pen t ru co loane le



T i m p u l u i o coa l ă de t i pa r , î nche ind că pe poe t , î n a sp ra i a r n ă a r ă z b o i u l u i , „ î l s t r i c ă l i p s a d e l e m n e d e f o c “ .

N e p u t î n d c î ş t i g a m i n i m u l î n t r e ţ i n e r i i , p o e t u l î n c h i r i ază , cum s -a văzu t , l ocu in ţ e mize re , cămăr i i g ra s ioase ,

c u p ă m î n t p e j o s s a u o d ă i ţ e d e p a i a n t ă l a m a n s a r d ă , î n ca re va r a se î ncă l zea a pa î n gă lea t ă , i a r i a rn a s e t r a n s f o r m a u î n î n c ă p e r i d e g h e a ţ ă c a - n Poves t ea lu i Ha ra p A l b . In l i p sa l emne lo r , i e rn i l e bucu reş t ene î l c h i n u i s e r ă p î n ă - n t r - a t î t c ă , m u l t e s e r i , p o e t u l f u s e s e nevo i t s ă î n t î r z i e p r in ca fene l e , s ă s e cu l ce îmbrăca t c u p a l t o n u l s a u s ă t r e m u r e î n p r e l u n g i t e i n s o m n i i p î n ă c e r ă s ă r e a u d i m i n e ţ i p l u m b u r i i l a g e a m l î c u l c u f l o r i

de înghe ţ . Sc ru t îndu -ş i nevo i l e , s e au topo r t r e t i zează în a ces t a cva for t e , r e p lică la Poez ie ş i ad evăr d e Go e t h e :

Ma i lă sa ţ im ă ş i n p a ce cu a d ev ă r şi p oez ie.C in em i dă pe e le ceva ? în du rerea m ea cea crudă ,

Dacă in im a m i sv i cn eş t e, dacă f r u n t ea îm i a su d ă ,Cine ş terg ea e i su doare , c ine ochi i m i i m îngî ie ?

S u r t u cu l ma i mu l t u r z a l ă e s t e d ec î t b ă t ă t u r ă , N u v ed eţ i ce r os p e m a rgin i , ce fu d u l m a i e la coa te ? Vî n t u l ch ia r rî d e î n u r m ă m i , c în d m ă p r i ve ş t e la sp a t e . Oam en i i ? cu i ronie la ve d er em i cască gura .

C iubo te l e ? n im en lu m e să n u ş t i e că s poe t , Du p ă m în d r ele că lcî ie, el p e loc m in sea m n ă tea pa , Dă ! c î lâ i el e ca ele — dar pr in găur i i n t ră apa , Tălp i leş i ara tă d in ţ i i — cască , după meremet .

D ea ş p u t ea d or m i — dar f r igul n ic i să dormn o să m ă lase,

D ea ş p u t ea vi sa , d ar ger u l gen ele m i le în gh ea ţă Ş i mi pă ien jeneş t e och i i . — A h , d or in ţa m ea i o raţă Friptă ... cu cu rech iu ..., ba făr ă. .. Ce id ee gen ială l

Ş i m i i som n , m i i f r ig , m i i se te ... Ce se cu get laa m o r u r i !

Ce f em eie a r vrea să par tă sărăcia m ea l ip i tă S oarta ce în R om ân ia la p oeţ i l i i pregăt i tă !...



Din pricina salariului modest la Timpul , unde îm părţea aceeaşi soartă cu Ioniţă Scipione Bădescu, Ro-nett i Roman, I. L. Caragiale, o vreme cu Slavici , Dio-nisie Miron, Stamatin-Nazone, şi a neachitări i lui cu

regulari tate , Eminescu s-a aflat în si tuaţ ia de a nu-şiplăt i chir ia la termenele din contracte, tot at î tea pretexte, calamităţ i cu aşa-numiţ i i lui proprietari , babeşi mici funcţionari , la rîndu-le chiriaşi ce subînchiriau.De două ori poetul locuieşte odăi sau boxe de serviciu în ch ia r rddacţ ia Timpului , cărîndu-şi ş i adăpost indu-şiparte din lucruri , lăzi cu cărţ i ş i boarfe pe la prieteni iSimţion, Chibici , pe la cunoscuţi , el reţ inîndu-şi mobi

lier u l str ict n ecesar , p e ca re şi-l invent ar ia.Pe o f i lă autografă din aceeaşi perioadă se ci teşte

următoarea l is tă de credi tori ş i de datori i catagrafiatăor în du it pe dou ă pa r t ide :

Datorii Pres an te

Moise 100 Wachtel 200

Tata 1 200 Koch 30Wachtel 200 Weiss 60Bauer 20 Slavici 100Koch 30 Ţu r a 50Weiss 60 Ba u er 20Nica 30 Olteanu 500Slavici 100 960Olt ea n u 500

(Ţura 50)Chibici 50Manliu 100Minovici 70

2510Xeni 500

3010

Pe manşeta de sus a col ţului drept al pagini i , s t r îm-toratul redactor înmulţeşte cu 12 (luni) salariul ipotet ic (de 400 de lei lunar) spre a obţine produsul anual de4800 lei, din care, scăzînd 3010 lei, i-ar fi rămas pentruch eltu ieli le per son a le pe înt r eg a n u l 1882 su m a de



790 l e i , dec i ma i pu ţ in dec î t s a l a r iu l pe două lun i . Ş i i a tă că , în loc de ach i tă r i , în josu l pag in i i se c i t esc în r eg is t r a t e n o i da t o r i i :

Ocă şa n 20 fr.

Bau er 20 fr .Ca l i s t a r ep rodusă , manusc r i s e l e poe tu lu i ş i f e lu r i t e

a rh ive con ţ in î ncă a l t e t r e i zec i ş i pa t ru , cum ş i ch i t an ţ e de acon tu r i cu ţ î r î i t a pen t ru d rep tu r i l e l u i ş i a l e co l eg i lo r d in r e d a c ţ ie , p r e c u m :

C H I T A N Ţ Ă

1—n. 350 adecă t re i su te c inc i zec i l e i no i am pr imi t de la D. Cassier prin Dl. Slavici , acont asupra lef i lor re-dac ţi ei „T im pu lu i“ pe curen ta Oc tom vr i e .

B u cu reşt i , 17 oct om v r i e 1879

M . Em in escu

în ţ in er ea u n e i fă gă d u ie li s t u d en ţ e ş t i d in 1873, de r e în t î l n i r e pes t e c inc i an i l a Bucu reş t i , Ş t e fane l l i ş i Va s i l e M o r a r i u r ă z b i r ă î n c a p i t a l ă î n t r - o d u p ă - a m i a z ă d e l a mi j l ocu l l u i augus t 1878 ş i p r imu l l o r g înd , a l ă tu r în - d u -l i -s e Ch ib ic i, le fu să r e în t î lnea scă pe Em inescu .

„Pasă re t u rcească" — Ch ib i c i î i conduse l a T i m p u l , u n d e „ în s a la în t î ia a fla r ă m p e u n d o m n c ă la r e p e u n fe l de ca l care- i ţ inea loc de scaun“ . Era Carag ia le , ce- i în d r u m ă î n î n c ă p e r e a v e c i n ă , u n d e c e i t r e i d ă d u r ă d e R o n e t t i R o m a n ş i d e E m i n e s c u , n u m a i î n c ă m a ş ă ş i p a n t a l o n i , l a „ o m a s ă l u n g ă , p l i n ă c u j u r n a l e " , r e d a c - t î n d u n a r t i c o l . C r a v a t a p o e t u l u i s p î n z u r a a r u n c a t ă p e u n c o l ţ d e m a s ă , i a r î n a i n t e a l u i s e g ă s e a u n t a l g e r c u fr u c t e d in ca re mînca S lav i ci .

P o e t u l î i î n t î m p i n ă v o i o s ş i n - a s c u n s e î n z î m b e t p r e

c a r i t a t e a b u g e t u lu i p e r s o n a l. P u r t a c h i că ş i, d u p ă ş t i u t u -i t i c, c înd şi c înd î şi m u şca ne r vos m u s t a ţ a . Ha in e l e -i e rau „c a m n e g l i ja t e ". S e -n t r e r u p s e d i n lu c r u şi, c u m o a s p eţ i i

î l în cr e d in ţ a u că d isp u n b ă n eşt e , îi u r m ă . O d u ser ă a şa c î t eva s e r i ş i nop ţ i , r e înv i ind v remea s tuden ţ i e i v i eneze .



In t r -o sea ră e l l e măr tu r i s i : „Măi bă ie ţ i , a şa de vo ios n - am f o s t d ec î t î n V ien a c în d p e t r eceam cu v o i ! “ D a r a l t eo r i , s u b u n „g în d t r i s t “ s t r ecu r a t p r in min t e , o f t a

în ju r â n d b lîn d : „O f... n e a m u l n evoii !“

în t r -a lt ă sea r ă , t în ă r a b oem ă , d in ca r e n u lip sea a cu m S lav ic i , me r s e — d in c î t e - ş i amin t ea Ş t e f an e l l i — l a g r ăd in a e t a j a t ă „La id ee“ , d in s t r . C o v ac i , u n d e p r ep a r a t e le c u li n a r e p r i m i s er ă n u m i r i a d e c va t e r ă z b oiu l u i în c h e i a t ; m ă m ă l i g i i i s e s p u n e a „ m î n d r i e n a ţ i o n a l ă " , c u ţ i t u lu i „B i s mar k “ , i a r c a f e l e i n eg r e „ t a i f a s cu cea lma“ .

în a in t e a p lecă r ii, Teod or Ş t e fa n e li , p lim b în d u -se cu Emin es cu p e P o d u l M o g o ş o ae i ş i î n t r eb în d u - 1 d e s p r e

t r a iu l co t id ian l a Bucureş t i , poe tu l î i s candă : „Sărman l a p u n g ă ş i s u f e r in d d e i n imă , l u n g i l e - mi z i l e p e t r ec" .In co loane le T i m p u l u i — c u m o b s e r v ă M a i o r e s c u —

E m i n e s c u s - a f ă c u t s i m ţ i t d e c u m a i n t r a t î n r e d a c ţ i e , p r i n u n i v e r s u l d e i d e i a l c u l t u r i i c e a c u m u l a s e s i n g u r , pr in log ică ş i ve rb . E l s c ru tează c r i t i c i s t s i tua ţ i a in te rnă , u r m ăr eş t e m er s u l r ăzb o iu lu i şi co n s ecin ţ e l e lu i , d e n u n ţ ă r e s p o n s ab i li t a t ea ş i i r e s p o n s ab i lit ă ţ i le fac to r i lo r

po l i t i c i , a face r i smele , demagog ia ş i logoreea „pă tu r i i s u p e r p u s e " , î n t u r u r i l e d e o r i z o n t i n t r o d u c î n d p o r t r e t e p o l e m i c e v r e d n i c e d e G o y a ş i d e c o n t e m p o r a n u l H o - n o r e Da u m i e r .

I n c i t a t d e ap a r i ţ i a op e r e lo r l u i B ă l ce s cu , s u b în g r i jir e a lu i S lav ic i ş i Odobescu , Eminescu , în T i m p u l d in 24 no iembr ie 1877 , pune în con t ras t pe r sona l i t a tea scân te ie t o a r e a r e v olu ţ i on a r u lu i p a ş op t i st — c a r e d o cu m e n t a t , cu

„n eo b i ş n u i t ă că ld u r ă s u f l e t ea s că" ş i „ s t ăp în p e l imb a n eo aş ă , a s t ăz i ap r o ap e u i t a t ă " ş i î n lo cu i t ă p r in „p ăs ă r ea s ca g aze t a r i l o r " , a zu g r ăv i t i co an a v o iev o d u lu i u n i f i ca to r — cu comi l i ton i i lu i po l i t i c i , in s ta la ţ i l a c î rma s t a tu lu i şi c ă lc în d în p i cioa r e i d ea lu r i le d emo cr a t i c e : „D u m n e z e u a fo s t în d u r ă t o r ş i l -a lu a t l a si n e î n a i n t e de a - ş i v ed ea v i s u l cu o ch i i , î n a in t e d e a v ed ea cu m co n

t i m p o r a n i i c e -a u c op i lă r it î m p r e u n ă c u d î n su l , ş i î n ce r cu l lu i d e i d ei, l e -a u ex p lo a t a t p e ace st ea ca p e o ma r fă , c u m a u i n t r o d u s fo r m e le g oa l e a le O cc id e n t u l u i li be r a l,

îm b r ă cîn d cu d în se le p e n işt e oa m e n i d e n im ic ".Ş i m a i d e p a r t e : „E l s -a r s p ă i m î n t a v ă z în d c u m a

f o s t s ă s e r ea l i z eze p e p ămîn tu l n o s t r u l i b e r t a t e ş i l u



m i n ă . E l a r v e d e a p a r l a m e n t e d e p ă p u ş i n e r o a d e , u n i v e r s i t ă ţ i l a c a r e u n i i p r o f e s o r i n u ş t i u n i c i a s c r i e o f r a z ă c o r e c t , g a z e t a r i c u p a t r u c l a s e p r i m a r e , c - u n c u v in t o a m e n i c a r i v ă z în d c ă n -a u î n co t r o d e li p sa lo r d e

i de i , f ab r i că vo r be nouă , r i s ip ind vechea z id i r e a l imb i i r o m â n e ş t i , p e n t r u a p ă r e a c ă t o t z i c c e v a , p e n t r u a s i m u l a o c u l t u r ă c a r e n - o a u ş i o p r i c e p e r e p e c a r e n a t u r a n -a v o it s ă l e -o d e i e .“

R e co m a n d î n d f on d u l d e a u r a l v o lu m u l u i , în c h e i e p r i n a p o s t r o f ă : „ F a c ă - s e a c e a s t ă s c r i e r e e v a n g h e l i a n e a m u lu i, fi e li b e r t a t e a a d e v ă r a t ă i d e a lu l n o s t r u , li b e r t a t e a ce se c î şt igă p r in m u ncă . C înd pa ng l ica r i i po li t ic i ca r e joacă

p e f u n i i î m p r e u n ă c u c o n f r a ţ i i l o r d i n V a v i l o n u l d e l a S e i n a , s e v o r s t i n g e p e r u d ă , p e s ă m î n ţ ă d e p e f a ţ a p ă m î n t u l u i n o s t r u , c î n d p ă t u r a d e c e n u ş e r i , l e n e ş ă , f ă r ă ş t i i n ţ ă ş i f ă r ă a v e r e v a f i î m p i n s ă d e a c e s t p o p o r î n

în t u n e r icu l ce cu d r e p t i se cu vin e , a t u n ci a b ia p op or u l r o m â n e s c î ş i v a v e n i î n f i r e ş i v a r ă s u f l a d e g r e u t a t e a c e a p a s ă a s u p r a l u i , a t u n c i v a s i m a c e a s u l a d e v ă r a t e i l i be r t ă ţ i .

D a r s u n a -v a a c e l ce a s ? O a r e t i n e r i m e a c a r e a s t ă zi îşi u i t ă lim b a şi d a t in e le p r in ca fe n e le le P a r isu lu i , şi c a r e s e v a î n t o a r c e d e a c o l o î m b u i b a t ă c u i d e i s t r ă i n e , r ă s ă r it e d i n a l t e st ă r i d e lu c r u r i , v a m a i f i î n s t a r e să î n ţ e l e a g ă p e a c e s t p o p o r , a c ă r u i l i m b ă ş i i s t o r i e n - o m a i ş t i e , a l e c ă r u i t r e b u i n ţ e n u l e î n ţ e l e g e , a l e c ă r u i s i m ţ i r i o lasă rece ?“

P o r n i n d d e l a j a l n i c u l a s p e c t a l o s t a ş i l o r d e m o b i l i

z a ţ i r e v e n i ţ i d e p e f r o n t r u p ţ i , c ă l c î n d f ă r ă o p i n c i p e zăpadă , hămes i ţ i , ce r şe to r ind pe Ca lea Mogoşoae i mi l a b u r gh e z ie i n e î n co r p o r a t e , t r a fic în d d e p e u r m a r ă z b oiu lu i , îmbogă ţ i t ă ş i d i sp r e ţu i toa r e , Eminescu , î n T i m p u l d i n 3 0 d e c e m b r i e , c r e i o n a a s p e c t u l b i r u i t o r i l o r o u m î i - n i le î n t in s e : „ Au s os it î n B u c u r e ş t i d o r o b a n ţ i i d e p e c împu l de r ăzbo i . Aceş t i e r o i , cu ca r e gaze te l e r ad ica l e

se l audă a t î t a , sun t , mu l ţumi tă guver nu lu i , go i ş i bo l n a v i . M a n t a l e l e l o r s u n t b u c ă ţ i , i a r s u b m a n t a c ă m a ş a pe piele , ş i n ic i cojoc, n ic i f lanelă , n ic i n imic. încăl ţa ţ i s u n t t o t a t î t d e r ă u , i m u l c - u n p a p u c ş i - o o p i n c ă , a l t u l c u o b u c a t ă d e m a n t a î n f ă ş u r a t ă î m p r e j u r u l p i c i o r u l u i ,



toţ i într-o s tare de pl îns , într-o s tare care te revoltă înadîncul inimii [ . . . ] . Şi astfel au petrecut aceste victimeale radical iei , ca să nu zicem un cuvînt mai rău, înzăpadă ş i în ger , nemîncaţ i , neîmbrăcaţ i , decimaţi mult

mai mult de fr ig ş i de l ipsă decî t de gloanţele duşmanu lui . Nu su n t în t oa te l im bile om eneşt i la u n loc epi tete în dest u l de t a r i pen t r u a în fier a u şu r in ţ a şi n elegiu ir eacu car e s t îrpi tu r i le ce s tă pînesc aceast ă ţa ră t r at ează ceadin u rm ă, u nica clasă p ozit ivă a Rom ân iei , pe a cel ţă ra ncare m un cind d ă o valoar e păm înt ului, p lă t ind dăr i hră neşte pe aceşti mizerabili , vărsîndu-şi sîngele onoreazăaceastă ţară. Şi pe cînd aceşti cumularzi netrebnici ,

această neagră masă de grecotei ignoranţ i , această leprăa lumii şi culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos şi mailaş pe faţa întregului univers , această plebe franţuzi tă ,face polit ică şi fanfaronadă prin gazete şi se gerează dereprezentanţ i i unei naţ i i ai cărei f i i , aceste s t î rpi tur inu s înt ş i n u p ot fi , tot pe at un cea soldatu l nostr u u m blagol şi desculţ, flămînd şi bolnav pe cîmpiile Bulgariei,

îi deger ă m îin i şi p icioa r e de ca d pu t r ede de pe t r u pu lviu al omului ş i , veni ţ i înapoi în ţară, cad pe drumuri

în ţ a ra lor p r op r ie de fr ig şi de h r a n ă rea . Scu za bil n -a ufost acest război , dar explicabi l putea să devie purtat în con d iţ ii n or m a le, da r în m odu l în ca r e s -a u pu r t a t cuoameni goi şi f lămînzi au fost o adevărată crimă, unom or de oam eni pr in foa m e şi pr in fr ig.

Consistă aceast ă ţ ar ă din călăi şi din vict im e ?“Asemenea ar t icole chemînd la responsabil i tate au

găsit în opinia publică largi ecouri . Alecsandri , impresionat de tabloul glorioşilor cerşind şi de protestul dinTimpu l , scr ise vibr înd pamfletul Eroii de la Plevna,

în ca r e depen den ţ a r egelu i poe ziei de ga zet a ru l E m inescu apar e p roban tă :

Pe drumuri, prin oraşe, prin sate, prin zăpadă,Se văd, sau singurateci trecînd, sau în grămadă,

Sărmani în haine sparte, prin care intră gerul Şin măduvă pătrunde mai cr încen decî t f ierul .Goi, sarbezi, ru pţ i d e foam e şi obosiţi d e tru d e,Triş t i , tremurînd de fr iguri sub fr igul iernei crude Şi înt inz înd la oameni o mînă tremurînduă. . .



Cei a stă sărăc ime ş i goa lă ş i f lăm înd ă ?Eroi i de la Plevn a !... l a t ă i ! A h ! c in ea r crede ? L e p l în ge ch ia r d e m ilă t ot om u l ca r ei v ed e,Ş i eu p l îng de ruş ine . . . în ţara ospeţ ie i

S ă v ă d c e r î n d p o m a n ă v i t e j i i R o m â n i e i ! A c es t e bra ţ e, ca re îm p in sa u cu p u t er e Pe Ţară la’năl ţ ime, pe duşman la cădere ,Sînt goale ! . . . As te picioare, ce urme glor ioase Lă sa t a u p e tă r îm u l r ed u t elor f ior oa se,Sînt goale, degerate ! . . . Sînt goale, o ! cruzime ! . . . Eu ca t er oi î n ju r u m i şi vă d n u m a i v i c t im e !...

Ce cr imă le a trage pe cap aşa os îndă ?Ce crimă ?... Lu p ta m are p e c îm pu l d e i zb în dă ! Ce cr imă ! . . . Eroismul , subl ima devotare Pentru ap ăra rea Ţă r i i ş a e i n ea t îm a re !...

Pr iv i ţ i i ! . . . Go i ş i sarbez i , ca rob i t ră i ţ i în lan ţur i !

T r i şt i , f ă r îm a ţ i , s ă r m a n i i ! d e g e r p e c îm p i , p r in ş a n ţu r i. Ologi , c iun t i ţ i , o ! Doa m n e, red u şi la n im icie .Pr in ch in u r i p lă sm u i t e d e a vo a s t r ă m i şel i e !Pr iv i ţ i i , ş i p r in t r înş i i p r iv i ţ i în depăr tare Funebra heca tombă lăsa tă n l epădare ,

A lă t u r e cu P levn a , p e cîm p u l d e bă ta ie !

A d ez iu n ea l u i A lec s an d r i l a b a r i cad a T i m p u l u i , în

ca r e -ş i p u b li că m a i î n t î i Ostaş i i n oştr i , g r ă i e ş t e d e la s in e .P r o t e s t e l e n u î n t î r z i a r ă d i n t a b ă r a a d v e r s ă . R om â n u l

r ep r o d u s e i n t eg r a l a r t i co lu l d e s p r e d o r o b an ţ i , c a s ă f i e dezavua t de c i t i to r i i l ibe ra l i . C înd „o fo i ţ ă“ ca re - ş i ma c i n ă p a l a v r e l e t o t l a m o a r a R om â n u lu i a j u n g e s ă s e an in e p în ă ş i d e p e r s o an a co l ab o r a to r i l o r T i m p u l u i , ba că u n u l e „u n g u r ean " , b a că ce l ă l a l t a f o s t „ co r i s t l a

t e a t r u " , E m i n e s c u r ă s p u n d e p r o - d o m o ş i , l a f e l , p e n t r u S lav ic i , fă r ă e ch ivocur i : „Desp r e a s ta n u e su p ă r a r e — p o t s ă î n ş i r e mu l t ş i b in e a s emen ea f i l o s o f i i ş i s ă s e i n t e r e s e z e p r e a c u d e - a m ă n u n t u l d e v i a ţ a n o a s t r ă p r iv a t ă , î n c a r e n u v o r g ă s i n i ci u m b r ă d e fa p t ă r e a . C ă u n u - i r o mân d in A r d ea l , c ă ce l ă l a l t î n co p i l ă r i e a l e



g a t c î t ă v a v r e m e c a r t e a d e g a r d ş i ş i - a f ă c u t m e n d r e l e p r i n t r e a c t o r i , n u d o v e d e ş t e n i m i c r ă u n i c i î n p r i v i r e a ca ra c t e ru l u i , n i c i î n p r iv ir ea i n t e l ig en ţ e i lo r “ .

D a c ă a s e m e n e a a r t i c o l e a f l a u î n c u v i i n ţ ă r i l e g e r o n t o -

c r a ţ i e i c o n s e r v a t o a r e , i n t e r e s a n t r ă m î n e c ă e l e e r a u a d m i r a t e d e a d v e r s a r i i d e j u r n a l i s t i c ă . S e s p u n e c ă d i m i nea ţa c înd p r imea p resa , C .A. Rose t t i , c l i en tu l d in f i ece număr a l o f i c iosu lu i l u i Eminescu , „Ber l i coco" , ca r i ca tu r i z a t cu t o a t e s căd e r i l e p o s i b i l e , p a r cu rg ea a t en t m a i în t îi co loa n e le T i m p u l u i .

C u n o s c ă t o r a l r e a l i t ă ţ i l o r c u l t u r a l e d e p e s t e m u n ţ i , S la v i ci p lă n u i e şt e c u E m i n e s cu î n 1882 a p a r i ţi a u n u i p e

r i o d i c în T ra n s ilv an i a , î n fi in ţ a r ea u n e i „b i b l io t ec i " d e l it e r a t u r ă r o m â n ă şi u n iv e r sa lă , a c t i vi za r e a m i şc ă r i i a m a t o r i l o r d e t e a t r u i n t e r p r e t î n d u n r e p e r t o r i u m a i b i n e a les ş i î n ca re „ ro lu r i l e p r inc ipa le să f i e j uca te de ce i m ai b u n i ac t o r i ş i d e ce l e m a i b u n e ac t r i ţ e " , av i z î n d , d e asemenea , ca asoc ia ţ i i l e muz ica le d in Braşov , S ib iu ş i L u g o j s ă - ş i ex t i n d ă ac t i v i t a t ea „ î n d eo s eb i t e l o ca l i t ă ţ i " , i n v i t î n d s ă co n l u c reze „ce l eb r i t ă ţ i l e n o as t r e m u z i ca l e " .

A î n f i e r a t i n co rec t i t u d i n ea p o l i t i c a ş t r i l o r î n a f ace rea d e c om i sio a n e a c on c e siu n ii d e c a le fe r a t ă Wa r s c h a w s k y , Kal inowsky , Horwi t z , Hi r sch le r , Rafa lov i t ch , Bobor i t z , Rubins t e in , a s i s t a ţ i avoca ţ i a l t o tuş i de Maio rescu , ş i a s m u l s o b răza re l e l i b e r a l i l o r p a t r i o t a r z i : „Nu cu f r aze ş i m ăg u l i r i s e i u b eş t e ş i s e c r e ş t e n a ţ i a ad ev ă ra t ă . No i o i u b i m a ş a c u m e s t e , c u m a f ă c u t - o D u m n e z e u , c u m a

a j u n s p r i n su fe r i n ţ e s e cu l a r e p î n ă î n z ile le n o a s t r e ". M a ior escu , r e cun osc înd u -se în a luz i i le l u i Em inescu , î ş i n o ta l ap idar la 13 iun ie : „Art ico lu l lu i [ . . . ] în cont ra mea ş i d u p ă a s t a t o t u ş i a c e e a ş i s i m p a t i e p e n t r u e l , p o a t e m a i p u t e r n i c ă " .

In t ema ipocr i z i i l o r , co rup ţ i e i ş i f a l su lu i pa t r io t i sm a l p u t e rn i c i l o r z i l e i , r e f l ex v i n e î n m i n t e f i l i p i ca Scr i so -

r i i a I l I a :

A u d e p a t r ie, v i r t u t e n u v or b eş t e l ibera lu l , D e ai cr ed e că v ia ţ a i e cu ra tă ca cr ista lu l ? N ici v i sez i că în a in t eţ i s tă u n st î lp d e ca fen ele,Ce î ş i r îde deas t e vorbe , î ng în îndu l e pe e l e .



L a c it i r e a e i la „J u n i m e a ", î n C a s a P o go r , u n d e o a d u se se T i tu Ma io re scu — pe ca lenda r 28 mar t i e 1881 — sa t i r a p rovoacă r eac ţ i a p ro l ibe ra lu lu i G . Panu , c a re exc la m ă a se r to r i c : „Nă dă jdu ie sc că poezia aceas ta n u se

v a p u b l i c a î n Convorb i r i l i t e rare“ . Ea se cu le se în r e v i s t ă l a 1 ma i , i a r Eminescu o r e t ipă r i în T i m p u l din 10 mai 1881, în locul des t ina t z i ln ic a r t ico lu lu i său pol i t ic , c on t r a s t î n d c u p r e s a p a r t id e lo r v r e m i i , la u n i so n î n a p o logia d ina s t ie i.

Capodope ră a l i r i c i i c e tă ţeneş t i , Scrisoarea I l I a s t ig ma t i zează vorbă r i a de şa r t ă , ve r sa t i li t a t ea ş i sp i r i tu l ap a t r i d a l p a r la m e n t a r ilo r d e -a t u n c i :

A u la S yba r i s n u su n t em lîn gă ca piştea sp oel i i ? N u se n a sc glor ii p e st ra d ă şi la u şa ca fen el i i ? N a v em oa m en i ce se lu p tă cu r et or icele su li ţ iîn aplauzele gre le a canal ie i de ul i ţ i ,Pangl icari în ale ţăr i i , care joacă ca pe funi i , Mă şt i cu t oa t e d e r en u m e d in com ed ia m in ciu n i i ?

P u n î n d u - i î n c o n t r a s t c u r e a l i t ă ţ i l e b l a m a t e a l e e p o c ii , Em inescu , a sem en ea r ap sozi lo r an t i ch i t ă ţ i i ş i ba r zi lo r d i n e v u l d e m i j l o c , p r e a m ă r e ş t e î n m e s a j i u b i r e a d e n a ţ i e ş i de pa t r i e , v i t e j i a poporu lu i condus de Mircea ce l Mar e , ca re , la Rovin e în 1396, zdr obise ş i pu sese pe fu gă oşt i le co t r op i toa re a l e su l t an u lu i Ba iazid .

L iv ia Ma i o r e s c u -D y m s z a a m i n t e ş t e : „S crisoa rea a I l l a e d in anu l 1878 , i a r nu ma i îna in te . C î t de sp re a r

t icole le d in T i m p u l e r a u s c r is e î n t o t d e a u n a d u p ă c on v o r b ir i în d e l u n g a t e s p r e p i ld ă cu T i t u Ma io r e s cu . Ţ in m i n t e vec in icu l : «ş i n u fi i p r ea v io len t , r ăm î i po l i t icos» — a t un c i Eminescu î şi vă r sa focu l ind ignă r i i pe c înd d e ju n a îm p r eu n ă la n oi. Ve n e a d e 4, 5 or i p e să p t ă m în ă la n oi, i a r c înd n -avea v reme D. Ma io re scu , e l s t a de vorbă cu m a m a m e a “ .

Dînd ca rac te r r ea l i s to r i e i , î n suş i lua pa r t e l a i s to r i e .

O i d e e f u n d a m e n t a l ă p e a c e a s t ă t r ă i r e o c o n s t i t u i e p r e misa un i t ă ţ i i na ţ iona le a român i lo r , a conş t i in ţe i d r ep tu r i lor l imbi i ş i cu l tu r i i l o r p e t e r i to r iu l vech i i Dac i i.

D i n c î n d î n c î n d , E m i n e s c u p u b l i c a î n z i a r s t u d i i a m p l e d e s o c i o l o g i e r o m â n e a s c ă , c o m p a r t i m e n t a t e m e

todic pe capi to le ş i sec ţ iun i , p recum Icoa n e vech i şi

17 — Pe urmele Iu l Eminescu



în ce p u t u l scr isor ii a dr esa t ă de E m in escu , d in Con st a n ţ a , la16 iunie 1881, Veronicăi Micle



icoane nouă (I . Actu a l i ta t ea ; II . Para lele econ om ice ;I I I . Bă tr in i i şi t i n er i i ; IV. I lu st ra ţ i i a d m in ist ra t ive ; V. Din a beced a ru l econohrnic ; VI . Frază ş i adevăr) , a p ă r u t e î n t r e 1 1 — 2 3 d e c e m b r i e 1 8 7 7 s a u g r u p a j u l d e a r t i

co le d in febr u ar ie 1880 in t i tu la te : I . Desp r e p r ogr a m ; II. I n d ep en d en ţ a rom â n ă ; I I I . Id eea sta tu lu i m on a r h ic.;IV. F i c ţ i u n e a p a r l a m e n t a r ă ; V. Decla sa rea s u b g e n e r i c u l S tu di i asupra s itua ţ iei .

L a C o n s t a n ţ a p e n t r u z e c e z i l e

S u f e r i n d d e c o r d ş i d e r e u m a t i s m ş i h o t ă r î t s ă v a d ă ţ ă r m u l r o m â n e s c a l m ă r i i , E m i n e s c u s e î m p r u m u t ă d e u n d e p u t u , p ă r ă s i B u c u r e ş t i i c u t r e n u l î n p r i m e l e z i l e a l e l u i i un i e 1881 , cu des t i na ţ i a G iu rg iu (unde r ămase t r e i z i l e ) , ca de -aco lo s ă apuce ca l ea de apă cu vapo ru l v ienez p în ă la Cern avodă (a tu nc i Bagazoh ioi ) s ă s e u r c e - n t r e n u l d e C o n s t a n ţ a , p e l i n i a c o n s t r u i t ă d e t u r c i

în 1860 şi ca r e , cu m od ifică r i d e n ive l, p a sa je , cu r b e , p o d e ţ e , s t ă l a b a z a a c t u a lu l u i t r a s e u . îm p ă r a t u l p oeziei r om â n eş t i a cu n oscu t a s t fe l m a r ea

n o a s t r ă , s - a c u f u n d a t î n v a l u r i l e e i , a t r ă i t î n C o n s t a n ţ a ş i rag de z i l e ş i paş i i lu i , pe u rmele sc i ţ i lo r , că lc înd tă c u t u r m a t ă l p i l o r l u i O v i d i u , p e - a l e n e g u ţ ă t o r i l o r g e - novez i ş i os taş i lo r lu i Mircea Voievod , i -au sanc t i f i ca t ul i ţ e le , ma lur i le .

B iog ra f i i ş i exege ţ i i c r ea ţ i e i l u i Eminescu d in t r ecu t , d i n z e l u l d e - a r e l e v a f i c ţ i u n e a p o e t u l u i ( a s e m u i n d - o cu f an t ez i a l u i Goe the , ce poe t i zase R inu l î na in t e de a-1 f i văzu t ) , s -au în t recu t să a f i rme că Ma i a m u n sin -gur dor f u s e s e s c r i s f ă r ă c a a u t o r u l s ă f i p r i v i t ţ ă r m u l r o m â n e s c . L a m e n t ă r i p e a c e a s t ă t e m ă , d a t o r a t e î n p r i mu l r î nd l i p se i de i n fo rmăr i , s - au auz i t cu decen i i î n u r m ă ş i c u o c a z i a d e z v e l i r i i b u s t u l u i l u i E m i n e s c u d e O sc a r H a n la C on s t a n ţ a .

Rea l i t a t ea a fo s t î n să cu t o tu l a l t a , ş i o r e l a t ează s c r i soa rea l u i Eminescu , exped ia t ă d in Costanţa ( c u m o r t o g raf ia e l a l 16 iun ie 1881 numele o raşu lu i re legăr i i poe t u l u i Pont ice lor ) şi a f la t ă n u d e m u l t .



V e n i s e p e n t r u z e c e z i l e s ă f a c ă b ă i d e m a r e , „ c a r e p r o m i t a - m i f a c e m u l t b i n e " , p e v r e m e a r ă c o r o a s ă c e per s i s t a . F i i nd „ imu l d in ce i d in t î i so s i ţ i ac i pen t ru b ă i ", t r ă sese la „H o t e l d ’An g le t e r r e" (c lăd i r e ce s e

păs t r ează p înă a s t ăz i r econd i ţ i ona t ă pe s t r . N . T i tu l e scu nr . 3 , la col ţ cu s t r . Dianei , în vecinăta tea fa lezei ) , lo c u i n d l a o m a n s a r d ă „ d e s c h i s ă d i n d o u ă p ă r ţ i a s u p r a m ă r i i " .

S o s e a î n t î i a o a r ă p e l i t o r a l u l r o m â n e s c , c u m s p e c i f i c ă î n c e p u t u l e p i s t o l e i , ş i - l v e d e a p e n t r u u l t i m a o a r ă . Inc în t ă r i l e ce t r ă i a î i p rovoacă î n s c r i soa rea că t r e Ve r o n i ca i n t e r fe r e n ţ e c u im a g in i m a r i n e d i n Scrisoarea Ia ,

d e c u r î n d a p ă r u t ă î n Convorbir i l i t erare : „ O s ă m ă î n t r e b i c e e f e c t m i - a f ă c u t m a r e a p e c a r e - o v ă z p e n t r u în t îia o a r ă ? E fe c t u l u n e i n e m ă r g in ir i p u r u r e a m iş c a t e ".

S l o v e i s c r i s o r i i s e s u p r a p u n s t a n ţ e l e p a s t e l u l u i n e p t u n i c d in u v e r t u r a S crisori i I a :

Pes t e c î te m i i d e va lu r i s tăpîn irea ta s t răbat e,C în d p lu t eşt i p e m i şcă toarea m ăr i lor s ingu ră ta te !

d u p ă c a r e c o m e n t a r i u l s u b i e c t i v a l u z i o n e a z ă i n c i d e n ţ e p e n t r u f em e i a i u b it ă , c om p a r a t ă c u m a r e a : „n -a m v ă z u t - o î n t o a t e f e ţ e l e — c ă c i e a e s c h i m b ă c i o a s ă l a c u l oa re ş i î n mi şcă r i , de unde un i i au to r i o ş i compară c u f e m e e a ".

I n c o n t r a s t c u R u s c i u c u l , p e c a r e — î n a ş t e p t a r e a o b l i g a t ă d e l a G i u r g i u , p r o b a b i l c ă t r e c u s e D u n ă r e a ş i

î l s t r ă b ă t u se — , Con st a n ţ a i se p ă r ea o r ă şe l „î n d e s t u l d e f r u m o s " , e d i l i t a t c u g u s t d u p ă r ă z b o i u l d e I n d e p e n den ţă , c înd , î n t oamna 1878 , p rov inc i a b i ru i t o ru lu i de l a Rov ine , „Domn a l Ţă r i i Româneş t i [ . . . ] î ncă p înă l a M a r e a c e M a r e " , r e v e n i s e î n i s t o r i c u l p a t r i m o n i u g e o g r a f ic a l rom ân i lo r : „Ca se le cu oa reca r e e l egan ţă în c l ăd i rea l o r , căc i p i a t r a e e f t enă ac i ş i c l ăd i r i l e sun t d e p i a t r ă p ă t r a t ă , i a r p r i m ă r i a , d e c î n d s t ă p î n e s c R o m â n i i ş i e x i s t ă u n c o n s i l i u c o m u n a l , a f ă c u t f o a r t e m u l t p e n t r u or î n d u i a la ş i în fr u m u s e ţ a r e a o r a ş u l u i ".

V ia ţ a i -o ca rac t e r i za s cumpă , nu a t î t de cos t i s i t oa re în să p e c î t i se vor b ise la Bu cu r e şt i. Ap r e c ia t e r a sa de „ p e ţ ă r m u l î n n a l t " , p e c a r e m a i t â r z i u s - a c l ă d i t c u e l e gan ţ ă Caz inou l ba roc , l oc ca re - i co l inda p r iv i r ea sp re



or izon tu l de ape , e l r e ţ in înd ex ta t i c ş i în t r - a l e s pe i sa ju l n o p ţ i i : „ f r u m o a s a p r i v e l i ş t e p e t o a t ă î n t i n d e r e a m ă r i i $ i c î n d l u n a e d e a s u p r a a p e i , e a a r u n c ă u n p l e i n d e luc i re s labă , ca re p lu teş te pe -o par te (a ) ape i“ . Informa

că , sp re a comba te specu la pa r t i cu la r i lo r c e înch i r i au l a v i z i t a t o r i i s e z o n i e r i , î n u r b e a t o m i t a n ă d e c u r î n d s e desch i se se ră c î t eva ho te lu r i .

I n a c e l e m o m e n t e E m i n e s c u î ş i p r o p u n e a , p e n t r u c î t e mul ţumi r i î l î n su f l e ţ eau l a Cons tan ţa , c a pe s te un an s -o aducă ş i pe Ve ron ica Mic le pe l i to r a l , adăug ind gându lu i na ive cons ide ra ţ i i med ica le , da r ş i r e f e r i r i l a

în ce r că r ile lo r : „L a a n u l să şt ii că v en im a m în d oi a ci,

bă i l e de mare în tă r e sc ş i g r ăbesc bă tă i l e in imi i . Cu t oa te că omul pa re a în t ine r i de e l e , p r iv i r ea măr i i l i n i ş teş te , m a i a les su fle te le fu r tu n oa se '1.

F ă r ă a f i g u i g n o l b u r l e s c , p o e t u l p r i v i s e c ă t r e î n a l t ş i r ecep ţ ionase în s ine un ive r su l s t e l e lo r , s înu l lun i i ş i d i n ţ ă r m f l u x u l v a l u r i l o r . C u l i l i a l e b u c u r i i , c ă c i n u m a i în E m in escu e le p u t e a u c r eş t e m ir ific , e l îşi r is ip ea su f l e tu l în t r e pămîn t ş i c e r . Ma i d ia f an ca v i su l , ma i

u ş o r c a s u s p i n u l , p r i m a ş u l p o e z i e i r o m â n e ş t i p ă s t r a s e în n op ţ i le t om it a n e , că r or a le -a fos t oa sp et e în va r a 1881 , t r o f ee le s ingură tă ţ i i l u i . I nd rep t îndu- ş i depa r te o c h i i m i n u n a ţ i d e d e s f ă ş u r a r e a c r u g u l u i a s t r a l î n s e n i n de iun ie , Eminescu e r a obseda t de Ve ron ica Mic le , cu c a r e a r f i v r u t s ă p l u t e a s c ă p e c a l e a d e s c h i s ă d e l u n ă p e c h i a r l u c i u l m ă r i i . H i m e r e , n e î m p l i n i r e c a ş i m o r - m î n t u l „la m a r g in e a m ă r i i" !

P r o i e ct e s u b z od i a u lt i m e l o r r e zi st e n ţ e

In t r -o evoca re d in Fi le rup te (1909) , Vlahuţă poves t e ş t e cum în 1883 în t î in indu-1 pe s t r adă ş i vo rb ind ma i m u l t e c u E m i n e s c u , a c e s t a i - a s c h i ţ a t p e r s p e c t i v a u n e i

„ C a s e p e n t r u a r t i ş t i " , c u m o a m e n i i n o ş t r i d e c u l t u r ă n u a v u s e s e r ă p î n ă a t u n c i ş i c u m ş i - o i m a g i n a ş i V l a hu ţă : „o Casă mare cu z idur i a lbe ş i cu f e r e s t r e l a rg i , f ă r ă z o r z o a n e p e p e r e ţ i , f ă r ă t u r n u l e ţ e p e a c o p e r i ş , luminoasă , vese lă , s t ră luc i toa re de s impl ic i ta tea aceea



bună , cu ra t ă ş i c in s t i t ă " . Să - l l ă săm pe emul s ă po ves t ească î n ve rbu l amin t i r i i p l ănu i r i l e magn i f i ce a l e lu i Em inescu p en t r u cond e ie r i i ş i cr ea to r i i rom ân i : „t o a t ă z iu a a c ee a a m st a t îm p r e u n ă şi a m fă c u t p la n u r i .

At u n c i a m z id i t n o i o c a să p e n t r u a r t iş t i, — u n a d e v ă r a t pa la t ! E r a ch i a r p e l ocu l u n de -i casa O te t e l e şan u . Da r ce o rgan iza r e e ra ş i ce fr u m os bu ge t a l că t u i s e Em inescu ! Nu ş t i u cum po t r iv i s e e l l uc ru r i l e d in conde iu , că , după ce s e acopereau toa t e che l tu i e l i l e p revăzu te ş i nep re văzu te , ma i avea ş -un e sceden t de v r -o c inc i sp re -zece mii de le i pe an . Şi era o bucurie pe noi [ . . . ] . Seara , însă , l a b i r t , a t r ebu i t s ă ne f acem b ine soco te l i l e , pen t rucă

t oa t ă ave rea noas t r ă e fec t i vă s e î nche i a î n t r e i l e i , ş i vro i am s -avem ş i de -a i c i , ma i a l e s de -a i c i , un e sceden t ...p en t r u ţ i gă r i “ .

Ş i ru r i l e l u i V lahu ţă s e con f i rmă ş i î n i n i ţ i a t i ve l e l u i Eminescu de a s e cons t i t u i p r ima soc i e t a t e a z i a r i ş t i l o r d i n ţ a r a n o a s t r ă . î n R om â n ia l iberă nr. 1690 din 13 feb ruar ie 1883 , în case ta Cronica z i le i , a p ă r u ş t i r e a r e z u m a t ivă desp r e a l ege r ea b i rou lu i soc ie t ă ţ i i, p r im pas

pen t r u î n fi in ţ a r ea ş i ac t iv it a t ea e i : „Soc ie t a t ea P rese i R o m â n e s - a c o n s t i t u i t . P r i m u l s ă u c o n s i l i u d e a d m i n i s t r a ţ i e e s t e c o m p u s d i n d - n i i H ă ş d ă u (Co lumna lu i Traian) c a p r e ş e d i n t e — L a u r i a n (România l iberă) şi G. S t e r i ade ( G a z e t t e d e R o u m a n i e ) ca v i ce -p reşed in ţ i ,— Bib icescu (Românu l ) , E m i n e s c u ( T i m p u l ) , Missai l (B ine le pub l ic ) , ca membr i i , ş i Minovic i (Cur i e ru l f i -

nanciar ) cas ie r" .

Se adunase ră 33 de gaze t a r i r ep rezen tând pe r iod i ce l e de t i r a j a l e v remi i , d i s cu ţ i i l e ce l e ma i î n f l ăcă ra t e pu r - t ându-se în ju ru l persoane i lu i C. A. Rose t t i . Redac tor i i R om â n u lu i , în cap cu I . Bib icescu ş i invocând ac t iv i t a t ea pub l ic i s t i că de pes te 35 de an i a lu i Rose t t i , î l p ro p u s es er ă p r e ş ed i n t e . E m i n e s c u „c u n i ci u n p r e ţ " n -a v o it s ă a d m i t ă p r e ş e d i n ţ i a d i r e c t o r u l u i R om â n u lu i . O s p u n e ,

mar to r ocu l a r , Cons t . Baca lbaşa , ca re adaugă s emni f i c a t i v c ă „ g l a s u l l u i E m i n e s c u a a v u t m a i m u l t ă t r e c e r e ş i R o s e t t i a f o s t î n l ă t u r a t " . L a a r g u m e n t e l e î n d e l u n ga te i ju rna l i s t i c i a lu i Rose t t i , cu care p resau z ia r i ş t i i l i be ra l i , Eminescu a r ep l i ca t apos t ro f înd s ec t a r i smu l l u i Ber l icoco şi e sen ţ a dem agog ie i bu r gheze ce -i ca ra c t e r i za



t r ecu tu l . In t onu l a se r to r i c fo lo s i t , poe tu l -gaze t a r e ra î n conco rdan ţă cu p rop r i i l e conv inge r i ş i cu consecven ţa cu care combătuse po l i t i ca lu i C. A. Rose t t i în T i m p u l

cinci ani .Cu excep ţ ia lu i S lav ic i , ca re îndep l inea ob l iga ţ i i l e a r t i co lu lu i p rezen ta t l a t e rmen , co l eg i lo r de z i a r i s t i că pe ca re î i avu Eminescu l a T i m p u l l e l i p sea punc tua l i t a t ea . Prezen ţa l o r l a r edac ţ i e r ămînea ep i sod ică ş i n i c i p r in g în d n u l e -a r f i t r e c u t v r e u n u i a s ă -l a ju t e l a p r e lu c r a r e a ş t i r i l o r t r ansmise de agen ţ i a „Havas“ , s ă p r imească i n fo rma ţ i i l e d in ţ a ră , s ă i n se reze comun ica t e l e min i s t e

r ia le , să despoaie Mon i t or u l of icia l ş i bulet inele z i ln ice ale bursei , presei , v ie ţ i i judiciare ş i pol i ţ ieneş t i , să se ocupe de admin is t ra ţ i e ş i co lpor ta j , să se anga jeze în corec tu r i , cu a le rgă tur i în t re ze ţa r i ş i mese le de scr i s . Eminescu l e aducea l a î ndep l in i r e cu conş t i i nc ioz i t a t e t r a n s fo r m a t ă î n sa la h o r i e i n t e le c t u a l ă şi p r i va ţ i u n e .

S u p l i n i n d p e c e i c e a b u z a u d e p r o m p t i t u d i n e a l u i ş i pen t ru ca z i a ru l s ă f i e pe p i a ţ ă l a v reme poe tu l ş i - a

adap ta t ex i s t en ţ a l a cond i ţ i i l e d in r edac ţ i e . Sc r i a a r t i co lu l de fond , r edac t a z i de z i c ron i ca pa r l amen ta ră , case ta ex te rnă , aduna ş t i r i l e z i l e i , res t i l i za mater ia le le d i n p r o v i n c i e , c u m u l î n d f ă r ă r e m u n e r a ţ i e ş i m u n c i l e sec re t a ru lu i de r edac ţ i e , pe -a l e t ehno redac to ru lu i ş i a l e t e le fon is tu lu i , corec to ru lu i ş i omulu i de l egă tură .

îm p r e u n ă cu sor a lu i Ma ior escu , Ve r on ica Mic le p lă nu ia l a 1 iun ie 1882 să- l aducă pe Eminescu profesor de

f i lozof ie l a Ins t i tu tu l „Humpel“ în Iaş i , to t as t fe l cum p e n t r u A ş e z ă m î n t u l „ A n a s t a s ă B a ş o t ă “ d i n P o m î r l a S a m s o n B o d n ă r e s c u n ă z u i s e s ă - l a i b ă p e p o e t p r o f e s o r de i s to r ie un iversa lă , i a r l a c lase le in fer ioare de l a t ină , i n t e r v e n i n d f ă r ă r e z u l t a t c u I o n I a n o v , t o t j u n i m i s t , p e lîngă Maior escu .

în fe b r a vie ţ u ir i i b a lza cien e , lu i E m in escu n u -i r ă

m î n e a r ă g a z n i c i p e n t r u p r î n z , n i c i p e n t r u c i n ă , n e î n - gădu indu -ş i od ihna f i e ş i pen t ru c î t eva o re . De-a i c i ex tenuarea , pe care o combătea cu cafe le ş i ţ igăr i . Cînd , t o t u ş i , r ă z b ă t e a î n r e s t a u r a n t e , c o n s u m a c o n d i ţ i o n a t d e buzunar . A juns acasă , î n p l i nă va ră , r ăzb i t de somn sau în u r m a ob liga ţ ii lor d e con d ei, p a r cu r gîn d u n m a n u -



Prima pagină din scr isoarea lu i Samson Bodnărescu, pr in care , la 3 aprilie 1881, se solicită lui Titu Maiorescu să-l determine

pe Eminescu să vină profesor la Pomîr la-Dorohoi



sc r i s vech i , adno t înd ce rce tă r i i s to r i ce sau ex t r ăg înd s ta t i s t ică , u i ta să mănâ nce.

E r a c o n ş t i e n t c ă v a f i s t r i v i t ş i n i m i c n u i m p r e s i o n e a z ă m a i d r a m a t i c c a l u c i d i t a t e a c u c a r e - ş i a ş t e p t a

p r ă b u ş ir e a :

Ş i în g î n d u m i t r e ce v î n t u l , c a p u l arde pu s t i it , A sp r u , r ece su n ă cîn t u l cel et er n n eisp ră v i t ...Un d e s şi rur i l e clare d in v ia ţa m i să l e spu n ?

A h ! or ga n eles sfă r m a t e şi m a est r u l e n ebu n !

Vlahu ţă , d in t r e pu ţ in i i a ccep ta ţ i in p rea jmă , î l de sc r i e

în a cest a n sa m b lu d u p ă în a p oier ea d e la Ia şi : „E l er a p e a t u n c i r e d a c t or l a z ia r u l T i m p u l . Conş t i in c ios şi m u n c i t o r p e s t e m ă s u r ă , d e m u l t e o r i E m i n e s c u d u c e a s i n gu r g reu tă ţ i l e gaze te i . Câ te nop ţ i pe t r ecu te cu cond iu l

în m â n ă ! Ş ’a d ou a zi, p a lid , n e p iep t ă n a t , p lin d e cer nea lă pe dege te , c ’un t eanc mare de fo i sc r i se in t r a l a t i p o g r a f i e , u n d e r î n d u i a m a t e r i a , r e d a c t a i n f o r m a ţ i i , f ăcea co rec tu r i , ş i numa i sea ra , c înd gaze ta începea să se v în tu re l a roa tă , a tunc i î ş i aducea ş i e l amin te că e t r u d i t şi n -a m â n ca t n i m ic î n zi u a a ce ea .

îm i p u n m â in ile la och i ş i t r ec r e p ed e p es t e a cest şir d e a n i , î n c a r i E m i n e s c u ş i - a d a t c e a m a i s c u m p ă ş i n o b i l ă p a r t e d i n v i e a ţ a ş i i n t e l i g e n ţ a l u i . . . p e n t r u o m i z e r a b i l ă b u c ă ţ i c ă d e p â i n e . C î n d v e n e a u c ă l d u r i l e n e s u fe r i te a le ve re i , pa t roni i de la T i m p u l p lecau to ţ i l a bă i . E m i n e s c u s t ă t e a n e c l i n t i t î n B u c u r e ş t i , m i s t u i n d u - s e ş i lu p t în d p â n ă l a je r t fă p e n t r u o n oa r e a ş i t r i u m fu l a lt or a ,

so lda t c r ed inc ios ş i n e fe r ic i t . în t r -o zi m -a m d u s la t ip o gr a fie s ă -l ia u ca să m â n

c ă m î m p r e u n ă . L - a m g ă s i t f ă c â n d c o r e c t u r i . E r a o b o s i t la fa ţ ă .

— U f , n u m a i p o t , n u m a i p o t . . . A ş v r e a s ă m ă d u c u n d e v a l a ţ a r ă , s ă m ă o d i h n e s c v r e - o d o u ă s ă p t ă m î n i .

— D e c e n u t e d u c i ?

— D a r u n d e s ă m ă d u c ? C u c e s ă m ă d u c ? P e c i n e să las în locu l me u ?...

A s t a e r a l a s f î r ş i t u l l u i m a i . D u p ă o s ă p t ă m î n ă g a z e t e l e a n u n ţ a u c ă E m i n e s c u a î n n e b u n i t " . T o t e l m ă r t u r i s e a c ă l - a a u z i t d e m u l t e o r i : „ T a r e - a ş v r e a



s -a d o r m o d a t ă şi s ă n u m ă m a i d e ş t e p t ", p a r c ă a m i n t i n d spovedania l i r i că :

Din lu m ea d e m iz er i i şi fă ră d en ţ el es Cu och i i cei de gh ia ţă a i m or ţ i i m a m a les

Ş i t o t u m i p a re v eş t e d , că zu t ş i u n i f orm ,S u n t în s et a t d e s om n u l p ă m î n t u l u i sa d or m ,

In cî t n u m a i d in n u m e îm i p a re că ex is t ...

Ipo teza că în ma i—iunie 1883 Eminescu a r f i că lă t o r i t c u t r e nu l l a G a l a ţ i , c a s ă c onduc ă sp r e sp i t a l i z a r e p e u n f r a t e b o l n a v n u s e s u s ţ i n e d o c u m e n t a r , n - a v e a pe n i m e n i r u dă în Covur lu i ş i c h i a r s cr i soa r e a , d in 16 no iembr ie 1887 , că t r e un negus tor gă lă ţean , Vas i l - c ove a nu , r ă m î ne a m ă g i r e , un a poc r i f . T e x t u l o r i g i na l a l r e spec t ive i ep i s to le fusese adresa t lu i V . G . Mor ţun .

P r i n t r e u l t i m e l e c r e a ţ i i a l e l u i E m i n e s c u s e n u m ă r ă , în p a t r u va r ia n t e , M a i a m u n sin gu r d or , p r e v i z i u n e a pr ă bu ş ir i i a p r op i a t e ş i a in t r ă r i i în n e u i t a r e :

C u m n o i m a i f i p r ib ea g

Dea t u n c i în a in te, M o r t roien i cu drag

A d u cer i a m in t e. L u cef er i , ce răsar

Din u m bră d e cet in i ,F i i n d u m i p r i e t en i ,

O s ă m i z îm bea s că i a r ;V a g e m e d e p a tern i

A l m ă rii a spru cîn t ...Ci eu v o i f i p ă m î n t

I n sin gu ră ta tem i .

î n or d in ea lir ică , est e în su şi t e s t a m en t u l p oe t u lu i .

P a t r u z i l e l a I a ş i

L a 4 i un i e 1883 , E m i ne sc u po r ne ş t e c u t r e nu l sp r e I a ş i ca să pa r t i c ipe l a dezve l i r ea s t a tu i i lu i Ş te fan ce l Mare , f e s t iv i t a t e anunţa tă pes te o z i . Se ş t i e că , a juns

în ga r n izoa n a Convorb ir i lor l i terare , e l s - a d u s î n g î n -



d u r a t d e - a d r e p t u l l a b o j d e u c a l u i C r e a n g ă , p e p r i s p a c ă r e i a î ş i c h i n u i z a d a r n i c m i n t e a o s t e n i t ă p e n t r u u n e l o g i u d e c i r c u m s t a n ţ ă a d r e s a t e r o u l u i . P î n ă l a u r m ă , l i p s i t de ve rvă ş i î n f r î n t î n ce năzu i se f eb r i c i t a r s ă

r ea l i zeze ca f an t ez i e , s e mu l ţumi s ă r e t r ansc r i e o poez i e d e r i t m p o p u l a r . î n c ă m a r a p o v e s t i t o r u l u i d i n H u m u - l e ş t i a d o r m i c u r e v o l v e r u l l î n g ă p e r n ă , c h i n u i t d e o b s es i a a t en t a t e lo r imag ina re împo t r iva l u i . Co l indă apo i c u g a z d a d i n Ţ i c ă u î n t r - u n s c u r t r ă g a z ş i , d e p r e s u p u s la i n i ţ i a t i va aces tu i a d in u r mă , vech i că i mă r g in aşe ş i o spă t ă r i i l e î n tunecoase cu v in au r iu de H î r l ău . La „J u n i m e a " d i n se a r a f es t i vi t ă ţ i lo r c it i î n t r a r i p a t Doi n a .

Lipsesc ş t i r i s ă f i v i z i t a t î n aces t r ăgaz pe Veron ica Micle.

D u p ă t r e i z i l e r e v e n i l a B u c u r e ş t i m a i p u ţ i n s t ă p î n p e s ine . î l po topesc d ur er i le de cap ; u lcer a ţ i il e de pe p ic ioa re s e desch ideau în „ f în t î ne l e“ de Iov . U l t ime le - i a r t i co l e de fond rămase î n co l ec ţ i a T i m p u l u i a u c o m e n t a r i u l la l i m i t ă ; î n s ch i m b , d u r it ă ţ ile p a m f le t a r u l u i s t r ăba t î n d i a t r i bă . Pe ca i e t e î n t r eg i ş i pe f i ţ u i c i r ăz l e ţ e ,

în cer că r ile a lgeb r ice se r e p e t ă în ecu a ţ i i şi în e t a jă r i absu r de de ca lcu le , l it e r e , c i fr e , figur i geomet r ice . Ges tu r i l e i ncoe ren t e l a p rânzu r i l e l u i Maio rescu ( ca re l e c o n s e m n e a z ă s u m a r ) n u l a s ă î n d o i a l ă a s u p r a a p r o p ie r i i ca tas t ro fe i . Agi ta ţ i a sub care î ş i încarcă des în aces te z i l e revo lveru l , obses ia înscenăr i lo r că va f i su p r ima t , ca ş i au to învede ră r i l e î n s c r i s de a împuşca pe Chib ic i , ca re , a lă tu r i de S imţ ion , rămăsese mi los ş i de v o t a t a m i c , m ă r t u r i s i r i l e d i n s t r ă f u n d c ă s i m t e c ă s e pierde , făcu te lu i S lav ic i , l a care locu ia , toa te a ră tau c ă r ă m î n e a n e p u t i n c i o s î n f a ţ a t r a g e d i e i c e s e a p r o p i a .

G e n i u l i n t r a t î n h ă u r i l e n ă u c i r i i

Maiorescu no tează , jos 23 iun ie , l a c ina sa , abera ţ i i l e l u i Eminescu , „ca re dev ine d in ce î n ce ma i ev iden t a l i ena t . Foa r t e exc i t a t , s en t imen t a l pe r sona l i t ă ţ i i exa ge r a t (s ă în ve ţ e acu m a lban eza !), v rea s ă s e că lugă r e a s că , d a r să r ă m î n ă î n B u c u r e ş t i ". P e s t e t r e i zile ,



p o e t u l a r f i v ru t s ă p l ece l a B o t o ş an i , d e ş i e r a a ş t ep t a t l a S ib iu , cu S lav ic i , ca să în temeieze T r i b u n a i n t e r e se lo r na ţ iona le româneş t i ; s e r ăzg îndeş t e . Cu o z i î na in t e s -a ră t a „moleş i t " . S l av ic i a r e l a t a t î n Am in t i r i

d es p r e n o p ţ i le d e l ir an t e a l e p r i et en u l u i său .F u s e s e f u l g e r a t d e c e a m a i n e m e r i t a t ă s o a r t ă l a 3 3

de an i.Mar ţ i 28 iun ie 1883, l a ora 6 d imineaţa , c r i t i cu l fu

t r e z i t d i n s o m n d e ad u că t o a rea u n e i c ă r ţ i d e v i z i t ă l a p ida re d in pa r t ea so ţ i e i l u i S l av ic i : „Domnu Eminescu a în n ebu n i t . Vă . r og face ţ i ceva să m ă scap d e e l, că fo a r t e r e u “ .

Cu S imţ ion , pes t e două o re , Maio rescu înch i r i a pe con tu l s ău , p l ă t ind 300 de l e i pe lună , o reze rvă pen t ru E m i n es cu î n „C as a d e s ăn ă t a t e " a d r . A l . Ş u ţ u ş i î n - ş t i i n ţ ă desp re ca t ans i s pe Th . Rose t t i . C r i t i cu l consemn e a z ă î n În sem n ă r i z i ln ice s u i t a a m ăn u n t e lo r : „P e la 1 0 v en i cu t r ă s u ra l a m i n e E m i n es cu , b i n ecu v î n t ă cu pr iv i rea f ixă pe so ţ i a mea ş i pe I l i e Nico lescu , ca re t o cm a i p l eca , m ă î m b ră ţ i ş e t r em u rân d . E u î i a r ă t a i u p e

Hermes ş i pe Venus d in Melos , l a ca re e l z i se , cu p r i v i r ea în ex ta z : «La să că va r e în via ar ta an t ică !»• P o t r iv i t î n ţ e l eger i i [ ce avusesem cu S imţ ion] , i - am spus că t r eb u ie s ă s e d u că la S im ţ i o n , p en t r u S oc ie t a t ea « C arp a ţ i i » . M i -a ce ru t s ă - i d au 5 l e i p en t ru t r ă s u ră ş i a p leca t cu t r ăsu ra aco lo . De-aco lo e vo rba să f i e dus l a Dr . Şu ţ u . Nu m a i d e s -a r f ace a s t a fă r ă g r eu t a t e ! — A v en i t ap o i l a m i n e C a rag i a l i l a m as ă ; a i zb u cn i t î n l a

c r i m i c în d a au z it c e e cu E m i n es cu ".D u p ă a ţ î ţ a r e a l u i E m i n e s c u d e c ă t r e G r i g o r e V e n t u r a l a cofe tăr ia „Capşa" (Calea Vic tor ie i n r . 36) ca să împuş te pe Caro l I l a Co t rocen i , poe tu l s e op r i l a Ba ia „Mi t raszewsk i " d in s t r . Po l i ţ i e i n r . 4 , unde se ba r i cadă

în t r -o ca b in ă p e 8 or e, c în t în d şi lă sîn d să se r eve r se ap a p e s u b u ş ă s p r e cu l o a r , p î n ă c î n d , cu a j u t o ru l co misaru lu i C . Nicolescu de la c i rca 18-a , a do i cunoscuţ i

ş i a ga rd ien i lo r de l a osp ic iu , i s -a pus pe t rupu l go l cămaşa de fo r ţ ă , i a r domic i l iu l d in P ia ţ a Amzei n r . 18 fu s ig i l a t . Ab ia a doua z i i s -au adus cămăş i ş i ha ine le a r u n c a t e în a ju n î n ca d ă .

T i m p u l p ie rdu as t fe l pe ce l ca re - i c rease p res t ig iu în t r e zia r e le ep ocii, p în ă la el in exis t e n t şi n e d ife r e n



ţ i a t . î n r edac ţ i e , î n f run t îndu - i - s e p ro t e s t e l e , fu sese i n t rodus de o î t eva s ăp t ămîn i N . Bassa rabescu , i a r Miha i Pa leo logu u rmărea o rgo l io s conduce rea co t id i anu lu i . î n a c e s t r ă s t i m p s e p r ă b u ş e ş t e m o d e s t u l r e d a c t o r , c a r e

vreme de c inc i an i ş i op t l un i nu ţ i nuse s ă - ş i s emneze ar t i co le le , fă ră ca d in t re ce i s lu j i ţ i de e l , exeep t înd pe Maiorescu , s ă - ş i f i da t c ineva s eama de voca ţ i a l u i j u r na l i s t i că , de cara te le modes t ie i , de j e r t fa ce făcuse ş i de f i ne ţ ea l u i e t i că . Abur i r ea j udecă ţ i i l u i a fo s t p r iv i t ă ca f ap t d ive r s , conced ie re de s a l a r i a t r ăvăş i t de boa l ă . B a — c e e a c e s a t i s f ă c e a p e c e i r ă m a ş i î n u r m ă — s e ves tea în cap de co loană , to t a tunc i , că pos tu l i s -a

o c u p a t . C o m u n i c a t u l T i m p u l u i a p ă r u r i t u o s — f ă r ă s ă s u r p r i n d ă î n v r e u n f e l — î n u r m a z i a r e l o r l i b e r a l e ş i după ce t imp de t r e i z i l e , î n consens , op in i a gaze t ă r e a s c ă p u b l i c i t a z v o n u l c ă „ p r i m u l ş i c e l m a i e m i n e n t sc r i i t o r " î nnebun i se . Z i a ru l R om â n u l (an. 27, vineri 1 i u l i e 1883) t r ecu pes t e amin t i r ea pamf le t e lo r emines c i ene , ca re î l î n f run t ase ră an i de z i l e ca P s e u d o R o m â n u l ş i pe d i r ec to ru l s ău î l g ra tu l a se cu ep i t e t e ca

„h idoasă poc i tu ră" , „ sa l t imbanc" , „Ber l i coco Magnus“ , a n u n ţ î n d : „ Af lă m c u si n ce r ă p ă r e r e d e r ă u c ă d. M i - h a i l E m i n e s c u , r e d a c t o r a l z i a r u l u i T i m p u l , t î n ă r p l i n de t a l en t ş i î nzes t r a t c -un deoseb i t gen iu poe t i c , a că z u t g r a v b o l n a v . S p e r ă m c ă b o a l a s a n u v a f i d e c î t t r e c ă t o a r e ş i c ă î n c u r î n d v o m p u t e a a n u n ţ a d e p l i n a s a

în să n ă t o ş i r e ". R ose t t i d oved e a că est e în a d evă r g a ze t a r !

î n a cea şi zi, Telegra fu l , î n ca re î n 1882 apă ruse ră d o u ă a t a c u r i v it r io lic e î m p o t r i va lu i E m i n e s c u s u b s e m n ă t u r i l e l u i N i c u X e n o p o l ş i S c a r l a t M o s c u , r e p e t a ves tea . La fe l , redac ţ ia R om â n iei l iber e (an. 7, nr. 1802, s îmbă tă 2 i u l i e 1883) , unde s e g rupase ră î n ă s t t imp Delav rancea (Argus ) , Du i l i u Zamf i re scu (Don Pad i l ) , A . Vla h u ţ ă ş i a lţ i t in e r i s u b d i r e cţ i a lu i D im i t r i e Au g u s t L a u r i a n , c o m u n i c a l a Cronica z i le i , pr in r ândur i l e l u i

M i h a i l B r ă n e a n u : „Am i c ii să i, î n g r i jo r a ţ i d e z ile le u n u i b u n a m i c , l - a u c o n d u s m a r ţ i l a c a s a d e s ă n ă t a t e . E i î l v i z i t e a z ă r e g u l a t ş i f a c t o t u l p e n t r u a l u i î n s ă n ă t o ş i r e . F i e ca do r in ţ a l o r s ă s e î ndep l inească c î t de cur ân d !" P es t e şase zi le (nr . 1807, vin er i 8 iu l ie 1883), a d m i r a t o r i i î n d u r e r a ţ i d i n r e d a c ţ i e s e a m ă g e a u d e s p e



r a n ţ a î n să nă t oş ir i i : „S ă spe r ă m cu t o ţ ii în r e î n să n ă - t o ş i r e a l u i d i n g r e a u a b o a l ă î n c a r e l - a a r u n c a t c r u d a soa r t ă .

O obse r va ţ i e de f ă c u t î n p r i v i n ţ a l u i E m i ne sc u , p r i n

t r e nenumăra te le ş i ca rac te r i s t i c i l e obse rva ţ i i ce s - a r p u tea face r e la t iv la e l : om u l acesta , a t î t d e ad înc şi ş t i u t o r , n - a s c r i s n i c i oda t ă n i m i c pe n t r u t e a t r u . A dor a - ţ i une a ş i c u l t u l c e a ve a ge n i u l l u i pe n t r u S ha ke spe a r e ,

î l fă ce a oa r e să se în ch id ă în lă u n t r u l fi in ţ e i sa le a t ît de a f und , î nc â t s ă nu î nc e r c e n i c i oda t ă a z bu r a p r i n vă z du h u l pe ca r e -1 c u t r e i e r a se t i t a n u l t i m p u r i l or t r e c u t e ?

O r i c a r e a r f i a c e a s t ă c a uz ă , t r e bu i e s ă ne pa r ă r ă u l a t o ţ i c ă e a n - a e x i s t a t , de oa r e c e n i m i c nu ne - a r ă m a s d e la E m i n e s cu p e n t r u t e a t r u ".

Re da c t o r u l c e e xp r i m a a se m e ne a supoz i ţ i i nu ş t i a ş i d e d r a m a t u r g i a l u i E m i n e s c u , c a a u t o r a n u m e r o a s e pr o i e c t e de p i e se de t e a t r u , pa r ţ i a l r e da c t a t e , de t r a du c e r e a t e a t r o l og i e i l u i T he odor Ro t sc he r ş i nu bă nu i a c ă poe t u l c om pă t i m i t pub l i c a se c r on i c i de t e a t r u î n Cur ie -

rul d e Iassi şi T i m p u l . R esboi u l lu i Weiss , a t aca t de Eminescu , ţ inu să - ş i

e x p r i m e p e p a g i n a d e t i t l u a d m i r a ţ i a p e n t r u f o s t u l r e d a c t o r ş i d e n u n ţ ă m i s t i f i c a r e a a n u n ţ u l u i d i n T i m p u l : „ ţ i ne m a r e l e va o e r oa r e s t r e c u r a t ă î n f oa i a c onse r va toa re , c înd z icea că d . Eminescu e ra unu l d in co labo r a to r i i e i . Noi ş t im că d . Eminescu e ra p r imul ş i ce l ma i e m i n e n t s cr i it o r a l T i m p u l u i “ .

Din Bruxe l l e s , unde Cons tan t in Mi i l e , pe ca re Emi nescu î l sa lu ta se ca mesage ru l poez ie i de ba r i cadă , ş i s t ude n ţ i i e xpu l z a ţ i după ba nc he t u l soc i a l i s t de l a „ Cha - t e a u - a ux - f l e u r s“ d i n I a ş i e d i t a u , c ă l ă uz i ţ i de p r i nc i p i i l e umani ta r i smulu i soc ia l i s t , r ev i s t a Da cia v i i t oa re, se t r imiseră în ţară cu nr . 13, an. 1, din 1 august 1883, r îndu r i de r egr e t p en t r u p oe t : „P o l it i că ! Po l it i că !

hidră cu zec i de cape te , u r i a şă cu lung i b ra ţe . To t ce naş te , to t ce v iază , tu pe da tă î l î năbuş i ş i pe da tă î l sugrumi . . .

E m i ne sc u a î nne bun i t . Ş i de E m i ne sc u i a t ă c e z i c gaze te le noas t r e , de l a cea ma i de f run te p înă l a cea din u r mă : «Dl Miha i l Em inescu , r edac t oru l zi a ru lu i



T i m p u l a î n n e b u n i t . D l . P a l e o l o g u v a l u a r e d a c ţ i u n e a su s -z isu lu i z ia r ». Ia t ă to t . Nic i două r îndu r i .

B i n e , f i e p e n t r u j u r n a l i s t ! . . . J u r n a l i s t u l e p o e t u l c e l m a i p o e t a l R om â n i e i.

Ce t i t u - i - a ţ i : Mor t u a est , Ep igon i i , V en er e ş i Ma d on ă , Îm pă ra t ş i p r olet a r ? ! Cet i t u - i - a ţ i Doin a , u l t i m a s a p u b li ca r e ? Vă zu t -a ţ i n eobosi tu l s ău c re i e r r ă scolind îm pes t r i ţ a t a noas t r ă l imbă ş i s co ţ înd d in ea vo rbe de an i u i t a t e , s c h i m b î n d u -le s u b m ă i a s t r a -i p a n ă î n g iu vaere. . . ?

Ah ! î n ţ e l eg că a î nn ebu n i t . N ic i că s e pu t ea a lt f e l ! I - a fo s t g reu de mic imea semen i lo r s ă i ş i l e - a z i s r ă

m a s b u n .C u j a l e s ă s c r i e m p e m o r m î n t u l m i n ţ e i s a l e u l t i m e l e v e r s u r i d in S cr isoar ea a patra :

Ş i în g în d u m i t r ece vîn tu l , capu l a rde pu s t i i t , A sp r u , r ece su n ă cîn tu l cel et er n n eisp ră v i t ... TJndes ş iru r i l e clare d in v ia ţa m i să l e spu n ?

A h ! O r ga n eles sfă râ m a te şi m a e s t r u l e n e b u n !

N oi , ca iu b it o r i d e t o t c e e fr u m o s ş i v r e d n i c d e l a u d ă , z icem : Ru ş ine vou ă oa men i li p s i ţ i de s im ţ i r e ş i r ecun oşt i n ţ ă , c a r e d a ţ i u i t ă r i i p e a s t f e l d e o a m e n i , î n v r e m e c e în ă lţ a ţ i în cer u r i p e n iş t e n e m e r n ic i şi n iş t e lin gă i ; ia r ca soc i a l i ş t i aducem j a ln i ca noas t r ă admi ra re ce lu i ce -a scr is Îm p ă r a t şi p r olet a r .“

L a O r a d e a , Fami l ia c o n s e m n a î n t r i s t ă t o a r e a ş t i r e p r i n Io s i f Vu lcan , ca re î l văzuse de cu r înd pe poe t î n Bucu r e ş t i ş i p r i m i s e d e l a e l o s c r i s o a r e d e m u l ţ u m i r i „ m î n - g îe toa re“ pen t ru ce i 35 l e i t r imi ş i de r edac to ru l Fami l ie i c a o n o r a r p e n t r u ş a s e p o e z i i . R e v i s t a d ă d e a „ ş t i r e a p e r sona lă" despre co labora to ru l său : „Dl . Miha i Eminescu u n u l d i n c e i m a i b u n i p o e ţ i r o m â n i , p e c a r e c u m î n d r i e

î l a v e m în cu n u n a cola b or a t or ilor n oş t r i , za ce b o ln a v la

Bucureş t i ; do r im d in i n imă ca boa l a - i s ă f i e t r ecă toa re şi î n c u r în d să n e p u t e m b u c u r a d e a c c e n t e le lir e i s a l e ".Mai t î rz iu , în Fami l ia din 28 august 1883, to t Ios i f

V u l c a n î n t r e g e a p e n t r u m i i l e d e c i t i t o r i a r d e l e n i ş i d i n ţ a r ă a i r ev i st e i :

„ S ă r m a n u l E m i n e s c u " !



A m a n u n c i a t î n a i n t e c u e î t e v a s ă p t ă m î n i c ă d i s t i n s u l poe t ş i co labora to r a l nos t ru d l . Miha i Eminescu es te g r a v b o ln a v şi n e -a m e x p r i m a t d o r i n ţ a d e a -1 v e d e a c ît d e c u r î n d v i n d e c a t . D u r e r e , d o r i n ţ a n o a s t r ă n u s - a r e

a l i za t ; amicu l nos t ru fu lov i t de boa la cea mai în f r i co şa t ă , d e a l ien a ţ iu n e m en ta lă . E l n u m a i cîn t ă , căc i li r a i -a căzu t d in mîn ă . D ec i a s t ăzi or i ce r ăm ăş i ţ ă li t e r a r i e a n e f e r i c i t u lu i p o e t a r e o v a lo a r e ş i ma i mar e . N o i p o s ed ăm

în că t r e i p oezii in ed it e a le lu i p e ca r e, d im p r eu n ă cu a lt e l e d e j a p u b l i ca t e d e n o i , n i l e - a d a t p en t r u F ami l i a : Sa dus amorul . . . , Cînd amint ir i le . . . , Ce e amorul ? . . . , Pe l îngă p lopi i fără so ţ , şi Da că ..., Din n oa p te. U n a d i n

acest ea e st e şi c ea d in n u m ăr u l p r e s in t e“ .D e m n d e r e ţ i n u t fa p t u l că a t î t z ia r e le c a r e s p r i ji n e a u pozi ţ i i le ideologice s lu j i te jurnal is t ic de poet , c î t ş i ce le ca r e , î n împ r e ju r ă r i le imp u s e , fu s e se r ă a t a ca t e d e e l sau

î l r ep er a se r ă , d oved ea u a cu m a d în ca lor con sid er a ţ ie p e n t r u r o l u l r e d a c t o r u l u i - ş e f d e l a T i m p u l ş i p en t r u poet . De la R om â n u l , T elegr a fu l , R om â n ia l iberă , p în ă la N a ţ iu n ea , R ă sboiu l , B in el e p u blic, R efor m a , Poşta , P o-

p oru l , B u boiu l , B u k a r est er T a gebla t t , s e e x p r i m a u n a n im aco r d u l g aze t a r i l o r î n a r ecu n o aş t e că , p r in f u lg e r a r ea l u i Emin es cu d in 1 8 8 3 , d i s p ă r ea u n u l d in t r e ce i m ai p r eg ă t iţ i lu p t ă t o r i a i b r e s le i, mă ie s t r u a l cu v în tu lu i , p r a d ă n e p u t in c i oa s ă e x t e n u ă r i i ş i a b s u r d u l u i.

D u p ă c r i ză , Emin es cu n u ş i - a ma i v ăzu t n i c io d a t ă concep te le l i t e ra re , co responden ţa , că r ţ i l e . Conş t ien t de

imp o r t a n ţ a ace sto r a şi p r ev en i to r f a ţ ă d e d i st r u g e r ea sau d i s p a r i ţ i a l o r , T i tu M a io r e s cu a l u a t l a s i n e î n p ă s t r a r e man u s c r i s e l e l u i Emin es cu d e ca r e n u s e î n d o ia că e s t e „ce l ma i mar e p o e t a l r o mân i lo r " . C u t i t l u l d e e t e r n t e z a u r i n e s t i m a b i l , e l l e d e p u n e a l a A c a d e m i a R o m â n ă

în şed in ţ a d in 25 ia n u a r ie 1902.Ti tu Maio rescu in i ţ i e ne în t î r z ia t l i s t e de subscr ip ţ i e l a

I aş i ş i Bucureş t i , a s igur înd , în t r e jun imiş t i , fondu l t r e b u i to r s p i t a l i z ă r i i ş i t r a t amen tu lu i d e î n cep u t a l l u i Emin es cu .

Convorbir i le l i terare d in au g u s t 1 8 8 3 r ep r o d u s e r ă d in A l m a n a h u l „R om â n iei j u n e", L u cea fă r u l . Veronica Micle , c it i n d ş i r e c i t in d p o em u l, ad n o tă a l ego r i ile , a l ă t u r în d u -le



s i tua ţ i i lo r d in v ia ţă l a ca re lua se pa r t e ş i pe ca re l e p ă s t r a î n t a i n i ţ e le d i sc r e ţ ie i.

R e s t i t u i r e a î n d u r e r ă r i i V e r o n i c ă i Mi c l e , n u d e m o r a l i z an tă ş i cop le ş i toa re p înă să exc ludă năde jd i , o f ace r ă v a ş u l l ir i c S ă p o t în t i n d e m î n a

S ă p o t î n t i n d e m î n a s o p u n p e f r u n t e a t a În cet u l la o p a r te şu v i ţ el e lea ş da,Sen ină să rămî ie , cura tă ca un c r in , Icoa n ă d e iu bir e la ca re să m ă n ch in .

Iar tu ca u n L u cea fă r d ep a r t e st ră lu ceşt i A b ea cît e o clipă în ca lem i t e iveşt i ,

A p oi d i sp a r i ; — ş i n u r m ă ră m îi în gîn d u l m eu , Ved en ie iub i tă la care m ă n ch in eu .

Un mesa j pe ca re p r i e t ena i -1 ded ică su fe r indu lu i r e ţ i n u t î n r e z e r v a c u u ş ă d e f i e r d e l a S a n a t o r i u l „ C a r i t a t e a " .

I m p r e s i o n a n t ă a p a r e î n c o m p a r a r e a l u i E m i n e s c u , d a m n a t u l s u f e r i n d , e c o u l p o e m u l u i L u cea fă r u l :

Iar tu ca u n L u c e a f ă r depar te s t ră luceş t i

S t ih u l u r m ă t o r „Abea c î te o c l ipă în ca le mi te iveş t i“ r e f e r ă t a n g e n t a l u z i a l a p r o i e c t u l s p u l b e r a t a l c ă s n i c ie i lor :

A p o i d i spar i ; — ş i n u r m ă ră m îi în g în d u l m eu ,

Din co lo de n u an ţă r i le sen s ib i li t ă ţ i i , c it i to ru l d e -a t u n c i , d e a s t ă zi şi d i n v i it o r r e ţ i n e î n fi n a lu l st r o fe lo r a d o r a ţ ia p e n t r u c el p o v î m i t î n a b is :

Icoa n ă d e iu b ir e la ca re m ă n ch in eu .

Veden ie iub i tă la care mănch in eu .



Avataruri le din urma

Su b sc r ip ţ i i ş i ed i ţ i a p r in cep s

P r e o c u p ă r i l e j u n i m i ş t i l o r p e n t r u E m i n e s c u s e s u b sc r iu s amar i t e an d u p ă p răb u ş i r ea d in iu n ie 1 8 8 3 . C în d p o e t u l f u i n t e r n a t , v o c i d i n o p i n i a p u b l i c ă î n v i n u i r ă Convorbir i le l i terare d e i n g r a t i t u d i n e f a ţ ă d e g e n i u l n e n o r o c i t d e p e u r m a s u r m e n a j u l u i c a g a z e t a r a l c o n s e r v a t o r i l o r . A j u t o r a r e a s e f ă c u n u p r i n f r u n t a ş i i c u supra fa ţă Pogor , Carp , Th . Rose t t i , I acob Negruzz i , c i p r in in t e rp u ş i d ep ă r t a ţ i d e cap i t a l ă . E i p a r t i c ip ă p e l i s t e co lec t iv e cu su b sc r i e r i mo d ice , c a re n u p u tu ră a c o p e r i î n p r i m e l e l u n i c h e l t u i e l i l e d e î n t r e ţ i n e r e a s u f e r in d u lu i .

P e n t r u p e r c e p e r e a o b o l u l u i j u n i m i s t l a I a ş i a f o s t

d e s e m n a t p r o f e s o r u l P e t r e M i s s i r , c a r e î n s e p t e m b r i e 1 883 r ap o r t a lu i Ma io re scu s itu a ţ i a d e ca să :

C ON T R I B U Ţ II L E L U N A R E A L E „J U N I M E I“ P E N T R U Î N T R E Ţ I N E R E A L U I E M I N E S C U Î N T R O C A S Ă

D E S Ă N Ă T A T E L A V I E N A P E T I M P D E DO I A N I

însărc ina t de d l Maiorescu a execu ta s t r îngerea

acestor con t r ibu ţ i i ben evo le, adu c la cun oşt in ţ a m em br i -l or „J u n i m ei“ :

1. Că p en tr u scopu l m ai sus ară ta t se cere a prox im a t iv sum a d e 500 f ran c i p e lună .

2. Că dacă este d e d ori t ca . această su m ă să se acopere c î t se poate mai degrabă, contr ibuţ i i le f i ind

lunare , lucrul pr inc ipal rămîne s iguranţa încasăre i lor .



în a ces t scop ra te or ic î t d e m ici dar sigure s în t b in e -ven i t e . Pen t r u î ncas ar ea l or s ub s emna tu l va s t ăr u i î n în ţe legere cu D. I . Negruzz i ş i va pur ta reg i s t ru l de fa ţă

p en t r u a se d escă rca fa ţă d e Dl. Ma ior escu .

3 . Că ace i ce pre feră să dea odată pent ru to tdeauna vor f i t r ecu ţ i î n r ubr i ca l une i î n car e au con t r ibu i t .4 . C ă în ce l e d in tâ i Sămbe te ur meaz ă s ă ne s f ă tu im

p en t r u a ţ in ea t r ei con f er in ţ e cu p la tă p en t r u a cop er irea che l tu iel i lor de t r im i tere etc.

S U B S C R I E R E A C O N T R I B U Ţ I I L O R L U N A R E

le i lei

N o . 1. T. Mai orescu 50 15. A . Naum 5 N o . 2. Dr . M a x 10 16. A . D . Xen opo l p en -

t ru u n an 100 lei3. W . H u m p el 204. I . C. N egr u z z i 20 17. N. Gane 105. V . M . B u rlă 10 18. C. Dim it rescu (Ia şi) 106. C. M ei s sn er 5 19. I . Creangă, 25 franci

p e an

7. G. M . B u iu cl iu 15 20. George Negruzz i * 40 fra n ci p e an

8. V . P ogor 209. N . V olen t i 20 21. N . Ga br ielescu 5

10. Ş t . V ă lea n u 5 22. P. Missir 511. Ş . G. V â r gol i ci 5 23. A. G. Suţu 512. M . P om p i l iu 5 24. C. L eon a rd escu 4 13. N . Cu lia n u 25. Ion la n ov * 10

p en t r u u n a•

su tă l e i anu al14. I . M . M el i c 10 26. B od n ă r escu * 10

(De p e aceas tă l is tă t re i însem n a ţ i cu * n u m a i c o n t r i -bu ie , şi an u m e : T . Maiorescu , t r ecu t la Bu cu reş t i , G. Negruzz i ş i Bodnărescu . Rata lunară a ce lor la l ţ i 23 de membr i se r id ică , după însemnăr i le lu i P . Miss i r , la 217 lei , 68 bani).

K r u p e n s k i 2 0G. R oiu 20

I . Du ca 20 A b g . B u iu cl iu 20



Plăţ i le aces tora se fac pe luni le : Sept . , Oct . , Noem. , D ec . 1883 şi Ia n ., Febr ., Ma r t ., A p r i l ., Ma i , Iu n ie., Iu l ie., A u g ., S ep t ., 1884 — cîn d încetează ).

Pr im i ţ i p înă la f i n el e A p r i l i e

560570365182

1 677 170 de la Chibici

90 pe Mai

1 937 140 de la Chibici 245 Jun imea d in Iaş i110 Iulie

2 432

Da ţ i

350210

570300200

1 630 307 daţ i direct lui

E m i n e s c u

1 937 200 daţ i lu i Eminescu

2 1 3 7 295

2 432

A C H I T A Ţ I : L E I

1) Pr in m an da t poşta l N o. 88 către D. Ma iorescus u m a d e 350

2 ) Cu ch i t an ţa Dn e i Ma iorescu d in N o iem br i e 1883 210

3) Cu chi tan ţa D n ei Ma iorescu d in 28 ianu arie 1884 5704) Cu m an da t N o . 273 d in 3 Ap r i l sum a d e : 3005) Cu ch i tan ţa Dn e i H u m pel la 2 Mai 200 <6) Ch ita n ţa lu i Em in escu 1 Iu n ie 300 7) Prin chi tan ţa d in 1 Iu l ie 200

S u m a t r e b u i t o a r e i n t e r n ă r i i p o e t u l u i î n s a n a t o r i u l

O b e r - D â b l i n g s - a a s i g u r a t n u p r i n c o n t r i b u ţ i i d e a c e s t so i , n i c i p r i n sp r i j i n u l p a l a tu lu i , l a c a r e Ma io r e scu f ăcuse so l i c i t ă r i , c i p r in l ec tu ra pub l i că a F î n t î n e i B l a n d u z i e i , ac t la c a r e Va s i le Alec san d r i s e o fe r is e m ă r in im o s î n scop u l ca d e r e ţ e t ă să b e n e fic ie ze t în ă r u l con fr a t e b o l n a v . Ş i d e d a t a a c e a s t a j u n i m i ş t i i s t ă t u r ă î n u m b r a d i f u z ă r i i b i l e t e l o r p e n t r u c o n f e r i n ţ a d e l a A t e n e u , i n i



ţ i a t i v a ş i a c ţ i u n ea p u b l i c i t ă ţ i i p o rn i n d d e l a Gr i g o re Ven t u r a . I n ace s t sen s , e s t e co n c lu d en t ă ca r t ea d e v i zi t ă a d r e s a t ă d e M a io r e s c u r e d a c t or u l u i d e la L ’In d ep en d a n ce r o u m a i n e , care în iu l i e 1883 desch i sese focur i l e apără r i i l u i E m i n e s c u î m p o t r i v a n e c h i b z u i t e i e p i g r a m e a l u i M aced o n s k i d i n L i t er a t or u l , an. 4 (1883), No. 7 :

î n a r ia r e la ţ ii lor b u cu r eşt en e Ma ior escu su b scr ise el p e r s o n a l , î n p r i m u l r î n d a d u n ă a j u t o a r e p e n t r u E m i n es cu s p re a f i s p i t a l i z a t î n s t r ă i n ă t a t e , d u p ă s u g es t i a E m i li e i Hu m p el , so ra c r i t icu lu i.

C o n t u r i s - a u p ă s t r a t ş i d e l a E m i l i a H u m p e l ş i d i n f am i l i a C o rn e l i e i E m i l i an , o p e r î n d p r i n t r e - s t u d en ţ i i d e

l a „Ar t e f ru m o as e" d i n I a ş i , p r i n n eo s t en e l i l e C o rn e l i e i Emi l i an - jun ioară ş i a l e Lu ize i A . Wei t zeker .

S p r e a l t ă V i e n ă

Di n ce se ad u n ă , la 1 n o iem b r i e E m i n es cu fu p o rn i t cu acce le ra tu l l a Viena , î n so ţ i t de Ch ib ic i , ş i a doua z i , f ă - c în d c u n o şt in ţ ă c u m e d ic in i s t u l Co n s t a n t in P a p a z u , vă r u l l u i M a i o re s cu , f u i n t e rn a t l a s an a t o r i u l Ob e r -Do b l i n g , s u b î n g r i j i r i l e n eu ro l o g i l o r L e i d es d o r f ş i H . Ob e r s t e i - ner , ca re în S t a t u s u n d D e c u r s e s v l b o l n av u l u i î n r eg i s



t r ează observa ţ i i l a da te le de 2 , 8 , 10 noiembr ie , 26 de cembrie 1883, 10, 12, 24 ianuarie , 8, 26 februarie 1884. La u l t i m a d a t ă , p o e t u l p ă r ă s i c u C h i b i c i ( v e n i t d e l a B u c u r e ş t i cu 2 400 de fr an c i ) san a t o r iu l , d i r i ja t d e ind ica ţ i i le m e d i c i l o r d i n ţ a r ă ş i a l e l u i Ma i o r e s c u s p r e F l o r e n ţ a . D a r , o d a t ă p o p o s i t a i c i , E m i n e s c u — î n c i u d a a ş t e p t ă r i l o r — n u s e s i m ţ i b i n e , î n c e r c ă s ă f u g ă h a o t i c c ă t r e R o m â n i a , c er u să v i n ă î n ţ a r ă şi b lîn d u lu i p r i et e n î n s o ţ i t o r n u - i r ă m a s e d e f ă c u t a l t c e v a d e c î t s - a p u c e t r e n u l s p r e p a t r i e.

D i n r ă s t i m p u l s p i t a l i z ă r i i l a V i e n a s e p ă s t r e a z ă s c r i s o a r e a d e î n g r i j o r ă r i a d r e s a t ă d e p o e t l u i C h i b i c i , l a o

s ă p t ă m î n ă d u p ă c e -ş i r e v e n i s e :Dob l in g 12 /24 ian ua r ie

1884

Iu b i t e Ch ibici ,

N u su n t d e loc în sta re să m i dau sea m a d e boa la cu m - p l i tă p r in ca re a m t r ecu t , n ici d e m od u l în ca re a m fos t in terna t a ic i în osp ic iu l de a l i ena ţ i . Ş t iu numai a t î t că boala in te lec tua lă mi a t recu t , deş i f i z i c s tau îndes tu l de

p rost . S u n t sla b, rău h ră n it şi p l in d e în gr i ji r e asu pra unui v i i tor care deacum îna in te e fără îndo ia lă ş i mai nes igur pen t ru m ine dec î t o r i c înd .

Ceea ce aş dori să ş t iu de la t ine este dacă cărţ i le ş i lada mea sun t în oarecare s iguran ţă ş i dacă po t spera

să le revăd. In ladă trebui să se f i a f l înd ş i ceasornicul p e ca re l a m f os t scos d e la S im ţ ion . În colo, a ş v o i să şt iu dacă p ot scă pa d e aci, u n d e în a d evă r îm i p a re că s tau fără n ic i un fo los . Tra tamentu l pare a cons i s ta în mîncare pu ţ ină ş i proas tă ş i în rec lus iune ; înco lo , n am o b s e r v a t n i m i c î n m a n i e r a d e a m ă t r a t a . S u f ă r c u m - p l it , iu bi t e Ch ibici , d e lov i tu r a m or a lă p e ca re m i a d a t o

boala , o lovi tură i reparabi lă , care va avea in f luenţă rea asupra în t regu lu i res t a l v ie ţ i i ce v o i m ai a vea o de t ră i t. A sem en ea n u şt iu n im ic a su pra p oz i ţ i ei p e ca re m ia ţ i crea t o în aces t ins t i tu t . Cine p lă teş te pen t ru mine ac i ş i c ine are gr i jă de mine ? D l Ma iorescu a t r ecu t p e aci



î n t r o z i , d a r a s t a t m a i p u ţ i n d e u n m i n u t ş i n u m i a s p u s n i m i c î n c e m ă p r i v e ş t e , î n c î t , d e ş i m i a m v e n i t în f i re de 'mai b ine de două săp tămîn i , nu ş t iu abso lu t nimic asupra sor ţ i i care mă aş teap tă , căc i sper că nu

vo i f i condamna t a pe t r ece ac i an i î n t r eg i f ă ră nece -s i tate. Doct or i i m i a u sp u s că t r eb u ie să ţ i scr iu ţ i e în p r i -

v i r ea aceas ta . Mi aduc î n adevăr amin t e c am ven i t cu t i ne î n t r en , dar î nco lo nu ma i ş t i u n im ic dec î t că am s ta t î nch i s ş i am su f er i t nu numai de ha luc ina ţ i i , c i ş i mai mu l t î ncă de f oame . Măn t reb acum dacă e vorba ca , cu che l tu ia lă ş i anume, să con t inue reg imul sub care t ră iesc , reg im cu to tu l fără fo los a t î t pen t ru mine , c î t

şi p en t r u a m ici i ca re au b in evoi t a se in t eresa d e m in e şi a m ă t r im i t e aici .

F i i bun , i ub i t e Ch ib i c i , ş i r e spundemi cum s tau l u -crur i le cu mine. Doctor i i de a ic i îmi vorbesc de D. Maio-rescu ş i de t ine . Eu ş t iu despre t ine că tu n a i mi j loace

p en t ru a în gr ij i d e m in e în sta rea în care su n t . Îm i su n t dar necunoscu t e măsur i l e pe care D . Ma iorescu va f i bin evo i t să le ia în p r i v i r em i ş i vă d p e de a ltă par te că doc tor i i de la ins t i tu t nu ş t iu asemenea n imic , c i se mărg inesc a mi c i t a numele Dsa l e ş t a l tău, ceea ce— în i zo larea în care mă a f lu — n u e d e n a t u r ă a m ă sa t i s face . Ş i , în adevăr , nu ţ i po ţ i înch ipu i s tarea în care un om se a f l ă î n t r un i n s t i t u t de a l i ena ţ i , după ce ş i a ven i t î n f i r e . Neav înd n imic de l ucru , î nch i s a lă tu r i c un a l t i nd i v id , h răn i t rău p recum se ob i c inu i eş t e l a spi ta le ş i lăsat în prada celor mai omorî toare gr i je în p r iv ir ea v i i t or u lu i , m i e f r ică ch ia r d ea m i p l inge soarta, căci ş i aceas ta a r f i i n t e rpre ta tă ca un s emn de nebun ie . As t f e l , f ă ră speran ţă ş i p l i n de amare î ndo ie l i , î ţ i scr iu , iubi te Chibici , ş i t e rog sămi lămureş t i poz i ţ ia în care mă a f lu . Eu aş vrea să scap c î t se poa te de cu -r înd ş i să mă în torc în ţară , să mă sa tur de mămăl iga s t răm oşească , căc i a ici , d e c înd m ă a f lu , n a m a vu t n ici -

oda tă f er ic i rea dea mînca măcar p înă la sa ţ iu . Foamea şi d em ora l iza rea , ia tă cele d ou ă stă r i con t in u e în ca re p et r ece

n enoroc i tu l t ău amicM. Eminescu



D a r ş i m a i i n t e r e s a n t ă î n c ă l d u r a o m e n i e i e i e x e m p la r e s e r e v e lă c on c e p t u l r ă s p u n s u l u i lu i T it u Ma i o r e s cu , d in 10 f eb r ua r i e 1884 , ad r esa t î ncu r a j a to r poe tu lu i , ce - i s cr is e s e şi lu i, d u p ă î n d e m n u l m e d i ci n i st u lu i C on s t a n t i n P a p a z u :

D l u i Mih . E m in escu Wien , Ober Dob l ing , in de r He i lans tad t Le idesdor f Obers te iner

Iu bi t e d om n u le E m in escu ,

Şi scr isoarea Dtale către mine ş i scr isoarea de mai nain te că tre Chib ic i le am c i t i t , eu , fami l ia mea ş i to ţ i amic i i D ta le , cu o nespusă bucur ie . Neau fos t dovada s igură d espr e depl ina Dta le însăn ătoşire.

N u t e m ira că î ţ i v or b esc m a i în t îi d e bu cu r ie, d eşi am înd ouă scr i sor i l e s în t t r i s t e ş i con cepu te sub u n f e l de „depres iune a moralu lu i“ , cum ar z ice galomani i noş tr i .

Căc i eu cred t r i s te ţea D ta le t recătoare ş i des igur ne -în t em eia tă ; pen t r u n oi ră m în e, dar , bucur ia cura tă .

Vez i , D le Eminescu , d iagnoza s tăr i i D ta le t recute es te as tăz i cu put in ţă ş i e s te absolu t favorabi lă . Se vede că d in cauza că ldur i lor mar i , ce erau pe la noi în iun ie 1883, D ta a i început a su fer i de o meningi tă sau in f la -mare a învăl i toare i c reer i lor , mai în t î i acută , apoi chro

n ică , d in care cauză (precum se în t împ lă to tdeauna în a sem en ea cazur i , ca ad ese ş i la Typh u s ), a i av u t u n d e l i r iu con t inuu de pes te 5 lun i , p înă c înd s a t e rmina t pro -ce su l in f lamaţ iun i i . I n to t t impu l aces tu i v i s înde lunga t , ai fos t de o vese l ie exuberantă , înc î t e păcat că nu a i pă stra t n ici o a d u cere a m in t e a t r ecu t u lu i im ed ia t .

Ei , acum ai ie ş i t d in v i s , precum trebuia să ieş i , ş i ţ i a i recîşt iga t con şt i in ţa . D e aci n u p oţ i lua m ot iv p en -

t ru a t î ta greu ta te su f l e t ească , cu to t pe s imismul D ta le obic inui t .

In p r ivin ţa a cea sta , ia tă cu m sta u lu cru r ile : Ch ibici p lea că p oim î in e, d u m in ică la V ien a şi v a f i d a r l u n i p e la 4 ore la D ta în OberDobl ing , precum ţ i am te legra



fvat a la ltă ier i. E l v in e p en t r u ca , în în ţ eleger e cu dr . Obers te iner ş i după s fa tu l lu i , să te scoată d in Ins t i -t u t ş i s ă f a că î mp r eu n ă cu D t a o excu r s i u n e d e v r eo 6

săp tămâni spre sudu l A lp i lor , poa te p înă la Venez ia , Padua sau F loren ţa . Are mi j loace le băneş t i pen t ru aceas ta , precum ş i — se n ţe l ege — p en t r u îm p rosp ă -tară garderobei Dtale , care va f i s tat ş i ea ca în vis în a ceste 6 — 7 luni .

Du p ă a cea sta , dacă n u va f i in d ica tă v r eo cu ră la băi, la Hal i, d .e ., vă v e ţ i î n toarce îm pr eun ă în ţară , u n de t r e -bu ie să t e mai od ihneş t i c î t va lun i , pen t ru a t e î n t rema

f i z iceş t e p e d ep lin . T h eod or R oset t i t e in v i t ă să p et r eci aces te lun i la moş ia lu i So leş t i , unde î ţ i va pregăt i pr i -m i rea î n m od u l cu m î l v e i d or i Dt a .

Du p ă a cea sta , a şa da r p e la A u g u st , în u r m a in t er v e nire i Reginei , care î ţ i poar tă ce l mai s incer in teres , ve i

f i n u m i t în v r eo fu n cţ i e, ca re să ţ i con vi e, d .e., ca B ib l i o-teca r a l Un iversi tă ţ i i Iaşi .

D e a ici în ţ elegi că d esp re v r eo în gr i jora r e p en t r u ex i s -t en ţ a Dt a l e ma t er ia l ă î n v i i t or n u p o a t e f i vor b a .

Da r vr ea i să şt i i cu ce m i jloa ce eşt i su sţ in u t d eo-camdată .

B in e, Dom n u l e Em in escu , su n tem n oi aşa st ră in i u n ii de a l ţ i i ? Nu ş t i i D ta iub irea ş i (dacămi dai vo ie să în -t r ebu in ţez cuv în tu l exac t , deş i e s t e mai tare ) admirarea

adeseor i en tuz ias tă ce o am ş i eu ş i to t cercul nos t ru l i t e rar pen t ru D ta , pen t ru poez i i l e D ta l e , pen t ru toa tă lucrarea Dta le l i terară ş i pol it ică ?

Da r a f os t o a d evă ra tă ex p loz i u n e d e iu bir e cu care n oi t o ţ i p r i e t en i i Dta l e (şi nu m ai aceşt ia ) am con t r ibu i t

p en t r u p u ţ in ele t r eb u in ţe m a ter ia le ce le recla m a si -tua ţ ia .

Ş i n a i f i f ă cu t ş i D t a t o t a ş a , d i n mu l t u l p u ţ i n u l ce l a i f i avu t , c înd ar f i f o s t vorba de or i ce amic , necum d e u n am ic de va loarea Dta l e ?

A c u m t r ebu ie să m a i şt ii că volu m u l d e p oez i i , ce, d u p ă î n d emn u l meu , ţ i l a p u b l i ca t S o cec î n Decemb r i e anu l t r ecu t , a avu t ce l ma i neaş t ep ta t succes , aşa înc î t



Socec s tă încă u imi t . In aces te 7 săp tămîn i de l a apar i ţ iu n ea lu i, s a u v în d u t 700 d e ex em p la re ; o m ie es t e toată edi ţ ia , ş i de pe acum trebuie să te g îndeş t i la edi ţ ia a doua , care va f i rec lamată pe la toamnă ş i în care ve i

p u t ea fa ce t oa t e în d r ep tă r ile ce le crez i d e t r ebu in ţă .Poez i i l e D ta le , p înă acum îngropate în Convorb i r i ,

s în t as tăz i cet i te de toate cocoanele de la Palat p înă în mahala la Tirchi leş t i , ş i la în toarcerea în ţară te vei t rez i ce l mai popular scr i i tor a l Românie i . «Was ich mir d a f o r K o o f e ?» z ici d ta . A şa ca m es t e, dar t ot n u es t e rău , c înd t e s im ţ i p r im i t cu a t î t a i ub i r e de compa -

trioţi i tăi . Aşa d a r , f i i fă ră gr i jă , r ed ob în d eş t eţ i a cea f i l osof i e

impersonală ce o avea i to tdeauna , adaoge i ceva vese l i e şi p et r ecer e în ex cu r siu n ea p r in f ru m oa sa Ita l ie, ş i la în -toarcere mai încă l zeş te ne min tea ş i in ima cu o rază d in geniu l D ta le poe t ic , care pen t ru no i es te ş i va rămînea cea ma i îna l tă incorporare a in t e l igen ţ e i rom â n e .

La r ev ed er e cu b in e şi o ca ldă st r în gere d e m în ă d e la to ţ i , de la to ţ i pr ie teni i , ş i mai a les de la al Dta le d evota t ,

T . M.

Ma i scr i em i cî t e u n r în d d in Ita lia , dacă ai v r m e în mij locul impres i i lor deacolo .

P e st e s c r is oa r e a p a r t i cu la r ă a p r o fe so r u lu i O b e r s t e in e r t r i m i s ă l u i M a i o r e s c u c u c o n s t a t a r e a „ E u n c a z u n i c— c ă a m e l i o r a r e a s - a f ă c u t a ş a d e r e p e d e ş i c ă e a e d e d a t ă r e c e n t ă . Ş i t o c m a i a c e s t l u c r u n e f a c e s ă f i m p r e văză to r i ; o pos ib i l i t a t e a î n toa rce r i i r ău lu i nu e s t e ex c lu să ", cr i t icu l com en tea ză : „F i re ş te . To tu ş i cuv in te le « u n i c » ş i c h i a r c u v î n t u l « p r e v e d e r e » s u n t p e n t r u v i i t o r

fo a r t e î m b u c u r ă t o a r e ş i li n i ş t i t o a r e ".M a i o r e s c u s c r u t ă p e r î n d e v e n t u a l i t ă ţ i l e u n d e s ă f i e

s t ab i l i t Eminescu după r even i re . La So leş t i , conacu l l u i Th . R ose t t i ? La Ţibăn eş t i i lu i Car p ? La Ipo teş t i ? La I a şi, în p r e a j m a l u i Cr e a n g ă s a u lî n g ă M ir o n P o m p i li u ?



O r i unde , num a i î n Buc ur e ş t i nu , sp r e a - 1 c r u ţ a de c om pă t imi re , de r ă u tă ţ i le scon ta te foş t i lo r conf ra ţ i .

E r a s u fe r i n d c în d Ma i or e sc u î i a d u n a se î n v o lu m v e r sur i l e apă ru te în t r e 1870—1883 în Convorb ir i l i t erare

ş i a lt e l e ined i t e d in m an u sc r i se : 69 de p oezi i, bu che t meni t să conso l ideze în g re le le împre jură r i d fe a tunc i , op i n i a c i t i t o r i l o r a sup r a ge n i a l i t ă ţ i i l u i E m i ne sc u ş i ve - n i nduse t o t oda t ă , p r i n d i f uz a r e , î n a j u t o r u l poe t u l u i nefe r i c i t .

In z iua de 23 decembr ie 1883 , z i a ru l bucureş tean R om â n ia l iberă ve s t e a e ve n i m e n t u l l it e r a r : „P oe z ii le

e m i n e n t u l u i n o s t r u p o e t E m i n e s c u a u a p ă r u t . R e c o m a n d ă m cu s t ă r u i n ţ ă c it it o r ilo r n o ş t r i v o lu m u l a p ă r u t a s t ă zi

în lib r ă r ia d om n u lu i Socec, p e r lă fă r ă p r e ţ a p oezie i n o a s t r e " .

I s t o r i a l i t e r a r ă r e ţ i ne e c ou l c e p r i m i după a pa r i ţ i e e d i ţ ia p r i nc eps a poe z ii lo r lu i E m i ne sc u , m odu l să r bă t o r e sc c u c a r e a fo s t în t î m p in a t ă de r e v i st e l e Fam il ia , Con -

vorb i r i l i t e rare , Con temporanu l ş i în presa z i ln ică .D e pe u r m a a c e s t e i e d i t ă r i s e dob î nd i se r ă de l a S oc e c

ş i i s e pă s t r a u c r e a t o r u l u i 800 de l e i d r e p t u r i de a u t o r . Adă u ga t e sub scr i p ţ ii lo r ş i pe s t e c he l t u ie li le d i n Au s t r i a , c ons t i t u i a u un f ond de subz i s t e n ţ ă pe c a r e s e pu t e a c on t a .

Sc r i soa rea lu i T i tu Maiorescu d in 22 decembr ie 1883

c ă t r e so ţ ia ge n e r a lu lu i At a n a se Că li ne scu , fo s t a gh i ot a n t a l d o m n it o r u lu i C u z a , r e c t i fi că d a t a ş t iu t ă p î n ă a c u m a a p a r i ţ ie i p r i nc e ps a P oe s i i-l o r lu i E m i n e scu : 23 d e c e m brie 1883, în 21 decembrie 1883, d e v r e m e c e a t u n c i c r i t ic u l î i e xpe d i a ză u n e xe m p la r . P e s t e va r ă , M a io r e sc u

în t r e ţ in u se cu a d r esa n t a o con ver sa ţ ie d esp r e p oeziile lu i E m i ne sc u „ r ă sp î nd i t e p r i n z i a r e ş i pe l a pe r soa ne p r i

va te" , ad ică în co lec ţ i a Convorb ir i lor l i terare ş i în păs t r a r e a s a . E p i s t o l a c on f i r m ă î nc ă oda t ă sub t i l i t a t e a per cep ţ i e i lu i Maiorescu , „in exce ls i s " pen t r u li r i ca em i ne sc ia n ă „poe s i ile l u i E m i ne sc u , pe c a r e e u u n u l î l ţ ine a m şi î l ţ in de cel d ’în t î i poet a l Ro m â n iei1*. P or n in d d e la a c e s t e c ons i de r e n t e , M a i o r sc u s - a g î nd i t „ c ă a r f i m u l t



m a i b i n e — o d a t ă a d u n a r e a f ă c u t ă — s ă l e î n t r u n e s c în t r -u n vo lu m ş i să le fa c a s t fe l m a i a cce sib ile t u t u r or i ub i to r i lo r de l i t e r a tu r ă" . Sub aceas t ă f o r mă , Maio r escu o f e r e a „ u n u l d i n p r i m e l e e x e m p l a r e e ş i t e d e s u b t i p a r "

Olgă i Că l inescu , ne îndo indu - se că „ve ţ i cons f in ţ i ş i D V o a s t r ă p ă r e r e a s u b s c r i s u l u i " a s u p r a p o e m e l o r S i n g u -rătate , Lasăţ i lumea ta u i ta tă , Ce te legeni , codrule , S o n e t (Veneţ ia) , A d i o, La cu l , O, m a m ă ..., P e lîn gă p lop ii

fă ră soţ , Ma i a m u n sin gu r d or (v a r i a n t a a p a t r a ), Sa t i ra a I l I a , Sa t i ra a IVa , Lucea făru l , că r o r a l e i nd ică ş i p a g i n a .

în t o r s îa ţ a r ă , p op a s în Bu cu r eş t i ş i , d in n ou , la Ia şi

Eminescu r evenea în Bucr eş t i l a 27 mar t i e 1884 , o r a 2 0 , î n t î m p i n a t l a g a r a d e n o r d d e c ă t r e M a i o r e s c u „ c u m a i m u l ţ i " . I n a c e e a ş i s e a r ă , C h i b i c i e x p u n e a l a c i n a

c r i t i c u l u i m u l t e ş i m ă r u n t e d i n v i a ţ a n o u ă , c u r i o a s ă ş i în că p a t ologică a p oe t u lu i .

Pes te două z i le , R om â n ia l iber ă a l u i D . A u g u s t L a u - r i an vest ea p e p r ima p ag ină : „Bucu r eş t i , 29 m ar t i e 1884. A z i a m i c u l n o s t r u E m i n e s c u n e - a f ă c u t d e o s e b i t a p l ă ce r e d e a n e v iz it a l a r e d a c ţ i u n e ".

La r e în toa r ce r e , s ă f i î nch i r i a t l a E lena Geor gescu , pe

s t r . Gîndac i lo r n r . 12 (az i s t r . Teo logu nr . 26) , cum pro p u n u n i i ? sa u p e s t r . S p e r a n ţ e i, la î n t r e t ă i e r e a c u s t r . I t a li ană , un de l-a r f i v i zi t a t I one scu -Dobr ogean u , ş i ca r e ,

în r ecip r ocit a t e , a r f i fos t că u t a t d e e ît eva or i în m a h a l aua De lea Veche ( pe s t r . C i r e ş i lo r n r . 23 ) de că t r e Eminescu ? N-na locu i t n ic i l a S lav ic i în P ia ţa Amzei , c i l a S imţ ion , pe s t r . Apo lodo r , după ce r e f uzase inv i t a ţ i a lu i Ma i o r e s c u d e -a f i ca z a t î n s t r . Me r c u r .

L a 6 a p r i li e M a io r e s c u t e le g r a fi a s u r o r i i E m i li e i H u m - pe l : „Eminescu r e s t ab i l i t so seş t e l a I a ş i mî ine , s îmbă tă , a m i a z i , c u t r e n u l d i n B u c u r e ş t i . î n ş t i i n ţ e a z ă a m i c i i . î n g r i j i ţ i o d a i a . C h i b i c i a d u c e s c r i s o a r e a c u a m ă n u n t e * .



Scr i soa rea a t e s t ă î ncă o da t ă so l i c i t ud inea a l t ru i s t ă p e n t r u p o e t u l î n c a r e M a i o r e s c u c r e d e a c a n i m e n i a l t u l d in t r e a p r op ia ţ i : „Cîn d l -o i ş t i p e Emin escu p l eca t ,

a juns cu b ine ş i aşeza t l a Iaş i , a tunc i ab ia îmi vo i p e r m i t e s ă m ă g î n d e s c l a m i n e . T a r e a ş v r e a c a e l s ă a i b ă u n p a t c ă ld u ţ , în t r -o c a m e r ă a lu i , s e î n ţ e le g e a lă t u r i de cea a unu i p r i e t en , ca re s ă - l î ng r i j ească z i l n i c , ce l p u ţ i n d e m î n c a r e “ ,

L a I a ş i fu p r i m i t la M ir o n P o m p i liu , d a r , a m i c s in g u r ă t ă ţ i i , p o e t u l s e m u t ă c u r î n d î n t r - o c o n s t r u c ţ i e d i n d o s u l H a n u l u i „ B a c a l u “ ( m a i t î r z i u h o t e l u l „ R o m â n i a " , î n t r e t i m p d e m o la t ) d i n P i a ţ a U n i r i i.

La 24 s ep t embr i e 1884 , p r in mi j l oc i r ea l u i Maio rescu , a p ă r u n u m i r e a l u i E m i n e s c u c a s u b b i b l i o t e c a r l a B i b l i o t eca cen t ra l ă (d i r ec to r acum f i i nd Ion Carag i an i ) ş i c î t v a t i m p e l r e l u ă t r a d u c e r e a g r a m a t i c i i s a n s c r i t e de Fr . Bopp , fă r ă a o du ce la s fî r ş it .

Cînd , l a 21 oc tombr ie 1884 , i eşen i i , p r in t re care poe tu l

H or ia d elor ş i C r e a n g ă , a n i v e r s a r ă l a r e s t a u r a n t u l h o t e l u l u i „ T r a i a n “ c e n t e n a r u l m a r t i r a j u l u i l u i H o r i a , î n t o i u l b a n c h e t u l u i C r e a n g ă s - a r i d i c a t p e m a s ă ş i ţ i n u s ă î n t r e g e a s c ă p r i n t r - o u r a r e „ p r o a m i c o " ş i r u l o r a t o r i lo r : „D -a p o i b i n e , d o m n i lo r , s -a b ă u t î n s ă n ă t a t e a cu tă ru i a ş i cu t ă ru i a . Să -mi da ţ i vo i e s ă amin t esc că n u m a i î n s ă n ă t a t e a a c e l u i a c a r e a f ă c u t p o e z i a Doin a

n u s -a b ă u t . B e a u î n s ă n ă t a t e a lu i M ih a i E m i n e s cu !“ I z b u c n i u n r o p o t d e a p l a u z e ş i s t r i g ă t e î n f l ă c ă

r a t e . „Tră i a scă Em inescu ! Em inescu ... Em inescu să vorbească !“

Poe tu l , s t i nghe r i t , ş i cu s i l ă de s ine pa rcă , l ă să p r i v i r e a î n j o s , d a r , s p r e a f a c e s ă î n c e t e z e u r a l e l e p r e l u n g i t e , s e r i d i c ă m o d e s t ş i î n c h i n ă p e n t r u ţ ă r ă n i m e ,

s t î m in d a l te a p l a u z e fu r t u n o a se . î n n o iem b r ie îş i r u p se a m b e le oa se a le ga m b e i d r ep t e , s p r e m i j l o c u l e i , a l u n e c î n d î n p l i n ă z i p e s c a r a c e u r c a l a m a n s a r d a d o s i t ă d e l a B a c a l u ş i f u i n t e r n a t l a Sp i t a lu l E fo r i e i „Sf . Sp i r i don" , unde i s e puse p i c io ru l

în gh ip s d e că t r e d oct or u l Lu d ovic R u ss-s e n ior ş i d e d oc



t o randu l Gavr i l e scu . In r eze rva de l a e t a ju l a l I I - l ea , î l viz i t au z i ln ic cu a ten ţ i i , veş t i ş i cu încura jă r i V . Bur lă , W i l h e l m H u m p e l , c u m n a t u l l u i M a i o r e s c u ş i M i r o n

P o m p i li u , d a r d oc t or a n d u lu i î i d e c la r a d e s c u r a j a t :„— Hei , he i , domnu le Gavr i l e scu , nu ma i ca l că i a rbă

verde p ic io ru l lu i Eminescu !“ în ve d e r e a ieşir ii d in sp i t a l, p e 1 ia n u a r ie 1885, p r ie

t e n i i î i t r a n s p o r t a r ă l u c r u r i l e î n t r - o o d ă i ţ ă a i m o b i l u l u i L e p ă d a t u d e p e s t r . L ă p u ş n e a n u . O i e ş e a n c ă p r e z i n t ă d e t a li a t n o u a lo cu i n ţ ă a lu i E m i n e s cu c e im p r e s io n a p r in

sobr ie ta te : „ în fa ţă o og lind ă cu con so lă , în m i jlocu l case i o masă ; l a s t î nga odă i e i , î n fund , un pa t s imp lu d e f e r c u v e r g i , l a c ă p ă t î i u l p a t u l u i o m ă s u ţ ă î n d r e p t u l fe r e s t r e i şi d o u ă sc a u n e s i m p l e ; n i m i c a ş t e r n u t p e duşumea . Pe măsu ţa de l a cap : un s fe şn i c , o ga ra fă cu a p ă ş i u n t e a n c d e s f e r t u r i d e h î r t i e a l b ă , u n c o n d e i ş i -o că l imară . Pe j o s ş i pe mese t o t so iu l de r ev i s t e , b r o ş u r i , c ă r ţ i î m p r ă ş t i a t e î n c e a m a i m a r e d e s o r d i n e ,

p r e c u m ş i n u m e r o a s e b u c ă ţ i d e h î r t i e c u v e r s u r i ş i proză , un e le ş t e r s e , a lt e l e ru p t e ş i m o to to l i t e ".

M u n c i l e l u i l a b i b l i o t e c a u n i v e r s i t a r ă e r a u a c u m minore , cons t înd d in f i şe , ş t a te de p la tă , t ranscr ie r i de r apoa r t e ş i s i t ua ţ i i . La 7 f eb rua r i e ruga ep i s to l a r pe p r o z a t o r u l N . G a n e , p a r l a m e n t a r l a B u c u r e ş t i , s ă s u s ţ i n ă î n S e n a t p e t i ţ i a d e î n o e t ă ţ e n i r e a p r o f e s o r u l u i d e

fr a n c ez ă ie şe a n S a in t P ie r r e , a u t o r u l u n u i s t u d iu d e sp r e c r i t ica lu i Gher ea . Due t u l gr a f ic e s t e a l un u i om sănă tos .

L a g h i o l u l K u i a l n i ţ c h i

La în cepu tu l lu i a ugu s t 1885, du pă subscr i e r i ben evo le

d in pa r t ea p r o feso ru lu i Vas i le Bu r l ă , a doc to ru lu i de Max, t a t ă l ce l eb ru lu i ac to r de Max , de o r ig ină română , a p ro feso ru lu i Pe t r e Nov leanu , a l u i Creangă ş i - a l e a l t o r ins t i tu tor i , profesor i , publ ic iş t i , conţopiş t i ş i s tudenţ i i eşen i , ca re-1 aprec iau pe poe t de c înd fusese b ib l io tecar la „Cen t r a lă 11, r evizo r şcolar ş i re da ct or la Cur ieru l de



lass i , Eminescu a l ua t t r enu l sp re Odesa . I s - au da t a s igu r ă r i c ă v a fi s p r i jin i t d in ţ a r ă p e d u r a t a cu r e i. P l e c a p e n t r u t r a t a m e n t d e g h i o l n e c e s a r s ă - i î n c h i d ă u l

cere le de pe p ic ioare , vech i , dureroase ş i u r î t e . Poe tu l aco lo a i n t r a t sub îng r i j i r i l e doc to ru lu i F . J ah imowicz , p r o p r i e t a r u l s t a b i l i m e n t u l u i d e l a A n d r e j e w s k i - L i m a n .

Sana to r iu l d r . J ah imowicz (nu I ach imowicz , cum pac i en tu l mo ldovean o r tog ra f i ază de c inc i o r i ep i s to l a r ) e ra s i t ua t l a r ă să r i t de Odesa , 2 km d i s t an ţ ă de sana to r iu l mun ic ipa l . Se compunea d in c î t eva v i l e î n so r i t e , d in nouă c l ăd i r i cu 50 de camere , î n mi j l ocu l că ro ra , s ime t r i c , s e r i d i ca pav i l i onu l ba lnea r cu i n s t a l a ţ i i (6 cab ine cu nămol ş i 7 cab ine cu bă i să ra te ) . Dr . F . I. J ah imow icz, polon s ta bi l it acolo în 1881, îi a lesese cu p r i cepe r e locu l pe fa l eza L ima n u lu i Ku ia ln i ţ ch i ,

în t r -u n va d p ă r ă sit d e t ă t a r i de m a i b in e d e op t d ecen ii, recep ţ ion înd pr ive l i ş tea p i to rească pe l acu l l in i ş t i t . Ale i d r e p t e , u m b r o a s e ş i p i e t r u i t e m a r g i n a l c u c e r a m i c ă

smă l ţ a t ă , l egau în t r e e l e c l ăd i r i l e ş i conduceau în pa rc . Ha vuzu r i şi s t a tu i m i to log ice împ odobeau r ă sp în t i ile ; b ă n c i o f e r e a u , î n u m b r a r e l e a r b o r e s c e n ţ e l o r ş i r o n d o - u r i le de flo r i , a ş eză r i de od ihn ă şi de lec tu r i .

P e n t r u î n le s n i r e a t r a n s p o r t u r i lo r d i n t r e O d e sa şi Limanu l Ku ia ln i ţ ch i , J ah imowicz cons t ru i s e o ca l e f e r a t ă î ngus t ă , fo lo s i t ă va ra de bo lnav i ş i t u r i ş t i . E ra co

merc ia l i za tă — se în ţe lege — to t de e l ş i , în c î ţ iva an i n u m a i , s a n a t o r i u l a s p i t a l i z a t ş i a î n d r u m a t c u r a a 43 200 de su fe r in z i. P r in t r e e i ş i p e -a poe tu lu i r omân . D u p ă J a h i m o w i c z , c o m p l e x u l l u i d e b ă i t r e c u î n p r o p r ie t a t e a d o ct o r u l u i Am b r o je w i c z.

D in p a c ie n ţ a lu i E m i n e s cu î n „E t a b l is s e m e n t d u D o ct e u r J a c h i m o w i c z" n e -a u a ju n s c in c i s cr i sor i a l e

sa l e exp ed ia t e că t r e su s ţ i nă to r ii băn eş t i d in I a ş i. Le s cr i a desp re „b i a t a mea p i e l e bo r t i l i t ă de bube ş i boa l e" . î n t o n u l g l u m e l o r d e c i r c u m s t a n ţ ă , s u f e r i n d u l î i î n ş t i i n ţ a desp re s ingu la r i za re „ în l ocu r i l e aces t ea" unde — a fa ră d e d o c t o r — „ n u m a i c u n o s c p e n i m e n i î n t o a t ă O d e s a “ , d e s p r e v r e m e a p l o i o a s ă ş i r ă c o r i t ă , t e m p e r a t u r a n e f i i n d



mai r id ica tă de 12 grade Reaumur , despre c i t i r ea cu nesa ţ a pu ţ ine lor z i a r e ce - i a jungeau ş i pe ca re l e s t r ă - bă t e a „d i n s lovă în s lovă ", p î nă ch i a r şi a n un ţ u r i le ( „a t î t de aho tn ic t e f ace s ingură ta tea ş i l ipsa de ocupa ţ i e z i ln ică" ) , despre p iedic i le băneş t i ca re - i c reau gr i j i d i la t a t e î n pa n ic ă : „n u a m ba n i i ne c e sa r i pe n t r u p la t a doctorului . In or ice caz , o s i tua ţ ie îngroz i toare pent ru un om ca mine , cu to tu l s t r e in în locur i l e aces tea" , în - d em n înd u -ş i b in evoi to r i i cu t oa tă se r ioz it a t ea : „să n u mă ui ta ţ i ş i să grăbi ţ i a chibzui ceea ce e de făcut" . E

în gr ijor a t că d u p ă p la t a sa n a t or iză r i i v a r ă m în e „fă r ă

nic i o l e sca ie" , neav înd cu ce se în toa rce . Se mută pe c red i t l a „S t r a ssbourg" , ho te l de mîna a t r e i a , ş i , l i ps i t de pa ra le , nu se poa te duce n ic i l a ca fenea , r e s t r îng în- du-ş i che l tu ie l i l e . Reze rve le s în t min ime , fumează tu tun i n f e r i o r , spe r ă c ă va p r i m i un m a nda t poş t a l d i n pa t r i e , ca să se înapoieze. De la 1 septembrie 1885 îş i comunica a d r e sa poşt a l ă la m e d i cu l cu r a n t :

M. Eminescu A Od esse (Russie)

R u e P r eobr ejen sk a ja n r . 7 (ch ez M. le Dr . F . J ach im owi cz)

Aşa cum la Viena , în i anua r ie - f ebrua r i e 1884 , fusese pof t i t să c ineze de că t r e ps ih ia t r i i Ober s te ine r ş i Le ides -

dor f , î n î m pr e j u r ă r i l e de - a c um f r e c ve n t e a z ă f a m i l i a J a h i m ow i cz. I n f or m a ţ i de c ă t r e c onva l esc en t a sup r a pr i c e pu t u l u i doc t o r po l one z c e s e s t r ă du i se s ă - l t ă m ă - duiască , amic i i ieşeni î i expediau aces tu ia o te legramă, pă s t r a t ă b r u i ona r î n c r e i on pe dosu l une i s c r i so r i a l u i E m i n e s c u :

Dom n u lu i D oct or J a ch im ow icz

P r i m i ţ i p ro f u n d e l e n o a s t r e m u l ţ u m i r i ş i î n d a t o ra re p en t r u d eoseb i t a a ten ţ ie p e ca re o d ov ed i ţ i în toa te ocaz iun i l e pen t ru Em in escu nos t ru

Novleanu , Bur lă e t c .



De la Bur lă , Nov leanu , Mi ron Pompi l iu , de l a a l ţ i core sponden ţ i , Ve ron ica e r a ed i f i ca tă a supra v ie ţ i i l u i E m i n e s cu p e ţ ă r m u r i le La c u l u i Ku i a l n i ţ c h i .

După ce , în R om â n ia l iberă din 14 octombrie 1884, Vlahu ţă i - a ded ica t lu i Eminescu cunoscu ta odă , p ro st e r n a r e p oe t u lu i m a r t i r :

Da r ţ i a f os t da t să f i i d ea su pra A ces t or in im i seci şi s t r im t e,Ş i tu să nd u r i toa tă d urerea P e care lum ea n o m ai sim te ,

Să p l in g i tu p l insu l tu turora ... Din z bu ciu m u l et er n ei lu p te,Să sm u lg i fu lgeră toare versu r i B u că ţ i d in in im a ta r u p t e...

S a pr in z i în bol ta v rem i i a ş tr ii , Din z bor u l t r istu lu i tă u gîn d ...Văpaie ! . . . ceo săi pese lumii

Că t u t e m i st u i l u m i n î n d ?

Veronica Mic le î i adresă la 28 augus t 1885 a l t mesa j de a fec ţ iune , în ca re ea , ca re -1 cunoscuse de-aproape ş i ma i des luş i t d ec ît o r ic ine , î l sa lu ta pes t e vr em eln ic i i :

Vîr fu l na l t a l p i ram ide i och iu l m eu abeal a t inge... L î n ga cest colos d e pia tră v ez i t u Cit d e m ică sîn t — A s t f e l t u n a căru i m in t e u n iver su l se ră sfr în ge, A l tău gen iu p es t e vea cu r i r ă m în ev a p e p ă m în t .

P o e m u l fi xe a z ă a m ă n u n t e d in c îm p u l e xi st e n ţ e i a m î n d u r o r a : c h e m a r e a r e p e t a t ă ş i d i n t r - o p a r t e ş i d i n cea la l t ă , a sp i r a ţ i i ş i p ro iec tu l de a l i an ţă funda tă pe de vo tamen t ş i iub i r e , în ca re Ve ron ica , cu s imţu l p ropor

ţ i i lo r , s e subordonează lu i „p r inceps poe ta rum" :

Şi doreş t i a mea iub ire . . . Pr in iub ire p în la t ine Să ajung ş i a mea soartă azi de soarta ta so leg,Cum să fac ! ? Cînd eu mic imea îmi cunosc a t î t de b ine , Cînd măreaţa ta f i in ţă poate n ic i n o în ţe leg !



De unde , ra ţ iona l , se despr inde concluz ia accep tăr i i p r o p r i u l u i s a c r i f i c i u î n p r e v i z i u n e a g l o r i e i p r e t u t i n - deneş t i a gen iu lu i l u i Eminescu , l a a că ru i l umină t u t e la r ă r e t r a g e r e a p o e t ei se în c a r c ă d e a l t r u is m :

Gen iu , tu , p la n ează n lum e ! La săm ă în prada sor ţ i i Ş i numai d in depăr ta re c înd ş i c înd să t e p r i vesc , Ma r tora m ă rir i i ta le să f i u p în la p ra gu l m or ţ i i Ş i ca p eo m in u n en ta ină să t e a d or , să t e s lăvesc.

La 30 augus t 1885 , Veron ica Mic le suna în Bucureş t i

l a uşa lu i Maiorescu . Cr i t i cu l no tează pe ce i ce-1 v iz i t a se ră î n acea zi : p r o feso ru l N . Dr oc—Bar c ian u ven it d in G iu rg iu , ge rman i s tu l S imion Mîndrescu , S l av i c i , doc tor u l de Max şi pe „M -m e Mic l e“ . Cu m se găseau

în p r e a jm a d esch id er ii a n u lu i u n iver sit a r , ea îi solicit ă spr i j in pen t ru s tud i i l e de can to a le f i i ce i e i , Valer ia , ş i pen t ru Eminescu la Odesa . A doua z i , Maiorescu î ş i

în sea m n ă : „P r im it d e la «S oc e c » 500 d e le i a con t o p e n t ru Eminescu , a doua ed i ţ i e a poez i i l o r l u i “ . E ra fo rma po t r iv i t ă su scep t ib i l i t ă ţ i i mare lu i v i s ă to r de -a accep ta să i se v ină în a ju to r . Ş i l a 4 sep tembr ie , Maiorescu , s os it la I a şi p e n t r u u n p r o ce s N a n u -O p r i şa n u , în c r e d i n ţ ă drep tu r i l e de au to r a l e poe tu lu i su ro r i i Emi l i a Humpe l sp re a l e exped ia l u i Eminescu în vede rea r e în toa rce r i i în pa t r ie.

I n u v e r t u r a m a g n i f i c a t e i p e n t r u E m i n e s c u s e i m p u n e comunicarea Veron ică i Mic le d in 5 sep tembr ie 1885 că t re T i tu Maiorescu , păs t ra tă , ş i ca re a înso ţ i t au to g rafu l poez ie i L u i X ..., t r i m i s ă Convorbir i lor l i terare. Poe ta r î vn i se ca l a I a ş i s ă î nc red in ţ eze pe r sona l c r i t i cu lu i „versur i l e mic i“ p r in care încerca să c în te un „om mare“ , ocaz ie b ineven i tă de a - i f i măr tu r i s i t , , c î t

s în t de s ince re ş i de s imţ i t e " pen t ru ne fe r i c i t u l depa r t e la t r a t a m e n t :

„Pe rmi t e ţ i -mi s ă vă comun ic aces t e ve r su r i . Aş f i do

r i t foa r t e mu l t s ă V i l e po t comun ica pe r sona l c înd a ţ i fos t l a Iaş i , nu am avu t însă fe r ic i rea să Vă văd .



Pe l îngă observa ţ i i le ce V-aş f i ruga t să face ţ i aces tor ver sur i a ş f i avu t ocaz ia de a Vă măr tu r i s i c î t s în t de sincere ş i de s imţi te .

A ş do r i s ă a m op i n i a D - voa s t r ă i n t i m ă a sup r a a c e s t o r s t ro fe în ca re înce rc , p r in ve r sur i mic i , să c în t un om m a r e ş i s ă vă d de - m i va f i c u pu t i n ţ ă s ă - l î n ţ e l e g .

S p e r c ă -m i ve ţ i r ă s p u n d e u n c u v în t “ .Pe urma i ros i r i i a rh ive i Veronică i Mic le , nu ş t im

dacă Maiorescu a r ă spuns sau nu rugămin ţ i i . Ma i s igur în să că n u , d eoa r ece scr isoa r ea , p ă st r a t ă , n -a r e a p ost ilă din pa r t ea c r i t i cu lu i , ca re ob i şnu i t l ă sa însemnăr i pe c or e sponde n ţ a la ca r e r ă spun de a .

La sora Aglae ; t r ecă tor p r in Sucea va ş i i a r ă ş i la I a ş i

P e n t r u E m i ne sc u , t e a t r u l a f o s t pa s i une , c a ş i pe n t r u

Aglae . Din toamna anului 1885, d in care sora lu i nu mai apa re dec î t o s ingură da tă în pub l i c , ea î ş i mută , în m in ia t u r ă , t e a t r u l acasă . F iii să i şi p r iet en ii cop iilor fu ră improviza ţ i ac to r i . D in mobi lă ş i podoabe le pe r sona le , Aglae a legea r ecuz i t a pen t ru scena d in sa lonaşu l e i d in s t r . Romer . As i s t a „un pa r t e r de cucoane adu na te l a ca fea ş i cozonac" . Reper to r iu l număra p ie se le

în ca r e se p r od u sese d oa m n a Dr ogli , p r ezen t a t e b in e în ţ e les r e zu m a t iv . Florin şi Florica se jucă în 25 decembr ie 1885, avînd ca in te rpre ţ i pe George Drogl i , băia tu l e i d in t î i , ş i pe Constant in I sopescul — Grecu. E m i ne scu , n i m e r i nd u -se s a u î n t r -a d i ns că lă t o r i t în Ce r nă u ţ i , a j u t ă r e p r e z e n t a ţ i a ne po ţ i l o r c a su f l e o r , i n - t r odu c în du -se î n t r -o c a b ină i m pr ovi za t ă .

Abul ic , locuia nu la Aglae , c i la Aspas ia Caplonska , so r a l u i O r e s t e Re nne y , p r e f e c t u l r ă dă u ţ e a n pe v r e m e a congresu lu i s tuden ţesc de l a Pu tna , pe s t r . 11 no iembr ie

nr . 24 . Cei ce l -au pr iv i t a tunc i î l descr iu pol i t icos , lup t înd cu s ine c î t pu tea spre a - ş i a scunde sufe r in ţe le ( „Se vedea numaidec î t omul manie ra t ş i de sa lon ş i ,



mai a les , omul de ra ră a ten ţ ie ş i bunăta te . Se vedea în să şi p oe t u l, fi in d că de la o vr e m e s -a r id ica t d in t r e noi ş i îmbla de colo pînă colo, mut ş i meditat iv [ . . . ] . Aglae î l c ru ţ a foa r t e , conver s înd pe şop t i t e ş i a runc în - du-ş i och i i sp re d însu l . Pa l id l a fa ţă , cu păru l ca pana c o r b u l u i , E m i n e s c u e r a n u n u m a i s t r a n i u ş i i n t e r e s a n t , dar ... ch ia r fr u m os“).

La 27 decembr ie , poe tu l cobor î cu t renu l sp re Su ceava , inv i ta t l a onomas t ica lu i Ş te fan Drac insch i , în nos t a lg i cu l t î rg i s t o r i c f i i nd î n t împ ina t l a ga ră de ve chi i colegi de la Vien a : Va si le Bu m ba c, la care t r ase

ş i so ra Har ie ta , de Ş te fan Ştefureac , a l t să rbă tor i t de onomast ică , ş i de Samoi l Isopescul . Acolo se exter ior iza i a r g o l d e i m p r e s i i , a b s e n t o r i c ă r u i r ă s p u n s d e b u n ă p r i m i r e . M ă i e s t r u l Lu cea fă r u lu i , din c î te re la ţ i i î i f i xează t r ece rea p es t e Ţa r a F ag i lo r l a s fî r ş i t u l an u lu i 1885, v e g e t a r e c i d i v a c e - a v e a s ă - l d u c ă p e s t e m a i p u ţ i n d e u n a n la b o ln i ţ a N e a m ţ u l u i . D u p ă s ă r b ă t or i r e v e n i

la Ia şi. în 1886, fă cea bă i de p u t in ă la R ep ed ea , lîn gă Ia şi, plă t i t e de Vas i le Bur lă ş i sub av izu l doc toru lu i Pas t i a . Ri r i a Ga tosch i , ma i t î r z iu căsă to r i t ă cu i s t o r i cu l Xeno po l , ob ţ inu de l a poe t s ă - i t r ansc r i e pe un a lbum La s teaua, pl ic t i s indu-1 cu convorb i r i exa l ta te ş i au tosu- ges t i on îndu -se a f i „u l t ima rază d in v i a ţ a l u i Eminescu" .

R e c id i va , t r a t a m e n t u l d e la b o ln i ţ a N e a m ţ u lu i ş i so ra Har ie ta

La 23 noiembrie 1886, Veronica î ş i dă adresa : Bucureş t i , Calea Victor ie i nr . 73 , casă nu pe p lacul e i , foar te ap roape de Tea t ru l Na ţ iona l ş i de v i i t oa rea u l t imă lo c u in ţ ă b u c u r e ş te a n ă a lu i E m i n e s cu .

Mar t i r i u l l u i Eminescu — în t r e 9 no i embr i e 1886 —10 ap r i l i e 1887 — la mănăs t i r ea Neamţu lu i n -a condus l a conva l escen ţ ă . T ra t amen tu l î n mucegă i t a bo ln i ţ ă m ona ha lă fu t ip i c med ic in i i îna po ia t e de -a t un c i : gă -



Plu te vech i de la Repedea , l îngă Iaş i , mar to re a le t ra tamentu lui lui Eminescu acolo



l e ţ i cu apă d in f i n t î nă a runca t e pe ch ipu l ş i pe sp ina rea bo lnavu lu i , u rma te de bă t ă i cu fun i a g roasă , de că t r e gard i en i . E f i r e sc ca după a semenea p r imi t i vă „do f to - r i c i re“ , Eminescu , o r ic î t de împăien jen i t su f le teş te , să

f i do r i t i e ş i r ea c î t ma i cu r înd . Să p l ece , o r iunde , nu m a i să scape . î n t r -u n r î nd e l şi î ncea r că s ă evadeze .In a ceas t ă e t ap ă , Corn e li a Em i li an -fi i ca î i so lic i t ă con -

s im ţ ă m î n t u l lu i E m i n e s cu p e n t r u o c ole c t ă e xt i n s ă . Poe tu l , r edeven i t l uc id , nu r ă spunse î n s c r i s o fe r t e i de la Iaş i d in iden t icu l re f lex a l demni tă ţ i i ca re-1 fă cuse să p rec izeze , to t d in osp ic iu l nemţean , lu i Vlahu ţă l a 27 i anuar ie 1887 : „Nu te po t încred in ţa îndes tu l c î t de od ioasă e pen t ru mine aceas t ă spec i e de ce r şe to r i e , degh iza t ă sub t i t l u l de subsc r ip ţ i e pub l i că , r ecompensă na ţ iona l ă e t c . E d rep t că n -am ban i , da r aceas t a e de p a r t e de a fi u n m o t i v p e n t r u a în t i n d e t a l g e r u l în pu bl ic . Te r og da r să des i s tezi cu desă v î rş i re de la planu l t ău , o r ic î t de b ine in ten ţ iona t a r f i , de a face p e n t r u m i n e a p e l l a p u b l i c . M a i s u n t d e s t u l e a l t e m i j

l o a c e o n o r a b i l e p e n t r u a - m i v e n i î n a j u t o r , i a r c e l p r o p u s d e v o i e d e s ig u r c el d i n u r m ă la c a r e a ş a v e a v r e od a t ă r e c u r s ."

I n t e r p r e t în d t ă c e r e a lu i E m i n e s c u c a î n c u v i in ţ a r e , s tuden ţ i i Şcoli i de p i c tu r ă d in I a ş i, cons t i t u iţ i î n com i t e t d e s p r i j i n a l p o e t u l u i , r ă s p î n d i r ă î n ţ a r ă , p r i n p r e f e c tu r i , p r in no tab i l i t ă ţ i , p r in cunoscu ţ i 500 de l i s t e de

subsc r i e re , ca re r eco l t a ră d in mi l a pub l i că p înă l a 9 sep t em br ie 1887, p e 59 de li st e ş i d in ava nsu r i ,2 180,30 lei.

F o r m u l a r e l e l i s t e l o r î n c e a m a i m a r e p a r t e n u s - a u în a p oia t n iciod a t ă . P u ţ in e a u r e ve n it com it e t u lu i cu în t îr zier e , u n e le d u p ă m oa r t e a scr iit or u lu i. S -a u gă sit ş i „ono rab i l e " v î r fu r i a l e apa ra tu lu i de s t a t ca re ş i - au

în su ş it r ezu lt a t u l colect e lor . Cor n e lia E m ilia n a m in t eş t e că „ în t r e p re fec ţ i e r au oamen i de ace i a , ca re î napo iau l i s t e le nea t inse . Bogătaş i i ş i oameni i cu nume mare , l a ca re s - au t r imi s l i s t e , î ncă l e cons ide rau ca neaven i t e" .

T r imi t e rea , r e s t i t u i r ea l i s t e lo r ş i ru l a ju l ban i lo r de pe ce l e 59 de l i s t e s - au f ăcu t p r in p re fec tu r i ş i c i r cum-



Scr isoarea lu i Eminescu, d in „bolni ţa" mănăs t i r i i Neamţuluiadresată, în ianuarie 1887, lui Iacob Negruzzi



sc r ip ţ i i le de pol i ţ ie , o f ic i i de s ta t corupte a le t recu tu lu i r eg im , ca re , în r ă t ăc i r ea o rgan iza tă a fondur i lo r , sp re a fi dosi t e li s t e le de subscr ip ţ i e , poa r t ă r ă spu nd e r ea i rosir i i s u m e lo r d e s t i n a t e lu i E m i n e s cu d i n m i la o b ş t ea s că .

D a c ă l a p r i m a r e c i d i v ă p r i e t e n i i b u c u r e ş t e n i a i p o e t u l u i n u n u t r e a u s p e r a n ţ a t ă m ă d u i r ii, î n s ch i m b H a r i et a la Botoşani , Veronica Mic le , Miron Pompi l iu ş i Ion Creangă l a I a ş i ma i c r edeau în pos ib i l a lu i în sănă toş i r e ş i - ş i puneau în t r ebă r i , i po teze . Adunase ră ş i c eva ban i p e n t r u c on s u lt a r e a u n u i „m e d i c r e n u m it " d in a lt ă p a r t e, d a r n u se g în d e a u s p e cia l la u n u l a n u m e , u n t ă m ă d u i t or miraculos ca re să - l r edea soc ie tă ţ i i ş i p reocupăr i lor . Dar

m a i î m b i a s p e r a n ţ e l e c a z u l î n a p a r e n ţ ă s i m i l a r d i n d e pa r t e a l fi lozofu lu i Augu s te Comt e .Ven i ţ i î n în tâmpina rea pac ien tu lu i , e l ibe ra t de l a

Neamţ l a s f î r ş i tu l p r ime i săp tămîn i d in ap r i l i e 1887 , C r e a n g ă ş i Mi r o n P o m p i l i u , î l î m b r ă ţ i ş a r ă î n g a r a P a ş can i , de c î t eva o re înapo ia ţ i de l a un congre s d idac t i c pe ţa ră ţ inu t la Bră i la . Deş i ins is tau să - l ia la Iaş i , Emi n e s c u a s t ă r u i t s ă m e a r g ă l a H a r i e t a , u n d e - 1 a ş t e p t a î n

Botoşan i ş i Ag lae , so ra ven i t ă d in cap i t a l a Bucov ine i să -ş i r e în tâ lnească fr a t e le r ava gia t .

S t r ăbă tu t de doru l a lo r să i , Eminescu s - a de spă r ţ i t t o t u ş i g r e u d e C r e a n g ă l a P a ş c a n i , p r e l u n g i n d u - ş i d r u m u l c u Mi r o n P o m p i l i u p e s t e V e r e ş t i ş i B u c e c e a l a Botoşani . Har ie ta , l îngă ea poa te ş i Aglae , l - aş tep ta pe peronul gă r i i ş i , cu o b i r jă scundă , ce i do i f ra ţ i (Miron P o m p i l i u p e s c ă u n e l u l d i n f a ţ ă ) s t r ă b ă t u r ă C a l e a N a ţ iona lă , u rca ră Dea lu l tâ rgulu i spre b ise r ica Sf . Nicolae , H a r i e t a l o c u i n d î n d o u ă c ă m ă r u ţ e r i s i p i t e l a u n F r a n - g o l e a , r u d ă c u S a m s o n B o d n ă r e s c u . P o e t u l p a r c u r s e a b s e n t u l iţ e le o r a ş u lu i p r i n c a r e t r e c u s e s lu jb a ş l a c i n c i sprezece an i ş i în vacanţe le s tudenţ ie i . Nic i o pr ive l i ş te , n i c i u n a m ă n u n t n u - i r e c h e m a d i n u r m ă a n i i . O r i c e s u v e n i r m u r i s e p e n t r u b o ln a v .

Incend iu l d in 1 iun ie 1887 t r ans fo rmă în cenuşă ca r t i e r e , su te de ca se , in s t i tu ţ i i ş i dughene d in cen t ru l Botoşan i lo r ş i d in pe r i fe r i i , am en in ţ înd cu pă lă lă i ş i ca r t i e ru l Ha r ie te i . Cum f l ăcă r i l e a junsese ră p înă l a c î t eva ogrăz i numa i de locu in ţa Ha r ie te i , ş i î na in tau ,



în ch ip u ia scă -ş i or icin e p a n ica t a n t a licu lu i su fe r in d ce nu s e pu t ea r i d i ca d in pa t ş i a s u ro r i i o loage , l a ca re n u m a i p r o t e z e l e d e f i e r c u c u r e l e c î n t ă r e a u 5 0 d e o c a ! Cine să l e sa lveze luc rur i l e ? C ine să - i r id ice ? Ş i că t re

u n de ? In t r -o s cr i s oa r e , Ha r i e t a evocă s p a im a de sin i s t r u : „...focu l gr ozav ce -a fos t în or a ş ş i d e ca re groază n u a m fo s t s cu t i t ă n i c i e u . Ce a m a i m a r e n e n o r o c ir e ; t o t u l s c o s e s e m d i n c a s ă , n u m a i p a t u l c u n e n o r o c i t u l m e u fr a t e r ă m ă se se , la c a r e p i e r d u s e m t o t c u r a j u l ; c e p u t e a m f a c e c u e l , c a r e e s t e î n t r - o s l ă b i c i u n e d e n u se p oa t e r i d ic a s in g u r ?

R e p e g iu n e a p o m p i er i lo r şi a v e c in i lo r m -a s că p a t d e

c e l m a i m a r e p e r i c o l , c a r e s - a r f i d e s f ă ş u r a t t o t m a i mul t a s upra l u i b i e tu l Miha i , pe ca re l - a ş f i c a l i c i t f i z i c d in nou , s co ţ îndu-1 a fa ră . E ra un v în t r ece ca t o a m n a , c u r a l u i n u - i p e r m i t e a c e a m a i m i c ă r ă c e a l ă " .

Veronica î ş i mutase în 1887 luc rur i l e ş i pena ţ i i l a Bucu r eş t i , p e s t r . Dr ea p tă (astăz i s t r . J u les Mich e le t ) n r . 5 , p e n t r u c a î n a n u l v i i t o r s ă s e f i x e z e p e s t r a d a Soare lu i n r . 11 b i s (as tăz i s t r . Theodor Aman) , p r ima l ocu in ţ ă de pa r t e r , a doua , cu f e re s t r e l a rg i , î n aceeaş i c a s ă c u f a m i l i a j u n i m i s t u l u i Ş t e f a n N e y . N i c o l a e P e - t r a ş cu , î ncepă to r î n t r - a l e c r i t i c i i l i t e r a re pe -a tunc i , a d e s c r i s a p a r t a m e n t u l m o d e s t î n c a r e p o e t a a r a n j a s e c u g u s t , d i n p u ţ i n m o b i l i e r „ u n m i c i n t e r i o r c u r a t , c o c h e t ş i f eme ie s c , î n t o t c e cuv în tu l a ce s t a a re ma i gen t i l ş i m a i s p ec i f ic ."

Apă rus e î n ace l a ş i an 1887 p l ache t a e i Poesi i î n ed i t u r a I . H a i m a n n d i n B u c u r e ş t i ş i p r i m u l e x e m p l a r V e r o n i c a l - a e x p e d i a t l a B o t o ş a n i l u i E m i n e s c u , c u d e d i ca ţ i a iub i r i i s a le :

S c u m p u l u i m e u M i h a i E m i n e s c u , c a o m ă r t u r i s i r e de n eştearsă d ragoste

B u cu reşt i 6 f ebr u a r ie 1887

Veron ica Mic le

D e - a t u n c i p r o v i n e ş i î n c h i n a r e a a ş t e r n u t ă d e p o e t ă p e r e v e r s u l f o t o g r a f i e i m a i v e c h i a l u i E m i n e s c u ş i pu b l ica t ă î n Fami l ia :



Mă p ierd u i t in d u m ă la t in e ;Cu p r i n s ă ca d e u n f a r m e c sf i n t Ş i n s u f l e t u l m e u r e î n v i e Dor u l cea v u i p ea ces t pă m în t .

Ş i c u n a m o r p e s t e m ă s u r ă D esm ier d f r u m osu l ch ip al tău .Ş i u i t c a f os t în t re no i ură Şi u i t de c î te su făr eu .

Ş i t e iubesc ca ş i a tunce Cu to t av în tu n ch ipu i r i i Şi cu acea s imţ i re du lce Ceo dă t recu tu l amin t i r i i .

(La un por t r e t )

T r a i a n D e m e t r e s c u p o v e s t e ş t e e m o ţ i o n a t î n R ev ist a ol teană din 1889 cum o cunoscuse pe Veron ica Mic le în r edac ţ i a une i pub l i ca ţ i i d in Bucu r eş t i , f r ecven ta t ă în1887 , ş i o por t r e t izează : „Vîr s ta e i se a ră ta a f i îna in

t a t ă , c u t o a t e a s t e a p ă s t r a î n c ă u n a e r d u l c e d e v o l u p t a t e , i a r î n och i r e f l exu l v io i a l une i imag ina ţ iun i ap r in se , umbr i t e de o t r i s t e ţ e u şoa r ă ş i nes t a to r n ică" . Tr adem c i t i s e în acea s ea r ă , Ver on ica Mic le l - a f e l i c i t a t ş i , v e n i n d v o r b a d e s p r e E m i n e s c u , T r a d e m a v ă z u t - o t r e să r ind ş i cu ae r u l că a r v r ea s ă în l ă tu r e d i scu ţ i a , dar — con t inuă e l — „ap r oape in s t inc t iv , î ncepu să - mi

v or b e a s că t o cm a i d e s p r e e l, a ş a c u m u n fa n a t i c a r v o r b i de Dumnezeu l l u i . Ş i d in toa t e ace l e cuv in te în ţ e l e se i n e s f î r ş i t a e i a d m i r a ţ i e ş i i u b i r e p e n t r u m a r e l e p o e t , care poa t e o v i sa , d in c înd în c înd , în ce lu la sa “ .

La Hal i ş i l a Botoşan i

La 13 iu l i e 1887 Eminescu , chemat pen t r u un consu l t organ iza t de Ş tefan ş i Corne l ia Emi l ian , sosea la I aş i

în soţ it d e H a r ie t a şi d e m e d icin is t u l Gr igor e F ocşa ; fu examina t de somi tă ţ i l e med ic in i i i e şene : O t r emba , Bo



t ez , F i l i pescu , Nage l , R ieg le r , ca r e - i r ecomandar ă bă i î n Tătă r aş s au la H a l i. A d oua z i, e l p l eca la Ha li în so ţ i t d e s t u d e n t . U r m a s ă f i e e x a m i n a t l a V i e n a d e c ă t r e s p e c i a l i ş t i i N e u m a n , N a t h n a g e l ş i M e i n e r t , i a r d u p ă a v i z u l

a c e s t o r a s ă s e î n d r e p t e s p r e H a l i , s t a ţ i u n e a u s t r i a c ă d e b ă i , b o ga t ă î n să r u r i d e b r o m ş i iod , î n p r o vi n c ia S t e y r . L a ga r a d e n o r d a Vi e n e i , E m i n e s c u a fo s t în t î m p i n a t d e d o c t o r i i C i u r e a ş i B o g h e a n . N u s - a o b ţ i n u t , n i c i d u p ă a c e st t r a t a m e n t , u n r e zu lt a t , n ic i o a m e li or a r e .

D u p ă î n t o a r c e r e , F r a n c i s c I s z a c , „ p r i m a r " a l s p i t a l u lu i , u l t e r io r a l o r aşu lu i Bo toşan i , s t ă r u i , ş i ca med ic c u r a n t a l l u i E m i n e s c u , p e n t r u a s e a c o r d a p e n s i e p o e tu lu i . î nce r că r i l e l u i r epe ta t e au f o s t zada r n ice , ca ş i p e t i ţ i a î n a i n t a t ă d e c o n c e t ă ţ e n i m i n i s t r u l u i d e f i n a n ţ e Cons tan t in Nacu , r e sp in să p r in apos t i l ă , i nvoc îndu - se li p s a d e fo n d u r i .

H a r i e t a , c u t r e m u r a t ă l a g î n d u l c ă v a s o s i c u r î n d z i u a c î n d î n o d ă i ţ a e i n u v a m a i i n t r a u n s i n g u r b a n p e n t r u t r a t a m e n t u l f r a t e l u i , î ş i p u s e u l t i m e l e s p e r a n ţ e î n p e n

s i o n a r e a p o e t u l u i d e c ă t r e s t a t . D i n î n d e m n u l a c e l u ia ş i „m ed ic fă r ă de a r g in ţ i ", ca r e bo lna v i lo r s ă r ma n i , pe l î n g ă c o n s u l t a ţ i i ş i t r a t a m e n t g r a t u i t , l e m a i d ă r u i a m e d i c a m e n t e ş i a j u t o a r e b ă n e ş t i , s f ă t u i t ă ş i d e p r i e t e n u l I o n i ţ ă S c i p i o n e B ă d e s c u , e x p e d i e î n c o n t i n u a r e t r e i p e t i ţ i i m in i s t r u lu i de f inan ţe , p r e f ec tu lu i de Bo toşan i ş i r e g in e i E li sa b e t a . F ă r ă u r m a r e î n s ă , c ă c i, a ş a c u m s e t î n -

g u i e î n c o r e s p o n d e n ţ ă , g u v e r n u l e r a p o t r i v n i c l u i E m i n e s c u , p e p o ziţ i e r e v a n ş a r d ă , i m p u t î n d g a ze t a r u l u i d e la T i m p u l c r i t ic ile î n d r ep t a t e a l t c în dva l ibe r a l ilo r .

S p r e s f î r ş i t u l a n u l u i s e f ă c e a p e c u l o a r e l e C a m e r e i D e p u t a ţ i l o r p r o p u n e r e a t i m i d ă c a p o e t u l s ă f i e a j u t o r a t cu 120 de l e i l una r , sumă ca r e , dacă pă r ea cumva f abu lo a s ă , p u t e a , d u p ă a c e la ş i g r u p b o t oş ă n e a n , s ă s e r e d u c ă ş i la „cin ci p ol i ".

Do i i e şen i , auz ind d in zvon că s t a r ea f i z i că a lu i Emi n e s c u e s t e f o a r t e g r a v ă ş i c h i a r c ă a r a g o n i z a , a p u c a r ă t r enu l sp r e Bo toşan i , î l vegh ia r ă c î t eva z i l e ş i - apo i i n f o r m a u î n s c r i s p e I a c o b N e g r u z z i : „ A s e a r ă m - a m î n



t o r s d e l a B o t o ş a n i u n d e m ă d u s e s e m c u P o m p i l i u c a s ă - l vedem pe b i e tu l Emines cu , de s p re ca re s e s von i s e c ă a r f i m u r i t . L - a m g ă s i t î n t r - o s t a r e d e p l î n s ; d e o p t z i l e n u m î n c a s e ş i n u v o r b i s e u n c u v î n t , î n u r m a u n u i n o u a c c e s a l b o l i i v e c h i ş i c a r e a î n c e p u t d e a s t ă - d a t ă c u a m e ţ e li . R e v e n i r e a b o a le i e c u a t î t m a i s t r a n i e c u c ît fus e s e cu t o tu l b ine , dovadă poez i i l e pe ca re l e a l ă tu - rez a ic i , s c r i se în Botoşani ş i n ic i nu ş t i i cum să - ţ i ' t ă l m ă c e ş t i l u c r u l , a f a r ă d a c ă n u a t r i b u i s t a r e a l u i d e - a c u m s u i r e i s î n g e l u i l a c a p , î n u r m a î n c e r c ă r i i d o b i - t oce ş t i , după mine , de a - i î nch ide cu t opuzu l r ăn i l e d e l a p i c i o a r e . C e e a c e e s t e a d e v ă r a t e c ă î n u r m a r e de s ch ide r i i r ăn i l o r , Emines cu s - a f ăcu t ceva ma i b ine . Doc to r i i , cu t oa t e ace s t ea , s us ţ i n că nu e s t e n i c i o l egă t u r ă î n t r e î nch ide r ea r ă n i lor ş i r even i r ea bo li i, ş i s e pa r e c ă a ş a a r f i , d e o a r e c e a r e v e n i t d e l a N e a m ţ c u r ă n i l e

în ch ise şi cu t oa t e a cest ea b in e ; e d r ep t în să că d u p ă t re i z i l e răn i le i s -au deschis i a răş i ş i se poa te foar te u ş o r c ă o m e d i c a m e n t a r e c o n t r a r ă c u r s u l u i n a t u r a l a l b o a l e i să fi p r o d u s a c ele p e r t u r b a ţ i u n i î n o r g a n is m .

R ă n i le d e la p i cio a r e s în t d u p ă m in e u n fe l d e f o n t e - n e l e n a t u r a l e c a r e t r e b u i e s c î n t r e ţ i n u t e , c e l p u ţ i n m a i m u l t ă v r e m e , n u î n c h i s e î n m o d b r u s c ş i v i o l e n t . D a r văd că ca l c d rep tu r i l e f acu l t ă ţ i i de med ic ină ş i mă a b ţ i n . S t a r e a î n c a r e l - a m l ă s a t p e E m i n e s c u e r a c e v a m a i b u n ă . I e r i a m î n c a t p u ţ i n ă s u p ă , t o t u ş i î n s ă , î n c ă nu vorbeş te , deş i se pa re că în ţe lege , căc i z îmbeş te ş i s e u i t ă l ung c înd î i poves t e ş t i d in ce l e t r ecu t e s au î i c î n ţ i v r e u n c î n t e c m a i p o z n a ş p e c a r e a v e a o b i c e i u l de a -1 c în ta mai îna in te . Care va f i s f î r ş i tu l aces te i s t ă r i

în că n u se p oa t e şt ii, p oa t e să m oa r ă , p oa t e să d evie fu r ios ia r ă ş i, poa t e s ă r ăm î ie a ş a , poa t e i a r ă şi s ă r ev i e ş i s ă s e f a c ă m o m e n t a n b i n e ş i a c e a s t a d i n u r m ă e s t e p ă r e r e a m e a .

D e a c e e a s - a u l u a t m ă s u r i s ă i s e t o c m e a s c ă u n o m

să - l îngr i j ească , căc i sora sa es te ş i ea o loagă ca va i de d îns a , slab ă şi n e r voas ă l a cu lme .

E m a i b in e s ă r ă m î ie î n B o t oş a n i , a c u m d e o ca m d a t ă şi p î n ă s - a r a l e g e î n t r - u n f e l , a p o i t r a n s p o r t a r e a l u i l a



Neamţ a r f i fos t anevo ioasă , căc i e s t e des tu l de s l ab ş i admi ţ înd că pes t e e î t eva z i l e se va face b ine , a r f i fos t t r i st p e n t r u d în s u l s ă se v a d ă ia r ă ş i la N e a m ţ .

P o m p i l i u a m a i r ă m a s o z i p e n t r u c a s ă c a u t e u n om ş i să ma i r egu leze ce va m a i fi [...].

Ală tu rez t r e i poez i i de Eminescu . Nr . 1 mi l - a r ec i t a t s o ru - s a ş i m i - a s p u s că î l ş t i e d i n t r -o v ech e co n d i că pl ină cu poezi i , p ierdută acum, Nr . 2 ş i 3 s în t compuse

în Bot oşa n i d e c în d s -a în t or s d e la Ne a m ţ . S t r ofa u l t i m ă d e l a n r . 3 e s t e m u l t co rec t a t ă î n m an u s c r i p t ş i s o r ă - s a m i - a s p u s c ă E m i n e s c u n u e r a m u l ţ u m i t d e d în sa ş i v r o ia s -o r e facă .

M a n u s c r i p t e l e d e p e c a r e a m e x t r a s s î n t î n t r - o s t a r e n em a i p o m en i t ă , c ăc i h î r t i a e d i n ce l e m a i p ro as t e , s c r i s o a r e a d e p l u m b , ş i l e - a p u r t a t t o t t i m p u l î n b u zu n a r , a ş a că - s ş i r u p t e ş i ş t e r s e . S î n t u n e l e p e ca re n -a fo s t ch i p d e a le d e scu rca .

Ar f i b i n e s ă f ace ţ i ş i Dv l a B u cu re ş t i ş i c î t m a i c u r î n d c e v a p e n t r u E m i n e s c u . N o i f a c e m c î t p u t e m . M î i n e s e a r ă e s t e u n c o n c e r t l a H u m p e l p e n t r u d î n s u l .

Dar ş t i i , pub l i cu l de l a o v reme se l ehami t i seş t e . Mai vede ţ i ş i pe aco lo unde-s mai mul t e bogă ţ i i . E nevo ie s ă -l t r i m i t e m l a b ă i şi m i jlo a c e n u -s “ .

In c i c lu l s c r i so r i lo r Har i e t e i că t re Corne l i a Emi l i an , d i n p e r i o a d a b o t o ş ă n e a n ă , s e r e l a t e a z ă c ă u n g r u p d e t i n e r i d i n B u c u r e ş t i r u g a s e r ă p e p o e t s ă l e î n g ă d u i e s ă în t em e i eze o s oc ie t a t e lit e r a r ă cu n u m e l e „E m i n es cu ",

fap t ce , l a î ncepu t , p rovocase susp ic iun i , cum, de ase m en ea , v a p ro v o ca p ro t e s t u l co m i t e t u l u i f i l an t ro p i c d e

d o am n e d i n I a ş i , v e l e i t a r s ă s t r eco a re n o t e î n p r e s ă că s i n g u r u l s p r i j i n p e n t r u p o e t s - a a c o r d a t e x c l u s i v p r i n co t i za toare l e i e şence . Lu i Eminescu , î n să , cum s -a v ăzu t , î i d i s p l ăceau a s em en ea p u b l i c i t ă ţ i u m i l i t o a r e . F ap t u l n i -1 co n f i rm ă s c r i s o a rea Ha r i e t e i d i n 2 7 n o i em

br ie 1887, că t r e aceea ş i ad r esa nt ă : „Socie t a te a -«Emin es cu » - d e a căp ă t a t v o i a l u i M i h a i a p u r t a n u m e l e l u i , ia t ă cu m a fo st :

V e n i n d c u m n a t u ş i s o r a l a n o i , p a r c ă e r a u n i n s t i n c t c ă n u n e m a i v e d e , î n t i m p u l c e l a a v e n i t o r u g ă m i n t e



i s că l i t ă de ma i mui ţ i bă ie ţ i r ug îndu-1 pe Miha i a l i da n u me le lu i ; cu m n a tu ’ ş i sor a au s tă r u i t cinc i z ile p înă l -a u î n d u p l ec a t să l i d e a v o ie p r i n p r o p r i a lu i s cr i soa r e , f ă r ă a - i t r e c e p r i n m i n t e c ă a r f i o s p e c u l a ţ i e d i n

par tea lor . Cumnatu’ ş i sora z iceau în t re a l te le : Dă- le Mihai dragă că -s bă ie ţ i d in Liceu ş i le ve i face o mare b u c u r i e , f ă r ă c a t u s ă p i e r z i î n f a ţ a a l t o r p e r s o a n e " .

At i tud inea de r e t en ţ i e a poe tu lu i e spec i f i că ps iho lo g ie i lu i f a ţ ă de g rupuşoa re le de admi ra ţ i e zgomotoasă , pe ca re l e în t îln i se ş i l a „J u n im ea " în m ed iu l cosmopo li t a l I a ş i lo r ş i l a Bucure ş t i , f ap t c e p rovocase denun ţa rea „mor i i de pa lav re" a Convorbir i lor l i terare , î i s t î m i s e

r e p u l s i a f a ţ ă d e „ s n o p u l d e a d u n ă t u r i " l i t e r a l m e n t e d in ce rcu l L i tera t oru lu i ş i f a ţ ă de demagog ia cu e t i che tă socia l istă a fec ior i lor lu i C. A. Roset t i .

Sc r i sor i le Har ie te i d in 20 ş i 27 noiembr ie 1887 infor mează că „ce ia ce -1 supă ră mul t e s t e că s - a ma i f ăcu t

în că o p a r t id ă ca r e să fa că li s t e " şi o r icu m za r va fi la n t r o p i că e r a d u b i oa s ă f r ă ţ î n i l or b o ln a v i d i n B ot o ş a n i :

„ a j u t o r u l e s t e t î r z i u s a u p o a t e n - a f i n i c i o d a t ă " (20 no iembr ie ) , „n -am pr imi t n ic i un ban de l a e i " (26 noiembrie 1887) , „ In ceea ce pr iveşte Socie ta tea cu p r e ş ed i n t e le M oţ o c n u a m că p ă t a t n i ci u n b a n ".

L i c e e n i i d e l a „ Ma t e i B a s a r a b " , p r i n t r e e i i m b e r b u l poe t D . Nanu , ca re - i so l i c i t a se ră pa t rona tu l , e r au d in t r e c i t i to r i i p r imelor două ed i ţ i i 1883, 1885, in formaţ i d in pr e să , poa t e şi d in r e la t ă r i le p r o fe so ru lu i lo r Ion F i lib i liu

(p r i e t en a l ne fe r i c i tu lu i poe t ) de sp re pov î rn i r ea lu i d i n u r m ă , p e r i o a d ă d e n u m i t ă d e G . C ă l i n e s c u „ a g o n i e m o r a l ă " .

în fa ţ a in sis t en ţ e lor d in fa m ilie , E m in escu a ccep t ă c a „ s o c i e t a t e a " b u c u r e ş t e a n ă s ă - i p o a r t e n u m e l e . H a r i e t a s e g î n d e a l a u n f o l o s b ă n e s c , p r e s u p u n î n d c ă j u n i i „ e m i n e s c i e n i " d i n c e l ă l a l t c a p ă t d e ţ a r ă v o r o r g a n i z a

co t i ză r i p r in t r e cunoscu ţ i , l uc ru ce nu -1 c î ş t iga pe poe t , or ic î t de s t inghe r i t s e s im ţea . Ş i c înd necunoscu ţ i i a d o l e s c e n ţ i — p r i n t r - a l t ă i n t e r v e n i r e — î i c e r u r ă t e l e g ra fi c ş i o fo togr a fi e pen t r u sed iu l soc ie tă ţ i i „E m in esc u ", apo l in icu l înv ins l e împl in i ş i a ceas tă do r in ţă , ma i a l e s



c ă ş i C o r n e l i a E m i l i a n î i r e p e t a s e c e r e r i p e n t r u o f o t o g ra f i e . Poe tu l poză î n Bo toşan i l u i J ean Bie l i g , î n t r e 10 ş i 20 no iem br ie 1887, coma n dîn d t r e i fo t ogr a fi i : u n a pen t ru l i ceen i i d in Bucureş t i conduş i de s ece l eanu l

Ion Moţoc , a doua ca s -o t r imi t ă Corne l i e i Emi l i an , cu spec i fi ca r ea e p i s tola r ă a u tog ra fă d in no i em br i e 1887 : „ A s t ă z i s i m ţ i n d u - m ă b i n e , V ă s a t i s f a c d o r i n ţ a d e a V ă t r i m i t e f o t o g r a f i a c e r u t ă d e m u l t t i m p “ ( a c e s t p o r t r e t — c a b i n e t i l u s t r e a z ă a l d o i l e a h o r s - t e x t e d i n v o l u m u l H e n r i e t e i ş i M i h a i E m i n e s c u , Scr isor i către Cornel ia Emi l ian ş i f i i ca sa Cornel ia , „C o le c ţ i a Ş a r a g a “ , I a ş i ) , i a r a t r e i a a păs t r a t -o pen t ru s ine , d i s t r i bu i re desp r e ca re sp ec i fi că Ha r i e t a la 20 n o iem br i e 1887 : „ F o t o g r a f i a l u i M i h a i a r e u ş i t b i n e . T r e i m - a u c o s t a t c inc i sp rezece f r anc i , una l u i Moţoc , ca re a ce ru t -o t e l e g r a f i c , u n a m a t a l e ş i u n a p e n t r u n o i “ , c e v a f i d ă r u i t ă d e C r ă c i u n v e r i l o r M a v r o d i n d i n B o t o ş a n i .

î n 1959, fiu l u n u ia d in t r e liceen ii d e -a cu m n ou ă zeci de an i a v îndu t B ib l io t ec i i Academie i R .S .R . ce l e două

r ă sp u n s u r i a u t o gr a fe :

I

B otoşa n i , 30 sep t . 1887

Dom n u l m eu ,

A p r ob în d in t en ţ iu n ea D. V . on ora toa r e d e a p u n e u n ei

soc i e tă ţ i t i nere numele meu , Vă doresc succes î n î n -t repr in d erea D. V . ş i răm în a l D. V .

d e v o t a t M . Em in escu

I I

B otoşa n i 2 N oiem v r i e 1887

Dom n i i m ei ,

In u r m a cer er i i DV oa s t r e d e la 27 O ct om br i e a .c., a m o n o a r e a a V ă t r i m i t e f o t o g r a f i a c e r u t ă , m u l ţ u m i n duVă to t oda tă pen t ru dor in ţe le ce înso ţesc scr i soarea DV oa st r e.



Pr imi ţ i Vă rog , Domni i me i , as igurarea deosebi te i m ele con s idera ţ iun i .

M . E m in escu

Dom n i i lor S a le Dom n i lor m em br i ai soc ietă ţ ii „Em in escu “

Strada Plante lor no . 12 B u cu r eşt i

S c r i s o r i l e i m p r e s i o n e a z ă p r i n e s e n ţ a l a p i d a r ă a r e d a c t ă r i i ş i p r i n p e r f e c t u l d u e t g r a f i c . S e m n ă t u r a p o e t u l u i e s t e compus ă cu e l egan ţă , î nche indu- s e p r in nod

gra ţ i os . Poe tu l avea s ă î nch idă och i i pe s t e ma i pu ţ in de do i an i î n s ana to r iu l doc to ru lu i A l . Şu ţu , c a re s e găs ea pe s t r . P l an t e lo r , pe s t e d rum de s ed iu l e f emere i soc ie tă ţ i „Eminescu" , a că re i c lăd i re s -a demola t , pe locu -i în ă l ţ î nd u -s e a s t ăzi fa ln i cu l b loc de pe s t r . P l an t e lor nr . 8 .

Din subscr ip ţ i i l e pe l i s t e le Corne l ie i Emi l ian , l a 5 de cembr i e 1887 , Emines cu ş i Ha r i e t a p r imeau 400 l e i .

Sumele t r imi s e de c în t ă re ţu l I . D . Iones cu , r e ţ e t a de pe două conce r t e l a C ons t an ţ a , fu s e s e ră dos it e de func ţ iona r i i p re fec tu r i i . Fan i Ta rd in i , a f l î nd des p re r e c id iva l u i Emines cu , g răb i cu t rupa e i c ă t r e B o toş an i , u n d e , c u m a n u n ţ a Cur ie ru l r om â n din 8 d ecem br ie 1887, „ s - a u h o t ă r î t a c o n s a c r a s e a r a d e m a r ţ e a v i i t o a r e u n e i r ep rezen t a ţ i un i î n bene f i c iu l s u fe r indu lu i poe t “ . Spec t aco lu l , la c a r e Em ines cu n -a a s is t a t , avu loc la 15 decembr i e şi pe s t e dou ă z ile poe t u l s emn a ad eve r in ţ a : „Am pr imi t p r in Dn i i A lexandru V lăd i ce s cu ş i I . B ădes cu s um a de ş a s e s u t e pa t ru zec i şi şa s e fr an c i, d in t r e ca r i 246 în n u m e r a r ş i p a t r u su t e în ch it a n ţ a Ca sei d e econ om ie ş i î m p r u m u t d i n B o t o ş a n i , c a p r o d u s a l r e p r e z e n t a ţ i u n i i d e m a r ţ i 1 5 d e c e m b r i e d a t ă d e t r u p a d r a m a t i c ă a D oa m n e i F a n y Vlă d i ce s cu p e n t r u fo lo s u l m e u “ .

In R im e la u n ă m ic, t r imi s ă l u i Has deu , Ve ron ica

în t r e b a p en t r u E m in escu a m in t ir ile ce se ve ş t e jise r ă :

U n d e ţ i es t en ţ e l ep c i u n e a c e o a v ea i î n a lt e v r e m u r i ! Sau s ch imba t î n j u r u ţ i t oa t e ş i t u ţ i a i s ch imba t

p ă rerea .



Cînd î ţ i z i c să f i i cumin te , de ce p l îng i ş i de cet r em u r i ?

N u şt i i t u că , d e cîn d lu m ea , d ra gost ea e o p ov es t e ? N u ţ i m a i f ră m în ta gîn d irea cu n im icu r i lea cest e !...

în că d e la 8 fe b r u a r ie 1888, H a r ie t a com u n ică la Ia şi b ine făcă toa re i Corne l i a Ş t . Emi l i an că pe f r a t e l e s ău „ D o a m n a M i c l e - 1 c h e a m ă l a B u c u r e ş t i î n f i e c a r e sc r i soa re" .

S fă tu i t de amic i i Mi ron Pompi l i u ş i Ion i ţ ă Sc ip ione Bădescu , căc i d in pa r t ea Har i e t e i , i n s t i ga t ă de Corne l i a E m i l i a n , c e - o u r a p e „ b e r e c h e t ă “ , n u s e p r e s u p u n e

a t a re i n i ţ i a t i vă , Eminescu a s c r i s Veron ică i , rug înd -o s ă v ină l a Bo toşan i . Cum Eminescu i s e p l î n sese „cu m u l t ă p ă r e r e d e r ă u “ c ă f u s e s e u i t a t d e c e i l î n g ă c a r e sc r i s e se ş i pen t ru ca re munc i se d in g reu ş i ca re , î n n e n o r o c i r e a p r i n c a r e t r e c e a , n u - i m a i e x p e d i a u C o n -vorbir i le l i terare, p o e t a , r e v e n i t ă î n B u c u r e ş t i , r u g a , l a 17 apr i l i e 1888 , pe Iacob Negruzz i să t r imi tă rev i s ta ce lu i ca re î i dăduse g lo r i e de ne în t r ecu t : „F i ind z i l e l e

t r e c u t e î n B o t oş a n i , a m v ă z u t ş i p e E m i n e s cu , c a r e m i -a s p u s cu m u lt ă p ă r e r e d e r ă u c ă n u p r i m e şt e Convorb ir i l e .V ă r o g fi ţ i b u n ş i d is p u n e ţ i s ă i s e t r i m i t ă ".

O r ă p i r e d r a m a t i c ă

In ap r i l i e 1888 , î ng r i j o ra t ă , Veron ica a că l ă to r i t de două o r i l a Bo toşan i t r ăg înd l a f i i ca e i , pe s t r . S f . Vo ie voz i n r . 193 , s t ă ru ind pe l î ngă Eminescu s -o u rmeze „ p î n ă l - o l u a t “ , î n s p e r a n ţ a c ă î n c a p i t a l ă î i v a a f l a t r a t a m e n t s u p er i or .

H a r i e t a , î n d u ş m ă n i t ă a s u p r a p o e t e i , s c r i e E m i l i e n c e i l a 15/27 ap r i li e : „Doa m n a Mic le , car e a ven i t ş i, p înă n-o pus mîna pe e l , nu s -o l ă sa t . Toa t ă z iua nu -1 pă răsea

ş i c i n e ş t i e c e p l a n u r i ş i - o m a i f ă c u t d u m n e a e i " . P e s t e c in c i z ile r e lu ă ş t ir e a c u a m ă n u n t e n o i : „I n f e l d e m o d u r i a v e n i t ş i t o t h a i , ş i h a i , M i h a i , i a r l a t o a m n ă n e v o m m u t a la B u cu r e şt i . P î n ă n u s -o d u s , n u l -o lă s a t ".

D e ş i E m i n e s c u a a c o r d a t î n ţ e l e g e r e i n i ţ i a t i v e i V e r o n i că i Mic l e de a -1 aduce l a Bucu reş t i , cum se con f i rmă



ch iar în ep is to la H ar ie te i : „E l o cr ede ş i p lân ge", s u f l e t u l l u i i n t r a î n t r - a l t e z b a t e r i l a g î n d u l c ă v a p ă r ă s i casa su r o r i i . I n conş t i i n ţ a a s i s t en ţe i exc lu s iv i s t e pen t r u Miha i ş i , pe deasup r a , pe r secu ta t ă de ince r t i t ud in i bă

n e ş t i , H a r i e t a s u s p e c t a p e p o e t ă c ă „ v a s t i n g e a r m o n i a ş i r ecunoş t in ţ a ce e l mi - o da to r eş t e" . I n t r - a l t ă ep i s to l ă d in 20 ap r i l i e , cu den ig r ă r i l a ad r esa Bă lăucă i , mez ina p r e z i n t ă r e a l s i t u a ţ i a î n c a r e V e r o n i c a s e a l ă t u r a l u i Eminescu . La r îndu - i , poe tu l î i dec l a r a iub i r e în t r - o mişcă toa r e so l ida r i t a t e de ne f e r i c i ţ i ce - ş i menesc s a l va r ea . Oco l ind c î t pu tea du r i t ă ţ i l e Har i e t e i , Ver on ica

îi şop t ea p r ie t en u lu i a bă tu t : „Viu la v o i fă r ă ves t e ,

că c i s or a t a e c a p a b i lă să n u m ă p r i m e a s c ă ".H a r i e t a r e c u n o a ş t e s e d u c ţ i a V e r o n i c ă i d e - a t u n c i ş i

r eve r su l i ub i r i i pu te r n ice a lu i Eminescu , ceea ce în s emna , după mohor î t e l e z i l e d in Bo toşan i , cu r cubeu speran ţe lo r lu i : „E l o iubeş te cu f ide l i ta te , pen t ru că ea a ş t i u t c u m s ă î n r ă d ă c i n e z e d r a g o s t e a î n i n i m a l u i " .

Ver on ica nu f u sese de aco r d ca , pe l î ngă sc r i so r i l e în d a t or it oa r e a d r e sa t e fa m ilie i Ş t e fa n E m ilia n , E m i

nescu să ded ice „ în s emn de r ecunoş t in ţ ă" o poez ie Comelu ţe i Emi l i an — f i i ca ( e vo r ba de poez ia R e -cunoş t in ţă ) ş i -l do jenea : „ o face r e de b in e p înă l a t i ne , Miha i , n - a f o s t poe t i za t ă" . S t ihu i r ea în spe ţă , anun ţa t ă că o „va da s cr is ă de Mih a i cu c r e ion u l", e r a o ded ica ţ i e mai veche că t r e Ver on ica , r econs t i t u i t ă pa r ţ i a l d in memor ie de Eminescu pe o f oa ie de h î r t i e l i l i ach ie ,

în d oit ă .

Bănu ind că Bă lău ca îl împ ied ică s ă co r espondeze şi să r e v i n ă l a B o t o ş a n i ( „ e u a m p r e s u p u s c ă D o m n i a e i n u i -o da t sc r i so r i le , care poa te l - a r f i îndup leca t să se în toa r că la Bo t oşa n i ") , de a lt ă pa r t e foa r t e imp ac ien t a t ă că Em inescu n u -i t r imi sese veş t i de c înd p l ecase în cap it a l ă , H a r i e t a s e i n f o r m ă l a I a ş i — d e p r e s u p u s c ă p r i n i n t e r m e d i u l lu i M i r o n P o m p i li u — a s u p r a d o m i c ili u lu i p o e t e i, se u r că în t r en , făcu d r u m u l la Bu cu r eş t i ş i aco lo , împ l i

n ind , ca s ă f o lo s im p r op r i a - i exp r es i e , „mu l t e înch ină c iu n i a d o r a t e i lu i p î n ă m i -a p e r m i s s ă -l v ă d ", s e or i e n t ă s p r e e t a j u l I I I a l c l ă d i r i i „ M e r c u ş " d i n P i a ţ a T e a t r u l u i Naţ iona l . Aco lo Eminescu înch i r i a se o camer ă modes tă „ î n t r - o c o t i t u r ă î n t u n e c o a s ă d i n f u n d ă t u r a u n u i c o r i



d o r “ , la d o m n u l H e r m a n We i n b e r g e r , că r u ia t în ă r u l Ni c o la e N ic ola e P e t r a şcu î i a c h i t a l un a r ch i r i a .

I n f ir m a vo ia j oa r e i n fo r m a pe Cor n e li a E m i li a n c ă „M i ha i e b ine" , că s t ă ru i se pe l îngă f r a te să se pozeze l a Bucu re ş t i ş i înch e ia în s t i l m a l i ţ ios , d esp ă r ţ in du -se de fotogr a f ia luc i fe r i an ă a lu i Em inescu : „Vă t r imi t ş i fo to g r a f ia lu i Mih a i c înd e ra în e t a t e de 19 an i ; seam ă nă c u m i n e , cu d e ose b ir e că e l pe a t u n c i e r a m a i t î nă r de cît s î n t e u a s t ă z i , j ude c ă , s c um pă m a m ă , l a c e e t a t e î l t u r m e n t a M i c l e a , c ă e l pe n t r u ha t î r u l e i s - a f o t og r a f i a t " , c ee a ce fa p t i c n u e st e a de vă r a t .

L a î nc e pu t u l l u i no i e m br i e 1888 V e r on i c a r e ve ne a l a Bot oşa n i c u de l e ga ţ i e s ă î nc a se z e pe ns i a p r om i să l u i E m i n e s cu d e ju d e ţ : „D n u E m i n e sc u a d a t c h i t a n ţ ă D oa m ne i M i c l e a , c a r e de t r e i s ă p t ă m î n i e a i c i î n o r a ş ş i s t ă r u i e î n f i e c a r e z i s ă - i dă m pe ns i a . Ch i t a n ţ a e s t e î n t o a t ă r e gu l a , n u m a i le g ea n u p e r m i t e a s lo b oz i b a n i i n u m a i pe c h i t a n ţ ă , ci t r e bu i e s ă fi e o pe t iţ i e d i n pa r t e a lu i E m i ne sc u c ă t r e c ons i l i u l j ude ţ e a n . " H a r i e t a r ă m î ne a l a i m pr e s i a c ă poe t a „ a r e gus t s ă f i e D oa m na E m i ne sc u" .

Ad evă r a t r ă m îne că , fo los ind li ci t ă r i le d in t r e ce le două f e m e i p e n t r u E m i n e s c u , p r i m a r u l b o t o ş ă n e a n î n c u r c a i ţ e l e , î n t î r z i a a c h i t a r e a a j u t o r u l u i a ş t e p t a t ş i a m ă ge a pe H a r i e t a c ă , duc î nduse l a Buc ur e ş t i , va l ua de l a E m i nescu „o pe t i ţ i e ş i ch i t an ţă" , spec i f i c îndu- i că „ma i de g r a b ă t e v o m p r e f e r a p e D u m n e a t a s ă - ţ i d ă m b a n i i , de c î t pe D oa m na M i c l e a " . A j unsă l a Bo t oşa n i , V e r on i c a

găzdu i l a fi ica e i Vi r g in ia , p r ofesoa r ă sup l in i toa r e d e m a t e m a t i ci şi fi zi co -c h i m i c e la G im n a z i u l e x t e r n a t de fe t e , a t unc i î n t e m e i a t de S p i r u H a r e t . L a 26 no i e m br i e 1888 , Cu r i e ru l ro m â n din Botoşan i inse ra ş t i r ea că „d i s t insa poe t ă D na V e r on i c a M i c l e s e a f l ă de m a i m u l t e z i l e - n Bot oşa n i " .

La 7 decem br ie 1888, Ver on ica Mic le , t em p ora r „d om i c i l i a t ă în Botoşan i , desp . I I " , pe t i ţ iona pen t ru e l ibe ra rea

u n u i p a ş a p o r t „ p e 1 1 l u n i p e n t r u v o i a j î n s t r ă i n ă t a t e " , ceea ce ob ţ in u (p aşa por tu l n r . 265/1888). î l so lic ita se g î n - d i n d c ă v a p u t e a co n d u c e p e E m i n e s cu la t r a t a m e n t p e s t e hota re . în ace la ş i decembr ie 1888 , ea se in te re să de s oa r t a lu i M ir o n P o m p i li u , ş i e l în t r a t a m e n t l a H a r i e t a , „t i că loş i t " cu aceeaş i in fec ta r e . Poe ta î l vi zi t a , sp r e neca z u l su r o r i i lu i E m i ne sc u , c a r e p r e supu ne a s lă b i c iu ne a V e -



r o n i c ă i p e n t r u a m b i i „ p a c i e n ţ i " . A ş t e p t î n d î n t o a r c e r e a pr imaru lu i d in cap i t a l ă , ca s ă î ncaseze a ju to ru l ea î ş i pre lungea f ă ră vo i e ş ede rea î n Bo toşan i . D in r ev i s t a Fln t îna B landuz i e i , p e c a r e o p r i m e a s u b b a n d e r o l ă d e

l a B u c u r e ş t i , V e r o n i c a t r a n s m i t e a c u r e g u l a r i t a t e H a r i e t e i numere l e apă ru t e ş i s c r i so r i l e c î t e - i ad resa Emi nescu , fap t care t rezea inv id ie : „Bălăuca îmi t r imi te să ci tesc în f iecare z i scr isoarea lu i , cum î i scr ie numai e i ş i de min e n i ci pom en eş t e".

Veron ica ş i fe te le l i ch idară casa lo r d in Iaş i , s t r . Butu nr . 14 , v înzînd-o pe 8 500 le i , pr in mi j loci rea avocatului N. Gh. Nanu , l a 4 i anuar ie 1889 , ş i se mutară în cap i ta lă

pe s t r . Soarelu i (azi Theodor Aman) nr . 11 b is , l îngă b i s e r i c a M a n e a B r u t a r u , p e s t e d r u m d e c a s e l e M o m o - loae i , mătuşa lu i Carag ia le , după ce sch imbaseră o lo cu in ţ ă pe s t r . Drea p t ă n r . 5.

în şed in ţ a Ca m e r e i d in 2 m a r t ie 1888, t r e c în d u -se la ord inea de z i , I acob Negruzz i s e u rcă l a t r i bună ş i de p u s e „ d i n p a r t e a u n u i f o a r t e m a r e n u m ă r d e c e t ă ţ e n i d in t oa t e p ă r ţ i le ţ ă r i i " o pe t i ţ i e p r in ca r e s e cerea ' aco r

d a r e a u n e i p e n s ii v ia g e r e lu i M ih a i E m i n e sc u , p r o p u n î n d un p ro i ec t de l ege î n aces t s ens ş i so l i c i t î nd u rgen ta rea t r ece r i i p r in s ec ţ i un i :

„Vă rog , Domni lo r depu ta ţ i , s ă vă un i ţ i cu mine ş i s ă ce rem ca de u rgen ţă s ă s e dea o so lu ţ i une f avo rab i l ă aces t e i pe t i ţ i un i , ş i sun t g« t a a depune ch i a r un p ro i ec t de l ege î n p r iv in ţ a aceas t a . Fac ape l l a t o ţ i domni i de p u t a ţ i p e n t r u c ă î n a c ea s t ă c es t iu n e n u p o a t e să fi e v o r b a

n ic i de ma io r i t a t e , n i c i de mino r i t a t e . Ş i î n r î ndu r i l e D u m n e a v o a s t r ă v ă d a u t o r i c u t a l en t a i ci, p oe ţ i ca D om n ii P r u n c u ş i N e n i ţ e s c u , v ă d s c r i i t o r i î n s e m n a ţ i c a D o m n i i G a n e ş i X e n o p o l , l a D u m n e a l o r m ă a d r e s e z c a s ă v i e î n a j u t o r u l m e u , f a c a p e l l a b a n c a m i n i s t e r i a l ă , c ă c i a m onoare s ă număr pe d în sa do i co l eg i a i me i , membr i a i Academie i Române , pe Domni i S tu rdza ş i Aure l i an , f ac a p e l l a D . C h i ţ u , m e m b r u a l A c a d e m i e i , c a r e n e p r e s i -

• dează as tă z i ş i l a însuş i Dom n u l p r eşed in t e a l Aca d em ie i , p e c a r e a v e m f e r i c i r e a ş i o n o a r e a d e a - 1 v e d e a î n m i j l ocu l nos t ru , l a Domnu l M. Kogă ln i ceanu , ca s ă b ine - vo iască a s e un i cu mine , ca ch i a r s îmbă ta v i i t oa re dacă e s t e c u p u t i n ţ ă s ă n e o c u p ă m d e a c e a s t a c e s t i u n e . M e r g ş i m a i d e p a r t e ş i f a c a p e l l a t o ţ i m e m b r i i t i n e r i d i n



aceas t ă Cameră , de l a ce i cu ide i l e ce l e mai îna in t a t e , D.V. Mor ţun , î n t î i u l soc ia l i s t i n t r înd în rep rezen ta ţ iunea ţ ă r i i, p înă l a ace l dep u ta t ca re în d i scu r su r i le sa le a em is i de i l e ce l e mai r eac ţ ionare de un cuar t de seco l î noace ,

l a D. Vas i le Lascăr (aplause d in par tea opoz i ţ iunei ) p e n t ru ca cu t o ţ i i s ă n e u n i m ş i s ă v en i m c î t m a i cu r î n d î n a j u t o ru l l u i E m i n es cu , c a r e n u e s t e n i c i a l m a i o r i t ă ţ e i , n i ci a l m i n o r i t ă ţ e i, c i es t e a l t u t u ro r r o m â n i lo r ".

D i n b a l co n u l p r e s e i s e au z i r ă ap l au ze l e l u i A l ex an d ru Dav i l a , a t u n c i r ed ac t o r l a Epoca. C h es t o r i i C am ere i se g înd i ră să - l evacueze d in inc in t ă , da r Miha i l Kogă ln i c ean u s e ap l ecă l a u r ech ea p r ez i d en t u l u i s f ă t u i n d u -1 s ?

n u a v i ze ze a ş a m ă su r ă .Cer înd cuv în tu l , Ion C . Bră t i anu , p reşed in te l e Cons i

li u lu i de Min i şt r i ş i m in i s t r u de r ă zbo i, r ep l i că lu i I acob Negr u zz i „ocas iu n ea d e a lov i în a dver sa r i i s ă i p o l it i c i " şi lu ă fă ţ i ş apă ra rea po li t icaş t r i lo r bo toşăn en i .

Miha i l Kogă ln icea n u se însc r i se imed ia t la cu v în t , d înd r ipos t a bunu lu i s imţ , a pa t r io t i smulu i , a co leg ia l i t ă ţ i i de l i t e r e ş i a î n ţ e l eg e r i i s u p e r i o a r e p en t ru m ă i e s t r i a c l a s i

cu lu i poe t , ca ş i pen t r u p r o iec ţ ia m oş ten i r i i s a l e li r i ce în i st o r i a cu l t u r i i : „Vo i v o r b i d ec i c a o m ca re p u ru rea m i -a m iu b it ţ a r a m e a şi n a ţ i u n e a m e a . P r i n u r m a r e , g ă - s i n d u - m ă a c u m î n m i j l o c u l r e p r e s e n t a n ţ i u n e i n a ţ i o n a l e , n u cr e d c ă v a fi u n u l a c i în C a m e r ă c a r e s ă r ă m î n ă su r d ş i n ep ăs ă t o r l a s u f e r i n ţ e l e ace s t u i m are p o e t a l ţ ă r e i . De aceea f ac ap e l l a D-v o as t r ă s ă v o t ăm cu t o ţ i a ce s t a j u t o r .

M i j l o ace l e ce s e aco rd ă p en t ru s u s ţ i n e r ea u n u i t a l en t ca re , d acă v a f i c ău t a t , s e v a p u t ea v i n d eca , n u v a f i o p a g u b ă p e n t r u R o m â n i a ".

P e t r e G r ă d i ş t e a n u , p r o p u n î n d v o t a r e a u r g e n t ă , e a a fo s t p r i m i t ă cu m a j o r i t a t e . P ro i ec t u l d e l eg e t r ecu p r i n sec ţ ii şi, în c iud a u r gen tă r i i ce ru te , a b ia pes t e o lu nă , la2 ap r i l i e 1888 , fu adus în dezba te re to t de că t re Iacob Neg ru zz i , c a r e r ap o r t ă C am ere i c ă , ap rec i i n d u - s e „ î n

s e m n a t e l e m e r i t e a l e l u i E m i n e s c u p e n t r u l i t e r a t u r ă ş i în sp ecia l p en t r u p oezia r om â n ă ; vă zîn d a p oi că E m in es cu e s t e a t in s d e o b o a lă ch r o n i că fo a r t e g r ea şi c ru d ă care -1 pune în impos ib i l i t a t e abso lu tă de a - ş i c î ş t iga mij loace de ex i s t en ţă ş i , î n s f î r ş i t , l u înd cunoş t in ţ ă de să răc i a desăv î r ş i t ă î n ca re se a f l ă poe tu l , a şa înc î t e s t e



s i l i t să t ră iască d in l ibe ra l i tă ţ i le publ icu lu i generos , a c r e zu t că e st e b i n e c a S t a t u l s ă -i v i e în a j u t o r c u o p e n s iu n e v i a g e r ă ".

C o m i t e t u l d e l e g a ţ i l o r î n u n a n i m i t a t e î l î n s ă r c i n a s e s ă p r e z en t e z e Ca m e r e i u r m ă t o r u l

P R O I E C T D E L E G E

Ar t . un ic . Se acordă d lu i Miha i l Eminescu o pens iune viageră de 250 le i pe lună, care se va răspunde din casa S t a t u l u i .

I .C. N egr u z z i

P u n î n d u - s e l a v o t p r o i e c t u l d e l e g e , d i n t o t a l u l d e 6 2 vo tan ţ i , 57 vo ta r ă pen t r u , ia r 5 con t r a .Vi ce p r e ş e d i n t e le d e c la r ă a d o p t a r e a p r o i ec t u lu i . N u î n

s e m n a , în s ă , c ă p r o b le m a p e n s i ei lu i E m i n e s cu s e li m p e z i se . P ro iec tu l t r ecu p r in vo tu l c e lu i l a l t co rp l eg iu i to r pes te ma i b ine de şa se lun i , pe r ioadă în ca re l ibe ra l i i p i er d u r ă p u t e r e a în fa v o a r e a g u v e r n u l u i ju n im i st p r e zi d a t d e T h o d i r i ţ ă R o s e t t i . I n ş e d i n ţ a S e n a t u l u i d i n 2 3

no iembr ie 1888 , sc r i i to ru l N ico lae Gane , c i t ind r apor tu l său , în che ia : „S în t dec i fe r ic i t , Dior Sen a t or i , de a fi a s t ă z i l a t r i b u n ă i n t e r p r e t u l s i m ţ ă m î n t u l u i u n a n i m a l D v oa s t r ă , c a r e ş t i ţ i a a p r e c ia în a l t a v a lo a r e li t er a r ă a lu i Mih a i l E m i n e s cu şi a a d u c e m ă c a r o s la b ă u ş u r a r e c r u d e l o r s a le s u fe r i n ţ i “ .

P r o c e d î n d u -s e la v o t a r e , p r o i ec t u l d e le g e p e n t r u p e n s ia de 250 l e i ob ţ in u u n an imi ta t ea celor 65 de pa r lam en

t a r i , d u p ă c a r e g e n e r a l u l I o n E m a n o i l F l o r e s c u , pr e şed in te le Sen a t u lu i , î l decla r ă în su ş it .Zăd ă r n icie şi fr aze ! P en t r u a deven i ope r a t iv , p r o iec

t u l d e le g e î n s u ş i t d e c a m e r e u r m a s ă p r i m e a s că s a n c ţ io n a r e a r e g a l ă . Ma i t r e c u r ă , d i n v i n a a c e l o r a ş i f a c t o r i pol i t ic i , încă două lun i ş i jumăta te , p înă c înd la 12 fe bruar ie 1889, Garo l I i scă l i dec re tu l a fe ren t . Cu e î teva z i l e îna in te , în să , Eminescu se p răbuş i se pen t ru a t r e i a

ş i u l t ima oa ră .G h . P a n u p o v e s t e ş t e c u m , î n t r - o d i m i n e a ţ ă d i n i a m a1888, a în t î ln i t pe Ver on ica Micle , ie şind în lăc r ima tă de la E m i n e s c u , p l în g în d u -s e d e p r i m a t ă c ă p r i et e n u l e i e st e p i e r d u t .



I on L iv e sc u r e la t e a z ă c u m î n t r -o s ea r ă d in a s p r a ia r n ă1888 că t r e 1889 v iz ită p e poet în aceea ş i od aie cu z idur i l e a fumate , l ip s i t ă de sobă , cu sc îndur i r ă r i t e pe

jos , „la fi e ca r e p a s cu gă u r i la r gi ce se m ă n a u a gr op i m a i mul t“ . Pe mesc ioară : z ia re , că r ţ i , b roşur i ş i manuscr i se afo r i s t i ce . Zăr ind o ca r te desch isă l a căpă t î iu l pa tu lu i lu i Eminescu , e l î l l ăm u r i :

„ — E d e Ve r o n ica ! C a r t ea e i e v ecin i c n o u ă p en t r u min e . . . “ , ad ău g in d s t i n g h e r i t ş i cu amăr ăc iu n e în g l a s : „C e v e r s u r i f r u mo as e î n t î l n e ş t i î n că r t i c i ca a s t a . C i t e ş - t e -l e , c i t e ş t e -le ş i -o să vez i c î t ă d r ep t a t e a m !“

D in sc r isu l u n u i c on t e m p o r a n d e s p r i n d e m c om e n t a r i u l că î n o men ia cu ca r e V e r o n ica l - a î n g r i j i t p e Emin es cu d u p ă c r i za d in 1 8 8 3 ş i p în ă l a s f î r ş i t , e a î n t r u p a d ă r u i r e

în m a r ile în cer că r i a le d est in u lu i p oet u lu i.E m i n e s cu î n u lt i m u l p op a s b u c u r e şt e a n n u ş i -a d o b î n -

d i t n i c i î n s ăn ă to ş i r e ş i n i c i n - a p u tu t s ă - ş i c î ş t i g e e x i s t e n ţ a .

La 3 feb r u a r ie 1889 Emin escu , lov i t d e -a doua r ec id ivă ş i c l au s t r a t l a s p i t a lu l M ăr cu ţa , p e s t e o l u n ă f u p e

p u n c t u l să fi e a r u n c a t î n d r u m d e c ă t r e e fo r i i S p i t a l e lo r Civ i le , ca re no t i f i cau Parche tu lu i de Bucureş t i că nu-1 m a i p o t ţ in e „p e n t r u m o t i vu l că O sp i ci u l n u p o a t e h r ă n i d ec î t p e b o ln av i i a c ă r o r î n t r e ţ i n e r e e p l ă t i t ă d e P r i m ă r i a C a p i t a le i” .

I n aceas t ă c i r cu ms tan ţ ă , o r g an e le p r o cu r a to r i a le cer u r ă av izu l ps ih ia t r i lo r , f ăc înd în ace laş i t imp in te rven ţ i i pe lî n g ă Tr i b u n a l u l Ilfo v p e n t r u n u m i r e a u n e i cu r a t e le c ar e

s ă î n ca s eze p en s i a l u i Emin es cu ş i s - o d ep u n ă s an a to r i u lu i „C a r i t a t ea " d in B u cu r e ş t i , u n d e „b o ln av u l v e ş n i c d i s t r a t " — cu m î l c a r ac t e r i zează f o a i a med ica l ă — f u sese t r ans fe ra t . Formal i t ă ţ i l e în t î r z ia ră ş i a ic i !

D in c înd în c înd , în cea de -a t r e ia de ten ţ ie , l a s ana t o r iu l d r . A lex . Ş u ţu , u n d e în t r e t imp f u s e s e i n t e r n a t , Em in es cu v e r s ifi c a fr î n tu r i d e p o eme şi s can d a l a t i n e ş t e , p e n t r u c a d i n t r - o d a t ă , c u t r e m u r ă t o r p e n t r u c e i d i n j u r ,

să a lun ece în „gău n a t ic şi lugubr u '* de l ir .P r i e t en i i d in I a ş i , c a r e , d in p u ţ in u l b u zu n a r u lu i , î l

a ju t au , s e i n t e r e s au d e av a t a r u r i l e p o e tu lu i , c e r eau ş t i r i , i n s i s t au î n s p e r an ţ e . D e l a c in e a l t c in ev a d ec î t d e l a Veron ica Mic le pu teau să aş tep te r e la ţ i i desp re z i l e le d in u r m ă a le lu i E m i n e s cu ?



Pavil ionul doctorului Alex. Şuţu din str . Plantelor nr. 1, încare Eminescu a fos t in ternat în două r îndu r i



E a , ca r e a s is t a s e n ep u t i n c io as ă a l t e r a r ea p e r s o n a l it ă ţ i i l u i E m i n es cu î n u l t i m u l an , l e r ă s p u n d ea l a 1 0 ap r i l i e1 8 8 9 : „ M u l ţ u m i n d u - v ă p e n t r u g r a b a c e a ţ i p u s a - m i r ă s p u n d e , v ă r o g s ă i e r t a ţ i î n t î r z ie r ea s cr i s or i i m e l e p ro v e n i t ă d i n c a u z a u n e i m i d i n d is p o zi ţ ii . R e g r e t c ă n u v ă p o t [ d a ] a l t e d e t a l i i d e s p re s t a r ea l u i E m i n es cu d ec î t c e le p e ca r e le g ă s e s c şi eu p r i n j u r n a l e , ş i a cea s t a d i n c a u z ă c ă n u ş t i u u n d e s e a f l ă i n t e r n a t , l a M ă r c u ţ a s au l a S u ţ u . î n d a t ă î n s ă ce v o i a f l a p r ec i s u n d e s e a f l ă , v o i cău t a s ă -l văz , d e ş i, d r ep t s ă v ă s p u n , î m i e s t e d e s t u l d e d u r e r o s a m ă d u c e s ă - l v ă d î n t r - o c a s ă d e s ă n ă t a t e . L u m e a m -a u a c u za t d e lip s ă d e s im ţ ir e ş i d e u m a n i t a t e

f a ţ ă d e E m i n e s c u . S î n t l u c r u r i m a i p r e s u s d e p u t e r i l e cu i v a . Vă m ăr t u r i s e s c s i n ce r , n u p o t s ă - l v ăd l i p s i t d e m i n t e , e u c a r e a m c u n o s c u t p e E m i n e s c u î n c e a m a i sp len d idă epocă a v i e ţ i i s a l e in t e l ec tu a le '1. Ver on ica î şi

în ch e ia ep ist ola cu m ă r t u r ia iu b ir ii e i d e p le n it u d in e şi a p ot e o za r e a lu i E m i n e sc u , p r i n d e n e u i t a t c u v in t e le : „Ş i a ş a s î n t fă r ă n i ci o le g e şi fă r ă n i ci u n D u m n e z e u — s ă -m i r ăm î e ce l p u ţ i n ace l a l p o ez i e i , c a r e p en t ru m i n e s -a fo s t în t r u p a t în fi in ţ a lu i E m i n e s c u ".

î n în ce p u t u l zile i d e 16 iu n ie 1889, p u ţ in t im p d u p ă ce p e n d u l a s a n a t o r i u l u i „ C a r i t a t e a " î ş i p i e r d u b ă t ă i l e o r e i3 ş i zo r i i r ă s ă r eau l a f e r ea s t r a r eze rv e i l u i , E m i n es cu , r u p t d i n c h i n u l u l t im i lo r ş a se a n i , î n c h i d e a o ch i i p e n t r u d e a p u r u r i . N i m e n i n - a f o s t l î n g ă e l î n a c e a c l i p i t ă î n s c r i s ă î n i s t o r i e . N i m en i n u i - a î n ch i s p l eo ap e l e , cu m n i m e n i n u ş i - a l i p i t f r u n t e a d e m î n a c u c a r e r a p s o d u l

p r i m o rd ia l a l p o ez ie i r o m â n e ş t i sc r i se s e Floar ea a lbastră, Scr i sor i le ş i a l eg or i a a s t ru lu i î n d ră g os t it .

S e p e t r e c e a p e a l b ă s t r i m i Lu c e a fă r u l d e d i m in e a ţ ă c în d s f î r ş i t u l ex i s t en ţ e i l u i E m i n es cu î m p l i n ea aco rd u l d e s oa r t ă d in Desp ă r ţ i r e :

Cu fa ţa spr e pă re te m ă lasă pr in s t ră in i , S ă n gh e ţe su b p loap e a och i lor lum in i ...

P e z i d u l c ă t r e s t r ad ă a l l o cu i n ţ e i l u i A l . Ş u ţ u , s i n g u r r e s t d i n c o m p le x u l lu i s a n a t o r ia l î n c a r e î n d o u ă r î n d u r i d ă d u s e a s i s t e n ţ ă l u i E m i n e s c u , o p l a c ă d e m a r m u r ă am i n t e ş t e a s t ă z i : „î n ace s t lo c s -a a fla t s an a t o r i u l «C a r i -



Casetă de z iar anunţ înd încetarea d in viaţă a lui Eminescu

ta tea », un de a înceta t d in viaţă , la 16 iun ie 1889, ma relepoet rom â n Mihai Em inescu“.

Redactorul unei foi săptămînale din Transi lvania relatează din Bucureşt i că în ziua prohodir i i lui Eminescula „Sf . Gheorghe“ de la începutul bulevardului Colţei(azi Piaţa Sf. Gheorghe) o doamnă din Moldova a aşezat

pe pieptu l poetu lui o cun un ă de „N u -m ă -u i ta “ . ,.Doam nadin Moldova" nu poate f i altcineva decît Veronica Micle,care cîntase cu ardoare miozotisul şi care la această datălocuia în Bucureşti . Sîmbătă 17 iunie sicriul lui Eminescu călător i într-un dr ic cu doi cai pe ul t imu-i drumbucureştean, urmat pe jos de M. Kogălniceanu, LascărCatargi, Titu Maiorescu, Theodoriţă Rosetti , Grigore

Ventura, de Traian Demetrescu, ziarişt i , sute de elevi şistudenţi , ş i fu înhumat către seară la cimitirul Bellu(pa rcela 9), plan t înd u -se la căpă t î iu l m orm înt u lui un tei.Presa vremii informează că, „de departe" , „o doamnă încupeu" însoţea tr istul cortegiu. Veronica ? Harieta ?



Mormîntu l poe tu lu i la Cimit ir u l ,.Şe r b a n -Vod ă “ (Bellu ) dinBucureş t i



Graf ică în tuş reprezen t înd cor t eg iu l funerar a l înmormîn tă r i ilu i Eminescu opri t în fa ţa Univers i tă ţ i i d in Bucureşt i , urmat peul t imul drum de către T. Maiorescu, M. Kogălniceanu, Th. Roset t i , Lascăr Catargiu, Gr. Ventura, Traian Demetrescu şi al ţ i i

Confruntată cu destinul tragic al lui Eminescu şi cubelşugul de frumuseţi ce scrisese pentru dragoste, pentru toţ i iubiţ i i , pentru ea, Veronica păstra în minte în-acel înserat ploios din calea străbătută între Sf. Gheorghe, bulevardul Colţii, Universitate, Calea Victoriei, str.Franceză (azi str. 30 Decembrie), str. 11 Iunie, şi dealulŞer ba n Vodă , p e care-1 u rcase înd oliat ă, st ih u rile :

Ş i cînd se va în toarce păm întu l în păm înt, A u cin e o să şt ie de u n d es, cin e sîn t ?Cîntări tîn gu itoare prin zid u rile reci Cerşi vor pen tru m ine repaosul de v e c i ;Ci eu aş vrea ca unul, venind de mineaproape, S ăm i spuie al tău nu m e p en ch iselem i plooape !

Dup ă t r ei zile, poet a a du cea la cun oşt inţ a d iscipolei ei,Smarei Gîrbea, moartea lui Eminescu şi ştirea că poeziaCe nar da un mort din groapă... , apărută la două ziledup ă fu n era lii , fu sese redactat ă în d im ineaţ a de 16 iun ie,fără ca ea să fi aflat că Eminescu închisese ochii cu cîteva ore mai devreme la Sanatoriul Şuţu : „Trebuie să-ţ i



Bustul lui Eminescu, de Oscar Han, în ansamblul propi leic dela „marginea măr i i " , l a Cons tanţa

anunţ cu toată părerea de rău moartea ş i chiar Îngropăciu n ea lui Em inescu,

Prin o fatală coincidenţă, tocmai în ziua cînd el murise, eu fără să ştiu, am scris versuri pe tema «Ce n-arda un mort din groapă» şi pe care le-am publicat în R om ân ia ; gîndeşte-te, de un an de zi le n-am făcut unvers cît de infim şi în ziua aceea m-au cuprins un fel defriguri şi în 20 de minute a fost făcută. După păreream u ltora es t e fr u m oa să ; am să ţ i-o t r imit şi ţ ie11.

După înmormîntare, Veronica şezu în Bucureşti încădouă săptămîni, după care, luînd trenul spre Paşcani,porni către Tîrgu-Neamţ, Humuleşti , Văratec, unde ande an obişnu ise să se odihn eas că în lun ile de var ă şiu n de se sinu cide în n oa ptea de 3 au gust .

La 14 octombrie, acelaşi an, închidea ochii după unatac de hemoptizie Harieta, atît de săracă, încît dacă nus-ar fi găsit un lucrător de mobilă, care să-i încropeascădin resturi un sicriaş şi un bir jar milos, care să-i carerămăşiţele la cimitirul botoşănean din Deal, t rupul ei arfi fost ar un cat în groa pa comu nă .



Ia r la Iaş i , în noaptea t recer i i anului 1889 în 1890, în l a rm a r e c i t a t i ve l o r s t r ă m oşe ş t i de p l uguşoa re , de b i c e , c lopo t e ş i bu ha i e, s fî r ş e a Ioa n Cre a n gă , p r i e t e nu l c u c a r e E m i ne sc u c o l i ndă a s t ă z i ş i va pe re g r i na î n i n f i n i t , t r a

ve s t i ţ i pe n t r u ha r u r i le lo r s c r i it o r i ce şt i în l im b i le p ă m î n - t u lu i , m e r i d i a n e le şi pa r a le le le lit e r a t u r i lo r , m î ng î i nd su f l e t e l e ş i p r e l ung i nd t i ne r e ţ e a f ă r ă bă t r â ne ţ e a l um i i .



Bibl iografie

* * *, A m in tiri d es p re E m in escu , Iaşi, 1971 ;ARHIP, I. , VACARIU, D., VICOVEANU, A., RUSU, L, Casa Va-

sile Pogor, Iaşi, 1973 ;BAICAN, E. , Din v ia ţa lu i E m in escu , în Convorbiri l i terare,

1914 ;

BĂLAN, TEODOR, Serbarea de la Putna, Cernăuţi, 1932 ;BOTEZ, CORNELIU V. , Viaţa poetu lu i Mihai l Eminescu , în

Omagiu lui Mihai l Eminescu, Bucureşti, 1909 ;BUCUR, MARIN, Deb u tu l lu i E m in es cu la „T im pu l“ p în ă la s e-

rialul Icoane vechi şi nouă", în Caietele Mihai Eminescu, I,1973 ;

CALINESCU, G. , Viaţa lui Mihai Eminescu, ed. IV-a revăzută ,

Bucureşti, 1964 ;CARTOJAN, N. , Cărţi le populare în l i teratura românească, II,Bucureşti, 1974 ;

CIOCULESCU, ŞERBAN, Viaţa lui I. L. Caragiale, Bucureşt i ,1973 ;

CIURCU, AL., Din am in tirile m el e, în A d ev ă ru l, an. 24 (1911),nr. 7937 ;

CREŢU, I . , M ih ail E m in escu , B iog ra fie d ocu m en tară , Bucureşti ,

1968 ;DAIANU, E. , Eminescu în Blaj , Sibiu, 1914 ;

DUMITRESCU-BUŞULENGA, ZOE. Eminescu , Bucureşti, 1963;

ELIAN, AL., Eminescu ş i vechiul scr is românesc, în Studi i ş i cercetări de bibliologie, I, 1955 ;

EMINESCU, GHEORGHE, D es p re p oet , d es p re a lţ ii şi d es pre m i n e , în Prof i l eminescian, Deva, 1973 :



GHERASIM, VASILE, E m inescu la V ien a, în A lm an ah 1974 ,Viena, 1974 ;

GIURESCU, C. CONSTANTIN, Istor ia B u cu reş t ilor , Bucureş t i ,1966 ;

GRĂMADA, ION, S ocietat ea academ ică socială l i terară „R om â-nia jună", din Viena (1871—1911), Arad, 1912 ;GRĂMADĂ, I . , M ih ail E m in escu (C on tribu ţ ii la stu d iu l v ieţ i i şi

operei sale), r e t ipăr i r e d in M it tei lu n gen d es ru m ăn isch en I n s t itu t s zu W ien , Heidelberg, 1914 ;

KAINDL, RAIMUND FRIEDRICH, Geschichte von CzernowiVz, Czernowitz, 1908 ;

LOVINESCU, E., T. M a iorescu , I (1840— 1876), Bucureşti, 1940 ;

MAIORESCU, TITU, în sem n ăr i zil n ice, I (1855— 1880), II (1881— 1886), Bucureşti, f.d. ;MARIN, I. D., Eminescu ş i Ipoteş t i i , în Z ilel e M. E m in escu , B o

toşani, 1969 ;MOISESCU, GHEORGHE, Centenaru l S ocietă ţ i i Acad em ice L i -

terare „R om ân ia jun ă“ d in Viena (1871—1971), Viena, 1971 ;MORARIU, LECA, N ote p en t ru o m on ogra fie, Cernăuţi, 1944 ;OPRIŞAN, I . , M ite K rem n itz , E p istol e in ed ite, în M an u scr ip

t u m , an. VII (1977), nr. 1 (26) ;NEGRUZZI, IACOB, A m in t ir i d in J u n im ea , Bucureşti, 1970 ;

PATRAŞCANU, I. V., M. Em inescu s tud en t la Berl in , ex t ras ,

Bucureşti, 1931 ;PETRAŞCU, N., M ih a i E m in escu , Bucureşti, 1934 ;

POP, AUGUSTIN, Z.N., Contribu ţ i i d ocu m en tare la b iograf ia lu i M ih a i E m in escu , Bucureşti, 1962 ;

POP, AUGUSTIN, Z.N., N oi con tribu ţ i i d ocu m en ta re la b io-

graf ia lu i Mihai Eminescu, Bucureşti, 1969 ;

POP, AUGUSTIN, Z.N., M ărtu rii... E m in es cu V eron ica M icl e, Bucureşti, 1967 ;

POP, AUGUSTIN, Z.N., 14 studii şi note în Prof i l eminescian, Deva, 1973 ;

RĂDULESCU-POGONEANU, I .A. , Studi i , Bu cur eşt i, 1910 ;

RUSU, CONST. LIVIU, VICOVEANU-PETRESCU, A., A lbu m

M ih ai E m in escu , Iaşi, 1976 ;SCURTU, IOAN, M ih ail E m in escu s L eb en u n d Pros a sch ri ften ,

în Z eh n ter J a h res ber ich t d es In st itu ts fu r ru m ăn isch e S pra che, Leipzig, 1904 ;

SLAVICI, IOAN, A m in tir i, Bucureşti, 1925 ;



ŞTEFAN MIRCEA, M ih a i E m in es cu rev iz or şcolar, Bucureşt i ,1956 ;

ŞTEFANELLI, TEODOR V. , A m in t ir i d es p re E m in escu , Bucu reşti, 1914 ;

TOROUŢIU, I.E., S tudi i ş i d ocu m en te l i terare, I V (J un im ea),

Bucureşti, 1933 ;TURCU, CONST., Eminescu ş i s tuden ţ i i , în Cronica, an. I (1966),

nr. 19 ;VASIL1U, AUREL, B u cov in a în v ia ţa şi op er a lu i M. E m in escu ,

Cernăuţi, 1944 ; B u let in u l M ih ai E m in escu . L ăm u riri p en tru v ia ţa şi op er a lu i E m inescu , reda ctate cu con cu rsu l lui G. B ogda n Du ică şi L eca Morariu, an. I—XV (1930—1944) ;

Caietele M ihai E m inescu, S tudi i , ar t icole, d ocu m en te , icon o-grafie şi bibliografie prezentate de Marin Bucur, I—IV, Bucureşti, 1973—1976.Pent ru c i t ă r i s -au fo los i t : Eminescu , Opere (edi ţ ie cri t ică îngr ijit ă d e P er pe ss iciu s, I—VI, Bu cu r eşt i, 1939—1963 ; E m inescu, M., Poezii (edi ţ ie cri t ică de Murăraşu, D.), I—II, Bucur eş t i, 1970) ; E m inescu , M., Scrieri politice şi literare, I (1870—1877), ediţie de Scurtu, I. (şi Kirileanu, G.T.), Bucu

re şt i, 1905 ; E m inescu , Mih a i, Icoa n e v ech i şi icoane nouă (antologie de Bulgăr, Gh., şi Milian Al.), Bucureşti, 1975 ; Eminescu, M., L iter a tu ra pop u lară (comentată de Murăraşu, D.},Cr a iova , 1935 ; M icle, Ver on ica , Poezii (edi ţ ie îngri j i tă deP op Augu st in Z.N.), Bucur eşt i , 1969 ; d ifer ite d ocu m en te dinfonduri le speciale ale Bibl ioteci i Academiei R.S.R. , ArhivelorStatului d in Bucureşt i , Arhivelor Sta tului d in Iaş i ş i d in colecţ i i part iculare.



Cuprinsul

7 A R G U M E N T

11 OBCINELE NEAMULUI 21 M IT U L G E N E Z E I25 RAIUL MEU : Cotuna lu i Iminovic i — Copi l în co

d r u şi la ia zu r i — C a sa n d r a a L u p u lu i — S t u p i n a m i n u n a t ă — R e fo r m a a gr a r ă la I p o t eş t i

49 L A ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă : Pa ns ionu l L a d i s l a u Fe rde rbe r— Spr e Fe ldgasse n r . 17— 19 — Elev la g im naz iu — Fugar l a Ipo teş t i , con ţop is t l a Botaşan i

— D in n o u la Ce r n ă u ţ i — „P u m n u l n u m a i es t e “ . 6 9 „ B A T E C E A S U L M A I P R E S U S D E V R E M E " . P r i nt r e c ă toa re a D orn e i , s p re B la j — în T î rgu -M ur e ş ,

la „Ca lu l a lb “ — în s fî rş i t , la Rom a Mică ! — „Cu pr ime le sa le înce rcă r i poe t ice ne -a su rpr ins plăcu t" .

79 C U T H A L IA D E -A L U N G U L Ţ Ă R II : L a B uc u re ş t i— în t rupa Io rgu C a ra g i a l i -D a n i i l D ră gu l i c i — C u P a s c a l y p e s t e m u n ţ i — L a T e a t r u l N a ţ i o n a l

— în v ia ţa de toa te z il e le — La „Ro m ân ism u l11şi „Or ien tu l11— Ult im u l tu r neu .

111 A L M A M A T E R ST U D IO R U M : Sp re V ie na l u i J o - ha nn S t r a us s — Pa z n ic u l vo i e voda l ş i C ong re s u l d e l a P u t n a — D i n n o u l a V i e n a — O î n t î l n i r e pe n t ru e t e rn i t a t e — Înc în t ă r i l e t i ne re ţ i i — L a I a şi — E ta p a Be r li nu lu i — R ă ma s cu s ine î n suş i

— Un sem n de a t enţ ie — „Îm i ca lc pe in im ă 11. 159 IAŞI , ÎNTRE VER ON ICA, BIB LIO TE CA CE NT R A L Ă şi „F O A E A VI T E L O R D E P R I P AS 11 :



— „B in e a i ve n i t în E şi, dom n u le E m ine s c u !“— C a la mi t ă ţ i ne a ş t e p t a t e — R e v iz o r pe s t e I a ş i ş i V a s lu i — D oa mna M ic l e — L a „ C ur i e ru l delassi"

197 P E F IR U L A R I A D N E I ÎN B U C U R E Ş T I : Sosi t în

B uc ure ş t i — L oc u in ţ e l e poe tu lu i — L a F lo re ş t i - D ol j — R e ve n i t î n C a p i t a l ă — R e da c ţ i i l e „ T impu lu i " — în t r e c omi l i t on i i c ons e rva to r i ş i p r i e t e n i — R e s t a u ra n t e , be ră r i i , b i r t u r i , c a f e ne l e , c o f e t ă r i i f r e c v e n t a t e — î n c o n t i n u a r e — r o m a nu l d ragos te i ş i „Lucea fă ru l” — Munc i le l a „ T impu l” — L a C ons t a n ţ a pe n t ru z e c e z i l e — P ro i e ct e s ub zod ia u l t im e lo r r e zi st e n ţ e — P a t r u z i l e l a I a ş i — G e n i u l i n t r a t î n h ă u r i l e năuc i r i i .

275 A VE N T U R IL E D IN U R M A : — Subs c r ip ţ i i şi e d iţ i a p r i n c e p s — S p r e a l t ă V i e n ă — î n t o r s î n ţ a r ă , popas în Bucureş t i ş i , d in nou , l a Ia ş i — La gh io lu l Ku ia ln i ţ ch i — La sor a Aglae ; t r ecă to r pr in Suc e a va ş i i a r ă ş i l a I a ş i — R e c id iva , t r a t a m e n t u l d e l a b o l n i ţ a N e a m ţ u l u i ş i s o r a H a r i e t a— L a H a l i ş i l a B o toş a n i — O ră p i r e d ra ma t i c ă .

320 B IB L IO G R A FIE



Date post:	18-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	internauthicus
View:	1,304 times
Download:	3 times

Augustin Z. N. Pop - Pe urmele lui Mihai Eminescu

Documents