DNnEITS rQB HIIUNIIH

ur p)u gLU el er e) ad elaleu !u e erdsaP ar;t) rS e1d e1

eauron eutlsu]aP aralnper]

SUMAR

6 INTRODUCERE ZZDECEFERMELE OMOARA PES-TI:

PIERDEREA BIODIVERSITATIi PE PAMAruT SI8 LECTTT DE iNVATAT DESPRE CARI{E F LUME inr npA

Su prafertilizarea diuneaz5 plantelor,a nimalelor ;i ecosistemelor din intreagalume. Nitralii din apele subterane pot cre;teriscul de cancer. In apele de coast5, acettiapot duce la aparilia unor,,zone moarte",lipsite de oxigen.

24 O PLANETA SANACA iI.I SPECIIBaza geneticd a animalelor de ferm5 devinedin cein ce maiingust5. Folosim doar citevarase de animale, cum ar fi vacile de lapteHolstei n - Friesia n, ca re su nt crescute in peste130 de !5ri. Citeva specii cu randamentridicat domint produclia de pui, capre, porci

;i oi.

26 ANTIBIOTICE: iNMU LIIREASUPERBACTERIILORProducEtorii industriali folosesc cantitSlimari de produse farmaceutice pentrua preveni rEsp6ndirea rapidi a bolilorprintre animalele din ferme, dar;i pentrua le stimula cre;terea. Acest lucru estepericu los: bacterii le dezvolti rezisten!5la medicamente care sunt vitale pentrutratarea bolilor la om.

28 CAND REZERVORUL SE GOLE$TECregterea industriei zootehnice va agravasuprautilizarea riurilor;i a lacurilor. Nu estevorba despre faptul ci animalele beau multdapi, ci despre cantitSlile impresionantecare sunt folosite pentru a produce hranape care animalele o mEn6nc5. Mai mult,bElegarul din fermele industriale polueaz5apele subterane cu nitrali gi reziduuri dea nti biotice.

30 CEREALELE DIN IGHEABRumegdtoarele si oamenii nu trebuie sd

concureze pentru m6ncare. Dar producereaunei cantitSli mai mari de carne impuneutilizarea unei cantitSlitot mai mare decereale, sub formi de concentrate pentruhrana animalelor. Daci nu putem producedestule cereale local, trebuie sE le import5mdin str5inEtate.

32 EMERGENTA UNUI IMPERIULATINO-AMERICAN AL SOIEIin Argentina, boomul mondial al prelurilorla soia a dat na;tere unui nou tip de fermieri,dar;i unei cre;teri uria;e a veniturilor fiscalepentru guvern. SchimbSrile structurale inagr,iculturd au condus la grave efecte sociale

;i ecologice.

10 CRESTEREA PIETEI GLOBALEin lumea dezvoltatt existd din cein ce maipulini fermieri, iar ace5tia cresc din cein cemai multe animale. iniS in loc saproduci pentru pielele locale, fermieriia provizioneaz5 su perma keturi indepdrtate.Aceea;i schimbare se petrece ;i la nivelulproducliei de carne din lSrilein curs dedezvolta re.

12 CONCENTRARE: PRODUCTIE DE MASA, DARMAI PUTINA DIVERSITATEImperativele economice sunt forfamotrice din spatele consoliddrii industrieiglobale a cErnii. Acest lucru ar puteainsemna o produclie mai eficienti, dar;io concentrare a puterii de pia!5 in m6inilec6torva producitori globali, in detrimentuldefinitorilor celor locali sau a micilorfermieri. fi ar putea prezenta riscuri ;ipentru consumatori.

].4 PRODUCEREA CARNII: INDUSTRIAABATOARELORPentru a obline fripturi dintr-o vit5,animalul trebuie sacrifi cat. Abatorizareaa ni malelor este ind ustrializat5. Prelucra rease face pe linii de produclie cu muncitorisemicalificali, care lucreazi in condilii grele.Industria s-a mutatin afara ora;elor, fiinda scu ns5 ved erii. Activi;tii pe ntru d reptu ri I e

animalelor pun in disculie etica industrieia batoarelor.

16 ROZ APRINS IN VITRINA FRIGORIFICAPutem sE ne ludm la revedere de lam5celarul cartierului ;i s5 le urEm bun-venit la n!u ri lor de su perma rketu ri. Tra nziliainspre magazinele ma ri se petrece acu m ;i in!Srilein curs de dezvoltare. Cererea clasei demijloc emergente stabi le;te prioritSli le.

18 LIBER SCHIMB VERSUS MANCARE SIGURAParteneriatul Transatlantic de Come( ;iInvestilii, negociatintre SUA;i UE, promitesE dinamizeze comerlul 5i si creasc5numErul de locuri de munc5. Pe de altiparte ar putea sE slSbeasci legislalia pentruproteclia consumatorilor de pe ambele pirliale Atlanticului.

20 COSTURILE ASCUNSE ALE FRIPTURIICosturile ascunse pentru mediu ;i pentrucontribuabil sunt cu mult mai mari. Daciacestea arfi inclusein pre!, industriacre;terii animalelor ar intra probabilinfaliment.

')6ololar( ler)os arape^ ep l)und utp eltqeuetsnsaLi:npord ep epoleur azanouuord Ps atPl

'arellunuto: t:t1t1od talsele e ,,apl3Areuu" aleproqp o ep etonau alsl 'adtalotd

ap aroneu ere Intpeul ti g: eznltuo: e;

pugBun[e ';eug un-r1u1 'rep 'g8te; grets ad

Lari:npord earal(ar: el snp ne arel trnsPLIr

uud 'tue nez ep atueJn p;otuBe e[:npordl,ernlpuep e 'duug t(e1ate u1 'ti ltutfudse (lvd) ln e punuo1 glo:u8y erntlod

vdounl nurNld loul^ NW Yflrl]od o 09

'Paleq ul lqlseuors;ndulr 1od a;undnr8 tet 'uunsuo: ep

a;aredLl e; arnud n: ua8a;e e:e; ]od ttztntput'e6 2(rnuiLqo ruoleurnsuot ate;1od ef enal

plsrxa'eure: ep lnunsuol ep ri eritnpordap ale8a; alau-ra;qotd alpot erepe^ u! pug^V

IUNdNUS IS IZWONI:I]VI YS WN) IS ]) 85

'aurPl sluguFulgs ';n11e nes leJ un-rtu!'pu[qe as PS Ps

ernq erl tL(ot: u tparr'ro1 rr8t; at ealeluo[eu.lu1 'ro[eut lot un g:eoI altEL;at epun rtLunl

Jle rfugd alalp u!eunurol lptu luns pienep rrnlqs ap leJlsv'gueuele8an putq e)

eulsap as alezlleLrlsnpul ttulelnd lo;uqieLie;ndod urp lrru aupo1 tuetord un teo6

ruNWVU ]IINW'rrunyoyu lr-lnw rnwsINVIUVrl gl^ 95

'ufn; os

e^etBl r..upluazard Znrrnl tsa)e lelueteBg eleod unl rep ';ntpaul n: soualeud L(

lqe pour un-rlu! psnpotd'a1e1L;e: gunqep eurer ron'RLUeltp o nl Plunrluol as

g1e8oq eaurnl utp fedn:oard tuoleulnsuoJrNns IruY)NVW VlUVrnYl N[rs

';o:uad u!else uolq:npord Jolseleeiualsrxe reC 'ele)ol rolesJnsel eeleztlqn

le;1se pugzrurpdo 'un1;nr ntluad elLnulodauluns are) unuerel ad a;aleutue :sal: dg ta

arluLp Lilnyy'rleulsnputuou Lt.tolgtnpotde; ap auLnord gno d alde; 'auter ap g;e1o1

e[:npord urp r( ;a1da( utp eyed ateyy

rNIrlOUd NIl-lVLI glA UO]runIS:lU VIUVWUOISNVUI Z S

'leurou potu u!]glap Du.lr reuu Lrnierd el p^uulnu ere)ugurgralo 1$ 'ner^es tuaLueo lollnut eeletsqunq

nrluad elelnluns upqrn Inlpaul u!elnlsallelaleutuv iLugn;od e nes tn;nlouro8z

'rn;nsoJtu.t eznel u[p a;a(eto ]tzla]ut o nu'Ln;n1es g:gr:eds elelnqle o ela np:tuauttal

u1af:tperluo) o elsa upqtn Intpeu u!'rolaleu!ue earaliarr'lueLueo 1i;nu nr1ua6

NVSUN-rnlolw NI uo-|]]vwlNv vlulrslul os

'a1ezrleulsnput :tulalnd alPluepDloalupi u.rn:atd relueutle ulnsuot ap redpr(e1a:e ezeurn nu ps eelsele et ;Lqtsod 3

'elpallp alrund utp:sautod eret erello^zepep srn) ul Lrgi r:ur: elel ]uns - SllUg - pns

ap elulv r( euLq3 'etpu1 'etsny 'et;zergTVHSNVHS NIYNyd OIU NICI')O]fiW lO

vsv-r) NIo IuorvwnsNo) IoN lo ooo 00s 8,

'au nqLeu lergdeau ]uns nu a;asnpord g: ntluad'rzn;uof luns uJolpr,.unsuol rep '3uqalleuu

u ud eau LBeur r prseaiplpu nqul L3- ^es

Plrearu! eulsnpul 'unlepue)s ep alelueLUtleluns p.relueurtle eiuernBts e; armud n:

rolrJolpurnsuo: apfu9 'le]darl ppe)s Fseda:u1 ri g1e1;onzap eaunl u!lueuturlnl

;npund lripdap e aurel ep ealaJal

Yrvr-ro^zro vrwn-l N[ lrsINI'l]N e?

'lueurrleJ ]ep ne utuag t( eueqD utpaurel ap rnd ap e;euutal 'uruet teu alnpug^

luns epun 'arellonzap ep s.,nl ugalupf u1

aleuodxa luns ealsale 'eaare eg 'aleutuenrluad Fuerq u!eJolsele eerelStJles utp

elruanord elUnlsar auro;suerl ps aton ne nuLnd ap aure: ap ereolplnpold a;ttuedulo3

IS]A ]O VfIUIV NIO ]'IIU])VIV9NUISIO :IIVIUOdWI INd ]O ]]]UVOIdIUV ??

'uoasape Pleurllseqns a]se aulPlap eLi:npord el raual Jotse:e eInqu1uol

'erurouolne qlpde:';a;lse 'p( a1(er: auts apJol eulls 'gno r( rnd 'rurpB ne pleC 'ero[euu

alrzoap nrlued ro1 ttios ap aluapuedapluns etsv tS eru;y urp reure; ellnW

UO'II]W]I VSV]UIrrsr uo-rruysyd vruilsruf roNn o-rofv z,';nLnd n::sauuni;nur os plr.^ r(;nrrod pzn;a.t

eJel lelJer'ersy ularaliar: u!elsa eaJaraJ'plezrleulsnpur alsa rolLrgsgd earaliat: teL

'pl4 ap uurFl le ;e: ed alia(qdap ;garpsedep rrurp) Inurnsuol 'a1e1;onzap alugi u1

.IN'IOUINOf NVI]Ud

rlnd :ruysvd to INUVf lo YovvrtYu9 0 0?

'uup6 gs F.,^ej elugLl.r rualnd ;19:puureasu! lpgtueuua;3ar esdtl 'nrlsou ;ndto:ularnpord aleod -:pauaB alelUtpour ralos

eere^qlnl u!llsoloJ pllrqre un - 1n1eso;r;8al eael e; areolnud eurpnlqaru!o Blsxe

!pplelJe) esdr; u1 'tou tS urguunsuo:a; gs uua8un[e 'gno tS a1de1 'eure: u1

aluopau rJn n przer Fsel alaluaul PllpaLllnPs eleporqra 'a;apt:qsad q:e6

nYr-lnul9ung NIG lnrvsoll-|9 8E

'ruerure; rode 'auura; ep

1po1a1g1rede rg1u1'arnpgd ntluad elseord

llse^ reurnu pur.ueesu! else iel'ril..unl e

g;errdorl arnpgd eJeru reu ea: nr a1(au;91u1es aurnl urP aunoq ap RLUrnl areu leu ealenop e 'rat;Lzetg p

^pueruozeure eaunEat u1

YlV)rdOUrVrUnOYd NIO IrurIWUrl 9€

'reulrll etdnsp ptenodo U reuJ rp nu elaleutue '1en:ape poul un-rlu!eleuoqsa8 gre prpp Rr unds piuu+(

ap rruaureo r( ruol;n:u8e rpC 'plas ap ]laJen: aze8 ep elnsrua u[p aulerl o gzeatauaSaleulsn pul aleuraJ u! alnlser) alal eul luv

UO-I]NIAOS -IV

)IIVWN)'INISO] ?E

eeutPfIUPUTnSUO) tS

ue)nPord arPlu! lnPour ardsePa)gprt aP og lsapelqns aP9z

INTRODUCERE

6ncarea este ceva foarte personal. Nu

este o simplS necesitate. M6ncarea tn-globeazi anu mite senti mente: familia -

ritate, relaxare, rutini ;i chiar stres. M6ncdm indiferite circu msta nle ;i avem propriile preferin -

!e, uneori foarte personale.ins5, in acela;i timp, suntem din cein ce mai

instr5ina!i de ceea ce se afl5 in farfuriile, pe me-sele sau in m6inile noastre. Te intrebi vreodatide unde vin friptura, c6rnalii;i hamburgerii pe

care ii mindncj? Satisfaclia personali reflectddecizii etice, iar preocupdrile personale pot fipolitice prin natura lor. Fiecare dintre noi ar tre-bui si decid5 ce vrea sE min6nce. Oamenii carevor sE mdnSnce responsabil sunt din ce in ce

mai multi. Dar ace;tia au nevoie de informatijpe care si i;i bazeze alegerile.

Cum pot consumatorii obi;nuili si inlelea-gi impactul global al consumului lor de carne?C6!i oameni pricep cJ cererea pentru carne estedirect responsabilS de defri;area pidurilor tro-picale amazoniene? Cine este con;tient de con-secin!ele producerii industriale a cJrnii asuprasiriciei sifoametei, a dislocirilor;i migra!iei, a

bunbstSr'ii animalelor ori asupra schimbSrii cli-matice ;i a biodiversitSlii?

iciuna dintre aceste preocupiri nu estevizibild pe ambalajele cErnii ;i ale pro-duselor din carne din supermarket. Dim-

potrivS, marea industrie incearcd sd minimali-zeze efectele nocive ale consumului de carne.Publicitatea gi ambalajele transmit imagineaunor animale fericite, aflate in ferme ideale. inrealitate sunt ascunse sub preg suferinla pe careaceste animale o indurd, daunele ecologice ;iimpactulsocial.

Unul din Sapte oameni de pe planetS nu areacces adecvat la mincare. Suntem foarte de-parte de garantarea dreptului, recunoscut in-ternalional, la m6ncare suficienti din punct devedere calitativ ;i cantitativ. Dimpotrivd, apro-ximativ un miliard de oameni suntinfometafi,in mare parte din cauzi ci cererea de carne dinpartea clasei de mijloc genereazi aparilia unorindustrii intensive ale cErnii ;i alimentaliei.

in multe state, consumatorii s-au sEturatsb mai fie picdlili de industria alimentarS. inloc ca banii publici si fie folosili pentru a sub-venliona fermele industriale - ca in UniuneaEuropeanS gi in Statele Unite -, consumatoriivor politici ralionale care si promoveze produc-

lia de carne intr-un mod responsabil din punctde vedere ecologic, etic ;i social. Prin urmare,o preocupare principalS a Fundaliei HeinrichBoll este aceea de a oferi informalii privitoarela efectele producerii cdrnii, dar ;i de a sugeraa lternative.

n timp ce guvernele din statele dezvolta-te trebuie sE schimbe radical direclia ;i silupte impotriva puterii lobby-ului industri-

ei alimentare, !5rile in curs de dezvoltare potevita repetarea gre;elilor f5cute de alfii. DacE

se cunosc efectele producfiei intensive a cHrnii,ar trebui si se planifice o form5 de producere a

cErnii orientatd spre viitor, care si fie responsa-bilS din punct de vedere sgcial, ecologic ;i etic.in loc sE i;i exporte modelul lor compromis,Statele Unite ;i Europa ar trebui s5 incerce siarate cH schimbarea este atit necesarS, c6t ;iposibili.

Exist5 alternative. Carnea poate fi produsHprin cre;terea animalelor pe p5;uni, nu in spaliiconstruite, ;i prin utilizarea unor furaje locale,nu importate de la distanle de mii de kilome-tri. Reziduurile nu trebuie sd fie o povari pentrunaturE ;i pentru sEnitatea populaliilor locale;pot fi imprS;tiate pe terenul fermierilor pentrua imbogSli solul.

Atlasul nostru vE invitdintr-o cilEtoriein ju-rul lumii. Vi vom oferi informalii despre cone-xiunile globale care stau in spatele consumuluide carne. Doar consumatorii informali ;i criticipot lua decizii corecte qi pot cere schimbdrilepolitice necesare.

Barbara Unmii8igPreSedinte, Fundalia Heinrich Boll

6 CARNEA. UN ATTAS

r5. in loc ca banii publici sI fie folosifi pentru a

subvenliona fermele industriale - ca in UniuneaEuropeanH 5i in Statele Unite -, consumatoriivor politici ralionale care str promoveze produc-

fia de carneintr-un mod responsabildin punctde vedere ecologic, etic gi social.

L

edornl qupl elllJo spuauJ '.to1:elt6zl!,ueplzlols epteyy

'Plue!luns li Bnllulnu'prnBrs a{eluault;e o pl selle eene PA 'tolLLn ug t(

19: 'luazard u!tgte 'Plaue1d Plseele ad ap eaunl

Elpol pl t( ltqelLqla e]tnqulstp luns elesJnsal Blurgrn8rse au Rs elnqet1'elernleu aleslnsel luell-ua reur urlsoloJ alel u!eunl o uPerl Es alnqeJl'e(e azallspd l! ps Jo^ erel rolal e;e are;n:Lyed

Jolaseralur ealalnd urp t!a)npal leul Ps 1ndu11

l!ue^ V'1:e;ap alsa ttuedutot e^alel ap leloJluolreluaurrle lnualsrs p: utal(eounlel Rs ;ndurrlelsg 'riue8rlalu! teu ulU ps atnqarl 'aoads e1

'alequrqls Plseale plpletd ugeund e

nrluad pzeer)nl ale: a;a;aiar t( tuoltnquls!p 'lUol-grnpord 'lpaturra; tutfuds e nr]uad azauo(:e ps

'elpnle] eleol ep LtuanLlt;od ad let'puelq ap tadLs

-U lpFlge ;ndo:s u! ereluaulrle alunta)tqo ezazll

-eue tSl RS tuaueo ad urgrtdsuL rl gs u.rqrad5 'a1tq

-eualsns teur tS aln8ts teuu 'aunq teul un1;n:u8ereun p t( rrieluaut;e taun etoneu el eleoluelaJualeqzap leun eereztlele: do:s e: ale'elellelro;asnpotd e t( tLurg: Lua:npord-:edur Rurrunl el aleols arie:rlqnd gts

'il.rPlu gul eel PzlJolPA

nPs lnllue) u! Pqle Ps elnqal] ulelsts lsalv'eleu-e;d aBnrlsrp e glp; araliar: ug arfe;ndod o tutu

-prq ps uar^ Rlep rarieluaul;e e t( tun11n:u8ee ^elelrpel ertnztleJ o ep etonau ulany 'Ln;n:a(a

UUos lS ltqPuelsnseu alsa LLielodtol ap lelolluolr( leztleulsnpur ulelsls Inlenlle g: rn;n1de; e atal-6ar: ug qleuorieuralur aral(eounlal o Flslxl

'lernllnl alapa^ ap l:und utP Plnul-od L( plLqeualsns 'gnqplnu 'gln8ts e(e1ueut11e

e; lnldarp plnrBlaU puglnBrse'tttp:ugu; eatez

-uole^ ad lezeq 'afetuautl;e ap AqPulelle uels]sun )sernrlsuof r.[ueureo :alJqeua]sns eleLUJe] Pu

-rfuds Luo]eunsuo3'ent]pnout'tlLuu tLuedulo:

asporeurnu L( ale:o; aiard ap eueotlttu Rlslxl'raqr; p:sed

ps erolsale tlurrad a1 Li; e;e;eurrue tuRJq ti-e nr]-ued a[etn; alrudotd :npord ale: 'tf lu.,t [eu] atuJeJ

elle eseoraurnu el ep puud aualeu pugllalolelepel asnpord 1( aute: :npotd ttueulPo aJel u!

sv-lrv Nn 'vlNuvl

alaureJ ug gle:q:erd alsa ri plsxa Fltqeuetsnsernl;n:u8y 'alerrurql qJEJ 13 rep 't{etodro: ap

elelorluol t( alelualed aiuguras gt^e; 'uua16at: a;

are: ad Joleleur[ue anqtutud tLitpuo: uuaundult

Fs prpj ri lnLpar.u ua8nrlstp ps Rr^pJ ptnl;n:u8eurele; ps unl rxlls 'aral(er: pnurluor ug aLie;nd

-od o n: L( tetqr 'tuglq au e nlluad tuolel aluatl-gns ulalnpord 'le;lse gBrnrap gs letgdeau etnq

-ar} n u elunrln I Br else solepu e)s lel P^epe nl'alezuoleqe luns alel u! entz u1 gugd

'araliarl ep ruotuJoq ti atqotqque nt alel:afut'plenUqJe purunl u!eunls a;[arn:el]ad t31 'a1Lns

-aq8u1'anqru; ud trirpuot u! alnlser) 1u ns o lel eul

-rue 'aLun; u! lol alsad 'rrun; ede 1i a;a;eara: uLp

aro[euu (g1L1ue: raun eereztltln ap g;rqesuodsat

alsa ri pras ap lleJe nl aze8 ap uoleraua8 ueutreLU ref ellutp Inun elsa loleleLutue tualiatt eul-snpul 'aleulsnput eleula, u1p lrurod ne tue ttur

-ltln urp e;uutaptda ertutp allnW 'purue!eurel ep

ueu; {p1L1uer pdnp eueo8 rS Jolaleulue tua}iarr

lnJolles lglep prlseou ernl;n:u8e ri erieluauul;en: ]Lier8 elsa el aurq teur aulsap nu lu.IltN

'e1eue1d lg)ep nes uuelueo

lglep alueuodurt teul ]uns alunlgotd 'tdaodro:ep lelorluor r.lalsls lsalp ul 'e^tsaff ns elelueu.l-rle lolazur a1e g1e;d ap alatou etlqle Rs atnqallrruaiglar ri axel ep ruolrlg;d latal6at: u!luns tuPl-ugur eerlsorr r( 19: 'eeleltzaqo ]gle llol elUnuarelad ap rie8unle ]uns uo1;n:u8e tou..ll :rolelsenap

alse lpDos ;nped ul'a; euorfeup; n u ttueduro: ep

Pu9t! o ap lPlojluo) leul al u!el utp alse elselv'elqnaleuJieJ ri a:rurrq: aiu elsq ns

asJnsar ap luapuedep tlue^ep e

-lle ap leqo;3 ;nualsts 'tue ap gE

'PtnzPA!eLlreu alelrptdero n: aredsrp p)qeqlps eien ret 'g1e:gtsualut alsap;o:u8e petplr^ltlv'atezrl eulsn pu t to1 u pi eer puo

-znorde nrluad eresalau'a1sen lo;ttnllnlouolu)ol aleJ e nrluad asnrlstp luns eseoJoleA alplrq-eq L( unpg6 'rnlnlugLURd le leln ;nuralstso:e t(palelrsJe^rporq efa1ord e ep ttonau Inlueuru]ep u!'areur reur et u!al urp else eslnsal loun tnlnuns-uol eaunlserd a: prnsqur ad atesalSe luns a:6o;-ole elelrurl 'RsnJlsrp L( glepa;e alsa ulapuLdap

liol are: ap Rlernleu eaurnl'durq al1u1'pns ep e)uauv

nes VnS urp ti edorn3 utp altuLSeur elueuttle e

nrluad rlrqqsnqurolotq u! aleuloJsuerl luns ale

-aJel ep L8arlul elloler 'lexopeted 'durt1 1(e1ateug rep 'a1e:unre ti altso.tt luns alplugtu ap auolap eueorlrW 'alettzeqo ap RJaJns g[;e 'e:ugut a:np nu uurnl a;e unilo: alaun utp luaLleo ttuna lolslueullle e

a alsls lec 'aJalo alse earelug

'e1aue1d atntlsrpe grgl'ara$ar: ularie;ndod o urtugtq Ps uaJA

grep ra(eluautle e tS tunl;nru8e e PleltpPJerlnznel o op alonau urenv'tnlnla(e lqros putg

LECTII DE INVATAT

DIETA NU ESTE DOAR OCH ESTIU N E PRIVATA. Fiecare

masi are efecte reale asupra oamenilordin intreaga lume, asupra mediului, a

biodiversitSlii si a climei, efecte pe care nule lubm in considerare cind ne infruptimdintr-o bucati de carne.

Apa, pid u ri le, uti liza rea pE mi ntu I ui, cli ma ;i biodiversitatea :

prin consumarea unei cantitEli mai mici de carne, produsi diferit.

FT

e rus LREEe ffi{ffiru#.riu{il ;-ir,.3.:li-l'= ": ""ri:;E SE=ESL:=Citeva corpora!ii i nterna!ionale i;i extindinfluenla pe piati 5i beneficiazi de pe urmaacestui lucru.

A&!&T*C& PRHA [.} CARNEffiNu doarin America ;i Europa, ci din ce in ce maimult;iin China, India ;iin alte !5riin curs dedezvolta re.

Consumul estein crestere, in principalpentru cE _

MAI MU CARNE. cre;terea populalieijoaci un rol minor.

8 CARNEA. UN ATLAS

SV'IIV NN'V]NXV)6

Ylrsrsod rrsr vruvswlH)s

.NU3GOW IS ,

eued eise lrir:gLr3es un else nu re nrluad 'lolepnes eurel pudnd teur purnsuol ttuaureo etalpl

I nr pel u! er p)iLuu o glsxa r eC 'alpq ur tqrs u lodnu rrur^er e Llrnsuof ap alalapoLr g: u(sns 11u6

'Jolaleurrue alLnulodLLiLpuo: pralo are)'a1e1gugs L(

nrpaur e1 areolnud a;a1:adseql:adsar erer lnun -

rs a^qei]!u !

aseoraLU n N'e^rleurall e Plsrxl

u!,eop ", - vsU5f;'rrii'i?ilid t^

O IS N3D ]O V]IVIIIV9]

,,,,I

'HDYUYS YrUrlnOrUfl ]IINSIUINO)

qluepodurr o PeAP aleod 'glerni'g:rur gre:s el eurel ap eLirnpor6

'pJelueurrlP efrnpordu1 arruu Lq:orBe aiu elsq ns

ep rupzr.lInerdns e Li

rolruotlroq e'ro;artlotqLlue [upztlt1nPznP) urp -

YsvoIYNYs 1Is3 nN]ilulsnoNl Ysncoud vrNUV)

CRESTEREA PIETEI G LOBALEa

in lumea dezvoltatE existl din cein ce mai putinifermieri, iarace;tia cresc din cein ce

mai multe animale. insE in loc si producE pentru pielele locale, fermierii aprovizionea-zi supermaketuriindepErtate. Aceea;i schimbare se petrece;i la nivelul producliei de

carne din tErilein curs de dezvoltare.

general, cererea global5 pentru carne este

cre;tere, la cote diferite in funclie de re-

une. in Europa ;i in Statele Unite, cei mai

mari produc5tori de carne din secolul XX, consu-mul cre;te lent sau stagneazE. Pe de alti parte,

economiile explozive din Asia sau din alte colluriale lumii vor fi martorele unei cre;teri de 80%a sectorului cdrnii p6nE in2022. Cea mai marecre;tere va fi in China ;i in India, datoriti cereriiimense a piturilor de mijloc.

Modelul de produclie urmeazi cererea. Asia

de Sud-Est trece prin aceleali transformiri ra-pide care s-au petrecut in !5rile industrializate

acum citeva decenii. in 1960, in Europa 5i in

1 SUA, numeroase animale erau crescute pe p5-

I $rni, in turme mici sau medii. Apoi erau sacri-I ficate ;i procesate in abatoare din apropiere.

Carnea ;i mezelurile erau produse in aceea;iregiune sau localitate. Acest mod de produce-re a cErnii a dispirut aproape cu totul. In SUA,

numErul crescEtorilor de porci a sc5zut cu70"hinlrel-992;i 2009, in timp ce Septelul de porci

a rimas acela;i. in aceea;i perioadS, numErulde porci comercializali de o ferm5 a crescut de

la 9451a 8 400 pe an. Greutatea animalului ce

putea fi sacrificat a urcat dela 67 de kilogrameinl97O,la circa 100 de kilogramein prezent.

in China, mai bine de jumitate din porci

sunt cresculi de producStori mici. Acest lucru se

schimbi rapid. Acelea;i tehnologii ;i investiliide capital care domini produclia de carne din

!5rile dezvoltate ajung acum in !drile in curs de

dezvoltare, fiind integrate intr-un lan! global al

valorii. Cind se nalte un porc, soarta ii este dejapecetluit5: se ;tie in care supermarket, in care

ora; ;i prin ce tip de publicitate ii vor fi v6ndutecotletele.

Dar condiliile de produclie nu sunt foarte di-ferite de cele de dinainte. Produclia industrialSde carne din Europa ;i SUA a inceput atunci cindfurajele, energia ;i pdmdntul erau ieftine. Ast5zi,

toate sunt insuficiente, iar prelurile au crescut.

Prin urmare, producfia totali de carne cre;te mailent dec6tinainte. Piala de carne merge bine doarin cazul porcilor;i al pdsirilor. Ambele specii uti-lizeaz5 eficient furajele ;i pot fi crescute in spaliiinchise. Acest lucru inseamn5 cE pot fi folositepentru a satisface pofta de nestEp6nit pentru car-

ne ieftini. Pini in 2022, aproape jumdtate dincarnea consumatd la nivel global va fi cea de pui.

in schimb, producfia de carne de viti nu prea

cre;te. SUA rdmine cel mai mare producltorde carne de vit5, dar responsabilii din industriacirnii descriu situalia ca fiind dramaticS. Pentru2013 era preconizat5 o scddere cu 46oh fali de

anul precedent. La fel au stat lucrurile;i in 2014in SUA. in alte regiuni producitoare, precumBrazilia, Canada ;i Europa, produclia a stagnatsau estein scEdere.

Vedeta zilei este India, prin produclia de car-

ne de bivol, care aproape s-a dublatintre 2010 5i2013.India i;iface un locin piala mondialS, acolounde25o/o din carnea de vit5 este, de fapt,.carnede bivol care provine de pe subcontinent. Potri-vit Departamentului de Stat pentru AgriculturEdin SUA, India a devenit in 2Ol2 cel mai mareexportator de carne de bivol, devans6nd chiarBrazilia. Este ieftin sd cre;ti bivoli, iar asta face ca

un kilogram din aceastS carne sd fie cu un dolarmai ieftin dec6t carnea de vit5. in plus, guvernul

Produclie Comer! Come4

GIobalS, prediclie 2013,milioane de tone

E vit5, vilel porc altelepasbre ffi oi, capre

Global, predicfie 2013,milioane de tone

I vit5, vifel porc altelepasire ffi oi, capre

Global, prediclie 2013,procente

consum intern

H export

Global, per capita,predictie 2013, kg pe an

to CARNEA. UN ATLAS

Consum

TIsV]IV NN'V]NUV)

erdel'ro E arRsed

lrod lair^'ptr^ !puo] ad uElop u!'tunrzt^ard Li aiutpusl 'tlulel ale a eaJ elLlnia.rd

0

OZ

0i

09

08

00I

0zr

O'Iaide)'ro E arRsed

rrod lait^'Rlt^ ltauol ap aueoilru u!'runrzt^ard r( aiurpual 'aurel aP elllnpold

oo

o

Plellull a elieln)ads P)eP reoP - Pllqers E^q)adsrad Olug^e eJ arBsPd aP eoure) - ueur undnrt u! l)!u eleuluv

'aldPou alsed enulultpaleod as leuo{eutelut ;nfuaLuo: utnl 1e}Ple ne

aluelug earew ulp Pll^ aP au.,el ap to;unyodxee plelo] earLinqqrd L( 1s3-pn5 ep etsv urp upsgd

ap raiard e gterodural earadntarlul'qtene edu3ap nes Rseoue erqal ep 'aunqau tllP^ Pleoq ap

ura] as ruoleunsuor tt tuolepodr.ul 'a1e1t;e:

ap ro;aiuua: ruruL;dapu1 epe^op a:e; aleod as

p)ep-reurnu gleyodxa g aleod eeuJef ';elauaBu1'g: rn;n1deJ lelolep alse nrlnl lsary ';euo{-euraluI Ln;nfuar.uo: ln]letqo alpJ lttunl eeulelurp aurDaz o reop 'r(nlo1 'alptlonzap ap sJnl u!elugi ed un)e ^ezeezeq as eatel3at: ';nuunsuo:

Ruu.lop plu! plellonzap eaunl a: durrl u1

'tlelolrolu-o1g:npord InlueLulrlep u! uoesepe Jep 'lnlsallne arpsed ap Ruruer eurel ep alunuodurl'q1eqo13erpou qns ]lnur nr - ue ad aurel ap aurerSo;t1

ap OZ reop plugugLu:rdrl ue:p;e u61 'etdoq3 nes

:oreyy 'epaBlN 'idFl 'pns ep e:u;y ul alapp:ardn) p^qelgrutuas alsa Rsu!

telUJV utp uqf a1;nu,t

u!ln)ser) e eri:npot6 'uunl'ele uni;o: a]le u! elapader ap lgle lserl nu eararer otu t( eye;o oturiap 'aurer pllnu leu p)ugupur uue]uJe tS

'Prpul uIp lontq ep eurel ep ;nyodxanrluad - prltlr eun p)ep rerq: - gsue( o gluzalda.t

nrlnllselv'eros ap eare^qlnl ru]uad gzealdo a1n

ep ruarltzerq ruolplsar) 'rolafern; ;e ateu ;niardn: felunrrruoJ 'ereo]eqp u!^!seu ]1]sanul e uetpul

eleurrtse luns 7197 nrluad ala1ep

'zIoz-oToz atPslu 'auol 3p sueotltw

{Pd

elrrnI

n1

eu;gue&y

@E

rdFr

aure) ap ElPlpuout efrnpol6

000't

000 t

CONCENTRARE: PRODUCTIE DEvty

MASA, DAR MAI PUTINA DIVERSI EImperativele economice sunt forla motrice din spatele consolidirii industriei globalea cHrnii. Acest lucru ar putea insemna o produclie mai eficienti, dar si o concentrare aputerii de piald in miinile citorva produc5tori globali, in detrimentul micilor fermieri.$i ar putea prezenta riscuri ;i pentru consumatori.

n septembrie 201-3, Shuanghui Internationa I

Holdings Ltd. - cel mai mare aclionar al celuimai important procesator de carne din China

a definitivat achizi!ia cu7,l miliarde de dolaria Smithfield Foods Inc., cel mai mare producbtorde carne de porc din SUA. Preluarea ilustreazbun nou tip de consolidare care se petrece inafara !5rii. Direclia investiliilor se schimbS:dinspre sudul global, inspre nord. Acest lucru

zilionarea Seara Brasil, in 2013, o divizie a com-paniei rivale Marfrig Alimentos SA, a devenit;i cel mai mare producEtor de carne de pui dinlume. ]BS estein topul celor mai mari zece com-panii alimentare sau de biuturi, v6nzirile saledep5gind 38,7 miliarde de dolariin2Ol2.

De asemenea, divizii ale acestei companii seocupE de piel5rie, de produse pentru animale decompanie, de produclia de colagen sau de bio-combustibili. De;i]BS nu este un nume celebru,veniturile anuale provenite din vinzarea cirniisunt mai mari decdt ale celor mai mari actoriglobali de pe piala alimentarS, cum ar fi Uni-

lever, Cargill sau Danone. Aceste cifre ne arat5cam care este amploarea JBS. in abatoare poatesacrifica, prin capacitSlile sale globale, 85 000de bovine, 70 000 de porci gi 12 milioane de p5-sEri. In fiecare zil Carnea este distribuitd in 150de [5ri deindati ce carcasele sunt,,dezmembra-te", respectiv c6nd carnea este separat5 de oase.

Pentru cE profiturile din industria cirnii suntred use, com pa nii le !i ntesc ava ntajele prod uclieide masi. Acest lucru inseamnd ci incearc5 sE

produci mai mult, cu o eficienlE mai mare si cucosturi c6t mai mici. Din aceste motive, sectorulcdrnii este axat pe doui coordonate. Companiiledevin mai mari prin fuziuni ;i achizilii - extin-zindu-se dincolo de granile ;i de rasele umane.Produclia de carne se intensific5, asa incat nu-mErul de animale din cresc5torii cre;te, iar pro-cesarea acestora este mai rapid5, cu mai pulinepierderi. Totu;i, unele analize ale pielei arati cd

afacerile cu carne sunt riscante;i c5, pe baza per-forma ntelor fi na ncia re recente, strategia specii -

lor multiple s-ar putea si equeze din cauza cultu-rilor ;i a proceselor diferite care ridicd dificult;!inoilor-venifi. Cu alte cuvinte, a ;ti cum s5 cre;ti,sE sacrifici, sE procesezi ;i st transpo(i bovinenu este suficient pentru a administra cu succes oafacerein produclia cdrnii de pui.

Prelurile instabile ale cerealelor furajereeste un alt risc specific sectorului cirnii: hranamai scumpE inseamni costuri de produclie maimari;i profituri mai mici. Odat5 cu dereglemen-tarea pie[elor de mirfuri la inceputul secolului

Prelurile diferitelor tipuri de carne, comparate Preluri ale produselor alimentare, comparate

lndici,2002-4 = 100 Indici, 2002-4 = 100

L2 CARNEA. UN ATLAS

€T

'lr.urRl e eurepoLu leulsnpur P Plueuodult auedunep [nln]su e P]PZrleuosred ealPnle^a nl Pdn)oes are) ruoleln8rse'arelurn uu6'Linqptd tonas rn;nlgord e plnzpls qfreLu o n: gzeauoLitun;are: a;LLueduuo:'epefs roluoleunsuof eelalafpleC 'palelr)eder puriuaur.r r(1 qs ;rqede: U re nu

lnurelsrs'a{epunut o utnratd'ntlsezep tnunealelrlenluena u1 '11nuu reyy 'a1(al: alesa:otdep ezaln al prnspu ad'eteoleqe ntluad t(

llqele^ etse nrlnl rSela:y'rn;nyodsuett ;nduL1u1 r( 19: 'Laurra; lnrpel u! lgle ';n1;e el leu.rue

un el ep pLder Leu; rpugdsgl lod as 1ua3o1edr(ua8e'suap ntpaur un-rlul'ltqelaulnA teuleunap ]Blp n) 'eleLu reuJ etse Inuatsls ]glnl rpp 'glrqeuoqsa8 alse lnueur-a$:npordap apiptLun utp e:L1sL3o1 'ntur teLu elauraJpl tglep rol lnzel u!snpar teLu alse ari:npold

ep lnlsol rp! 'VnS u! p^elgl gls1x3 'a1ede: ap

OOO OOT nr eureJ a;LqLsod luns tzglse aleleoep'^eseuu ap eLi:npord udo en es epun aq( nu qreunds y615 urp eunoq ep aure; ap toletado u61

'rsu un ea ri gyodLuol Fruerlxa ejuat:g3'raqe^ou! ts tllunul le}

-uern31s'ro;ed e raiupr n8rs'rn ; ntpaut'to1a; eu;tueruplsFunq're{e1uau:11e LaiuernBrs'(arllolq!}upe1 eiualszar pugzn;:ur) lliptpups erdnse elun)su

sv]Iv Nn'vlNUvl

rsar: '^esu1 elepele rirgd a1le nrluad lLroleiueu

-g r( ueuoLi:e nrluad ereLU reur leriuetod tuordun ^ezeereue8 eatetlua:uof 'qseuu ap a;Lri:np-ord uu6 'roluoleurnsuo) alp elrqrsod a;uaBa;e

Irqereprsuol pzearo(:Luu ri Lalaue;d [t]pr^es nt]uedrolunlruan e glueyodur -esrns o predsrp ps leJ el

- euo(eu L1; n uu u nllnrls atsalv' ntul tuolgrn pordnl elsrxao) Bs Bteprlosuol pulsnpur er ;LqtsodurLadeorde a1s3 'e;duue luns - aurel ap laLi:npordperergrsuelur Lf ro;rLierodlol eareprlosuol - rtu

-rRl leu]snpuI e runrsueurrp pnop ad tuprlua:-uor a;rLierL;dur1 2eaurugtu pzealuo) el eC

'ununqn: ;nirauuo: urp uelop ap aprerlu..u E7'1 nlleutx-orde tnuriqo e ueLUploD 'ZTOZ u! 'rnq8uenq5ulp %S auLiap runf e rer 'atezugn q;e[ua1od a:uon: grnlg8e;u!plaUqllurS rn]^p;s e nrtuad pte[e8ue

]soJ e erupq 'soard rew 'plegqllur5-Lnq8uenq5

eara8alaiug e; ayed 1en; e 'un;rquu ap rn;nfuaulot

1e lueBLB r( LLiLlsanur ap prueq 'sqre5 upr.uplog'roluolpzrlr.ua; roluniard eelelrlllelon t( unratd'quunlod r( eros nrluad ro;unfard perrlrqets u! rol-rlrqqsnqLuolorq lnlor p8nepe as elsp el 'Rlseer)al ps alruauJ anpelnreds raiard a;up;ndtueut ap

le8a; sugrls reu rep 'pya;o ap r( arera: ap luep-uadap ufnd Leur ]!ue^ep e ro;elern; lniatd lyy

et Pllsnvr( ersv u! eateluoleu'ugj 71 uip unro ap

6E uL LunLjerad6 ue;.1uoddrp ap alaunu qns

tnrsounl !eloP apaprerlLu 8'zI rEIoz u!

!ntrua^ 1616T u!tepuolsral>e6 1eap1 uoddlp

59[ arlqr Lrrod L(

rgsqd ap iiglLun lnpugn e

'€IOZ ul aun ap eur^oq apLolqrnp"ord ea nrled y uqj u!]ua rg u!ap 77 alsad u1 LaLueduor Lluqp, p! lua e dpl uelop apret iu rntruan

I'Zl OZ ul untLuen eS drju!lun enalg: qdnp ,spool

00OZ epuol 3gyery .u qns

3au11ey1 a e Llrod 5002 u!lePuo:'lug.s,lFSEd dP dlltelL-nr( spool plaqqlus

e aur^oq ap ealalele lualalleuoiltztLl)e v aleolPqeu!rePLl'aunl urp tLurel e

aresa:otd ap aLueduo: ateutPU eal ue op ap apletltu

/rgt rzI0z ur untrua^rES6T u!rppuol.sgI

(uP op ap

Ylspool tauroH I

aun utp autelap rolelrodxa

areu reu al'edornl urpeurer ap rolqrnpord areureu lal erpans 'eruo od'y115 u1 roleu ueLpLsqn5

relop ap apreL ru E'OI:zI0z ur rnlruan runrznj

eno1gr qdnp 9661 ullepuo;'vquv uMor) qslueo

=T

-g:o

:zI0z u! unlrua^ r9E6I ullepuol .sPool

Plagqllus

uelop ap apretltlr '(EIOZ-IIOZ).lolatuaurtlP e Rlelo] ealezugn ap aLilun,t ulLrueduJol

llurBl p a;euofeuralur JauFnPul Ie alaz dol

sraloed leayg uoddrp