DEZVOLTAREA GLOBULUI OCULAR

in ziua 22 i.u., apar ganlurile optice la nivelul plicilor neurale, plici ce vor fuziona pentru a formaprozencefalul. $an(urile optice se evagineazdin mezenchimul din jurul viitorului diencefal Ei odatd cufuziunea plicilor neurale, se transformd in vezicule optice (schema 1).

Veziculele optice comunicd cu locul de origine prin pediculul optic. Cavitatea veziculelor optice comu-nicd cu cavitatea prozencefalului prin intermediul cavitd[ii pediculului optic.

'14, {qFormarea cupi optice gi a vezi-culei cristaliniene - schemd:1. ectoderm adiacent - desuprafatd;2. neuroectoderm al prozence-falului;3. 7an[ optic;4. pl acod a cri stal ini an d;5. vezicula opticd;6. foseta cristaliniand;7. invaginarea veziculei optice;8. strat intern al cupei optice;9. strat extern al cupei optice;1-O. vezicu I a cristd i niand ;11-. strat pig;mentar retinian;72. strat neural retinian.

schema 1

parte.a a IV-a - Atlas de Ernbriologie 3

t--T

I Vezicula opticd trimite semnale inductoare ectodermului adiacent, care se ingroaEd qi se transformdin placodd cristalinianS. Placoda cristaliniand se invagineazd ddnd nagtere fosetei cristaliniene, care

amprenteazd vezicula opticd (fig. 1).

'I

I

1-2

fig. 1

Detaliu - vezicula opticd:1-. vezicula opticd;2. cavitatea veziculei optice;3. neuroectoderm - tub neural;

Marginile fosetei cristaliniene vor fuziona, formdnd vezicula cristaliniand, ce se desprinde de ecto-

dermul adiacent.Odatd cu procesul de invaginare de la nivelul fosetei cristaliniene, are loc Ei invaglinarea veziculei optice,

care se transformd intr-o cupd cu pereti dubli - numitd cupa opticd. Cupa opticd va forma retina, iar pedi-

4 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

5't

",' 3

culul optic - n.optic. Procesul de invaginare al cupei optice este asimetric, realizdndu-se la nivelul marginiiventrale a acesteia.

Ca urmare, aceastd margine ventralS a cupei optice rdm6ne deschisS, astfelincdt la acest nivel se va formaun gant numit fisura coroidald - fisura retiniand - fisura opticS. Aceastd fisurd se continud gi la nivelul pedicu-lului optic.

EVOLUTIA CUPEI OPTICEDEZVOLTAREA RETINEI

Cupa opticd reprezintd primordiul retinei gi este formatd din doud straturi:o stratul extern - celulele de la acest nivel se vor incdrca cu pigment gi vor forma stratul pigmentar

retinian:

Detaliu - cupa opticd:7. strat pigmentar retinian;2. spa[iu intraretinian;3. strat neural retinian;4. ectoderm;5. cristalin - fibre cristaliniene primare;

fig.2apartea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 5

\

Detaliu cupa opticd:L. cornee;2. viitoare camerd anterioard;3. strat neural retinian;4. mezenchim coroidal;5. strat pigmentar retinian;6. spatiu intraretinian;7. cristalin - fibre cristalinieneprimitive;

fig.2b

o stratul intern - reprezintd stratul neural retinian (fil. 2a; fig.2b), ce va prolifera, generand celelalte

straturi ale retinei.intre cele doud straturi ale cupei optice existd un spatiu - spatiul intraretinian (fig.3). Acesta va dispare

odatd cu proliferarea stratului retinian neural gi fuzionarea acestuia cu cel pigmentar. In sdptdmdna 6-a

i.u. - zi 33, apare melanina la nivelul epiteliului pigmentar retinian.

6 Atlas de Embriologie - partea a IV'a

4',.

*

Sectiune frontald - extremi-tatea cefalicd:1. prozencefal;2. ectoderm;3. strat extern al cupei optice -pigmentar;4. spa[iu intraretinian;5. strat intern al cupei optice -neural;6. vezicu la cri stali n i and(sec[iunea trece prin perete);7. cavitatea pediculului optic;8. pedicul optic.

,i:?! fig. 3lsj

partea a IV-a - Atlas de Ernbrialagie 7

I--II Oin punct de vedere topografic, cupa opticd evolueazd diferit: posterior - va forma partea vizuald a retinei

- pars optica; iar restul - va genera partea oarbd - pars ceca retinae (fig.4). La nivelul pd(ii oarbe a retinei

- anterior de ora serrata - cupa opticd contribuie la formarea at6t a irisului, cdt gi a corpului ciliar.

Stratul neural la nivelul pdrtii optice se va diferentia in:. La sfar$itul sdptdmdnii a 6-a, stratul neuralTncepe sd evolueze - similar neuroepiteliului ce delim-

ileazd tubul neural. Astfel apar doud straturi celulare, neuroblastic intern 9i extern.. in sdptdmdna a9-a i.u. se dezvoltd doud membrane adilionale, care acoperd cele doud pdr[i ale

retinei neurale: membrana limitantd internd (ce tapeteazd stratul intern al retinei neurale) 9i membrana

limitantd externd (intre retina pigmentard gi zona proliferativd a retinei neurale).

Detaliu - cupa opticd gi cristalin:7. pedicul optic;2. cavitatea cupei optice - viitor corp vitros;3. strat neural retinian;4. strat pigmentar retinian;5. spa[iu intraretinian ;

6. inima cristalinului;7. cornee primitivd;8. marginile cupei optice - cele doud straturisunt fuzionate - pars ceca retiniand;9. mezenchimul din iurul cupei optice.

.t.€

.#.BffiE Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

fig.4

' Celulele cu conuri Ei bastonaqe derivd din stratul neuroblastic extern.

' Stratul neuroblastic intern genereazd celulele ganglionare gi celulele de sus[inere ale retinei. Fac-torul de cregtere fibroblastic (FGF) asigurd diferen[ierea celulelor ganglionare retiniene.

' Axonii celulelor ganglionare formeazd stratul fibrelor nervoase, care delimiteazd suprafala internda retinei gi trecdirectin pediculul optic, contribuind latransformarea acestuiain nervoptic (sdptdm6na

" a 8-a) (fig.s).Toate straturile retinei definitive apar pdnd in luna a 8-a i.u.

Detaliu cupa opticd:1. strat pigmentar retinian;2. strat extern mezenchimul dinjurul cupei optice - sclera;3. strat intern al mezenchimului dinjurul cupei optice - coroida;4. pars ceca retiniand;5. cornee primitivd;6. spatiu intraretinian;7. strat neural retinian;8. stratul fibrelor neruoase:9. cristaloida;70. fibre cristaliniene secundare;77. inima cristalinului.

fig. 5

parte'a a IV-a - Atlas de Ernbrialogie g

MALFORMATII ALE CUPEI OPTICE

DEZLIPIRE DE RETINA - reprezintd reaparilia spatiului intraretinian sau de la inceput nefuzionarea

celor doud foite ale cupei optice.CICLOPIA - se formeazd un singur glob ocular pe linia mediand - cele doud cdmpuri optice converg

pe linia medianS, in absenta influentei exercitate de shh - sonic hedgehog.

MICROFTALMIE - glob ocular redus dezvoltat - poate fi asociat, at6t cu cauze genetice (aniridia),

c6t gi cu cauze infeclioase - infec{ii intrauterine. in acestcaz, este perturbatd opozitia veziculei optice

fa\b de ectodermul de suprafatd 9i este afectat procesul de inductie.ANOFTALMIE - absen{a ochiului - neformarea veziculei optice gi respectiv intreaga suitd inductivd

creatd de aceasta - foarte rard.CRIOFTAIMIE - malformalii multiple la nivelul globului ocular - globi oculari mici, cu defecte la nivelul

corneei, lipsa conjunctivei gi a pleoapelor, ochii fiind acoperiti de pielea frun[ii.

DEZVOLTAREA CORPULUI CILIAR

Cupa opticS, in partea anterioard formeazd partea oarbd a retinei, care se imparte in pars iridica (ce

contribuie la formarea irisului) gi pars ciliaris retinae (contribuie la diferentierea corpului ciliar) (schema 2).

Posterior de iris, cupa opticdimpreund cu mezenchimul coroidal formeazd corpul ciliar. Cristalinul este

legat de corpul ciliar printr-o re{ea de fibre elastice ce alcdtuiesc lig.suspensor al cristalinului. Prin contractia

musculaturii ciliare, prin intermediul lig.suspensor al cristalinului, corpul ciliar moduleazd forma cristalinului,

care va focaliza razele luminoase. in jurul inse(iei acestor fibre, corpul ciliar evolueazd astfel:. epiteliul cupei optice prolifereazd giformeazdun inel intens vascularizat, specializatin secretia umorii

apoase, in camera posterioard a globului ocular. Umoarea apoasd trece prin orificiul pupilar,ln camera an-

terioard. De la acest nivel este resorbit printr-o retea trabeculard in sinusul venos scleral - canalul Schlemm,

situatin unghiul iridocorneal al ochiului. Aceastd re[ea nu este definitivformatdin momentul naqterii.

lD Atlas de Embriologie - partea a IV-a

. celulele ectomezenchimale coroidale formeaza fibre musculare netede - m.ciliar- L a4-a - 5-ai.u., cu rolin procesul de acomodare vizualS.

Epiteliul ciliar se formeazd astfel:o parteo pigmentatd a epiteliului ciliar - extern - derivd din stratul extern al cupei optice Ei se continud

cu stratul pigmentar al retinei;

Corp ciliar, iris - schemd:L. strat neural retinian;2. strat pigmentar retinian;3. ora serratta;4. mezenchimul coroidal:5. sclera:6. lig.suspensor al cristalinului ;7. procese ciliare - epiteliul provenit din cupaopticd, central ax mezenchimal coroidal;8. canal Schlemm;9. epiteliul irisului;70. camera posterioard;L1. marginea orificiului pupilar;72. cornee;73. mm.ciliari:74. stroma irisului;1-5. camera anterioard.

14. 12.

1.

partea a IV-a - Atlas de Ernbriolagie llschema 2

. partea nepigmentarda epiteliului ciliar reprezintd prelungirea anterioard a retinei neurale, se con-tinud cu epiteliul posterior al irisului (fig.9).

Procesele ciliare se prezintd sub forma unor plici, create de cele doud straturi ale cupei optice, caieau un ax mezenchimal, apa(in6nd coroidei.

-**-T=e e=

Formare glob ocular:1. plica palpebrald;2. locul de fuziune alcelor doud plici palpe-brale;3. sac conjunctival;4. cornee;5. pars ceca retinae;6. sclerotica;7. coroida;8. strat pigmentarretinian;9. spatiu intraretinian;70. strat neural reti-nian;L1. cristalin;L2. primordiu corpvitros.

fl.i*;:

9

10

.L7

fig. 9

lZ Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

DEZVOLTAREA IRISULUI

La sf6rgitul 53 i.u., atdt marginea anterioard a cupei optice, c6t Ei mezenchimul coroidal adiacent seextinde pentru a forma un inelintre camera anterioard qi cea posterioard gi cristalin - inel ce reprezintdirisul.

Suprafa[a internd a irisului este tapetatd de un epiteliu subtire format prin fuziunea celor doud straturiintern gi extern ale cupei optice.

Sttoma irisului, care se afld superficial de stratul eltern pigmentar al irisului provine din mezenchimulcoroidal (schema 2).La acest nivel se gdsesc celule migrate din crestele neurale, care formeazd tesutulconjunctiv al stromei. Mm.sfincter gi dilatator pupilari (situatiin stroma irisului) -La -ai.u. derivd dinneuroectodermul cupei optice gi ac[ioneazd ca un diafragm ce controleazd diametrul pupilar qi cantitateade lumind ce va trece prin cristalin.

Culoarea ochilor depinde de gradul qi distributia celulelor pigmentare - cromatofore - in tesutul con-junctiv, slab vascularizat al irisului. Culoarea albastrui a irisului la majoritatea nou-ndscu{ilor, se dato-reazd unei pigmentari intrinseci a stratului extern pigmentar al acestuia. Celulele pigmentare apar instroma irisului in fata epiteliului pigmentar, formdnd stratul marginal anterior (ce contine melanocite qi

fibroblaqti). Densitatea mare a celulelor pigmentare in tesutul conjunctiv al irisului - stroma, explicd cu-loarea ochilorinchisd. Dacd celulele pigmentare se gdsesc doar la nivelul epiteliului posterior al irisului,atunci culoarea ochilor va fi albastrd. Heterocromia irisului se explicd prin modificdrile cauzate deinervatia simpaticd a globului ocular. Pigmentarea definitivd are loc intre 6 qi 10 luni postnatal.

ANIRIDIA CONGENITALA - reprezintd neformarea irisului gi se datoreazd opririiin evolu[ie a marginiicupei optice in S8 i.u. Se poate asocia cu glaucom sau cataractd congenitalS.

DEZVOLTAREA CRISTALI N U LU I

Vezicula cristaliniand reprezintd primordiul cristalinului, fiind de origine ectodermald. Cdnd aceastdveziculS se desprinde de ectoderm ( la nivelul cdruia s-a format), are formd sfericd gi prezintd o cavitate

partea a IV-a - Atlas de Embriologie 13

Ii:

interioard. Epiteliul peretelui anterior este cuboidal gi devine epiteliul cristalinian subcapsular. Celuleleperetelui posterior, incep6nd cuziua a 33-a i.u., se alungescin directie anterioard Ei se transformdinfibre cristaliniene primare, care treptat fac sd dispard cavitatea cristaliniand - sdptdm6na a 7-a i.u.(schema 3).

nt,il'l.

Iytit,

.J

1. ectoderm - viitor epiteliu anteriorcornean;2. cavitate a veziculei cristaliniene;3. epiteliul anterior al veziculeicristaliniene;4. strat pigmentar retinian;5. strat neural (proliferativ) retinian;6. epiteliul posterior al veziculeicristaliniene - celulele sale incepsd se alungeascd in direclieanterioard;7. pediculul optic;J9

1..

14 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

schema 3

t

fl

Nucleul acestor celule degenereazd, iar ele devin transparente, alcdtuind inima cristalinului (,,nucleulcristalinulu i ") (fig.6).

Marginea cristalinului se numegte zona ecuatoriald, fiind situatd la jumdtatea distan[ei dintre polulanterior Ei cel posterior cristalinian. Celulele de la acest nivel, cuboidale initial, se alungesc, iEi pierd

Cupa opticd:1. strat pigmentar al cupeioptice;2. spaliu intraretinian ;3. pars ciliaris a cupei optice;4. epiteliul anterior alvezicu I ei cri stal i niene ;5. rest al cavitd[ii veziculeicristaliniene;6. strat neural al cupeioptice;7. viitor corp vitros;8. strat al fibrelor nervoase;9. epiteliul posterior alvezicu Iei cristal i niene.

fig. 6partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 15

--IT

I nucleii gi se transformdin fibre cristaliniene secundare (fig.7). Dupd S a 8-a i.u., fibrele cristaliniene pri-

I mare sunt suplimentate cu fibre cristaliniene secundare. in timpul evoluliei sale, la periferia cristalinului

apare o tunicd vasculard cristalinianS, provenitd din mezenchimul vascular.

lL

Crist corp ciliar1-. strat pigimentar retinian;2. spatiu intraretinian;3. strat neural retinian;4. strat neural pigmentar deIa nivelulpars ciliaris retinae;5. stratul pigmentar de lanivelul pars ciliaris retinae;6. mezenchimul coroidal cecontribuie la formareastromei irisului;7. viitor corp vitros;8. fibre cristaliniene secun-dare:f . inima cristalinului ;70. vacuolizare a mezen-chimului situat anterior decupa opticd - viitoare camerdanterioard;77. stroma corneeand;72. epiteliul anterior cornean;13. capsu I a cristal i nu lu i.

12

tig.716 Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

1_0

13

Capsula cristalinului (membrana cristaloidd)va fi formatd de cdtre epiteliul anterior cristalinian 9i are

o structurd lamelarS. In partea anterioard a capsulei cristaliniene se afld membrana pupilarS, formatd

din mezenchimul situat posterior de cornee, mezenchim care se continud cu cel care va forma sclera.

in timpul dezvoltbrii, cristalinul este vascularizat de partea distald a arterei hialoide. in perioada fetald,

partea proximald a acestei artere degenereazd, iar tunica vasculard, impreund cu membrana pupilard

vor dispdrea, cristalinul devenind avascular.

MALFORMATI I CRISTALINIENE

. AFAKIA CONGENITATA - reprezintd lipsa de formare a cristalinului - se datoreazd lipsei de inductie

a veziculei cristaliniene asupra ectodermului adiacent.. CATARACTA CONGENITALA - in aceastb situalie, cristalinul este opac. Este incriminat de cele

mai multe ori, ca factor teratogen - rubeola, dar mai pot fi gi: radia{ii, defect enzimatic - galactozemia

congenitald.

NERVUL OPTIC

primordiul nervului optic este reprezentat de pediculul optic, care in partea ventralS prezintd fisura

coroidald. Fisura coroidald con[ine mezenchim vascular, din care se vor forma vasele hialoide. Artera hialoidd

- ramura din a.oftalmicd - vascularizeazd stratul intern al cupei optice, vezicula cristaliniand, precum qi

mezenchimul din interiorul cavitd[ii cupei optice. V.hialoidd dreneazd sdngele de la aceleaEi structuri. Atunci

c6nd vor fuziona marginile fisurii retiniene - S a 7-a i.u., vasele hialoide vor fi incluse in nervul optic primitiv.partea distalS a acestor vase va degenera, iar partea proximald persistd ca a. gi v. centrald a retinei.

Nervul optic prezintd trei teci, care se continud cu meningele cerebral:. teaca durald externd - este fibroasd gi groasS, din dura mater si se continud cu sclera;o teaca intermediard din arahnoidd;. teaca internd din pia mater.

partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 17

in centrur cupei optice, unde fisura retiniand este cea mai addncd, se formeazd discul optic - loc in

care retina se continui cu nervul optic. Discul optic reprezintd capdtul nervului optic ai corespunde petei

"t'$?,lr?nJjff1|"i:l'ffi';""re incepe tradiv in perioada retard ei se continud ei in primul an de via[d'

o pERSISTENTA A.HIALOIDE - pot rdmane mici resturi din partea distald a a'hialoide, care in mod

t"tl?J;fl",ff;t?Jj-.ll'3311r - apare din cauza intereratiei dintre tecile nervului optic ai sistemul

meningeal, asociatd cu cregterea presiunii LCR'

. coLoBOMA IRIDIANA - se datoreazd neinchideriifisurii coroidiene -intre SGST|'u' - se caracterizeazd

prin ripsa unui segment din iris. Este poziiionata ra ,,ora 5" pentru ochiur drept, gi la ,,ora 7" pentru cel st6ng1'

. coLoBoMA RETINO-COROIDALA - se caracte rizeazd prin lipsa unui segment din retind' coroida

sauchiarnervuloptic-neinchidereafisuriiretiniene.

FORMAREA COROIDEI 9l A SCLEROTICII

ln jurur cupei optice, se afrd mezenchimur, ra niverur cdruia se gasesc cerule migrate de la nivelul

cresteror neurare. ca urmare a acliunii inductoare a epiteriurui pigmentar al retinei, aceste celule se

diferentiazd 1n structuri cu ror vascurai gi mecanic, de sustinere la nivelul globului ocular' formdnd doud

straturi: unur intern, intens vascurarizat, asemdn6tor cu pii mater cerebrald - tunica cotoidd; Ei altul ex-

tern cu structura densd, cu fibre o" .ollg"n, asemdnStor cu dura mater cerebrarS - sclera'

coroida este alcatuitd dintr-o retea fibrilarS, in ochiurile cdreia se gesesc celule stelate gi pigmentare -s6 i.u. primere vase coroidare aparin S 15 i.u. Anterior de ora serrata, din mezenchimul coroidal se formeaza:

' mugchiul ciliar;.vaselecorpuluiciliar-axulcentralalacestora;o stroma irisului, la nivelul cdreia apar mm'pupilari'

screra opaca se continud anterior cu corneea, iar posterior cu dura mater la nivelul pedicului optic'

tB Atlas de Embriatogie - partea a IV-a

1

I

r

DEZVOLTAREA CORNEEI

Cristalinul are un efect inductor asupra ectodermului de suprafata adiacent, pe care-l transformd in

cornee - avasculard, transparentd, pluristratificatd'

Cupa opticd:1. strat extern - Pigmen-tar al cupei oqtice;2. epiteliul anterior alvezicu lei cristal i ni ene ;3. cornee primitivd;4. rest al cavitd[ii vezi-

culei cristaliniene;5. strat neural al cuPeioptice;6. viitor corq vitros;7. fibre cristaliniene Pri-mare provenite dinepiteliul posterior;8. mezenchimul din jurulcupei optice;9. spatiul intraretinian

fig. 8

partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 19

Corneea este formatd din:o strat epitelial anterior - extern, derivat din ectodermul adiacent;

. substan{ia propria sau stroma, care se continud cu sclera, derivat din celulele ectodermale bazale'

in aceastd stromd primitivd ajung celulele migrate din crestele neurale. Aceste celule, mezenchimale

morfologic, in timpul migrdrii, se transformd intr-un epiteliu cuboidal, formand

o stratul epitelial posterior care tapeteazd anterior camera anterioard a globului ocular - endoteliu

cornean' ^ ^^^-^+x ^^^+i+x+i ^r^c^,rra da anid hialrrrn 'te o a doua

celulele endoteliale corneene secretS cantitd{i crescute de acid hialuronic, ceea ce perml'

migrare a celulelor din crestele neurale, celule de naturd fibroblasticS' Aceste celule vor secreta fibre

de colagen, la nivelul matrixului stromei secundare corneene. Sub influen[a tiroxinei, este eliminatd apa

din matricea stromald 9i corneea va deveni transparentS.

FORMAREA CAVlTAlllon GLoBULUI OCULAR

camera anterioard se formea zd caurmare a unui proces de vacuolizare la nivelul mezenchimului din-

tre cristalin qi iris, Persistdnd:. anterior - un strat extern, ce se continud cu sclera Ei substanlia propria a corneei;

o posterior - membrana irido-pupilard, situata in fa[a cristalinului 9i a irisului'

camera anterioard este tapetatd de celule mezenchimale'

Gamera posterioard reprezintd spa[iul delimitat anterior de iris, iar posterior de cristalin 9i corpul ciliar'

cele doud camere comunicd prin orifiiiul pupilar gi conlin umoarea apoasd (schema 2)' umoarea apoasd

trece in sistemul venos - sinusul venos scleral - canalul schlemm - o structurd vasculard ce inconjoard

camera anterioard.pER5I5TENTA MEMBRANEI puplLARE - in cazul in care persistd in intregime, se produce alrezia

congenitald pupilard - foarte rar. poate fi par[iald, rdmdn6nd sub formd de benzi de [esut conjunctiv sau

arcade vasculare, ce acoperd pupila'ZO Atlas de Embriolagie - partea a IV-a

DEZVOLTAREA cORpULUt VTTROS $l A ARTEREI HIALOIDE

Mezenchimul care invadeazd cavitatea cupei optice, formeazd releaua fibrilard, careimpreund cu o

substanld gelatinoasd transparentd dispusd intre stratul neural retinian 9i cristalin, genereazd corpul

vitros (fig.7). Acesta este vascu larizalde cdtre artera hialoidd gi ramurile sale. Po(iunea arterei hialoide

de la nivelul corpului vitros degenereazd, prin apoptoza celulelor endoteliale, rdm6n6nd canalul hialoid'

DEZVOLTAREA PLEOAPELOR

pleoapele apar ca plici la nivelul pieliiin 57 i.u., care cresc peste cornee. Aceste plici palpebrale se

alungesc, iar in s9 vor veni in contact Ei vor fuziona (fig.g). inainte de redeschiderea fantei palpebrale,

de la nivelul lamei epiteliale comune apargenele gi mici glande. Redeschiderea pleoapelorincepein L5

i.u. gi este definitivd in L7 i.u..

spa[iul dintre globul ocular gi pleoape se numegte sac conjunctival. c6nd pleoapele sunt fuzionate,

apar numerogi muguri epiteliali din partea laterald a ectodermului - ce vor forma $landele lacrimale, a

cdror secrelie ajungein cavitateanazald, prin ductul nazo-lacrimal. La nagtere, aceste glande nu sunt

complet formate, de aceea inilial nou-ndscutul pllnge,fdrd lacrimi'

ABLEFARIA - reprezintd lipsa de formare a pleoapelor, prin atrezia picilor palpebrale'

EPICANTUS - reprezintd persisten[a unei plici tegumentare, ce acoperd un$hiul intern al ochiului'

CONCLUZIE:

Structurile globului ocular derivd din:

A. vezicule cerebrale - neuloectoderm. cupa opticd: retina, epiteliul irisului, mugchii sfincter gi dilatator pupilar, precum 9i procesele

ciliare gi ePiteliul ciliar;partea a IV-a - Atlas de Ernbrialogie 2l

iil

ltil

I

ili

11

tl

. pedicul optic - nerv optic;

B. ectoderm adiacent veziculei optice - de suptafa{d:. vezicula cristaliniand - cristalin;. epiteliul anterior corneei.

C. mezenchimul:. din jurul cupei optice: a. strat intern - coroida gi stroma irisului, mm.ciliari, axul mexenchimal

din interiorul proceselor ciliare; b. - strat extern - sclera;o din interiorul cupei optice, anterior de cristalin - mezoteliul camerei anterioare, membrana iri-

dopupilard, camera PosterioarS;o din interiorul cupei optice , posterior de cristalin - corpul vitros.

D. celule migrate de la nivelul crestelor neurale:o la nivelul mezenchimului din jurul cupei optice;o la nivelul stromei irisului;o la nivelul stromei corneene.

DEZVOLTAREA LABIRINTULUI MEMBRANOS

Din punct de vedere anatomic, urechea prezintd trei pdrti: externd, medie 9i internd. Prima care se

formeaza este cea internd. in ziua 22 i.u., ectodermul adiacent mielencefalului (partea caudalS a

rombencefalului) se condenseazd gi formeazS placoda oticd.

Acest proces se datoreazd semnalelor inductoare de la nivelul mezodermului paraxial 9i a notocordu-

lui, cdtre ectodermul de suprafatd.placoda oticd se invagineazd generdnd foseta auditivi sau otica. Marginile acestei fosete se apropie

una de cealalt6, iarin final fuzioneazd. Ca urmare apare vezicula oticd sau auditivd sau otocist, care se

desprinde de ectodermul de suprafald (fig.1-O). Otocistul reprezintd primordiul labirintului membranos.

?Z Atlas de Ernbriologie - partea a IV-a

L..

2

, \

Sectiune frontald Ia nivelulrombencefalului:1. ectoderm (de su7rafatd):2. tocut de desPrindere al

veziculei otice3. vezicula oticd;4. ganglion acusticofacial ;5. rombencefal;

fig. 1_0

Din portiunea sa craniale gi laterald se formea zd un diverticul, din care vor lua na9tere ductul $i sacul

endolimfatic. Restul veziculei otice prezintd doud regiuni distincte:

. partea dorsalS - numitd 9i utriculard - va genera utricula Ei canalele semicirculare;

. partea ventrald - saculare - va forma sacula 9i ductul cohlear'partea a IV-a - Atlas de Embriologie 23

COHLEEA

Ductul cohlear apare sub forma unui diverticul tubular, ce se alun$eqte din po(iunea ventralS saculard

a veziculei otice gi ia forma literei ,,J" (S 5 i.u.). Ulterior acesta se spiraleazd de doud ori gijumdtate in

jurul unui ax central, numit modiol. comunicarea ductului cohlear cu cohleea se Tngusteazd' formand

ductul reuniens (schema 4).

Labirint membranos - schemd:

7. creste amPulare;2. utricula;3. macuta de ta nivelul saculei;

4. canalcohlear;5. sacula;6. ductulreuniens;7. cana! semicircular Posterior;8. cana! semicircular lateral;

9. cana! semicircular suPerior;

70. creasta amPulard a canalului

semici rcul ar suPerior.

?4Atlas de Embriolagie - partea a IV'a

schema 4

in 59 i.u., mezenchimul din jurul labirintului membranos, se condrificd, apdrdnd capsula oticd, sub

influenla inductoare a otocistului.(fig.11-) intre L3 i.u. Ei L5 i.u, la acest nivel au loc procese de va-

cuolizare, generbnd aparilia unei cavitSli, in care este suspendat labirintul membranos. Aceastd cavitate

con[ine doud spalii perilimfatice - rampa timpanicd gi cea vestibulard, iar spatiul dintre labirintul mem-

branos Ei peretele capsulei otice se numeqte spaliul perilimfatic'

Capsula oticd se va osifica intre S 1-6 i.u. qi S 23 i.u., formdnd po(iunea pietroasd a osului temporal,

iar cavitatea se va numi labirint osos.Ductul cohlear este separat de rampa vestibulard prin membrana vestibulard (Reissner) 9i de cea

timpanicd prin membrana bazilard. Peretele lateral al ductului cohlear rdmdne atagat de cartilajulincon-

jur6tor prin ligamentul sPiral.

7,,"v

'.r

,'3

-t,-a

.fvt'4

a.

Vezicula oticd - detaliu:7. condensarea ca7sulei otice;2. ganglion auditiv;3. portiunea vestibulard - ionc-[iune cu ductul endolimfatic4. neuroepiteliu - rombencefal.

fig. It

t,l

**tFryo*

partea a IV-a - Atlas de Ernbriologie 25

Canal cohlear - schemd:A. canalcohlear;B. organ Corti;C. cetute senzoriale ciliate -sir extern - creasta externd;D. membrana bazilard;E. membrana tectoria;1. membrana vestibulard;2. ramPa vestibulard;3. modiol; tr4. membrana bazilard:5. timbus sPiral (creasta in-

ternd);6. fibrele nervului cohlear;7. ligament sqiral

schema 5

organul spiral corti se diferen[iazd din celulele de la nivelul ductului cohlear, in s 7 i'u' La acest nivel

ajung dendritele neuronilor senzoriali din ganglionul spiral corti ( ganglion cohleaO' celulele de la nivelul

canalului cohlear formeazddoua creste --internS - limbul spiral 9i externd. creasta externe se imparte

intr-un rdnd intern - celule de sus{inere gi trei-patru Eiruri externe de celule ciliate - celulele senzoriale

ale sistemului auditiv. Aceste celule sunlacoperite de membrana tectoria - o membrana fibroasd gelati-

noasd, atagata de limbusur spirar (schema 5). Celulele senzoriale gi membrana tectoria formeazS im-

preune organul corti. lmpulsurile de la acest nivel sunt transmise cdtre ganglionul spiral prin fibrele

cohleare ale nervului cranian vestibulo-cohlear (vlll)'

ZE Atlas de Embriologie - partea a IV-a

CANALE SEMICIRCULARE

in 57 i.u., din po(iunea utriculard a veziculei optice se formeazdtrei diverticuli aplatiza[i, ce reprezintd

primordiile ductelor semicirculare anterior, posterior gi lateral. La unul din capetele acestor diverticuli,

apare o micd expansiune, ce reprezintd ampulele acestor ducte. Celulele de la nivelul ampulelor formeazd

o creastd - creasta ampulard, care conline celule senzoriale ale analizatorului vestibular.portiunea centralS a diverticulelor fuzioneazd gi apoi se resoarbe, transformdnd aceste structuri ln

canale semicirculare. Canalul semimembranos posterior fuzioneazd cu cel superior, astfelincdt la nivelul

utriculei vor exista doar cinci orificii de deschidere ale acestora.UTRICUIA. SACULAUtricula se separa de saculd, rdm6ndd unite prin ductul endolimfatic. La nivelul lor apar maculele, ce

conlin celule senzoriale ciliate gi celule de suslinere. Deasupra celulelor senzoriale, se afl6 o membrand

in ochiurile cdreia se $dsesc incluziuni calcare - membrana otoliticd.

GANGLIONUL ACUSTICO.FACIAL

in momentul apariliei veziculei optice, se desprinde un grup de celule, care se deplaseazd medial 9i

formeazd ganglionul acustico-facial. Acest ganglion se imparte in ganglion facial 9i ganglion auditiv sau

statoacustic. Ganglionul auditiv se va diferentia in doud po(iuni:o po(iunea cohleard - care va primi informa[ii de la nivelul organului Corti - formdnd ganglionul spiral

Cortiintre L2i.u. 9i L3 i.u.;o por[iuneavestibula16,careva primi impulsuri de la nivelul maculelorutriculei 9i saculei, precum 9i

de la nivelul crestelor ampulare.

SINOTUS se caracterizeazd prin fuzionarea veziculelor otice pe linia mediand.

SURDITATE CONGENITALa se datoreazd evoluliei anormale a otocistului. Poate fi cauzatS de unele

muta[ii genetice, precum gi de infectarea cu virusul rubeolei, in perioada 57 i.u. - S 8 i.u, poliomielita,

eritroblastoza fetalS, diabet, hipotiroidism sau toxoplasmozd.partea a IV'a - Atlas de Ernbriologie ?7