CAPITOLUL 4. APA 4.1. Introducere

28

CAPITOLUL 4. APA

4.1. Introducere

Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi

s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său.

Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.

Cadru legislativ

Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificată de Legea nr. 310/2004 respectiv Legea nr. 112/2006, prin care Administraţia Naţională “Apele Române “ este desemnată administrator al apelor din domeniul public.

Categoriile şi condiţiile tehnice de calitate pentru apele de suprafaţă sunt precizate în Ordinul 1146 din 10.12.2002 “Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă”.

Din luna august 2006, clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”

Calitatea apei potabile este reglementată de Legea nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004

Caracterizarea calităţii apelor subterane se face în conformitate cu Legea apei potabile nr. 458/2002.

Pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiza a probelor

29

din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă există HG nr. 100/2002 modificată de HG nr. 662/2005. Date fiind problemele extrem de complexe pe care le implică existenţa poluanţilor reziduali în efluenţii staţiilor de epurare mecanico-biologică a apelor uzate şi eforturile financiare deosebite pe care le presupune rezolvarea acestor probleme, sunt impuse o serie de condiţii, reglementate pe plan local, în România prin Normele Tehnice de Protecţia Apelor, iar pe plan european, pentru ţările membre, prin Directivele Consiliului Comunităţii Economice Europene, nr. 271/91, nr. 676/91 şi prin Programul de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Europa.

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr.188/2002, modificată prin HG nr. 352/2005 care aprobă Normele tehnice NTPA-011/2005 privind condiţiile de colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA-001/2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti în receptori naturali.

Alături de reglementările amintite mai sus legislaţia cu privire la apele uzate cuprinde:

HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Ordin nr. 241/2005 pentru aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele /spaţiile hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile)

HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt , în judeţul

Covasna se împart: - resurse de apă de suprafaţă care în anul 2008, pe baza calculelor

Staţiei Hidrologice au fost: - B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 341,5 mil. mc - B.H.R. Negru la Reci 204,3 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 66,7 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 51,2 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 62,9 mil. mc - B.H. Aita la Aita 20,1 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 15,1 mil. mc - B.H. Baraolt la Baraolt 48,7 mil. mc - B.H. Vîrghiş la Vîrghiş 89,2 mil. mc - B.H. Zagon la Zagon 12,7 mil. mc

TOTAL 912,4 mil. mc

30

Tabel.nr. 4.2.1 - 1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Covasna 3981,007 mii mc 2095,4 mii mc 23.605,515 mii mc 10.945,84 mii mc

4.2.2. Prelevări de apă

Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 211 beneficiari, dintre care 58 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 40 de captări subterane şi 14 de captări de suprafaţă.

Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului - abonament privind prestarea de servicii de gospodărirea apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm. Vâlcea.

Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract - abonament cu 58 beneficiari dintre aceştia 39 pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 26 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr.107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

4. 3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea râurilor interioare Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2008 sunt monitorizate:

11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare

31 de foraje - 26 foraje hidrogeologice - 5 foraje pentru potabilizare

19 surse de poluare Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform

Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate

31

biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel:

A. Analize Biologice B. Determinări Fizico - Chimice la sedimente C. Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice În

Apă Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari:

C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi

La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2008, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în:

- monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring pentru potabilizare - monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD

Potrivit clasificării prezentate, indicatorii de calitate monitorizaţi se încadrează în clasele de calitate conform tabelului următor Tab. 4.3.1 - 1

Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul anului 2008 starea chimică a fost determinată la nivelul a 11 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cupruluişi plumbului.

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2008 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a şi a II-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă. Încadrarea lor este prezentat în tabelul 4.3.1 - 1.

Tabel.nr. 4.3.1 - 1 Încadrare în clasele de calitate anul 2008

Râul Secţiunea

Încadr. finală

R.Olt

Micfalău II

Ilieni II

Araci II

R. Negru Catalina II

Chichiş II

32

pr. Caşin Ruseni II

pr. Covasna Amonte captare A2

Boroşneu Mare II

pr. Cormoş Amonte Filia II

Amonte captare A3

pr. Baraolt Baraolt III

pr. Ozunca Amonte Băţanii Mari I

pr. Aita Amonte Aita Medie I

pr. Marcuşa Amonte confl. R Negru II

pr. Talomir Amonte confl. R Olt II

pr. Târlung Amonte confl. R Negru I

Încadrarea apelor de suprafaţă, jud. Covasna, 2008

22%

67%

11%

clasa I clasa II clasa III

Fig. 4.3.1 - 1 Încadrarea apelor de suprafaţă

Din punct de vedere biologic, în secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă, calitatea apelor este încadrat în clasele I, II şi III de calitate. Se urmăresc indicatorii: fitoplancton, microfitobentos şi macrozoobentos. Clasa de calitate a III-a este datorat indicatorului macrozoobentos în cazul Râului Olt - secţiunea Ilieni, Râul Negru - secţiunea Catalina, pârâul Caşin, pârâul Mărcuşa, pârâul Covasna. Din pârâul Baraolt nu s-au prelevat probe biologice din cauza substratului acoperit cu un strat gros de colonii de Sphaerotilus, care plutesc în masa apei, lipsa organismelor macrozoobentale - astfel de secţiuni fac parte din clasa de calitate V.

În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele

analizelor efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile medii anuale pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în următoarele grafice:

33

Regimul de acidifiere al apelor de suprafaţă, 2008

8,0

5

8,4

2

8

7,4

5

7,9

2

8,4

2

8,6

9

6,5 7 7,5 8 8,5 9

Baraolt

Virghis

Casin

Covasna

Bisca Mare

Buzau

Cormos

PH

Fig.nr. 4.3.1 - 2 Cursuri de ape naturale - regimul de acidifiere

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

mg/l

Baraolt Virghis Casin Covasna Bisca

Mare

Buzau Cormos

Regimul de oxigen al apelor de suprafaţă, 2008

Od

CBO5

CCO-Mn

Fig.nr. 4.3.1 - 3 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

34

0

10

20

30

40

50

60

70

80

µg/l


Mare

Buzau Cormos

Indicatorii chimici relevanţi, 2008

Fenoli

Deterg

Fig.nr. 4.3.1 - 4 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

mg/l


Mare

Buzau Cormos

Nutrienţi al apelor de suprafaţă, 2008

NH4+

NO2-

NO3-

Fig.nr. 4.3.1 - 5 Cursuri de ape naturale- nutrienţi

35

Regimul de acidifiere al apelor de suprafaţă, 2008

7,8

1

8,1

6

8,1

7,9

7

7,8

97,9

2

7,7

4

7,5 7,6 7,7 7,8 7,9 8 8,1 8,2

Micfalau

Araci

Ilieni

Baraolt-Aug.

Catalina

Chichis

Let

PH

Fig.nr. 4.3.1 - 6 Cursuri de ape naturale - regimul de acidifiere

Regimul de oxigen al apelor de suprafaţă, 2008

0

1

2

3

4

5

6

Micfalau Araci Ilieni Baraolt-

Aug.

Catalina Chichis Let

mg

/l

Od

CBO5

CCO-Mn

R.Olt R.Negru

Fig.nr. 4.3.1 - 7 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

36

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

µg/l


Aug.


Indicatorii chimici relevanţi, 2008

Fenoli

Deterg

Fig.nr. 4.3.1 - 8 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

0,09

mg/l


Aug.


Nutrienţi al apelor de suprafaţă, 2008

NH4+

NO2-

NO3-

Fig.nr. 4.3.1 - 9 Cursuri de ape naturale - nutrienţi

4.3.2. Starea lacurilor

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor,

numită şi „moartea lacurilor‟, ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Putin câte puţin, lacul se colmatează, se ingustează şi dispare.

Eutrofizarea este o urmare a utilizării exagerate a îngrăşămintelor, fie ele artificiale sau naturale, dar şi a altor deşeuri.

37

Limitarea masei de alge în ape, mai ales în cele stătătoare se datorează concentraţiei insuficiente a unui nutrient anorganic, uneori azotul dar mai ales fosforul.

Ştim că aceşti nutrienţi pot proveni şi din agricultură, dar ei apar şi din reziduuri industriale sau în cazul P, din gospodării. Introducerea fosfatului de sodiu în detergenţii utilizaţi la maşinile de spălat, a dus la deversarea integrală a acestuia în apele reziduale, şi de acolo în ultima instanţă în râuri sau lacuri. In multe ţări este interzisă folosirea fosfaţilor în detergenţii comerciali.

În aceste medii de cele mai multe ori nutrientul limitant este fosforul, astfel că deversările de ape uzate cu conţinut de fosfaţi în râuri şi lacuri au ca rezultat înmulţirea peste măsură a algelor, care în timpul nopţii sunt consumatoare de oxigen împiedicând dezvoltarea animalelor din nivelele trofice superioare.

Anexa V a Directivei Cadru precizează elementele biologice de calitate utilizate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor care include, compoziţia şi abundenţa florei şi faunei acvatice.

În anul 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a monitorizat 3 lacuri artificiale din judeţ: Belin, Reci, Pădureni şi două zone umede Micloşoara şi Buffogo.

Indicatorii fizico-chimici urmăriţi in această perioadă au fost următorii:

Temperatura aerului Temperatura apei Culoare Miros pH Consumul biochimic de oxigen (5 zile) Consumul chimic de oxigen (metoda cu permanganat de

potasiu) Oxigen dizolvat Fosfor total

Indicatorii biologici urmăriţi sunt:

Compoziţia zooplanctonului - index saprobic Compoziţia fitobentosului - index saprobic Clorofila "a"- grad de eutrofizare

În vederea estimării stadiului trofic al unui lac trebuie să se preleveze probe din mai multe secţiuni, minim trei: ieşire lac (baraj), mijloc lac, intrare lac (coada lacului).

Astfel la Belin, Reci, Pădureni sunt trei puncte de prelevare. Pe adâncime s-a stabilit un singur profil de recoltare şi anume

suprafaţa apei (10 - 20 cm sub oglinda apei), partea superioară a zonei fotice. Lacul Belin are suprafaţa de 3 ha, fiind sensibil la variaţiile termice şi la

cantitatea precipitaţilor. Alimentarea lacului este deficitară, mai ales în lunile de vară când este secetă.

Lacul Reci având suprafaţa de 23 ha reacţionează la schimbările de condiţii ca un întreg asemănător lacului Belin prezentând aceleaşi variaţii sezoniere.

Lacul Pădureni cu suprafaţa de 86 ha este lacul cu ceea mai mare suprafaţă din judeţ, având un rol important în agrement.

38

Este alimentat de pârâul Beşeneu care are temperatura scăzută tot timpul anului şi gradul de curăţenie satisfăcător care se menţine cu mici devieri pe toată masa apei. Un fenomen mai interesant se observă la analiza biomasei, care prezintă variaţii substanţiale care sunt dependente de variaţiile sezoniere care au loc.

Consecutiv în fiecare an se observă fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor şi uniformizarea biocenozei fitoplanctonice.

În această perioadă se observă hipertofierea , fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului.

Fig.nr. 4.3.2 - 1 Lacul Pădureni 2008

Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Ord 161 /2006 privind

clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, este următoarea:

Tabel.nr. 4.3.2 - 1 Încadrare în clasele de calitate pentru anul 2008

Lacul Media

CCOMn mgO2/l

Media CBO5 mgO2/l

Media O2

dizolvat mgO2/l

Clasa de calitate

Media index

saprobic zooplan

cton

Media index

saprobic zooplan

cton

Media index

saprobic fitobent

os

Clasa de calitate

Reci 5.87 2.69 3.7 V 1.77 1.77 1.92 II

Pădureni 4.28 1.7 3.68 V 1.73 1.73 2.05 II

Belin 5.52 2.82 3.12 V 1.7 1.7 1.99 II

39

Fig.nr. 4.3.2 - 2 - Lacul Pădureni 2008

4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate

Fig.nr. 4.3.2.1 - 1 Comunităţi de crustacee

40

Evoluţia stării trofice a lacului Belin în anul 2008

0,066

0,006

0,087

0,072

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1

mai

iunie

august

octombrie

mg/l f

osfo

r

fosfor total

Fig.nr. 4.3.2.1 - 2 Evoluţia stării trofice a lacului Belin în anul 2008 - fosfor total

3,94

9,27

29,2

12,62

0 5 10 15 20 25 30

micrograme/litru

mai-mezotrof

iunie-mezotrof

august-hipertrof

octombrie-eutrof

Evoluţia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic -

Clorofila "a", Lacul Belin 2008

Clorofila "a"

Fig.nr. 4.3.2.1 - 3 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Belin 2008

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 1 Lacul Belin - elemente biologice

Luna index saprobic

zooplancton index saprobic

fitobentos

Mai - 08

1.35 1.57

1.8 2.83

1.82 2.07

Media 1.65 2.15

Iunie - 08

1.87 1.88

1.96 1.85

1.72 1.98

Media 1.85 1.90

41

Luna index saprobic


fitobentos

August - 08

1.89 1.79

1.81 1.9

1.79 2.12

Media 1.83 1.93

Oct. - 08

1.66 1.89

1.54 2.51

1.24 1.8

Media 1.48 2.06

Fig.nr. 4.3.2.1 - 4 - Lacul Reci 2008

0,27

0,37

0

0,049

0 0,1 0,2 0,3 0,4

aprilie

iunie

august

octombrie

mg P

/l

Evoluţia stării trofice a lacului Reci în anul 2008

fosfor total

Fig.nr. 4.3.2.1 - 5 Evoluţia stării trofice a lacului Reci în anul 2008 - fosfor total

42

0 5 10 15 20 25

apr. 2008-oligotrof

iunie 2008-mezotrof

aug.2008-eutrof

oct.2008-mezotrof

1,04

12,62

20,12

10,38

micrograme/litru

Evolutia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic -Clorofila "a", Lacul Reci 2008

Clorofila "a"

Fig.nr. 4.3.2.1 - 6 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Reci 2008

În structura comunitatii de crustacee zooplanctonice din cele trei lacuri, Belin, Reci, Pădureni s-au identificat foarte multe specii de cladocere, Daphnia cucullata, Ceriodaphnia pulchella si Bosmina longirostris şi specii de copepode, Cyclops sp etc

Fig.nr. 4.3.2.1 - 7 Bosmina longirostris

43

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 2 Lacul Reci - elemente biologice

Luna index saprobic


fitobentos

apr.08

1,71 1,75

1,73 1,59

1,75 2,1

Media 1,73 1,81

iun.08

1,67 2,16

1,83 1,7

1,74 1,45

Media 1,74 1,77

aug.08

1,71 2

1,78 2,73

1,89 2,06

Media 1,79 2,26

oct.08

1,87 1,73

1,87 2,07

1,76 1,79

Media 1,83 1,86

Evoluţia stării trofice a Lacului Pădureni în anul 2008

0,041

0,303

0,66

0

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

aprilie

iunie

iulie

oct.

mgP/L

fosfor total

Fig.nr. 4.3.2.1 - 8 Evoluţia stării trofice a lacului Pădureni în anul 2008 - fosfor total

44

4,93

14,4

10,06

4,73

0 2 4 6 8 10 12 14 16

migrograme/litru

apr. 2008-mezotrof

iunie 2008-eutrof

iulie 2008-mezotrof

oct. 2008-mezotrof

Evoluţia gradului de eutrofizare după indicatorul biologic

- Clorofila "a",

Lacul Pădureni 2008

Clorofila "a"

Fig.nr. 4.2.2.1 - 9 Evoluţia gradului de eutrofizare - Lacul Pădureni 2008

Fig.nr. 4.2.2.1 - 10 Karatella quadrata

Tabel.nr. 4.3.2.1 - 3 Lacul Pădureni - elemente biologice

Luna index saprobic


fitobentos

apr.08

1,86 1,87

2,06 2,8

2,067 1,76

Media 1,99 2,14

45

Luna index saprobic


fitobentos

iun.08

2 1,86

1,90 2,10

1,52 2,29

Media 1,80 2,08

iul.08

1,11 1,90

1,58 1,81

1,61 2,11

Media 1,43 1,94

oct.08

1,90 2,25

1,55 2,11

1,73 1,84

Media 1,72 2,06

Fig.nr. 4.3.2.1 - 11 Cyclops strenuus

4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei

Tabel.nr. 4.3.2.2 - 1 Lacul Belin (calitatea apei din punct de vedere chimic) Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5

mai.08

8,36 2,84 3,84 1,43

8,14 3,35 2,82 0,3

7,93 3,42 2,57 1,11

Media 8,14 3,20 3,07 0,94

iun.08

8,09 4,52 2,88 2,26

8,1 5,06 2,7 1,19

8,09 4,6 2,68 1,66

Media 8,09 4,72 2,75 1,70

aug.08

8,37 2,6 3 1,69

7,83 14,89 2,04 9,67

7,8 11,53 2,09 7,49

Media 8 9,67 2,37 6,28

oct.08

8,56 2,81 3,87 1,49

8,4 4,36 4,56 2,38

8,4 6,36 4,46 3,31

Media 8,45 4,51 4,29 2,39

46

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,83 - 8,56 caracteristice apelor slab alcaline

8,14

8,098

8,45

3,2

4,72

9,67

4,51

3,072,75

2,37

4,29

0,94

1,7

6,28

2,39

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

mg O

2/l

Ph CCOMn O2 dizolvat CBO5

Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul

Belin

mai

iunie

august

octombrie

Fig.nr. 4.3.2.2 - 1 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul

Belin (valori medii)

Tabel.nr. 4.3.2.2 - 2 Lacul Reci (calitatea apei din punct de vedere chimic)

Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5

apr.08

8,57 6,44 3,31 2,48

8,59 6,83 3,44 2,22

8,58 6,52 3,16 2,01

Media 8,58 6,59 3,30 2,23

iun.08

8,43 6,54 3,35 1,7

8,42 6,85 3,25 1,99

8,44 6,31 3,36 1,75

Media 8,43 6,56 3,32 1,81

aug.08

8,7 6,65 2,94 4,32

8,7 7,03 2,86 4,56

8,73 5,88 3,27 3,82

Media 8,71 6,52 3,02 4,23

oct.08

8,21 3,4 7,07 3,91

7,88 3,1 3,87 1,32

8,11 4,95 4,57 2,24

Media 8,06 3,81 5,17 2,49

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse

între 7,88 - 8,73 caracteristice apelor slab alcaline

47

8,58

8,43

8,71

8,06

6,59

6,56

6,52

3,81 3,33,32

3,02

5,17

2,23

1,81

4,23

2,49

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

mg O

2/l

Ph CCOMn O2 dizolvat CBO5

Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 -

Lacul Reci

aprilie

iunie

august

octombrie

Fig.nr. 4.3.2.2 - 2 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Reci (valori medii)

Tabel.nr. 4.3.2.2 - 3 Lacul Pădureni (calitatea apei din punct de vedere chimic)

Luna pH CCOMn O2 dizolvat CBO5

apr.08

8,27 2,62 3,24 0,95

8,62 3,71 3,45 0,35

8,36 4,41 3,24 2,24

Media 8,41 3,58 3,31 1,18

iun.08

8,22 2,81 3,02 1,03

8,65 6,39 4,38 2,59

8,62 6 4,36 2,5

Media 8,49 5,06 3,92 2,04

iul.08

8,31 5,37 3,21 0,75

8,18 5,89 3,13 2,05

7,93 5,45 1,9 1,4

Media 8,14 5,57 2,74 1,4

oct.08

8,26 2,73 4,91 2,18

8,89 2,51 4,56 2,07

8,37 3,55 4,79 2,34

Media 8,50 2,93 4,75 2,19

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse

între 7,93 - 8,89 caracteristice apelor slab alcaline

48

8,41

3,58

3,31

1,18

8,49

5,06

3,92

2,04

8,14

5,57

2,74

1,4

8,5

2,93

4,75

2,19

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

mg O

2/l

aprilie iunie iulie octombrie

Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008- Lacul

Pădureni

Ph

CCOMn

O2 dizolvat

CBO5

Fig.nr. 4.3.2.2 - 3 Evoluţia principalilor indicatori chimici în anul 2008 - Lacul Pădureni (valori medii)

Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi prelucrarea datelor din domeniu sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate.

Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate.

Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă aria protejată Buffogo şi Micloşoara.

Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic.

Fig.nr. 4.3.2.2 - 4 Zona Buffogo

49



Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale,

calitatea apei încadrându-se în stadiul mezotrofic. În lunile mai şi septembrie 2008 s-au urmărit indicatori fizico-chimici din

care menţionăm: pH, CCOMn, CBO5, P total, oxigen dizolvat şi indicatorii biologici:clorofila”a”, Compoziţia zooplanctonului - index saprobic, Compoziţia fitobentosului - index saprobic

pH-ul a înregistrat în perioada de prelevare a probelor valori cuprinse între 7,33 – 7,56 caracteristice apelor slab alcaline

În lunile mai şi septembrie zona umedă Micloşoara a avut o biocenoză bine formată, echilibrată, valoarea indexului saprobic zooplancton fiind cuprinsă între 1,64 - 1,81 căreia îi corespunde clasa I de calitate, iar valoarea indexului saprobic fitobentos fiind cuprins între de 2,02 - 2, 07, caracteristică clasei a II-a de calitate, indicând o calitate bună a apei din punct de vedere al încărcăturii cu substanţe organice biodegradabile

50

Fosforul total atinge valori între 0,1929 mgP/l în luna mai şi 1,120 mgP/l, încadrându-se în zona hipertrofă. La acest indicator nu au fost observate modificări semnificative în evoluţia stării bălţilor.

Este de menţionat faptul că există o creştere a încărcării cu materii organice a masei de apă, pe perioada verii, cât şi scăderea valorii oxigenului dizolvat 0,84 mg O2/l în luna mai, ceea ce ne indică faptul, că suprafeţele de apă, sunt foarte sensibile la lipsa precipitaţiilor, la schimbările de temperatură, reacţionând prompt şi puternic, la cele mai mici variaţii ale acestora.

În acelaşi timp s-a observat prezenţa unor cantităţi însemnate de alge

4.4. Ape subterane În judeţul Covasna rezerva de apă subterană tehnic utilizabilă în anul

2008 a fost de 23605,515 mii mc iar volumul de apă din surse subterane utilizate în anul 2008 a fost de 10945,84 mii mc.

Beneficiarii au încheiat contract abonament cu Apele Romane pentru prelevarea apei din 40 de captări subterane şi 14 captări de suprafaţă, iar S.G.A. – Covasna a încheiat contract abonament cu 58 beneficiari pentru asigurarea apei brute . Sistemul de Gospodărirea Apelor – Covasna a monitorizat calitatea apelor subterane făcând analize de laborator prin foraje de supraveghere .

În cursul anului 2008 s-a monitorizat calitatea apelor subterane prin forajele prezentate în tabelul 4.4.1:

Tabel.nr. 4.4.1 Foraje

Luna

Forajul

Indicatori depăşiţi

Martie P6, P39

SC GospCom SA Sf.Gheorghe Nu s-au înregistrat depăşiri

P1 Consiliul Local Breţcu Mn

Aprilie

P1 SC GospCom Srl Tg.Secuiesc

Mn, Fe total, Coliformi total


Mai

F4, F5 - Ghidfalău Cd, Fe total

F1, F2 Ilieni Mn, Fe total, Cd

F4, F5 Ilieni – Ozun Fe total, Mn,

F6, F7 Ilieni – Ozun Mn, Fe total, Cd, amoniu

F1, F2 Reci Pb, Mn, Fe total

F4, Mărtineni Fe total, Mn

F6 Mărtineni Nu sunt depăşiri

F2, F3 Tg.Secuiesc Pb, Mn, amoniu, Fe total

F4, F5 Tg.Secuiesc Fe total, Mn, Ni

F6 Tg.Secuiesc Fe total, Mn,Cd

F2, F3 Augustin - Căpeni Fe total, Mn

F4, F5 Augustin - Căpeni Fe total, Cd, Pb, amoniu

F1, F2 Tălişoara Pb, Fe total

Iunie P30

SC GospCom Srl Tg.Secuiesc

Fe total, Coliformi total

51

Trim III

P6 SC GospCom SA Sf. Gheorghe

Nu s-au înregistrat depăşiri

P39 SC GospCom SA Sf. Gheorghe

Coliformi total


P1, P30 SC GospCom Srl Tg.Secuiesc

Fe total, Mn

F4, F5 - Ghidfalău Mn, Fe total,

F1, F2 Ilieni – Ozun Mn, Fe total

F4 Ilieni – Ozun Fe total

F5 Ilieni – Ozun Nu s-au înregistrat depăşiri

F6, F7 Ilieni – Ozun Fe total, Mn

F4, F6 Mărtineni Mn, Fe total, azotaţi

F1, F3 Reci Mn, Fe total

F2 Tg.Secuiesc Nu s-au înregistrat depăşiri

F3 Tg.Secuiesc Mn, Fe total,amoniu

F4, F5 Tg.Secuiesc Mn, Fe total

F6 Tg.Secuiesc Amoniu, Fe total, Mn

F2, F3 Augustin - Căpeni Fe total, Mn

F4, F5 Augustin - Căpeni Fe total, Mn, amoniu

F1, F2 Tălişoara Mn, Fe total

Trim IV

P6, P39 SC GospCom SA Sf. Gheorghe

Nu s-au înregistrat depăşiri

P1, P30 SC GospCom SA Tg.Secuiesc

Mn, Fe total

4.5. Apa potabilă Reţele de alimentare cu apă potabilă

În cele 5 oraşe din judeţ există alimentare cu apă (din foraje de medie adâncime sau de suprafaţă) în sistem centralizat.

Conform analizelor efectuate în anul 2008 de Serviciul EFMAAS din cadrul DSP Covasna, care a monitorizat calitatea apei potabile atât din mediul urban cât şi în mediul rural, conform H.G. 974/2004 şi conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată de Legea nr. 311/2004:

La Sf.Gheorghe din numărul total de probe recoltate toate probele au fost corespunzătoare

La Covasna din totalul probelor recoltate 2% nu corespund din punct de vedere microbiologic şi 5% nu corespund din punct de vedere fizico-chimic

La Tg.Secuiesc din totalul probelor recoltate 7% nu corespund din punct de vedere fizico chimic

La Înt.Buzăului din totalul probelor recoltate 1% nu corespund din punct de vedere fizico chimic

La Baraolt din totalul probelor recoltate 26% nu corespund din punct de vedere microbiologic şi 24% nu corespund din punct de vedere fizico - chimic

52

Din probele recoltate de la instituţiile publice comunale în următoarele localităţi calitatea apei a fost necorespunzătoare la unul sau mai mulţi parametrii: Mereni, Catalina, Ojdula, Valea Crişului, Micfalău şi Ghelinţa.

Apa potabilă distribuită de instalaţiile publice ale oraşelor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului şi cea distribuită de instalaţiile publice din mediul rural corespund STAS – lui 1146/2002, excepţie făcănd cazurile de defecţiune a reţelei de distribuţie.

Oraşul Baraolt este aprovizionat dintr-o sursă de suprafaţă – pârâul Cormoş – sursă care nu se încadrează în STAS 1146/2002 categoria I de folosinţă. Conform NTPA 013 exceptând indicatorii bacteriologici unde încadrarea se face în categoria A3, restul indicatorilor de calitate determină încadrarea apei în categoria A2.

Oraşul Covasna se aprovizionează din surse de suprafaţă (Pârâul Bâsca Mare şi Covasna).

Populaţia din oraşele judeţului Covasna în proporţie de 80 - 86,7% este conectată la reţeaua de distribuţie centralizată a apei potabile (Tab. 4.5. -1).

Reţelele de distribuţie a apei din mediul rural, construite anterior anilor ′90, sunt în stare avansată de uzură, din această cauză sunt mari pierderi de apă. (Tab. 4.5.1)

Înlocuirea acesteia făcundu-se foarte încet din cauza resurselor financiare insuficiente. În mediul rural investiţiile încep după anul 2004 prin programele SOLEL BONEH şi SAPARD.

În zonele rurale unde nu există sistem centralizat de distribuţie, apa este asigurată în mare parte din fântâni, izvoare, cişme cu cădere liberă.

După estimările făcute pe baza proiectelor în anul 2008, un număr de 16.500 locuitori vor beneficia de apă potabilă prin sistem centralizat, ceea ce înseamnă 7% din totalul populaţiei din judeţ. Prin programul SOLEL BONEH, conform HG nr.687/1997 şi HG nr. 88/1999 s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în satul Ghelinţa, Reci, Malnaş Malnaş Băi, Zagon, Sânzieni, Belin şi Aita Mare. Prin programul SAPARD s-a pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă în satele Cătălina,Tălişoara, Filia şi Brăduţ. S-a finalizat alimentarea cu apă a satelor Valea Crişului, Lemnia de Sus, Bodoc, Zălan, Ghidfalău şi Fotoş prin Programul privind alimentarea cu apă a satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 pentru modificarea şi completarea H.G. Nr. 577/1997, republicată. Tabel.nr. 4.5.1 Reţelele de distribuţie a apei

Anul

Procentul populaţiei cu acces la surse de apă

potabile (sistem centralizat de

distribuţie)

Cantitatea de apă pierdută în (din) sistemul de

distribuţie (lunar mc)

Consumurile lunare de apă potabilă pe cap de

locuitor (mc)

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

1999 80,50 3,4 94411 501,60 6,84 7,01

2000 81,25 3,7 81755 501,64 6,79 6,90

2001 81,75 3,9 84113 501,62 5,93 7,20

2002 83,37 4,8 75352 534,60 5,20 6,80

2003 83,90 4,94 60532 551,35 5,09 7,20

2004 84,60 9,18 67078 778,16 4,94 7,20

53

2005 85,40 9,75 55817 611,32 4,88 7,50

2006 86,10 9,82 54352 532,03 4,63 7,10

2007 86,70 10,24 53889 841,21 4,44 6,20

În urma datelor obţinute de la Consiliul Judeţan Covasna şi de la

primăriile comunelor se poate observa, că după 2004, există tendinţa de creştere a numărului locuitorilor care au acces la apă potabilă prin sistem centralizat. Programul de distribuire a apei potabile prin sistem centralizat este permanent, 24 de ore din 24. Tabel.nr. 4.5.2 Reţele de alimentare cu apă

Judeţ

Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Lungime (km)

Volum distribuit

(mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Urban 242 30,5 5 84371 134 25,7 5 68124

Rural 207,6 1,931 34 14948 43,2 0,47 12 3585

54

Tabel.nr. 4.5.3 Proiecte de mediu cu finanţare de la bugetul de stat şi din fondurile de pe-aderare ale UE, derulate în 2008

Nr.crt. Beneficiarul proiectului

Judeţ/ Localitate

Titlul proiectului / Denumirea programului

Domeniul proiectului

Stadiul proietului

Perioada de derulare a proiectului

SURSA DE FINANŢARE

Valoarea proiectului

RON

1 Comuna Băţani

Sat Aita Seacă, sat Herculian

Alimentare cu apă a localităţilor Aita Seacă şi Herculian, com. Băţani, jud. CV

Alim. cu apă

În execuţie

2006 - 2009

- Buget de stat aprobat prin O.G. 7/ 2006 - Buget local

3,890,597.06

2 Comuna

Bixad Sat Bixad

Dezvoltarea infrastructurii rurale în comuna Bixad: canalizare menajeră

Canalizare În

execuţie 2006 - 2009


2,503,968.00

3 Comuna Bodoc

Sat Bodoc Canalizare centralizată şi staţie de

epurare Bodoc Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,200,000.00

4 Comuna Brăduţ

Sat Doboşeni Alimentare cu apă în comuna Brăduţ,

satul Doboşeni Alim. cu

apă În



1,800,000.00

5 Comuna Breţcu

Sat Breţcu Reabilitare staţie de epurare şi extindere

canalizare Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,568,146.00

6 Comuna Hăghig

Sat Hăghig Canalizare şi staţie de epurare în

comuna Hăghig Canalizare

În execuţie

2006 - 2009 2006 - 2009 3,999,967.00

7 Comuna Malnaş

Sat Malnaş Băi, sat Malnaş

Canalizarea apelor uzate menajere şi staţie de epurare în localităţile Malnaş

Băi şi Malnaş Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,094,727.00

8 Comuna Mereni

Sat Mereni Îmbunătăţirea sistemului de apă,

canalizare menajeră Alim. cu

apă În


- Buget de stat aprobat prin O.G. 7/ 2006

-Buget local

3,984,000.00

55

9 Comuna Micfalău

Sat Micfalău Dezvoltarea infrastructurii rurale în

comuna Micfalău: canalizare menajeră Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,545,586.00

10 Comuna Moacşa

Sat Moacşa Dezvoltarea infrastructurii rurale în com.

Moacşa: Canalizare menajeră Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,858,340.00

11 Comuna

Ozun Sat Ozun

Sistem de canalizare în comuna Ozun, sat Ozun

Canalizare În



3,908,000.00

12 Comuna

Reci Sat Reci

Dezvoltare infrastructură rurală în comuna Reci: Canalizare

Canalizare În



4,000,000.00

13 Comuna

Sita Buzăului

Sat Sita Buzăului, sat

Crasna

Înfiinţare reţea canalizare ape uzate şi staţie de epurare în satul Crasna şi

extindere reţea apă-canal în satul Sita Buzăului

Alim. cu apă şi

canalizare

În execuţie

2006 - 2009


3,900,000.00

14 Comuna Zagon

Sat Zagon Sisteme de canalizare a apei şi staţii de

epurare a apelor uzate Canalizare

În execuţie

2006 - 2009


4,520,352.90

15 Comuna

Belin Sat Belin Vale Alimentare cu apă sat Belin Vale

Alim. cu apă

În execuţie

2006 - 2009


3,930,000.00

16 Comuna Cernat

Sat Cernat Extindere alimentare cu apă şi reabilitarea sistemului existent

Alim. cu apă

În execuţie

2006 - 2009


3,899,029.50

56

17 Comuna

Ilieni Sat Ilieni

Extinderea reţelei de apă potabilă în comuna Ilieni

Alim. cu apă

În execuţie

2006 - 2009


2,606,971.05

18 Municipiul

Sf. Gheorghe

Sat Chilieni, Sat Coşeni

Alimentare cu apă potabilă a localităţii Chilieni-Coşeni, sate aparţinătoare mun.

Sf. Gheorghe

Alim. cu apă

În execuţie

2006 - 2009 - Buget de stat

aprobat prin O.G. 7/ 2006

1,100,000.00

19 Comuna

Turia Sat Turia

Alimentare cu apă a satului Turia etapa I-a

Alim. cu apă

Finalizat 2006 - 2008


3,482,140.03

20 Comuna Aita Mare

Sat Aita Medie Alimentare cu apă Aita Seacă Alim. cu

apă În



2,466,044.20

21 Comuna Chichiş

Sat Chichiş Staţie de epurare a apelor uzate în comuna Chichiş, judeţul Covasna

Staţie de epurare

În execuţie

2006 - 2009


579,549.00

22 Comuna Vârghiş

Sat Vârghiş Construcţia şi modernizarea sist. de Alim.

cu apă potabilă a localităţii Vârghiş Alim. cu

apă În



2,970,673.00

23 Comuna

Ozun Sat Ozun

Programul privind alimentarea cu apă a satelor aprobat prin HG nr. 1256/2005 pentru modificarea şi completarea H.G.

Nr. 577/1997, republicată

Alim. cu apă

Finalizat/ nerecepţio

-nat

Ian.2008 – Dec. 2008

Buget de stat Buget local

719,429.00

24 Comuna Lemnia

Sat Lemnia



Alim. cu apă


nat

2005 - Dec. 2008


1,718,120.00

25 Comuna Hăghig

Sat Hăghig



Alim. cu apă

Lucrări în continuare

2002 - 2009 Buget de stat Buget local

2,013,901.00

57

26 Comuna Bodoc

Sat Olteni Sat Zălan



Alim. cu apă

Zălan, Olteni

lucrări în continuare

2007- 2009


2,103,139.00

27 Comuna Ghidfalău

Sat Angheluş

Sat Fotoş



Alim. cu apă

Fotoş finalizat

Angheluş execuţie

2007 – 2009


3,738,988.00

28 Comuna

Turia

Băile

Balvanyos


Nr 577/1997, republicată

Alim. cu apă


nat

2006 – dec. 2008


908,000.00

29 Mun. Sf.

Gheorghe Zona urbană Sf. Gheorghe

Extindere reţea canalizare şi reabilitare reţea de apă potabilă.

Alim. cu apă

Canaliz.

În execuţie

Început. Sem II 2007


9,950,000.00

30 Mun. Tg. Secuiesc

Zona urbană Tg. Secuiesc

Extindere reţea canalizare şi reabilitare reţea de apă potabilă.

Alim. cu apă

canaliz

Proiect tehnic

În pregătire



7,480,000.00

31 Oraşul

Covasna Zona urbană

Covasna Reabilitare staţie de epurare şi extindere

reţea canalizare

Canaliz. Staţie de epurare

Proiect tehnic

finalizat



17,300,000.00

32 Oraşul Baraolt

Zona urbană Baraolt

Reabilitare staţie de epurare, staţie de tratare a apei, canalizare şi alim.cu apă

Alim. cu apă

canaliz. Staţii de epurare

Proiect tehnic

În pregătire


Buget de stat Buget local Alte surse

19,536,000.0

58

Majoritatea populaţiei din mediul urban consumă apă potabilă de bună calitate, cu excepţia oraşelor Baraolt şi Covasna, unde intermitent apar depăşiri la parametrii de potabilitate.

Una dintre cele mai grave situaţii se întâlneşte în oraşul Baraolt, unde localnicii nu au apă utilizabilă pentru băut, periodic apar depăşiri ale valorilor normale atât la parametrii bacteriologici cât şi chimici.

Din punctul de vedere a surselor de poluare nu sunt unităţi autorizate să evacueze ape reziduale în pârâul Cormoş, dar până la staţia de tratare acesta traversează 4 localităţi (Filia, Brăduţ, Doboşeni, Tălişoara). Aceste localităţi constituie surse de poluare a apei din cauza scurgerilor şi infiltraţiilor de dejecţii animaliere antrenate în apă în urma precipitaţiilor abundente.

Staţia de tratare iniţial a fost proiectată pentru furnizare de apă industrială. Tehnologia existentă de tratare a apei este inadecvată pentru a aduce apa la parametrii de potabilitate ceruţi de Legea Calităţii Apei nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004. Staţia de apă nu are autorizaţie sanitară de funcţionare din anul 1990.

Calitatea apei potabile distribuite a fost monitorizată de D.S.P. prin controale igienico - sanitare, analize fizico - chimice, bacteriologice, avizarea distribuitorilor de apă potabilă.

În urma încercărilor de laborator efectuate din apele brute, de către Direcţia de Sănătate Publică, din judeţ precum şi din sursele de apă minerală, s-a constatat că aceste surse se încadrează 100% în limitele STAS 1342/91 privind concentraţia de nitraţi (sub 45 mg/dm3).

Problema majoră în privinţa prezentei nitraţilor peste limitele de admisibilitate în judeţul nostru o constituie apele provenite din fântânile publice şi individuale.

Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Sânzieni, Catalina, Poian, Caşinul Mic. În zona Covasna calitatea apei se depreciază frecvent din cauza exploatărilor forestiere efectuate în zona sanitară de restricţie, staţia de tratare a apei neputând aduce întotdeauna apa distribuită populaţiei la parametrii admişi de lege.

4.6 Apele uzate 4.6.1Structura apelor uzate generate în 2008 În anul 2008 s-au efectuat analize fizico – chimice în cadrul

laboratoarelor de la cele 6 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă.

Conform buletinelor trimise de către S.C GOS-TRANS-COM S.R.L Covasna, situaţia medie a apelor uzate la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare este următoarea:

59

Staţia de epurare Covasna anul 2008 ( ieşire din staţie)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Cloruri(mg/l) 67,54 39,89 39,04 54,45 60,3 59,85 72,33 63,78 62,3 57,79 65,39 63,71 58,86

Sulfaţi(mg/l) 17,26 19,38 14,43 16,47 17,12 17,84 17,66 17,71 17,37 17,69 18,92 17,78 17,47

Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.Media

08

Fig.nr. 4.6.1 - 1 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna(ieşire staţie)

0

50

100

150

200

mg

/l

Situaţia medie a apelor uzate la intrarea în staţia de

epurare Covasna anul 2008

Media 2008 150,21 172,3 37,1

CCOCr Susp.totale CBO5

Fig.nr. 4.6.1 - 2 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna

(intrare staţie)

60

0

50

100

150

mg

/l

Situaţia medie a apelor uzate la ieşirea din staţia de epurare

Covasna anul 2008

Media 2008 106,94 72 25,83

CCOCr Susp.totale CBO5

Fig.nr. 4.6.1 - 3 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Covasna (ieşire staţie) în anul 2008

Staţia de epurare Sf.Gheorghe anul 2008 (intrare şi ieşire din

staţie)

0,1

1

10

100

1000

intrare 7,52 233,42 157,26 586,98 31,47 1,355

iesire 7,78 34,82 22,84 154,92 28,72 0,407

Ph CCOMn CBO5 CCOCr NH4 detergenti

Fig.nr. 4.6.1 - 4 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul 2008

Volumul de ape uzate epurate la staţia de epurare Sf.Gheorghe este

de 13 mii mc/zi, iar volumul de apă de apă epurată în anul 2008 este de 4359 mii mc/2008

61

Reziduri (mg/l)

Staţia de epurare Sf.Gheorghe anul 2008

1445

783

intrare

iesire

Fig.nr. 4.6.1 - 5 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul

2008

0,013

0,27

0,0066

0,001

0,01

0,1

1

Crom total(mg/l) Zinc(mg/l) Cupru(mg/l)

Metale determinate la ieşirea din Staţia de epurare

Sf.Gheorghe anul 2008

iesire

Fig.nr. 4.6.1 - 6 Indicatori determinaţi la Staţia de epurare Sf.Gheorghe în anul

2008

4.6.2 Poluanţii în apele uzate Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf.Gheorghe, pe

parcursul anului 2008, cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu la care s-au înregistrat depăşiri au fost substanţele

62

organice, suspensii, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere.

Cele mai importante surse de poluare identificate sunt:

staţiile de epurare orăşeneşti care evacuează apele uzate insuficient epurate în receptorii naturali;

activităţile agro - zootehnice;

activităţile industriale – prelucrări chimice, industria prelucrării lemnului În tabelul de mai jos (4.6.2. - 1) sunt prezentate principalele folosinţe

de apă care au depăşit indicatorii reglementaţi de către S.G.A., prin autorizaţiile de gospodărire a apelor

Tabel.nr. 4.6.2. - 1 Surse majore de poluare în judeţul Covasna

Trimestrul Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar Poluanţi specifici

Trim.I

SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe

gospod.comunală R.Olt prin

pr. Sâmbrezii

CCOCr,Fosfor total, substanţe

extractibile

SC. GOSP.COM SRL Tg.Secuiesc

1+2

gospod.comunală

R.Negru

Pr.Caşin

Nu sunt depăşiri

Primăria Baraolt gospod.comunală Pr. Baraolt

Fosfor total

Azot total

Detergenti

SC. GOS-TRANS-COM SRL Covasna

gospod.comunală Pr.

Covasna

Detergenţi CCOCr

CBO5

SC BIBCO SA Biborţeni Staţia

de epurare 1

Producţia de ape minerale şi băuturi

răcoritoare nealcoolice

Pr. Baraolt

Suspensii

Amoniu, Azotaţi, CBO5

Fosfor total, pH, CCOCr


de epurare 2



Pr. Baraolt Amoniu

S.C. AMYLUM SRL Tg.Secuiesc

Prelucrarea porumbului boabe

în amidon, dextroza şi derivate

R.Negru Azot total

Primăria Breţcu gospodărie comunală

Amoniu

63




Primăria Ozun gospodărie comunală

R.Negru

CBO5

CCOCr

Detergenţi

Azot total Fosfor total

S.C CARBONIFERA

S.A Baraolt Cariera Racoş

Sud

Ind.extractivă

Nu sunt depăşiri

Trim.II

SC TERRACOTTA

STAR S.A

Ghidfalău

Spălarea şi sortarea agregatelor

minerale

R. Olt Suspensii

SC TERRACOTTA STAR S.A Sf.

Gheorghe

Extractia pietrişului şi nisipului, producerea sorturilor de

agregate

R.Olt Suspensii

S.C CONNECTION S.R.L Chilieni

Ind.extractivă Suspensii

S.C. PERLA COVASNEI S.A

Secţia Malnaş Băi Ind. alimentară Fosfor total



pr. Sâmbrezii

Azot total, fosfor total, substanţe extractibile


1+2

gospod.comunală

R.Negru

Pr.Caşin

substanţe extractibile,

CBO5, CCOCr

S.C. AMYLUM SRL Tg.Secuiesc

Prelucrarea porumbului boabe

în amidon, dextroza şi derivate

R.Negru Azot total

Primăria Baraolt

gospod.comunală

Pr. Baraolt

Detergenţi

Amoniu

Fosfor total CCOCr



Covasna

Detergenţi

64





de epurare 1



Pr. Baraolt Nu sunt depăşiri


de epurare 2



Pr. Baraolt amoniu


R.Negru

CBO5

Detergenţi


S.C TROFA S.R.L Bodoc

Sortare – spălare agregate

R. Olt

Suspensii

S.C CARBONIFERA


Sud

Ind.extractivă Nu sunt depăşiri

Trim.

III



pr. Sâmbrezii

Fosfor total

SC TERRACOTTA

STAR S.A

Ghidfalău


minerale R. Olt Suspensii


Gheorghe


agregate

R.Olt Suspensii



S.C. PERLA COVASNEI S.A

Secţia Malnaş Băi Ind. alimentară

Nu sunt depăşiri


Amoniu

65





1+2

gospod.comunală

R.Negru

Pr.Caşin

Fosfor total, CCOCr

S.C. TORRO IMPEX S.R.L Lemnia

Ind.alimentară

Azot total

Primăria Baraolt

gospod.comunală

Pr. Baraolt

Azot total, Fosfor total,

CCOCr, CBO5



Covasna

CBO5, Suspensii,

Azot total


de epurare 1



Pr. Baraolt Azotiţi


de epurare 2



Pr. Baraolt amoniu


R.Negru

CBO5

CCOCr,




R. Olt

Suspensii

S.C CARBONIFERA


Sud


Trim IV SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe


pr. Sâmbrezii

Nu sunt depăşiri

66




SC TERRACOTTA

STAR S.A

Ghidfalău


minerale R. Olt Suspensii


Gheorghe


agregate

R.Olt Suspensii




Amoniu


1+2

gospod.comunală

R.Negru

Pr.Caşin

Nu sunt depăşiri

Primăria Baraolt

gospod.comunală

Pr. Baraolt Fosfor total,

CBO5



Covasna

Nu sunt depăşiri


de epurare 1





de epurare 2






R. Olt

Suspensii

S.C CARBONIFERA


Sud


Printre cei mai importanţi poluatori a apelor din judeţ se numără S.C GOS.COM S.A BARAOLT, S.C ABOFARM SRL

67

Se constată depăşiri foarte mari la indicatorii: substanţe organice, amoniu, materii în suspensie, pH, cloruri.

Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică.

Potrivit datelor primite de la SGA, începând din luna septembrie 2003 s-au modificat valorile indicatorilor de calitate la apele uzate evacuate de la staţia de epurare, conform Protocolului de Parteneriat încheiat între MAPM şi MAAP nr.378/1355/2002, privind acordarea de derogări de la HG 188/2002 la complexele zootehnice.

Limitele admise prin protocol sunt următoarele: suspensii - 244 mg/l; rezidiu filtrabil - 2100 mg/l; CBO5 - 488 mg/l; CCO - Mn -748 mg/l; amoniu -750 mg/l. Şi faţă de aceste limite admise se constată depăşiri la indicatorii menţionaţi.

4.6.3 Reţele de canalizare Reţele de canalizare sunt constituite din tub de gresie ceramică în proporţie de 95%, iar restul din tuburi PVC.

În localitatea Baraolt, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 7,6 km, iar numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 1750 gospodării şi 4720 persoane.

Lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 4,5 km. În Tg.Secuiesc, lungimea totală a reţelei de ape menajere din

localitate este de 27,1 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 11.4 km.

Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 7200 gospodării/15000 cetăţeni.

În localitatea Înt. Buzăului, lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 7,2 km, iar numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 704 apartamente, 1638 gospodării şi 6557 persoane.

Lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 1,2 km. În localitatea Covasna lungimea totală a reţelei de ape menajere este

de 31,5 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 6 km.

Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2007 este de 2245 şi numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 5430 pers.

În localitatea Sf.Gheorghe lungimea totală a reţelei de ape menajere este de 69.9 km, iar lungimea totală a reţelei de ape pluviale din localitate este de 62,2 km.

Numărul de gospodării deservite de reţeaua de apă menajeră în anul 2008 este de 3521 racorduri, iar numărul cetăţenilor beneficiari ai reţelei de apă menajeră este de 42.500.

68

4.6.3.1 Apa menajeră în localitatea Covasna provine de la consumatorii casnici în număr de 4551 persoane şi consumatorii industriali, instituţii în număr de 125.

Este colectată prin două artere de canal colector la Ø500 mm, unul din gresie ceramică, iar celălalt din tuburi PVC.

4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor

subterane

Ape de suprafaţă În mod normal, se poate afirma faptul că, la nivelul judeţului Covasna

zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, lipsesc. Se pot constata probleme pe perioada viiturilor, când datorită

precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide.

În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate.

Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere). Ape subterane

La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane.

Tabel.nr. 4.7.1 Zone critice, surse de poluare

Localitatea

Zone critice, surse de poluare

Înt.Buzăului

DN10 - posibile accidente auto cu încărcături poluante

Baraolt

SC TYROM SA – având ca domeniu de activitate prelucrarea laptelui deversează în Pârâul Baraolt zer, volum ape uzate evacuate fiind de 96.000 mii mc/an, iar S.C KRONSTADT S.A - abator având ca domeniu de activitate prepararea cărnii,deversează în Pârâul Baraolt, sânge, volum ape uzate evacuate 500 mii mc/an

69

4.8 Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna - 2006, s-au stabilit obiectivele şi ţintele principale pentru îmbunătăţirea şi extinderea sistemelor de apă/apă uzată pe termen mediu (2007-2013).

Pentru îndeplinirea acestor ţinte s-au făcut următorii paşi: În anul 2007 au fost finalizate 6 sisteme de alimentare cu apă (prin

programul aprobat de HG 687/1997) şi sunt în pregătire peste 30 de noi proiecte pentru înfiinţarea de sisteme de apă şi/sau canalizare în mediul rural prin( O.U.G. 7/2006 şi prin programul aprobat de HG 687/1997).

În septembrie 2007 a început pregătirea proiectului judeţean -״ansavoC luţeduj nî erarupe ed iiţats iş erazilanac ,ăpa uc eratnemilA״ Măsura ISPA 2005 RO 16 P PA 001- 03. În luna septembrie s-a finalizat şi draftul Masterplanului.

Tabel.nr. 4.8.1 Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Localitatea

Obiective şi măsuri

Înt.Buzăului Retehnologizarea staţiei de epurare

Extinderea reţelei de canalizare menajeră pe toată reţeaua stradală a oraşului

Baraolt

Supravegherea şi curăţirea permanentă a albiei pârâului Kormoş în zona captării apei

Instituirea şi întreţinerea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii apelor

Întreţinerea malurilor şi a albiei surselor de apă în zonele aferente captării şi evacuării

CONCLUZII

Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 300 km.

În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ.

Determinările efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sf.Gheorghe, atât în flux lent cât şi în flux rapid, indică valori ce încadrează aceste cursuri de apă în clasele de calitate I, II şi III (conform Ordinului 161/2006). Categoria a III-a de calitate a apelor este atribuită în special de către grupa nutrienţi.

Secţiunile de control cele mai reprezentative:

RÂUL SECŢIUNEA CARACTERISTICA SECŢIUNII

Negru Tinoasa Caracterizează apele amonte de zona industrială şi de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc

Negru Chichiş Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru.

70

Olt Micfalău Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în judeţul Covasna

Olt Araci Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din judeţul Covasna

Monitorizarea calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent.

Datorită fondului natural, unii indicatori de calitate - fier, mangan- specific judeţului Covasna au înregistrat concentraţii mai ridicate, dar fără ca secţiunea respectivă să fie afectat de o sursă de poluare.

Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în luniile de vară.

Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 2006, după valorile indexului saprob este următoarea: lacul Belin clasa a - II - a de calitate, lacul Reci clasa a - II - a şi Pădureni se încadrează în clasa de calitate a - II - a.

Indicatorii regimului de oxigen reprezentaţi de oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen (CBO5) şi consumul chimic de oxigen (CCOMn) au înregistrat valori care au corespuns în general clasei a - II - a şi clasei a - V - a de calitate reprezentată de scăderea conţinutului de oxigen.

Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate.

Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându - se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în stadiul mezotrofic.

Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic influenţată de impactul surselor de ape uzate.

Date post:	19-Oct-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

CAPITOLUL 4. APA 4.1. Introducere

Documents