ACTIVITATEA DE PRACTICA : In cadrul cabinetului de avocat “Sorin Boldi”, din Baroul Bucuresti. s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective. s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, divort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c. s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive. PROCESUL CIVIL Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotarârii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil. Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate. 1. ETAPA SCRISĂ Cererea de chemare in judecată Cererea de chemare in judecată reprezintă actul de procedură prin care partea interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voinţă a celui interesat de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi exercita dreptul de a reclama punerea in mişcare a acţiunii civile.
Transcript
ACTIVITATEA DE PRACTICA:
In cadrul cabinetului de avocat “Sorin Boldi”, din Baroul Bucuresti.
s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective.
s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, divort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c.
s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.
PROCESUL CIVIL
Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotarârii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil. Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.
1. ETAPA SCRISĂ Cererea de chemare in judecată Cererea de chemare in judecată reprezintă actul de procedură prin care partea
interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voinţă a celui interesat de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi exercita dreptul de a reclama punerea in mişcare a acţiunii civile.
Cererea de chemare in judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 112 Codul de procedură civilă, următoarele elemente:
− numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori pentru persoanele juridice denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de inmatriculare in registrul comerţului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte in străinătate, va arăta şi domiciliul ales in Rominia, unde urmează a i se face toate comunicările;
− numele şi calitatea celui care reprezintă partea in proces, iar in cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
− obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci cind preţuirea este posibilă;
− arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se intemeiază cererea; − arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere; − semnătura.
Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare in judecată declanşează procesul civil şi, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecată: − investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;
− constituie baza raportului procesual civil ce se formează intre reclamant şi pârât, fixează cadrul procesual in care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului; − exprimă opţiunea reclamantului, in cazul competenţei teritoriale alternativ, de a alege
instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni; − operează punerea in intârziere a pârâtului;
− face să intrerupă prescripţia dreptului la acţiune, insă pentru a produce efectul imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă inăuntrul termenului şi să nu fie respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.
Intâmpinarea Intâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la cererea de chemare
in judecată şi urmăreşte să se apere faţă de pretenţiile reclamantului. Intâmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedură civilă: excepţiile de
procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului; răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii; dovezile cu care se apără impotriva fiecărui capăt de cerere – cind va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor; semnătura.
Intâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevăzut de lege, a intâmpinării, atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a mai invoca excepţii in afara celor de ordine publică.
Cererea reconvenţională Cererea reconvenţională este mijlocul procedural prin care pârâtul formulează pretenţii
proprii faţă de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenţională trebuie să indeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare in judecată. Cererea reconvenţională se depune odată cu intâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la intâmpinare, cel mai târziu la prima zi de infăţişare. Ea se judecă odată cu cererea principală, insă, cind aceasta este in stare de a fi judecată, instanţa va putea judeca deosebit.
Măsurile asiguratorii Măsurile asiguratorii reprezintă in general toate mijloacele prin care cel care ridică o
pretenţie in justiţie âşi asigură din timp execu-tarea hotărârii favorabile pe care să o obţină impotriva adversarului său. Este de reţinut că măsurile asiguratorii nu sunt măsuri de executare silită, ci mijloace procesuale care intră in conţinutul acţiunii civile şi care au ca scop doar asigurarea părţii, prin indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului sau a celor ce formează obiectul litigiului, asupra posibilităţii de realizare efectivă a executării silite dacă va obţine titlul executoriu.
In Codul de procedură civilă sunt reglementate trei măsuri asigu-ratorii, şi anume: sechestrul asigurator (se aplică in cazul in care obiectul litigiului de fond il reprezintă plata unei sume de bani şi constă in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debi-torului-pârât); poprirea asiguratorie (se poate infiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporabile urmăribile datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente in condiţiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar (se aplică in cazul bunurilor ce formează obiectul procesului şi constă in incre-dinţarea de către instanţă a pazei şi administrării acestor bunuri unei anumite persoane pină la
2
finalizarea procesului printr-o hotărâre executorie). Citarea şi comunicarea actelor de procedură Potrivit art.85 din Codul de procedură civilă, judecătorul nu poate hotărâ asupra unei
cereri decât după citarea sau infăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel. Art.88 din Codul de procedură civilă prevede că citaţia va cuprinde numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului; arătarea anului, lunii, zilei şi orei de infăţişare; arătarea instanţei şi sediului ei; numele, domiciliul şi calitatea celui citat; numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii; alte noţiuni prevăzute de lege; parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului. Citaţia, sub pedeapsa nulităţii, va fi inminată părţii cu cel puţin cinci zile inaintea termenului de judecată, iar in pricinile urgente, termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.
2. ETAPA DEZBATERILOR
Desfăşurarea procesului in faţa instanţei de judecată dă posibi-litate judecătorului să-şi execute rolul activ in vederea aflării adevărului, să asigure respectarea principiului contradictorialităţii, a principiului dreptului de apărare şi a principiului legalităţii.
Şedinţele de judecată Grefierul de şedinţă, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhivă sub
semnătură in registrul de termene, cu cel puţin 48 ore inaintea termenului de judecată, indeplinind următoarele activităţi: intocmeşte lista cauzelor, pe care o afişează cu 24 de ore inaintea termenului de judecată; completează condica de şedinţă, separat pe complete; verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de inminare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale; informează pe preşedintele completului de judecată asupra eventualelor deficienţe inainte de a preda dosarele completului.
Judecarea cauzelor civile se face, in mod obişnuit, de un complet care este, de regulă, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei atunci cind acesta participă la judecată. In celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau secţiei.
Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judecătorii sau părţile pot pune intrebări martorilor sau experţilor numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate incuviinţa ca aceştia să pună intrebările direct.
Şedinţele de judecată sunt publice; accesul publicului in sală nu poate fi limitat decât in cazurile şi in condiţiile anume prevăzute de lege.
Principalele momente in desfăşurarea judecăţii sunt: − apelul, care se face de către grefierul de şedinţă. In funcţie de situaţia concretă,
preşedintele completului va proceda la aminarea procesului (cind există motive intemeiate) sau la soluţionarea cauzei (cind nu s-a impus aminarea);
− in cazul in care s-a trecut la soluţionarea cauzei, instanţa se va pronunţa mai intii dacă au fost invocate, asupra excepţiilor de procedură şi a celor care fac inutilă cercetarea fondului;
− la judecătorie, preşedintele completului de judecată inainte de a intra in dezbateri va incerca âmpăcarea părţilor;
− după soluţionarea aspectelor menţionate se intră in dezbateri; − cind instanţa se va socoti lămurită, preşedintele completului va declara dezbaterile
inchise, instanţa retrăgindu-se pentru deliberare. In cazul in care instanţa găseşte necesare
3
noi lămuriri, cauza poate fi repusă pe rol.
Soluţionarea unui proces, de regulă, nu se poate efectua la un singur termen de judecată, ci la mai multe termene, dintre care o importanţă deosebită are prima zi de infăţişare.
Prima zi de infăţişare este acel termen la care părţile legal citate pot pune concluzii. Prima zi de infăţişare poate fi primul termen de judecată, insă dacă nu sunt indeplinite
cumulativ condiţiile menţionate (părţile să fie legal citate şi să poată pune concluzii) prima zi de infăţişare se prorogă pină la termenul cind se va realiza acest aspect.
Excepţiile procesuale Excepţiile procesuale sunt mijloacele prin care, in cadrul procesului civil, partea
interesată, procurorul sau instanţa din oficiu invocă in condiţiile prescrise de lege şi fără a pune in discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii neregularităţi procedurale sau lipsuri privind exerciţiul dreptului la acţiune, urmărind aminarea sau âmpiedicarea judecăţii in fond. Excepţiile procesuale se clasifică după trei criterii, şi anume: obiectul lor (excepţii de procedură şi excepţii de fond), actul pe care tind să-l realizeze (excepţii dilatorii şi excepţii peremptorii), caracterul de ordine publică sau de ordine privată al normei juridice incălcate (excepţii absolute şi excepţii relative).
Dispoziţiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de soluţionare a excepţiilor procesuale, stabilind că instanţa se va pronunţa mai intii asupra excepţiilor de procedură şi asupra excepţiilor de fond care fac de prisos, in total sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedură civilă prevede că excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi in legătură cu dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziţiile legale menţionate reiese că excepţiile procesuale se rezolvă inainte de cercetarea fondului pretenţiei deduse judecăţii. Dacă excepţia este invocată in cursul judecării fondului, instanţa va soluţiona in primul rind excepţia procesuală. In cazul in care excepţia invocată este intemeiată instanţa o va admite pronunţind fie o incheiere dacă dispune aminarea judecăţii, fie o hotărâre dacă respinge sau anulează cererea sau âşi declină competenţa. In cazul in care excepţia este neintemeiată instanţa, o va respinge printr-o incheiere interlocutorie continuindu-se judecata.
Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepţia procesuală poate fi atacată numai odată cu hotărârea de fond, dacă legea nu dispune alt fel.
Hotărârea prin care a fost admisă excepţia este supusă aceluiaşi regim juridic ca şi hotărârea ce urma să se pronunţe pe fond.
Probele in procesul civil In procesul civil, probele au o importanţă deosebită, deoarece, pentru a putea pronunţa
hotărârea judecătorească, judecătorul trebuie să cunoască raporturile juridice dintre părţi, faptele care au dat naştere conflictului de interese dedus judecăţii şi in funcţie de aceste fapte să aplice norma de drept corespunzătoare. Procesele sunt reglementate in Codul civil şi Codul de procedură civilă.
In cadrul procesului civil sunt folosite următoarele mijloace de probe: proba prin inscrisuri, proba prin declaraţiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiză, cercetarea la faţa locului, mărturisirea, prezumţiile.
Proba prin inscrisuri Prin inscris se inţelege consemnarea de date despre acte şi fapte juridice, cu un mijloc
adecvat pe un anumit suport material. Cele mai importante inscrisuri sunt inscrisurile autentice (se fac cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar de stat care are drept de a funcţiona in locul unde actul s-a incheiat) şi inscrisurile sub semnătură privată (sunt intocmite şi semnate de părţile de la care emană). In Codul civil, in afară de inscrisurile autentice şi inscrisurile sub semnătură privată, sunt prevăzute şi dispoziţii care se referă la registrele comercianţilor (art.1183-1184), registrele, cărţile sau hârtiile casnice (art.1185), menţi-nerea creditorului pe titlu de creanţă (art.1186), răboaje (art.1187).
4
Codul comercial se referă la facturi acceptate corespondenţă, telegrame şi registrele părţilor.
Proba prin declaraţiile martorilor Prin mărturie se inţelege relatarea orală făcută de o persoană in faţa instanţei de
judecată cu privire la acte sau fapte litigioase care au fost săvârşite in trecut despre care are cunoştinţă personal.
Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele şi afinii pină la gradul trei inclusiv; soţul chiar despărţiţi, interzişii judecătoreşti şi cei declaraţi prin lege incapabili de a mărturisi, cei condamnaţi pentru jurămint sau mărturie mincinoasă.
Mărturisirea (recunoaşterea) Mărturisirea este recunoaşterea de către o persoană a unui act sau fapt pe care o altă
persoană âşi intemeiază o pretenţie şi care este de natură să producă efecte contra coautorului ei.
Reiese că mărturisirea provine numai de la una din părţi şi ea nu trebuie confundată cu mărturia, care aparţine, aşa cum am arătat, martorului.
Mărturisirea poate fi de două feluri: mărturisirea extrajudiciară (este făcută in afara judecăţii procesului) şi mărturisirea judiciară (este făcută in timpul procesului inaintea instanţei de judecată).
In cazul in care nu este făcută spontan, mărturisirea se obţine prin procedura interogatoriului (art.218 – 225 C.pr. civ.).
Proba prin rapoartele de expertiză Potrivit art.201 C.pr.civ., cind pentru lămurirea unor âmprejurări de fapt instanţa
consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, ea va numi la cererea părţilor ori din oficiu unul sau trei experţi stabilind prin incheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul in care trebuie să se efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel incât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin cinci zile inainte.
Cercetarea la faţa locului In cazul cind va socoti de trebuinţă, instanţa va putea hotărâ ca in intregul ei sau unul
din magistraţi să meargă la faţa locului spre a se lămuri asupra unor âmprejurări de fapt care se vor arăta prin incheiere (art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faţa locului se solicită de părţi sau se dispune din oficiu de instanţă.
Prezumţiile Prezumţiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziţiei legale menţionate,
prezumţiile sunt consecinţele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.
In esenţă, prezumţia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumţia legală), sau judecătorul (prezumţia simplă).
Incidente procedurale care pot apărea in cursul judecăţii Suspendarea judecăţii Suspendarea judecăţii intervine datorită unor âmprejurări voite de părţi, care nu mai
stăruie in soluţionarea cauzei, sau independente de voinţa lor, cind sunt in imposibilitatea de a se prezenta la judecată. Cauzele principale de suspendare sunt grupate in art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de două feluri: suspendarea voluntară (intervine datorită manifestării voinţei părţilor, şi este, la rindul ei, expresă sau tacită ) şi suspendarea legală (intervine de drept sau rămine la aprecierea instanţei).
Suspendarea judecăţii se dispune de către instanţă printr-o incheiere care poate fi atacată cu recurs in mod separat (art.244 C.pr.civ).
Perimarea Perimarea este sancţiunea procedurală ce determină stingerea procesului in faza care
se găseşte ca urmare a răminerii lui in nelucrare un anumit timp, prevăzut de lege, din culpa părţii.
Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare in judecată, contestaţie, apel, recurs,
5
revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimează de drept chiar impotriva incapabililor dacă a rămas in nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte a fi de vină cind actul de procedură urma să fie indeplinit din oficiu.
Alineatul 2 prevede că termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.
Spre deosebire de termenul de perimare care, in materie civilă, este de un an, in materie comercială este de 6 luni. Perimarea se constată din oficiu de către instanţă sau la cererea părţii interesate. Hotărârea prin care se constată perimarea este supusă recursului in termen de cinci zile de la pronunţare (art.253 al.2 C.pr.civ).
Actele de dispoziţie ale părţilor Renunţarea reclamantului Renunţarea reclamantului se manifestă sub două forme: renunţarea reclamantului la
judecată şi renunţarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecăţii. Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricind la judecată fie verbal in
şedinţă, fie prin cererea scrisă. Instanţa ia act de cererea de renunţare la judecată printr-o incheiere dată fără drept de apel.
De asemenea, renunţarea la dreptul subiectiv dedus judecăţii poate avea loc oricind, deşi art.247 alin.2 se referă numai la renunţarea in faţa primei instanţe şi apel.
In caz de renunţare la insuşi dreptul pretins, instanţa se va pronunţa prin hotărâre, prin care va respinge cererea in fond şi va hotărâ asupra cheltuielilor. Hotărârea este supusă recursului.
Achiesarea Achiesarea se manifestă sub două aspecte: achiesarea pârâtului (acesta recunoaşte
pretenţiile reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) şi achiesarea părţii care a pierdut procesul (partea care a pierdut procesul renunţă la dreptul de a ataca hotărârea).
Tranzacţia Tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces inceput sau
preintâmpină un proces ce se poate naşte prin concesii reciproce, constind in renunţări reciproce la pretenţii sau in prestaţii noi săvârşite ori promise de o parte in schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori indoielnic.
Dispoziţiile art. 271 Cod de procedură civilă prevăd că părţile se pot infăţişa oricind in cursul judecăţii chiar fără să fi fost citate pentru a cere să se dea hotărâre care să consfinţească invoiala lor.
Invoiala părţilor va fi infăţişată in scris şi va alcătui dispozitivul hotărârii. Hotărârea care consfinţeşte invoiala părţilor este supusă numai recursului.
3. ETAPA DELIBERĂRII ŞI PRONUNŢĂRII HOTĂRÂRII După inchiderea dezbaterilor, judecătorii deliberează in secret asupra soluţiei ce
urmează să dea fiecărei cauze. Rezultatul deliberării are loc printr-o minută scrisă de către un membru al completului de judecată şi care a participat la judecata cauzei. Soluţia se
6
consemnează in condica de şedinţă, iar după aceasta, intotdeauna, se pronunţă in şedinţă publică, chiar in lipsa părţilor.
Hotărârea judecătorească Hotărârea desemnează actul de dispoziţie prin care instanţa, realizind o adevărată
activitate de judecată, tranşează un litigiu, rostind dreptul şi stabilind măsuri pentru recunoaşterea, ocrotirea sau valorificarea lui.
Din punct de vedere al redactării, hotărârea judecătorească cuprinde trei părţi: practicaua (se intocmeşte de către grefierul de şedinţă şi trebuie prevăzute menţiunile din art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei in vederea pronunţării), dispozitivul ( cuprinde soluţia dată de completul de judecată, concretizată in minută).
Hotărârea este redactată de către judecătorul desemnat de către preşedintele completului de judecată atunci cind completul este alcătuit din mai mulţi judecători.
PROCESUL PENAL
Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, avand ca scop constatare la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Este activitatea de dovedire a infractiunilor care formeaza obiectul unei cauze penale, realizata, potrivit legii, de procedura penala de catre organele judiciare ale statului, cu participarea partilor si a altor persone, in scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzatoare persoanelor vinovate si prin luarea celorlalte masuri prevazute de legea penala.
Fazele procesului penalFazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea o
anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.
1. Faza de urmarire penalaAre ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la
identificarea autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p)
Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala ale justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.
Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata; ordonanta de scoatere de sub urmarire penala; incetarea urmaririi penale; clasarea.\
2. Faza de judecata.
In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si masurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.
7
Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand s-a efectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.
3. Punerea in executare a hotararilor penale
Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate.
Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felul pedepsei: inchisoarea – momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii si amenda – momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale. PARTICIPANTII:
Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal.
Participantii In procesul penal sunt: Organele judiciare actioneaz` In numele statului pentru ocrotirea intereselor intregii
societati. Acestea sunt: Instantele de judecata (judecatorii, tribunale specializate, tribunale, curti de
apel, tribunale militare, tribunalul militar teritorial, curtea militara de apel, Inalta curte de casatie si justitie);
Ministerul Public – reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, in conditiile legii ;
Organele de cercetare penala (organele de cercetare ale politiei judiciare si organe de cercetare speciale).
Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeac\iune, prin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare: Inculpatul; Partea vatamata; Partea civila; Partea responsabila civilmente.
Aparatorul , care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitie speciala intre ceilalti participanti.
Alte persoane : Martorii; Martorii asistenti; Expertii; Interpretii; Agentii procedurali; Mandatarii;
Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instante judecatoresti stabilita de lege.
Este separata si este in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, conform principiului constitutional al independentei si inamovibilitatii judecatorilor si cu dispozitiile celorlalte legi.
Infaptuiesc justitia in scopul apararii, realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autoritatii judecatoresti si garantul independentei justitiei.
Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.
Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel, tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
TIPURILE COMPETENTEI:a) Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de
activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar.b) Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui
organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.c) Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza
cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad.
Competenta in materie penala:
a) Competenta judecatoriei: judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in
competenta altor instante. solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege;
b) Competenta tribunalului militar judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante;
b) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 348-354, savarsite de civili; judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege.
c) Competenta tribunalului judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
b) infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
9
c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale; d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri; e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar; e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala; f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de
judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
d) Competenta tribunalului militar teritorial judeca in prima instanta:
a) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a)-e), savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, de militari pana la gradul de colonel inclusiv;
b) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta
de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
e) Competenta Curtii de Apel judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361;b) infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de
la parchetele de pe linga aceste instante, precum si de notarii publici;c) infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai
camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima
instanta de tribunale; ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de
tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si
tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.
f) Curtea Militara de Apel: judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si art. 356-361, savarsite de militari;
10
b) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe linga aceste instante;
c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de
tribunalele militare teritoriale; ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele
militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre
tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
g) Competenta Curtii Supreme de Justitie judeca in prima instanta:
a) infractiunile savirsite de senatori si deputati;b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii, judecatorii
si procurorii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului;
d) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;e) infractiunile savirsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de
ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa; ca instanta de recurs, judeca:
a) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
b) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege.
judeca recursurile in interesul legii; solutioneaza:
a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioara comuna;
b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;c) cererile de stramutare;
d) alte cazuri anume prevazute de lege.
ACTIVITATEA IN TIMPUL Ș EDINTEI DE JUDECATA
Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatori pentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de la judecatori si le aduce in sala de sedinta cu de ora inainte de a incepe sedinta.
Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului de judecata.
11
Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice in picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintele completului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzele indicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceea, grafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile.
Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in care se afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prin prezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare .
In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note:- numarul dosarului- sustinerile orale ale partilor- masurile dispuse de instanta.
Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentru pronuntarea deliberarii. La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta de judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea de sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata.
ACTIVITATEA ULTERIOARA INCHEIERII DEZBATERILOR
Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-au parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte de pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate. Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asistat de catre grefier. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE10 MAI 2007
SECTIA PENAL , COMPLET DE JUDECATA : A. 4
Număr unic dosar Obiectul cauzei
Materia juridică
Stadiu procesual
6844/90/2006 Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr.87/1994)
Penal Apel
1484/90/2007 Vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)
Penal Apel
34/288/2007 Infracţiuni privind circulaţia pe Penal Apel
12
drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)
1005/223/2006
Inşelăciunea (art. 215 C.p.) art. 289/291 C.p.
Penal Apel
1611/288/2006
Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr..87/1994)
Penal Apel
Asistarea la şedinţele de judecată din data de 10 MAI 2007
Număr unic dosar : 6844/90/2006Inregistrat in data de : 21.11.2006Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :
Săraru Ionică : Apelant Oprea V Nicolae : Apelant Ministerul Finanţelor Publice : Intimat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală : Intimat SC Hagrom SRL – prin lichidator Ştefănescu Vasile : Intimat SC Opnic SRL : Intimat
Datorită lipsei expertizei contabile cauza se amină pentru data de 07 iunie 2007 .
Număr unic dosar : 1484/90/2007Inregistrat in data de : 19.03.2007 Obiect dosar : vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :
Idu Gheorghe : Apelant Drăguşinoiu Vasile Alexandru :Apelant Spitalul Municipal Bucuresti : Intimat Spitalul Clinic Prof. dr. Burghele : Intimat Spitalul nr.2 Bucuresti : Intimat Spitalul de Urgenţă Floreasca : Intimat
Cauza se amină in vederea efectuării unei noi expertize medico-legale.
Număr unic dosar : 34/288/2007Inregistrat in data de : 26.03.2007 Obiect dosar : infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :
Grigoroiu Savu : Apelant
Instanţa respinge apelul declarat de inculpatul Grigoroiu Savu impotriva sentinţei Judecătoriei Municipiului Bucuresti in dosarul nr. 34/288/2007.
13
Obligă pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunţare.Pronunţată in şedinţă publică la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti la data de 23 mai 2007 .
Număr unic dosar : 1005/223/2006Inregistrat in data de : 23.03.2007 Obiect dosar : inşelăciunea (art. 215 C.p.) art 289/291 C.p.Părţi :
Parchetul de pe lingă Curtea de Apel Bucuresti Avram Gh. Emil : Intimat Tudor Constantin Sorin : Apelant SC Elpreco SA : Intimat
Cauza se amină pentru lipsă de procedură cu apelantul-inculpat Tudor Constantin Sorin.
Număr unic dosar : 1611/288/2006Inregistrat la data de : 19.04.2007 Obiect dosar : infracţiuni de evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994)Materia juridică : PenalStadiu procesual : ApelPărţi :
Mihai Paulică : Apelant Mihai Traian : Apelant Ministerul Finanţelor Publice : Intimat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti : Intimat SC Chimetex SRL prin lichidator SC Vizal Consulting SRL : Intimat
La cererea apelantului inculpat, Mihai Traian, instanţa amină cauza pentru ca acesta să-şi angajeze apărător.
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE14 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 5
Număr unic dosar Obiectul cauzei
Materia juridică
Stadiu procesual
915/90/2007 Partaj judiciar Civil Apel
989/90/2007 Partaj judiciar Civil Apel
1365/90/2007
Partaj judiciar Civil Apel
5882/90/2006
Anulare act Civil Apel
5/90/2003 Revendicare (art. 480 C.c.) Civil Apel
4933/90/200 Revendicare imobiliară Civil Apel
14
6
45/241/2006 Evacuare Civil Apel
Asistarea la şedinţele de judecată dindata de 14 mai 2007
Număr unic dosar : 915/90/2007Inregistrat in data de : 12.02.2007 Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :
Goşa Liviu : Apelant Purice Emilia Maria : Intimat Dobrin Leonora : Intimat Purice Ioan : Intimat Constantin D Dumitru : Intimat Gunter Horst Thiess : Intimat
Calea de atac a fost calificată ca fiind recurs şi cauza s-a amânat pentru data de 07 iunie 2007 in vederea constituirii legale a completului.
Număr unic dosar : 989/90/2007Inregistrat in data de : 15.02.2007 Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :
Nicula N Nicolae : Apelant Nicula Constantin : Intimat Nicula Ionel : Intimat Nicula Maria : Intimat
s-a calificat calea de atac ca fiind recurs şi, in vederea constituirii legale a completului, s-a amânat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2007.
Număr unic dosar : 1365/90/2007Inregistrat in data de : 12.03.2007 Obiect dosar : partaj judiciarMateria juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :
Florescu Victoria : Apelant Nica Floarea : Intimat
Intimata Nica Floarea a depus intâmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul intâmpinării depuse.Termen, 15 iunie 2007.
Număr unic dosar : 5882/90/2006Inregistrat in data de : 16.10.2006
Diaconu Petrică reprezentat de Diaconu Nicolae : Apelant Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat Ene Laura : Intimat
Avind in vedere că apelantul Diaconu Petrică nu şi-a indeplinit obligaţia de plată a onorariului către expert, in sumă de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspendă.
Număr unic dosar : 5/90/2003Inregistrat in data de : 30.05.2003Obiect dosar : revendicare (art. 480 C.c.)Materia juridică : CivilStadiu procesual : Apel Părţi :
Grejdan Nicolae : Apelant Cârstea Elena : Intimat Horumbete Ecaterina : Intimat Popa Maria : Intimat Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat
In această cauză pronunţarea a fost aminată pentru data de 25 mai 2007, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise.
Număr unic dosar : 4933/90/2006Inregistrat in data de : 16.08.2006Obiect dosar : revendicare imobiliarăMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :
Popescu Eugen : Apelant Tudor Adrian : Intimat Tudor Maria : Intimat Barbu Daniela : Intimat
Datorită lipsei raportului de expertiză, cauza se amină pentru data de 15 iunie 2007.
Număr unic dosar : 45/241/2006Inregistrat in data de : 11.04.2007 Obiect dosar : evacuareMateria juridică : CivilStadiu procesual : ApelPărţi :
Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti : Apelant Cabinetul medical individual dr. Ciobanu Daniela :Intimat
Apelul declarat de Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti impotriva dr. Ciobanu Daniela, este anulat ca netimbrat. Definitivă . Cu recurs.
304/90/2007 Partaj bunuri comune Minori şâ familie
Apel
1080/90/2007
Pensie intreţinere Minori şi familie
Recurs
1230/90/2007
Partaj judiciar Civil Apel
1418/90/2007
Evacuare – Casare cu rejudecare Civil Apel
1462/90/2007
Anulare act Civil Apel
1625/90/2007
Acţiune in constatare Civil Apel
Asistarea la şedinţele de judecată din data de 16 mai 2007
Număr unic dosar : 20/90/2005Inregistrat in data de : 03.01.2005Obiect dosar : partaj succesoral (art.728 C.c.)Materia juridică : CivilStadiu procesual : apelPărţi :
Badi Elena :Apelant Roşianu Ioana :Apelant Tănasie Maria-prin procurator Tănasie Constantin :Apelant Bordincel I. Ion :Apelant Aniţescu Brinduşa :Apelant
17
Sărdărescu Paraschiva :Apelant Apostol Elisabeta :Apelant Bordincel Pelaghia :Apelant Bordincel C. Ion :Apelant Cumpănaşu Lucreţia :Apelant Săvulescu Despina :Apelant Bordincel Elisabeta :Apelant Bordincel Bogdan :Apelant Bordincel Ana Maria :Apelant Dumitraşcu Carmen :Intimat Moţa Constantin :Intimat
Este recuzat expertul, de către apelanţi, pe motiv de incompatibilitate.Expertul va fi anunţat despre această cerere de recuzare care urmează să fie pusă in discuţie la următorul termen.Se cere părţilor să prezinte cereri prin care solicită expertului să stabilească variante de lotizare.Se amină cauza la data de 7 iunie 2007 in vederea administrării probelor cu expertize tehnice.
Număr unic dosar :777/241/2006Inregistrat in data de :04.04.2007Obiect dosar :GrăniţuireMateria juridică :CivilStadiu procesual :ApelPărţi :
Se admit cererile părţilor care solicită acordarea unui termen in vederea angajării de apărători.Termen 07 iunie 2007.
Număr unic dosar :902/241/2006Inregistrat in data de :11.04.2007 Obiect dosar :EvacuareMateria juridică :CivilStadiu procesual :ApelPărţi :
Tiripoi Maria :Intimat Tiripoi Cornel Alexandru :Apelant Tiripoi Eugen :Intimat
Apelul declarat de pârâtul Tiripoi Cornel Alexandru este anulat pentru netimbrare.Definitivă. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Număr unic dosar :5991/90/2006Inregistrat in data de :19.10.2006Obiect dosar :Partaj bunuri comuneMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :
Se cere avocatului părţii reclamante să depună calcule in care să fie avuţi in vedere noii coeficienţi.Tribunalul dispune ca expertul să facă propuneri de lotizare cu privire la apelanţi in care sa fie avute in vedere trei variante de lotizare.Se amină soluţionarea cauzei la data de 7 iunie 2007, pentru intocmirea expertizei de lotizare.
Număr unic dosar :1080/90/2007Inregistrat in data de :20.02.2007 Obiect dosar :Pensie de intreţinereMateria juridică : Minori şi familieStadiu procesual : RecursPărţi :
Hinzu Lucian Nicolae :Recurent Andronache Elena Daniela :Intimat
Reclamantul, Andronache Elena Daniela solicită acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuri privind situaţia minorului.Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaţia minorului pentru ambele părţi.Se admite şi proba cu martori pentru ambele părţi, martori care vor fi nominalizaţi prin listă care va fi depusă in trei zile, sub sancţiunea decăderii.Termen 24 mai 2007.
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE18 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
Număr unic dosar Obiectul cauzei
Materia juridică
Stadiu procesual
7293/90/2006
Partaj bunuri comune Minori şi familie
Recurs
7311/90/2006
Partaj bunuri comune Minori şi familie
Apel
7501/90/2006
Divorţ Minori şi familie
Apel
442/223/2006
Contestaţie la executare Civil Recurs
19
606/241/2006
Divorţ Minoti şi familie
Apel
124/90/2007 Anulare act Civil Apel
238/90/2007 Divorţ Minori şi familie
Apel
266/90/2007 Obligaţia de a face Civil Apel
823/90/2007 Divorţ Minori şi familie
Apel
994/90/2007 Divorţ Minori şi familie
Apel
1089/90/2007
Anulare act Civil Apel
1364/90/2007
Partaj bunuri comune Minori şi familie
Apel
1370/90/2007
Divorţ Minori şi familie
Apel
1401/90/2007
Divorţ Minori şi familie
Apel
Asistarea la şedinţele de judecată dindata de 18 mai 2007
Număr unic dosar :823/90/2007Inregistrat in data de :08.02.2007 Obiect dosar : divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :Apel Părţi :
Apelanta reclamantă formulează, prin apărător, o cerere prin care solicită aminarea judecării cauzei pentru a lua cunoştinţă de conţinutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere care este admisă de către instanţă.Se amină judecarea cauzei la data de 8 iunie 2007.
Număr unic dosar :238/90/2007Inregistrat in data de :10.01.2007 Obiect dosar :divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :
Pârâtul face o cerere prin care arată că suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecată nu a fost corect calculată.Instanţa admite cererea şi reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziţiile deciziei civile 71/A/MIF din 16.03.2007.Definitivă. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare.Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Număr unic dosar :7501/90/2006Inregistrat in data de :21.12.2006Obiect dosar :divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :
Bălan Ramona Ecaterina :Apelant Bălan Marius :Apelant Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 5
Judecarea cauzei este aminată pentru data de 22 iunie 2007.Se va emite adresă către apelantul pârât Bălan Marius, prin care este solicitat să se prezinte pentru a-şi preciza poziţia cu privire la cererea de apel.Se vor cita la domiciliu părţile care nu au termen in cunoştinţă.
Număr unic dosar :1401/90/2007Inregistrat in data de :12.03.2007 Obiect dosar :divorţMateria juridică :Minori şi familieStadiu procesual :ApelPărţi :
Cioangher Dorina :Apelant Cioangher Ion :Intimat
Apărătorul apelantei pârâte, Ciongher Dorina, formulează cerere prin care solicită aminarea judecării cauzei deoarece nu se poate prezenta.Judecarea cauzei este aminată pentru data de 29 mai 2007, dată la care părţile care au termen in cunoştinţă nu vor mai fi citate.Pronunţată in şedinţă publică la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Număr unic dosar :994/90/2007Inregistrat in data de :15.02.2007 Obiect dosar : divorţMateria juridică : Minori şi familieStadiu procesual : ApelPărţi :
Ciofâcă Nicolae Dragoş : Apelant Ciofâcă Elena : Intimat Stănciulescu Păuna : Martor
Judecarea cauzei se amină la data de 25 mai 2007.Pină la această datăse va emite adresă către Sârguinţa SCM pentru a comunica veniturile nete obţinute de Ciofâcă Elena pe ultimele 6 luni, anterior introducerii acţiunii şi veniturile actuale ale acesteia.
21
Instanţa incuviinţează audierea minorului in prezenţa celor doi părinţi, pentru a se putea face o evaluare a stării copilului şi a capacităţii lui de comunicare proprie vârstei.Pronunţată in şedinţă publică la data de 11 mai 2007, la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti.
,,Este in interesul tuturora nu numai să nu se săvârşească infracţiuni, dar şi ca ele să fie tot mai rare in raport cu mărimea răului pe care il pricinuiesc societăţii. Deci obstacolele care ii fac pe oameni să dea inapoi la săvârşirea infracţiunilor trbuie să fie cu atât mai puternice cu cât sunt acestea mai potrivnice binelui public şi cu cât sunt mai puternice indemnurile care ii imping către ele. Ca atare, trebuie să existe o proporţie intre infracţiuni şi pedepse.………………………………………………………………………………………………………….Este cu neputinţă să se preintâmpine toate faptele rele la care dă naştere fierberea universală a pasiunilor umane. Ele sporesc in raport compus cu populaţia şi cu incrucişarea intereselor individuale, care nu pot fi dirijate in mod geometric inspre folosul obştesc1’’.
1 Cesare Beccaria – Despre Infracţiuni şi Pedepse - cap.XXIII Proporţie Ântre Infracţiuni şi Pedepse
