Date post: | 27-Jul-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | florincinci |
View: | 1,120 times |
Download: | 13 times |
Reglementare din 15/02/2005Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 460bis din 31/05/2005
Reglementare tehnicฤ "Normativ privind proiectarea ลi execuลฃia mฤsurilor de izolare fonicฤ ลi a tratamentelor acustice รฎn clฤdiri", indicativ C 125-05
(revizuire C 125 - 1987)
Afiลeazฤ tematicile actului
ConstructiiLista de acte similare ...
1. GENERALITฤลขI 1.1. Obiect ลi domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul normativ se referฤ la aspectele cele mai generale legate de reglementarea regimului de zgomot din toate tipurile de clฤdiri, รฎn scopul asigurฤrii condiลฃiilor admisibile de confort acustic, prevฤzute รฎn actele normative รฎn vigoare sau รฎn reglementฤri speciale cu caracter limitat. Normativul se utilizeazฤ รฎncฤ din primele faze de proiectare, pentru adoptarea mฤsurilor de ordin acustic, astfel รฎncรขt sฤ evite apariลฃia unor situaลฃii greu de rezolvat รฎn fazele urmฤtoare ale proiectฤrii. De asemenea, normativul atrage atenลฃia asupra aspectelor ce trebuie urmฤrite cu prioritate pentru evitarea unor erori de execuลฃie care pot compromite buna funcลฃionare a mฤsurilor proiectate. Pentru aplicarea operativฤ a normativului, fiecare capitol este structurat pe trei pฤrลฃi: - generalitฤลฃi; - elemente de proiectare; - recomandฤri pentru executarea lucrฤrilor. 1.1.2. Protecลฃia faลฃฤ de zgomot este definitฤ, conform Normativului privind protecลฃia la zgomot, de ลase condiลฃii tehnice specifice: โช Protecลฃia faลฃฤ de zgomotul aerian provenit din exteriorul clฤdirii. โช Protecลฃia faลฃฤ de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaลฃiu รฎnchis. โช Protecลฃia รฎmpotriva zgomotului de impact. โช Protecลฃia faลฃฤ de zgomotul produs de echipamentele ลi instalaลฃiile tehnice ale clฤdirii. โช Protecลฃia รฎmpotriva zgomotului reverberat excesiv ลi zgomotului produs รฎn spaลฃiul respectiv. โช Protecลฃia mediului รฎnconjurฤtor faลฃฤ de zgomotul produs de surse din interiorul clฤdirilor ลi construcลฃiilor, sau รฎn legฤturฤ cu acestea Detalierea acestor condiลฃii tehnice este fฤcutฤ รฎn "Normativul privind protecลฃia la zgomot". 1.1.3. รn spiritul prezentului normativ se considerฤ cฤ se obลฃin rezultate optime รฎn situaลฃia รฎn care, pentru asigurarea confortului acustic, mฤsurile de protecลฃie acusticฤ se adoptฤ concomitent pe รฎntregul parcurs "sursฤ de zgomot - mediu de propagare - spaลฃiu de recepลฃie (unitate funcลฃionalฤ protejatฤ)". Sursele de zgomot luate รฎn considerare รฎn prezentul normativ pot acลฃiona รฎn interiorul unitฤลฃii funcลฃionale ce se protejeazฤ sau รฎn exteriorul ei. Ele pot reprezenta: - surse exterioare de de zgomot; - activitฤลฃi curente ale utilizatorilor clฤdirii, รฎn exploatarea normalฤ a acesteia; - funcลฃionarea echipamentelor ลi instalaลฃiilor din clฤdire sau din afara ei. 1.1.3.1. Mฤsurile de protecลฃie fonicฤ adoptate la sursฤ trebuie sฤ conducฤ la obลฃinerea unei puteri acustice radiate minime, respectiv la un nivel de zgomot minim รฎn imediata apropiere. 1.1.3.2. Mediul de propagare al zgomotului de la sursฤ la spaลฃiul de recepลฃie poate fi fluid (รฎn mod preponderent aerian, รฎn cazul prezentului normativ) sau solid. Zgomotele provenite de la sursฤ se propagฤ spre spaลฃiul de recepลฃie pe ambele cฤi (zgomot aerian sau zgomot structural) sau, รฎn mod preponderent, pe una dintre ele. Mฤsurile de protecลฃie fonicฤ adoptate pe parcursul cฤilor de propagare presupun realizarea unor neomogenitฤลฃi (disipatori energetici) pe aceste cฤi. รn cazul propagฤrii zgomotului prin aer, neomogenitฤลฃile sunt reprezentate, รฎn principal, de elemente constructive caracterizate de impedanลฃe acustice mult superioare impedanลฃei aerului (de ex.: pereลฃi, planลee). รn cazul propagฤrii zgomotului prin solid, neomogenitฤลฃile sunt reprezentate de discontinuitฤลฃi realizate รฎn cadrul cฤii de propagare, caracterizate de impedanลฃe acustice mult inferioare impedanลฃei cฤii considerate (elemente elasto-amortizoare-disipative). 1.1.3.3. Mฤsurile de protecลฃie fonicฤ ce se aplicฤ spaลฃiului de recepลฃie (unitate funcลฃionalฤ ce se protejeazฤ) presupun: - reducerea puterii acustice de radiaลฃie a surselor interioare; - absorbลฃie acusticฤ ridicatฤ (tratamente fonoabsorbante). 1.1.4. Tehnica protecลฃiei acustice a unitฤลฃilor funcลฃionale รฎmpotriva zgomotelor ce provin pe cale aerianฤ sau structuralฤ de la diverse surse presupune adoptarea unor mฤsuri cu caracter general, ale cฤror principii de bazฤ sunt prezentate รฎn capitolele 2 ลi 3 ale normativului. Aspecte particulare ale problemei, legate de funcลฃionarea unor surse de largฤ rฤspรขndire รฎn clฤdiri, sunt prezentate รฎn cap. 4. 1.2. Referinลฃe 1.2.1. Prezentul normativ reprezintฤ documentul de bazฤ privind aplicarea mฤsurilor de protecลฃie acusticฤ รฎn toate tipurile de clฤdiri, รฎn baza limitelor admisibile ลi condiลฃiilor stabilite prin "Normativul privind protecลฃia la zgomot". Pentru probleme speciale, prevederile prezentului normativ sunt detaliate รฎn urmฤtoarele acte normative:
GP 001-96 Protecลฃia la zgomot. Ghid de proiectare ลi execuลฃie a zonelor urbane din punct de
vedere acusticP 121-89 Instrucลฃiuni tehnice pentru proiectarea ลi executarea mฤsurilor de protecลฃie acusticฤ ลi antivibratilฤ la clฤdiri industrialeP 122-89 Instrucลฃiuni tehnice pentru proiectarea mฤsurilor de izolare fonicฤ la clฤdiri civile, social-culturale ลi tehnico-administrativeP 123-89 Instrucลฃiuni tehnice pentru proiectarea ลi execuลฃia sฤlilor de audiลฃie publicฤ din punct de vedere acustic.C 300-94 Normativ de prevenire ลi stingere a incendiilor pe durata executฤrii lucrฤrilor de construcลฃii ลi instalaลฃii aferente acestora.GP 037-98 Normativ pentru alcฤtuirea ลi executarea pardoselilor 1.2.2. Aplicarea รฎntregului grup de instrucลฃiuni tehnice de la pct. 1.2.1. se face รฎn conexiune cu prevederile urmฤtoarelor standarde: a. standarde ลi norme de limite admisibile:
1. STAS 10009-88 Acustica รฎn construcลฃii. Acustica urbanฤ. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.2. STAS 9783/0-84 Acustica รฎn construcลฃii. Parametri pentru proiectarea ลi verificarea acusticฤ a sฤlilor de audiลฃie publicฤ. Clasificarea ลi limite admisibile.3. STAS 11336/1-80 Acustica psihofiziologicฤ. Evaluarea รฎncadrฤrii รฎn limita admisibilฤ a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului.4. STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologicฤ. Evaluarea รฎncadrฤrii รฎn limita admisibilฤ a nivelului de zgomot pentru activitฤลฃi cu diferite grade de solicitare a atenลฃiei5. Norma generalฤ de protecลฃia muncii - 20026. P 118-99 Norme tehnice de proiectare ลi realizare a construcลฃiilor privind protecลฃia la acลฃiunea focului. b. standarde de mฤsurฤri acustice ลi evaluare:
1. STAS 11287-79 Acustica fizicฤ. Mฤrimi de referinลฃฤ pentru niveluri acustice. 2. STAS 6161/1-89 Acustica รฎn construcลฃii. Mฤsurarea nivelului de zgomot รฎn construcลฃii civile. Metode de mฤsurare. 3. STAS 6161/2-89 Acustica รฎn construcลฃii. Mฤsurarea capacitฤลฃii de izolare la zgomot aerian a elementelor despฤrลฃitoare de construcลฃii ลi a faลฃadelor. Metode de mฤsurare. STAS 6161/3-82 Acustica รฎn construcลฃii. Determinarea nivelului de zgomot รฎn localitฤลฃile urbane. Metodฤ de determinare. STAS 6161/4-89 Acustica รฎn construcลฃii. Mฤsurarea capacitฤลฃii de izolare la zgomot de impact a elementelor de construcลฃii. Metode de mฤsurare. 4. STAS 669 1-84 Acustica รฎn construcลฃii. Metodฤ de mฤsurare a duratei de reverberaลฃie. 5. STAS 7150-83 Acustica รฎn industrie. Metode de mฤsurare a nivelului de zgomot รฎn industrie. 6. STAS 10046/1-75 Fizica construcลฃiilor. Determinarea coeficientului de absorbลฃie acusticฤ al materialelor prin metoda camerei de reverberaลฃie. STAS 10046/2-75 Fizica construcลฃiilor. Determinarea coeficientului de absorbลฃie acusticฤ al materialelor prin metoda interferometrului acustic. 7. STAS 10968/1-78 Acustica รฎn construcลฃii. Nivelul zgomotelor produse de armฤturile din instalaลฃiile sanitare. Metodฤ de mฤsurare รฎn laborator. 8. STAS 12203/1-83 Acustica รฎn construcลฃii. Determinarea nivelului de putere acusticฤ รฎn camerele anecoice ลi semianecoice. Metodฤ de determinare. STAS 12203/2-83 Acustica รฎn construcลฃii. Proiectarea camerelor anecoice ลi semianecoice. Prescripลฃii generale.
9. SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian. SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.10. SR EN ISO 11654 Acustica. Absorbanลฃi acustici utilizaลฃi รฎn clฤdiri. Evaluarea absorbลฃiei acustice.11. SR EN ISO 140-1 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 1: Condiลฃii pentru laboratoare de รฎncercare fฤrฤ transmisii colaterale.12. SR EN ISO 140-3 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 3: Mฤsurarea รฎn laborator a izolฤrii la zgomot aerian a elementelor de construcลฃie.13. SR EN ISO 140-4 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 4: Mฤsurarea รฎn laborator a izolฤrii la zgomot de impact a elementelor de construcลฃie.14. SR EN ISO 140-5 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 5: Mฤsurฤtori in situ ale transmisiei zgomotelor aeriene prin elemente de faลฃadฤ ลi faลฃade.15. SR EN ISO 140-6 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 6: Mฤsurarea รฎn laborator a transmisiei zgomotelor de impact prin planลee16. SR EN ISO 140-7 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 7: Mฤsurarea in situ a transmisiei zgomotelor de impact prin planลee.17. SR EN ISO 140-9 Acustica. Mฤsurarea izolฤrii acustice a clฤdirilor ลi a elementelor de construcลฃie. Partea 9: Mฤsurarea รฎn laborator a izolฤrii la zgomot aerian dintre douฤ camere printr-un plafon suspendat cu spaลฃiu de aer intermediar. 1.3. Terminologie Terminologia utilizatฤ รฎn prezentul normativ este conformฤ cu:
STAS 1957/1-88 Acustica. Terminologie. Acustica fizicฤ.STAS 1957/2-88 Acustica. Terminologie. Acustica psiho-fiziologicฤ.STAS 1957/3-88 Acustica. Terminologie. Acustica รฎn construcลฃii ลi transporturi.
2. PROTECลขIA UNITฤลขILOR FUNCลขIONALE DIN CLฤDIRI รMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN Unitฤลฃile funcลฃionale din clฤdiri se protejeazฤ รฎmpotriva zgomotului provenit de la surse care funcลฃioneazฤ รฎn exteriorul sau interiorul lor. Pentru ambele cazuri protecลฃia se realizeazฤ prin: - MฤSURI DE PROTECลขIE LA SURSE (avรขnd ca efect reducerea zgomotului radiat de surse), conform paragrafului 2.1. - MฤSURI DE PROTECลขIE รN SPAลขIUL DE RECEPลขIE (avรขnd ca efect asigurarea absorbลฃiei acustice รฎn interiorul unitฤลฃii funcลฃionale), conform paragrafului 2.2 รn cazul zgomotului provenit de la surse ce funcลฃioneazฤ รฎn exteriorul unitฤลฃii funcลฃionale, se impun ลi: - MฤSURI DE PROTECลขIE รN CADRUL CฤILOR DE PROPAGARE (avรขnd ca efect protecลฃia unitฤลฃilor funcลฃionale prin elementele de รฎnchidere sau de compartimentare) conform paragrafului 2.3. 2.1. MฤSURI DE PROTECลขIE LA SURSE 2.1.1. Sursele de zgomot, luate รฎn considerare รฎn prezentul normativ, pot acลฃiona รฎn interiorul unitฤลฃii funcลฃionale ce se protejeazฤ sau รฎn afara clฤdirii. Ele pot fi constituite din: - activitฤลฃi curente ale utilizatorilor clฤdirii, รฎn exploatarea normalฤ a acesteia; โช funcลฃionarea echipamentelor ลi instalaลฃiilor din clฤdire ลi din afara ei; โช funcลฃionarea unor utilaje ลi/sau mijloace de transport รฎn trafic. 2.1.2. Valorile nivelurilor de zgomot caracteristice funcลฃionฤrii principalelor utilaje ลi aparate din clฤdirile de locuit ลi social-culturale, precum ลi ale desfฤลurฤrii diverselor activitฤลฃi specifice acestora, sunt prezentate รฎn instrucลฃiunile tehnice P 122.
2.1.3. Zgomotul aerian, produs de surse situate รฎn interiorul sau exteriorul unitฤลฃii funcลฃionale ce se protejeazฤ, se reduce prin: - selectarea corespunzฤtoare a surselor ลi reglementarea utilizฤrii acestora, conform paragrafului a. - utilizarea unor sisteme locale de protecลฃie acusticฤ, conform paragrafului b (carcase fonoizolatoare ลi ecrane de protecลฃie acusticฤ). a. Selectarea corespunzฤtoare a surselor ลi reglementarea utilizฤrii acestora 2.1.4. Prin selectarea corespunzฤtoare a surselor ลi reglementarea utilizฤrii lor se urmฤreลte sฤ se obลฃinฤ: - diminuarea nivelului de zgomot produs de surse; - reducerea caracterului semnificativ al zgomotului produs de surse. 2.1.4.1. Diminuarea nivelului de zgomot emis de surse se realizeazฤ prin adoptarea, รฎncฤ de la faza de proiectare tehnologicฤ, a unor echipamente cรขt mai silenลฃioase, dotate, eventual, cu accesorii de protecลฃie acusticฤ, realizate fie de producฤtor, fie proiectate ulterior conform paragrafului b din prezentul capitol. รn cazul clฤdirilor industriale, unde acลฃioneazฤ numeroase maลini ลi agregate grele, proiectele tehnologice vor conลฃine รฎn mod obligatoriu, o fiลฤ de calcul acustic al obiectivului industrial conform instrucลฃiunilor tehnice P 121, รฎn scopul punerii รฎn evidenลฃฤ a acelor situaลฃii รฎn care sunt posibile depฤลiri ale limitelor acustice admisibile, prevฤzute de reglementฤrile tehnice รฎn vigoare. Elaborarea acestei fiลe se face pe baza datelor conลฃinute รฎn normele interne sau caietele de sarcini pentru maลini ลi agregate redactate รฎn conformitate cu ยซRecomandฤri pentru caracterizarea dinamicฤ ลi acusticฤ a utilajelor din hale industrialeยป (ANEXA 1). 2.1.4.2. Reducerea caracterului semnificativ al zgomotului รฎn cazul clฤdirilor civile ลi social-culturale se realizeazฤ prin adoptarea de programe concrete de utilizare a surselor, astfel รฎncรขt acestea sฤ funcลฃioneze รฎn acele perioade รฎn care ele conduc la un aport informaลฃional minim (fie cฤ zgomotul produs de ele este mascat de zgomote care au un caracter de mare utilitate pentru clฤdirea respectivฤ, fie cฤ acesta nu survine decรขt, รฎn acele perioade de timp รฎn care utilizatorii clฤdirii nu รฎl recepลฃioneazฤ). รn cazul clฤdirilor industriale, reducerea caracterului semnificativ al zgomotului se realizeazฤ รฎn conformitate cu prevederile instrucลฃiunii tehnice P 121, privind รฎncadrarea diverselor hale industriale รฎn clase de randament acustic. b. Carcase fonoizolatoare 2.1.5. Carcasele fonoizolatoare sunt elemente constructive spaลฃiale care au ca scop atenuarea transmiterii zgomotului produs de o sursฤ รฎn mediul รฎnconjurฤtor, prin acoperirea totalฤ a acesteia. Prin intermediul carcasei se mai realizeazฤ ลi: - preรฎntรขmpinarea unor eventuale accidente ce s-ar putea produce datoritฤ contactului nemijlocit cu utilajele; - climatizarea utilajelor etc. Modul de realizare al carcaselor ลi clasificarea acestora, รฎn funcลฃie de alcฤtuire, asigurarea unor necesitฤลฃi tehnologice, posibilitฤลฃi de vizitare etc., se prezintฤ รฎn ANEXA 2. 2.1.6. Carcasele pot fi amplasate, faลฃฤ de surse, รฎntr-unul din cele douฤ moduri: - รฎn afara limitelor cรขmpului acustic apropiat corespunzฤtor sursei; - รฎn interiorul limitelor cรขmpului acustic apropiat corespunzฤtor sursei. 2.1.7. Stabilirea cรขmpul acustic apropiat al unei surse se face conform fig. 2.1. Elemente de proiectare 2.1.8. Pentru un punct exterior carcasei, reducerea nivelului de zgomot รฎn funcลฃie de frecvenลฃฤ, DELTA Lc(f), prin carcasarea completฤ, va fi datฤ de relaลฃia:
DELTA Lc(f) = L1(f) - L2(f) [dB] (2.1.)
รฎn care: L1(f) - nivelul de zgomot, รฎn punctul respectiv, รฎn absenลฃa carcasei, รฎn dB; L2(f) - nivelul de zgomot, รฎn punctul respectiv, dupฤ carcasare, รฎn dB.
Valoarea DELTA Lc(f), se poate obลฃine prin: - mฤsurฤri acustice, "in situ" sau รฎn laborator (pe modele); - calcul. Domeniul util de frecvenลฃฤ care trebuie avut รฎn vedere depinde de caracteristicile spectrale ale sursei ce se carcaseazฤ. 2.1.9. Standardul de referinลฃฤ pentru determinarea valorii "DELTA Lc(f)" pentru mฤsurฤri acustice ยซin situยป este STAS 7150, iar pentru mฤsurฤri acustice รฎn laborator este STAS 12203/1. 2.1.10. Determinarea valorii "DELTA Lc(f)" prin calcul, pentru carcase alcฤtuite din panouri identice ca structurฤ se poate face, orientativ, cu relaลฃia:
SDELTA Lc(f) = R(f) - 10 lg โโโโโ [dB] (2.2.) Ai(f)
รฎn care: R(f) - indicele de atenuare acusticฤ corespunzฤtor structurii panourilor constituente ale carcasei, รฎn dB; S - aria totalฤ a intradosului carcasei, รฎn m2; Ai(f) - aria echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ a intradosului carcasei, รฎn m2.
Relaลฃia (2.2.) este valabilฤ รฎn situaลฃiile รฎn care: - carcasa este amplasatฤ รฎn afara limitelor cรขmpului acustic apropiat corespunzฤtor sursei; - carcasa este amplasatฤ รฎn interiorul limitelor cรขmpului acustic apropiat corespunzฤtor sursei, dar are prevฤzut la intradosul ei un tratament intens fonoabsorbant, caracterizat de coeficienลฃi de absorbลฃie acusticฤ (alfa)i(f) >= 0,80, pentru รฎntreg domeniul util de frecvenลฃฤ. Observaลฃie: Pentru carcase amplasate รฎn interiorul limitelor cรขmpului acustic apropiat corespunzฤtor sursei, avรขnd pe intrados tratamente fonoabsorbante caracterizate de coeficienลฃii de absorbลฃie acusticฤ (alfa)i(f) < 0,80, nu poate fi aplicatฤ relaลฃia (2.2). รn acest caz este necesarฤ efectuarea de mฤsurฤri acustice conform punctului 2.1.9. 2.1.10.1. Indicele de atenuare acusticฤ "R(f)" se poate determina prin: - standardul de referinลฃฤ pentru mฤsurฤri acustice "in situ" sau รฎn laborator este STAS 6161/2; - calcul, รฎn conformitate cu prevederile subcapitolului 2.3.1. ลi Anexei 4. 2.1.10.2. Aria echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ a intradosului carcasei se determinฤ conform "Ghidului privind performanลฃele specifice materialelor ลi alcฤtuirilor de construcลฃii" - Cerinลฃa de calitate "Protecลฃia la zgomot". 2.1.11. รn cazul unor carcase alcฤtuite din panouri cu structuri diferite, determinarea valorii "DELTA Lc(f)" prin calcul, se face, รฎn mod acoperitor, cu relaลฃia (2.2.) รฎn care R(f) reprezintฤ cea mai micฤ valoare a indicilor de atenuare acusticฤ corespunzฤtori diferitelor tipuri de panouri constituiente. 2.1.12. รn cazul รฎn care, pe suprafaลฃa unei carcase se aplicฤ tratamente vibroamortizoare eficace (avรขnd coeficienลฃii de amortizare internฤ eta > 10-2), la valoarea "DELTA Lc(f)" calculatฤ cu relaลฃia (2.2) se adaugฤ reducerea suplimentarฤ de nivel "DELTA Lva(f)". Pentru alegerea materialului ลi a coeficientului eta asociat, se va consulta tabelul 10 din instrucลฃiunea tehnicฤ P 121. Tratamentele vibroamortizoare eficace, luate รฎn considerare รฎn acest caz, sunt alcฤtuite din plฤci subลฃiri din mase plastice, folii metalice etc., aplicate pe carcasฤ prin intermediul unor straturi din materiale de micฤ rigiditate dinamicฤ (de exemplu: pรขsle, poliuretan spongios etc.). Valoarea "DELTA Lva(f)" se poate determina prin: - mฤsurฤri acustice รฎn laborator; - calcul, conform ANEXEI 3. 2.1.13. Atunci cรขnd, la o carcasฤ trebuie prevฤzute deschideri pentru ventilarea surselor sau pentru controlul acestora, proiectarea se va face de la caz la caz, cu concursul unor specialiลti din domeniu. 2.1.14. รn cazul folosirii unor materiale combustibile la executarea carcaselor sau รฎn cazul carcasฤrii unor utilaje care lucreazฤ la temperaturi ridicate, la proiectarea carcaselor se va ลฃine seama de prevederile "Normativului de siguranลฃฤ la foc a construcลฃiilor" - indicativ P 118. Recomandฤri pentru executarea lucrฤrilor 2.1.15. La montarea carcaselor fonoizolatoare se va acorda o grijฤ deosebitฤ asamblฤrii corecte a panourilor constituente astfel รฎncรขt carcasele obลฃinute sฤ fie cรขt mai etanลe din punct de vedere acustic. 2.1.16. รn cazul carcaselor fonoizolatoare amplasate รฎn interiorul cรขmpului acustic apropiat al unei surse, se va avea รฎn vedere pozarea cรขt mai corectฤ a carcasei astfel รฎncรขt sฤ se elimine posibilitatea apariลฃiei unor contacte rigide รฎntre aceasta ลi sursฤ. 2.1.17. Tratamentul fonoabsorbant (de pe intradosul carcasei) ลi cel vibroamortizor (de pe suprafaลฃa exterioarฤ) se vor aplica astfel รฎncรขt sฤ se elimine pericolul desprinderii treptate pe durata exploatฤrii carcasei. 2.1.18. Schimbarea materialelor ลi a soluลฃiilor constructive prevฤzute รฎn documentaลฃia tehnicฤ se va face numai cu acordul proiectantului. c. Ecrane de protecลฃie acusticฤ (aplicate la sursฤ) 2.1.19. Prin ecrane de protecลฃie acusticฤ (aplicate la sursฤ) se รฎnลฃeleg alcฤtuiri plane sau spaลฃiale din panouri sau alte elemente constructive care mascheazฤ parลฃial sursa de zgomot faลฃฤ de punctele de recepลฃie considerate ลi care sunt amplasate รฎn interiorul cรขmpului acustic apropiat al sursei (definit รฎn figura 2.1.).
Figura 2.1
Stabilirea limitelor cรขmpului acustic apropiat, corespunzฤtorunei surse de zgomot
A - reprezintฤ paralelipipedul de aproximaลฃie al utilajului real, de dimensiuni L, l, h; B - reprezintฤ emisfera de aproximaลฃie a limitei cรขmpului acustic apropiat, caracterizatฤ prin "r" r = max [L; 2h] รฎn care: L = cea mai mare dimensiune a dreptunghiului de bazฤ; h = รฎnฤlลฃimea paralelipipedului de aproximaลฃie a utlilajului real. 2.1.20. Ecranele de protecลฃie acusticฤ pot fi alcฤtuite din: - elemente opace (plฤci metalice, produse lemnoase, zidฤrie de cฤrฤmidฤ, beton armat etc.); - elemente transparente (foi de sticlฤ sau cฤrฤmizi din sticlฤ, policarbonat, plexiglass etc.), folosite atunci cรขnd trebuie sฤ se asigure un control vizual, permanent, asupra sursei.
Elemente de proiectare 2.1.21. Dimensiunea minimฤ "l" a unui ecran de protecลฃie acusticฤ, trebuie sฤ รฎndeplineascฤ condiลฃia:
340l >= โโโ [m] (2.3.) f0
รฎn care: f0, รฎn Hz, este frecvenลฃa cea mai joasฤ a domeniului รฎn care ecranul trebuie sฤ producฤ atenuฤri ale zgomotului produs de sursฤ. 2.1.22. Eficacitatea ecranelor de protecลฃie acusticฤ se manifestฤ รฎn zone de umbrฤ acusticฤ creatฤ de acestea. Zona de umbrฤ acusticฤ poate fi determinatฤ grafic ducรขnd raze din centrul geometric "O" al dreptunghiului de bazฤ al paralelipipedului ce aproximeazฤ utilajul real (vezi fig. 2.1.), pe conturul ecranului. 2.1.23. Valoarea "DELTA Les(f)" cu care se atenueazฤ nivelul de zgomot รฎntr-un punct din interiorul zonei de umbrฤ acusticฤ (fig. 2.2.), prin prezenลฃa unui ecran de protecลฃie acusticฤ, se poate determina prin: - mฤsurฤri acustice "in situ"; - calcul.
Figura 2.2
Zone de umbrฤ acusticฤ รฎn spatele ecranului
Reducerea nivelului de zgomot "DELTA Les(f)" prin mฤsurฤri "in situ", se obลฃine utilizรขndu-se standardul de referinลฃฤ STAS 7150, determinรขnd nivelul de zgomot "Ls0(f)" รฎntr-un punct รฎn absenลฃa ecranului, "Ls(f)", รฎn acelaลi punct, dupฤ introducerea ecranului ลi aplicรขnd relaลฃia:
DELTA Les(f) = Ls0(f) - Ls(f) [dB] (2.4.)
Prin calcul, reducerea nivelului de zgomot "DELTA Les(f)", exprimatฤ รฎn procente din indicele de atenuare sonorฤ R(f), asociat structurii ecranului, se obลฃine cu ajutorului diagramei din fig. 2.3. รฎn funcลฃie de raportul h/lambda, unde: h - รฎnฤlลฃimea ecranului deasupra planului ce cuprinde punctele caracteristice emisie-recepลฃie; lambda - lungimea de undฤ, รฎn metri, lambda = c/f; c - viteza de propagare a sunetului รฎn aer (340 m/s); f - frecvenลฃa sunetului, รฎn Hz.
Figura 2.3
Reducerea nivelului de zgomot DELTA Les (%R), prin amplasarea unuiecran รฎn cรขmpul apropiat al unei surse
Avรขnd ca elemente cunoscute: - spectrul de zgomot al sursei emitente; - nivelul de zgomot admisibil รฎn zona de recepลฃie, cu ajutorul diagramei din fig. 2.3. se poate obลฃine: โช fie h, รฎnฤlลฃimea de calcul a ecranului, deasupra planului ce cuprinde punctele E, M (vezi fig. 2.2.); โช fie structura constructivฤ a ecranului cฤruia i se asociazฤ o anumitฤ diagramฤ R(f) a indicelui de atenuare. Observaลฃie: Indicele de atenuare R(f), corespunzฤtor structurii constructive a ecranului, se determinฤ prin: - mฤsurฤri acustice "in situ" sau รฎn laborator, utilizรขndu-se standardul de referinลฃฤ STAS 6161/2. - calcul, conform paragrafului 2.3.1. ลi ANEXEI 4. 2.1.24. รn cazul folosirii unor materiale combustibile, la executarea ecranelor de protecลฃie acusticฤ, sau รฎn cazul ecranฤrii unor utilaje care lucreazฤ la temperaturi ridicate, proiectarea ecranelor fonoizolatoare se va face conform prevederilor de la pct. 2.1.14. Recomandฤri pentru executarea lucrฤrilor 2.1.25. La montarea ecranelor de protecลฃie acusticฤ, alcฤtuite din douฤ sau mai multe panouri, se va acorda o grijฤ deosebitฤ asamblฤrii corecte a panourilor constituente, astfel รฎncรขt rosturile dintre acestea sฤ fie cรขt mai etanลe. 2.1.26. Pozarea ecranelor de protecลฃie acusticฤ faลฃฤ de sursฤ se va face astfel รฎncรขt sฤ se elimine posibilitatea apariลฃiei unor contacte rigide รฎntre acestea ลi surse. 2.1.27. Schimbarea materialelor prevฤzute รฎn documentaลฃia tehnicฤ se poate face numai cu acordul proiectantului. 2.2. MฤSURI DE PROTECลขIE รN SPAลขIUL DE RECEPลขIE (asigurarea absorbลฃiei acustice รฎn interiorul unitฤลฃilor funcลฃionale) 2.2.1. Reducerea zgomotului aerian รฎn spaลฃiul de recepลฃie, prin absorbลฃie acusticฤ, se realizeazฤ pe baza amplasฤrii รฎn acel spaลฃiu a unor suprafeลฃe sau corpuri capabile sฤ disipeze รฎn mare mฤsurฤ energia acusticฤ a undelor incidente. Aceste suprafeลฃe sau corpuri sunt denumite tratamente fonoabsorbante. 2.2.2. Reducerea nivelului de zgomot ca urmare a aplicฤrii unor tratamente fonoabsorbante รฎn interiorul spaลฃiului de recepลฃie "DELTA L(A)", se poate determina prin: - mฤsurฤri acustice "in situ"; - calcul. 2.2.3. Determinarea, prin calcul, a reducerii nivelului de zgomot, DELTA L(A), ca urmare a aplicฤrii unor tratamente fonoabsorbante รฎn interiorul spaลฃiului de recepลฃie, se face astfel: a) รฎn cazul รฎncฤperilor รฎn care se obลฃine un cรขmp acustic difuz (la care zgomotul provine de la surse exterioare รฎncฤperii sau รฎn cazul รฎncฤperilor caracterizate printr-un nivel de zgomot uniform ce provine din vorbit sau surse acustice cu dimensiuni relativ mici - maลini de scris, ventilatoare, aspiratoare, etc., care se pot รฎnscrie รฎn sfere cu razฤ mai micฤ de 50 cm), reducerea de nivel se poate calcula conform "Ghidului privind performanลฃele specifice materialelor ลi alcฤtuirilor de construcลฃii" - Cerinลฃa de calitate "Protecลฃia la zgomot". b) รฎn cazul รฎncฤperilor รฎn care acลฃioneazฤ o singurฤ sursฤ de zgomot de dimensiuni mari, reducerea "DELTA L(A)" se determinฤ รฎn funcลฃie de distanลฃa de la sursฤ ลi de suprafaลฃa echivalentฤ de absorลฃie corespunzฤtoare รฎncฤperii, utilizรขnd diagrama din figura 2.3. c) รฎn cazul รฎncฤperilor de mari dimensiuni รฎn care acลฃioneazฤ numeroase surse de zgomot de dimensiuni relativ mari, reducerea de nivel se poate calcula pe baza metodologiei de calcul prezentatฤ รฎn instrucลฃiunile tehnice P 121-83 (cap. 2, pct. 2.2.). Principalele tipuri de tratamente fonoabsorbante utilizate curent, sunt: a) Plฤci (saltele) din materiale poroase (cu porozitate deschisฤ) ลi structuri realizate pe baza acestora; b) Membrane vibrante; c) Structuri fonoabsorbante mixte (alcฤtuite din plฤci poroase ลi membrane vibrante); d) Structuri rezonatoare fonoabsorbante. Prezentarea detaliatฤ a acestor tipuri de tratamente se face รฎn "Ghidul privind performanลฃele specifice materialelor ลi alcฤtuirilor de construcลฃii" - Cerinลฃa de calitate "Protecลฃia la zgomot". 2.2.4. Coeficientul "(alfa)i(f)" corespunzฤtor suprafeลฃei "S(i)" se determinฤ prin: - mฤsurฤri acustice de laborator; - calcul. 2.2.4.1. Standardul de referinลฃฤ pentru determinarea coeficientului "(alfa)i(f)" prin mฤsurฤri acustice de laborator este STAS 10046/1,2. รn ANEXA 7 a prezentului normativ sunt prezentate valorile coeficientului de absorลฃie acusticฤ "alfa(f)" pentru principalele finisaje sau suprafeลฃe tradiลฃionale รฎn construcลฃii, determinate prin mฤsurฤri acustice รฎn laborator. รn ANEXA 2 la Instrucลฃiunile tehnice P 123 sunt prezentate valorile coeficientului de absorลฃie acusticฤ "alfa(f)" pentru diverse tratamente fonoabsorbante folosite uzual รฎn clฤdiri social-culturale ลi hale industriale. 2.2.4.2. Determinarea coeficientului de absorลฃie acusticฤ "(alfa)i(f)" prin calcul se poate face, aproximativ, conform ANEXEI 8. 2.2.5. รn interiorul spaลฃiului de recepลฃie pot fi: - elemente de mobilier sau ornamentale (fฤrฤ calitฤลฃi fonoabsorbante deosebite); - alcฤtuiri speciale fonoabsorbante (de exemplu corpuri fonoabsorbante piramidale - fig 2.13.). 2.2.6. Suprafaลฃa echivalentฤ de absorลฃie acusticฤ "Ak(f)" corespunzฤtoare unui corp din interiorul spaลฃiului de recepลฃie se determinฤ prin mฤsurฤri acustice de laborator รฎn conformitate cu prevederile STAS 10046.
รn ANEXA 8 a prezentului normativ sunt prezentate valorile suprafeลฃei echivalente de absorลฃie acusticฤ "Ak(f)" pentru cรขteva corpuri reprezentative din clฤdiri. Elemente de proiectare 2.2.7. Plฤcile (saltelele) din materiale poroase (cu porozitate deschisฤ) se pot monta direct pe elementele de construcลฃie sau la distanลฃฤ de acestea. Plฤcile (saltelele) fonoabsorbante, รฎn grosimi mici (3 ... 5 cm), se dispun direct pe un element constructiv, รฎn special รฎn situaลฃiile รฎn care suportul este continuu ลi plan ลi cรขnd caracteristicile lor acustice (mai reduse รฎn domeniul frecvenลฃelor joase ลi medii) corespund condiลฃiilor necesare. Montarea lor pe suport, continuu se poate face prin lipire sau cu prinderi mecanice. Montarea plฤcilor (saltelelor) fonoabsorbante la distanลฃฤ de elementul constructiv se face: - pentru scopuri acustice, atunci cรขnd se urmฤreลte o eficacitate sporitฤ รฎn domeniul frecvenลฃelor joase ลi medii; - pentru scopuri termotehnice, atunci cรขnd sunt necesare mฤsuri speciale de evitare a efectului de condens la pereลฃii exteriori, planลee la ultimul nivel, etc.; - pentru motive constructive, atunci cรขnd se acoperฤ suprafeลฃe cu dese neregularitฤลฃi de nivel sau se prevฤd tavane suspendate care au ลi rol estetic. Detalii privind montarea unor asemenea structuri sunt prezentate รฎn Anexa 2 din Instrucลฃiunile tehnice P 123. 2.2.8. Membranele vibrante se aplicฤ รฎn urmฤtoarele situaลฃii: - pentru realizarea unei fonoabsorbลฃii ridicate รฎn รฎncฤperi รฎn care acลฃioneazฤ surse care emit preponderent รฎntr-o bandฤ รฎngustฤ de frecvenลฃฤ: - pentru lฤrgirea domeniului de eficienลฃฤ acusticฤ maximฤ a tratamentelor aplicate รฎntr-o รฎncฤpere, รฎn special รฎn domeniul frecvenลฃelor joase. 2.2.9. Ansamblurile de corpuri fonoabsorbante se utilizeazฤ รฎn รฎncฤperi รฎn care este necesarฤ o absorbลฃie acusticฤ foarte ridicatฤ รฎn tot domeniul de frecvenลฃe (100 ... 4000 Hz), ca de exemplu: studiouri de radio ลi televiziune, camere anecoice, รฎncฤperi pentru testare audiometricฤ, etc. Detalii privind alcฤtuirea ลi montarea unor asemenea tratamente fonoabsorbante sunt prevฤzute รฎn Anexa 2 din Instrucลฃiunile tehnice P 123. 2.2.10. La proiectarea รฎn scopuri acustice a tratamentelor fonoabsorbante se va ลฃine seama de prevederile "Normativului de siguranลฃฤ la foc a construcลฃiilor" (P 118). Prevederi pentru executarea lucrฤrilor 2.2.11. Montarea plฤcilor fonoabsorbante direct pe suprafaลฃa unui element de construcลฃie se poate face prin: - lipire; - prinderi mecanice. รn cazul montฤrii prin lipire, tehnologia de execuลฃie comportฤ urmฤtoarele faze de lucru: a) pregฤtirea ลi verificarea suprafeลฃei suport; b) trasarea; c) lipirea plฤcilor; d) operaลฃia de finisare a rosturilor ลi corectare a feลฃelor vฤzute. a) La pregฤtirea ลi verificarea suprafeลฃei suport, planeitatea se va verifica cu dreptarul de 1.00 m, admiลฃรขndu-se o singurฤ bavurฤ de 2 mm la 1.00 m. รnainte de montare, suprafaลฃa suport se curฤลฃฤ de impuritฤลฃi. Umiditatea relativฤ a suportului nu trebuie sฤ depฤลeascฤ 5%. Dacฤ plฤcile fonoabsorbante se monteazฤ รฎn รฎncฤperi din clฤdiri existente, pe pereลฃi zugrฤviลฃi, รฎnainte de montare se va proceda la รฎndepฤrtarea stratului de zugrฤvealฤ. Pe suprafeลฃele vopsite รฎn ulei, plฤcile fonoabsorbante pot fi aplicate direct, dupฤ ce suprafeลฃele au fost curฤลฃate de impuritฤลฃi; b) Trasarea se va face din centrul suprafeลฃei cฤtre margini, pentru a se putea prelua diferitele deficienลฃe de execuลฃie prin ajustarea dimensiunilor sau a rosturilor; c) Lipirea plฤcilor fonoabsorbante pe suprafaลฃa suport se face รฎn conformitate cu tehnologia recomandatฤ de producฤtorul adezivului folosit; d) รn cazul plฤcilor fonoabsorbante finisate din fabricฤ, nu se vor pune รฎn operฤ decรขt cele care nu prezintฤ degradฤri ale feลฃei vฤzute. Dupฤ montare, eventualele mici deteriorฤri ale plฤcilor (survenite รฎn timpul execuลฃiei) se corecteazฤ prin chituire sau vopsire รฎn culori de apฤ. รn cazul plฤcilor fonoabsorbante nefinisate din fabricฤ, pe criterii estetice ลi de protecลฃie mecanicฤ se aplicฤ un finisaj care trebuie sฤ รฎndeplineascฤ urmฤtoarele condiลฃii principale: - รฎmpiedicarea rฤspรขndirii รฎn mediu a unor particule provenite din materialul fonoabsorbant; - pฤstrarea calitฤลฃilor fonoabsorbante iniลฃiale (รฎn acest sens elementul de finisaj trebuie sฤ fie caracterizat printr-o rezistenลฃฤ specificฤ la flux de aer cรขt mai micฤ). รn cazul montฤrii cu prinderi mecanice, aplicarea se face รฎn conformitate cu prevederile proiectului tehnologic, รฎn care trebuie sฤ se prevadฤ: - poziลฃia pieselor de legฤturฤ ce se lasฤ รฎn elementul suport; - detalii privind elementele de rezemare ale plฤcilor fonoabsorbante. 2.2.12. Montarea plฤcilor fonoabsorbante cu interspaลฃiu se face prin intermediul unui schelet de susลฃinere al acestora. Scheletul de susลฃinere poate fi executat, รฎn principal, din lemn ignifugat sau elemente metalice. Aplicarea se va face รฎn conformitate cu prevederile proiectului tehnologic, รฎn care trebuie sฤ se prevadฤ: - poziลฃia pieselor de legฤturฤ ce se lasฤ รฎn elementul suport; - detalii privind piesele de prindere dintre elementul suport ลi plฤcile fonoabsorbante; - detalii privind elementele de rezemare ale plฤcilor fonoabsorbante.
Alegerea dimensiunilor รฎn plan ale scheletului de susลฃinere a tratamentelor fonoabsorbante, se face astfel รฎncรขt sฤ fie respectate prevederile pct. 5.4. din "Normativul de siguranลฃฤ la foc a construcลฃiilor" P 118, privind compartimentarea (รฎntreruperea continuitฤลฃii) golurilor dintre tratamente ลi suprafaลฃa suport. 2.3. MฤSURI DE PROTECลขIE รN CADRUL CฤILOR DE PROPAGARE (reducerea nivelului de zgomot รฎn funcลฃie de distanลฃa de la sursฤ ลi izolarea acusticฤ a unitฤลฃilor funcลฃionale) 2.3.1. Mฤsurile de protecลฃie, adoptate de-a lungul cฤilor de propagare aerianฤ a zgomotului, trebuie sฤ asigure รฎndeplinirea condiลฃiei:
DELTA Lef(f) >= DELTA Lnec(f) (dB) (2.5)
รฎn care:
DELTA Lnec(f) = DELTA Ls(f) - DELTA Ladm(f) (dB) (2.6)
unde: Ladm - nivelul de zgomot admisibil prevฤzut รฎn reglementฤrile tehnice รฎn vigoare (conform cap. 1), stabilit รฎn funcลฃie de tipul activitฤลฃilor ce se desfฤลoarฤ รฎn unitฤลฃile funcลฃionale protejate; Ladm poate fi exprimat de o curbฤ de zgomot (Cz) sau de un nivel global de zgomot, รฎn dB(A); Ls(f) - nivelul de zgomot la limita cรขmpului acustic apropiat (conform fig. 2.1):
4 pi r2
Ls(f) = LPS(f) - 10 lg โโโโโโโ (2.7.) r0
2
unde: LPS - nivelul de putere acusticฤ a sursei, (dB); r - raza emisferei de aproximare a cรขmpului acustic apropiat, (m); r0 - distanลฃa de 1 m, mฤsuratฤ din centrul sursei, la care se fac mฤsurฤtorile pentru LPS.
DELTA Lef(f) reprezintฤ reducerea efectivฤ de nivel a zgomotului ce se obลฃine de-a lungul cฤilor de propagare, รฎn funcลฃie de distanลฃa dintre sursฤ ลi spaลฃiul de recepลฃie ลi de mฤsurile de izolare acusticฤ adoptate. Prin aplicarea mฤsurilor de izolare acusticฤ de-a lungul cฤilor de propagare se รฎnลฃelege amplasarea pe aceste cฤi a unor obstacole, caracterizate de impedanลฃe acustice superioare impedanลฃei acustice a mediului de propagare (aerul). Aceste obstacole sunt constituite din elemente de construcลฃie care pot asigura: โช รฎnchiderea completฤ a cฤilor de propagare (pereลฃi omogeni ลi neomogeni - cu uลi ลi ferestre, planลee omogene ลi neomogene - cu chepenguri, etc.) โช รฎnchiderea parลฃialฤ a cฤilor de propagare (pereลฃi sau planลee parลฃiale). Reducerea "DELTA Lef(f)" se poate determina prin: โช standardele de referinลฃฤ pentru mฤsurฤri acustice "in situ" sunt STAS 6161/1,3 ลi STAS 7150 iar pentru cele din laborator - STAS 12203/1. โช calcul, conform prevederilor de la paragrafele 2.3.2. - 2.3.3. Domeniul util de frecvenลฃe care trebuie luat รฎn considerare depinde de caracteristicile spectrale ale sursei. 2.3.2. รn situaลฃia รฎn care, de-a lungul cฤilor de propagare a zgomotului de la sursฤ la spaลฃiul de recepลฃie, nu existฤ mฤsuri de izolare acusticฤ, reducerea "DELTA Lef(f)" se poate determina, prin calcul, dupฤ cum urmeazฤ: โช รn cazul unui cรขmp acustic difuz (caracterizat, รฎn principal, prin uniformitate de nivel de zgomot รฎn fiecare punct al spaลฃiului) DELTA Lef(f) = 0, indiferent de tipul de sursฤ considerat. โช รn cazul unui cรขmp acustic liber (รฎn care propagarea sunetului emis de sursฤ se face fฤrฤ a fi influenลฃatฤ de suprafaลฃa elementelor delimitatoare ale spaลฃiului)
r1
DELTA Lef(f) = k lg โโ [dB] (2.8.) r
รฎn care: r1 - distanลฃa de la sursฤ la un punct din interiorul spaลฃiului de recepลฃie, (m); r - raza emisferei de aproximare a cรขmpului acustic apropiat (cf. fig. 2.1.), (m); k - caracteristica de directivitate a sursei, avรขnd urmฤtoarele valori: k = 0, pentru unde plane; k = 10, pentru unde cilindrice; k = 20, pentru unde sferice. โช รn cazul unui cรขmp acustic intermediar (avรขnd caracteristici situate รฎntre cele ale cรขmpului difuz ลi cel liber), valoarea mฤrimii "DELTA Lef(f)" se determinฤ pe baza graficului din fig. 2.4.
Figura 2.4
Atenuarea nivelului de zgomot al sursei รฎn funcลฃie de distanลฃฤลi de aria echivalentฤ de absorbลฃie a รฎncฤperii
2.3.3. รn situaลฃia รฎn care, de-a lungul cฤilor de propagare a zgomotului de la sursฤ la spaลฃiul de recepลฃie, se amplaseazฤ elemente de construcลฃie รฎntr-un plan de รฎnchidere (totalฤ sau parลฃialฤ), reducerea "DELTA Lef(f)" se poate determina, prin calcul, dupฤ cum urmeazฤ: 2.3.3.1. Pentru situaลฃia utilizฤrii elementelor de รฎnchidere completฤ a cฤilor de propagare, calculul reducerii "DELTA Lef(f)" se face, รฎn funcลฃie de natura cรขmpurilor acustice, astfel: a) La propagarea de la un cรขmp acustic difuz la un cรขmp acustic difuz (fig. 2.5.), situaลฃie corespunzฤtoare transmiterii zgomotului รฎntre รฎncฤperi cu dimensiuni reduse (volum mai mic de 100 m3) ลi netratate acustic, din clฤdiri de locuit ลi social-culturale,
SDELTA Lef(f) = R(f) - 10 lg โโโโ, [dB] (2.9.) A(f)
รฎn care: R(f) - indicele de atenuare acusticฤ corespunzฤtor elementului de รฎnchidere completฤ a cฤii de propagare, รฎn dB; S - aria elementului de รฎnchidere completฤ a cฤii de propagare, รฎn m2; A(f) - aria echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ corespunzฤtoare spaลฃiului de recepลฃie, รฎn m2.
Figura 2.5
b) La propagarea de la un cรขmp acustic difuz cฤtre un cรขmp acustic liber (fig. 2.6.), situaลฃie corespunzฤtoare transmiterii zgomotului din interiorul unor รฎncฤperi, netratate acustic, cฤtre exterior sau din interiorul unor hale industriale, netratate acustic, cu numeroase surse de zgomot de puteri acustice apropiate, cฤtre exterior (fig. 2.5.).
Figura 2.6
b1) pentru
โโr <= 0,4 \โS
DELTA Lef(f) = R(f) + 6, (dB) (2.10.)
รฎn care: r - distanลฃa de la elementul de รฎnchidere completฤ a cฤii de propagare la punctul de recepลฃie, รฎn m; S - aria elementului de รฎnchidere completฤ a cฤii de propagare, รฎn m; R(f) - indicele de atenuare acusticฤ corespunzฤtor elementului de รฎnchidere completฤ a cฤii de propagare, corectat รฎn funcลฃie de transmisiile indirecte, prin legฤturile cu elementele adiacente, รฎn dB. b2) pentru
โโ โโ0,4 \โS < r < 1,5 \โS,
reducerea "DELTA Lef(f)" รฎntr-un punct M(r, theta, fi) conform fig. 2.7, se calculeazฤ prin interpolare liniarฤ รฎntre valorile obลฃinute la punctele b1 ลi b3.
Figura 2.7
b3) pentru
โโr >= 1,5 \โS,
reducerea "DELTA Lef(f)" รฎntr-un punct M(r, theta, fi) conform fig. 2.7. se calculeazฤ cu relaลฃia:
4S(alfa)(r)DELTA Lef(f) = R(f) + 10 lg โโโโโโโโโโโ - O(H)^alfa, [dB] (2.11.)
S
รฎn care: r, S, R(f) au semnificaลฃia de la punctul b1; S(alfa)(r) - aria sectorului sferic de razฤ "r" limitat de unghiul solid la centru "alfa", care reprezintฤ frontul de undฤ provenit de la sursฤ, รฎn m2; O(H)^alfa - caracteristica de abatere de la radiaลฃia uniformฤ รฎn spaลฃiu liber, รฎn dB, conform prevederilor normativului P 121.
c) La propagarea de la un cรขmp acustic liber cฤtre un cรขmp acustic difuz, situaลฃie corespunzฤtoare transmiterii zgomotului din exteriorul clฤdirii cฤtre รฎncฤperi netratate acustic (fig. 2.8.),
Figura 2.8
r1 4 S cos betaDELTA Lef(f)= k lg โโ + R(f) - 101 g โโโโโโโโโโโโ, [dB] (2.12.) r A(f)
รฎn care: R(f), S, A(f) au semnificaลฃia din relaลฃia (2.9.); k, r1, r au semnificaลฃia din relaลฃia (2.8.); beta - unghiul de incidenลฃฤ al sunetului pe planul elementului de construcลฃie considerat. d) La propagarea de la un cรขmp acustic intermediar cฤtre un cรขmp acustic intermediar, situaลฃie corespunzฤtoare transmisiei รฎntre รฎncฤperi tratate acustic (fig. 2.9.),
SDELTA Lef(f) = DELTA L1(f, r1) - 10 lg โโโโโ + DELTA L2(f, r2), (dB) (2.13.) A2(f)
รฎn care: R(f), S, A2(f) au semnificaลฃia de la relaลฃia (2.9.); DELTA L1(f, r1) ลi DELTA L2(f,r2) - reduceri ale nivelului de zgomot ce se determinฤ cu graficul din fig. 2.4. (dB).
Figura 2.9
Observaลฃie: รn cazul รฎn care elementul de construcลฃie de รฎnchidere completฤ a cฤilor de propagare are o alcฤtuire neomogenฤ (cu zone distincte din punct de vedere al atenuฤrii sonore), calculele prevฤzute prin relaลฃiile (2.10.) ... (2.12.) se efectueazฤ pentru fiecare din pฤrลฃile componente ale acestuia. รntr-un punct oarecare al spaลฃiului de recepลฃie valoarea "DELTA Lef(f)", care se ia รฎn considerare, este cea mai micฤ dintre valorile obลฃinute. 2.3.3.2. Pentru situaลฃia utilizฤrii elementelor de construcลฃie de รฎnchidere parลฃialฤ a cฤilor de propagare, calculul reducerii "DELTA Lef(f)" se face, รฎn funcลฃie de natura cรขmpurilor acustice, astfel: a) La propagarea de la un cรขmp acustic difuz cฤtre un cรขmp acustic difuz (fig. 2.10.),
โ โ โ A2(f) + S(no) โDELTA Lef(f) = 10 lgโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ, (dB) (2.14.) โ10^-[0,1R(f)] S(ip) + S(no)โ โ โ
รฎn care: S(ip) - aria elementului de รฎnchidere parลฃialฤ a cฤii de propagare, รฎn m2; S(no) - aria zonei neobturate din planul elementului de รฎnchidere parลฃialฤ, รฎn m2; R(f) - indicele de atenuare acusticฤ corespunzฤtor elementului de รฎnchidere parลฃialฤ, รฎn dB; A2(f) - aria echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ รฎn spaลฃiul ce se protejeazฤ, (CR), calculatฤ fฤrฤ a se lua รฎn considerare zona neobturatฤ, รฎn m2.
Figura 2.10
Pentru elementele de รฎnchidere parลฃialฤ a cฤilor de propagare caracterizate de indicii R(f) >= 15 dB, reducerea "DELTA Lef(f)" se poate determina pe baza graficului din fig. 2.11.
Figura 2.11
Reducerea DELTA L datoritฤ amplasฤrii unui element deรฎnchidere parลฃialฤ รฎn cรขmp acustic difuz
b) La propagarea de la un cรขmp acustic liber cฤtre un cรขmp acustic liber, pentru elemente de รฎnchidere parลฃialฤ, de tip ecrane, de lungime practic infinitฤ (fig. 2.12.), caracterizate de indici de atenuare R(f) >= 15 dB, reducerea "DELTA Lef(f)" se poate determina pe baza graficului din fig. 2.13.
Figura 2.12
Figura 2.13
Diagramฤ pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot prinecrane de lungime practic infinitฤ
Observaลฃie: Pentru calculul nivelului global de zgomot, รฎn dB(Lambda), se considerฤ lungimea de undฤ "lambda" corespunzฤtoare frecvenลฃei f = 500 Hz.
2.3.4. Indicele de atenuare acusticฤ "R(f)" se poate determina prin: - mฤsurฤri acustice "in situ" sau รฎn laborator, รฎn conformitate cu prevederile SR EN ISO 140 - 3;
OBSERVAลขIE: Indicele de atenuare acusticฤ determinat รฎn condiลฃii de laborator, รฎn care transmisia zgomotului prin elementele adiacente elementului care se รฎncearcฤ (cฤi colaterale) este practic nulฤ se noteazฤ "R(f)". La mฤsurฤrile "in situ", รฎn care transmisia zgomotului prin elementele adiacente devine apreciabilฤ, indicele de atenuare acusticฤ se noteazฤ "R(f)". Valoarea sa diferฤ faลฃฤ de mฤrimea R(f) รฎn funcลฃie de natura cฤilor colaterale, ce trebuie precizate รฎn mod detaliat รฎn buletinul de mฤsurare;
- calcul, รฎn conformitate cu prevederile paragrafelor 2.3.6. - 2.3.11. din prezentul normativ. 2.3.5. Aria echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ "A(f)" se determinฤ รฎn conformitate cu prevederile Ghidului privind performanลฃele specifice materialelor ลi alcฤtuirilor de construcลฃii. Cerinลฃa de calitate "Protecลฃia la zgomot". 2.3.5.1. รn cazul clฤdirilor de locuit ลi social-culturale, condiลฃia (2.6.) se exprimฤ cu relaลฃia:
R(W,ef) >= R(W,nec) [dB] (2.15.)
รฎn care: R(W,ef) - indicele de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian, efectiv, pentru elementul de construcลฃii (calculat pe baza standardului de referinลฃฤ SR EN ISO 717 - 1, pe baza valorilor lui "R(f)" determinate pe baza standardului de referinลฃฤ SR EN ISO 140 - 3); R(W,nec) - indicele de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian, necesar, pentru elementul de construcลฃii, precizat รฎn "Normativul general de protecลฃie la zgomot". Determinarea prin calcul a indicelui de atenuare acusticฤ "R(f)" 2.3.6. Indicele de atenuare acusticฤ "R(f)" este definit de relaลฃia:
R(f) = 10 lg P(i)/P(r) [dB] (2.16.)
รฎn care: - P(i) - puterea incidentฤ pe suprafaลฃa elementului de รฎnchidere a cฤii de propagare (W); - P(r) - puterea radiatฤ de elementul de รฎnchidere a cฤii de propagare (W). Indicele "R(f)" se prezintฤ sub forma unei curbe cu valori pentru fiecare treime de octavฤ รฎn domeniul util de frecvenลฃe (รฎn cazul clฤdirilor de locuit ลi social-culturale: 100 ... 3150 Hz). 2.3.7. Valorile indicelui "R(f)" depind รฎn mod esenลฃial de tipul de structurฤ al elementului de รฎnchidere considerat. รn spiritul prezentului normativ se iau รฎn considerare urmฤtoarele categorii de structuri: a) omogene ลi neomogene (รฎn planul elementului de รฎnchidere considerat); b) รฎntr-un strat ลi multistrat (duble, tip sandwich ลi tip carcasฤ). NOTฤ: Structurile duble, tip sandwich ลi tip carcasฤ sunt prezentate detaliat รฎn cadrul "Ghidului privind performanลฃele specifice materialelor ลi alcฤtuirilor de construcลฃii". Cerinลฃa de calitate "Protecลฃia la zgomot".
2.3.8. Pentru elementele de รฎnchidere omogene, รฎntr-un strat, indicele "R(f)" se poate determina prin calcul conform metodologiei prezentate รฎn ANEXA 4. 2.3.9. Pentru elementele de รฎnchidere omogene, duble, indicele "R(f)" se poate determina prin calcul conform metodologiei prezentate รฎn ANEXA 4. 2.3.10. Pentru elementele de รฎnchidere รฎntr-un strat sau multistrat compuse,
_indicele "R(f)" se poate determina cu ajutorul graficului din fig. 2.14.
2.3.11. Indicele de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian, electiv, R(W, ef), se determinฤ prin compararea curbei "R'(f)" corespunzฤtoare unui element de รฎnchidere (determinatฤ prin mฤsurฤri acustice sau prin calcul, cu luarea รฎn considerare a propagฤrii pe cฤile colaterale), cu o curbฤ standard, conform metodologiei prezentate รฎn SR EN ISO 717 - 1. รn ANEXA 5 a prezentului normativ sunt prezentate cรขteva structuri constructive ce se utilizeazฤ รฎn mod curent la alcฤtuirea elementelor de รฎnchidere, cu valorile corespunzฤtoare ale indicelui de evaluare a izolฤrii la zgomot, aerian R(w) determinate pe bazฤ de mฤsurฤri acustice. รn mod orientativ, pentru elementele de รฎnchidere omogene, รฎntr-un strat sau multistrat, indicele de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian R(w) in situ se poate determina conform ANEXEI 6.
OBSERVAลขIE: Introducerea รฎn proiecte a unor soluลฃii de elemente de รฎnchidere a cฤilor de propagare a zgomotului aerian, calculate conform ANEXEI 6, se va face numai dupฤ verificarea acestora prin mฤsurฤri de laborator conform SR EN ISO 140 - 3.
Figura 2.14
_ Determinarea indicelui de atenuare R(f) al structurii compuse
R0 - indicele de atenuare al peretelui plin R(i) - indicele de atenuare al uลii sau ferestrei
_ R - indicele de atenuare al peretelui compus S - suprafaลฃa peretelui inclusiv uลa sau fereastra S1 - suprafaลฃa uลii sau a ferestrei
Elemente de proiectare 2.3.12. Alegerea unui anumit element constructiv de รฎnchidere a cฤilor de propagare a zgomotului depinde de รฎntreg ansamblul de exigenลฃe pe care trebuie sฤ-l รฎndeplineascฤ acesta รฎn cadrul unei clฤdiri.
รn principiu, planลeele ลi pereลฃii interiori care fac parte din structura de rezistenลฃฤ a clฤdirilor sunt astfel alcฤtuiลฃi รฎncรขt, din punct de vedere acustic, reprezintฤ elemente รฎntr-un singur strat. Condiลฃiile de izolare acusticฤ รฎntre unitฤลฃile funcลฃionale despฤrลฃite de un asemenea element constructiv pot fi รฎndeplinite fie direct de structura rezultatฤ din criteriile de siguranลฃฤ, fie prin completarea corespunzฤtoare a acesteia. Completarea necesarฤ se poate realiza astfel: - supradimensionarea elementului รฎntr-un strat (caz curent รฎntรขlnit la planลeele clฤdirilor de locuit); - adฤugarea unui element de construcลฃie situat la o anumitฤ distanลฃฤ de elementul de rezistenลฃฤ. รn cel de-al doilea caz, elementul adฤugat trebuie sฤ รฎndeplineascฤ ลi el toate exigenลฃele corespunzฤtoare, cu excepลฃia celor la care rฤspunde integral elementul de rezistenลฃฤ. Este indicat ca elementul adฤugat sฤ fie astfel dispus faลฃฤ de elementul de rezistenลฃฤ รฎncรขt, รฎn ansamblu, sฤ se realizeze o structurฤ dublฤ. Pentru alcฤtuirea pereลฃilor interiori, care au numai rol de compartimentare, exigenลฃele principale sunt cele privind: izolarea acusticฤ, rezistenลฃฤ la foc ลi aspectul estetic al elementului. รn aceste condiลฃii, cele mai bune rezultate, din punct de vedere acustic, se obลฃin dacฤ se folosesc structuri duble. Rฤspunsul cel mai favorabil la ansamblul exigenลฃelor รฎl oferฤ รฎnsฤ o structurฤ de tip "carcasฤ", astfel dimensionatฤ din punct de vedere al comportฤrii la acลฃiunea zgomotului, รฎncรขt capacitatea de izolare fonicฤ sฤ fie cรขt mai apropiatฤ de cea a unei structuri duble, cu parametrii fizico-mecanici comparabili. 2.3.13. La proiectarea รฎn scopuri acustice a elementelor de รฎnchidere a cฤilor de propagare a zgomotului aerian se va ลฃine seama de prevederile "Normativului de siguranลฃฤ la foc a construcลฃiilor" (P 118). Prevederi pentru executarea lucrฤrilor 2.3.14. รn vederea asigurฤrii izolฤrii รฎmpotriva zgomotului aerian, la executarea construcลฃiilor se va acorda o atenลฃie deosebitฤ: - respectฤrii prevederilor proiectului; รฎn ceea ce priveลte grosimile minime ale elementelor de รฎnchidere a cฤilor de propagare (pentru realizarea masei necesare a acestora); - umplerii rosturilor la lucrฤrile de zidฤrie ลi etanลฤrii rosturilor la montarea prefabricatelor ลi a elementelor de รฎnchidere. 2.3.15. La executarea pereลฃilor dubli ลi a planลelor cu tavane suspendate este interzisฤ formarea unor alte contacte rigide รฎntre cele douฤ straturi, decรขt cele prevฤzute eventual รฎn proiect. 2.3.16. Recomandฤri pentru alegerea soluลฃiilor de partiuri de arhitecturฤ รฎn clฤdiri de locuit รฎn funcลฃie de numฤrul de apartamente grupate รฎn jurul scฤrii, de numฤrul de camere ลi de tipul de scarฤ. 2.3.16.1. Proiectarea din punct de vedere acustic a clฤdirilor de locuit cu structuri din cadre de beton armat, pereลฃi structurali din zidฤrie ลi beton armat (prefabricat sau monolit) presupune adoptarea unui complex de mฤsuri de protecลฃie รฎmpotriva zgomotului, รฎn vederea realizฤrii confortului acustic, ca parte integrantฤ a calitฤลฃii globale a locuinลฃei. 2.3.16.2. Stabilirea partiurilor de arhitecturฤ ale unui tronson se face รฎn funcลฃie de numฤrul apartamentelor pe scarฤ, de numฤrul de camere ale apartamentelor ลi de modul de amplasare al casei scฤrii: 1. รฎnchisฤ (mฤrginitฤ de pereลฃii apartamentului); 2. cu 1 ... 3 laturi spre exterior. รn cazul locuinลฃelor amplasate pe artere cu trafic intens, dispunerea camerelor de locuit se face de regulฤ spre zona liniลtitฤ, - la apartamentele de douฤ camere - a dormitorului; - la apartamentele cu mai multe camere - a cel puลฃin douฤ camere, de preferinลฃฤ dormitoare. รn cazul รฎn care aceastฤ orientare nu este posibilฤ, se vor lua mฤsuri speciale privind izolarea elementelor anvelopei - รฎn primul rรขnd a ferestrelor - asigurรขndu-se pentru perioada de varฤ mijloace speciale de ventilare a รฎncฤperilor, pentru a se evita pe cรขt posibil deschiderea ferestrelor. รn apartamentele รฎnvecinate se va asigura, de regulฤ, amplasarea alฤturatฤ a spaลฃiilor cu funcลฃiuni similare (bucฤtฤrii lรขngฤ bucฤtฤrii, bฤi lรขngฤ bฤi, dormitoare lรขngฤ dormitoare etc.). Este interzisฤ amplasarea lifturilor sau a tuburilor de gunoi lรขngฤ รฎncฤperile de locuit (camere de zi, dormitoare), fฤrฤ a se lua mฤsuri de izolare, reieลite din calcule efectuate de specialiลti. 3. PROTECลขIA UNITฤลขILOR FUNCลขIONALE DIN CLฤDIRI รMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT Protecลฃia unei unitฤลฃi funcลฃionale รฎmpotriva zgomotului de impact se realizeazฤ, รฎn mod preponderent, prin: - MฤSURI DE PROTECลขIE LA SURSE (avรขnd ca efect reducerea zgomotului radiat de surse) conform paragrafului 3.1. - MฤSURI DE PROTECลขIE รN CADRUL CฤILOR DE PROPAGARE conform paragrafului 3.2. 3.1. MฤSURI DE PROTECลขIE LA SURSE 3.1.1. Mฤsurile de protecลฃie la surse presupun: - reglementarea utilizฤrii surselor ลi selecลฃionarea corespunzฤtoare a acestora; - reducerea nivelului de vibraลฃii indus รฎn elementul de construcลฃie supus acลฃiunii sursei considerate. 3.1.2. Reglementarea utilizฤrii surselor ลi selecลฃionarea corespunzฤtoare a acestora trebuie sฤ conducฤ la reducerea la minimum a sarcinilor dinamice care rezultฤ din acลฃiunea acestora. Sursele ce se au รฎn vedere รฎn cadrul prezentului capitol sunt reprezentate de: - acลฃiuni de impact rezultate din exploatarea normalฤ a clฤdirilor (cฤderi de obiecte, mutฤri de mobilier, circulaลฃia persoanelor etc.); - funcลฃionarea maลinilor, agregatelor sau instalaลฃiilor aferente clฤdirii. 3.1.3. Reducerea nivelului de vibraลฃii indus รฎn elementul de construcลฃii supus acลฃiunii sursei considerate se realizeazฤ prin prevederea, la contactul dintre sursฤ ลi element, a unor sisteme disipatoare de energie (elemente elastice de rezemare pentru maลini, agregate ลi instalaลฃii, pardoseli elastice pentru acลฃiuni de impact).
Calculul nivelului de vibraลฃii, รฎn condiลฃiile specificate mai sus, se face conform prevederilor din Instrucลฃiunile tehnice P 121. Elementele elastice de rezemare a instalaลฃiilor (conducte, armฤturi etc.) se alcฤtuiesc conform prevederilor cap. 4 din prezentul normativ. Pardoselile elastice pentru acลฃiuni de impact se proiecteazฤ conform subcapitolului 3.2. din prezentul normativ. La dimensionarea sistemelor disipatoare de energie se va acorda o atenลฃie deosebitฤ realizฤrii rigiditฤลฃii necesare elementelor de construcลฃie pe care sunt amplasate aceste sisteme. 3.2. MฤSURI DE PROTECลขIE รN CADRUL CฤILOR DE PROPAGARE 3.2.1. Mฤsurile de protecลฃie adoptate de-a lungul cฤilor de propagare structuralฤ a zgomotului, trebuie sฤ asigure รฎndeplinirea condiลฃiei:
DELTA Lef^niu (f) >= DELTA Lnec^niu (f) (vibrฤri) (3.1.)
รฎn care:
DELTA Les^niu (f) = Ls^niu (f) - Ladm^niu (f) (vibrฤri) (3.2.)
unde: Ls^niu (f) - nivelul de tฤrie al vibraลฃiilor elementului de construcลฃie acลฃionat de sursa consideratฤ (vibrฤri); Ladm^niu (f) - nivelul de tฤrie al vibraลฃiilor admisibil pentru elementul de limitator al unitฤลฃii funcลฃionale ce se protejeazฤ (vibrฤri).
Nivelul ยซLadm^niu (f)ยป se deduce รฎn funcลฃie de nivelul de zgomot admisibil corespunzฤtor unitฤลฃii funcลฃionale ce se protejeazฤ. รn cazul รฎncฤperilor de dimensiuni mici (volumul mai mic de 100 m3), nivelul ยซLadm^niu (f)ยป se poate deduce cu relaลฃia:
4SLadm^niu (f) = Ladm(f) - C(r) + 10 lgโโโโ - 80 (vibrฤri) (3.3.) A(f)
รฎn care: Ladm^niu (f) - nivelul de zgomot admisibil pentru unitatea funcลฃionalฤ ce se protejeazฤ (dB); C(r) - caracteristica de radiaลฃie a elementului de construcลฃie acลฃionat de sursฤ (dB); S - suprafaลฃa elementului de construcลฃie care radiazฤ zgomot รฎn unitatea funcลฃionalฤ (dB); A(f) - suprafaลฃa echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ corespunzฤtoare unitฤลฃii funcลฃionale (m2 U.A.).
OBSERVAลขIE: Pentru planลee din beton armat cu suprafaลฃa pรขnฤ la 25 m2 ลi รฎn grosimi de 8 ... 16 cm, caracteristica de radiaลฃie ยซC(r)ยป are valorile prezentate รฎn figura 3.1.
Figura 3.1
Caracteristica de radiaลฃie "C(r)" pentru elemente de beton armatcu arii <= 25 m2 ลi grosimi cuprinse รฎntre 8 ... 16 cm
ยซDELTA Ladm^niu (f)ยป reprezintฤ reducerea de nivel de tฤrie a vibraลฃiilor, efectivฤ ce se obลฃine de-a lungul cฤilor de propagare, รฎn funcลฃie de distanลฃa dintre sursฤ ลi spaลฃiul de recepลฃie ลi de mฤsurile de izolare adoptate. Reducerea ยซDELTA Lef^niu (f)ยป se poate determina prin: - mฤsurฤri acustice ยซin situยป sau รฎn laborator (pe modele); - calcul. Domeniul de frecvenลฃฤ util care trebuie luat รฎn considerare depinde de caracteristicile spectrale ale sursei. 3.2.2. Determinarea reducerii ยซDELTA Lef^niu (f)ยป prin mฤsurฤri acustice se face รฎn conformitate cu prevederile STAS 12.025/1. 3.2.3. Determinarea reducerii ยซDELTA Lef^niu (f)ยป prin calcul se poate face, orientativ, pe traseul structural, cel mai defavorabil, cu relaลฃia:
___ \Lef^niu (f) = /__ DELTA Li^niu (f) (vibrฤri) (3.4.) i
รฎn care: ยซDELTA Li^niu (f)ยป reprezintฤ atenuarea รฎn propagare ce se realizeazฤ datoritฤ mฤsurฤrii de izolare ยซiยป adoptate (vibrฤri). Atenuฤrile รฎn propagarea zgomotului structural care se au รฎn vedere รฎn cadrul prezentului normativ sunt: a) atenuarea cu distanลฃa DELTA Lad^niu (f); b) atenuarea la schimbฤri bruลte de secลฃiune รฎn planul unui element constructiv DELTA Ls^niu (f); c) atenuarea รฎn colลฃuri (de 90โซ) DELTA Lc^niu (f); d) atenuarea la intersecลฃie รฎn cruce DELTA Lic^niu (f); e) atenuarea la intersecลฃie รฎn ยซTยป DELTA Lit^niu (f); f) atenuarea รฎn rosturi DELTA Lr^niu (f). 3.2.3.1. Atenuarea cu distanลฃa DELTA Lad^niu (f) se poate calcula cu relaลฃia:
DELTA Lad^niu (f) = 8.6 eta omega d (vibrฤri) (3.5.)
รฎn care: eta - coeficient de amortizare internฤ al materialului din care este alcฤtuit elementul constructiv prin care are loc propagarea (s/m); omega - pulsaลฃia corespunzฤtoare frecvenลฃei ยซfยป considerate (Hz); d - distanลฃa dintre punctele รฎntre care se calculeazฤ atenuarea (m). 3.2.3.2. Atenuฤrile DELTA Ls^niu (f), DELTA Lc^niu (f), DELTA Lic^niu (f), DELTA Lit^niu (f), se determinฤ cu ajutorul relaลฃiei:
Z1(f)DELTA Lniu(f) = R^niu (f) - 10 lg โโโโโ (vibrฤri) (3.6.) Z2(f)
รฎn care: R^niu (f) este indicele de atenuare al puterii vibraลฃiilor, care se obลฃine. - la schimbฤri bruลte de secลฃiune (Rs^niu (f)) pe baza graficului din fig. 3.2.a; - la propagarea vibraลฃiilor prin colลฃuri (Rc^niu (f)) pe baza graficului din fig. 3.3.b; - la propagarea vibraลฃiilor prin intersecลฃii รฎn cruce (Ric^niu (f)) pe baza graficului din fig. 3.2.c; - la propagarea vibraลฃiilor prin intersecลฃii รฎn ยซTยป (Rit^niu (f)) pe baza graficului din fig. 3.2.d. Z1(f) este impedanลฃa elementului de construcลฃie dinspre care se propagฤ vibraลฃiile; Z2(f) este impedanลฃa elementului de construcลฃie รฎn care se propagฤ vibraลฃiile.
Figura 3.2.a
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraลฃiilor la schimbฤribruลte de secลฃiune
Figura 3.2.b
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraลฃiilor lapropagarea acestora prin colลฃuri
Figura 3.2.c
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraลฃiilor la propagareaacestora prin intersecลฃii รฎn cruce
Figura 3.2.d
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraลฃiilor la propagareaacestora prin intersecลฃii รฎn "T"
OBSERVAลขIE: Pentru calcule orientative, รฎn locul raportului Z1(f)/Z2(f) se poate adopta raportul m1/m2, unde m1, m2 reprezintฤ masele pe unitatea de suprafaลฃฤ ale celor douฤ elemente de construcลฃie considerate. 3.2.3.3. La propagarea vibraลฃiilor prin rosturi ce nu conลฃin materiale izolatoare (rosturi cu strat de aer) se obลฃine, practic, o atenuare totalฤ a amplitudinii vibraลฃiilor transmise. Observaลฃie: รn cazul รฎn care, pe alte considerente decรขt cele acustice, rosturile sunt prevฤzute cu materiale izolatoare, apar fenomene locale de rezonanลฃฤ, ce pot amplifica amplitudinile vibraลฃiilor transmise. รn aceste situaลฃii, soluลฃia va fi verificatฤ, รฎn mod obligatoriu, prin mฤsurฤri acustice ยซin situยป. Pentru situaลฃia unor elemente constructive de tipul pereลฃilor care se intersecteazฤ รฎn unghi drept, este de preferat ca rostul prevฤzut cu material izolator sฤ fie amplasat รฎn planul peretelui รฎn care sunt transmise vibraลฃiile de la celฤlalt perete. 3.2.4. รn spiritul prezentului normativ sunt luate รฎn consideraลฃie acลฃiunile de impact ce se dezvoltฤ pe planลeele clฤdirilor, รฎn urma exploatฤrii normale a acestora.
3.2.5. Nivelul normalizat al zgomotului de impact Ln(f) se determinฤ pe baza valorilor nivelului de presiune acusticฤ Li(i) mฤsurate รฎn camera de recepลฃie conform SR EN ISO 140 - 6 (รฎn laborator) sau SR EN ISO 140 - 7 (ยซin situยป). 3.2.6. Din punct de vedere practic se considerฤ cฤ o unitate funcลฃionalฤ corespunde cerinลฃelor de izolare acusticฤ la acลฃiuni de impact dacฤ planลeul superior al acestuia รฎndeplineลte condiลฃia:
L(n,w,ef) <= L(n,w,nec) (dB) (3.7.)
รฎn care: L(n,w,ef) - indicele de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planลeului brut cu pardosealฤ, efectiv, determinat conform SR ISO 717 - 2, pe baza valorilor Ln(f) L(n,w,nec) - indicele de izolare la zgomot, de impact, normalizat, al planลeului brut cu pardosealฤ, necesar, normat prin STAS 6156. 3.2.7. Capacitatea de izolare la zgomot de impact a unui planลeu depinde, รฎn mod esenลฃial, de calitฤลฃile elastoamortizoare ale pardoselilor cu care este prevฤzut. Observaลฃie: Planลeele brute sau cu pardoseli reci obiลnuite, รฎntรขlnite curent รฎn clฤdirile de locuit ลi social-culturale, nu satisfac cerinลฃele de izolare la zgomot de impact. รn ANEXA 9 sunt prezentate valorile indicilor L(n,eq,o,w) echivalenลฃi de izolare la zgomot, de impact normalizaลฃi, pentru planลee brute, corespunzฤtori planลeelor din beton armat de diferite grosimi. Elemente de proiectare 3.2.8. Cerinลฃele de izolare la zgomot de impact, se รฎndeplinesc, รฎn principal, prin realizarea unor pardoseli care, รฎmpreunฤ cu planลeul brut, trebuie sฤ asigure indicele de izolare la zgomot de impact necesar. 3.2.9. Indicele de izolare la zgomot de impact normalizat al planลeului brut cu pardosealฤ L(n,w,ef) poate fi determinat prin: - mฤsurฤri acustice ยซin situยป sau รฎn laborator; - calcul. Domeniul de frecvenลฃe ce se ia รฎn considerare este 100 ... 3150 Hz. 3.2.9.1. Determinarea indicelui L(n,w,ef) prin mฤsurฤri se face รฎn conformitate cu prevederile SR EN ISO 140 - 6 (รฎn laborator) sau SR EN ISO 140 - 7 (ยซin situยป). 3.2.9.2. Determinarea indicelui L(n,w,ef) prin calcul se face cu relaลฃia:
L(n,w) = L(n,eq,o,w) - DELTA L(w) (dB) (3.8.)
รฎn care: L(n,eq,o,w) - indicele echivalent de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planลeului brut; DELTA L(w) - indicele de รฎmbunฤtฤลฃire a izolฤrii la zgomot de impact. รmbunฤtฤลฃirea DELTA L(w) se determinฤ prin mฤsurฤri acustice รฎn laborator sau ยซin situยป รฎn conformitate cu prevederile SR EN ISO 140 - 6 sau SR EN ISO 140 - 7. รn ANEXA 9 sunt prezentate valorile รฎmbunฤtฤลฃirilor DELTA L(w) corespunzฤtoare principalelor tipuri de pardoseli utilizate curent รฎn clฤdiri civile ลi social-culturale. 3.2.10. รn cazurile รฎn care este necesarฤ o izolare deosebitฤ la zgomot de impact se pot utiliza dale flotante. Dalele flotante au structura constructivฤ ca รฎn fig. 3.3.
Figura 3.3
a - pardosealฤ din plฤcib - pardosealฤ continuฤ
รn ANEXA 9 sunt prezentate valorile DELTA L(w) pentru cรขteva structuri de dale flotante. 3.2.11. La proiectarea รฎn scopuri acustice a unor planลee ce despart unitฤลฃi funcลฃionale cu regimuri higrotermice diferite se va avea รฎn vedere asigurarea concomitentฤ a condiลฃiilor de confort acustic ลi higrotermic. 3.2.12. La proiectarea รฎn scopuri acustice a unor structuri de pardoseli alcฤtuite din materiale combustibile, se va ลฃine seama de specificul activitฤลฃilor ce se desfฤลoarฤ รฎn unitatea funcลฃionalฤ respectivฤ, รฎn vederea respectฤrii condiลฃiilor prevฤzute รฎn Normativul de siguranลฃฤ la Foc a construcลฃiilor - indicativ P 118. Prevederi pentru executarea lucrฤrilor 3.2.13. รn vederea asigurฤrii capacitฤลฃii de izolare la zgomot de impact necesare (prevฤzutฤ รฎn proiect), la aprovizionarea materialelor ลi la executarea diferitelor tipuri de pardoseli cu strat de circulaลฃie din parchet, covoare PVC sau mochete se va acorda o atenลฃie deosebitฤ la: - respectarea proiectului sau normelor interne de fabricaลฃie, รฎn ceea ce priveลte grosimea minimฤ a substraturilor cu rol fonoizolator; - montarea straturilor elastice ale structurii pardoselilor, astfel รฎncรขt acestea sฤ nu se rigidizeze la punerea รฎn operฤ. 3.2.14. La executarea pardoselilor tip ยซdalฤ flotantฤยป se va urmฤri cu atenลฃie sฤ nu se creeze punลฃi rigide รฎntre dale ลi planลeul brut, รฎn timpul execuลฃiei, precum ลi celelalte prevederi din ยซNormativul pentru alcฤtuirea ลi executarea pardoselilorยป indicativ GP 037. 4. PROTECลขIA รMPOTRIVA ZGOMOTELOR PRODUSE DE INSTALAลขIILE ลI ECHIPAMENTELE รNGLOBATE DIN CLฤDIRI 4.1. INSTALAลขII DE VENTILARE ลI CONDIลขIONARE A AERULUI (VCA) Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaลฃiile de ventilare ลi condiลฃionare a aerului รฎn unitฤลฃile funcลฃionale deservite de acestea precum ลi รฎn centralele de ventilaลฃie. 4.1.1. Elemente de proiectare 4.1.1.1. Se considerฤ cฤ o unitate funcลฃionalฤ de clฤdiri de locuit, social-culturale sau industriale corespunde cerinลฃelor de confort acustic (รฎn cazul zgomotului produs de funcลฃionarea instalaลฃiilor de ventilare ลi condiลฃionare a aerului), dacฤ sunt respectate urmฤtoarele condiลฃii: a) รฎn รฎncฤperile din clฤdirile de locuit ลi social-culturale รฎn care se limiteazฤ nivelul de zgomot echivalent interior datorat unor surse de zgomot exterioare, nivelul de zgomot datorat funcลฃionฤrii VCA trebuie sฤ fie mai mic sau cel mult egal cu valorile prevฤzute รฎn tabelul 1 din STAS 6156-86; b) รฎn รฎncฤperile din clฤdirile de locuit ลi social-culturale รฎn care se limiteazฤ nivelul de zgomot echivalent interior datorat acลฃiunii concomitente a surselor exterioare unitฤลฃii funcลฃionale ลi a agregatelor ce funcลฃioneazฤ รฎn interiorul acestora, nivelul de zgomot datorat funcลฃionฤrii VCA trebuie sฤ fie cu cel puลฃin 10 dB mai mic decรขt valorile prevฤzute รฎn tabelul 3 din STAS 6156-86; c) รฎn halele industriale, nivelul de zgomot datorat funcลฃionฤrii VCA trebuie sฤ fie mai mic cu cel puลฃin 5 dB decรขt nivelul zgomotului de fond produs de utilajele de bazฤ din halele respective.
4.1.1.2. Propagarea zgomotului, provenit din funcลฃionarea normalฤ a VCA รฎn clฤdiri, se face pe douฤ cฤi principale: a) sub formฤ de zgomot aerian ลi structural, din centrala VCA cฤtre celelalte รฎncฤperi; b) sub formฤ de zgomot aerodinamic, de-a lungul canalelor de ventilaลฃie. 4.1.1.3. Zgomotul aerian, ce se propagฤ din centrala VCA cฤtre รฎncฤperile adiacente, este radiat de suprafeลฃele echipamentelor aflate รฎn stare de vibraลฃie, ca urmare a funcลฃionฤrii lor normale. Zgomotul structural, ce se propagฤ din centrala VCA cฤtre celelalte รฎncฤperi este radiat de elementele de construcลฃie ลi instalaลฃii puse รฎn vibraลฃie, รฎn urma conducลฃiei solide ลi a vibraลฃiilor produse de echipamentele aflate รฎn stare de funcลฃionare normalฤ. Zgomotul aerodinamic ce se propagฤ de-a lungul canalelor de ventilaลฃie provine, รฎn principal, din funcลฃionarea ventilatoarelor racordate la acestea ลi depinde de particularitฤลฃile traseului aerului (prizele de aer, caracteristicile geometrice ale conductelor, gurile de refulare etc.). Principalele surse de zgomot amplasate รฎn centralele VCA sunt: - ventilatoarele; - motoarele electrice de antrenare; - compresoarele; - electropompele. 4.1.1.4. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate รฎn centrala de ventilaลฃie se determinฤ prin mฤsurฤri directe conform STAS 7150-83 "Acustica รฎn industrie. Metode de mฤsurare a nivelului de zgomot รฎn industrie" sau pe baza spectrogramelor caracteristice ale echipamentelor, determinate รฎn laborator. Dacฤ la faza de proiectare a centralei VCA nu se cunoaลte nivelul de zgomot aerian produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat, รฎn mod acoperitor, pe bazฤ de calcul. Nivelul de zgomot global, caracteristic unei centrale VCA unde funcลฃioneazฤ mai multe utilaje de tipul celor prezentate anterior, se obลฃine prin mฤsurฤri directe sau prin รฎnsumarea energeticฤ a nivelurilor de zgomot specifice fiecฤruia dintre utilaje (mฤsurate sau calculate). 4.1.1.5. Dacฤ nivelul de zgomot global determinat รฎn condiลฃiile punctului 4.1.1.4. caracteristic unei centrale VCA, rezultฤ mai mare decรขt 90 dB (A), se vor adopta mฤsuri de reducere a nivelului de zgomot รฎn urmฤtoarea ordine preferenลฃialฤ: a) optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor; b) carcasarea sau ecranarea acusticฤ a surselor de zgomot, conform prevederilor din capitolul 2; c) tratarea fonoabsorbantฤ a รฎncฤperii. 4.1.1.6. Pentru a evita transmiterea zgomotului produs de echipamentele din centralele VCA รฎn unitฤลฃile funcลฃionale din clฤdire, amplasarea acestora se va face de preferinลฃฤ รฎn corpuri anexe, distanลฃate faลฃฤ de clฤdirile principale. Cรขnd aceastฤ recomandare nu poate fi respectatฤ, elementele despฤrลฃitoare dintre centrala VCA ลi รฎncฤperile adiacente vor fi dimensionate astfel รฎncรขt sฤ fie รฎndeplinite condiลฃiile privind izolarea รฎmpotriva zgomotului aerian, prevฤzute รฎn STAS 6156-86, tabelul 4. Cรขnd echipamentele de ventilare se monteazฤ direct รฎn spaลฃii productive, trebuie alese agregate ale cฤror nivel caracteristic de zgomot aerian sฤ fie mai mici sau cel mult egal cu nivelul admisibil pentru spaลฃiul considerat. Deoarece izolarea la zgomot aerian a รฎncฤperilor adiacente centralei VCA conduce la necesitatea prevederii unor elemente de construcลฃie despฤrลฃitoare, cu indici de izolare I'a(E(lambda)) mari, care de obicei nu se pot realiza รฎn cazul unor elemente รฎntr-un strat, cu dimensiuni uzuale, se recomandฤ introducerea unor spaลฃii tampon ลi adoptarea unor mฤsuri care sฤ conducฤ la coborรขrea nivelului de zgomot รฎn centralฤ, aลa cum s-a prevฤzut la punctul 4.1.1.5. 4.1.1.7. La optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor se va ลฃine seama de urmฤtoarele recomandฤri: a) ventilatoarele trebuie alese din cataloage, astfel รฎncรขt, punctul lor de funcลฃionare sฤ fie situat รฎn dreptul sau รฎn apropierea punctului de randament maxim. รn figura 4.1.1. este prezentatฤ diagrama variaลฃiei nivelului de zgomot (sau de putere acusticฤ) a unui ventilator centrifugal รฎn funcลฃie de randament;
Figura 4.1.1
Variaลฃia nivelului de putere acusticฤ a ventilatoarelorรฎn funcลฃie de raportul "V/V(opt)"
b) carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel รฎncรขt, circulaลฃia aerului prin ventilator sฤ nu creeze vibraลฃii caracterizate de amplitudini ale vitezelor mai mari de 0,7 mm/s. Dacฤ aceastฤ valoare este depฤลitฤ, carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraลฃii; c) echipamentele cu piese รฎn rotaลฃie amplasate pe arbori drepลฃi sau cotiลฃi trebuie astfel alese รฎncรขt sฤ nu existe mase neechilibrate, antrenarea รฎn miลcarea de rotaลฃie sฤ se facฤ fฤrฤ ลocuri iar lagฤrele sฤ nu prezinte defecลฃiuni. 4.1.1.8. รn cazul motoarelor electrice din centralele VCA care produc zgomot cu nivel L >= 90 dB (A), reducerea nivelului de zgomot, produs de funcลฃionarea normalฤ a acestora, se va obลฃine prin carcasare acusticฤ, aลa cum se aratฤ รฎn capitolul 2. รn figura 4.1.2 este prezentat un exemplu principial de carcasฤ fonoizolatoare.
Figura 4.1.2
Carcasa unui motor electric
4.1.1.9. Reducerea nivelului de zgomot รฎn centralele VCA, prin aplicarea unor tratamente fonoabsorbante, se face conform prevederilor capitolului 2. 4.1.1.10. Pentru limitarea propagฤrii zgomotului structural produs รฎn urma conducลฃiei solide a vibraลฃiilor echipamentului aflat รฎn stare de funcลฃionare normalฤ, se vor lua urmฤtoarele mฤsuri: a) echipamentele se vor amplasa pe sisteme amortizoare dimensionate รฎn mod corespunzฤtor;
b) racordarea dintre ventilatoare ลi canalele de ventilare se va face cu piese de legฤturฤ elastice (de exemplu racorduri de cauciuc sau pรขnzฤ cauciucatฤ care au impedanลฃa acusticฤ sensibil mai micฤ decรขt cea a tablei de oลฃel); c) fixarea canalelor de ventilare de elementele de construcลฃii se va face prin dispozitive elastice (sisteme de rezemare antivibratile). รn cazul canalelor cu debite mici ลi mijlocii (Q <= 40.000 m3/h) fixarea de plafon se va realiza prin intermediul unor dispozitive tipizate de susลฃinere verticalฤ a canalelor, cu precizarea cฤ รฎntre consolฤ, tiranลฃi ลi canal se va interpune o bandฤ de cauciuc de duritate 30 ... 50โซ Shore, cu grosime minimฤ de 2 cm. Pentru debite mai mari (Q > 40.000 m3/b), fixarea se va face de plafon prin intermediul unor dispozitive de fixare elasticฤ, aลa cum se prevede รฎn figura 4.1.3.
Figura 4.1.3
Dispozitive de fixare elasticฤ de plafon a canalelor de ventilare
Fixarea de pereลฃi se va face prin intermediul unor dispozitive tipizate de susลฃinere orizontalฤ a canalelor, cu precizarea cฤ รฎntre consolฤ ลi canalul de ventilare se va interpune o bandฤ de cauciuc de duritate 30 ... 50โซ Shore, cu grosime minimฤ de 2 cm. Trecerea canalelor de ventilare prin pereลฃi se va face conform detaliului din figura 4.1.4. 4.1.1.11. Zgomotul aerodinamic care se propagฤ de-a lungul canalelor de ventilare poate pฤtrunde รฎntr-o รฎncฤpere รฎn mod direct, prin intermediul gurilor de refulare sau absorbลฃie, sau รฎn mod indirect, fiind radiat de pereลฃii canalelor. รn primul caz, la ieลirea din canal (sau intrarea รฎn canal), nivelul de zgomot aerodinamic (global sau pentru o frecvenลฃฤ datฤ) se determina cu relaลฃia
L^aer = L(niu)^aer + L(alfa) (dB) (4.1.1.)
Figura 4.1.4
Trecerea canalelor de ventilaลฃie prin pereลฃi
L(niu)^aer (dB) - nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator, determinat la ieลirea sau intrarea aerului รฎn canal; L(alfa) (dB) - nivelul de zgomot aerodinamic datorat turbioanelor de aer ce apar la trecerea jetului prin grilele gurilor de refulare sau absorbลฃie.
รn al doilea caz, รฎn interiorul รฎncฤperii (lรขngฤ canal), nivelul de zgomot aerodinamic (global sau pentru o frecvenลฃฤ datฤ), se determinฤ cu relaลฃia
L^aer = L(niu)^aer - R(f), (dB) (4.1.2.)
unde: L^aer (dB) - nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator, determinat รฎn punctul considerat (รฎn interiorul canalului); R(f) (dB) - indicele de atenuare la zgomot aerian corespunzฤtor peretelui canalului la o anumitฤ frecvenลฃฤ f.
4.1.1.12. Nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator depinde de viteza de circulaลฃie a jetului de aer pe canale, de puterea acusticฤ a ventilatorului precum ลi de atenuฤrile datorate condiลฃiilor de propagare a zgomotului รฎn canal. Pentru o funcลฃionare normalฤ a instalaลฃiei de ventilare din punct de vedere acustic, vitezele de circulaลฃie a jetului de aer รฎn canale nu trebuie sฤ depฤลeascฤ valorile din tabelul 4.1.1.
Tabel 4.1.1โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Viteze de circulaลฃie maxime admise a aerului รฎn canalele de ventilare โโ din รฎncฤperi obiลnuite ลi social-culturale โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โViteze de circulaลฃie maxime admisibile (m/s)โโNr. โ Tipul canalelor โโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโcrt.โ โรncฤperi โ Sฤli de audiลฃie publicฤ, โโ โ โobiลnuiteโ biblioteci ลi saloane de spital โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 0 โ 1 โ 2 โ 3 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โCanal principal (direct de โ 5-8 โ 3,6-6 โโ โla ventilator) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โCanal secundar (ramificaลฃie)โ 3-5 โ 2,5-4 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โGuri de refulare ลi โ 3-5 โ 2,5 โโ โaspiraลฃie (secลฃiune liberฤ) โ โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Cรขnd sunt respectate condiลฃiile din tabelul 4.1.1. nivelul de zgomot aerodinamic se poate determina cu relaลฃia:
L(niu)^aer = L(niu,p) + 10 lg S - DELTA L(c), (dB) (4.1.3.)
รฎn care: L(niu,p) (dB) - nivelul de putere acusticฤ a ventilatorului, mฤsurat sau calculat; S (m2) - aria secลฃiunii canalului la ieลirea din ventilator; DELTA L(c) (dB) - atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datoritฤ condiลฃiilor de propagare prin canale de ventilaลฃie.
Calculele acustice pe baza relaลฃiilor (4.1.1.) ลi (4.1.3.) se fac pentru nivele de zgomot รฎn benzi de 1/1 octavฤ, รฎn domeniul de frecvenลฃe minim de 63 ... 4000 Hz. 4.1.1.13. Nivelul global de putere acusticฤ a ventilatoarelor se determinฤ prin mฤsurฤri directe, conform STAS 12203/1-83. Dacฤ la faza de proiectare nu se cunoaลte nivelul global de putere acusticฤ a ventilatoarelor, acesta se determinฤ prin calcule, รฎn mod acoperitor. 4.1.1.14. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datoritฤ condiลฃiilor de propagare a jetului de aer รฎn lungul canalelor de ventilare, se obลฃine atรขt pe cale naturalฤ (tronsoane drepte, coturi, schimbฤri bruลte de secลฃiune, ramificaลฃii) cรขt ลi cu ajutorul unor procedee speciale. Principalele procedee speciale folosite sunt: a) cฤptuลirea canalelor cu materiale fonoabsorbante; b) introducerea pe trasee a unor camere de detentฤ; c) introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare. Camerele de detentฤ se obลฃin printr-o lฤrgire bruscฤ a canalului de ventilare, pe o anumitฤ lungime. Ele produc atenuฤri de tip reactiv ลi activ. Atenuatoarele sunt elemente constructive care se introduc pe traseul canalului de ventilare ลi care conลฃin suprafeลฃe tratate intens fonoabsorbant dispuse รฎn special paralel cu direcลฃia de parcurs a jetului de aer. Ele produc atenuฤri acustice preponderent de tip activ. Atenuatoarele active folosite รฎn mod curent sunt; a) atenuatoare active, circulare, simple; b) atenuatoare active, circulare, cu bulb fonoabsorbant; c) atenuatoare active, rectangulare, lamelare; d) atenuatoare active, rectangulare, cu ลicane. Atenuatoarele active circulare simple reprezintฤ adoptarea industrialฤ a procedeului de cฤptuลire fonoabsorbantฤ (figura 4.1.5.). Atenuatoarele active circulare cu bulb fonoabsorbant sunt prezentate รฎn figura 4.1.6.
Figura 4.1.5
Atenuatoare active circulare, simple
Figura 4.1.6
Atenuatoare active circulare, cu bulb fonoabsorbant
Atenuatoarele active rectangulare lamelare se realizeazฤ prin amplasarea รฎntr-un tronson al canalului de ventilare, a unui numฤr de lamele fonoabsorbante, de o anumitฤ grosime, paralele รฎntre ele (figura 4.1.7.).
Figura 4.1.7
Atenuatoare active rectangulare lamelare
Atenuatoarele active rectangulare cu ลicane sunt prezentate principial รฎn figura 4.1.8.
Figura 4.1.8
Atenuatoare active rectangulare cu ลicane
Calculul atenuฤrilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiลฃiilor de propagare a jetului de aer รฎn lungul canalelor de ventilare se face conform pct. "c" din Anexa 11.
4.1.1.15. La refularea sau absorbลฃia aerului รฎntr-o (dintr-o) รฎncฤpere prin intermediul unei guri de ventilare (consideratฤ fฤrฤ grilฤ), se obลฃin atenuฤri acustice care se determinฤ conform pct. "d" din Anexa 11. 4.1.1.16. รn cazul รฎn care gura de ventilare este prevฤzutฤ cu grilฤ, la trecerea jetului de aer la nivelul grilei se dezvoltฤ un zgomot al cฤrui nivel global poate fi calculat conform pct. "e" din Anexa 11. De asemenea, รฎn cazul anemostatelor amplasate pe plafon, nivelul global de zgomot, corespunzฤtor trecerii jetului de aer, poate fi calculat conform pct. "c" din Anexa 11. Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbลฃia aerului รฎntr-o (dintr-o) รฎncฤpere se determinฤ รฎnsumรขnd energetic nivelele obลฃinute ca mai sus cu cel precizat la pct. 4.1.1.15. 4.1.1.17. Zgomotul aerodinamic care pฤtrunde รฎntr-o รฎncฤpere prin guri de absorbลฃie sau refulare, se propagฤ รฎn interiorul acestora รฎn mod diferit, รฎn funcลฃie de caracteristicile geometrice existente. Nivelul de zgomot aerian รฎntr-un punct din interiorul รฎncฤperii, situat la distanลฃa d de gura de absorbลฃie sau refulare, se determinฤ cu relaลฃia
L = L^aer - DELTA L(Q,A,d), (dB) (4.1.4.)
unde L^aer (dB) este nivelul de zgomot aerodinamic care pฤtrunde รฎn รฎncฤpere, determinat conform relaลฃiei (4.1.1.), iar DELTA L(Q,A,d) este corecลฃia acusticฤ a รฎncฤperii ce depinde de factorul de directivitate Q, suprafaลฃa echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ A din รฎncฤpere ลi distanลฃa d de la gura de ventilare la punctul considerat. 4.1.1.18. รn cazul รฎncฤperilor strฤbฤtute de canale de ventilare, pereลฃii canalelor trebuie verificaลฃi astfel รฎncรขt, prin capacitatea lor de izolare acusticฤ la zgomot aerian, sฤ nu fie permisฤ radiaลฃia, รฎn รฎncฤperile pe care le traverseazฤ, a unui zgomot caracterizat de un nivel acustic superior celui admisibil pentru รฎncฤperile respective. Nivelul de zgomot aerian รฎn รฎncฤperi se poate determina, acoperitor, cu relaลฃia (4.1.2.). 4.1.1.19. O atenลฃie deosebitฤ se va acorda รฎmpiedicฤrii transmiterii, prin canalele de ventilare, a zgomotului รฎntre douฤ รฎncฤperi caracterizate de regimuri acustice diferite (prin mฤsurฤri de fonoizolare). รn aceste situaลฃii, pereลฃii canalelor de ventilare trebuie sฤ aibฤ indicele de izolare I'a[E(lambda)] cel puลฃin egal cu cel corespunzฤtor peretelui despฤrลฃitor dintre cele douฤ รฎncฤperi.
Figura 4.1.9
Posibilitฤลฃi de atenuare a zgomotului transmisรฎntre douฤ รฎncฤperi prin diafonie
รn figura 4.1.9. sunt prezentate cรขteva posibilitฤลฃi de izolare รฎntre รฎncฤperi cu regimuri acustice diferite, traversate de canale de ventilare. 4.1.1.20. Proiectarea lucrฤrilor de VCA se va face conform Normelor generale aprobate cu decretul nr. 290/1977, Normativul I 5, Normelor tehnice P 118-83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc a materialelor ลi structurilor, determinate รฎn laboratoare autorizate) ลi a mฤsurilor de protecลฃie รฎmpotriva incendiilor la lucrฤri de izolฤri ลi tratamente acustice. 4.1.2. Prevederi de execuลฃie 4.1.2.1. La montarea echipamentelor รฎn centrala VCA se va acorda o atenลฃie deosebitฤ: a) respectฤrii dimensiunilor blocului de fundaลฃie, dimensiunilor ลi calitฤลฃii materialelor de rezemare antivibratilฤ; b) respectฤrii tipurilor de ventilatoare prevฤzute รฎn proiect; c) respectฤrii tipurilor de materiale prevฤzute pentru racordurile elastice. 4.1.2.2. La confecลฃionarea canalelor de ventilare ลi a atenuatoarelor acustice prevฤzute, se va acorda o atenลฃie deosebitฤ: a) respectฤrii grosimilor de tablฤ prevฤzute รฎn proiect; b) respectฤrii tipurilor de materiale fonoabsorbante precum ลi grosimilor acestora prevฤzute รฎn proiect. 4.1.2.3. La montarea canalelor de ventilare trebuie sฤ se acorde o atenลฃie deosebitฤ: a) respectฤrii detaliilor de fixare a acestora de elementele de construcลฃie rigide;
b) respectฤrii detaliilor de trecere prin pereลฃi ลi planลee (cu asigurarea condiลฃiilor de protecลฃie รฎmpotriva incendiilor). 4.2. INSTALAลขII SANITARE Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot รฎn interiorul unei unitฤลฃi funcลฃionale, datorat funcลฃionฤrii instalaลฃiilor sanitare exterioare unitฤลฃii sau celor din interiorul acesteia, puse รฎn funcลฃiune din exteriorul ei. 4.2.1. Elemente de proiectare 4.2.1.1. Sursele de zgomot considerate รฎn acest subcapitol sunt; a) instalaลฃiile de hidrofor; b) conductele de alimentare cu apฤ ลi de canalizare; c) armฤturile ลi obiectele sanitare. 4.2.1.2. Pentru asigurarea limitelor de zgomot admisibile se considerฤ cฤ o unitate funcลฃionalฤ corespunde cerinลฃelor de izolare fonicฤ รฎmpotriva zgomotului aerian provenit din instalaลฃiile de hidrofor, centralele ลi punctele termice, dacฤ elementele de construcลฃie despฤrลฃitoare au indici de izolare acusticฤ I'a[E(lambda)] mai mari sau egali cu 61 (+9) dB. รntrucรขt izolarea la zgomot aerian a รฎncฤperilor din apartamentele clฤdirilor de locuit faลฃฤ de uscฤtorii, spฤlฤtorii, spaลฃii de hidrofor, centrale ลi puncte termice ลi alte spaลฃii cu nivel de zgomot ridicat nu se poate realiza prin elemente despฤrลฃitoare รฎntr-un strat cu dimensiuni uzuale, se recomandฤ introducerea unor spaลฃii tampon sau adoptarea unor mฤsuri care sฤ conducฤ la coborรขrea nivelului de zgomot รฎn centralele de instalaลฃii. 4.2.1.3. Mฤsurile referitoare la reducerea nivelului de zgomot produs de instalaลฃiile de hidrofor se referฤ la vasul tampon, la electropompele de circulaลฃie, la hidroforul propriu-zis ลi la compresorul de aer.
Figura 4.2.1
Model de carcasฤ dublฤ
4.2.1.4. Reducerea nivelului de zgomot datorat funcลฃionฤrii vaselor tampon se va realiza prin: a) izolarea acusticฤ a vasului tampon, utilizรฎndu-se tratamente antivibratile calculate corespunzฤtor; b) montarea corectฤ a conductei de aducลฃiune a apei, al cฤrui capฤt trebuie sฤ ajungฤ cรขt mai aproape de fundul vasului tampon (maximum 15 cm de acesta). 4.2.1.5. Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompele utilizate de instalaลฃiile de hidrofor se va realiza prin: a) aplicarea unui tavan fonoabsorbant รฎn รฎncฤperea instalaลฃiei de hidrofor (calculat ลi proiectat conform capitolului 2); b) carcasarea electropompei conform prevederilor capitolului 2 (un exemplu de carcasฤ dublฤ fonoizolantฤ se dฤ รฎn figura 4.2.1.); c) amplasarea electromotoarelor pe fundaลฃii prin intermediul unor reazeme antivibratile. De cรขte ori este posibil, se recomandฤ amplasarea electropompelor รฎntr-o รฎncฤpere situatฤ รฎn afara clฤdirii (figura 4.2.2.).
Figura 4.2.2
Construcลฃia sฤlilor pompelor amplasate รฎn afaraclฤdirilor - schiลฃฤ de principiu
4.2.1.6. Reducerea nivelului de zgomot produs de electropompe ลi transmis pe traseele conductelor de alimentare se va realiza prin: a) introducerea unor racorduri elastice (de ex. cauciuc) รฎntre electropompe ลi conducte, conform detaliilor din figura 4.2.3.;
Figura 4.2.3
Detalii de racorduri elastice
b) montarea corectฤ a hidroforului pe traseele de refulare ale electropompelor, conform figurii 4.2.4.
Figura 4.2.4
Sisteme de montare a hidroforului pe traseul derefulare al electropompei
4.2.1.7. Pentru reducerea nivelului de zgomot datorat scurgerii รฎn regim turbulent a apei prin conducte, se va acลฃiona prin: a) limitarea vitezei de curgere a apei (se considerฤ cฤ pentru cazul conductelor obiลnuite cu diametre mai mici de 3/4'' regimul de curgere poate fi considerat acceptabil pentru viteza de curgere a apei mai micฤ de 2 m/s); b) utilizarea de conducte cu pereลฃi interiori cรขt mai netezi ลi eliminarea depunerilor care apar รฎn interiorul conductelor de apฤ caldฤ. 4.2.1.8. Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de schimbฤrile bruลte de secลฃiune sau de direcลฃie se va acลฃiona prin: a) trecerea lentฤ de la o secลฃiune la alta; b) introducerea unui numฤr cรขt mai mic de coruri drepte รฎn reลฃea; c) รฎnlocuirea derivaลฃiilor obiลnuite รฎn T prin derivaลฃii cu racorduri tangenลฃiale. 4.2.1.9. Pentru reducerea amplitudinilor vibraลฃiilor la conducte, se va aplica, pe suprafaลฃa exterioarฤ a acestora, substanลฃe cu proprietฤลฃi de amortizare internฤ pronunลฃate (de exemplu chit, masticuri, vatฤ mineralฤ). Introducerea รฎn practicฤ a unor astfel de materiale se va face numai cu avizul unui organism sau unitฤลฃi specializate/abilitate.
Figura 4.2.5
Izolarea fonicฤ a conductelor la trecerea prinelementele de construcลฃie
4.2.1.10. รn scopul รฎmpiedicฤrii transmiterii vibraลฃiilor conductelor la elementele de construcลฃii se vor lua urmฤtoarele mฤsuri: a) se vor prevedea elemente elastice de contact etanลe la trecerea conductelor prin elementele de construcลฃii (figura 4.2.5.); b) se vor intercala garnituri elastice (de exemplu cauciuc, plutฤ, etc.) รฎntre conducte ลi brฤลฃฤrile de prindere ale acestora (figura 4.2.6.); c) prinderea brฤลฃฤrilor de elementele de construcลฃii se va face prin dibluri izolate cu materiale amortizoare (de exemplu plutฤ, cauciuc etc.), ca รฎn figura 4.2.7.
Figura 4.2.6
Izolarea รฎntre conducte ลi brฤลฃฤri cu garnituri elastice
Figura 4.2.7
Prinderea brฤลฃฤrilor cu dibluri izolate
4.2.1.11. รn scopul reducerii nivelului de zgomot datorat trecerii ลi evacuฤrii apei prin robinete, pentru รฎncadrarea รฎn limitele admisibile de zgomot, se va proceda astfel: a) se vor alege din cataloagele producฤtorilor armฤturile cu nivel acustic specific corespunzฤtor nivelului de zgomot admisibil prescris pentru unitatea funcลฃionalฤ adiacentฤ รฎncฤperii รฎn care este amplasatฤ armฤtura. รn tabelul 4.2.1. sunt date nivelurile acustice specifice ale unor armฤturi uzuale utilizate รฎn instalaลฃiile sanitare. b) se va evita รฎngustarea bruscฤ a secลฃiunilor de la conducte la armฤturi.
Tabel 4.2.1โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Tipuri de armฤturi รฎn funcลฃie de nivelul acustic โโ specific la curgerea apei cu o presiune de 0,3 Mpa โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโNr. โ Nivelul acustic โ Tipuri โ โโcrt.โ specific [L(s)] al โ de โ Indicativ โโ โ armฤturilor (dB) โarmฤturi โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 0 โ 1 โ 2 โ 3 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โ 35 โRobinete โ231-1/2''; 261-3/8'' (mฤsurat la โโ โ โ โpresiunea de funcลฃionare) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โ 35-40 โ Baterii โ327-1/2''; 361-1/2'' cu duล flexibil; โโ โ โ โ374-1/2''; 382-1/2'' โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โRobinete โ113-1/2''; 251-1/2'' โโ โ โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โ 40-45 โ Baterii โ395-1/2''; 331-1/2'' โโ โ โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โRobinete โ111-3/8''; 111-1/2''; 121-1/2''; 221-1/2''โโ โ โ โ215-1/2''; 215-5/4''; 215-1''; 212-1/2'' โ
โโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โ 45 โ Baterii โ301-1/2''; 354-1/2''; 331-1/2''; 341-1/2''โโ โ โRobinete โ111-2/3''; 111-1''; 121-1''; 212-3/4'' โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
4.2.1.12. Reducerea nivelului de zgomot datorat cฤderii apei รฎn diverse obiecte sanitare (cฤzi de baie, chiuvete, rezervoare, etc.) se va realiza prin: a) devierea jetului de apฤ astfel รฎncรขt cฤderea liberฤ sฤ fie รฎnlocuitฤ printr-o prelungire pe suprafeลฃele verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcลฃionarea apei cฤtre pฤrลฃile laterale ale cฤzilor de baie ลi nu cฤtre fundul lor); b) confecลฃionarea cordoanelor de la duลuri din cauciuc sau tuburi metalice flexibile; c) introducerea de dispozitive de liniลtire ลi dispersare a apei la duลuri ลi armฤturi (de exemplu perlatoare). 4.2.1.13. รn scopul รฎmpiedicฤrii transmiterii vibraลฃiilor la elementele de construcลฃie, se vor lua urmฤtoarele mฤsuri constructive: a) montarea obiectelor sanitare pe pereลฃi cu masa ridicatฤ (dar รฎn nici un caz pe cei care delimiteazฤ รฎncฤperi liniลtite), prin intermediul unor garnituri elastice ลi printr-o fixare nerigidฤ (figura 4.2.8.); b) separarea cฤzii ลi cazanului de baie de planลeul ลi pereลฃii camerelor de baie, prin intermediul unor garnituri elastice (figura 4.2.9.);
Figura 4.2.8
Montarea obiectelor sanitare printr-o fixare nerigidฤ
Figura 4.2.9
Separarea cฤzii de baie prin intermediul unor garnituri elastice
4.2.1.14. Protejarea camerelor de locuit din clฤdiri de locuit, cฤmine, hoteluri, case de oaspeลฃi se va realiza prin: a) evitarea amplasฤrii obiectelor sanitare รฎn รฎncฤperi adiacente camerelor de locuit (figura 4.2.10.); b) evitarea amplasฤrii obiectelor sanitare pe pereลฃii care delimiteazฤ camerele de locuit (fig. 4.2.11.).
Figura 4.2.10
Amplasarea recomandatฤ a grupurilor sanitare faลฃฤ de celelalte camere
Figura 4.2.11
Montare recomandatฤ a obiectelor sanitare pe un perete carenu delimiteazฤ camerele de locuit
4.2.1.15. Proiectarea mฤsurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaลฃiile sanitare se va face conform Normelor generale aprobate cu decretul nr. 290/1977, Normelor tehnice P 118-83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc a materialelor ลi structurilor determinate รฎn laboratoare autorizate) ลi a mฤsurilor cuprinse รฎn cap. 5 al prezentului normativ. 4.2.2. Prevederi de execuลฃie 4.2.2.1. รn vederea reducerii nivelului de zgomot din instalaลฃiile sanitare, la montarea acestora se va da o atenลฃie deosebitฤ: a) intercalฤrii de garnituri elastice รฎntre conducte ลi brฤลฃฤrile de prindere; b) fixฤrii brฤลฃฤrilor de prindere รฎn dibluri izolate cu amortizoare; c) prinderii de tavan a conductelor cu ancore nerigide cu suspensie elasticฤ; d) montฤrii obiectelor sanitare pe pereลฃi cu masa ridicatฤ, prin intermediul garniturilor elastice (nu se vor monta obiecte sanitare pe pereลฃii dintre unitฤลฃi funcลฃionale ลi pe cei care delimiteazฤ รฎncฤperi liniลtite); e) etanลฤrii elastice a trecerii conductelor prin pereลฃi ลi planลee; f) ecranฤrii conductelor cu mฤลti fonoizolatoare montate nerigid.
4.2.2.2. Eventualele modificฤri de materiale sau soluลฃii de montare ale instalaลฃiilor sanitare faลฃฤ de proiect se vor face numai cu avizul proiectantului. 4.2.3. Prevederi pentru executarea remedierilor รฎn situaลฃii existente 4.2.3.1. Remedierea unor situaลฃii existente va รฎncepe cu verificarea, din punct de vedere mecanic, a agregatelor din centralele de instalaลฃii sanitare. 4.2.3.2. รn vederea determinฤrii modului de transmitere a zgomotului รฎn clฤdire/construcลฃie pe cale aerianฤ sau structuralฤ, se desfac toate legฤturile existente รฎntre pompฤ ลi reลฃea ลi se pune รฎn funcลฃie pompa รฎn gol. Dacฤ รฎn aceastฤ situaลฃie se aude zgomotul รฎn รฎncฤperile adiacente centralei de instalaลฃii sanitare, รฎnseamnฤ cฤ transmiterea zgomotului se face pe cale structuralฤ, prin elementele de construcลฃie. 4.2.3.3. รn cazul transmiterii zgomotului pe cale structuralฤ prin elementele de construcลฃie, utilajele se vor rezema pe amortizoare antivibratile. 4.2.3.4. รn cazul transmiterii zgomotului pe cale structuralฤ, prin conducte, mฤsurile de atenuare a nivelului de zgomot se vor aplica diferenลฃiat, dupฤ cum urmeazฤ: a) รฎn cazul nivelului de zgomot cuprins รฎntre 35 ลi 40 dB(A), mฤsurile de atenuare sunt: - introducerea de racorduri elastice รฎntre electropompe ลi conducte; - introducerea unor garnituri elastice la clapeลฃii supapei de contrasens; b) รฎn cazul nivelului de zgomot รฎn รฎncฤperi cuprins รฎntre 40 ลi 45 dB(A), se adoptฤ mฤsurile de la punctul a) ลi suplimentar: - montarea hidroforului รฎn serie cu electropompele; - verificarea ลi corectarea trecerilor conductelor prin ziduri; c) รฎn cazul nivelului de zgomot รฎn apartamente mai mari de 45 dB(A), mฤsurile de atenuare a zgomotului se vor lua numai cu concursul unor unitฤลฃi specializate acreditate รฎn acest sens. 4.3. INSTALAลขII DE รNCฤLZIRE Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot produs รฎn instalaลฃiile de รฎncฤlzire din subsolurile clฤdirilor ลi propagat รฎn unitฤลฃile funcลฃionale de la celelalte nivele. Elemente de proiectare 4.3.1. Propagarea zgomotului provenit din funcลฃionarea normalฤ a instalaลฃiilor de รฎncฤlzire se face pe trei cฤi principale: - zgomot aerian; - zgomot structural; - zgomot aerodinamic de-a lungul canalelor de instalaลฃii. 4.3.2. Zgomotul aerian ce se propagฤ din centralele de instalaลฃii de รฎncฤlzire cฤtre รฎncฤperile adiacente este radiat de suprafeลฃele echipamentelor aflate รฎn stare de vibraลฃie, ca urmare a funcลฃionฤrii lor normale. Zgomotul structural este radiat de elementele de construcลฃii ลi instalaลฃii puse รฎn vibraลฃie, รฎn urma conducลฃiei solide ลi a vibraลฃiilor produse de echipamentele aflate รฎn stare de funcลฃionare normalฤ. Zgomotul aerodinamic ce se propagฤ de-a lungul conductelor provine din funcลฃionarea injectoarelor ลi ventilatoarelor racordate la acestea ลi depinde de particularitฤลฃile traseului aeraulic. Principalele surse de zgomot din centralele de รฎncฤlzire sunt: - motoarele electrice; - ventilatoarele; - electropompele; - injectoarele. 4.3.3. Nivelul de zgomot aerian produs de sursele de zgomot amplasate รฎn centrala de รฎncฤlzire se determinฤ prin mฤsurฤri directe conform STAS 7150 ยซAcustica รฎn industrie. Metodฤ de mฤsurare a nivelului de zgomot รฎn industrieยป. Dacฤ รฎn faza de proiectare nu se cunoaลte nivelul de zgomot aerian produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat pe bazฤ de calcul, conform punctului a) din Anexa 12. Nivelul de zgomot global dintr-o centralฤ de รฎncฤlzire รฎn care funcลฃioneazฤ mai multe utilaje se obลฃine prin mฤsurฤri directe sau prin รฎnsumarea energeticฤ a nivelurilor de zgomot, specifice fiecฤruia dintre utilaje (mฤsurate sau calculate). 4.3.4. Mฤsurile de reducere a zgomotului ลi vibraลฃiilor "la sursฤ", รฎn cazul centralei de รฎncฤlzire constau รฎn: - alegerea corespunzฤtoare a echipamentelor, รฎn funcลฃie de putere, turaลฃie, debit, รฎnฤlลฃime de pompare; - รฎntreลฃinerea corectฤ a acestora. 4.3.5. Mฤsurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale aerianฤ sunt: - soluลฃii pentru diminuarea nivelului de zgomot aerian รฎn centralele de instalaลฃii (carcase, ecrane, tratamente fonoabsorbante); - soluลฃii pentru mฤrirea capacitฤลฃii de izolare la zgomot aerian a elementelor de construcลฃie despฤrลฃitoare dintre centralele de instalaลฃii ลi spaลฃiile adiacente (elemente de construcลฃie duble, prevederea unor spaลฃii tampon etc.); - soluลฃii mixte (de exemplu, prevederile unor tavane fonoabsorbante suspendate care conduc atรขt la diminuarea nivelului de zgomot รฎn centralฤ cรขt ลi la mฤrirea capacitฤลฃii de izolare la zgomot aerian a planลeelor). 4.3.6. Mฤsurile pentru reducerea transmisiei zgomotului pe cale structuralฤ sunt: - proiectarea ลi executarea corectฤ a modului de rezemare a echipamentelor, prin intermediul unui strat elastic; - intercalarea de garnituri elastice รฎntre conducte ลi brฤลฃฤrile de prindere ale acestora; - prevederea racordurilor elastice pe conducte. Toate aceste mฤsuri vor fi alese ลi calculate conform prevederilor instrucลฃiunilor tehnice P 121. 4.3.7. Mฤsurile pentru reducerea zgomotului produs de curgerea fluidului sunt cele prezentate รฎn paragrafele 4.2.1.7. - 4.2.1.8.
4.4. INSTALAลขII ELECTRICE Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere รฎn interiorul unei unitฤลฃi funcลฃionale a nivelului de zgomot datorat funcลฃionฤrii instalaลฃiilor ลi echipamentelor electrice. 4.4.1. Elemente de proiectare 4.4.1.1. Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot ce trebuie avute รฎn vedere la proiectarea ลi executarea posturilor de transformatoare electrice de reลฃea, amplasate la parterul construcลฃiilor, pentru asigurarea รฎndeplinirii condiลฃiilor de confort prevฤzute รฎn STAS 6156-84. 4.4.1.2. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului aerian รฎn vederea รฎnscrierii nivelului sฤu รฎn limitele admisibile, elementele de construcลฃie despฤrลฃitoare (pereลฃi ลi planลee) trebuie sฤ aibe un indice de izolare la zgomot aerian I'a[E(lambda)] = 57 (+ 5) dB. รn acest scop se va folosi sistemul "casฤ รฎn casฤ" cu pereลฃi ลi planลeu รฎn structura dublฤ, avรขnd un interspaลฃiu de aer continuu ca รฎn figurile 4.4.1. - 4.4.4. รn interspaลฃiul dintre pereลฃi, ca ลi รฎntre planลeul de rezistenลฃฤ ลi planลeul de dublurฤ, se prevede un strat fonoabsorbant din plฤci poroase, ce se lipesc pe pereลฃii de rezistenลฃฤ ai clฤdirii ลi se aลeazฤ liber pe planลeul de dublurฤ.
Figura 4.4.1
Sistem "casฤ รฎn casฤ" pentru izolare fonicฤ post trafoรฎnglobat รฎn clฤdire (PLAN)
Figura 4.4.2
Sistem "casฤ รฎn casฤ" pentru izolare fonicฤ post trafoรฎnglobat รฎn clฤdire (SECลขIUNEA A-A)
Figura 4.4.3
Detaliu de execuลฃie planลeu (DETALIU A)
Figura 4.4.4
Sistem "casฤ รฎn casฤ" pentru izolare fonicฤ post trafoรฎnglobat รฎn clฤdire (SECลขIUNE B-B)
Figura 4.4.5
Sistem "casฤ รฎn casฤ" pentru izolare fonicฤ post trafoรฎnglobat รฎn clฤdire (SECลขIUNE C-C)
4.4.1.3. Materialele prevฤzute รฎn prezentul normativ pentru pereลฃi ลi tavan au caracter orientativ, aceste elemente putรขnd fi executate ลi din alte materiale, prin procedeu monolit sau din prefabricate, respectรขndu-se condiลฃia ca greutatea elementului de construcลฃie sฤ nu fie mai micฤ de 80 kg/m2. De asemenea, รฎn cazul execuลฃiei din panouri prefabricate se va urmฤri atent etanลarea rosturilor.
4.4.1.4. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului structural, instalaลฃiile din postul de transformare vor avea fundaลฃii proprii, separate de restul clฤdirii printr-un rost continuu de minimum 5 cm, umplut cu material elastic (figura 4.4.3., figura 4.4.4.). 4.4.1.5. รn vederea evitฤrii unor greลeli de execuลฃie care ar putea compromite mฤsurile de izolare fonicฤ proiectate, orice modificฤri ale soluลฃiilor constructive prevฤzute รฎn proiect se vor face numai cu avizul proiectantului. 4.4.1.6. Proiectarea mฤsurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de posturile de transformare amplasate la parterul construcลฃiilor de locuit sau a altor unitฤลฃi funcลฃionale (รฎn cadrul cฤrora se utilizeazฤ materiale combustibile), se va face conform Normelor generale aprobate cu decretul nr. 290/1977, Normelor tehnice P 118-83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc determinate รฎn laboratoare autorizate) ลi Normelor specifice P.E. 101-85. 4.4.2. Prevederi de execuลฃie 4.4.2.1. De cรขte ori este posibil, se recomandฤ executarea carcasei interioare รฎnainte de montarea planลeului de rezistenลฃฤ ce acoperฤ celula postului de transformare. 4.4.2.2. รn cazul รฎn care carcasa interioarฤ se executฤ dupฤ montarea planลeului de rezistenลฃฤ, ordinea de lucru este urmฤtoarea: a) se ridicฤ 3 din cei 4 pereลฃi interiori; b) se aplicฤ plฤcile din BCA la tavan (sau altฤ structurฤ uลoarฤ de acoperiล) rezemate pe cei doi pereลฃi opuลi executaลฃi; c) se zideลte ultimul perete. 4.5. ECHIPAMENTE รNGLOBATE Prezentul capitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot รฎn interiorul unei unitฤลฃi funcลฃionale, datorat funcลฃionฤrii echipamentelor รฎnglobate. 4.5.1. Elemente de proiectare 4.5.1.1. Sursele de zgomot considerate รฎn acest subcapitol sunt: a) ascensoare/lifturi ลi alte echipamente de transport pe verticalฤ; b) scฤri rulante, covoare rulante; c) grupuri electrogene ลi staลฃii de transformatoare electrice. 4.5.1.2. Sursele de zgomot din instalaลฃiile de ascensoare luate รฎn considerare รฎn cadrul prezentului subcapitol sunt: a) subansamblurile electro-mecanice ale instalaลฃiei (grupuri convertizoare, motoare, reductoare, ventilatoare, trolii, etc.); b) cabina ลi anexele. Subansamblurile electromecanice ale instalaลฃiei se amplaseazฤ, de obicei, รฎn sala troliilor, la ultimul nivel al clฤdirii. Prin funcลฃionarea lor, se produce zgomot structural ลi zgomot aerian care se propagฤ รฎn clฤdire conform traseelor indicate รฎn figura 4.5.1.
Figura 4.5.1
Trasee de propagare aerianฤ a zgomotului provenitde la instalaลฃia de ascensor
Cabina, รฎn funcลฃionare normalฤ, produce vibraลฃii de presiune de-a lungul traseului parcurs. Aceste vibraลฃii de presiune pot da naลtere unor zgomote aerodinamice de tip turbionar care se recepลฃioneazฤ รฎn mod preponderent รฎn dreptul uลilor de acces รฎn puลฃul liftului. รn cazul opririi cabinei รฎn dreptul unui palier, la intrarea sau ieลirea persoanelor, pot apare zgomote importante la: a) รฎnchiderea uลilor de acces รฎn puลฃul ascensorului; b) รฎnchiderea ลi deschiderea uลilor cabinei; c) acลฃionarea pardoselii cabinei. Aceste zgomote se propagฤ, รฎn mod preponderent, pe cale aerianฤ, รฎn lungul puลฃului ascensorului ลi, prin uลile de acces, cฤtre coridoarele clฤdirii. 4.5.1.3. Combaterea zgomotelor aeriene ลi structurale produse de instalaลฃiile de ascensoare se face prin: a) mฤsuri de reducere a nivelului de zgomot la sursฤ; b) soluลฃii de limitare a propagฤrii zgomotului pe cale aerianฤ sau structuralฤ; c) utilizarea raลฃionalฤ a instalaลฃiei. 4.5.1.4. รn cazul subansamblurilor electro-mecanice, mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot aerian la sursฤ presupun: a) alegerea unor echipamente electrice (grupuri convertizoare, motoare) din clasa "specialฤ" fฤrฤ rฤcire sau deservite de ventilatoare de rฤcire silenลฃioase; b) utilizarea preferenลฃialฤ a motoarelor cu ax vertical รฎn locul celor cu ax orizontal; c) utilizarea cu precฤdere a lagฤrelor de alunecare รฎn locul lagฤrelor cu rulmenลฃi; d) utilizarea รฎn special a frรขnelor de troliu cu ulei, รฎn locul celor cu saboลฃi ลi conectare electromagneticฤ; e) utilizarea unor contactoare cรขt mai silenลฃioase (prin folosirea de electromagneลฃi cu dispozitive de amortizare รฎn cazul contactoarelor dinamice sau prin folosirea contactoarelor statice pe bazฤ de tiristori). 4.5.1.5. รn cazul cabinei ลi al uลilor de acces, mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot aerian la sursฤ presupun:
a) intercalarea de garnituri elastice la pardoseala flotantฤ a cabinei astfel รฎncรขt, la intrare ลi ieลire, sฤ se elimine zgomotul de impact, survenit la lovirea acestuia de cadrul interior sau de suporลฃii superiori (totodatฤ este utilฤ aplicarea pe pardoseala flotantฤ a unui covor elastic); b) aplicarea de amortizoare la uลile ascensorului. 4.5.1.6. Soluลฃiile de limitare a propagฤrii zgomotului pe cale aerianฤ trebuie sฤ conducฤ la รฎndeplinirea condiลฃiei
DELTA Lef(f) >= DELTA Lnec(f), (dB) (4.5.1.)
DELTA Lnec(f) = Ls(f) - Ladm(f) (dB) (4.5.2.)
unde: Ls(f) - nivelul de zgomot (dB) corespunzฤtor sursei considerate; Ladm(f) - nivelul de zgomot (dB) admisibil prevฤzut รฎn acte normative รฎn vigoare, stabilit รฎn funcลฃie de tipul activitฤลฃilor ce se desfฤลoarฤ รฎn unitฤลฃile funcลฃionale protejate; DELTA Lef(f) - reducerea de nivel efectivฤ a zgomotului aerian ce se obลฃine de-a lungul cฤilor de propagare.
4.5.1.7. Determinarea reducerii DELTA Lef(f) se face prin mฤsurฤri acustice "in situ" รฎn conformitate cu prevederile STAS 6161/1-79 sau prin calcul. รn mod orientativ, รฎn tabelul 4.5.1 se prezintฤ reducerile DELTA L(f) corespunzฤtoare unor obstacole care intervin, รฎn mod normal, pe cฤile de propagare a zgomotului din camera troliului cฤtre unitฤลฃile funcลฃionale, protejate (vezi figura 4.5.1.). Reducerea de nivel DELTA L(f) ce se obลฃine la propagarea zgomotului prin holurile din faลฃa uลilor de acces ลi la transmisia prin elemente masive de construcลฃii se determinฤ conform prevederilor capitolului 2 din prezentul normativ. 4.5.1.8. รn scopul realizฤrii condiลฃiei (4.5.1.), รฎn vederea optimizฤrii tehnico-economice, se vor avea รฎn vedere urmฤtoarele mฤsuri de principiu: a) amplasarea judicioasฤ a sฤlii troliilor รฎn cadrul clฤdirii, astfel รฎncรขt sฤ fie situatฤ cรขt mai departe de unitฤลฃile funcลฃionale ce se protejeazฤ; b) aplicarea de tratamente fonoabsorbante รฎn sala troliilor, holuri ลi eventual รฎn puลฃul liftului; c) realizarea, de cรขte ori este posibil, a unor spaลฃii tehnice tampon, รฎntre sala troliilor ลi puลฃul liftului.
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Tabel 4.5.1.โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Reducerile DELTA Lef(f) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโคโ โ โ Frecvenลฃa (Hz) โGlobal โโNr. โ Obstacol โโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโผโโโโโโโโคโcrt.โ โ 63 โ125 โ250 โ500 โ1000โ2000โ4000โ dB(A) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโโโคโ 1 โPlanลee din beton armat de 20 โ โ โ โ โ โ โ โ โโ โcm grosime, cu goluri pentru โ 7 โ 7 โ 7 โ 7 โ 8 โ 8 โ 8 โ 8 โโ โtrecerea cablurilor โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโโโคโ 2 โSpaลฃiu tehnic de circa 3 m โ โ โ โ โ โ โ โ โโ โรฎnฤlลฃime, delimitat de planลeeโ 16 โ 16 โ 16 โ 16 โ 18 โ 18 โ 18 โ 18 โโ โca la punctul 1 โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโโโคโ 3 โAtenuare pe 10 metri liniari, โ โ โ โ โ โ โ โ โโ โรฎn lungul puลฃului ascensoruluiโ 2 โ 2 โ 2 โ 2 โ 3 โ 3 โ 3 โ 3 โโ โ(netratat acustic) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโโโคโ 4 โUลฤ de acces รฎn puลฃul liftuluiโ 6 โ 6 โ 8 โ 10 โ 11 โ 13 โ 13 โ 11 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโโโ
4.5.1.9. Se considerฤ cฤ nivelul zgomotului structural, provenit din funcลฃionarea subansamblurilor electro-mecanice ale ascensoarelor montate รฎn sala troliilor, rฤmรขne sub valorile limitฤ cele mai exigente dacฤ este รฎndeplinitฤ condiลฃia
Sef (f) <= A(z)^niu[C(z)^niu] 80(+1), (vibrฤri) (4.5.3.)
unde: A(z)^niu[C(z)^niu] - curbe de egal efect fiziologic la vibraลฃii, definite conform STAS 12025/2-81; Sef (f) - nivelul de tฤrie maxim (vibrฤri) al vibraลฃiilor รฎnregistrate pe planลeul inferior al sฤlii troliilor.
4.5.1.10. รn scopul realizฤrii condiลฃiei (4.5.3), รฎn mod optim din punct de vedere tehnico-economic, se vor avea รฎn vedere urmฤtoarele mฤsuri de principiu: a) asigurarea rigiditฤลฃii necesare a planลeului inferior al sฤlii troliilor; b) amplasarea subansamblurilor electro-mecanice pe reazeme antivibratile corect dimensionate, pentru obลฃinerea unei transmisibilitฤลฃi minime (conform Instrucลฃiunilor Tehnice 121-83); c) montarea elasticฤ a panourilor de comandฤ prin intermediul unor garnituri elastice. 4.5.1.11. Combaterea zgomotului aerodinamic, produs รฎn urma deplasฤrii cabinei ascensorului, se face prin limitarea vitezei de circulaลฃie la valoarea de 1,5 m/s. รn cazul ascensoarelor cu viteze mai mari de 1,5 m/s, este necesarฤ prevederea unor secลฃiuni ale puลฃului ascensorului cu aria de cel puลฃin 3 ori mai mare decรขt aria secลฃiunii orizontale a cabinei ลi a unor goluri de admisie a aerului de compensare cu secลฃiune minimฤ de 1 m2 (รฎn partea inferioarฤ ลi superioarฤ a puลฃului de ascensor). 4.5.1.12. La proiectarea mฤsurilor de reducere a nivelului de zgomot produs de instalaลฃiile de ascensoare, รฎn cadrul cฤrora se utilizeazฤ materiale combustibile, se va ลฃine seama de specificul activitฤลฃii ce se desfฤลoarฤ รฎn locul respectiv, รฎn vederea respectฤrii condiลฃiilor prevฤzute รฎn Normele generale aprobate cu decretul nr. 290/1977, รฎn Normele tehnice P 118-83 (pe baza caracteristicilor de comportare la foc a materialelor ลi structurilor, determinate รฎn laboratoare autorizate). 4.5.2. Prevederi de execuลฃie 4.5.2.1. La executarea mฤsurilor de protecลฃie รฎmpotriva zgomotului produs de instalaลฃiile de ascensoare, se va acorda o grijฤ deosebitฤ la: a) asigurarea dimensiunilor din proiect pentru suspensiile elastice ale subansamblurilor electromecanice ale instalaลฃiei; b) corecta punere รฎn operฤ a tratamentelor fonoabsorbante. 4.5.2.2. Eventualele modificฤri de materiale sau soluลฃii de montare a instalaลฃiilor de ascensor, faลฃฤ de proiect, se vor face numai cu avizul proiectantului. 4.6. PROTECลขIA รMPOTRIVA ZGOMOTULUI DIN INSTALAลขII, PROPAGAT PE CALE STRUCTURALฤ Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot produs prin radiaลฃie structuralฤ datoratฤ vibraลฃiilor ลi ลocurilor instalaลฃiilor (VCA, sanitare, termice, electrice) ลi echipamentelor รฎnglobate din clฤdiri (ascensoare, scฤri rulante, covoare rulante, grupuri electrogene). Izolarea antivibratilฤ presupune o scrie de mฤsuri รฎn vederea reducerii semnificative a transmiterii ลocurilor ลi vibraลฃiilor deterministe sau aleatoare pe cale structuralฤ radiantฤ, astfel รฎncรขt sฤ nu se producฤ efete nocive asupra oamenilor sau sฤ se depฤลeascฤ nivelurile maxime admise de standardele de specialitate. 4.6.1. Elemente de proiectare 4.6.1.1. Principalele echipamente care pot transmite vibraลฃii รฎn construcลฃii sunt prezentate, รฎmpreunฤ cu cerinลฃele de performanลฃฤ referitoare la producerea ลi transmiterea ลocurilor ลi vibraลฃiilor, รฎn tabelul 4.6.1.
Tabel 4.6.1โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โ โ Clasa de โ Cerinลฃe โ Cerinลฃe de performanลฃฤ โโNr. โ Sisteme โ Echipamente โ Clฤdiri โimportanลฃฤโ esenลฃiale โ din punctul de vedere โโcrt.โ โ โ โ P100/92 โโโโฌโโโฌโโโฌโโโค al vibraลฃiilor โโ โ โ โ โ โa โb โc โd โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโผโโโผโโโผโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ โ โ โ โ โ โ โ- integritate fizicฤ โโ โ โCentrale de aer rece ลi โ โ โ โ โ โ โ(rezistenลฃฤ la ลocuri) โโ 1 โ VAC โcald โ Toate โ I โ* โ* โ* โ* โ- funcลฃionalitate la โโ โ โ โtipurile โ II โ โ โ โ โparametri proiectaลฃi โโ โ โVentilatoare โ โ โ โ โ โ โ- menลฃinerea pe poziลฃie โโ โ โ โ โ โ โ โ โ โ- rezistenลฃฤ la rฤsturnareโโ โ โ โ โ โ โ โ โ โลi smulgere โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโผโโโผโโโผโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โAscensoare โ โ I โ โ* โ* โ* โ โโ โDe ridicare โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคDe locuitโ โโโโผโโโผโโโผโโโค- transmisibilitate micฤ โโ 2 โลi transportโScฤri ลi covoare rulanteโ โ II โ* โ* โ* โ* โ- nivel redus de zgomot โโ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค Publice โ โโโโผโโโผโโโผโโโค- siguranลฃฤ รฎn exploatare โโ โ โTrolii โ โ III โ* โ* โ โ* โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโผโโโผโโโผโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โGrupuri electrogene โ โ โ โ โ โ โ- transmisibilitate micฤ โโ 3 โDe furnizareโ โ Publice โ I โ* โ* โ โ* โ- nivel redus de zgomot โโ โ a energiei โ โ โ โ โ โ โ โ- rezistenลฃฤ mecanicฤ โโ โ โTablouri electrice โ โ II โ โ โ โ โ- integritate fizicฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโผโโโผโโโผโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Reลฃele โReลฃele de conducte โ Toate โ I โ* โ* โ* โ* โ- transmisibilitate micฤ โโ 4 โ de โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคtipurile โ II โโโโผโโโผโโโผโโโค- rezistenลฃฤ mecanicฤ โโ โ conducte โลขevi/Tuburi โ โ III โ* โ* โ* โ* โ- integritate fizicฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโผโโโผโโโผโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โReลฃele de transport apฤ โ โ โ โ โ โ โ- rezistenลฃฤ mecanicฤ ลi โโ โ โ โ โ I โ โ* โ* โ* โstabilitate โโ โ Sisteme de โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค โ โ โ โ โ โ- integritate fizicฤ ลi โโ 5 โ alimentare โBoilere verticale โ Toate โ II โโโโผโโโผโโโผโโโคgeometricฤ โ
โ โcu apฤ rece โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคtipurile โ โ โ โ โ โ- menลฃinerea legฤturii cu โโ โ ลi caldฤ โPompe โ โ III โ โ* โ โ* โstructura de bazฤ โโ โ โ โ โ โ โ โ โ โ- rezistenลฃฤ la foc โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโดโโโดโโโดโโโดโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LEGENDฤ a - rezistenลฃฤ ลi stabilitate โโ b - siguranลฃฤ รฎn exploatare โโ c - sฤnฤtatea oamenilor, protecลฃia ลi refacerea mediului โโ d - protecลฃia รฎmpotriva vibraลฃiilor ลi zgomotului โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
4.6.1.2. Exigenลฃa esenลฃialฤ privind nivelul redus de zgomot ลi vibraลฃii รฎn clฤdirile publice ลi private este prevฤzutฤ รฎn Legea nr. 10/1995 ลi รฎn Directiva Europeanฤ nr. 89/106 privind calitatea รฎn construcลฃii. Protecลฃia la zgomot ลi vibraลฃii trebuie realizatฤ astfel รฎncรขt sฤ fie atinse urmฤtoarele deziderate: a) ocupanลฃii clฤdirii sฤ-ลi poatฤ desfฤลura nestingherit activitatea sau sฤ se poatฤ odihni (atingerea parametrilor pentru confortul ambiental de lucru, odihna zilnicฤ, studiu, etc.); b) clฤdirea sau pฤrลฃi ale acesteia sฤ nu fie supuse unor degradฤri care ar putea sฤ pericliteze rezistenลฃa, stabilitatea totalฤ sau parลฃialฤ; c) sฤ nu fie afectate condiลฃiile de siguranลฃฤ รฎn funcลฃionare a clฤdirii ลi a echipamentelor ลi sistemelor รฎnglobate. 4.6.1.3. Sistemele elastice antivibratile trebuie sฤ nu permitฤ transmiterea vibraลฃiilor produse de sistemele ลi echipamentele รฎnglobate รฎn construcลฃii cu valori care sฤ depฤลeascฤ limitele stabilite de standardele SR ISO 2631/1 ลi SR ISO 2631/2 pentru oameni, SR ISO 12025/2 pentru clฤdiri ลi SR ISO 12049 pentru echipamentele รฎnglobate.
Figura 4.6.1
Sistem cu un grad de libertate
4.6.1.4. Pentru echipamentele mecanice modelate ca sisteme cu un singur grad de libertate ca รฎn figura 4.6.1, principalele caracteristici sunt masa/inerลฃia totalฤ a echipamentului (m), elasticitatea/rigiditatea (k) ลi amortizarea/disiparea (c) ale sistemului de rezemare/suspendare. Principalii parametri ce caracterizeazฤ vibraลฃiile armonice รฎn regim liber ลi forลฃat se calculeazฤ dupฤ cum urmeazฤ: a) pulsaลฃia proprie:
โโโโ โโโโ โ k โ g p = โโโโ = โโโโ (rad/s) (4.6.1.) \โ m \โro
b) frecvenลฃa proprie:
pf(n) = โโโ (Hz) (4.6.2.) 2pi
c) coeficientul de transmisibilitate:
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ P(0T) โ 1 + 4 sigma2 Omega2
T = โโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โช 100 (%) (4.6.3.) P0 \โ(1 - Omega2)2 + 4 sigma2 Omega2
d) gradul de izolare la vibraลฃii:
I = 100 - T, (%) (4.6.4.)
unde au fost utilizate notaลฃiile:
g - acceleraลฃia gravitaลฃionalฤ (m/s2) S - deformaลฃia staticฤ a elementului elastic (m) P0 - amplitudinea forลฃei perturbatoare armonice (N)
P(0T) - amplitudinea forลฃei transmise fundaลฃiei (N) omega f Omega = โโโโโ = โโโโ - pulsaลฃia/frecvenลฃa relativฤ (factor de reglaj)
p f(n) omega - pulsaลฃia forลฃei perturbatoare armonice (rad/s) omega f = โโโโโ - frecvenลฃa forลฃei perturbatoare (Hz) 2pi c sigma = โโโโโ - fracลฃiunea din amortizarea criticฤ โโโ 2\โmk
Deoarece รฎn cele mai multe cazuri perturbaลฃiile date de echipamentele ลi sistemele รฎnglobate รฎn clฤdiri sunt produse de mase excentrice aflate รฎn miลcare de rotaลฃie stabilizatฤ, caracteristicile perturbaลฃiilor armonice se determinฤ astfel: e) pulsaลฃia excitaลฃiei:
pi nomega = โโโโ (rad/s) (4.6.5.) 30
f) amplitudinea forลฃei:
P0 = m0 r omega2, (N) (4.6.6.)
unde au fost utilizate notaลฃiile: n - turaลฃia maselor excentrice (rot/min) m0r - momentul static total al maselor excentrice (Kgm)
Figura 4.6.2
Relaลฃia dintre deformaลฃia staticฤ delta ลifrecvenลฃa de rezonanลฃฤ f(n)
Relaลฃia graficฤ de legฤturฤ dintre deformaลฃia staticฤ a arcului (elementului elastic) ลi frecvenลฃa proprie (de rezonanลฃฤ) a sistemului este reprezentatฤ รฎn figura 4.6.2. รn cazul echipamentelor rezemate/suspendate prin intermediul arcurilor metalice de diferite tipuri la care amortizarea este micฤ, se poate considera cฤ fracลฃiunea din amortizarea criticฤ are o valoare foarte micฤ (sigma << 1), expresia coeficientului de transmisibilitate simplificรขndu-se astfel:
1T = โโโโโโโโโโโโ โช 100 (%) (4.6.7.) โ1 - Omega2โ
4.6.1.5. รn proiectarea sistemelor de rezemare/suspendare trebuie sฤ se asigure gradele minime de izolare antivibratilฤ รฎn funcลฃie de tipul echipamentelor รฎnglobate รฎn clฤdiri. รn tabelul 4.6.2 sunt date valorile minime ale gradelor de izolare pentru diverse tipuri de clฤdiri dupฤ destinaลฃia socialฤ a acestora.
Tabel 4.6.2โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ Gradul de izolare I(%) โโ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโNr. โ โValori normative pentru โValori recomandate โโcrt.โ Tipul echipamentului โ biserici, restaurante, โpentru spฤlฤtorii, โโ โ โ magazii, clฤdiri de โfabrici, subsoluri โโ โ โbirouri, ลcoli, spitale,โ tehnice, garaje, โโ โ โ studiouri de radio โnivele intermediareโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โClimatizoare de aer (monobloc) โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โAgregate de tratare a aerului โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โCompresoare centrifugale โ 95 โ 80 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ< 10 CP โ 85 โ 70 โโ โ โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โCompresoare cu piston โ15-50 CP โ 90 โ 75 โโ โ โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ50-150 CPโ 95 โ 80 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โAgregate de รฎncฤlzire ลi ventilare โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 6 โTurnuri de rฤcire โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 7 โCondensatoare de aer prin evaporare โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 8 โReลฃea de conducte โ 90 โ 70 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ< 3 CP โ 85 โ 70 โโ 9 โPompe โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ> 3 CP โ 95 โ 80 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ 4.6.1.6. รn alegerea tipurilor de sisteme ลi materiale de izolare antivibratilฤ, se va ลฃine seama de asigurarea cerinลฃelor de performanลฃฤ referitoare la obลฃinerea unor valori ale gradelor de izolare antivibratilฤ minime. Astfel, รฎn funcลฃie de modul de izolare antivibratilฤ ลi de frecvenลฃele de excitaลฃie, รฎn tabelul 4.6.3 sunt date valorile maxime ale gradelor de izolare obลฃinute รฎn mod uzual.
Tabel 4.6.3โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโ โ Frecvenลฃa โ350โ500โ650โ800โ1000โ1200โ1750โ3600โโ โexcitaลฃiei (min-1)โ โ โ โ โ โ โ โ โโ Sistem antivibratil โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโคโ โ Frecvenลฃa โ Gradul de izolare I (%) โโ โ proprie (min-1) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ โ 109 โ88 โ95 โ97 โ98 โ 99 โMax.โMax.โMax.โโSisteme izolatoare flexibile โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโcu arcuri metalice โ 133 โ80 โ92 โ96 โ97 โ 98 โ98,5โMax.โMax.โโ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ โ 188 โ60 โ84 โ91 โ94 โ 96 โ97,5โ 99 โMax.โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโSisteme izolatoare pe bazฤ de โ 305 โ - โ39 โ75 โ85 โ 92 โ 93 โ 97 โ 99 โโneopren cu elasticitate mare โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโSisteme izolatoare pe bazฤ de โ 430 โ - โ - โ - โ60 โ 80 โ 85 โ 95 โ 98 โโneopren cu elasticitate micฤ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโMateriale izolatoare cu douฤ โ 502 โ - โ - โ - โ - โ 67 โ 79 โ 91 โ 97 โโstraturi de forfecare โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโMateriale izolatoare cu un โ 710 โ - โ - โ - โ - โ - โ 47 โ 82 โ 96 โโstrat de forfecare โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโSisteme izolatoare din plutฤ โ 1415 โ - โ - โ - โ - โ - โ - โ 73 โ 95 โโflexibilฤ de densitate standardโ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ
4.6.1.7. Aprecierea gradului รฎn care vibraลฃiile echipamentelor ลi sistemelor รฎnglobate afecteazฤ unitฤลฃile funcลฃionale din clฤdiri se face รฎn funcลฃie de trei criterii: a) rฤspunsul subiecลฃilor umani; b) potenลฃialele daune cauzate echipamentelor sensibile din clฤdire; c) severitatea vibraลฃiilor echipamentului/sistemului รฎnglobat รn figura 4.6.3 ลi tabelul 4.6.4 sunt date criteriile de acceptare a mฤrimii vibraลฃiilor mฤsurate pe structura clฤdirii รฎn apropierea sursei sau รฎn zona clฤdirii รฎn care se gฤsesc oameni sau echipamente sensibile la vibraลฃii. Criteriile de apreciere a efectului vibraลฃiilor asupra personalului se bazeazฤ pe recomandฤrile din Standardul S3.29 ANSI "Ghid pentru evaluarea expunerii umane la vibraลฃiile din clฤdiri" ลi Standardul ISO 2631/2 "ลocuri care induc vibraลฃii รฎn clฤdiri (1-80 Hz)", iar pentru echipamentele sensibile trebuie sฤ se accepte valorile impuse de fabricant. Dacฤ nu sunt disponibile nivelurile acceptate de fabricant, se utilizeazฤ valorile specificate รฎn tabel ลi curbele din figurฤ.
Figura 4.6.3
Criterii de acceptare a vibraลฃiilor
Figura 4.6.4
Evaluarea severitฤลฃii vibraลฃiilor
รn figura 4.6.4 sunt date nivelele RMS ale vitezei pentru care se poate face o apreciere a severitฤลฃii vibraลฃiilor mฤsurate pe echipamente, structura de susลฃinere a acestora sau pe elementele de rezemare. รn cazul mฤsurฤrii deplasฤrii sau acceleraลฃiei RMS, relaลฃiile dintre acestea ลi vitezฤ sunt
niu(RMS) niu(RMS)Y(RMS) = โโโโโโโโ = โโโโโโโโ (4.6.8) omega 2 pi f a(RMS) = omega niu(RMS) = 2 pi f niu(RMS) (4.6.9)
unde: Y(RMS), niu(RMS) a(RMS) reprezintฤ valorile RMS ale deplasฤrii, vitezei acceleraลฃiei f - frecvenลฃa centralฤ a benzilor 1/3 octavฤ
4.6.1.8. รn vederea asigurฤrii unui bun grad de izolare antivibratilฤ a echipamentelor ลi sistemelor รฎnglobate se urmฤreลte ca frecvenลฃa/pulsaลฃia proprie a sistemului sฤ fie mai micฤ decรขt frecvenลฃa/pulsaลฃia de funcลฃionare a maลinii de circa 3-10 ori (aceste valori limitฤ corespund unui grad de izolare de circa I = 87,5-99%).
Tabelul 4.6.4โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Exigenลฃe pentru ocupanลฃi umani โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโคโOcupanลฃi umani โ Perioada din zi โCurbaโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโVรขnzฤtori โ toatฤ perioada โ J โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโFuncลฃionari โ toatฤ perioada โ I โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโ โ 7โซโซ-22โซโซ โ H-I โโLocatari rezidenลฃiali (standarde ambientale bune) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโ โ 22โซโซ-7โซโซ โ G โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโSฤli de operaลฃii ลi zone critice de lucru โ toatฤ perioada โ F โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโคโ Exigenลฃe pentru echipamente โ
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโคโZone cu echipamente de calcul โ H โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโMicroscop < 100 X; Laboratoare cu roboลฃi โ F โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโMicroscop < 400 X; Balanลฃe de precizie (inclusiv optice); โ โโMaลini de mฤsurat รฎn coordonate; Laboratoare metrologice; โ E โโComparatoare optice; Echipament microelectronic clasa A(*) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโMicrooperaลฃii; Operaลฃii la ochi; Microscop > 400 X; Echipament โ D โโoptic pe platforme izolate; Echipament microelectronic clasa B(*) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโMicroscop electronic < 30000 X; Micrometre; Aparate cu rezonanลฃฤ โ C โโmagneticฤ; Echipament microelectronic clasa C(*) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโMicroscop electronic > 30000 X; Spectrometre de masฤ; Echipamente โ B โโde implant celule; Echipament microelectronic clasa D(*) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโคโLaser neizolat ลi sisteme optice de cercetare; Echipament โ A โโmicroelectronic clasa E(*) โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโคโ(*) Clasa A: Inspecลฃie, testare probe, alte echipamente โโ Clasa B: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu lฤลฃimeaโโ liniei > 3 mยต. โโ Clasa C: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu lฤลฃimeaโโ liniei 1-3 mยต โโ Clasa D: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu lฤลฃimeaโโ liniei 0,5-1 mยต, sistemele barฤ-electron โโ Clasa E: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu lฤลฃimeaโโ liniei 0,25-0,5 mยต, sistemele barฤ-electron โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
4.6.1.9. Determinarea ลi alegerea sistemului ลi materialelor de izolare ลi a caracteristicilor elementelor antivibratile se fac utilizรขnd urmฤtorul algoritm: a) se stabileลte gradul de izolare I รฎn funcลฃie de cerinลฃele de exigenลฃฤ impuse; b) se stabileลte frecvenลฃa/pulsaลฃia proprie (de rezonanลฃฤ) f(n)/p; c) se determinฤ deformaลฃia staticฤ a sistemului de izolare antivibratilฤ cu relaลฃiile (4.6.1) ลi (4.6.2) sau din nomograma din figura 4.6.2, ลฃinรขnd seama ลi de limitฤrile geometrice ลi de condiลฃiile de stabilitate a funcลฃionฤrii รฎn regim forลฃat stabilizat. d) dacฤ se utilizeazฤ sisteme antivibratile din cauciuc sau din alte materiale nemetalice, se folosesc procedurile de alegere ลi de calcul din documentaลฃiile fabricanลฃilor; e) dacฤ se utilizeazฤ sisteme pneumatice de izolare se folosesc procedurile de alegere ลi de calcul din documentaลฃiile fabricanลฃilor; f) dacฤ se utilizeazฤ arcuri metalice pentru rezemarea/suspendarea echipamentului, coeficientul de rigiditate al elementului singular se determinฤ dupฤ cum urmeazฤ
G mgk = โโโโโ = โโโโโ, (4.6.10) delta delta
unde G = mg este greutatea totalฤ a echipamentului sau sistemului รฎnglobat.
Figura 4.6.5
Sistem izolat cu patru elemente antivibratile
4.6.1.10. Pentru echipamente ลi sisteme รฎnglobate rezemate/suspendate prin intermediul a patru izolatori antivibratili (figura 4.6.5), la alegerea elementelor de rezemare trebuie sฤ se ลฃinฤ seama de greutatea distribuitฤ pe fiecare element รฎn parte (datฤ de poziลฃionarea centrului de greutate C.G. รฎn plan orizontal). รn acest sens, se recomandฤ utilizarea urmฤtorului algoritm de calcul: a) se stabilesc forลฃele preluate de cei patru izolatori cu relaลฃiile:
โ โ a โ bโF1 = G โ โ1 - โโ (4.6.12) l โ hโ โ โ โ โโ โ โ aโโ bโF2 = G โ1 - โโโ1 - โโ (4.6.12) โ lโโ hโ โ โโ โ a bF3 = G โ โ (4.6.13) l h โ โ b โ aโF2 = G โ โ1 - โโ (4.6.14) h โ lโ โ โ
b) se determinฤ coeficienลฃii de rigiditate ai celor patru elemente (cu deformaลฃia staticฤ delta determinatฤ conf. ยง 4.6.1.9 pct. c), aceeaลi pentru toate cele patra elemente antivibratile):
F(i) ___k(i) = โโโโโ i = 1,4 (4.6.15) delta
c) รฎn cazul echipamentelor cu simetrii dimensionale ลi de distribuลฃie a maselor, alegerea rigiditฤลฃilor elementelor de izolare antivibratilฤ se simplificฤ astfel:
- simetrie dupฤ o axฤ verticalฤ (a = 0,5 l b = 0,5 h):
Gk1 = k2 = k3 = k4 = โโโโโโโ 4 delta
- simetrie dupฤ un plan vertical (b = 0,5h): โ โ G a G โ aโk1 = k3 = โโโโโโโ โ k2 = k4 = โโโโโโโ โ1 - โโ 2 delta l 2 delta โ lโ โ โ
4.6.1.11. Dacฤ sunt necesare analize mai complete (ลi mai apropiate de realitate) ale sistemului echipament-structurฤ, รฎn care se ลฃine seama ลi de elasticitatea fundaลฃiei sau structurii รฎn ansamblu, se utilizeazฤ un model de calcul cu douฤ grade de libertate ca รฎn figura 4.6.6. Acest model de calcul se impune mai ales pentru echipamentele situate la nivelele superioare ale clฤdirilor ลi mai ales pentru cele montate pe acoperiล. Modelul cu douฤ grade de libertate se poate folosi obลฃinรขndu-se rezultate mult mai apropiate de realitate ลi pentru echipamentele montate pe structurฤ prin intermediul unor fundaลฃii flexibile. รn modelul cu douฤ grade de libertate considerat, fundaลฃia sau structura flexibilฤ este caracterizatฤ de masa coeficientul de rigiditate k(f) ลi coeficientul de amortizare c(f) iar echipamentul ลi elementele de izolare antivibratilฤ au caracteristicile m (masa), k (coeficientul de rigiditate) ลi c (coeficientul de amortizare).
Figura 4.6.6
Sistem cu douฤ grade de libertate
รn cazul รฎn care amortizฤrile sunt foarte mici (ex.: amortizฤri structurale, arcuri din oลฃel), defazajul THETA dintre excitaลฃie ลi forลฃa transmisฤ structurii este zero sau pi, pulsaลฃiile/frecvenลฃele proprii calculรขndu-se cu formulele:
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโ โ โโ โโ โ โโ2 โ โ1โโ p2(f)โ k โโ โโ p2(f)โ k โโ p2(f) โp1 = p โโโโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - โโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - 4 โโโโโ โ (4.6.16) โ2โโ p2 โ k(f)โโ โโ p2 โ k(f)โโ p2 โ โ โโ โ โโ \โโ โ โโ โ \โ โ โ
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโ โ โโ โโ โ โโ2 โ โ1โโ p2(f)โ k โโ โโ p2(f)โ k โโ p2(f) โp2 = p โโโโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ + โโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - 4 โโโโโ โ (4.6.17) โ2โโ p2 โ k(f)โโ โโ p2 โ k(f)โโ p2 โ โ โโ โ โโ \โโ โ โโ โ \โ โ โ
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโ โ โโ โโ โ โโ2 โ โ1โโ f2(f)โ k โโ โโ f2(f)โ k โโ f2(f) โf1 = f(n) โโโโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - โโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - 4 โโโโโ โ (4.6.18) โ2โโ f2(n)โ k(f)โโ โโ f2(n)โ k(f)โโ f2(n) โ โ โโ โ โโ \โโ โ โโ โ \โ โ โ
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โโ โ โโ โโ โ โโ2 โ โ1โโ f2(f)โ k โโ โโ f2(f)โ k โโ f2(f) โf2 = f(n) โโโโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ + โโ1 + โโโโโโ1 + โโโโโโ - 4 โโโโโ โ, (4.6.19) โ2โโ f2(n)โ k(f)โโ โโ f2(n)โ k(f)โโ f2(n) โ โ โโ โ โโ \โโ โ โโ โ \โ โ โ unde au fost utilizate notaลฃiile:
โโ โkp = โโ - pulsaลฃia proprie a sistemului echipament-elemente de izolare \โm antivibratilฤ
โโโโโ โk(f)p(f) = โโโโโ - pulsaลฃia proprie a fundaลฃiei (structurii flexibile) \โm(f)
โโ p 1 โkf(n) = โโโโ = โโโโ โโ - frecvenลฃa proprie a echipamentului 2 pi 2 pi \โm
โโโโโ p(f) 1 โk(f)f(f) = โโโโ = โโโโ โโโโโ - frecvenลฃa proprie a fundaลฃiei (structurii flexibile) 2 pi 2 pi \โm(f)
4.6.1.12. Coeficientul de transmisibilitate a forลฃei perturbatoare de la echipament la structura rigidฤ a clฤdirii (prin intermediul fundaลฃiei sau a componentelor structurale flexibile) se calculeazฤ รฎn funcลฃie de caracteristicile sistemului echipament-fundaลฃie (pulsaลฃii/frecvenลฃe proprii, elasticitฤลฃi) ลi de pulsaลฃia/frecvenลฃa perturbaลฃiei astfel:
P(0T) 100T = โโโโโ โช 100 = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (%) (4.6.20a) P0 โโ โโ โ โ โโ omega2โโ k p2 omega2โ k โ โโ1 - โโโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโ โโโโโโโ - โโโโโ โโ p2 โโ k(f) p2(f) p2 โ k(f)โ โโ โโ โ โsau
P(0T) 100T = โโโโโ โช 100 = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (%) (4.6.20b) P0 โโ โโ โ โ โโ f2 โโ k f2(n) f2 โ k โ โโ1 - โโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโ โโโโโโโ - โโโโโ โโ f2(n)โโ k(f) f2(f) f2(n) โ k(f)โ โโ โโ โ โ
4.6.1.13. Amplitudinile normate (adimensionale) ale deplasฤrilor echipamentului ลi fundaลฃiei se calculeazฤ cu relaลฃiile
โ k omega2 โ โ k f2 โ โ 1 + โโโโ - โโโโโโ โ โ 1 + โโโโ - โโโโโ โY โ k(f) p2(f) โ โ k(f) f2(f) โโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (4.6.21)P0 โโ โโ โ โ โโ โโ โ โโโ โโ omega2โโ k omega2โ k โ โโ f2 โโ k f2 โ k โk โโ1 - โโโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโโโ - โโโโโ โโ1 - โโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโโ - โโโโโ โโ p2 โโ k(f) p2(f) โ k(f)โ โโ f2(n)โโ k(f) f2(f)โ k(f)โ โโ โโ โ โ โโ โโ โ โ
Y(f) 1 1โโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (4.6.22) P0 โโ โโ โ โ โโ โโ โ โโโโโ โโ omega2โโ k omega2โ k โ โโ f2 โโ k f2 โ k โk(f) โโ1 - โโโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโโโ - โโโโโ โโ1 - โโโโโโโ1 + โโโโ - โโโโโโ - โโโโโ โโ p2 โโ k(f) p2(f) โ k(f)โ โโ f2(n)โโ k(f) f2(f)โ k(f)โ โโ โโ โ โ โโ โโ โ โ unde au fost utilizate notaลฃiile: P0/k - deformaลฃia sistemului elastic de rezemare a echipamentului la aplicarea foiลฃei P0 รฎn regim static P0/k(f) - deplasarea fundaลฃiei la aplicarea forลฃei P0 รฎn regim static 4.6.1.14. Pentru proiectarea sistemelor de izolare antivibratilฤ care sฤ corespundฤ exigenลฃelor ลi criteriilor de performanลฃฤ de la ยง 4.6.1.2 ลi ยง 4.6.1.7, se impune determinarea pe cale experimentalฤ sau prin calcule a amplitudinii perturbaลฃiilor generate de echipamentele ลi sistemele รฎnglobate. Deoarece รฎn majoritatea cazurilor perturbaลฃiile sunt generate de mase excentrice รฎn miลcare de rotaลฃie stabilizatฤ cu turaลฃia n (rot/min), pentru calculul amplitudinilor forลฃei armonice se poate utiliza relaลฃia (4.6.6), unde momentul static se poate evalua cu relaลฃia
Am0r = 0,0254 โ, (Kgm) (4.6.23) n
unde constanta A este datฤ, pentru diferite clase de echipamente cu elemente รฎn miลcare de rotaลฃie, รฎn tabelul 4.6.5 (conform Standardului S2.19 ANSI).
Tabel 4.6.5โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโ Echipament (tipul rotorului) โ A โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโคโArbori ลi rotori din maลini de concasare, maลini agricole; componente โ โโindividuale ale motoarelor; arbori cotiลฃi ai motoarelor cu minim ลase โ6,0โโcilindri; pompe de noroi ลi dragoare โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโคโPฤrลฃi din maลinile tehnologice de proces; reductoarele turbinelor marine; โ โโtamburi centrifugali; volanลฃi; rotoare pompe; maลini unelte; rotoarele โ2,4โโmotoarelor electrice normale; componentele individuale ale motoarelor cu โ โโexigenลฃe speciale โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโคโTurbine cu abur ลi gaze; rotoare de turbogeneratoare ลi turbocompresoare; โ โโrotoare ale maลinilor electrice medii ลi mari cu exigenลฃe speciale; โ1,0โโrotoarele maลinilor electrice mici; pompe de turbine โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโ
4.6.1.15. รn cazul ventilatoarelor cu elice ลi suflantelor centrifugale (din sistemele VCA), valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrฤrilor (momentelor statice ale maselor excentrice) sunt date รฎn Ghidul ARI "Ghid pentru echilibrarea mecanicฤ a ventilatoarelor ลi suflantelor" ลi sunt prezentate รฎn tabelul 4.6.6. Valorile maxime ale dezechilibrฤrilor pentru acest tip de maลini rotative pot ajunge pรขnฤ la dublul valorilor din tabel.
Tabel 4.6.6โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Ventilatoare โ Suflante โโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโคโDiametruโDezechibr.โDiametruโDezechibr.โ Diametru โDezechibr.โDiametruโDezechibr.โโ (mm) โ (gmm) โ (mm) โ (gmm) โ (mm) โ (gmm) โ (mm) โ (gmm) โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 205 โ โ 610 โ 216 โ < 100 โ 50,4 โ 560 โ 828,0 โโโโโโโโโโโค โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 230 โ โ 660 โ 216 โ 150 โ 72,0 โ 610 โ 1000,8 โโโโโโโโโโโค โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโฌโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 255 โ โ 710 โ 288 โ 180 โ 205 โ 93,6 โ 660 โ 1252,8 โโโโโโโโโโโค 72 โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 280 โ โ 760 โ 324 โ 230 โ 255 โ โ 710 โ 1504,8 โโโโโโโโโโโค โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโดโโโโโโค 108,0 โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 305 โ โ 915 โ 432 โ 280 โ โ 760 โ 1749,6 โโโโโโโโโโโค โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโฌโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 355 โ โ 1065 โ 720 โ 305 โ 355 โ โ 815 โ 2001,6 โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโดโโโโโโค 180,0 โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 405 โ โ 1220 โ 1008 โ 380 โ โ 865 โ 2253,6 โโโโโโโโโโโค 108 โโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 455 โ โ 1370 โ 1080 โ 405 โ 324,0 โ 915 โ 2505,6 โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 510 โ 144 โ 1525 โ 1440 โ 455 โ 489,6 โ 965 โ 2750,4 โโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโคโ 560 โ 180 โ โ โ 510 โ 662,4 โ 1015 โ 3002,4 โโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโ
4.6.1.16. Procedurฤ de analizฤ a vibraลฃiilor echipamentelor รฎnglobate - exemplu de calcul a parametrilor de izolare antivibratilฤ (frecvenลฃe proprii, coeficient de transmisibilitate, gradul de izolare) pentru o unitate de VCA acลฃionatฤ de un ventilator centrifugal (suflantฤ) cu diametrul rotorului de 965 mm, turaลฃia nominalฤ de 300 rot/min, o greutate de 11000 N, instalat pe un planลeu cu deschiderea de 6 m construit din beton uลor. Ventilatorul este amplasat la distanลฃa de 1,8 m de capฤtul planลeului, pe arcuri metalice cu deformaลฃia staticฤ de 25 mm. Planลeul este proiectat pentru o sarcinฤ variabilฤ maximฤ de 2400 N/m2 (sarcina variabilฤ electivฤ fiind de 1450 N/m2), deformaลฃia sub sarcina variabilฤ maximฤ fiind de 1/1200 din deschiderea planลeului. 4.6.1.16.1. Cazul planลeului rigid (sistem cu un grad de libertate - figura 4.6.1) a) Se calculeazฤ pulsaลฃia proprie ลi frecvenลฃa de rezonanลฃฤ cu relaลฃiile (4.6.1) ลi (4.6.2):
โโโโโโ โโโโโโ โ g โ9,81p = โโโโโโ = โโโโโโ = 19,8091 (rad/s)
\โdelta \โ0,025
p 19,8091f(n) = โโโโ = โโโโโโโ = 3,1527 (Hz) 2 pi 2 pi
b) Se calculeazฤ coeficientul de rigiditate echivalent al sistemului de izolare cu relaลฃia (4.6.10):
G 11000k = โโโโโ = โโโโโ = 440000 (N/m) delta 0,025
Dacฤ ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca รฎn figura 4.6.5, se determinฤ coeficienลฃii de rigiditate individuali cu relaลฃiile (4.6.11)-(4.6.14). c) Se calculeazฤ pulsaลฃia ลi frecvenลฃa de funcลฃionare a ventilatorului cu relaลฃia (4.6.5):
pi n pi โช 300omega = โโโโ = โโโโโโโโ = 31,4159 (rad/s)
30 30
omega 31,4159f = โโโโโ = โโโโโโโ = 5 (Hz) 2 pi 2 pi
d) Se calculeazฤ factorul de reglaj al ventilatorului:
omega 31,4159OMEGA = โโโโโ = โโโโโโโ = 1,5859
p 19,8091
e) Se calculeazฤ coeficientul de transmisibilitate al forลฃei la structura rigidฤ cu relaลฃia (4.6.7):
1T = โโโโโโโโโโโโโ โช 100 = 66 (%)
โ1 - 1,58592โ
f) Se calculeazฤ gradul de izolare cu relaลฃia (4.6.4):
I = 100 - T = 100 - 66 = 34 (%)
g) Deoarece, conform tabelului 4.6.2, gradul de izolare trebuie sฤ fie minim 90% (pentru aplicaลฃiile cele mai exigente), factorul de reglaj OMEGA trebuie sฤ aibe valoarea minimฤ:
โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโโโ โ 1 โ 100 โ 100OMEGA(min) = โ1 + โโโโโโ = โ1 + โโโโโโโโโโโโ = โ1 + โโโโโโโโ = 3,3166 โ T(max) \โ 100 - I(min) \โ 100 - 90 โ โโโโโโ \โ 100
Pentru mฤrirea factorului de reglaj de la 1,5859 la minim 3,3166 se poate acลฃiona pe trei cฤi: 1โซ. Se mฤreลte turaลฃia nominalฤ de funcลฃionare a ventilatorului (cu consecinลฃe asupra creลterii amplitudinii forลฃei perturbatoare ลi a amplitudinii forลฃei transmise structurii clฤdirii); 2โซ. Se reduce valoarea frecvenลฃei/pulsaลฃiei proprii a sistemului prin adoptarea unor arcuri cu coeficienลฃi de rigiditate mai mici (cu consecinลฃe asupra creลterii deformaลฃiei statice pรขnฤ la valori posibil inacceptabil de mari); 3โซ. Combinarea acลฃiunilor de la punctele 1โซ ลi 2โซ. 4.6.1.16.2. Cazul planลeului flexibil (sistem cu douฤ grade de libertate - figura 4.6.6) a) Se calculeazฤ pulsaลฃia/frecvenลฃa proprie ale echipamentului รฎnglobat cu relaลฃiile (4.6.1) ลi (4.6.2):
โโโโโโ โโโโโโ โ g โ9,81p = โโโโโโ = โโโโโโ = 19,8091 (rad/s)
\โdelta \โ0,025
p 19,8091f(n) = โโโโ = โโโโโโโโ = 3,1527 (Hz) 2 pi 2 pi
b) Se calculeazฤ coeficientul de rigiditate echivalent al sistemului de izolare cu relaลฃia (4.6.10):
G 11000k = โโโโโ = โโโโโ = 440000 (N/m)
delta 0,025
Dacฤ ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca รฎn figura 4.6.5, se determinฤ coeficienลฃii de rigiditate individuali cu relaลฃiile (4.6.11)-(4.6.14). c) Se calculeazฤ pulsaลฃia ลi frecvenลฃa de funcลฃionare a ventilatorului cu relaลฃia (4.6.5):
pi n pi 300omega = โโโโ = โโโโโโ = 31,4159 (rad/s)
30 30
omega 31,4159f = โโโโโ = โโโโโโโ = 5 (Hz) 2 pi 2 pi
d) Se calculeazฤ amplitudinea forลฃei perturbatoare inerลฃiale cu relaลฃia (4.6.6), pentru valoarea momentului static de dezechilibru considerรขndu-se valoarea maxim posibilฤ din tabelul 4.6.7:
m0r = 2 โช 3002,4 = 6004,8 (gmm) ==> m0r = 0,0060048 (Kgm)
P0 = m0 r omega2 = 0,0060048 โช 31,41592 = 5,9265 (N)
Tabel 4.6.7โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Sarcina distribuitฤ pe planลee - valori de proiectare (N/m2) โโ Distanลฃa dintre grinzi - 3 m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Sarcina โโ Tipul platformei โโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Variabilฤ โ Permanentฤ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โConstrucลฃie cunoscutฤ โ 2400 โ โโ Podea โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โConstrucลฃie necunoscutฤ โ 4800 โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โBeton greu (2400 Kg/m3) โ โ 3200 โโ Podea compozitฤ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โBeton uลor (1600 Kg/m3) โ โ 2450 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Acoperiล construcลฃie compozitฤ โ 960 โ 960-2150 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโ
e) Se calculeazฤ sarcina distribuitฤ liniar p(L) pe grinda echivalentฤ planลeului cu distanลฃa dintre grinzi D de 3 m (รฎncฤrcat cu sarcina variabilฤ efectivฤ p(var) ลi sarcina permanentฤ p(per) datoratฤ greutฤลฃii proprii a planลeului) cu valorile de proiectare specifice din tabelul 4.6.7:
p(L) = D[p(var) + P(perm)] (4.6.24)p(L) = 3(1450 + 2450) = 11700 (N/m)
f) Se calculeazฤ masa grinzii echivalente consideratฤ ca fiind simplu rezematฤ รฎn capete ลi รฎncฤrcatฤ cu sarcina distribuitฤ liniar pe toatฤ lungimea sa L:
p(L) Lm(f) = 0,625 โโโโโโ (4.6.25) g
11700 โช 6m(f) = 0,625 โโโโโโโโโ = 4472,5 (kg) 9,81
g) Se determinฤ valoarea EI a grinzii echivalente considerรขnd cฤ deformaลฃia staticฤ delta a acesteia (simplu rezematฤ รฎn capete) este produsฤ de sarcina variabilฤ maximฤ p(var max) aplicatฤ pe tot planลeul (de dimensiuni L x D):
5 p(var max) DL4
EI = โโโ โโโโโโโโโโโโโโ (4.6.26) 384 delta L 6delta = โโโโ = โโโโ = 0,005 (m) 1200 1200 5 2400 โช 3 โช 64
EI = โโโ โโโโโโโโโโโโโ = 2,43 x 107 (Nm2) 384 0,005
Dacฤ nu se cunoaลte deformaลฃia staticฤ a planลeului (podea sau acoperiล) din specificaลฃiile clฤdirii, atunci se pot lua รฎn calcul valorile maxime admisibile din tabelul 4.6.8.
Tabel 4.6.8โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Deformaลฃia รฎn funcลฃie de lungimea deschiderii โโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Sarcina โโ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Suport โ Variabilฤ โ Permanentฤ โ โโ โโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโค maximฤ โ Totalฤ maximฤ โโ โ maximฤ โ normalฤ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Podea โ L/360 โ โ โ L/240 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโค L/1400-7800 โ L/720 โโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Acoperiล โ L/240 โ โ โ L/180 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโ
h) Se calculeazฤ coeficientul de rigiditate al podelei cu relaลฃia
3 EILk(f) = K(c) โโโโโโโโโโ, (4.6.27) a2(L - a)2
Figura 4.6.7
Variaลฃia factorului K(c) รฎn funcลฃie de poziลฃiaechipamentului pe grinda echivalentฤ
unde a este distanลฃa faลฃฤ de capฤtul grinzii la care se monteazฤ ventilatorul, iar factorul K(c) (ca dealtfel ลi cel cu valoarea de 0,625 utilizat รฎn calculul masei grinzii echivalente) este corecลฃia fฤcutฤ datoritฤ faptului cฤ, รฎn realitate, o grindฤ nu este simplu rezematฤ ลi coloanele verticale pe care sunt fixate grinzile sunt la rรขndul lor flexibile. Factorul K(c) poate lua valoarea minimฤ egalฤ cu 1 (cazul grinzii simplu rezemate) ลi este maxim รฎn cazul grinzii รฎncastrate รฎn coloanele laterale considerate rigide. รn funcลฃie de raportul a/L, รฎn figura 4.6.7 este prezentatฤ valoarea maximฤ a factorului K(c) pentru grinda รฎncastratฤ rigid รฎn capete. Pentru cele mai multe din clฤdirile construite cu structura pe cadre, factorul K(c) = 1,267, astfel รฎncรขt coeficientul de rigiditate al podelei se calculeazฤ astfel:
3 โช 2,43 x 107 โช 6k(f) = 1,267 โโโโโโโโโโโโโโโโโโ = 9,6964 x 106 (N/m)
1,82 (6 - 1,8)2
i) Se calculeazฤ pulsaลฃia ลi frecvenลฃa proprie ale podelei cu relaลฃiile
โโโโโ โโโโโโโโโโโโโ โk(f) โ9,6964 x 106
p(f) = โโโโโ = โโโโโโโโโโโโโ = 46,5619 (rad/s) \โm(f) \โ 4472,5
p(f) 46,5619f(f) = โโโโ = โโโโโโโ = 7,4106 (Hz)
2 pi 2 pi
j) Se calculeazฤ rapoartele adimensionale ale coeficienลฃilor de rigiditate ลi frecvenลฃelor:
k 440000โโโโ = โโโโโโโโโโโโ = 0,04538k(f) 9,6964 x 106
โ โ2 โ โ2
f(f) 7,4106 โf(f)โ โf(n)โโโโโ = โโโโโโ = 2,35056 ==> โโโโโโ = 5,52513 ==> โโโโโโ = 0,18099
f(n) 3,1527 โf(n)โ โf(f)โ โ โ โ โ
k) Se calculeazฤ frecvenลฃele proprii ale sistemului cu relaลฃiile (4.6.18) ลi (4.6.19):
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ1 โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โf12 = 3,1527 โโ โ[1 + 5,52513 (1 + 0,04538)] ยฑ \โ[1 + 5,52513 (1 + 0,04538)]2 - 4 โช 5,52513]โ โ2 โ โ \โ
==> f1 = 3,0697 (rad/s) f2 = 7,6109 (rad/s) l) Se calculeazฤ factorul de reglaj al ventilatorului:
omega f 31,4159 f2
OMEGA = โโโโโ = โโโโ = โโโโโโโ = 1,5859 ==> โโโโโ = 2,51508 p f(n) 19,8091 f2(n)
m) Se calculeazฤ coeficientul de transmisibilitate cu relaลฃiile (4.6.20):
100T = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = 138 (%) โ(1 - 2,51508)(1 + 0,04538 - 0,18099 โช 2,51508) - 0,04538โ
n) Se calculeazฤ amplitudinile deplasฤrilor ventilatorului ลi podelei cu relaลฃiile (4.6.21) ลi (4.6.22):
5,9265โ 1 + 0,04538 - 0,18099 โช 2,51508 โY = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = 10,967 x 10-6 (m) 440000โ(1 - 2,51508)(1 + 0,04538 - 0,18099 โช 2,51508) - 0,04538โ
5,9265 โโโโโโโโโโโโ 9,6964 x 106
Y(f) = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = 0,84325 x 106 (m) โ(1 - 2,51508)(1 + 0,04538 - 0,18099 โช 2,51508) - 0,04538โ o) Se calculeazฤ valorile pฤtratice medii ale vitezelor ventilatorului ลi podelei cu relaลฃia (4.6.8):
Y โโniu(RMS) = omega Y(RMS) = 2 pi f โโโ = \โ2 pi โช 5 โช 10,967 x 10-6 = 2,436 x 10-4 (m/s) โโ \โ2
Y(f) โโniu(fRMS) = omega Y(fRMS) = 2 pi f โโโโโ = \โ2 pi โช 5 โช 0,84325 x 10-6 = 1,873 x 10-5 (m/s) โโ \โ2 p) Interpretarea rezultatelor obลฃinute: 1โซ. Datoritฤ faptului cฤ funcลฃionarea ventilatorului se face la o frecvenลฃฤ nominalฤ situatฤ ca valoare รฎntre cele douฤ frecvenลฃe proprii, podeaua prin flexibilitatea sa face ca sistemul sฤ se comporte ca un amplificator de forลฃฤ transmisฤ structurii clฤdirii (T > 100%). รn vederea scฤderii coeficientului de transmisibilitate se poate acลฃiona รฎn sensul micลorฤrii frecvenลฃei proprii a podelei (prin creลterea flexibilitฤลฃii sale sau prin mฤrirea masei sale echivalente) sau prin creลterea turaลฃiei nominale a ventilatorului (eventual o triplare a turaลฃiei astfel รฎncรขt frecvenลฃa de funcลฃionare sฤ fie aproximativ dublul frecvenลฃei proprii f2); 2โซ. Din punctul de vedere al exigenลฃelor de acceptabilitate a vibraลฃiilor, conform criteriilor din figura 4.6.3 ลi din tabelul 4.6.4, vibraลฃia podelei se รฎncadreazฤ รฎntre curbele C ลi D, putรขnd astfel sฤ permitฤ orice activitate inclusiv repausul oamenilor. Dacฤ se ลฃine cont de exigenลฃele echipamentelor electronice ลi optice de mare sensibilitate, pentru a putea aprecia acceptabilitatea vibraลฃiilor podelei trebuie sฤ se specifice รฎn prealabil tipul acestora ce urmeazฤ a fi prezente รฎn apropierea ventilatorului considerat. 3โซ. Conform figurii 4.6.4 ลi valorilor calculate ale vitezelor RMS, se poate aprecia cฤ nivelul vibraลฃiilor este foarte scฤzut atรขt la nivelul ventilatorului cรขt ลi la nivelul structurii pe care acesta este montat. 4.6.1.17. Sistemele de izolare a vibraลฃiilor constau din postamentul/structura echipamentului รฎnglobat, izolatorii antivibratili ลi structura suport a clฤdirii. รn plus, sistemul trebuie sฤ mai cuprindฤ ลi elementele de legฤturฤ (conexiunile dintre ลฃevi, conducte sau conductori electrici) ลi mecanismele de limitare impuse de necesitatea unei alegeri improprii a izolatorilor antivibratili sau existenลฃei de elemente care limiteazฤ efectul izolฤrii. Simpla prezenลฃฤ a izolatorilor antivibratili nu garanteazฤ cฤ echipamentul nu mai transmite vibraลฃii structurii clฤdirii. รn vederea alegerii unui sistem de izolare antivibratilฤ eficient tehnic ลi economic, proiectanลฃii trebuie sฤ aibฤ la dispoziลฃie urmฤtoarele elemente: a) caracteristicile izolatorilor antivibratili: tip, dimensiune, capacitatea de รฎncฤrcare, caracteristici elastice ลi reologice, deformaลฃii statice ลi dinamice admisibile, sistem de identificare; b) caracteristicile dimensionale ลi inerลฃiale ale echipamentelor care se izoleazฤ la vibraลฃii; c) exigenลฃele de izolare antivibratilฤ impuse de aplicaลฃia concretฤ. 4.6.1.18. La alegerea sistemelor, elementelor individuale ลi a materialelor de izolare antivibratilฤ trebuie sฤ se ลฃinฤ seama de caracteristicile acestora, de parametrii statici ลi dinamici ai echipamentelor care se izoleazฤ la vibraลฃii, precum ลi de indicele global care descrie izolarea antivibratilฤ (gradul de izolare antivibratilฤ). รn tabelul 4.6.3 sunt date cรขteva valori ale gradelor de izolare ce se pot obลฃine รฎn funcลฃie de izolatorii folosiลฃi ลi domeniile de frecvenลฃe de lucru. Cele mai uzuale materiale, elemente ลi sisteme de izolare antivibratilฤ a echipamentelor รฎnglobate รฎn clฤdiri sunt: a) arcurile din oลฃel; b) izolatorii din elastomeri; c) izolatorii pneumatici; d) covoarele din fibrฤ de sticlฤ; e) postamentele izolatoare; f) conectorii flexibili; g) podelele flotante;
h) opritorii seismici.
Figura 4.6.8
Arc elicoidal cilindric din oลฃel
Figura 4.6.9
Sistem de arcuri cu limitarea deplasฤrii
4.6.1.19. Cele mai utilizate pentru izolarea la vibraลฃii a echipamentelor cu antrenare mecanicฤ sunt arcurile din oลฃel care sunt fiabile, asigurฤ o deformaลฃie staticฤ mare (> 10 mm) ลi o bunฤ calitate a izolฤrii antivibratile. Ansamblul cu arc liber din oลฃel este prevฤzut la cele douฤ capete cu plฤci metalice, covoare de neopren ลi un ลurub de reglare ลi fixare ca รฎn figura 4.6.8. La alegerea arcurilor din oลฃel trebuie sฤ se asigure un raport รฎntre diametru ลi รฎnฤlลฃimea de lucru (รฎnฤlลฃimea sub sarcina staticฤ) cu valoarea de 0,8-1,0. Proiectarea arcurilor trebuie sฤ aibe รฎn vedere obลฃinerea unei rigiditฤลฃi orizontale cel puลฃin cรขt cea orizontalฤ (pentru asigurarea stabilitฤลฃii รฎn regim de funcลฃionare) ลi o deformaลฃie corespunzฤtoare la cel puลฃin 50% peste sarcina nominalฤ. Covorul de neopren (de circa 6 mm grosime) se utilizeazฤ pentru reducerea transmiterii vibraลฃiilor de frecvenลฃe ridicate la structura clฤdirii, precum ลi pentru montarea izolatorului pe planลee de beton fฤrฤ a fi necesare bolลฃuri sau alte sisteme de fixare. Arcurile din oลฃel cu limitarea deplasฤrii sunt utilizate รฎn cazul รฎn care are loc mutarea temporarฤ a echipamentului sau la montarea izolatorului (figura 4.6.9) ลi se doreลte blocarea arcului. Categoriile de echipamente รฎnglobate care necesitฤ astfel de sisteme de izolare antivibratilฤ sunt; a) echipamentele cu variaลฃii mari de mase (boilere, echipamente de refrigerare); b) echipamentele exterioare (ex.: turnurile de rฤcire) pentru prevenirea deplasฤrilor excesive generate de vรขnt. Dupฤ montarea arcurilor cu limitarea deplasฤrii, elementele de reglare (piuliลฃe, ลuruburi) sunt scoase sau scurtate pentru a se asigura distanลฃa necesarฤ care sฤ permitฤ preluarea forลฃelor de cฤtre arc fฤrฤ ca acesta sฤ-ลi schimbe รฎnฤlลฃimea. รn cazul utilizฤrii acestui tip de izolator la echipamentele exterioare cu deplasฤri laterale mari datorate vรขntului, trebuie sฤ se aibe รฎn vedere evitarea blocฤrii izolatorului prin contactul direct dintre placa superioarฤ ลi bolลฃurile de limitare a deplasฤrii.
Figura 4.6.10
Arc din oลฃel รฎn carcasฤ
Figura 4.6.11
Arc pentru suspendare
Izolatorii de tip arc metalic elicoidal รฎn carcase (figura 4.6.10) au avantajul unui mai mic gabarit de montaj precum ลi a stabilitฤลฃii dinamice รฎn funcลฃionare. Acest tip de izolator nu este prea utilizat deoarece carcasa (care este cฤptuลitฤ cu neopren la interior) are tendinลฃa sฤ blocheze arcul รฎn cazul unor sarcini laterale mari ลi, รฎn plus au permite inspecลฃia facilฤ รฎn caz de defecลฃiune. Izolatorii cu arcuri metalice de suspendare sunt folosiลฃi la izolarea antivibratilฤ a conductelor, ลฃevilor ลi a componentelor mici ale sistemelor ลi echipamentelor care sunt suspendate de tavan. Acest tip de izolator poate fi alcฤtuit din arcuri metalice cu un strat de neopren sau ลi mai bine dintr-o combinaลฃie de arcuri metalice ลi izolatori din neopren. Indiferent de varianta constructivฤ, este important ca gaura din partea superioarฤ a carcasei sฤ fie suficient de mare astfel รฎncรขt bara de suspendare sฤ se poatฤ roti cu unghi minim de 25โซ รฎnainte ca arcul sฤ intre รฎn contact cu carcasa; contactul direct dintre bara metalicฤ de suspendare ลi carcasฤ duce la blocarea izolatorului antivibratil. 4.6.1.20. Datoritฤ รฎndeosebi costurilor reduse de fabricaลฃie, izolatorii antivibratili din elastomeri sub diferite forme geometrice obลฃinute prin turnare sau sub forma unor covoare profilate, au cฤpฤtat o largฤ รฎntrebuinลฃare รฎn realizarea sistemelor de rezemare/suspendare atรขt pentru echipamentele antrenate mecanic cรขt ลi la alte tipuri de maลini sau componente ale acestora. Materialele utilizate pentru fabricaลฃia acestui tip de izolatori sunt: neoprenul, butilul, siliconul, poliuretanul, cauciucul natural ลi cel sintetic. Datoritฤ proprietฤลฃilor (rezistenลฃฤ la medii acide ลi alcaline, precum ลi la uleiuri minerale ลi sintetice), cel mai utilizat elastomer este neoprenul. Izolatorii din elastomeri sunt folosiลฃi dacฤ nu se cer deformaลฃii statice ลi dinamice prea mari. รn mod uzual, deformaลฃiile statice admisibile sunt de pรขnฤ la 8 mm ลi nu pot depฤลi 12-13 mm.
Figura 4.6.12
Izolator din neopren turnat
Figura 4.6.13
Covor din neopren turnat
Izolatorii din elastomer sunt utilizaลฃi รฎndeosebi pentru izolarea antivibratilฤ a echipamentelor uลoare ลi de putere micฤ sau acelor aflate รฎn subsolurile clฤdirilor. Izolatorii obลฃinuลฃi prin turnare (izolatori modelaลฃi) pot avea diverse forme geometrice, cele mai รฎntรขlnite fiind cele cilindrice, tronconice, paralelipipedice, hiperbolice, inelare, sferice (รฎn figura 4.6.12 este prezentat un izolator cu talpฤ de rezemare/fixare ลi placฤ superioarฤ de montare pe echipament). รn mod uzual, elastomerii turnaลฃi au duritatea รฎntre 30โซ Sh ลi 70โซ Sh, acesta fiind recunoscutฤ dupฤ codul (internaลฃional) de culoare: negru pentru 30โซ Sh, verde pentru 40โซ Sh, roลu pentru 50โซ Sh, alb pentru 60โซ Sh ลi galben pentru 70โซ Sh. Pentru creลterea fiabilitฤลฃii, a caracteristicilor de izolare ลi a stabilitฤลฃii la utilizarea รฎn regim dinamic, izolatorii din elastomeri turnaลฃi pot fi prevฤzuลฃi cu inserลฃii din diferite materiale ลi structuri, plฤci metalice ลi bolลฃuri/ลuruburi pentru fixare, sau pot fi realizate diverse tipuri de montaje cu mai multe astfel de elemente รฎn funcลฃie de cerinลฃele de proiectare. Covoarele profilate din elastomeri (figura 4.6.13) de duritate 30-60โซ Sh, รฎntr-un singur strat sau รฎn douฤ straturi cu o inserลฃie รฎntre ele, sunt utilizate cu sau farฤ fixare pe structura clฤdirii รฎndeosebi pentru izolarea frecvenลฃelor รฎnalte. รn mod uzual se pot รฎntรขlni ca suport de aลezare pentru izolatorii de tip arc de oลฃel ลi, uneori la fundaลฃiile unor echipamente mecanice. Izolatorii de suspendare din elastomeri sunt realizaลฃi รฎntr-o construcลฃie asemฤnฤtoare celor cu arcuri din oลฃel, uneori fiind utilizaลฃi รฎntr-o construcลฃie combinatฤ. 4.6.1.21. Izolatorii pneumatici (arcuri pe pernฤ de aer) sunt camere รฎnchise (burdufuri) de formฤ cilindricฤ, toroidalฤ (figura 4.6.14) sau chiar prismaticฤ fabricate din cauciuc care rezistฤ la presiuni nominale de 700 kPa ลi asigurฤ stabilitatea staticฤ ลi dinamicฤ a echipamentelor. รn mod uzual se pot รฎntรขlni la realizarea unor sisteme antivibratile cu frecvenลฃe de rezonanลฃฤ de 0,5-1,5 Hz (รฎn funcลฃie de forma acestora ลi presiune) ลi deformaลฃii statice echivalente de 150-180 mm, avรขnd ลi avantajul cฤ suportฤ o gamฤ largฤ de sarcini prin varierea presiunii aerului din burduf.
Figura 4.6.14
Izolator pneumatic
Figura 4.6.15
Izolator din fibrฤ de sticlฤ
Izolatorii pneumatici sunt prevฤzuลฃi cu un sistem de completare a aerului ลi supape de control ลi reglaj a รฎnฤlลฃimii ลi presiunii din burduf pentru asigurarea รฎncฤrcฤrilor necesare ลi pentru compensarea variaลฃiilor de temperaturฤ ลi a forลฃelor externe. 4.6.1.22. Izolatorii din fibrฤ de sticlฤ ลi covoarele din fibrฤ de sticlฤ inertฤ, anorganicฤ de รฎnaltฤ densitate, precomprimatฤ รฎn forme speciale de turnare sunt acoperite cu un strat din elastomeri pentru a le conferi rezistenลฃฤ la apฤ. Izolatorii din fibrฤ de sticlฤ (figura 4.6.15) sunt รฎn grosimi de 25-100 mm, pot avea deformaลฃii statice de 5-25 mm ลi pot suporta greutฤลฃi de 10-7500 Kg. Covoarele din fibrฤ de sticlฤ sunt folosite la izolarea pompelor, cristalizatoarelor, turnurilor de rฤcire ลi a altor echipamente similare, au o eficienลฃฤ ridicatฤ รฎn reducerea ลocurilor provenite de la diverse tipuri de maลini ลi sunt folosite ca suport pentru podelele flotante sau fundaลฃiile suplimentare ale echipamentelor grele.
Figura 4.6.16
Postament structural pentru acลฃionare ventilator
Figura 4.6.17
Rame metalice
Figura 4.6.18
Postament metalic cu beton รฎnglobat
4.6.1.23. Postamentele izolatoare reprezintฤ soluลฃia de izolare cea mai bunฤ din punct de vedere tehnic รฎn cazul echipamentelor antrenate de diverse tipuri de motoare prin intermediul unor transmisii mecanice. Prin rigiditatea lor ridicatฤ torsionatฤ ลi la รฎncovoiere, aceste sisteme asigurฤ menลฃinerea alinierii dintre echipament ลi motorul de antrenare, creลte fiabilitatea transmisiilor prin curele ลi asigurฤ o ridicatฤ calitate a izolฤrii echipamentului. Postamentele constau รฎn structuri metalice (grinzi, cadre), uneori umplute cu beton ลi sunt montate pe structura clฤdirii prin intermediul unor izolatori antivibratili individuali. Proiectarea platformelor izolatoare este la fel de importantฤ ca ลi proiectarea izolatorilor propriu-ziลi. รn proiectare trebuie sฤ fie avute รฎn vedere o serie de probleme cum ar fi: a) rezistenลฃa la รฎncovoiere ลi torsiune sub acลฃiunea greutฤลฃii distribuite proprii ลi a echipamentului precum ลi la solicitฤrile motorului elementelor de transmisie sau echipamentului; b) rezonanลฃa platformei: componentele postamentului mai grele sau cele lungi tind sฤ vibreze la frecvenลฃe mai joase, mฤrind astfel forลฃele transmise izolatorilor antivibratili. Postamentele structurale (figura 4.6.16) pot fi montate pe izolatori antivibratili arcuri metalice sau izolatori din elastomeri ลi trebuie sฤ menลฃinฤ alinierea pฤrลฃilor componente ale echipamentului ลi sฤ reziste la solicitฤrile dinamice de regim ลi mai ales la cele din regimurile tranzitorii (pornire, oprire) fฤrฤ dispozitive suplimentare de menลฃinerea poziลฃiei. Postamentele structurale sunt confecลฃionate prin sudurฤ din profile (T, L, I, U) mari de oลฃel (de pรขnฤ la 350 mm cu condiลฃia ca รฎnฤlลฃimea sฤ nu depฤลeascฤ 1/10 din lungime), au formฤ rectangularฤ ลi pot fi utilizate pentru toate tipurile de echipamente รฎnglobate. Pentru pompele cu carcase ramificate se pot prevedea ลi suporลฃi pentru coturile de aspiraลฃie ลi refulare. Ramele metalice (figura 4.6.17) sunt folosite pentru susลฃinerea echipamentelor care nu necesitฤ un postament unitar sau acolo unde izolatorii sunt รฎn afara proiecลฃiei verticale a echipamentului ลi ramele joacฤ rol de cadru. รn practicฤ se utilizeazฤ grinzi cu รฎnฤlลฃimi cuprinse รฎntre 100 mm ลi 300 mm (cu excepลฃia cazurilor unde se prevede altfel), cu condiลฃia ca aceste รฎnฤlลฃimi sฤ nu fie mai mici de 1/10 din deschiderea grinzii. Pentru izolarea antivibratilฤ a pompelor, ventilatoarelor de รฎnaltฤ presiune sau a echipamentelor cu grad mare de neechilibrare a componentelor aflate รฎn miลcare de rotaลฃie ลi cu turaลฃia nominalฤ micฤ, se utilizeazฤ postamentele metalice cu beton รฎnglobat (ca รฎn figura 4.6.18). Aceste sisteme de izolare sunt caracterizate de o distribuลฃie uniformฤ a greutฤลฃii pe izolatorii antivibratili individuali, de o coborรขre a centrului de greutate al echipamentului (cu consecinลฃe asupra creลterii stabilitฤลฃii statice ลi dinamice) ลi de o creลtere a gradului de izolare la frecvenลฃe scฤzute. Postamentul metalic se livreazฤ cu bare de rigidizare, longitudinale (lonjeroane) ลi transversale (nervuri) din 150 รฎn 150 de mm, iar betonul se toarnฤ la locul de amplasare a postamentului.
Figura 4.6.19
Postament structural pentru acลฃionare ventilator
Postamentele cu limitatori sunt utilizate pentru montarea echipamentelor pe acoperiลul unei clฤdiri (ca รฎn figura 4.6.19), cum ar fi unitฤลฃile de transport aer, echipamentele de refrigerare, ventilatoarele de evacuare. Aceste postamente au atรขt exigenลฃe sporite de izolare la vibraลฃii (datoritฤ flexibilitฤลฃii mai ridicate a acoperiลului), cรขt ลi exigenลฃe suplimentare ce includ izolarea la vรขnt, ploaie, รฎngheลฃ a izolatorilor individuali ลi stabilitatea la acลฃiunile aerodinamice datorate suprafeลฃelor mari expuse. 4.6.1.24. Proiectarea unui sistem de izolare la vibraลฃii constฤ รฎn alegerea ลi instalarea corectฤ a izolatorilor antivibratili ลi a postamentelor de susลฃinere, precum ลi รฎn realizarea legฤturilor dintre ลฃevi, conducte ลi conductori electrici prin intermediul unor conectori flexibili care sฤ รฎmpiedice transmiterea unor รฎnalte niveluri de vibraลฃii de la echipamente cฤtre structura clฤdirii. รn acest sens, la realizarea legฤturilor trebuie sฤ se ลฃinฤ seama de urmฤtoarele cerinลฃe: a) conexiunile electrice trebuie sฤ se facฤ prin intermediul unor conductori flexibili care sฤ fie mai lungi ลi liberi pentru a nu รฎmpiedica deplasarea liberฤ a echipamentului; b) conectarea ลฃevilor la echipamentele izolate la vibraลฃii trebuie sฤ se facฤ prin intermediul unor furtune flexibile sau armate cu ลฃesฤturฤ metalicฤ; dacฤ acest lucru nu este posibil, ลฃevile trebuie sฤ fie izolate la vibraลฃii prin intermediul unor izolatori de suspendare cu arcuri sau din elastomeri la o distanลฃฤ care nu trebuie sฤ depฤลeascฤ 9 m. Nu se folosesc ambele metode de izolare a ลฃevilor la vibraลฃii! c) conductele trebuie sฤ fie conectate la ventilatoare sau la camerele plenum prin intermediul unor ลฃesฤturi special tratate (impregnate) cu lungimea minimฤ de douฤ ori distanลฃa dintre conductฤ ลi ventilator/camera plenum (figura 4.6.20). Acolo unde ventilatoarele de foarte mare presiune (axiale, centrifugale) se conecteazฤ la conducte, trebuie sฤ se instaleze dispozitive cu arcuri metalice de limitare a deplasฤrilor excesive. Dacฤ nu este posibilฤ utilizarea ลฃesฤturilor special tratate, conductele trebuie sฤ fie izolate la vibraลฃii prin intermediul izolatorilor de suspendare montaลฃi la maxim 15 m de deschiderea la care este conectatฤ conducta (figura 4.6.21). Aceลti izolatori se recomandฤ pentru toate conductele รฎn care presiunea staticฤ este mai mare de 500 kPa, precum ลi la conductele de secลฃiuni mari ลi cu o vitezฤ a aerului mai mare de 10 m/s. Nu se folosesc ambele metode de izolare a conductelor la vibraลฃii!
Figura 4.6.20
Legฤtura conductelor de aer cu conectori flexibili
Furtunurile flexibile ลi ลฃevile fabricate din cauciuc butil sau cele cu inserลฃie din ลฃesฤturฤ metalicฤ sunt utilizate frecvent pe traseul ลฃevilor pentru reducerea vibraลฃiilor ลi, deลi nu asigurฤ o protecลฃie completฤ la transmiterea zgomotului ลi vibraลฃiilor de-a lungul conductelor, permit ca echipamentele izolate la vibraลฃii sฤ se miลte relativ liber faลฃฤ de conductele conectate la acestea. รn plus, tuburile flexibile mai au ลi rolul de compensare a nealinierilor minore ลi de evitare a deformฤrii ลฃevii sub sarcinฤ.
Figura 4.6.21
Conductฤ montatฤ pe tavan cu izolatori de suspendare
La utilizarea furtunurilor flexibile trebuie sฤ se ลฃinฤ seama de urmฤtoarele recomandฤri: a) eficienลฃa utilizฤrii ca izolatori de vibraลฃii scade odatฤ cu creลterea presiunii fluidului; b) lungimile furtunului sunt de regulฤ de 6-10 ori diametrul acestuia (figura 4.6.22) ลi nu depฤลesc 1 m (lungimile prea mari tind sฤ deformeze furtunul); c) furtunurile flexibile pot fi protejate la alungire cu ajutorul unor cabluri ca รฎn figura 4.6.22.b. Furtunurile cu ลฃesฤturฤ metalicฤ de protecลฃie (figura 4.6.23) se prezintฤ รฎn diverse variante constructive de fixare la ลฃevi (a - cu filet, b - cu flanลฤ) ลi, deลi nu sunt la fel de eficiente din punctul de vedere al izolฤrii antivibratile ca ลi furtunele din butil, sunt utilizate atunci cรขnd temperatura fluidului depฤลeลte 100โซC sau presiunea depฤลeลte valorile recomandate pentru furtunurile din cauciuc.
Figura 4.6.22
Furtunuri flexibile
Figura 4.6.23
Furtunuri cu ลฃesฤturฤ metalicฤ
Ca regulฤ generalฤ รฎn ceea ce priveลte montajul tuburilor flexibile din cauciuc (cu sau fฤrฤ ลฃesฤturฤ metalicฤ de protecลฃie) trebuie respectatฤ, pe cรขt este posibil, poziลฃia orizontalฤ de funcลฃionare ลi paralelฤ cu axa de rotaลฃie a pฤrลฃilor mobile ale echipamentelor, astfel รฎncรขt deformaลฃiile sฤ fie majoritar dupฤ direcลฃia transversalฤ. รn figura 4.6.24 este prezentatฤ o รฎmbinare din cauciuc care, deลi este un element cu o lungime prea micฤ pentru a fi un izolator antivibratil eficient, se utilizeazฤ pentru cฤ permite alungirea ลi contracลฃia axialฤ, transversalฤ ลi unghiularฤ.
Figura 4.6.24
รmbinare din cauciuc
4.6.1.25. Pardoselile flotante sunt utilizate atunci cรขnd sub รฎncฤperea รฎn care se gฤsesc amplasate diverse echipamente mecanice, sau sub bucฤtฤrii, ateliere de lucru, sฤli de sport (รฎn general รฎncฤperi caracterizate de exigenลฃe mai reduse รฎn ceea ce priveลte nivelurile de zgomot ลi vibraลฃii) sunt spaลฃii care necesitฤ niveluri mai reduse de zgomot ลi vibraลฃii (birouri, sฤli de conferinลฃe, teatre, biblioteci, studiouri de รฎnregistrare, etc.).
Figura 4.6.25
Sisteme de izolare la vibraลฃii cu pardoseli flotante
รn figura 4.6.25 sunt prezentate douฤ sisteme de platforme sau pardoseli flotante ce constau dintr-o placฤ de beton armat montatฤ pe izolatori din elastomeri (covor de cauciuc), fibrฤ de sticlฤ sau pe arcuri metalice. Una din
cerinลฃele principale este ca placa sฤ se miลte liber pe รฎntreg perimetru precum ลi รฎn dreptul coloanelor ลi fundaลฃiilor/platformelor echipamentelor; pentru aceasta, la periferia plฤcii se monteazฤ o bordurฤ continuฤ, izolatoare, groasฤ de 25 mm ลi suficient de latฤ pentru a se ajunge pรขnฤ la placa structurii clฤdirii (podea, tavan). Dupฤ turnarea plฤcii, interstiลฃiul de la periferie se umple cu cรขlลฃi. Figura 4.6.26 prezintฤ un sistem de ridicare, care are avantajul cฤ platforma se toarnฤ รฎn poziลฃia inferioarฤ ลi, dupฤ รฎntฤrirea betonului, aceasta este ridicatฤ la nivelul normal de lucru cu ajutorul ลuruburilor din izolatorii de vibraลฃii. รn cazul รฎn care deasupra unor spaลฃii critice, cu exigenลฃe ridicate รฎn privinลฃa zgomotului ลi vibraลฃiilor, se aflฤ amplasate sฤli de gimnasticฤ, de dans, de basket, de sport sau รฎncฤperi zgomotoase dar รฎn care nu sunt amplasate maลini cu acลฃionare mecanicฤ, izolarea acestora se poate face ลi prin intermediul unor platforme flotante din lemn ca รฎn figura 4.6.27. Scopul principal pentru instalarea podelelor/platformelor flotante este acela de a reduce vibraลฃiile ลi zgomotul structural transmis รฎncฤperilor din zona de dedesubt. Cu toate acestea, podelele flotante nu pot constitui baze de susลฃinere decรขt, eventual, pentru maลini de micฤ greutate ลi putere; maลinile grele sau cu puteri mari de acลฃionare trebuie sฤ aibe propriile sisteme de fundaลฃie care sฤ fie izolate de structura clฤdirii ลi de podeaua flotantฤ din รฎncฤperea รฎn care sunt instalate (ca รฎn figura 4.6.25.b)
Figura 4.6.26
Platformฤ flotantฤ de ridicare
4.6.1.26. Sistemul de ลฃevi care este conectat cu surse de vibraลฃii ลi zgomot cum ar fi pompele, hidrofoarele sau alte maลini cu pฤrลฃi รฎn miลcare de rotaลฃie, trebuie sฤ fie flexibil pentru: a) reducerea ลi prevenirea vibraลฃiilor (induse de la pompe, hidrofoare ลi alte echipamente cu care sunt conectate sau provenite din curgerea fluidelor mai ales รฎn regim turbulent) pentru a nu fi transmise structurii construcลฃiei; b) prevenirea compromiterii izolฤrii la vibraลฃii; c) permiterea miลcฤrilor echipamentelor ลi alungirea sau contracลฃia ลฃevilor (datoritฤ variaลฃiilor de temperaturฤ) fฤrฤ introducerea de solicitฤri inacceptabile.
Figura 4.6.27
Platformฤ flotantฤ din lemn
รn vederea asigurฤrii flexibilitฤลฃii sistemului de ลฃevi, la montarea acestuia trebuie sฤ fie รฎndeplinite urmฤtoarele cerinลฃe minime: a) ori de cรขte ori este posibil, vor fi utilizaลฃi conectori flexibili รฎntre ลฃevi ลi echipamentele izolate la vibraลฃii;
Figura 4.6.28
Izolatori de suspendare pentru ลฃevi
b) dacฤ se utilizeazฤ izolatori suspendaลฃi (figura 4.6.28) sau de podea pentru izolarea ลฃevilor, deformaลฃiile statice ale acestor izolatori trebuie sฤ fie egale cu deformaลฃiile statice ale echipamentelor pe o distanลฃฤ de cel puลฃin 9 m; c) ลฃevile trebuie sฤ fie izolate รฎn interiorul camerei cu maลini mecanice sau la o distanลฃฤ de cel mult 15 m de conexiunea cu echipamentul; d) deformaลฃia staticฤ maximฤ a izolatorilor suspendaลฃi nu trebuie sฤ depฤลeascฤ 50 mm; e) dupฤ distanลฃa de 9 m de la conexiunea cu echipamentul deformaลฃia staticฤ a celorlalลฃi izolatori nu trebuie sฤ fie mai mare de 20 mm; f) primii doi izolatori de la echipament trebuie sฤ fie de suspendare ลi sฤ fie precomprimaลฃi (pentru prevenirea transferului solicitฤrilor cฤtre echipament); g) izolatorii de suspendare se utilizeazฤ pentru ลฃevile cu diametre mai mari de 200 mm; h) dacฤ se utilizeazฤ conectori flexibili, primul element de suspendare de dupฤ conexiune trebuie sฤ fie rigid, urmรขnd ca toลฃi ceilalลฃi sฤ fie izolatori de suspendare flexibili; i) pentru ลฃevile de diametru minim de 50 mm precum ลi pentru cele care sunt suspendate sub รฎncฤperile sensibile la zgomot se vor utiliza izolatori de suspendare. ลขevile verticale trebuie sฤ aibe suporลฃi ลi sisteme de ghidare care sฤ permitฤ deplasฤrile axiale ale legฤturilor ลi coturilor date de comprimฤrile sau รฎntinderile datorate variaลฃiilor de temperaturฤ. Aceste sisteme de fixare ลi ghidare (coliere, brฤลฃฤri, bride) sunt fixate rigid de structura clฤdirii. Pentru a nu afecta zonele cu exigenลฃe ridicate รฎn privinลฃa zgomotului ลi vibraลฃiilor, ลฃevile verticale trebuie sฤ fie plasate รฎn zonele necritice adiacente casei liftului, scฤrilor ลi altele similare acestora. Dacฤ acest lucru nu este posibil, suporลฃii de susลฃinere a ลฃevilor verticale trebuie sฤ fie izolaลฃi la vibraลฃii. รn funcลฃie de gradul de izolare la vibraลฃii necesar, se pot folosi configuraลฃiile din figura 4.6.29 unde suporลฃii sunt aลezaลฃi pe un covor din cauciuc (varianta a) sau izolarea se face cu arcuri din oลฃel (varianta b).
Figura 4.6.29
Sisteme de izolare pentru ลฃevi
4.6.2. Prevederi de execuลฃie 4.6.2.1. La montarea echipamentelor cu acลฃionare mecanicฤ se va acorda o atenลฃie deosebitฤ: a) respectฤrii dimensiunilor blocului de fundaลฃie, dimensiunilor ลi calitฤลฃii materialelor de izolare antivibratilฤ sau a izolatorilor de vibraลฃii; b) respectฤrii tipurilor echipamente prevฤzute รฎn proiect; c) respectฤrii tipurilor de materiale prevฤzute pentru racordurile elastice. 4.6.2.2. La montarea canalelor, conductelor ลi ลฃevilor trebuie sฤ se acorde o atenลฃie deosebitฤ: a) respectฤrii detaliilor de fixare elasticฤ a acestora de elementele de construcลฃie rigide; b) respectฤrii detaliilor de trecere prin pereลฃi ลi planลee. 4.6.2.3. La montarea instalaลฃiilor sanitare, se va da o atenลฃie deosebitฤ:
a) intercalฤrii de garnituri elastice รฎntre conducte ลi brฤลฃฤrile de prindere; b) fixฤrii brฤลฃฤrilor de prindere รฎn dibluri izolate cu amortizoare; c) prinderii de tavan a conductelor ลi ลฃevilor cu izolatori de suspendare; d) montฤrii obiectelor sanitare, prin intermediul garniturilor elastice; c) etanลฤrii elastice a trecerii conductelor prin pereลฃi ลi planลee; f) mฤลtile fonoizolatoare trebuie montate elastic pe structura clฤdirii (podea, tavan, pereลฃi). 4.6.2.4. Eventualele modificฤri faลฃฤ de proiect ale materialelor sau soluลฃiilor de montare ale echipamentelor se vor face numai cu avizul proiectantului. 4.6.2.5. La executarea lucrฤrilor de montaj a instalaลฃiilor de ascensoare trebuie sฤ se asigure dimensiunile din proiect pentru tipul, calitatea ลi dimensiunile din proiect ale suspensiilor elastice ale subansamblurilor electro-mecanice. 4.6.3. Prevederi pentru executarea remedierilor รฎn situaลฃii existente 4.6.3.1. Cele mai รฎntรขlnite probleme de vibraลฃii ลi zgomot structural sunt datorate: a) funcลฃionฤrii echipamentelor cu nivele excesive ale vibraลฃiilor (datoritฤ neechilibrฤrilor); b) lipsei izolatorilor antivibratili; c) izolatori antivibratili improprii sau incorect montaลฃi; d) conectฤrile rigide ale conductelor sau blocarea izolatorilor de vibraลฃii sau a platformelor echipamentelor; e) flexibilitatea planลeului; f) rezonanลฃele echipamentului, sistemului de izolare sau a structurii clฤdirii. 4.6.3.2. รn cele mai multe din situaลฃii izolatorii antivibratili sunt cauza problemelor legate de nivelurile ridicate ale vibraลฃiilor ลi, de aici, a zgomotului structural. Evaluarea ลi remedierea problemelor legate de izolatorii antivibratili se pot face dacฤ se ลฃine seama de urmฤtoarele: a) echipamentul (sau postamentul sฤu) trebuie sฤ se miลte liber fฤrฤ ca izolatorii sฤ fie blocaลฃi; b) la echipamentele montate pe podea trebuie sฤ se verifice dacฤ รฎntre postament ลi podea nu existฤ piese metalice ce pot scurtcircuita sistemul de izolare; c) la echipamentele suspendate de tavan, tija de susลฃinere nu trebuie sฤ atingฤ carcasa izolatorului; d) deformaลฃia staticฤ a izolatorului trebuie sฤ fie cea prevฤzutฤ/necesarฤ; o deformaลฃie mai micฤ (o รฎncฤrcare insuficientฤ) conduce la creลterea frecvenลฃei proprii a echipamentului cu consecinลฃe negative pentru funcลฃionarea รฎn regim dinamic; supraรฎncฤrcarea echipamentului nu este o problemฤ atรขt timp cรขt nu se produce blocarea izolatorului (ex. "spirฤ pe spirฤ" la arcurile metalice) ลi nu se depฤลeลte รฎncฤrcarea maxim admisibilฤ. 4.6.3.3. รn vederea remedierii unor situaลฃii deficiente din punctul de vedere al izolฤrii antivibratile se vor รฎntreprinde investigaลฃii ale รฎntregului sistem echipament-izolatori antivibratili-structurฤ, ce includ: a) mฤsurฤri ale neechilibrฤrilor componentelor echipamentelor cu miลcฤri de rotaลฃie sau deplasฤri rectilinii alternative; pentru limitele normale ale acestor neechilibrฤri se considerฤ valorile din tabelele 4.6.5 ลi 4.6.6 ลi relaลฃia de calcul (4.6.23); b) mฤsurarea nivelului de vibraลฃii pe echipamentul generator de vibraลฃii; pentru aprecierea severitฤลฃii vibraลฃiei se considerฤ valorile din figura 4.6.4; c) mฤsurarea nivelelor de vibraลฃii la structura clฤdirii pe care este amplasat echipamentul; pentru aprecierea acceptabilitฤลฃii vibraลฃiilor se considerฤ valorile din figura 4.6.3 ลi tabelul 4.6.4, รฎn funcลฃie de destinaลฃia construcลฃiei ลi exigenลฃele din punct de vedere al izolฤrii la vibraลฃii; d) examinarea vibraลฃiilor echipamentului generate de componentele sistemului (reazeme, lagฤre, curele de transmisie, etc.); c) examinarea parametrilor de instalare a echipamentului (aliniere, amplasarea izolatorilor antivibratili). 4.6.3.4. รn vederea determinฤrii sursei vibraลฃiilor, de obicei nu sunt probleme, nivelele de vibraลฃii fiind, cu mult deasupra nivelului de percepลฃie ลi acestea pot fi sesizate. O metodฤ simplฤ pentru determinarea sursei este de a opri ลi porni funcลฃionarea componentelor individuale ale echipamentelor pรขnฤ cรขnd vibraลฃia este eliminatฤ. Deoarece problemele pot fi cauzate de mai multe componente ale sistemului sau de interacลฃiunea a douฤ sau mai multe sisteme, este indicat sฤ se facฤ verificฤri รฎncruciลate pe subsisteme ale echipamentelor. 4.6.3.5. Zgomotul produs este transmis pe cale structuralฤ (prin vibraลฃii), dacฤ: a) vibraลฃia este perceptibilฤ (รฎn acest caz, trebuie totuลi sฤ se ia รฎn considerare posibilitatea ca panourile uลoare sau chiar tavanul sฤ fie excitate de zgomotul aerian); b) vibraลฃia nu este perceptibilฤ ลi diferenลฃa nivelului intensitฤลฃii zgomotului mฤsuratฤ pe scalele A ลi C liniar este mai mare de 6 dB sau dacฤ panta curbei intensitate/frecvenลฃฤ รฎn benzi de 1/1 octavฤ este mai mare de 5-6 dB/octavฤ la frecvenลฃele joase; c) zona afectatฤ este รฎndepฤrtatฤ de echipamentul sursฤ, nu existฤ probleme de zgomot ลi vibraลฃii รฎn spaลฃiile intermediare ลi zgomotul nu pare a veni de la sistemul de conducte, ลฃevi, instalaลฃii, difuzoare. 4.7. INSTALAลขII DE EVACUARE A DEลEURILOR MENAJERE Prezentul subcapitol se referฤ la mฤsurile de reducere a nivelului de zgomot รฎn interiorul unei unitฤลฃi funcลฃionale, datorat utilizฤrii instalaลฃiilor de evacuare a deลeurilor menajere. 4.7.1. Instalaลฃiile de evacuare a deลeurilor menajere sunt compuse din tuburi verticale prevฤzute cu guri de colectare la fiecare nivel al clฤdirii. La partea inferioarฤ aceste tuburi deverseazฤ รฎn pubele de gunoi sau instalaลฃii de incinerare. Instalaลฃiile de evacuare a deลeurilor menajere pot fi amplasate รฎn exteriorul clฤdirii (fixate de unele elemente ale acesteia: pereลฃi, parapete de balcon, etc.) sau interioare.
รn cazul celor interioare se recomandฤ evitarea prevederii lor pe pereลฃi comuni cu cei ai รฎncฤperilor protejate din unitฤลฃile funcลฃionale (dormitoare, saloane bolnavi, etc.). Cea mai bunฤ soluลฃie din punct de vedere acustic este amplasarea acestor instalaลฃii lรขngฤ casa liftului. 4.7.2. Pereลฃii tuburilor pentru evacuarea deลeurilor menajere trebuiesc alcฤtuiลฃi รฎn structurฤ dublฤ, cu material fonoabsorbant รฎn interior (de ex. pรขslฤ mineralฤ P 90). 4.7.3. Uลile de acces รฎn รฎncฤperile รฎn care se gฤsesc tuburile pentru evacuarea deลeurilor menajere vor fi realizate din lemn masiv, etanลate pe contur. 4.7.4. Pentru manevrarea pubelelor de gunoi, atรขt รฎn cazul clฤdirilor existente cรขt ลi la clฤdirile nou proiectate se vor prevedea spaลฃii protejate ลi mฤsuri corespunzฤtoare pentru a elimina disconfortul de orice naturฤ (din punct de vedere al puritฤลฃii aerului, igienei, protecลฃiei acustice, etc.).
ANEXA Nr. 1
RECOMANDฤRI PENTRU CARACTERIZAREA DINAMICฤ ลIACUSTICฤ A UTILAJELOR DIN HALE INDUSTRIALE รN VEDEREA
ELABORฤRII PROIECTELOR TEHNOLOGICE
A1.1. Generalitฤลฃi A1.1.1. Prezentele recomandฤri se referฤ la modul de introducere รฎn caietele de sarcini sau normele interne pentru maลini ลi agregate, a caracteristicilor dinamice ลi acustice. A1.1.2. Detalierea caietelor de sarcini ลi normelor interne, รฎn sensul celor arฤtate la punctul A1.1.1, este necesarฤ pentru calculul acustic al obiectivului industrial luat รฎn considerare la elaborarea proiectului tehnologic. Realizarea calculului acustic are ca principal scop punerea รฎn evidenลฃฤ a acelor situaลฃii รฎn care sunt posibile depฤลiri ale limitelor acustice admisibile prevฤzute de lege. A1.2. Principii de introducere a caracteristicilor dinamice ลi acustice รฎn caietele de sarcini ลi normele interne. A1.2.1. รn capitolul referitor la caracteristicile principale constructive, funcลฃionale ลi dimensionale, se vor descrie รฎn amฤnunลฃime elementele de rezemare astfel รฎncรขt sฤ existe posibilitatea modelฤrii dinamice cรขt mai corecte a sistemului, "maลinฤ (agregat) - element de rezemare". A1.2.2. รn capitolul referitor la condiลฃiile speciale pe care trebuie sฤ le รฎndeplineascฤ maลina sau agregatul ลi diferitele piese ลi subansambluri ale acestuia vor fi specificate urmฤtoarele date rezultate รฎn urma optimizฤrii tehnico-economice a mฤsurilor de reducere a zgomotelor ลi vibraลฃiilor ลi a celor legate de menลฃinerea unui preลฃ de cost cรขt mai scฤzut; a) Nivelul de zgomot maxim - admisibil; b) Caracteristica de directivitate acusticฤ a utilajului; c) Tipul de undฤ dezvoltat; d) Nivelul de vibraลฃii maxim admisibil รฎn punctele caracteristice ale maลinii sau agregatului (vibraลฃiile sunt considerate รฎn sistemul triaxial); e) Nivelul maxim admisibil al vibraลฃiilor relative dintre maลinฤ sau agregat ลi materialul de prelucrat (atunci cรขnd este cazul); f) Nivel maxim admisibil al vibraลฃiilor pe elementele de reazem.
OBSERVAลขII: รn cazul รฎn care nivelul de zgomot maxim radiat de o maลinฤ sau un agregat, determinat รฎn condiลฃii standard, nu depฤลeลte valoarea de 70 dB(A), nu este necesarฤ specificarea caracteristicilor de la punctele "b" ลi "c".
A1.2.3. รn capitolul referitor la prescripลฃiile pentru acoperiri de protecลฃie ลi decorative, pentru vopsire etc., vor fi indicate materialele care pot eventual รฎnlocui pe cele iniลฃiale, รฎn cadrul procesului de reparare sau reamenajare, astfel รฎncรขt acestea sฤ nu modifice caracteristicile dinamice ลi acustice ale maลinii sau agregatului sau unor subansamble ale acestuia. A1.2.4. รn capitolul referitor la enumerarea, รฎn ordinea lor de execuลฃie, a tuturor probelor ลi verificฤrilor ce se fac la recepลฃia produselor din fabricaลฃia de serie, vor fi specificate probele necesare determinฤrii datelor indicate la punctul A1.2.2. A1.2.5. รn capitolul referitor la condiลฃiile รฎn care se fac probele, durata probelor, metodele de รฎncercare, aparatura, dispozitivele ลi verificatoarele necesare pentru fiecare probฤ รฎn parte, abaterile admise de la cele nominale, toleranลฃele asupra caracteristicilor, se vor face toate specificaลฃiile necesare pentru probele corespunzฤtoare determinฤrii datelor indicate รฎn punctul A1.2.2.
OBSERVAลขIE: รn cazul รฎn care pentru anumite categorii de maลini sau agregate nu existฤ รฎn momentul redactฤrii caietului de sarcini sau a normei interne, prescripลฃii tehnice oficiale care sฤ reglementeze mฤsurarea nivelului de zgomot ลi vibraลฃii, metodologia de รฎncercare va fi descrisฤ รฎn mod detaliat รฎn caietul de sarcini sau norma internฤ.
A1.2.6. รn capitolul referitor la componenลฃa maลinii sau agregatului ลi indicarea accesoriilor care se livreazฤ รฎn mod obligatoriu รฎmpreunฤ cu aceasta (completul normal de livrare), precum ลi accesoriile care se livreazฤ numai la comandฤ specialฤ (complet facultativ la livrare), vor fi enumerate ลi accesoriile de protecลฃie acusticฤ specificรขndu-se performanลฃele de ordin acustic. A1.2.7. รn capitolul referitor la condiลฃiile de montaj ลi utilizare รฎn exploatare a noilor produse, termene de garanลฃie รฎn funcลฃionare, durata รฎntre reparaลฃii, vor fi prezentate detaliile tip care asigurฤ รฎn exploatare cele mai reduse niveluri de zgomot ลi vibraลฃii. A1.2.8. รn capitolul referitor la condiลฃiile pentru ungere, ambalare, marcare, depozitare, transport, climatizare, etc., vor fi indicate efectele acustice negative rezultate din proasta รฎntreลฃinere a produsului. A1.2.9. รn capitolul referitor la protecลฃia muncii vor fi prezentate nivelurile admisibile ale vibraลฃiilor la contactul utilaj-personal de deservire. A1.2.10. รn capitolul referitor la preลฃul informativ pentru fiecare produs รฎn parte, se vor indica preลฃurile pentru fiecare dintre accesoriile de protecลฃie acusticฤ.
ANEXA Nr. 2
CARCASE FONOIZOLATOARE
Carcasele sunt elemente spaลฃiale avรขnd ca scop: - protejarea utilajelor faลฃฤ de diverse acลฃiuni mecanice sau noxe provenite din procesul tehnologic; - preรฎntรขmpinarea unor eventuale accidente ce s-ar putea produce datoritฤ contactului nemijlocit cu utilajele; - atenuarea zgomotului produs de utilaje. Clasificare 1. Din punct de vedere al posibilitฤลฃilor de acces, carcasele se รฎmpart รฎn: โช Carcase nevizitabile;
Figurฤ
โช Carcase vizitabile.
Figurฤ
2. Din punct de vedere al necesitฤลฃii de ventilare, carcasele se รฎmpart รฎn: โช Carcase neventilate; โช Carcase ventilate. 3. Din punct de vedere al posibilitฤลฃilor de montare, carcasele se รฎmpart รฎn: โช Carcase fixe;
Figurฤ
โช Carcase demontabile: - cu tavan mobil:
Figurฤ
- clopot:
Figurฤ
- cu unul sau mai mulลฃi pereลฃi mobili; - cu unele pฤrลฃi ale carcasei (elemente sau subansamble) glisante:
Figurฤ
Descriere Carcasele pot fi blindate sau cu fante tehnologice. Ele pot fi alcฤtuite din materiale de construcลฃii tradiลฃionale (cฤrฤmidฤ, beton, b.c.a.) sau din panouri-sandwich (realizate din plฤci uลoare ลi miez din materiale fonoabsorbante).
ANEXA Nr. 3
METODA DE CALCUL AL REDUCERII DE NIVELSUPLIMENTARE "DELTA L(va)" CORESPUNZฤTOARE APLICฤRII UNOR
TRATAMENTE VIBRO-AMORTIZOARE PE PLฤCI SUBลขIRI
Metoda se utilizeazฤ รฎn situaลฃiile รฎn care pe placa suport se aplicฤ tratamente vibroamortizoare constituite din plฤci subลฃiri din mase plastice, folii metalice, etc., aplicate prin intermediul unor straturi din materiale de micฤ rigiditate ca de exemplu: pรขslฤ, poliuretan spongios, polistiren, cauciuc de duritate micฤ (40โซ ... 60โซ Shore) etc. Curba reducerii de nivel "DELTA L(va)" รฎn funcลฃie de frecvenลฃฤ se construieลte astfel: a) Se calculeazฤ frecvenลฃa de rezonanลฃฤ a ansamblului "strat-suport (placฤ subลฃire) - tratament vibroamortizor", cu relaลฃia:
โโโโโโโโโโโโโโ โ โ 1 1 โf(r) = 500 โk โ โโ + โโ โ (Hz)
\โ โ m1 m2 โ
รฎn care: m1 - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a stratului suport (plฤci subลฃiri) (kg/m2); m2 - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a stratului de acoperire din cadrul tratamentului vibroamortizor (kg/m2); k - rigiditatea dinamicฤ a stratului de distanลฃare din cadrul tratamentului vibroamortizor (107 N/m3).
b) De la รฎnceputul domeniului util de frecvenลฃฤ (100 Hz) pรขnฤ รฎn dreptul frecvenลฃei de rezonanลฃฤ "f(r)" se adoptฤ valoarea DELTA L(va) = 0; c) De la frecvenลฃa de rezonanลฃฤ "f(r)" pรขnฤ la sfรขrลitul domeniului util de frecvenลฃฤ (3150 Hz), reducerea de nivel corespunzฤtoare unei anumite frecvenลฃe "f", se calculeazฤ cu relaลฃia:
fDELTA L(va) = 40 lg โโโโ (dB)
f(r)
รn tabelul A.3.1 sunt prezentate cรขteva valori ale rigiditฤลฃii dinamice pentru unele materiale utilizate ca strat de distanลฃare รฎn cadrul tratamentelor vibroamortizoare aplicate pe plฤci subลฃiri.
Tabel A.3.1โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโNr. โ โ Grosimea โ Rigiditatea dinamicฤ โโcrt.โ Denumirea materialului โ stratului โ "k" โโ โ โ (mm) โ (107 N/m3) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โ Plฤci groase tip F.I. โ 10 โ 1,5 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โPlฤci din polistiren celular ecruisatโ 10 โ 1,5 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โ Plฤci din plutฤ expandatฤ "SUPEREX" โ 20 โ 6,5 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โ Plฤci fibrolemnoase โ 25 โ 9,0 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 10 โ 2,7 โโ โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โ Pรขslฤ "NETEX" โ 15 โ 1,8 โโ โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค
โ โ โ 20 โ 1,35 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Exemplu de calcul al reducerii de nivel "DELTA L(va)" Structurฤ: - tablฤ oลฃel 1 mm grosime; - pรขslฤ "NETEX" 15 mm grosime; - folie bituminoasฤ cu adaos de cauciuc (reลฃetฤ I.C.P.M.C.). a) Calculul frecvenลฃei de rezonanลฃฤ a structurii:
โโโโโโโโโโโโโโ โ โ 1 1 โf(r) = 500 โk โ โโ + โโ โ
\โ โ m1 m2 โ
รฎn care: m1 - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a stratului de tablฤ (7,8 kg/m2); m2 - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a stratului de acoperire din folie bituminoasฤ (5,1 kg/m2); k - rigiditatea dinamicฤ a stratului de pรขslฤ "NETEX" (1,8 x 107 N/m3) - conform tabelului.
โโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ 1 1 โf(r) = 500 โ1,8 โ โโโ + โโโ โ aprox. = 381 Hz
\โ โ 7,8 5,1 โ
b) Curba "DELTA L(va)" se construieลte conform punctelor "b" ลi "c" din ANEXA 4 ลi este prezentatฤ รฎn figura A.3.1.
Figura A.3.1
ANEXA Nr. 4
DETERMINAREA CURBEI INDICELUI DE ATENUARE "Ri(f)"PENTRU ELEMENTE DE รNCHIDERE OMOGENE, รNTR-UN STRAT ลI DUBLE
Aลa cum se defineลte รฎn actualul normativ, elementul de รฎnchidere este omogen cรขnd are aceeaลi alcฤtuire รฎn planul yoz.
Figura A.4.1
Se prezintฤ รฎn continuare metode de calcul simplificate pentru calculul curbei "Ri(f)" pentru elementele de รฎnchidere omogene: I - รฎntr-un strat II - duble I. Determinarea curbei "Ri(f)" pentru elemente omogene, รฎntr-un strat
Figura A.4.2
Observaลฃie: Se considerฤ element รฎntr-un strat ลi elementul de construcลฃie din figura a) realizat dintr-un singur material de grosime "d" ลi elementul de construcลฃie din figura b), realizat din straturi suprapuse de materiale, avรขnd rigiditฤลฃi la รฎncovoiere comparabile. Cazul b) se referฤ, รฎn general, la elemente de construcลฃie alcฤtuite dintr-un singur material de bazฤ, avรขnd feลฃe finisate.
Curba indicilor de atenuare acusticฤ "Ri(f)" se construieลte astfel: 1. Se stabileลte masa pe unitatea de suprafaลฃa a elementului de construcลฃie, "m", รฎn kg/m2; 2. Se determinฤ domeniul de frecvenลฃe al palierului zonei de coincidenลฃฤ [f(B) - f(C)] cu ajutorul relaลฃiilor din tabelul A.4.1. Din acelaลi tabel, se determinฤ valoarea indicelui de atenuare รฎn zona de coincidenลฃฤ "R(B) = R(C)", รฎn funcลฃie de materialul din care este alcฤtuit elementul de construcลฃie;
Tabelul A.4.1โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโ โ R(B) = R(C) โ f(B) โ f(C) โโ Materialul โโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ dB โ Hz โ Hz โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 19000 โ 85000 โโBeton simplu, beton armat โ 38 โ โโโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 17000 โ 77000 โ
โZidฤrie de cฤrฤmidฤ โ 37 โ โโโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 6700 โ 43000 โโBeton celular autoclavizat โ 29 โ โโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 5000 โ 38000 โโIpsos โ 25 โ โโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 5300 โ 53000 โโSticlฤ โ 27 โ โโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ 2100 โ 13600 โโProduse lemnoase โ 19 โ โโโโ โ โโโโโ โโ โ โ m โ m โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโ
3. Se construieลte curba "Ri(f)", fฤrฤ a se ลฃine seama de aportul cฤilor colaterale de transmisie a sunetului, dupฤ cum urmeazฤ: - รฎn zona de coincidenลฃฤ se traseazฤ un segment de dreaptฤ (B-C) orizontal, cu ordonata R(B) = R(C); - de la frecvenลฃa "f(B)", spre originea axelor, se traseazฤ un segment de dreaptฤ descendent, cu panta de 6 dB/octavฤ, pรขnฤ รฎn dreptul frecvenลฃei de 100 Hz; punctul obลฃinut, la intersecลฃia cu ordonata, se noteazฤ cu A; - de la frecvenลฃa "f(C)" pรขnฤ la frecvenลฃa "2 f(C)", deci pe interval de o octavฤ, se traseazฤ un segment de dreaptฤ ascendent cu panta de 10 dB/octavฤ; se obลฃine astfel segmentul C-D; - de la frecvenลฃa "2 f(C)" pรขnฤ รฎn dreptul frecvenลฃei de 3150 Hz, se traseazฤ un segment de dreaptฤ ascendent cu panta de 6 dB/octavฤ; segmentul obลฃinut se noteazฤ D-E. Curba "Ri(f)", astfel construitฤ, se prezintฤ รฎn figura A.4.3. 4. Se introduce efectul transmisiei zgomotului prin cฤi colaterale, deplasรขndu-se curba "Ri(f)" construitฤ la punctul 3 cu valoarea:
โ โ โ Z(m) โDELTA R(a) = -20 lg โ โโโโโโโโโ + 1 โ (dB) (A.4.1) โ Z(m, med) โ โ โ
Figura A.4.3
Curba indicilor de atenuare "Ri(f)"a - fฤrฤ luarea รฎn considerare a transmisiilor pe cฤi colaterale
b - cu introducerea efectului transmisiilor pe cฤi colaterale
รฎn care: Z(m) - impedanลฃa mecanicฤ corespunzฤtoare elementului de construcลฃie considerat, รฎn daNโชs/m3; Z(m,med) - impedanลฃa mecanicฤ medie a elementelor de construcลฃie adiacente care delimiteazฤ spaลฃiul de recepลฃie al elementului considerat, รฎn daNโชs/m3. Raportul "Z(m)/Z(m,med)" poate fi calculat, aproximativ, cu relaลฃia:
Z(m) m โช Pโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโ (A.4.2)Z(m,med) ___ \ /__ m'(i) โช l(i)
รฎn care: m - masa pe unitate de suprafaลฃฤ a elementului de construcลฃie considerat, รฎn kg/m2; P - perimetrul elementului de construcลฃie considerat, รฎn metri; m(i) - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului de construcลฃie adiacent "i", รฎn kg/m2; l(i) - lungimea laturii de contact a elementului de construcลฃie adiacent "i" cu elementul considerat, รฎn metri. Exemplu de calcul Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare "Ri(f)" pentru peretele din zidฤrie de cฤrฤmidฤ din fig. A.4.4.
Figura A.4.4
1. Masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului de compartimentare
Figurฤ
2. Domeniul de frecvenลฃe al palierului zonei de coincidenลฃฤ ลi indicele de atenuare acusticฤ asociat:
17000 17000f(B) = โโโโโ = โโโโโ aprox. 66 Hz m 258 77000 17000f(C) = โโโโโ = โโโโโ = 298 Hz m 258R(B) = R(C) = 37 dB
3. Curba Ri(f), farฤ luarea รฎn considerare a transmisiilor zgomotului pe cฤi colaterale, este marcatฤ cu "a" รฎn fig. A.4.6. 4. Scฤderea indicelui de atenuare sonorฤ datoritฤ influenลฃei cฤilor colaterale:
โ โ โ Z(m) โDELTRA R(a) = -20 lg โ โโโโโโโโ + 1 โ (dB)
โ Z(m,med) โ โ โ
Z(m) m โช Pโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโZ(m,med) 4 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) i=1
Figura A.4.5
Figura A.4.6
Curba indicilor de atenuare sonorฤ Ri(f)a - fฤrฤ luarea รฎn considerare a transmisiilor pe cฤi colaterale
b - cu introducerea efectului transmisiilor pe cฤi colateralec - curba valorilor de referinลฃฤ (curba etalon)
l1 = l2 = 2,15 m; m'1 - m'2 = 0,50 x 2500 = 1250 kg/m2 l3 = l4 = 4,30 m; m'3 - m'4 = 0,65 x 2500 = 1625 kg/m2
m โช P 258 x 2 (2,15 + 4,30)โโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = 0,172
4 2 (2,15 x 1250 + 4,30 x 1625)___\/__ m'(i) โช l(i)i=1
DELTA R(a) = -20 lg (0,172 + 1) = -1,38 dB
Curba Ri(f), la care s-a ลฃinut seama de transmisiile zgomotului pe cฤi colaterale, este marcatฤ cu "b" รฎn Fig. A.4.6. Aceastฤ curbฤ va permite, prin comparare cu curba etalon a indicilor de atenuare sonorฤ ("c"), stabilirea indicelui de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian "R'(w)" al elementului de compartimentare, cu metodologia prevฤzutฤ รฎn SR EN ISO 717/1. Rezultฤ R'(w) = 48 dB. II. Determinarea curbei "Ri(f)" pentru elemente omogene, duble Metoda de calcul simplificat, ce se prezintฤ รฎn continuare, se aplicฤ elementelor de รฎnchidere omogene, duble, la care distanลฃa dintre cele douฤ straturi constitutive este de cel mult 25 cm. Curba indicilor de atenuare acusticฤ, "Ri(f)" se construieลte astfel: 1. Se determinฤ pentru cele douฤ elemente constitutive, simple, curbele indicilor de atenuare R1(f) ลi R2(f), conform metodologiei de la pct. I; 2. Se construieลte curba R(f) =R1(f) + R2(f); 3. Se determinฤ curba finalฤ Ri(f) cu relaลฃia:
Ri(f) = R(f) + DELTA R(a) + DELTA Rb1(f) + DELTA Rb2(f) + DELTA R(c) (dB) (A.4.3) รฎn care:
DELTA R(a) - corecลฃia corespunzฤtoare transmisiei sunetului prin cฤi colaterale, รฎn dB; DELTA Rb1 - corecลฃia corespunzฤtoare absorbลฃiei acustice a spaลฃiului dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn dB; DELTA Rb2 - corecลฃia corespunzฤtoare stabilizฤrii undelor staลฃionare, รฎn spaลฃiul dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn dB; DELTA R(c) - corecลฃia corespunzฤtoare cuplajului mecanic al celor douฤ elemente constitutive simple, รฎn dB. โช Corecลฃia "DELTA R(a)" se determinฤ cu relaลฃia:
โ โ โ Z(m1) + Z(m2) โDELTA R(a) = -40 lg โ โโโโโโโโโโโโโ + 1 โ (dB) (A.4.4) โ Z(m, med) โ โ โ
รฎn care: Z(m1,2) - impedanลฃele mecanice corespunzฤtoare fiecฤruia dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn daNโชS/m3; Z(m, med) - impedanลฃa mecanicฤ medie a elementelor de construcลฃie adiacente elementului simplu considerat, รฎn daNโชs/m3.
Observaลฃii: 1. Relaลฃia (A.4.4) se aplicฤ รฎn situaลฃia รฎn care elementele de construcลฃie adiacente sunt continue pe toatฤ grosimea structurii analizate;
Z(m1) + Z(m2)2. Raportul โโโโโโโโโโโโโ se poate determina, aproximativ cu relaลฃia: Z(m, med)Z(m1) + Z(m2) P (eta1 m1 + eta2 m2)1,3
โโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (A.4.5) Z(m, med) 4 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) i=1
รฎn care: m1,2 - masele pe unitatea de suprafaลฃฤ a fiecฤruia dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn kg/m2; m'(i) - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului adiacent "i", รฎn kg/m2; P - perimetrul elementului de construcลฃie analizat, รฎn metri; l(i) - lungimea laturii "i" a elementului de construcลฃie adiacent, รฎn metri; eta1,2 - coeficienลฃi care ลฃin seama de modul de prindere a elementelor constitutive simple de elementele de construcลฃie adiacente; (eta = 1,0 pentru รฎncastrare; este cazul elementelor din beton armat monolit, la care se poate conta pe continuitatea รฎn legฤturi; eta = 0,8 pentru articulaลฃie; este cazul elementelor cu prinderi desolidarizate). โช Corecลฃia "DELTA R(b1)(f)" se determinฤ cu relaลฃia:
1DELTA R(b1)(f) = -10 lg โโโโโโโโโโโ (dB) (A.4.6) alfa(m) (f)
รฎn care: alfa(m) (f) - coeficientul mediu de absorbลฃie acusticฤ al suprafeลฃelor interioare ale spaลฃiului dintre cele douฤ elemente constructive simple, la frecvenลฃa "f".
Observaลฃie: รn mod acoperitor, se poate neglija efectul favorabil al tratamentelor fonoabsorbante dispuse de-a lungul elementelor de prindere dintre cele douฤ elemente constitutive simple. โช Corecลฃia "DELTA R(b2)(f)" se determinฤ dupฤ cum urmeazฤ: - se calculeazฤ ลirul frecvenลฃelor de stabilizare "f(lambda n)" cu relaลฃia:
17000 nf(lambda n) = โโโโโโโ (Hz) (A.4.7) d
รฎn care:
d - distanลฃa dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn cm; n - ลirul numerelor naturale.
Observaลฃie: Fiecare frecvenลฃฤ din ลirul "f(lambda n)" calculatฤ cu relaลฃia (A.4.7) se marcheazฤ รฎn dreptul frecvenลฃei centrale a treimii de octavฤ รฎn care este inclusฤ. - se adoptฤ corecลฃiile "DELTA R(b2)(f)" รฎn dreptul frecvenลฃelor "f(lambda n)" รฎn funcลฃie de valoarea "alfa(m) (f)", conform tabelului A.4.2.
Tabelul A.4.2โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ alfa(m) (f) โ DELTA(b2)(f), รฎn dB โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ < 0,10 โ -6 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 0,10 ... <= 0,25 โ -4 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 0,25 ... <= 0,50 โ -2 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ > 0,50 โ 0 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Aplicarea corecลฃiei "DELTA R(b2)" pe curba "R(f)" se va face astfel: - รฎn cazul a douฤ frecvenลฃe "f(lambda n)" consecutive, distanลฃate printr-un interval >= 2/3 octavฤ, conform fig. A.4.7; - รฎn cazul a douฤ sau mai multe frecvenลฃe "f(lambda n)" consecutive distanลฃate printr-un interval de 1/3 octavฤ, conform fig. A.4.8.
Figura A.4.7
Figura A.4.8
โช Corecลฃia "DELTA R(c)" conduce la modificarea curbei "R(f) + DELTA R(a) + DELTA R(b1) + DELTA R(b2)" dupฤ cum urmeazฤ: - se calculeazฤ frecvenลฃa de cuplaj, "f0" a elementelor constitutive simple cu relaลฃia:
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ 1 โ(m1 + m2)(k1 + k2) ยฑ (m1 + m2)2(k1 + k2)2 - 4 m1m2(k2
2 + 2 k1k2)f0 = โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ (Hz) (A.4.8) 2 \โ 2 m1m2
รฎn care: m1,2 - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a fiecฤruia dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn kg/m2; k1 - rigiditatea elementelor de cuplaj dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn daN/m3; k2 - rigiditatea de prindere pe contur, a celor douฤ elemente constitutive simple, pe elementele de construcลฃie adiacente, รฎn daN/m3. รn cazul practic al elementelor de construcลฃie cu structurฤ dublฤ cu masa m = m1 + m2 <= 250 kg/m2, frecvenลฃa de cuplaj poate fi determinatฤ, aproximativ, cu relaลฃia:
โโโโโโโโโโโโโโ 1 โ โ 1 1 โf0 = โ โk1โ โโ + โโ โ (Hz) (A.4.9) 2 \โ โ m1 m2 โ
รฎn care notaลฃiile au semnificaลฃiile de la relaลฃia (A.4.8).
Observaลฃie: รn cazul รฎn care, prin mฤsuri constructive, rigiditatea la รฎncovoiere a elementelor constitutive simple scade la cel mult o treime din rigiditatea elementelor de solidarizare, rigiditatea "k1" depinde รฎn mod preponderent de rigiditatea materialului din spaลฃiul dintre cele douฤ elemente constitutive simple. รn aceste condiลฃii, rigiditatea "k1" se poate determina cu relaลฃia:
gamma โช p 1,2k1 = โโโโโโโโโ aprox. โโโ โช 104 (daN/m3) (A.4.10) d d
รฎn care: gamma - raportul dintre cฤldura specificฤ a aerului la presiunea constantฤ ลi la volum constant; p - presiunea constantฤ din interiorul spaลฃiului dintre cele douฤ elemente constitutive (de obicei presiunea atmosfericฤ), รฎn daN/m2; d - distanลฃa dintre cele douฤ elemente constitutive simple, รฎn metri.
- de la frecvenลฃa "f0" cฤtre originea axelor, se adoptฤ, drept curbฤ finalฤ, cea mai ridicatฤ dintre curbele R1(f), R2(f), corespunzฤtoare celor douฤ elemente constitutive simple; - de la frecvenลฃa "f0" cฤtre frecvenลฃele รฎnalte, pรขnฤ la frecvenลฃa "f1 + DELTA f", este adoptatฤ de asemenea curba cea mai ridicatฤ dintre curbele R1(f), R2(f). "DELTA f" se determinฤ รฎn funcลฃie de raportul "d(f)/d" pe baza tabelului A.4.3; "d(r)" este grosimea tratamentului fonoabsorbant ลi "d" este distanลฃa dintre cele douฤ elemente constitutive simple.
Tabelul A.4.3โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโ d(f)/d โ 0 โ 0,25 โ 0,35 โ 0,50 โ 0,70 โ 0,85 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโโผโโโโโโโโคโ DELTA f โ 6 โ 4 โ 3 โ 2 โ 1 โ 0 โโ (รฎn 1/3 octavฤ) โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโโดโโโโโโโโ
- de la frecvenลฃa "f1", cฤtre frecvenลฃele รฎnalte, se traseazฤ o dreaptฤ cu panta 12 dB/octavฤ pรขnฤ la intersecลฃia cu curba "R(f) + DELTA R(a) + DELTA R(b1) + DELTA R(b2)"; รฎn punctul de intersecลฃie, frecvenลฃa se noteazฤ cu "f2"; - de la frecvenลฃa "f2", pรขnฤ la frecvenลฃa de 3150Hz, se adoptฤ curba "R(f) + DELTA R(a) + DELTA R(b1) + DELTA R(b2)". Exemplu de calcul Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare "Ri(f)" pentru peretele omogen, cu structurฤ dublฤ, prezentat รฎn figura A.5.9.
Figura A.4.9
1. Se determinฤ m1, m2 ลi cu relaลฃiile din tabelul A.4.1 se determinฤ caracteristicile palierului din zona de coincidenลฃฤ. Cu metodologia prezentatฤ รฎn A.4.I, se traseazฤ curbele R1(f) ลi R2(f).
Element constitutiv simplu 1 โ Element constitutiv simplu 2โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โm1 = 0,075 x 650 + 0,015 x 1700 = 74,25 kg/m2โm2 = 0,063 x 1800 + 0,015 x 1700 = 160,5 kg/m2
โR(B) = R(C) = 29 dB โR(B) = R(C) = 37 dB โ 6700 โ 17000f(B) = โโโโโ aprox. 90 Hz โf(B)= โโโโโ aprox. 106 Hz 74,25 โ 160,5
โ 43000 โ 77000f(C) = โโโโโ aprox. 579 Hz โf(C) = โโโโโ aprox. 480 Hz 74,25 โ 160,5
2. Se determinฤ corecลฃia DELTA R(a)
โ โ โZ(m1) + Z(m2) โDELTA R(a) = -40 lg โโโโโโโโโโโโโโ + 1โ (dB) โ Z(m. med) โ โ โ
Z(m1) + Z(m2) P โช (eta1 m1 + eta2 m2)1,3
โโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Z(m, med) 4 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) 1 eta1 = eta2 = 0,8 m'1 = m'2 = 0,50 x 2500 = 1250 kg/m2
m'3 = m'4 = 0,60 x 2500 = 1500 kg/m2
P โช (eta1 m1 + eta2 m2)1,3 2 (2,20 + 4,30) (0,8 x 74,25 + 0,8 x 160,5)1,3 13 x 187,81,3 11742โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโ = โโโโโ = 0,638 4 2 (1250 x 2,20 + 1500 x 4,30) 18400 18400 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) 1 DELTA R(a) = -40 lg (0,638 + 1) = -40 x 0,214 aprox. = -8,5 dB 3. Se calculeazฤ corecลฃia DELTA R(b1)
1DELTA R(b1) = -10 lg โโโโโโโ alfa(m)
Valorile sunt calculate รฎn tabelul A.4.4, considerรขnd alfa(f) pentru cele douฤ materiale care mฤrginesc stratul de aer, respectiv BCA netencuit ลi vatฤ mineralฤ tip G140;
Tabelul A.4.4โโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโFrecvenลฃa โ 50โ 63โ 80โ 100โ 125โ 160โ 200โ 250โ 315โ 400โ 500โ 630โ 800โ1000โ1250โ1600โ2000โ 2500โ3150โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโR1(f) โ 24โ 26โ 28โ 29โ 29โ 29โ 29โ 29โ 29โ 29โ 29โ30,4โ33,8โ 37โ39,8โ41,8โ43,8โ 45,8โ47,8โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโR2(f) โ30,7โ32,7โ34,7โ36,7โ 37โ 37โ 37โ 37โ 37โ 37โ37,5โ 41โ 44โ47,3โ49,3โ51,3โ53,3โ 55,3โ57,3โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโR = R1 + R2 โ54,7โ58,7โ62,7โ65,7โ 66โ 66โ 66โ 66โ 66โ 66โ66,5โ71,4โ77,8โ84,3โ89,1โ93,1โ97,1โ 101โ 105โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโDelta R(a) โโ<โโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโ>โ-8,5โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโR + DELTA R(a) โ46,2โ50,2โ54,2โ57,2โ57,5โ57,5โ 57,5โ57,5โ57,5โ57,5โ 58โ62,9โ69,3โ75,8โ80,6โ84,6โ88,6โ 92,6โ96,6โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโalfa(BCA) โ โ โ โ0,02โ0,02โ0,02โ 0,02โ0,02โ0,02โ0,03โ0,03โ0,03โ0,03โ0,03โ0,03โ0,04โ0,04โ 0,05โ0,05โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโalfa(v.m.) โ โ โ โ0,08โ0,08โ0,12โ 0,16โ 0,2โ0,35โ 0,4โ0,65โ 0,7โ0,82โ0,94โ0,96โ0,98โ 1โ 0,96โ0,98โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโalfa(m) โ โ โ โ0,05โ0,05โ0,07โ 0,09โ0,11โ0,19โ0,21โ0,34โ0,37โ0,43โ0,49โ 0,5โ0,52โ0,52โ 0,52โ0,52โโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโคโDelta R(bt) โ โ โ โ -13โ -13โ -12โ-10,5โ-9,6โ-7,2โ-6,8โ-4,7โ-4,3โ-3,7โ-3,1โ -3โ-2,8โ-2,8โ -2,8โ-2,8โโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโค
โR + DELTA R(a) + โ โ โ44,2โ44,5โ 46โ 47โ47,9โ50,3โ50,7โ53,3โ58,6โ65,6โ72,7โ77,6โ81,8โ85,8โ 89,8โ93,8โโ+ DELTA R(b1) โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโ
4. Se calculeazฤ corecลฃia DELTA R(b2)
17000 nf(lambda n) = โโโโโโโ dd = 10 cm 17000 x 1f(lambda1) = โโโโโโโโโ = 1700 Hz (corecลฃia se va face รฎn dreptul frecvenลฃei de 1600 Hz) 10 17000 x 2f(lambda2) = โโโโโโโโโ = 3400 Hz ==> รฎn afara domeniului de frecvenลฃe utile 10
Pentru cฤ f = 1600 Hz, alfa(m) > 0,50 (tabelul A.4.3), rezultฤ cฤ DELTA R(b2) = 0, conform valorilor din tabelul A.4.2. 5. Se calculeazฤ corecลฃia DELTA R(c)
m1 + m2 = 74,25 + 160,5 = 235 kg/m2 < 250 kg/m2
1,2 1,2=> k1 = โโโ โช 104 = โโโ โช 104 daN/m3
d 0,1 โโโโโโโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ 1 โ โ 1 1 โ โ1,2 โ 1 1 โf0 = โ โk1 โ โโ + โโ โ = 0,5 โโโโ x 104 โ โโโโโ + โโโโโ โ = 24,32 aprox. = 25 Hz 2 \โ โ m1 m2 โ \โ0,1 โ 74,25 160,5 โ
d(f) 4โโโโ = โโโ = 0,4 ==> DELTA(f) = 2,5 x (1/3 octave) d 100 25 315 40 50 โโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโf1 = 25 + 25 x 1/3 octave2,5 x 1/3 octave = 0,833 octave aprox. = 1 octavฤ f0 f1
1 octavฤ โโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโ
Cu diagrama Ri(f) astfel stabilitฤ ลi trasatฤ รฎn figura A.4.10 se poate obลฃine, prin compararea cu curba etalon, indicele de evaluare a izolฤrii la zgomot aerian "R'(w)", cu metodologia descrisฤ รฎn SR EN ISO 717/1. Pentru peretele cu structurฤ dublฤ analizat mai sus, se obลฃine R'(w) = 60 dB.
Figura A.4.10
ANEXA Nr. 5
VALORILE INDICELUI DE EVALUARE A IZOLฤRII LA ZGOMOT AERIAN R(w) PENTRU DIFERITE STRUCTURI DE ELEMENTE DESPฤRลขITOARE
โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโ โ โ โ Valoarea โโ โ โ โindicelui de โโNr. โ Structura โMasa totalฤโ evaluare a โโcrt.โ โ (kg/m2) โ izolฤrii la โโ โ โ โzgomot aerianโโ โ โ โ R(w) (dB) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 0 โ 1 โ 2 โ 3 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A. ELEMENTE DESPฤRลขITOARE รNTR-UN STRAT โโ A.I.1. Pereลฃi ลi planลee din beton armat netencuiลฃi (ro b.a. = 2500 kg/m3) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โ Plฤci 10 cm โ 250 โ 49 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โ Plฤci 11 cm โ 275 โ 50 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โ Plฤci 12,5 cm โ 312,5 โ 51 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โ Plฤci 14 cm โ 350 โ 52 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โ Plฤci 16 cm โ 400 โ 53 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 6 โ Plฤci 18 cm โ 450 โ 54 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 7 โ Plฤci 20,5 cm โ 512,3 โ 55 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 8 โ Plฤci 23 cm โ 575 โ 56 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 9 โ Plฤci 26 cm โ 650 โ 57 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.I.2. Planลee speciale din beton armat โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโค
โ 10 โFรขลii cu goluri, 22 cm, cu tencuialฤ de 1 cm grosime โ 400 โ 74 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.I.3. Pereลฃi din beton armat tencuiลฃi pe ambele feลฃe cu un strat de tencuialฤ de 1 cm grosime โโ (ro tencuialฤ = 1900 kg/m3)*) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 11 โ Pereลฃi avรขnd grosimea elementului din beton armat de 11 cm โ 313 โ 51 โโ โ (1 cm + 11 cm + 1 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 12 โ Pereลฃi avรขnd grosimea elementului din beton armat de 14,5 cm โ 400,5 โ 53 โโ โ (1 cm + 14,5 cm + 1 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 13 โ Pereลฃi avรขnd grosimea elementului din beton armat de 19 cm โ 513 โ 55 โโ โ (1 cm + 19 cm + 1 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 14 โ Pereลฃi avรขnd grosimea elementului din beton armat de 24,5 cm โ 650 โ 57 โโ โ (1 cm + 24,5 cm + 1 cm) โ โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.II. Pereลฃi de cฤrฤmidฤ tencuiลฃi pe ambele feลฃe cu strat de tencuialฤ de 2 cm grosime โโ (ro tencuialฤ = 1700 kg/m3) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 15 โ Cฤrฤmidฤ plinฤ (ro = 1800 kg/m3) cu grosimea de 1/2 cฤrฤmidฤ โ 275 โ 49 โโ โ (2 cm + 11,5 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 16 โ Cฤrฤmidฤ plinฤ (ro = 1800 kg/m3) cu grosimea de 1 cฤrฤmidฤ โ 500 โ 54 โโ โ (2 cm + 24 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 17 โ Cฤrฤmidฤ plinฤ (ro = 1800 m3) cu grosimea de 1 ลi 1/2 cฤrฤmidฤ โ 725 โ 57 โโ โ (2 cm + 36,5 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 18 โ Cฤrฤmidฤ eficientฤ (p = 1600 kg/m3) cu grosimea de 1 cฤrฤmidฤ โ 532 โ 54 โโ โ (2 cm + 29 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 19 โBlocuri ceramice cu goluri orizontale (ro = 1.200 kg/m3) cu grosimea deโ 406 โ 52 โโ โ 1 bloc (2 cm + 29 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.III. Pereลฃi de beton celular autoclavizat โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 20 โ Fรขลii "GBN 35", 7,5 cm โ 49,5 โ 32 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 21 โ Fรขลii "GBN 35", 10 cm โ 66 โ 34 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 22 โ Fรขลii "GBN 35", 12,5 cm โ 82,5 โ 35 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Blocuri "GBN 35 ... 50"; ro = cca. 650 kg/m3 tencuiลฃi pe ambele feลฃe โ โ โโ 23 โ cu un strat de tencuialฤ de 2 cm; ro = 1700 kg/m3 โ 198 โ 46 โโ โ (2 cm + 20 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โBlocuri "GBN 35 ... 50"; ro = cca. 630 kg/m3 tencuiลฃi pe ambele feลฃe cuโ โ โโ 24 โ un strat de tencuialฤ de 2 cm; ro = 1700 kg/m3 โ 224 โ 47 โโ โ (2 cm + 24 cm + 2 cm) โ โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.IV. Pereลฃi din beton armat, cu granulit, netencuiลฃi (ro b. a. 2500 kg/m3) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 25 โPereลฃi din beton armat, cu granulit, ro = 1800 kg/m3 (20 cm) โ 360 โ 53 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 26 โPereลฃi din beton armat, cu granulit, ro = 800 kg/m3 (15 cm) โ 270 โ 50 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ A.V. Pereลฃi din materiale lemnoase โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Pereลฃi din panouri sandwich 7 cm, avรขnd urmฤtoarea alcฤtuire: โ โ โโ 27 โ- PFL dur, 0,5 cm; โ 32 โ 34 โโ โ- PFL poros, 6 cm; โ โ โโ โ- PFL dur, 0,5 cm; โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Pereลฃi din panouri sandwich 9 cm, avรขnd urmฤtoarea alcฤtuire: โ โ โโ โ- PFL dur, 0,5 cm; โ โ โโ 28 โ- PFL poros, 2 cm; โ 27 โ 42 โโ โ- aer, 1 cm; โ โ โโ โ- plฤci poroase, 3 cm; โ โ โโ โ- PFL poros, 2 cm; โ โ โโ โ- PFL dur, 0,5 cm; โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโค
โโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ B. ELEMENTE DESPฤRลขITOARE STRATIFICATE โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 7,5 cm; โ โ โโ 29 โ- plฤci poroase, 7 cm; โ 104 โ 51 โโ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 7,5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 30 โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 12,5 cm; โ 164 โ 51 โโ โ- aer, 10 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 12,5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 31 โ- beton armat netencuit, 10 cm; โ 187 โ 51 โโ โ- aer, 8 cm: โ โ โโ โ- placฤ din azbociment, 0,6 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 10 cm; โ โ โโ 32 โ- plฤci poroase, 4 cm; โ 135 โ 52 โโ โ- aer, 1 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 10 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 12,5 cm; โ โ โโ 33 โ- plฤci poroase, 4 cm; โ 135 โ 52 โโ โ- aer, 1 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. 7,5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 12,5 cm; โ โ โโ 34 โ- plฤci poroase, 4 cm; โ 135 โ 53 โโ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 7,5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- cฤrฤmidฤ 1/2 cm cu tencuialฤ exterioarฤ, 2 cm; โ โ โโ 35 โ- plฤci poroase, 7 cm; โ 408 โ 53 โโ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din b.c.a. "GBN 35", 7,5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 10 cm; โ โ โโ 36 โ- aer, 6 cm; โ 264 โ 53 โโ โ- plฤci poroase, 2 cm; โ โ โโ โ- placฤ din azbociment, 0,6 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 37 โ- beton armat netencuit, 5 cm; โ 250 โ 53 โโ โ- aer, 10 cm; โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 14 cm; โ โ โโ 38 โ- aer, 6 cm; โ 486 โ 55 โโ โ- cฤrฤmidฤ 1/4 cu tencuialฤ exterioarฤ de 2 cm grosime โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 14 cm; โ โ โโ 39 โ- aer, 6 cm; โ 489 โ 57 โโ โ- plฤci poroase, 4 cm; โ โ โโ โ- cฤrฤmidฤ 1/4 cu tencuialฤ exterioarฤ de 2 cm grosime โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 40 โ- beton armat netencuit, 5 cm; โ 250 โ 52 โโ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 5 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 41 โ- beton armat netencuit, 7 cm; โ 350 โ 55 โ
โ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- beton armat netencuit, 7 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 42 โ- beton de granulit, 8 cm; โ 288 โ 53 โโ โ- aer, 6 cm; โ โ โโ โ- beton de granulit, 8 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ 43 โ- beton de granulit, 8 cm; โ 288 โ 54 โโ โ- aer, 10 cm; โ โ โโ โ- beton de granulit, 8 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- fรขลie de ipsos cu goluri cu umpluturฤ din carton celular, 7 cm; โ โ โโ 44 โ- plฤci poroase sau plฤci TEFO, 3 cm; โ 80 โ 51 โโ โ- aer, 5 cm; โ โ โโ โ- fรขลie din ipsos cu goluri cu umpluturฤ din carton celular, 4 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ โ Structura: โ โ โโ โ- panouri sandwich, 7 cm; โ โ โโ 45 โ- plฤci poroase, 2 cm; โ 66 โ 52 โโ โ- aer, 4 cm; โ โ โโ โ- panouri sandwich, 7 cm โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 46 โUลฤ celularฤ โ โ 18 ... 22 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 47 โUลฤ cu tฤblie din lemn masiv de 14 mm โ โ 28 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโ
ANEXA Nr. 6
METODฤ ORIENTATIVฤ DE CALCUL AL INDICELUI DE IZOLARE LA ZGOMOTAERIAN "R'(w)" PENTRU ELEMENTE DE รNCHIDERE OMOGENE,
รNTR-UN STRAT ลI DUBLE
I. Elemente รฎntr-un strat Indicele de izolare la zgomot aerian "R'(w)" se poate determina, orientativ, cu relaลฃia:
R'(w) = R(w) - c (dB) (A.6.1.)
รฎn care: R(w) - indicele de izolare la zgomot aerian al elementului de รฎnchidere, fฤrฤ aportul transmisiei prin cฤi colaterale, รฎn dB; c - corecลฃie care estimeazฤ diminuarea capacitฤลฃii de izolare la zgomot aerian datoritฤ transmisiei zgomotului prin cฤi colaterale;
Indicele "R(w)" se apreciazฤ รฎn funcลฃie de masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului de construcลฃie, cu ajutorul diagramei din fig. A.6.1. Corecลฃia "c" se determinฤ cu relaลฃia:
โ Z(m) โc = 10 lg โ โโโโโโโโโโ + 1โ (dB) (A.6.2.) โ Z(m, med) โ
รฎn care: Z(m) - impedanลฃa mecanicฤ a elementului de รฎmbinare considerat, รฎn daNโชs/m3; Z(m, med) - impedanลฃa mecanicฤ medie a elementelor de construcลฃie adiacente elementului de รฎnchidere considerat, รฎn daNโชs/m3.
Raportul "Z(m)/Z(m, med)" se poate determina, aproximativ, cu relaลฃia:
Z(m) m โช Pโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโ (A.6.3.)
Z(m, med) 4 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) i=1
รฎn care:
m - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului de รฎnchidere considerat, รฎn kg/m2; m'(i) - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a elementului de รฎnchidere considerat, รฎn kg/m2; P - perimetrul elementului de รฎnchidere considerat, รฎn metri; l(i) - lungimea laturii de contact a elementului de construcลฃie adiacent "i" cu elementul de รฎnchidere considerat, รฎn metri.
Dacฤ elementul de construcลฃie "i" adiacent elementului de รฎnchidere considerat are alcฤtuiri constructive diferite ["m'(ie)" รฎn camera de emisie ลi "m'(ir)" รฎn camera de recepลฃie], valoarea "m'(i)" se determinฤ cu relaลฃia:
m'(ie) + m'(ir)m'(i) = โโโโโโโโโโโโโโโ (kg/m2) (A.6.4.) 2
Figura A.6.1
Legea masei
1) Toleranลฃele de masฤ faลฃฤ de grafic, pentru elemente omogene ลi etanลe sunt de +4%; 2) Elementele cu masa cuprinsฤ รฎntre 10 ... 40 kg/m2 pot prezenta abateri faลฃฤ de grafic mai mari de 4% (รฎn valoare absolutฤ).
II. Elemente duble Pentru elemente duble, indicele de izolare la zgomot aerian "R'(w)" se poate determina, orientativ, tot cu relaลฃia (A.6.1.). Indicele "R(w)" se determinฤ cu graficul din fig. A.6.1., รฎn funcลฃie de masa totalฤ pe unitatea de suprafaลฃฤ a celor douฤ componente constitutive simple. รn cazul รฎn care este รฎndeplinitฤ condiลฃia
m(min) โช d >= 100 (kg โช cm/m2) (A.6.5.)
valoarea indicelui "R(w)", determinatฤ ca mai sus, se majoreazฤ cu 4 ... 6 dB. Dacฤ, รฎn acest caz, รฎn interspaลฃiul dintre cele douฤ componente constitutive simple se introduce un strat continuu de material fonoabsorbant, cu grosimea de minimum 3 cm, care sฤ nu obtureze total interspaลฃiul, la valoarea indicelui "R(w)" se mai adaugฤ un spor delta R(w), conform tabelului A.6.1.
Tabelul A.6.1โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Grosimea stratului fonoabsorbant โ DELTA R(w) โโ (cm) โ (dB) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โ 4 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โ 5 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 8 โ 6 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Corecลฃia "c" se determinฤ cu relaลฃia A.6.2. pentru fiecare dintre cele douฤ componente constitutive simple ale elementului cu structura dublฤ. Pentru calculul indicelui de izolare la zgomot aerian "R'(w)" se adoptฤ valoarea cea mai mare a corecลฃiei "c".
Exemplu de calcul 1. Se cere sฤ se determine indicele de izolare la zgomot aerian "R'(w)", cu metoda orientativฤ, pentru peretele din zidฤrie de cฤrฤmidฤ plinฤ presatฤ, analizat รฎn exemplul de calcul din anexa A.4.1.
m = 250 kg/m2
Din graficul prezentat รฎn fig. A.6.1. rezultฤ R(w) = 49 dB.
Z(m) m โช Pโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโ = 0,172Z(m, med) 4 ___ \ /__ m'(i) โช t(i) i=1
c = 10 lg (0,172 + 1) = 10 x 0,069 = 0,69 dB R'(w) = R(w) - c = 49 - 0,69 = 48,31 dB aproximativ 48 dB
2. Se cere sฤ se determine indicele de izolare la zgomot aerian "R'(w)" cu metoda orientativฤ, pentru peretele omogen, cu structurฤ dublฤ, analizat รฎn exemplul de calcul din anexa A.4.II.
m = m1 + m2 = 74,25 + 160,5 = 234,75 kg/m2
Din graficul prezentat รฎn fig. A.6.1. rezultฤ R(w) = 48 dB Pentru componenta (1) a peretelui:
Z(m) m โช P 74,25 x 2 (2,20 + 4,30) 965,25โโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโ = 0,052
Z(m, med) 4 18400 18400 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) i=1
Pentru componenta (2) a peretelui:
Z(m) m โช P 160,5 x 2 (2,20 + 4,30) 2086,5โโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ = โโโโโโ = 0,113
Z(m, med) 4 18400 18400 ___ \ /__ m'(i) โช l(i) i=1
Corecลฃia "c" se determinฤ cu relaลฃia (A.6.2.) pentru raportul Z(m/Z(m, med), cu valoarea cea mai mare.
โ Z(m) โc = 10 lg โ โโโโโโโโโ + 1โ = 10 lg (0,113 + 1) = 10 x 0,046 = 0,46 aproximativ 0,5 dB โ Z(m, med) โ
Indicele "R'(w)" se determinฤ cu relaลฃia (A.6.1.).
R'(w) = 48 - 0,5 = 47,5 dB
Produsul m(min)โชd = 74,25 x 10 = 742,5 kgโชcm/m2 > 100 kgโชcm/m2, deci se mai aplicฤ un spor delta R(w,1) = 4 ... 6 dB, la valoarea R'(w) calculatฤ anterior. รn spaลฃiul de aer dintre cele douฤ componente constitutive simple se aflฤ un strat de material fonoabsorbant, de 4 cm. Se mai aplicฤ, astfel, un spor delta R(w,2) = 4,5 dB, conform tabelului A.6.1.
R'(w) = 47,5 + delta R(w,1) + delta R(w,2) = 47,5 + (4 ... 6) + 4,5 = 56 ... 58 dB.
ANEXA Nr. 7
VALORILE COEFICIENลขILOR DE ABSORBลขIE ACUSTICฤ alfa(f) PENTRUUNELE FINISAJE ลI OBIECTE FOLOSITE UZUAL รฎN CONSTRUCลขII
(DETERMINATE PRIN METODA CAMEREI DE REVERBERAลขIE - STAS 10046/1)
โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ โ โCoeficienลฃi de absorbลฃie "alfa(i) (f)"โโNr. โ Denumirea materialului โ la frecvenลฃele (Hz) โโcrt.โ โโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโคโ โ โ 125 โ 250 โ 500 โ 1000 โ 2000 โ 4000 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 1 โTencuialฤ de min. 20 mm, aplicatฤ รฎn douฤ straturi โ โ โ โ โ โ โโ โ(grund + tinci), pe orice suprafaลฃฤ suport, zugrฤvitฤโ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,04 โ 0,05 โ 0,05 โโ โรฎn culori de apฤ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 2 โTencuialฤ gletuitฤ, zugrฤvitฤ รฎn culori de apฤ โ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,03 โ 0,04 โ 0,05 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 3 โTencuialฤ gletuitฤ, vopsitฤ รฎn ulei โ 0,01โ 0,01โ 0,02โ 0,02 โ 0,03 โ 0,03 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 4 โTinci aplicat pe elemente prefabricate din beton, โ 0,02โ 0,02โ 0,02โ 0,03 โ 0,04 โ 0,04 โโ โzugrฤvit รฎn culori de apฤ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 5 โPlฤci din gips-carton โ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,03 โ 0,04 โ 0,05 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 6 โPardosealฤ din parchet โ 0,04โ 0,04โ 0,06โ 0,08 โ 0,08 โ 0,10 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 7 โPardosealฤ din PVC โ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,04 โ 0,04 โ 0,05 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 8 โPardosealฤ din mozaic โ 0,01โ 0,01โ 0,02โ 0,02 โ 0,03 โ 0,03 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 9 โMarmorฤ โ 0,01โ 0,01โ 0,02โ 0,02 โ 0,03 โ 0,03 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 10 โSticlฤ aplicatฤ rigid pe o suprafaลฃฤ suport โ 0,03โ 0,03โ 0,03โ 0,03 โ 0,02 โ 0,02 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 11 โFereastrฤ deschisฤ โ 1,0 โ 1,0 โ 1,0 โ 1,0 โ 1,0 โ 1,0 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโคโ 12 โFereastrฤ cu un rรขnd de geamuri โLa valorile de la poz 10 se adaugฤ โโ โ โ"tau(f)" (cf. pct. 2.56) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 13 โFereastrฤ dublฤ โSe dimensioneazฤ ca o membranฤ โโ โ โvibrantฤ, considerรขnd al doilea rรขnd โโ โ โde geamuri ca suport rigid โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโคโ 14 โOm รฎn รฎncฤpere, izolat (absorbลฃie totalฤ) โ 0,35โ 0,41โ 0,42โ 0,46 โ 0,49 โ 0,50 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 15 โAglomeraลฃie de oameni โ 0,72โ 0,89โ 0,95โ 0,99 โ 1,0 โ 1,0 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 16 โPlฤci din lemn de brad lustruit, aplicate pe o โ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,04 โ 0,04 โ 0,05 โโ โsuprafaลฃฤ suport โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโคโ 17 โUลi din lemn de brad โLa valorile de la poz. 16 se adaugฤ โ
โ โ โ"tau(f)" (cf. pct. 2.56) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโคโ 18 โAbsorbลฃia unui scaun din placaj โ 0,02โ 0,02โ 0,02โ 0,04 โ 0,04 โ 0,03 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 19 โAbsorbลฃia unui fotoliu capitonat, acoperit cu stofฤ โ 0,10โ 0,23โ 0,23โ 0,22 โ 0,19 โ 0,18 โโ โ(valori minime) โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 20 โMochetฤ POLIROM โ 0,08โ 0,11โ 0,12โ 0,25 โ 0,37 โ 0,46 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 21 โAbsorbลฃia unui fotoliu capitonat, acoperit cu pluล โ 0,4โ 0,7โ 0,9โ 0,9 โ 1 โ 1 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 22 โMobilier din lemn โ 0,02โ 0,02โ 0,03โ 0,04 โ 0,04 โ 0,05 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ 23 โMochetฤ TUFFTED โ 0,14โ 0,16โ 0,18โ 0,33 โ 0,50 โ 0,70 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
ANEXA Nr. 8
METODE DE DETERMINARE A CURBEI COEFICIENลขILOR DE ABSORBลขIE ACUSTICฤยซalfa(i) (f)ยป PENTRU DIFERITE STRUCTURI FONOABSORBANTE
a) Plฤci din materiale poroase aplicate la distanลฃฤ de stratul suport Valoarea maximฤ a coeficientului de absorbลฃie acusticฤ se poate determina cu relaลฃia:
โโโ d โf1
alfa(max) = (1 + 0.1 โโโ) โโโ โช alfa0 (A.8.1.) h2 \โf0
รฎn care: h - grosimea plฤcii din material poros (cm); d - distanลฃa la care este aplicatฤ placa faลฃฤ de stratul suport (cm); f0 - frecvenลฃa de la care coeficienลฃii de absorbลฃie acusticฤ rฤmรขn practic constanลฃi (รฎn valoare maximฤ) pรขnฤ la sfรขrลitul domeniului, รฎn situaลฃia รฎn care plฤcile din material poros sunt dispuse nemijlocit pe stratul suport (Hz); f1 - frecvenลฃa de la care coeficienลฃii de absorbลฃie acusticฤ rฤmรขn practic constanลฃi (รฎn valoare maximฤ) pรขnฤ la sfรขrลitul domeniului, รฎn situaลฃia รฎn care plฤcile din material poros sunt dispuse la distanลฃa ยซdยป faลฃฤ de stratul poros (Hz); alfa0 - valoarea constant maximฤ a coeficientului de absorbลฃie acusticฤ รฎn subdomeniul de frecvenลฃe ยซf0 ... 4000ยป (cazul aplicฤrii directe a plฤcilor pe stratul suport). Frecvenลฃa ยซf1ยป se poate determina cu relaลฃia:
cf1 = โโโโโโโโโโโ (Hz) (A.8.2.) 4(d + 2.5h)
รฎn care: c - viteza de propagare a sunetului รฎn aer (340 m/s); d, h - au semnificaลฃiile de la relaลฃia A.8.1. Curba coeficienลฃilor ยซalfa(i) (f)ยป pentru plฤci din materiale poroase aplicate la distanลฃฤ de stratul suport se construieลte, orientativ, astfel: - de la frecvenลฃa ยซf1ยป pรขnฤ la sfรขrลitul domeniului de frecvenลฃe, se traseazฤ un palier orizontal cu valoarea alfa(max); - de la frecvenลฃa ยซf1ยป pรขnฤ la รฎnceputul domeniului de frecvenลฃe, se traseazฤ o dreaptฤ avรขnd panta descendentฤ astfel รฎncรขt valorile ยซalfaยป scad cu 50% la fiecare octavฤ. b) Plฤci din materiale poroase aplicate nemijlocit sau la distanลฃฤ de stratul suport, protejate cu plฤci perforate. Valorile finale ale coeficienลฃilor de absorbลฃie ยซalfa(final)ยป se determinฤ รฎn funcลฃie de gradul de perforare ลi de grosimea plฤcii, cu relaลฃia:
alfa(final) = alfa(material poros) โช tau(placฤ perforatฤ) (A.8.3.)
รฎn care tau este indicele de transmisie al plฤcii perforate, care se determinฤ cu ajutorul graficelor din fig. A.8.1.
Figura A.8.1
Diagrama pentru deducerea indicelui de transmisie tau
c) Membrane vibrante Curba coeficienลฃilor ยซalfa(i) (f)ยป se determinฤ astfel: - se determinฤ frecvenลฃa de rezonanลฃฤ cu relaลฃia:
850f0 = โโโโ (Hz) (A.8.4.) โโโ \โmd
รฎn care: m - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ a membranei, รฎn kg/m2; d - distanลฃa dintre membranฤ ลi suprafaลฃa suport, รฎn cm. - se alege valoarea ยซalfa(max)ยป pentru membranฤ, corespunzฤtoare frecvenลฃei de rezonanลฃฤ, รฎn funcลฃie de materialul din care este alcฤtuitฤ, din tabelul A.8.1.
Tabel A.8.1โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโNr. โ Materialul din care este alcฤtuitฤ membrana โ alfa(max) โโcrt.โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โPlacaj de brad โ 0,50 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โPAL โ 0,40 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โSticlฤ de geam โ 0,30 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โPVC dur โ 0,30 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โTablฤ din oลฃel โ 0,08 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
- se construieลte curba ยซalfa(i) (f)ยป plecรขnd de la valoarea ยซalfa(max)ยป din dreptul frecvenลฃei f0, dupฤ cum urmeazฤ: 1) รฎn cazul membranelor fฤrฤ materiale fonoabsorbante dispuse รฎn stratul de aer: - pentru fiecare octavฤ, รฎn stรขnga ลi รฎn dreapta valorii f0, coeficientul de absorbลฃie acusticฤ ยซalfa(max)ยป scade cu 50%, pรขnฤ atinge valoarea de 0,05, dupฤ care rฤmรขne constant (vezi fig. A.8.2.);
Figura A.8.2
Determinarea curbei coeficienลฃilor "alfa" pentru o membranฤvibrantฤ fฤrฤ substrat de material fonoabsorbant
2) รฎn cazul membranelor cu materiale fonoabsorbante dispuse รฎn stratul de aer avรขnd grosimea รฎntre 0,3 - 0,8d: - pentru fiecare douฤ octave, รฎn stรขnga ลi รฎn dreapta valorii f0, coeficientul de absorbลฃie acusticฤ ยซalfa(max)ยป scade cu 50%, pรขnฤ atinge valoarea de 0,05, dupฤ care rฤmรขne constant, (vezi fig. A.8.3.);
Figura A.8.3
Determinarea curbei coeficienลฃilor "alfa" pentru o membranฤvibrantฤ cu substrat de material fonoabsorbant
Exemple de calcul pentru determinarea curbei coeficienลฃilor de absorbลฃie ยซalfa(i) (f)ยป pentru diferite structuri fonoabsorbante a) plฤci din vatฤ mineralฤ de 3 cm grosime, dispuse la distanลฃฤ de 4 cm faลฃฤ de un suport rigid. Valoarea maximฤ a coeficientului de absorbลฃie acusticฤ pentru aceastฤ structurฤ se calculeazฤ cu relaลฃiile A.8.1. ลi A.8.2.
c 3400 3400f1 = โโโโโโโโโโโ = โโโโโโโโโโโโโโ = โโโโ aprox. = 739 Hz 4(d + 2.5h) 4(4 + 2.5 x 3) 46 โโโ โโโโโ d โf1 4 โ739alfa(max) = (1 + 0.1 โโ) โโโ โช alfa0 = (1 + 0.1 โโ) โโโโโ = 0.898 aprox. = 0.90 h2 \โf0 32 \โ1000
Curba coeficienลฃilor de absorbลฃie acusticฤ ยซalfa(i) (f)ยป se construieลte conform pct. a din Anexa 7 (vezi fig. A.8.3). b) Membranฤ din placaj de fag de 5 mm grosime dispusฤ la 15 cm de un perete, fฤrฤ substrat, de material fonoabsorbant.
Figura A.8.4
Frecvenลฃa de rezonanลฃฤ se calculeazฤ cu relaลฃia A.8.4.
850 850f0 = โโโโ = โโโโโโโโ = aprox. = 110 Hz
โโโ โโโโโโโ \โmd \โ4 โช 15
Curba coeficienลฃilor de absorbลฃie acusticฤ ยซalfa(i) (f)ยป se construieลte conform pct. c.1. din Anexa 8 (vezi fig. A.8.5.).
Figura A.8.5
c) Membranฤ din placaj de fag de 5 mm grosime dispusฤ la 15 cm de un perete, cu substrat de vatฤ mineralฤ P90, de 5 cm grosime. Frecvenลฃa de rezonanลฃฤ este identicฤ cu cea de la exemplul ยซbยป, 110 Hz. Curba coeficienลฃilor de absorbลฃie acusticฤ ยซalfa(i) (f)ยป se construieลte conform pct. c.2. din Anexa 8 (vezi fig. A.8.6.).
Figura A.8.6
ANEXA Nr. 9
VALORILE INDICELUI DE IZOLARE L(n,eq,o,w)PENTRU PLANลEE DIN BETON ARMAT
โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโNr. โ Structura planลeului โ L(n,eq,o,w) โโcrt.โ โ (dB) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โ Placฤ - 10 cm grosime โ 82 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โ Placฤ - 11 cm grosime โ 81 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โ Placฤ - 12,5 cm grosime โ 80 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โ Placฤ - 14 cm grosime โ 79 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โ Placฤ - 16 cm grosime โ 78 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 6 โFรขลii cu goluri (grosime 22 cm) cu tencuialฤ โ 79 โโ โ(grosime 1 cm) + ลapฤ de egalizare (grosime 3 cm) โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โStructura: โ โโ โ - placฤ din beton armat, netencuitฤ โ โโ โ (grosime 10 cm); โ โโ 7 โ - aer (grosime 8 cm); โ 72 โโ โ - plฤci poroase (grosime 2 cm); โ โโ โ - placฤ gipscarton (grosime 1,25 cm); โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
ANEXA Nr. 10
รMBUNฤTฤลขIREA IZOLฤRII LA ZGOMOT DE IMPACT DELTA L(w)PENTRU DIFERITE TIPURI DE PARDOSELI
โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโ โ โรmbunฤtฤลฃire โโ โ โ a izolฤrii โโNr. โ Tipul de pardosealฤ โla zgomot de โโcrt.โ โ impact โโ โ โ DELTA L(w) โโ โ โ (dB) โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ Parchet โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โParchet tradiลฃional pe grinziลoare de lemn lipite pe dala โ 11 โ
โ โde beton โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โParchet pe grinziลoare de lemn ลi strat elastic de 2,5 cm โ 21 โโ โgrosime โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ Covoare, mochete โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โCovor cauciuc cu grosime 3 ... 4 mm โ 5 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 4 โCovor PVC fฤrฤ suport textil, cu grosimi de 1,5 ... 2 mm โ 7 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 5 โCovor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2 ... 2,5 mm โ 9 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 6 โCovor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2,5 ... 5 mm โ 11 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 7 โCovor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min. 2,5 mmโ 16 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 8 โCovor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suportโ 18 โโ โfonoizolator din PVC expandat โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 9 โMochetฤ neลฃesutฤ โ 20 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโคโ Dale flotante โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโคโ 10 โPardoseli din parchet sau covor PVC fฤrฤ suport textil โ 23 โโ โlipit pe dala flotantฤ din beton pe strat elastic din vatฤ โ โโ โmineralฤ de 10 mm grosime โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 11 โIdem pe strat elastic de 20 mm grosime โ 28 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโคโ 12 โIdem pe strat elastic din polistiren ecruisat โ 22 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโ
ANEXA Nr. 11
CALCULUL INDICELUI DE รMBUNฤTฤลขIRE A IZOLฤRII LA ZGOMOT DE IMPACT,"DELTA L(w)", CORESPUNZฤTOR UNEI PARDOSELI PE DALฤ FLOTANTฤ
Indicele de รฎmbunฤtฤลฃire a izolฤrii la zgomot de impact "DELTA L(w)", corespunzฤtor unei pardoseli pe dalฤ flotantฤ, se calculeazฤ astfel: 1. Se adoptฤ un planลeu de referinลฃฤ (planลeu de beton armat de 12 cm grosime) pentru care se cunosc valorile nivelului normalizat al zgomotului de impact, "L(n,r,o)" (tabelul A.11.1. ลi fig. A.11.1.) ลi indicele de izolare la zgomot de impact, L(n,r,o,w) = 78 dB.
Tabelul A.11.1โโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโFrecvenลฃa (Hz)โ100โ125 โ160โ200 โ250โ315 โ400โ500 โ630โ800 โ1000โ1250โ1600โ2000โ2500โ3150โโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโL(n,r,o) (dB) โ67 โ67,5โ68 โ68,5โ69 โ69,5โ70 โ70,5โ71 โ71,5โ 72 โ 72 โ 72 โ 72 โ 72 โ 72 โโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ
Figura A.11.1
2. Se alege un anumit strat elastic, de grosime "h", caracterizat prin rigiditate dinamicฤ specificฤ "k", รฎn MN/m3, conform tabelului A.11.2.
Tabelul A.11.2โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโNr. โ โGrosimea โRigiditatea dinamicฤโโcrt.โ Denumirea materialului โstratuluiโ specificฤ "k" โโ โ โ (mm) โ (MN/m3) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 1 โPlฤci din polistiren celular ecruisat โ 10 โ 15 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 2 โPlฤci poroase din vatฤ mineralฤ โ 20 โ 20 โโ โ(ro aprox. = 100 kg/m3) โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ 3 โMembrane din cauciuc sintetic liat cu โ โ โโ โrฤลinฤ poliuretanicฤ โ8 ... 10 โ โโ โ โช ro = 720 kg/m3 โ โ 54 โโ โ โช ro = 800 kg/m3 โ โ 58 โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Observaลฃii: - Pentru alte grosimi ale materialelor elastice (pรขnฤ la 50 mm) rigiditatea dinamicฤ specificฤ se determinฤ prin mฤsurarea conform STAS 8048/1, dacฤ nu este precizatฤ รฎn agrementele tehnice ale produselor. - Pentru calcule orientative, se admite cฤ rigiditatea dinamicฤ specificฤ a materialului variazฤ invers proporลฃional cu variaลฃia grosimii stratului. 3. Se determinฤ frecvenลฃa proprie a sistemului dinamic alcฤtuit din dalฤ pe strat elastic, cu relaลฃia:
โโ โkf0 = 160 โโ (Hz) (A.11.1) \โm
รฎn care: k - rigiditatea dinamicฤ specificฤ corespunzฤtoare stratului elastic, รฎn MN/m3; m - masa pe unitatea de suprafaลฃฤ corespunzฤtoare dalei ลi stratului de uzurฤ al pardoselii, รฎn kg/m3.
4. Se construieลte curba nivelelor normalizate "L(n)(f)", corespunzฤtoare complexului constructiv format din planลeu de referinลฃฤ + pardosealฤ pe dalฤ flotantฤ, dupฤ cum urmeazฤ: - pentru frecvenลฃe inferioare frecvenลฃei "f0", curba "L(n)(f)" este identicฤ cu curba "L(n,r,o)", corespunzฤtoare planลeului de referinลฃฤ; - pentru frecvenลฃe superioare frecvenลฃei "f0", curba "L(n)(f)" se compune din douฤ segmente de dreaptฤ, astfel: โช primul segment, descendent, cu panta de 10 dB/octavฤ, pรขnฤ รฎn dreptul frecvenลฃei 4 f0;
โช al doilea segment, descendent, cu panta de 8 dB/octavฤ, pรขnฤ รฎn dreptul frecvenลฃei de 3150 Hz.
Figura A.11.2
Construcลฃia curbei L(n)(f) corespunzฤtoare complexului constructiv"planลeu de referinลฃฤ + pardosealฤ pe dalฤ flotantฤ"
5. Se determinฤ indicele de izolare la zgomot de impact, "L(n,r,w)", corespunzฤtor complexului constructiv format din planลeu de referinลฃฤ + pardosealฤ pe dalฤ flotantฤ. Metodologia de determinare este cea prezentatฤ รฎn SR EN ISO 717-2 ลi constฤ รฎn compararea curbei "L(n)(f)", construitฤ conform punctelor 1-4, cu curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de impact. 6. Se calculeazฤ indicele de รฎmbunฤtฤลฃire a izolฤrii la zgomot de impact, "DELTA L(w)", corespunzฤtor pardoselii pe dalฤ flotantฤ, cu relaลฃia:
DELTA L(w) = L(n,r,o,w) - L(n,r,w) = 78 dB - L(n,r,w) (dB) (A.11.2.)
Observaลฃie: รn aceastฤ anexฤ au fost adoptate notaลฃiile din SR EN ISO 717-2.
Exemplu de calcul Se cere determinarea indicelui de รฎmbunฤtฤลฃire a izolฤrii la zgomot de impact "DELTA L(w)" pentru pardoseala pe dalฤ flotantฤ din fig. A.11.3.
Figura A.11.3
a. Rigiditatea dinamicฤ specificฤ a stratului elastic, conform tabelului A.11.2 este k = 20 MN/m3; b. Masa pe unitatea de suprafaลฃฤ corespunzฤtoare dalei ลi stratului de uzurฤ al pardoselii:
m = 0,04 x 2200 + 2,5 = 90,5 kg/m2;
c. Frecvenลฃa proprie a sistemului reprezentat de dala flotantฤ:
โโ โโโโโ โk โ 20f0 = 160 โโ = 160 โโโโโ aprox. = 75 Hz
\โm \โ90,5
d. Se construieลte curba L(n)(f) a complexului constructiv format din planลeu de referinลฃฤ ลi pardosealฤ pe dalฤ flotantฤ, conform pct. 4 al acestei anexe. Curba "L(n)(f)" este prezentatฤ รฎn fig. A.11.4. Cu metodologia prezentatฤ รฎn SR EN ISO 717-2, se determinฤ indicele de izolare la zgomot de impact "L(n,r,w)" corespunzฤtor complexului constructiv format din planลeu de referinลฃฤ ลi pardosealฤ pe dala flotantฤ, prin compararea curbei "L(n)(f)" cu curba etalon a nivelelor normalizate a zgomotului de impact. Rezultฤ "L(n,r,w)" = 47 dB (valoarea ordonatei, la frecvenลฃa de 500 Hz, pe curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de impact, รฎn poziลฃia deplasatฤ pentru suprapunerea cu curba "L(n)(f)" a complexului planลeu de referinลฃฤ + dalฤ flotantฤ; suprapunerea, prin convenลฃie, a celor douฤ curbe se realizeazฤ cรขnd suma abaterilor negative ale curbei reale faลฃฤ de cea etalon este <= 32 dB). e. Indicele de รฎmbunฤtฤลฃire a izolฤrii la zgomot de impact se obลฃine cu relaลฃia (A.11.2), astfel:
delta L(w) = L(n,r,o,w) - L(n,r,w) = 78 - 47 = 31 dB
Figura A.11.4
Determinarea indicelui "L(n,r,w)"
a - curba "L(n,r,o)" a planลeului de referinลฃฤ; b - curba "L(n)(f)" a planลeului de referinลฃฤ cu pardoseala pe dalฤ flotantฤ;
c - curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de impact, รฎn poziลฃia deplasatฤ pentru suprapunerea cu curba "L(n)(f)".
ANEXA Nr. 12
ELEMENTE DE CALCUL ACUSTIC AL INSTALAลขIILOR VCA
A12.1. Calculul nivelului de zgomot aerian produs de echipamentele din centralele VCA, cu volum mai mic de 1000 m3 fฤrฤ tratamente fonoabsorbante, se face dupฤ cum urmeazฤ: a) Ventilatoare Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaลฃia
L(v)^a = 10 lg (Qp0
2) + k, [dB(A)] (A12.1)
unde au fost utilizate notaลฃiile: Q - debitul ventilatorului [m3/h]; p0 - presiunea staticฤ [mm col. H2O]; k - coeficient de corecลฃie ce ลฃine seama de tipul ventilatorului [dB(A)]. Coeficientul de corecลฃie k se adoptฤ รฎn funcลฃie de tipul ventilatorului dupฤ cum urmeazฤ: 1โซ ventilatoare axiale k = 15 [dB(A)] 2โซ ventilatoare centrifugale - cu aripi รฎnclinate รฎnainte k = 10 [dB(A)] - cu aripi รฎnclinate รฎnapoi k = 5 [dB(A)] b) Motoare electrice (cu puteri mai mici de 100 kW) Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaลฃia
L(c)^a = 10 lg (Pn2) + 10, [dB(A)] (A12.2)
unde au fost utilizate notaลฃiile: P - puterea nominalฤ a electromotorului [kW]; n - turaลฃia electromotorului [rot/min.]. c) Compresoare cu piston Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaลฃia
L(c)^a = 6 lg (Pn) + 65, [dB(A)] (A12.3)
unde au fost utilizate notaลฃiile: P - puterea nominalฤ a compresorului [kW]; n - turaลฃia compresorului [rot/min.]. d) Electropompe Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaลฃia (A12.2), deoarece, รฎn timpul funcลฃionฤrii electropompelor, motoarele electrice de antrenare produc zgomote dominante. A12.2. Calculul nivelului global de putere acusticฤ a ventilatoarelor se poate face รฎn mod acoperitor cu ajutorul diagramelor din figurile A12.1, A12.2 ลi A12.3. Aceste diagrame sunt construite cu ajutorul relaลฃiilor
L(v,p) = 22 + 10 lg Q + 20 lg p0 [dB] (A12.4)L(v,p) = 75 + 10 lg P + 10 lg p0 [dB] (A12.5)L(v,p) = 28 + 20 lg P + 10 lg Q, [dB] (A12.6)
unde au fost utilizate notaลฃiile: Q - debitul ventilatorului [m3/h]; p0 - presiunea staticฤ [mm col. H2O]; P - puterea electromotorului [kW]. รn funcลฃie de tipul ventilatorului, repartizarea nivelului de putere acusticฤ L(v,p) รฎn benzi de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ รฎn domeniul 63 ... 4000 Hz, se face cu ajutorul diagramei din figura A12.4.
Figura A12.1
Variaลฃia nivelului global de putere acusticฤรฎn funcลฃie de debitul Q ลi presiunea staticฤ p0
Figura A12.2
Variaลฃia nivelului global de putere acusticฤรฎn funcลฃie de puterea P ลi presiunea staticฤ p0
Figura A12.3
Variaลฃia nivelului global de putere acusticฤรฎn funcลฃie de puterea P ลi debitul Q
Figura A12.4
Repartizarea nivelului de putere acusticฤ
a - ventilatoare axiale b - ventilatoare centrifugale, aripi รฎnclinate รฎnainte c - ventilatoare centrifugale, aripi รฎnclinate รฎnapoi
Figura A12.5
Atenuฤrile de zgomot datorate tronsoanelor drepte ale canalelorS - aria secลฃiunii reale a canalului de ventilare (m2)
โโโ โ4Sd = โโโ - diametru echivalent
ech \โpi
A12.3. Calculul atenuฤrilor nivelului de zgomot aerodinamic datoritฤ condiลฃiilor de propagare a jetului de aer รฎn lungul canalelor de ventilare se face dupฤ cum urmeazฤ: a) Calculul atenuฤrilor naturale 1โซ Pentru tronsoanele drepte ale canalelor din tablฤ, beton sau zidฤrie din cฤrฤmidฤ, atenuฤrile se determinฤ, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.5. Valorile atenuฤrilor sunt valabile รฎn fiecare bandฤ de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-4000 Hz.
Figura A12.6
Atenuฤrile de zgomot datorate coturilor
2โซ Pentru coturile รฎn unghi drept ale canalelor din tablฤ, beton sau zidฤrie din cฤrฤmidฤ, atenuฤrile se determinฤ, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.6.
Figura A12.7
Atenuฤrile de zgomot datorate schimbฤrilor bruลte de secลฃiune
3โซ Pentru schimbฤrile bruลte de secลฃiune ale canalelor din tablฤ, beton sau zidฤrie din cฤrฤmidฤ, atenuฤrile se determinฤ, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.7. Valorile atenuฤrilor sunt valabile รฎn fiecare bandฤ de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-4000 Hz. Curba din figura A12.7 este construitฤ cu ajutorul relaลฃiei
(1 + m)2
DELTA L = 10 lg โโโโโโโโ, [dB] (A12.7) 4 m
unde au fost utilizate notaลฃiile: m = S1/S2; S1, S2 - ariile secลฃiunilor canalului รฎnainte ลi dupฤ schimbarea de secลฃiune (รฎn aceeaลi unitate de mฤsurฤ).
Figura A12.8
Atenuฤrile de zgomot datorate ramificaลฃiilor
4โซ Pentru ramificaลฃii ale canalelor din tablฤ, beton sau zidฤrie din cฤrฤmidฤ, atenuฤrile se determinฤ, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.8. Valorile atenuฤrilor sunt valabile รฎn fiecare bandฤ de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-4000 Hz. Curba din figura A12.8 este construitฤ cu ajutorul relaลฃiei
lDELTA L = 10 lg โโโโ [dB] (A12.8) n(i)
unde au fost utilizate notaลฃiile: n(i) = S(i)/S; S, S(i) - ariile secลฃiunii canalului รฎnainte de ramificaลฃie, respectiv a secลฃiunii ramificaลฃiei "i" (รฎn aceeaลi unitate de mฤsurฤ). b) Calculul atenuฤrilor prin procedee speciale
1โซ Atenuฤrile obลฃinute prin cฤptuลirea cu material fonoabsorbant a unui tronson de canal de ventilare se determinฤ, acoperitor, cu relaลฃia
PDELTA L = 1,05 l โ alfa1,4 [dB] (A12.9) S
unde au fost utilizate notaลฃiile: l - lungimea zonei cฤptuลite din canal [m]; P - perimetrul secลฃiunii transversale a tronsonului de canal cฤptuลit [m]; S - aria secลฃiunii transversale a tronsonului de canal cฤptuลit [m2]; alfa1,4 - coeficient care se determinฤ รฎn funcลฃie de coeficientul de absorbลฃie a pe baza graficului din figura A12.9; alfa - coeficientul de absorbลฃie acusticฤ ce corespunde cฤptuลelii din material fonoabsorbant aplicatฤ tronsonului de canal (la frecvenลฃele pentru care se determinฤ atenuarea). Relaลฃia (A12.9) este valabilฤ รฎn domeniul de frecvenลฃe รฎn care este รฎndeplinitฤ condiลฃia
dโ <= lambda < d, [m] (A12.10)2
unde: d este diametrul sau dimensiunea cea mai mare a secลฃiunii transversale a canalului [m]; lambda - lungimea de undฤ [m] corespunzฤtoare frecvenลฃei pentru care se face determinarea atenuฤrii.
Figura A12.9
Curba de variaลฃie a termenului alfa1,4
2โซ Atenuฤrile active obลฃinute prin prevederea unor camere de detentฤ se determinฤ, acoperitor, cu relaลฃia
A S2
DELTA L = 10 lg โ + 10 lg โโ, [dB] (A12.11) S1 S1
unde au fost utilizate notaลฃiile: A - suprafaลฃa echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ corespunzฤtoare suprafeลฃelor interioare ale camerei de detentฤ [m2 U.A.]; S1 - aria secลฃiunii transversale a canalului de ventilaลฃie [m2]; S2 - aria secลฃiunii transversale a camerei de detentฤ [m2]. Relaลฃia (A12.11) este valabilฤ รฎn domeniul de frecvenลฃe รฎn care este รฎndeplinitฤ condiลฃia (A12.10), รฎn care d este dimensiunea cea mai mare a secลฃiunii transversale a camerei de detentฤ. 3โซ Atenuฤrile reactive obลฃinute prin prevederea unor camere de detentฤ se determinฤ, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.10. Curbele din acest grafic au fost construite cu ajutorul relaลฃiei
โ โ โ2โ โ โm2 - 1 โ โDELTA L = 10 lg โ1 + โโโโโโโ sin klโ โ, [dB] (A12.12) โ โ 2 m โ โ โ โ โ โ
unde au fost utilizate notaลฃiile: m = S1/S2; k = (2 pi)/lambda; S1 - aria secลฃiunii transversale a canalului de ventilaลฃie [m2]; S2 - aria secลฃiunii transversale a camerei de detentฤ [m2]; l - lungimea camerei de detentฤ [m]; lambda - lungimea de undฤ [m] corespunzฤtoare frecvenลฃei pentru care se face determinarea atenuฤrii. Relaลฃia (A12.12) este valabilฤ รฎn domeniul de frecvenลฃe รฎn care este รฎndeplinitฤ condiลฃia
lambda => d, [m] (A12.13)
unde d este diametrul sau dimensiunea cea mai mare a secลฃiunii transversale a canalului [m].
Figura A12.10
Atenuฤrile reactive de zgomot datorate camerelor de detentฤ
4โซ Atenuฤrile obลฃinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare simple de-a lungul canalelor de ventilaลฃie, se determinฤ conform celor prevฤzute รฎn prezenta anexฤ la ยง A12.3b)1โซ. 5โซ Atenuฤrile obลฃinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare cu bulb fonoabsorbant de-a lungul canalelor de ventilaลฃie, se determinฤ de fabricant ลi sunt date รฎn specificaลฃiile tehnice ale acestor atenuatoare. รn tabelul A12.1 sunt prezentate principalele caracteristici fonoabsorbante ale atenuatoarelor active circulare cu bulb fonoabsorbant de tip AZC II produse de IAICA.
Tabel A12.1โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Valorile atenuฤrilor nivelului de zgomot, รฎn funcลฃie de โโ frecvenลฃฤ, produse de atenuatoarele circulare cu bulb โโ fonoabsorbant, tip AZC II (fabricate de IAICA) โโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โ Frecvenลฃฤ (Hz) โโ โ โโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโคโNr. โDiametru atenuatorโ63 โ125โ250โ500โ1000โ2000โ4000โ8000 โโcrt.โ (mm) โโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโคโ โ โ Atenuare (dB) โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโคโ 0 โ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโคโ 1 โ 315 โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค โ โ โ โ โ โ โ โโ 2 โ 450 โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค โ โ โ โ โ โ โ โโ 3 โ 630 โ1,5โ1,5โ10 โ24 โ 30 โ 30 โ 17 โ 11 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค โ โ โ โ โ โ โ โโ 4 โ 800 โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค โ โ โ โ โ โ โ โโ 5 โ 1000 โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโ
6โซ Atenuฤrile obลฃinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu lamele de-a lungul canalelor de ventilaลฃie, se determinฤ de fabricant ลi sunt date รฎn specificaลฃiile tehnice ale acestor atenuatoare. รn diagramele
din figura A12.11 sunt prezentate principalele caracteristici fonoabsorbante ale atenuatoarelor active rectangulare cu lamele de tip R1 ลi R2 produse de IAICA. 7โซ Atenuฤrile obลฃinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu ลicane de-a lungul canalelor de ventilaลฃie, se determinฤ pe baza diagramei din figura A12.12, ale cฤrei curbe au fost construite cu relaลฃia
4N alfa + 1DELTA L = 10 lg โโโโโโโโโโโโ, [dB] (A12.14) 1 - alfa
unde au fost utilizate notaลฃiile urmฤtoare: N = L/D; D = 2ab/(a + b); a - lฤลฃimea canalului ลicanat [m]; b - lฤลฃimea atenuatorului รฎn sens transversal [m]; L - lungimea traseului ลicanat din interiorul atenuatorului [m]; alfa - coeficientul de absorbลฃie acusticฤ corespunzฤtor tratamentului fonoabsorbant din interiorul atenuatorului.
Figura A12.11
Atenuฤrile realizate cu atenuatoare rectangulare lamelare(tip R1, R2 - IAICA conf. fig. 4.1.17)
Figura A12.12
Atenuฤrile de zgomot realizate prin intermediul atenuatoareloractive rectangulare cu ลicane (conf. fig. 4.1.8)
A12.4. Calculul atenuฤrilor la refularea sau absorbลฃia aerului รฎntr-o/dintr-o รฎncฤpere prin intermediul unei guri de ventilare, consideratฤ ca fiind fฤrฤ grilฤ, se determinฤ pe baza graficului din figura A12.13, รฎn funcลฃie de aria transversalฤ a gurii de refulare, pentru benzi de frecvenลฃe de 1/1 octavฤ รฎn intervalul 63-2000 Hz. A12.5. Nivelul de zgomot produs de trecerea unui jet de aer printr-o gurฤ de absorbลฃie sau de refulare prevฤzutฤ cu grilฤ se face dupฤ cum urmeazฤ: a) Nivelul global de zgomot se determinฤ acoperitor cu relaลฃia
L(g) = 60 lg v + 10 lg S + 30 lg dzeta, [dB] (A12.15)
unde au fost utilizate notaลฃiile: v - viteza jetului de aer la trecerea prin grilฤ [m/s];
S - aria secลฃiunii libere a gurii de absorbลฃie/refulare [m2]; dzeta - coeficientul aerodinamic al rezistenลฃei grilei.
Figura A12.13
Atenuarea zgomotului la ieลirea din canalul de ventilareprintr-o gurฤ fฤrฤ grilฤ
b) Nivelul global de zgomot al anemostatelor amplasate la plafon, se determinฤ acoperitor cu relaลฃia
L(ga) = 60 lg v + 13 lg S + 33, [dB] (A12.16)
unde au fost utilizate aceleaลi notaลฃii ca la relaลฃia (A12.15). c) Repartizarea nivelului de zgomot รฎn benzi de frecvenลฃฤ se face prin corectarea nivelului global de putere acusticฤ determinat cu una din relaลฃiile (A12.15) sau (A12.16), cu valorile din tabelul A12.2.
Tabel A12.2โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Corecลฃii ale nivelului global de putere acusticฤ pentru repartizarea โโ nivelului de zgomot รฎn benzi de frecvenลฃฤ (cu grile ลi anemostate) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโคโ Frecvenลฃฤ (Hz) โ 63 โ 125 โ 250 โ 500 โ 1000 โ 2000 โ 4000 โ 8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ Corecลฃia (dB) โ -5 โ -6 โ -5 โ -6 โ -7 โ -10 โ -15 โ -20 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
d) Dacฤ nivelul de zgomot L(g) este puลฃin 10 dB decรขt nivelul de zgomot aerodinamic produs de funcลฃionarea ventilatorului L(v)^(aer), atunci la sumarea energeticฤ, acesta nu mai este luat รฎn considerare. A12.6. Corecลฃia acusticฤ a unei รฎncฤperi DELTA L(A) se determinฤ pe baza diagramei din figura A12.16, รฎn funcลฃie de urmฤtoarele caracteristici ale รฎncฤperii ลi sistemului VCA: a) suprafaลฃa echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ a รฎncฤperii A; b) distanลฃa de la gura canalului de ventilare la punctul de reper d; c) factorul de directivitate Q. Factorul de directivitate depinde de poziลฃia gurii de ventilare ลi de unghiul dintre normala pe suprafaลฃa gurii de ventilare ลi direcลฃia cฤtre gura canalului de ventilare, conform figurii A12.14. Factorul de directivitate Q se determinฤ pentru domeniul de frecvenลฃe 10-3000 Hz pe baza diagramei din figura A12.15, รฎn funcลฃie de poziลฃionarea gurilor de ventilare (A, B, C, D), suprafaลฃa gurii de ventilare S ลi unghiul epsilon dintre direcลฃia prizei de aer ลi normalฤ.
Figura A12.14
Determinarea elementelor geometricepentru obลฃinerea factorului de directivitate Q
Figura A12.15
Determinarea factorului de directivitate Q
Figura A12.16
Determinarea corecลฃiei acustice a รฎncฤperii
A12.7. Procedurฤ de determinare a nivelului de zgomot ce se transmite รฎntr-o รฎncฤpere de cฤtre o instalaลฃie VCA - exemplu de calcul
Figura A12.17
Schema instalaลฃiei VCA
Problema: รncฤperea care se ventileazฤ reprezintฤ o salฤ de club cu volumul de 700 m3 (7 x 16,7 x 6 m) ลi suprafaลฃa echivalentฤ de absorbลฃie acusticฤ de 100 m2 U.A., รฎn toatฤ banda de frecvenลฃe 63-8000 Hz. Centrala VCA conลฃine un ventilator centrifugal cu aripi รฎnclinate รฎnapoi, cu urmฤtoarele caracteristici:
- debit nominal Q = 14000 m3/h
- presiune staticฤ p0 = 50 mm col. H2O - turaลฃie nominalฤ ventilator n(v) = 680 rot/min. - turaลฃie nominalฤ motor n(m) = 1000 rot/min.
Aerul se introduce รฎn salฤ prin anemostate de plafon cu urmฤtoarele caracteristici:
- suprafaลฃa gurilor de ventilare S = 0,15 m2
- viteza jetului de aer v = 1,5 m/s
Schema instalaลฃiei de ventilare este prezentatฤ รฎn figura A12.17. Se cere sฤ se dimensioneze sistemele de atenuare ale instalaลฃiei ลi sฤ se verifice anemostatele de plafon astfel รฎncรขt spectrul nivelului de zgomot รฎn salฤ sฤ fie limitat superior de curba de zgomot C(z)30. Rezolvare: Etape de calcul a) Calculul nivelului global de putere acusticฤ al ventilatorului ลi repartiลฃia acestuia รฎn benzi de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ: 1โซ Calculul nivelului global de puterea acusticฤ al ventilatorului cu relaลฃia (A12.4)
L(v,p) = 22 + 10 lg 14000 + 20 lg 50 = 97,4 [dB]
2โซ Repartizarea/corectarea nivelului L(v,p) รฎn benzi de frecvenลฃฤ 1/1 octavฤ (cu ajutorul diagramei din figura A12.4, curba c - pentru ventilator centrifugal cu aripi รฎnclinate รฎnapoi). Rezultฤ corecลฃiile din tabelul A12.3.
Tabel A12.3โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโโ Frecvenลฃฤ (Hz) โ 63 โ 125 โ 250 โ 500 โ 1000 โ 2000 โ 4000 โ 8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ Corecลฃia (dB) โ -1 โ -6 โ -11 โ -16 โ -21 โ -26 โ -31 โ -36 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
b) Calculul atenuฤrilor ale nivelului de zgomot de-a lungul traseului instalaลฃiei:
1โซ Calculul atenuฤrii, รฎn tot domeniul de frecvenลฃe 63-8000 Hz, datorate schimbฤrii bruลte de secลฃiune m = 0,5 se face cu relaลฃia (A12.7)
(1 + 0,3)2
DELTA L = -10 lg โโโโโโโโโโ = 1,5 [dB]
4 โช 0,3
2โซ Calculul atenuฤrilor, pentru frecvenลฃele din domeniul 63-8000 Hz, datorate cotului รฎn unghi drept b = 1,00 m se face conform diagramei din figura A12.6. Rezultatele sunt prezentate รฎn tabelul A12.4.
Tabel A12.4โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโโ Frecvenลฃฤ (Hz) โ 63 โ 125 โ 250 โ 500 โ 1000 โ 2000 โ 4000 โ 8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ DELTA L (dB) โ 0 โ -3,5 โ -6 โ -6 โ -7 โ -9,5 โ -11 โ -11 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
3โซ Calculul atenuฤrii, รฎn tot domeniul de frecvenลฃe 63-8000 Hz, datoratฤ ramificaลฃiei n(i) = 0,5 se face cu relaลฃia (A12.8)
1DELTA L = -10 lg โโโ = -3 [dB]
0,5
4โซ Calculul atenuฤrilor, pentru frecvenลฃele din domeniul 63-8000 Hz, datorate ieลirii aerului din canal pe ramura 1 (fฤrฤ anemostate) se face, รฎn situaลฃia cea mai dezavantajoasฤ S(i) = 0,30 m2, conform diagramei din figura A12.13. Rezultatele sunt prezentate รฎn tabelul A12.5.
Tabel A12.5โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโโ Frecvenลฃฤ (Hz) โ 63 โ 125 โ 250 โ 500 โ 1000 โ 2000 โ 4000 โ 8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ DELTA L (dB) โ -9 โ -5 โ -1 โ - โ - โ - โ - โ - โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
c) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic L(v)^(aer) la ieลirea din canal pe ramura 1 (fฤrฤ grile sau anemostate) este centralizat รฎn tabelul A12.6.
Tabel A12.6โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieลirea din canal โโ (fฤrฤ grile sau anemostate) L(v)^(aer) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Nivele de zgomot ลi atenuฤri ale โ Frecvenลฃa (Hz) โโ acestora (dB) โโโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโคโ โ 63 โ 125 โ 250 โ 500 โ1000 โ2000โ4000 โ8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโโคโNivel de zgomot produs de ventilator (dB) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโNivel global de putere acusticฤ L(p) (dB)โ 97,4 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโคโCorecลฃii pentru repartizarea nivelului โ -1 โ -6 โ -11 โ -16 โ -21 โ-26 โ -31 โ -36 โโL(p) รฎn benzi de frecvenลฃฤ (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโNivel de zgomot produs de ventilator la โ 96,4 โ 91,4 โ 86,4 โ81,4 โ76,4 โ71,4โ66,4 โ61,4 โโrefularea aerului L(p) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโโคโAtenuฤri naturale ale nivelului de zgomot DELTA L(c)^(n) pe parcursul instalaลฃiei (dB) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโคโSchimbarea bruscฤ de secลฃiune (dB) โ -1,5 โ -1,5 โ -1,5 โ-1,5 โ-1,5 โ-1,5โ-1,5 โ-1,5 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโCot รฎn unghi drept (dB) โ 0 โ -3,5 โ -6 โ -6 โ -7 โ-9,5โ -11 โ -11 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโRamificaลฃie (dB) โ -3 โ -3 โ -3 โ -3 โ -3 โ -3 โ -3 โ -3 โ
โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโLa ieลirea din canal (dB) โ -9 โ -5 โ -1 โ 0 โ 0 โ 0 โ 0 โ 0 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโTOTAL atenuฤri naturale (dB) โ -13,5 โ -13 โ-11,5 โ-10,5โ-11,5โ-14 โ-15,5โ-15,5โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโคโNivel de zgomot aerodinamic la ieลirea โ โ โ โ โ โ โ โ โโdin canal L(v)^(aer) = L(v,p) + DELTA โ 82,9 โ 78,4 โ 74,9 โ70,9 โ64,9 โ57,4โ50,9 โ45,9 โโL(c)^(n) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโโ
d) Calculul nivelului de zgomot corespunzฤtor trecerii aerului prin anemostate L(ga): 1โซ Calculul nivelului global de zgomot se face cu relaลฃia (A12.16)
L(ga) = 60 lg 1,5 + 13 lg 0,15 + 33 = 32,9 [dB]
2โซ Repartizarea nivelului global รฎn benzi de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ se corecteazฤ conform tabelului A12.2. 3โซ Centralizarea rezultatelor pentru calculul L(ga) este prezentat รฎn tabelul A12.7.
Tabel A12.7โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโCalculul nivelului de zgomot corespunzฤtor trecerii aerului prin anemostate L(ga)โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ Nivele de zgomot ลi corecลฃii ale โ Frecvenลฃa (Hz) โโ acestora (dB) โโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ โ 63 โ125 โ250 โ500 โ1000โ2000โ4000โ8000โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโคโ Nivel global de zgomot Lga (dB) โ 32,9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ Corecลฃia (dB) โ -5 โ -6 โ -5 โ -6 โ -7 โ-10 โ-15 โ-20 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโNivelul de zgomot corespunzฤtor trecerii โ27,9โ26,9โ27,9โ26,9โ25,9โ22,9โ17,9โ12,9โโaerului prin anemostate L(ga) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ
c) Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepลฃie L(v,r)^(aer): 1โซ Calculul corecลฃiei acustice datoratฤ รฎncฤperii DELTA L(A) - se considerฤ cฤ situaลฃia cea mai dezavantajoasฤ din punct de vedere acustic se gฤseลte รฎn punctele situate pe verticala gurilor de ventilare (la nivelul spectatorilor). Corecลฃiile pentru benzile de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-8000 Hz se determinฤ conform graficelor din figurile A12.14, A12.15 ลi A12.16. Factorii de directivitate Q corespunzฤtori fiecฤrei benzi de frecvenลฃฤ sunt determinaลฃi din diagrama din figura A12.15 (curba B) pentru epsilon = 0โซ ลi S = 0,l5 m2. Corecลฃiile acustice sunt determinate din diagrama din figura A12.16 pentru A = 100 m2 U.A. ลi d = 6 - 1,5 = 4,5 m. Rezultatele sunt centralizate รฎn tabelul A12.8.
Tabel A12.8โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Calculul corecลฃiei acustice datoratฤ รฎncฤperii DELTA L(A) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโฌโโโโโโโฌโโโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ Frecvenลฃa f (Hz) โ 63 โ125 โ250 โ 500 โ1000 โ2000 โ 4000 โ 8000 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ โโ โ โ โ โ โ โ โ โ โโ f \โS (Hzm) โ24,4โ48,4โ96,8โ193,6โ387,3โ774,6โ1549,2โ3098,4โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ Factorul de directivitate Q โ2,3 โ2,9 โ 4 โ 5,6 โ 6,8 โ 7,3 โ 7,4 โ 7,2 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโผโโโโโโโผโโโโโโโคโ Corecลฃia acusticฤ DELTA L(A) โ-14 โ-14 โ-13 โ -13 โ -12 โ -12 โ -12 โ -12 โโ (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโดโโโโโโโดโโโโโโโ
2โซ Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepลฃie L(v,r)^(aer) se face cu relaลฃia L(v,r)^(aer) = L(v)^(aer) + DELTA L(A). Rezultatele, รฎn benzile de frecvenลฃฤ din domeniul 63-8000 Hz, sunt centralizate รฎn tabelul A12.9.
Tabel A12.9โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepลฃie aer โโ L(v,r)^(aer) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Frecvenลฃa f (Hz) โ 63 โ125 โ250 โ500 โ1000โ2000โ4000โ8000โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivel de zgomot aerodinamic โ82,9โ78,4โ74,9โ70,9โ64,9โ57,4โ50,9โ45,9โโ L(v,r)^(aer) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Corecลฃia acusticฤ DELTA L(A) (dB) โ-14 โ-14 โ-13 โ-13 โ-12 โ-12 โ-12 โ-12 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivelul de zgomot aerodinamic โ โ โ โ โ โ โ โ โโ transmis la punctul de recepลฃie โ68,9โ64,4โ61,9โ57,9โ52,9โ45,4โ38,9โ33,9โโ L(v,r)^(aer) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ
f) Calculul nivelului de zgomot corespunzฤtor trecerii aerului prin anemostate transmis la punctul de recepลฃie L(ga,r) ลi verificarea condiลฃiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot L(ga,r) 1โซ Calculul corecลฃiei acustice datoratฤ รฎncฤperii DELTA L(a) - conform ยง A12.7e) 1โซ. 2โซ Calculul nivelului de zgomot L(ga,r) se face cu relaลฃia L(ga,r) = L(ga) + DELTA L(A). Rezultatele, รฎn benzile de frecvenลฃฤ din domeniul 63-8000 Hz, sunt centralizate รฎn tabelul A12.10. 3โซ Verificarea condiลฃiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot L(ga,r), รฎn toate benzile de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-8000 Hz, se face cu relaลฃia L(ga,r) (f) <= L(ad) (f), pentru curba de zgomot C(z)30. รn tabelul A12.10 sunt prezentate valorile corespunzฤtoare curbei C(z)30 รฎn domeniul de frecvenลฃe 63-8000 Hz; se observฤ cฤ este รฎndeplinitฤ condiลฃia acoperitoare.
Tabel A12.10โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul โโ de recepลฃie L(ga,r) โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Frecvenลฃa f (Hz) โ 63 โ125 โ250 โ500 โ1000โ2000โ4000โ8000โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivelul de zgomot corespunzฤtor โ โ โ โ โ โ โ โ โโ trecerii aerului prin anemostate โ27,9โ26,9โ27,9โ26,9โ25,9โ22,9โ17,9โ12,9โโ L(ga) (dB) โ โ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Corecลฃia acusticฤ DELTA L(A) (dB) โ-14 โ-14 โ-13 โ-13 โ-12 โ-12 โ-12 โ-12 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivelul de zgomot L(ga,r) (dB) โ13,9โ12,9โ14,9โ13,9โ13,9โ10,9โ5,9 โ0,9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ L(ad) - C(z)30 (dB) โ 60 โ 50 โ 42 โ 36 โ 30 โ 27 โ 25 โ 24 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ
g) Determinarea sistemelor de atenuare suplimentare: 1โซ Determinarea necesarului suplimentar de atenuare DELTA L(nec) รฎn toate benzile de frecvenลฃฤ de 1/1 octavฤ din domeniul 63-8000 Hz, se face cu relaลฃia
โ โ โ โ L(ad) - L(ga,r) โ โDELTA L(nec) >= [L(v,r)^(aer) โ L(ga,r)] - 10 lg โ10^โ โโโโโโโโโโโโโโโ โ - 1โ, [dB] (A12.17) โ โ 10 โ โ โ โ rezultatele fiind centralizate รฎn tabelul A12.11. 2โซ Alegerea sistemelor de atenuare - se adoptฤ un atenuator activ lamelar-rectangular tip R1 (figura A12.11), avรขnd urmฤtoarele caracteristici dimensionale: - lungimea l = 2,00 m - grosimea lamelelor g = 100 mm - distanลฃa dintre lamele d = 100 mm Atenuฤrile DELTA L(R) pentru frecvenลฃele din domeniul considerat sunt trecute รฎn tabelul A12.11, fiind รฎndeplinitฤ condiลฃia de asigurare a atenuฤrii suplimentare
Tabel A12.11โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ Dimensionarea sistemelor de atenuare suplimentare โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโฌโโโโโคโ 1 โ 2 โ 3 โ 4 โ 5 โ 6 โ 7 โ 8 โ 9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Frecvenลฃa f (Hz) โ 63 โ125 โ250 โ500 โ1000โ2000โ4000โ8000โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivelul de zgomot L(v,r)^(aer) (dB) โ68,9โ64,4โ61,9โ57,9โ52,9โ45,4โ38,9โ33,9โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Nivelul de zgomot L(ga,r) (dB) โ13,9โ12,9โ14,9โ13,9โ13,9โ10,9โ5,9 โ0,9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ L(ad) - C(z)30 (dB) โ 60 โ 50 โ 42 โ 36 โ 30 โ 27 โ 25 โ 24 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโ Necesarul de atenuare DELTA L(nec) (dB) โ8,9 โ14,4โ19,9โ21,9โ22,9โ18,4โ13,9โ9,9 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโผโโโโโคโAtenuator activ lamelar R1 DELTA L(R) (dB) โ 14 โ 16 โ 26 โ 40 โ 56 โ 74 โ 67 โ 50 โโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโดโโโโโ